PAVEL FLORENSKI | BIBLIOTECA | PMITROVOLIED TAST i Fond. ae cora FO SA ‘Coperda st riztuned grafic Hearice DL MITRE Aceasia Carte este sponsorizata de NCA ROMANA PENTRU DEZVOLTARE (B.8.D.) Traducerca a fast Gita choi velit CTVTTITEN AK HARES OPEHCKHE - COUNHERID B YEMRIPEX TOMAR, TOM 1. Hogemestcmeo MBIT MOCKUA 1994, de unde au fost traduse cseurile. SMIIMPEM M SMUFPRE K HOWRCTH BRTDTPO SHAT Hepria xapanrepe leper Mamenmak .LOVMATHaM MW OPMATHKA: LH TEDW BOTOMATEPH. gi: HABE 2 COPEHCKHAL (HPA TAHHE ROCMOCA, Hagamesseman Barcumns Mytenwmapeax Kypeoa, CAAKT TETEPBYPE, 1994, de unde a fost tadus eseul: TOT WH YTREPACIEMHE MCTHEL ONT TPABOCIABHOWN TEOIMILEN 0 LO EMALTILAIH THE MAN GL, Konema retin: 2. Mite neriep ie: Cue Hermie), ANASTASIA penini prezenta edtitie romadncascd Ste. Venere 13, sector 2 Bucurest. Tel fae 2116745 ISBN 973-9259: 0 + Prt PAVEL FLORENSKI DOGMATICA $1 DOGMATISM Studi si eseuri teologice Traducere din limba rusd, yefata sf note de Flena DULGHERU onNr. INV, PREFATA Existd oameni care par ci se nase ,cu creclinta in bra- te", Acestia devin repede izyoare de lumina, alaturi de care sute de suflete isi gascsc mantuirea. Din vietile lor pilduitoare sunt a lor induhovnicite a inchegat Sfanta Traditie. Mai rare si mai dramatice sunt marturiile despre cei ce primese che- atuite Patericele, iar lumina gandirii marea la varsta maturitagii, In familia convertitilor tirzii, asemeni Sfintului Pavel, se numara (respectand, desigur, proportiile, insa pe acestea numai Dumnezeu le cunoas- te) si parintele Pavel. Personalitatea parintelui Pavel Florenski este deja cu- noscuta cititorului roman, multumita editurilor Anastasia $i Humanitas, care au publicat Iconostasul (1994), in tradu- cerea lui Boris Buzild, respectiv Perspecttud tnversd st alte seriert (1997), in traducerea colectiva a Tatianei Nicolescu, Alexundrei Nicolescu si Anei Maria Brezuleanu. ‘Tematica textelor aparute panda acum este vastd, oferind nu numai o privire teologica asupra unor damenii consi- derate indeobste profane Cingvistica, geometria, fiziologia ci si dovada unei posibile valorificari a profanului in slujba receptirii sacrului. Aceasta are darul de a-l descum- paini atat pe teolog, de obicei .neexersat in stiintele lumii ssteia, cat si pe exeget, pentru care ultimul soc fusese invazia in teritoriul siu a matematicii sau a stiintelor expe- rimentale, ins, in nici un caz, a diseursului religios. at:PREPATA Dupa cum matematicianul th reverendd contraria au ditoriul si saloanele anilor ‘20 (panda ciind i s-a permis sa poarte reverend’), la fel si cartile sale, dupa mai bine de optzeci de ani de tacere impusd, 7 deruteazd pe cititorul crestin sau filo-sof prin continutul lor evasi-enciclopedic. Acrea premisele pentru o cultura si o suinta de orien- tare feocenirica, iata exigenta care a calduzit lucrarea in- tegii vieli a lui Pavel Florenski. ,/maginea tipicd a reali- lajit in dub {..) trebuie sd poarte in sine Caracteristicile operei de arta, sd fie o idee a realita{ii care se descopend fn dub" (Empireea si Empiria), Si daca alte aspiratii spre sinteza ale veacului nostru au dus la iesirea din spatiul crestin (ca teozofia $.4.) ori s-au dezvoltat, peste cateva dlecenii, pe un teren indiferent re- ligios (ca structuralismul), Pavel Florenski reuseste sd-si implineasca demersul in spatiul Ortodoxiei, al Bisericii, Din picate. spre deosebire ce curentele amintite, care Salt putut cristaliza in scoli, cAstigand astfel anvergura si punandu-si pecetea, direct sau indirect, pe intreaga cultu- ra si civilizatie postmodermndé, istoria trase oblonul, pentru mai bine de doua generatii, peste inceputurile trasate de Pavel Florenski. Din motive pe care am invatat sd le nu- mim obiective, Catedra de istorie a Weltanschauung-urilor a Academiei Teologice moscovite nu putu sd-si exercite aclivitatea dupa anii ‘20, cand unica Wellanschauiung ac- ceptata nu era, in nici un caz, cea teocentricd, Anii de profesorat, ca si textele care avusesera ragazul Sa apara, nu i-au permis lui Florenski si-si creeze dis- cipoli. S-ar putea replica aici ci un gigant de talia lui Pas- eal sau a lui Leonardo da Vinci, cu care a fost, nu o dat comparat, nu creeaza o scoala sincronica in epocd, ci, asi milat in etape, genereazd curente de gandire diacronice de-a lungul veacurilor. 6 * PREFATA Dar sacrificiul nu moare. Saméinta ajunsa pe Miramul ateismului militant -va-avea ribdare ca istoria sa-i ofere un sol mai fertil. in timp ce parintele Pavel alesese Solovki-ul, o parte din colegii sai de facultate intemeiau, la Paris, Institutul Saint-Serge. Prin obléduirea aceluiasi Serghie de Radonej, patron si gazda a Academiei Teologice moscovile, Occi- dentul lua contact cu Ortodoxia vie. in zilele noastre, se pare ci cele doud lucrari — apo- logetica emigrantilor si martiriul singurului teolog (de an- vergura similara) ramas in patric — se intalnesc. Colegii lui emigranti au reusit sé intemeieze in vesnuil Europei nucleele acelei scoli, terenul care s4 faciliteze receptarea mesajului sda peste generatii, pe verticala axei timpulut. Aspiratia spre sinteza, de re-nastere a unei culturi prin re-asezarea sub semmul cultului, se coaguleazd astazi in filoane inca microscopice, dar ferme: arta, iesind de sub sceptrul lui Apollo prin spasmele avangardelor, isi cauta {cel putin in Est) originile crestine; stiinta capata timide apucdturi de a-si da jos aureola obtinuta prin uzurpare; societatea si formele de guverndmant incep s4-si caute justificarea religioasa pierduta (dar alta decat cea a zeului Wotan [...] ,iber Alles’), Cartea de fata isi propune urmarirea teologului in spa- tiul teologiei, al Ecclesiei in genere. Structura ef este oare- cum elerogend: este o culegere de articole, eseuri si evocari, diferite atét ca registru stilistic, cit si ca nivel de inchegare a mesajului; unele texte, .studentesti*, sunt temperamen- ule (find mai mult un vestigiu al teologului in formare, semnul spiritului cdutator si avid al “luptiterului cu Inge- cul"), deeat ultimul cuvant al teologului manur. Escul Empireea si Empiria abordeaza problema cu- noasterii lumii in registrul dialogulai smeratic dintre doua 7PREFATA personaje-mesager: purtatorul de cuvine al Imparatie: Ce- rest (Empireee) si cel al lumii empiricului (Aenpiria), Ice- alistul si pozitivistul (in limbaj filosofic general), in ultima instanta, omul religios si-ateul, parcurg un lung trasen de invesligare a resorturilor cunoasterii omenesti, pentru a ajunge la concluzia ca Empire este proiectia in lumea vizibila a multidimensionalei Empiree. Dar textul cel mai incendiar din culegere este Dag- matism si dogmatica, Scris pe cind Florenski era student in anul THE al Academiei, discursul, polemic, excelind in imaginalie plastica, zugraveste tabloul sumbru al crizei re- ligioase contemporane autorului. Din pacate, el este in mare masura valabil si in zilele noastre. Unii cititori vor fi frapati, poate, de actualitatea urmatoarclor eaneturi: ,, Viera merge dupe dlte legi decal cele ale credintei noastre, iar credinja merge in afara vietii. Sunt unele straturi spirt- tuale muult mat adédnei |.../ care se afld in afara celor ce ne invetd credinta {_..!, Viaja, chiar si cea pur interioard, miorald si relipiodsa, si-a sdpat fdgasul prin alte opoare”. Desigur ca aici se alla cheia multor paradoxuri ale mo- dernitatii, precum sciziunea dintre religie, arta, psihologie — ,domenii* care sondeaza, cu mijloace diferite, aceeasi relatie divin-umana. Dogmatica a fost inlocuitd de dogmatism — iatd dex- levarea enigmei (..), In constiinies contemporand, dog- matica a incetat sd mai fie legatd de sentimente vii si de perceptit ardentice. Tripul si sufletul, tt actuala Weltan- schauung religiogs¢, sau desprins weil de celdlalt... Nu esle greu de inteles de ce altti nu gasesc intrarea in gran- dioasa catedrald soticad, minunatd in intresimea et, ca st in partile sale, insd fara trepte si fard pridvor. Nenimad- ralele jeresire se intunecd sumbre, acoperite de pdnze de patanjen, in timp ce trecetorul, alingdneu-le cu sfiele, fst 8 « PREP ATA comimud drama spre paractisil casei see. larcredincio- ii, necunoscdned iesirea din propria lor biserica, palizi st fara viaid, se plinba pe lange grandioasele coloane, arun- cd priviri prin ferestrele lanceolate si, din buzele anemiate, in luc de rugdciunt, mormeie anateme catre trecatorti de pe stradd, care poate ca vor— si asta se intdmpld ata de. des— la raindul lor, sa inire tn bisevica sa se roage”. Solutia oferiti de Florenski, influentata de teoriile vita- liste ale vremi, de intuitionismul lui Bergson si de psiho- logismul lui W. Wundt (pe care, de altfel, ii citeaza), este accea a unei ,dogmatici experimeniale’, bazate pe justifi- carea dogmelor prin trdiri, Ale cui? In ce conditii? lata dilema sau fisura demersului lui Florenski, care va deveni calul de batie al dezbaterilor pe marginea referatului. Sienegrama dezbaterilor este cel mai bun comentariu al discursului sau. Nu putem sa pierdem din vedere efer- vescenta vietii universitare din Academia moscovita. Dia- logurile deschise, adesea contradictorii, dintre studenti, profesori si rector — participanti Ja cercul de filosafie al Academiei — cat si deschiderea lor filosoficd si culturala ar putea starni invidia urmasilor lor de astazi intru studiul credintet... Ingrijorat pe buna dreptate de criza religioasd a socie- titii moderne, Florenski nu se rezuma la simpla ei critica, ci incearca sa propuna solutit. Dar, desi textul este cu cati- va ani ulterior Empireei.... Florenski cade intr-un fel in ta- ‘le pe eare le sesiza in epistemologia empirica: abordarea metafizicului cu mijloacele fizicului, rechicerea lumii neva- zute la stratul sau cel mai grosier, cel al lumii sensibile, Pe calea inversd, folosind acum parghiile sensibilului pentru i sonda suprasensibilul, Florenski se izbeste de limitari- le primului, ajungiind, inevitabil, la subiectivism, Desigur Ci problemele sunt mai complexe, iar gasirea unor solutii aPREFAFA globale depaseste capaciratea spiritual’ a unui individ, fie acesta si genial... Stdipul si temetia adevadrului este considerata hucrarea fundamentala a hui Pavel Florenski. Din pacate, nu putem oferi aici decat un fragment din ea, pe care Lar inclus in dorinta de a intregi, fericit, imagines filosofului-teolog con- turata de eseurile precedente. Lucrarea este complexi, pro- punindlu-si in: moto dezideratul enuntat inca din Deogma- tism... Experienta religioasd vie ca wnric nitjloc legitim de cunoastere @ dogmelor®. Aprofumdand observarea sen- sibilului din cadrul eclezial ortodox, Florenski depaseste nivelul programatic din Degmatism..., ajungand la conclu- vid Ca ,existd o friumusete aparte a spiritului, insesizabild pentru formulete logice. Ea este, in acelasi timp, Singurul erteriu sigur de determinare a ceea ce apartine Ortodo- xiet. Expertit in aceasta frumusete sunt batrdanii imbu- ndiatiti, maestri ai -artei artelors, cum numeat Sfintit Parini ascetica. {...J Caci intr-adevdr. ascetica nu creeazd omul -buns, ci omul frumos, tar caracteristica distinctivd a Sfintilor nu consid deloc in «bundtateas lor [...4 cf in Fru- musciea dubouniceascd, /rumuselea orbitoare a persoanet stealucind de himind ...* Plénsul Maicii Domrulei este prefata traducerii unei Tugaciuni a Cuviosului Simeon Metafrastul, cu care ocazie Florenski mediteaza la valoarea cuvantului purtator de acre pileri sufletesit, centru dint care este trezitd ener- gia psthica’, prefigurand (otodata tworia sa asupra simbo- lurilor, dezvoltata ulterior in alte lucrari, printre care si Stdipul si temelia.. Ultimele dowd texte — Un portret al Arhimandritulus Serapion Maskin si Sarea pdimedntuluit — sunt evocarile celor doi mari mentori spirituali care i-au marear existenta 10 ’ PREFATA crealia: cAlugdrul erudit Serapion si simplul, harismaticul “ret continuater al traclitiei lui Serafim de Sarev, Isicdor. Imbinand reflectia eseistica cu stilul memorialistic, pe locuri chiar documentarist, Florenski contureaza dipolul re si-a spus cuvantul asupra trascului sau spiritual: pe o parte, filosoful cdutator de absolut, de cealalta, ba- nul imbunatatit: gnoza mistica 51 nebunia intru Hristos, Aind in comun cu Serapion spiritul stiintific, impreuna ar fost ,o forta" — remarea chiar acesta, invitandu-l pe Pavel Weksancdrovici la ,o ceasca de ceai si filosofie*. Poate nu te intamplitor cd aceasta ,forti* a rimas in stadiul de project: spre marelé sdu regret, Florenski n-a apucat sa-] neascd personal pe monahul-teolog, pentru a -pune la linct un sistem filosofic general”, In schimb, intalnirile nefice cu staretul Isidor constituira pentru studentul-teo- Jog lumina filocalica, laptele duhovnicese’, care avea sa-i Viineasca’ nu numai creatia, ci si incercata sa viata, Pentru ‘cititorul ribdator, care a reusit si parcurga judecatile, une- ori anevoie de urmarit, ale eseurilor precedente, mai ales ultimul text constituie tocmai ,sarea“; pentru lectorul cu mania clasificarilor, el este ,piatra de poticneala*; si, pen- tru totl, este cel mai apropiat, cel care ramane in menioria afectiva, este ziclitorul cuvant filocalic. Multumind celor care m-au incurajat si ajutat la impli- nirea acestei traduceri (mama mea, Nineli-Elena si parin- tele Ione), cat si lui Pavel Vasilievici Florenski, succesorul pirintelui Pavel A. Florenski si pastratorul arhivei ates: tuia, care mica dat acceptul realizdrii traducerii, mu imi rimidne decat si dorese ca aceasta carte sa nimereasca In mainile celor care au astazi nevoie de ca. Mena DULGHERU 11VIATA PARINTELUI PAVEL FLORENSKI Parintele Pavel Aleksandrovic! Florenski, teolog re- arcabil, flosof si om de stiinti, unul dintre cei mai de cama reprezentanti ai culturii ruse a ,epocii de argint™', -a nascut pe 9/22 ianuarie 1882, langa localitatea Evlah din gubernia Elisavetopol. Primind botezul in biserica Sfintului David-Mtatmidski din Tiflis, Luminatorul Filipp $i Apostolul Pavel fi devenira proteguitorii cei mai apropiati. Informatiile despre deseendenta pe linie paterna a lui PA, Florenski sunt incomplete. Se stie cd neamul tatalui isu provenea din Ueraina si ¢ probabil ca, in secolul al XViL-iea, s-a stabilit in regiunea Kostroma. Pana la mij- Mecul secolului al XIX-lea, cei din neamul Florenski au apartinut clerului: loan (sfarsitul secolului al XVU-lea — inceputul secolului al XVI[-lea); diaconul Afanasie Ivanov (1732-1794); diaconul Maftei Afanasiev (1757-7); para- cliserul Andrei Matfeev (1786-1826 sau 1829); Ivan An- dreevici Florenski (1815-1866); Aleksandr Ivanovici Flo- renski (1850-1908), Bunicul, Ivan Andreevici Florenski, a absolvit Scoala Teologica cin Luhowsk, apoi Seminarul Teologic din. Kastro- ma. Insi .din dragoste pentru stint” — cum scrie P.A, Flo- renski— si in pofida rugamintilor Mitropolitului Filaret in- susi, rupe relatiile cu parintii si, .alegand sardcia*, renunja la cariera preoteascd si se inscrie la Academia Militara de Medicina.EGUMENDL ANDRONIC Pe linie paternd, Pavel Aleksandrovici a mostenit ardt inclinafiile stiintifice, cat si pe cele teologice. .Cei din nea- mul Florenski s-au remareat intotdeauna prin spiritul no- vator, au fost initiatorii unor intregi curente si orientari, des- chizatori de orizonturi si de noi unghiuri de vedere asupra lucrurilor™. Tatal lui Pavel Aleksandrovici, Aleksandr Iva- novici, incepandu-si activitatea ca inginer de drumuri, spre sfarsitul vietii devine adjunctul sefului Regionalei de Cai de Comunicatie din districtul Caucaz. Stramosii mamei, Olga Pavlovna Saparowa (1859-1951), cu numele armenesc Salomeea, veneau din Ghiulistan (re- giunea Karabah), Radacinile lor, cunoscute inca din se- colul al XV1-lea, au trecut atat prin Armenia, cat si prin Gruzia, Dupa traditie, numele armenese al familiei, Sapa- flan, provine din cuvantul ,scut", ,apdratoare*, primit de ramura aristocrata a familici, Melik-Begliarov, pentru aju- torul militar acordat regatului gruzin. De la neamul Sa- parovilor, Florenski a mostenit o sensibilitate acuta fata de frumusetea lumii materiale si a concretului, P.A. Florenski si-a petrecut anii copilariei la Tiflis si la Batumi, unde tatal lui construia soseaua militara Batu- mi-Ahaltirsk. In afara de Pavel, care era cel mai mare; mai erau in familie sase copii. .In parte datorita precarelor mijloace materiale, in parte datorita convingerilor parintilor, fami- lia noastra trdia o viata foarte inchisd si sobra, Distractiile® si musafirii erau exceptii, in schimb, in casd, se pdseau multe carti si reviste, pentru care se sacrifica din cele nece- sare traiului. Familia avea un nivel ridicat de cultura, cu in- terese variate, atat din domeniul tehnicii (tata), et si din cel al stiintei (copiii) si al istorei (tata, mamia, uneori toata familia). Oamenii cu care intram in contact erau de abicei 14 VIATA PARINTELL PAVEL FLORENSKI colegi de serviciu ai latlui meu sau fostii-sai camarazi de gimnaziu"’, Diferenta dintre confesiunile parintilor, c&t si aplecarea asupra cunoasterii omenesti au fost motivele pentru care Pavel Florenski nu a capatat din fumilie deprinderile vietii religioase, ,In casa noastra nu se vorbea niciodata despre religie — nici pentru, nici impotriva ei, nici macar la modul informativ, ca despre un fenomen al vietii sociale; foarte far se strecura, intamplator, vreun cuvant despre cultele arhaice sau cele ale egiptenilor, dar si aceasta foarte pe seurt. Cu cat o noftiune era mai apropiata de Biserica, cu ‘atit avea mai pufine motive de a fi pomenita la noi in casa: era tolerata, dar si aceasta abia-abia, doar arheologia religinasa, atat de moarta, incat te puteai bizui pe totala ei ineficienta religioasa’™*. ,ducat intr-o totala izolare fatd de reprezentarile reli- gioase si chiar fata de povesti— seria mai tarziu parintele Pavel —, priveam religia ca pe ceva total strain mie, iar orele corespunzatoare de la gimnaziu nu imi starneau decit antipatie si dispret”’. win privinta educatiei religioase, am crescut totalmente ca un salbatic. Nu fusesem dus Nicioclata la biserica, nu discutam cu nimeni pe teme re- ligioase, nici nu stiam sa ma inchin™. In 1892, Pavel Florenski se inscrie la Gimnaziul clasic nr. 2 din Tiflis, Aici ti are colegi pe viitorul filosof Viadimir P. Ern, pe Aleksandr Elicianinov si pe vittorul poet si pic- tor futurist David D, Burliuk, in anul 1900, Pavel Aleksan- drovict absolva gimnaziul ca sef de promotie, objinand medalia de aur. La sfarsinul cursulti gimnazial, la varsta de 17 ani, Flo- fenski traverseaza o crizd spirituala: el descopera carac- terul limitat $i relativ al cunoasterii fizice, care-] pune in 15EGUMENUL ANDRO. fata intrebarii referitoare la existenta unui acdevar absolut si total. Este momentul cand Pavel Florenski fave pasul hotarator catre o conceptie religioasd asupra lumii. Tre- cerea sa la credinta s-a facut sub influenta chemarilor lui Dumnezeu, pe care le-a povestit pe larg in Amzintirile sale. Odata, pe cand dormea, el isi simri trupul ingropat de viu in.ocna, la munea silnicad, A fost 6 traire tainica a intune- ricului absolut, a nefiintei, a infernului. ,O disperare fara Margini puse stapanire pe mine si am constientizat im- posibilitatea definitiva dea iesi de aici, despartirea defini- tiva de lumea vazuta. In acea clipa, o raza infinit de sub- tire, care era ori lumina nevazuta, ori sunet neauzit, a adus numele: Dumnezew. Nu era incd nici revelatie, nici renastere, ci numai vestirea posibilei lumini, Insa aceasta veste continea speranta si, alaturi de ea, constiinta tul- buratoare si subita ca moartea sau miintuirea sunt posibile numai prin acest nume si prin nici un altul, Nu stiam nici de ce si nici cum poate fi data mantuirea. Nu intelegeam unde am nimerit si de ce aici nimic pamantese nu are pu- tere, Insd o realitate noud, pe cat de neinteleasa, pe atat de neindoielnicd, mi se infatisa fatd catre fala: exista o zona a intunericului si a mortii, si exista posibilitatea sal- varii din ea, Acest fapt mi s-a dezvaluit bruse, !a fel cum, la munte, printr-c rupturé a oceanului de ceata, se intre- vede deodata o prapastie adined. Pentru mine, aceasta a fost revelatic, descoperire, cutremur, lovitura. Dup4 fulge- farea acestei lovituri, m-am scular declata, ca si cum m-ar fi trezit o forté exterioara si, iri sa stiu de ce, insa tragand concluzia celor traite, am strigat de s-a auzit in toata ca- mera: -Nu, nu se poate trai fara Duminezeu!, Alta data, Pavel se trezi in urma unei zguduiri spiri- tuale, care fu atit de neasteptata si de hotaratoare, incdt 16 VIATA PARINTELUL PAVEL FLORENSKI tindrul, pared fira voia sa, sdri-afara din casa in mijlocul noptii, lasindu-se sealdat de lumina lunii. _jIn acest mo- ment se petrecu lucrul pentru care fusesem chemiat afara. in vazduh rasuna tare si perfect deslusit o voce care ma mimi de dowd ori pe nume: «Pavel! Pavel + si atat. Nu era nici repros, nici rugdminte, nici manie, nici chiar gingasie, era chemarea —in ton major, fara nici un fel de nuante ecundare. Ea exprima clar si cu exactitate tocmai ceea yroia sa exprime si nimic mai mult — chemarea... Astfel unta vestitorii poruncile care le sunt Incredintate, caro- ei nu indraznesc si nici nu vor sa le adauge nimic de la in afara celor spuse, nici o nuanja in afara ideii de baza, asta chemare era de o simplitate si francheje evanghe- a. Nu stiam, si nici acum nu stiu, a cui era vocea aceea, toate cd nu ma indoiam ci venea din inaltimi. Judecand, Mi se pare mai corect sa 0 atribui unui vestitor ceresc, cat unui om, fie el si un sfant’’. Aceste chemari incheiara perioada crizei filosofice de inerete, ducand la imbratisarea credintei in Dumnezeu Adevar Integru si Absolut, pe care trebuie construita treaga viata. Prima pornire interioara dupa rastumarea petrecuta fu rinta de a se pierde In popor, aparuta partial ca urmare a lecturilor din Lev Tolstoi, cdruia, in acea perioada, tina- ul Florenski ti scrisese chiar o scrisoare. Parintii au insis- tat pentru continuarea studiilor si, in anul 1900, Pavel Flo- renski fu admis la Facultatea de Matematica si Fizicad a Universitatii din Moscova, In acesti ani, tindrul Pavel Alek- sandrovici incepe sa serie lucrari stiintifice si filosofice, in care critica evolutionismul, pozitivismul, rajionalismul. O in- fluent importanta are asupra sa, in aceasti perioada, unul dintre intemeietorii societatii matematice moscovite, NV. iEGOLMENDL- ANDRONIC Bugaev. Florenski dorea ca teza sa de licentd: Despre ca- racteristicile curbelor plane ca locuri de intrerupere.a cdis- continiuitdtii sa devina parte integranta a unei lucrari mai mari, de sintez4. cu caracter filosofic general: Discontinui- fatea ca element al conceptiet filesofice asupra lumii. In afara preocuparilor matematice, Florenski urma cursurile lui L.M. Lopatin cde la Facultatea de Istorie-Fi- lologie, participa la seminarul de filosofie al lui $.N. Tru- betkoi* si invata, autodidact, istoria artei. In timpul stu- diilor universitare, Florenski se imprieteneste cu poetul Andrei Beli’ (ful matematicianului N.V. Bugaev) si, prin . intermediul acestuia, patrunde in cercurile literatilor sim- bolisti (V.1. Briusov, K.D. Balmont, D.5. Merejkovski, A. A. Blok si alti). Simbolismul i] atragea pe Florenski prin evadarea in planul creatiei din spatiile rationalismului neinsufletit, mai ales cA el insusi scria versuri (volumul Jn vesnicul azur, L907 profunde nepotriviri de idei si personale intre Pavel Alek- sandrovici $i mujoritates simbolistilor. La simbolisti, Ti clis- placea caracterul ,omnivor’, indeterminarea sau chiar fal- sitatea principiilor spirituale. Pavel Aleksandrovici isi cduta un sprijin in viata spiri- tial si, in marie 1904, cu cunostinga cu staretul-episcop Antonie (Florensov), care traia pe atunci retras la M nastirea Donsk. Cu un entuziasm juvenil, Pavel ii ceru bi- necuvantarea si intre in monahism. fnsai experimentatul starel-episcop il sfatuieste sa se inscrie la Academia Teo* logica din Moscova, Aceasta corespundea intra totul aspi- ratillor lai Florenski, care, la 3 martie 1904, Ti scria mamei sale: .Nici nu ma gandesc sa raman la Universitate, chiar daca mi s-ar propune. Dorese sa realizez o sinteza a cul- turii laice si religioase, 84 ma unese total cu Biserica, fara nici un fel de compromisufi, sincer, si. preiau toata invi- 18 insa aproape imediat iesira la iveala — VIATA PARINTELE| PAVEL FLORENSKE (lura pozitiva a Bisericii impreuna cu conceptia filosefi- co-stiintificd asupra lumii, alaruri de arta si eelelalre — iata eaza unul dintre telurile imediate ale ac- cum mi se Inf tiVILAfil practic Pavel Florenski termina stralucit Universitatea, find unul dintre cei mai talentati studenti. Insa, in polida pro- punerilor magulitoare-ale lui N.E. Jukovski si L.K, Lopatin de a rimane la Universitate, in pofida protestului mut al parintilor sai, el se inscrise in septembrie 1904 la Acade- mia Teologiea-din Moscova. De atunci, intreaga sa viaya fu egata de Lavra Sfintei Treimi a Cuviosului Serghie de Ra- done} (Troite-Serghieva Lavra), pe langa care a trait aproa- pe treizeci de ani. _ Aproape imediat dupa intrarea la Academie, Florenski adreseaza lui D.5. Merejkovski"', poetul si teoreticianul stsimbolist, reprezentantul ,noli constiinte religioase’, riindu-i ca relatiile lor depind de modul ,in care ne ra- wim la Biserica istorica [...] Eu trebuie s& fia in: Orto- oxie si sd lupt pentru ea. Daca o veti ataca, este posibil ma voi lupta cu dumneavoastra". Intre anii 1905-1906, Pavel Florenski lua parte la mis- rea ,Fratia luptei crestine*, insa mai mult din simpatie mtr patasul colegilor sdi, decal ca participant activ, O wire surprizd fu, alat pentru conducerea Academiet, cat si niru colegii sai, cuvantarea Strigdiu sdngelui, tinuta pe 2 martie 1906 in biserica Academiei, impotriva varsarii singe, deo parte $i de alta, si a condammari la moarte docotenentului P.P. Schmidt, Discursul facu multa valva in urma lui, Florenski fu inchis pentru o saptamana la shisoarea de pe strada Taganka. Mai tarziu, in 1907, Mrintele Pavel declara ¢a fusese condus de rationamente rile, nu politice, 19MENUL ANDROWIC insd cea mai importanta aspirate a perioacei de stucliu la Academie era pentru Pavel Aleksandrovici cunoasterea vietii spirituale, dar nu la moclul detasat-filosofic, ci prac- tic. In anul 1904, intra sub obliduirea duhovniceasca a ieromonahului Isider din Schitul Ghetsemani, parintele spiritual al starejului Varnava. Profilul pastoral si metodele de indrumare ale episcopului Antonie si ale ieromonahu- lui Isidor erau diferite, insa complementaritatea si unitatea lor contribuira la deprinderea lui Pavel Aleksandrovici cu Biserica. Episcopul Antonie era un ierarh deosebit de cul- tivat, cunostea pe deplin cultura lumeascd, indeosebi pe cea antica, se pricepea la stiinte si considera ca este nece- sara pregatirea unor apologeti deosebili care sa se ocupe de misionarism intr-o societate secularizata, leromonahul Isidor era un om simplu, necullivat, fost rob pe mosie, cu o rabdare iesita din comun, cu multa dragoste si avand darul vederii inceputurilor celor bune chiar si in afara spatiului bisericesc. P.A. Florenski s-a intalnit si cu schiegumenul Gherman si cu alti stareti ai Pustiei Zosima. Cu ocazia pelerinajului la Mindstirea Optina, in sep- tembrie 1905, Pavel Florenski discuta cu staretul Anatolie (Potapov) despre dilema care il framanta de mai multa vreme: ,filosofia sau Hristos“, intrebandu-l despre ,legi- timitatea preocuparilor privitoare la filosofie si stiinta*. »Parintele ma sfatui sd iau legditura cu loan de Kronstadt — povesteste mai departe Parintele Florenski — si s4 ma rog la fiecare lucru, sd cer binecuvantare si sa-i chem in ruga- ciune pe Vasile cel Mare, pe loan Gura de Aur, pe Gri- gorie Teologul si pe Tihon de Kaluga. «Asta ajuta mult — imi spuse parintele*, Raspunsul staretului Anatolie purta injelepciunea si experienta Optinei. Parintele Pavel trebu- 20 VIATA PARINTELE'T PAVEL PLORENSKI ia sa ajunga la adevar cu ajutorul propriei sale experiente spirituale, ca apoi si-l descopere lumii secularizate. Este ceea ce gasim in cursurile si cuvantarile de maturitate ale drintelui Pavel: .Filosofia fiecarui popor este, in eserta a, descoperirea credintel poporului, ea izvoraste din aceasta credinta si tot catre ca se intoarce. Daca este posi- ili o filosofie rusi, aceasta va fi numai o filosofie a cre- intel ortodoxe*™™. __Indltimea si valoarea filosofiei nu este in ea insasi, ci aritdtorul indreptat catre Hnstos si catre viata intru Hris- ios” — spunea parintele Pavel in discursul de sustinere a Tithului de magistru (1912). .Scopul principal pe care trebuie s4 mi-] propun, con- ferm cu formatia mea, este catbarsis-ul, adica purificarea mintii de falsele premise si dogme ale contemporaneitatii, de falsa stiinta si de falsa filosofie, pentru ca cei ce studi- gz sa invete a privi cu ochiul curat al mintii domeniul spiritului invaluit de har. Pot sa ma ocup si cu altele, insa cred cd este in interesul acestei lucrari, cred ca este cel mai folositor s4 ma ocup exact cu cele de mai sus; consi- der cd nu este atat de necesar s4 explici sistemul unui fi- losof sau-al altuia, cit sa clarifici insesi notiunile $i sd _usu- rezi calea Celui ce va sa vind in suflete, Hristos* (1918)", ‘Teza de doctorat: Despre Adevdnul religios (1908), care a devenit nucleul disertatiei de magistru (1912) si al cArtii Stdlpul si temelia adevdrului (1914), este consacrata cdilor de patrundere in Biserica Ortodoxa. .Experienta religioasa vie, ca unic mijloe legitim de cunoastere a dogmelor* — astfel rezuma parintele Pavel ideea principala a cartii, ro- dul experientei sale de o viata. In discursul de sustinere a disertatiei de magistru, parintele Pavel declara: , Ratiunea (razuet) inceteazd si mai fie dureroasd, adica sd fie jude- 21EGUMENEL -ANDRONIC cata Cressida), atunci cand cunosste Adevarul: i Ade varul este cel care face ratiunea rationala, adica o face munte (mt), iar nu ratiunea face Acdevarul adevarat [...]. Aceusla auto-adeverire a Adevarului se exprima — dupii cum dezvaluie cercetarea — prin cuvantul Cel-de-o-flingd. Astfel, dogma Treimii devine radacina religiei sia filosofiei $i in ea este depasita stravechea vrijnuisie dintre cele doua". Cea mai inalta apreciere a Sialpulud... apartine rec- torului Academiei Teologice din Moscova, episcopul Feo- dor, care a recenzat-o: .Ca Teadicee, cartea parintelui Pa- vel poate satisface cel mai exigent gust exersat in filosofie si in teologie. Este dezvaluita profunzimea dinainte de lume a crestinismului, necesitatea lui pentru omenire; sen- sul suprem al vietii gi al fiintarii in lume este lamurit si privit in lumina crestinismmului [...], si tot ce este particular si fundamental in crestinism este descoperit, cu deosebiti claritate, in infelesul si in unitatea sa cea mai inalta. Nu stiu daca In Apus exist4 ceva asemanator, dar in literatura Tusa nu eXxista experienta similard a Teodiceci, si, in acest sens, Cartea pdrintelui Florenski este un fenomen de ex- ceptie. Din punct de vedere teologico-filosofic, lucrarea parintelui Pavel este pe deplin ortodexa. Autorul rastoarna domnia ratiunii si pretentiile acesteia la monopelul acde- varului, [...] canfitma si apara Biserica, dezvaluie falsitatea intrinseca a eresurilor de ier] si de azi, acuzA -noua consti- inta religioasa» a intelighentiei contemporane [...}. Ar fi greu de spus in care domeniu al cunoasterii autorul nu s-a dovedit un specialist imbatabil. [...] Dar el ramane intot- deauna independent de influenta strivitoare a acestui bagaj stiintific, aratandu-se pretutindeni creator si stApan. Citind aceasta carte, te simti crescand spiritual odata cu ea, L.,,] Cici trebuie sd cresti pind la ea ca sa o Intelegi" (Serghiev Posad, 1914), VIATA. PARINTELL] TAVEL FLORENSEI Prin toata suita sa de lucrari, parintele Pavel.a cefi- itivat formarea scolii ontologice a Academiei Teolugice in Moscova Caleatuita din protoiereul Feodor Golubinski, D, Kudreavtev-Platonev, Ad. Vvedenski, arhimandritul rapion Maskin, parintele P.A, Plorenski). In urma sus- erii disertatiei, pe 19 mai 1914, parintele Pavel primeste jul de magistru in teologie si este numit profesor extra- dinar al Academici, iar intre 1914-1915 este incununat Premiile Mitropolitilor Moscovei Filaret si Macarie. Intre anii 1908-1919, parintele Pavel a predat [storia osofiei la Academia Teologica din Moscova,.Tematica rsului era vasta: Platon, Kant, giindirea ebraica si gandi- a occidentala, ocultismul si crestinismul, cultul religios si ‘ultura si altele. Se straduia sa distinga acele momente le istorici gandirii cu o influenta deosebita asupra tealo- jei si sa indice urmarile in plan religios ale fiecirui curent il windirii. Din acest punct de vedere, parintele Pavel era propiat de tradifia lui Clement Alexandrinul si de Paring | Bisericii ca Atanasie cel Mare, Grigorie de Nyssa, Ioan amaschinul. ‘valuand aportul parintelui Pavel la istoria filosofiei, AF. Losev, unul dintre cei mai buni cunosedtori ai cul- Hurii antice, seria: Parintele Pavel a dato conceptie asupra platonismului de o adancime si subtilitate mai maré decat ‘fot ce am citit despre Platon L.J; Numele sau trebuie sa figureze alituri de cele cinci-sase nume care puncteaza etipele principale ale injelegerii platonismului in istoria mondiala a filosofiel, in general", Cercetirile lui Floren- ski urmvireau deslusirea radacinilor general-umane ale pla- tonismului, prin care acesta s-a dovedit a fi legat de religie in general si de idealismul filosofic. Cu toate ¢4 parintele Pavel trai o viala izolata, el era woul dintre cei mai iubiti profesori ai Acaclemiei. lata ce isi 23MESCL ANDRONIC aminteste fostul sau student S.A. Volkov despre cursurile sale: Imi aduc aminte de atmosfera primelor sale cursuri ca si cum ar avea loc acum. Cel mai mare amfiteatru era plin pana la refuz, Auditorii stateau in locurile de treceré, de-1 lungul peretilor, erau asezati pe pervazuri, se inghe- suiau linga usa... Si aceasta cu zece minute inainte de a suna clopotelul, Dar iata cd suna. De indata, apare Flo- renski. isi face loc cu greu, aproape ca se strecoara prin multimea ticsita si iese la mdsuta din fata biincilor studen- testi, (Nu se urca niciodarad la catedra). In spate c o tabla mare. In jur, multimes este atenta, Incordata, atintind sute de ochi asupra lectorului, fiind gata cu sute de urechi sa-i prinda orice cuvant. Liniste. li deslusesc, in sfarsit, siluera. De indltime mijloci . usor inclinat, cu parul negru abia ondulat, cézandu-i pina Ja umeri, cu o mica barb cér- liontata si cu un nas foarte mare iesind in evidenti... Poarta 0 ras neagrd simpla si o cruce de argint, ca un preot de rand, de Ia tara. Niciodata nu |-am vazut purtand crucea de magistru. Miscarile i sunt parcii stangace, trupul fi e adesea mai mult indoit decdt drept. In sfarsit, i se aude vocea, oarecum surd, cuvintele cad intr-un ritm ne- regulat, Nu avea nici poza maretici gesturilor, nici sonori- tatea de efect a vocii, nici mlidierea de arabesc a frazelor, cu care ficeau parada unii profesori, Vocea curgea de \n- deva dinduntu, fard monotonie, dar lipsita de iscusinte retorice si de patos. declamativ, fara a tinti dinainte fru- muselea exterioara a stilului, fiind insa minunataé datorita unicitatii sale organice, in care continutul si forma se con- topeau intr-un tot unitar™. Discursul su putea fi ascultat ore in sir fird a obosi. Si numai apoi, dupa ce Florenski termina de vorbit si dis- pare, dupa ce multimea de studenti, ridicata si umita din 24 VIATTA PARINTELLT PAVEL FLORENSKI Joc catre iesire, isi iIncepu zumzditulca dle roi de albine, voll ta, cum |i-w Intepenit in- si atente cle-a lungul aibia atunci vei simti, [ tree trupul in urma sederii nemiscat a doud ore astronomice:.. Aceasta pentru ca, in pofica yvocii cam infundate, Florenski picta din cuvinte, dar nu numai ca picta, ci realiza si un fel de muzica in interiorul ufletelor. Asa cd nu numai mintea, dar si intreaga fiinta ra fermecata si cucerita de el. Niciodaté nu am mai au- ait un astfel de discurs, si niciodata nu am citit undeva ¢a vreun gainditor sa fi vorbit in acest fel. Proiectul sau de tinerete, acela de a realiza o sinteza jntre Bisericd si culrura, si-a gasit reflectarea si in revista Bogoslouskti vestnik ( Vestitorul teologic), al carui redactor a fost intre anii 1912-1917. Organ al unei scoli ecleziale superioare, Vestitoril leologic este chemat sa slujeasca necontenit interesele Sfintei Biserici cu metodele si armele stiintei. A descoperi comorile nepieritoare ale Vistieriei Adevarului sia le aprofunda injelegerea in constiinta con- lemporana, a explica semnificatia eterna si neschimba- toure a cadrului eclezial, a arat: acesta nu este doar un moment sau un fapt al istoriei, dar si o conditie incon- ii vesnice — iati sarcina ferma si pozitiva a testabila av acestei slujiri a Bisericii. insa sarcina poziliva se leaga ine- vitabil cu o sarcind negativa; lupta impotriva jefuinii zestrei spirituale a Bisericii, curatarea bunurilor bisericesti de toa- te fortele ce-i sunt straine, care atenteaza la zestrea si la insdsi existenta ci* (1912). Vorbind despre-aportul parintelui Pavel la filosefia si teologia rusa, nu trebuie s& uitim cd originala sa opera are un earacter contracdictoriu: ea este marcatd, in aceeasi miisura, arat de pecetea timpului sau, cat-si de un viziona- rism haric. in ereatia périntelut Pavel s-a reflectat propria wm wtIMENUE ANDROMIC sa devenire spirituala, si de aceea el-nu a pretins niciodata © recunoastere globala, nici ca gandirea sacar fi fa sau definitiv a eres a, cl presupunea judecarca, precizarea, corec- tatea 5i dezvoltarea giandirii sale. in scrisoarea citre episcopul Feader (Pozdeevski) din 7 noiembrie 1913, referincu- Doream exact Ortodoxia si Traditia Bisericeasca, Vroiam si vreau sd devin un fiu credincios al Bisericii*, Pentru pdrintele Pavel, calea spre Bisericd trebuia si treaca prin grele incercari personale. Duhovnicul sau, episcopul Antonie, nu-i dadu binecuvantarea sa intre in monahism, dar el nu vroia sé se cdsdtereasca, temindu-se ca ,in locul lui Dummezeu si nu aseze pe primul plan fa- milia“. Din acest motiv, el nu-si putea ,implini planurile sale cele mai intime: sa se faca preot*. In anul 1909, Pavel Florenski se alla intr-o staré de ,revolra tacuta*, si doar rugdciunile duhovnicului il intareau, Dar duhovnicul nu se inselase. Pavel Aleksandrovici intalni o fata cu care nu numai ca putu s4-si uneasea viata, dar care avu apoi si o mare influenta spirituala asupra lui. Era Anna Mihailovna Ghiafintova, care provenea dintr-o familie tardneasea din gubernia Riazan. Circumstantele care lau adus pe Pavel Florenski la ascultarea fata de duhownic au fost neobis- nuite...M-am insurat — seria Pavel Aleksandrovici — numai pentru a implini voia lui Dumnezeu pe care am fntrezdrit-o intr-un semn*. Plimbandu-se pe malul unui lac, pe o ploa- ie torentiala, Pavel Aleksandrovici plingea, cuprins de jale si deynddejde, neputind sa ajunga la o hordrare. ,Masi- nal, nici nu-mi amintese de ce, ni-am aplecat si am rupt o frunzulita la intamplare, © ridic si, spre surprinderea mea, vad ca e-un trifoi cu patru fou «noroculs. Imecdiat ma sige- ta gancul — si am simlit cd nu era gindul meu — ca in acest semn este voia lui Dumnezeu. Tot-atunci mi-am amintit ca * la opera sa, el seri: 26 VIATA PARINTELUD PAVEL FLORENSKI in cen mai frageda copikinie eiurtam trifoi cu patru foi, fiscoleam pajisti intregi, cercetam o multime cle tufe, dar, pofida eferturilor mele, nu gaseam lucrul cerit’, Din amintitile tuturor celor care o cunoscuse fihailovna era un exemplu de sotie si de mania cr : sit din comun prin indltime si luminozitate spirituala. Simplitatea ei, smerenia, rabdarea, taria, ficelitatea fay de toric, adanca intelegere a vietii spirituale descopereau ntemporanilor frumusetea nevointei cdsatoriei crestine, familia parintelui Pavel $i a Annei Mihailovna s-au nas- t cinci copii. Copiii devenira pentru pdrintele Pavel rul lui Dumnezeu, trimisi ca sd-l intareasea in cele mai le situatii. E.K, Puskina, care cunoscuse indeaproape milia inant ‘20, isi aminteste: ,Era plin de gingasie si de ndrete cand pronunta cuvantul «Anna». imi aduc aminte le o dimineata, devreme. La masa sedeau Pavel Aleksan- drovici si Anna Mihailovna, Mana lui era asezata peste Ana ci. El ma privi si spuse zambind: «Elena Konstanti- fovna, priviti cum o cert pe Anna! De s-ar certa astfel oti oamenii! Traind cateva zile in casa lui Pavel Aleksan- drovici, nu am auzit nici o vorba de supdrare sau de ma- nie. Anna Mihailovna deveni pentru mine un exemplu in viata, in comportamentul cu copiii, cu Gamenii, Un mai bun model feminin nu am intalnit in vialaé niciodara’. Taina casitoriei nu numai ca l-a innoit complet pe Pavel Aleksandrovici, dar i-a-deschis si posibilitarca de a primi taina preotiei. Pe 23 aprilie 1911, rectorul Academiei Teologice din Moscova, episcopul Peador, il unse pe Pa- vel Florenski diacon, iar a doua 2i— preot, in biserica pur- find hramul Bunei-Vestiri din satul Blagovescensko (la 2,5 km de Serghieva Lavra), De la sarbatoarea inaltarii Sfintei Cruci din anul 1912 gi pana la 4/17 mai 1921, pa- in paraclisul orfelinatului surorilor de Anna rintele Pavel slujiFGLMENUL ANTDRONIC cantite din Serghiev Posad, cu hramul Slintei Magdalena cea Intoemai cu Apostolii. Despre bucuria sfinta cu care primi Pavel Florenski punerea mdinilor atesta scrisoarea sa catre V. V. Rozanav" din 11 mai 1911; ,{...] in tor acest timp, in ciuda obnselii, a emofiilor, a ingrijorarii din cauza Annei (i se apropie so- recul), a atater trebi de facut, imi canta in suflet o aseme- nea sdrbdtoare, asa o victorie, ca si cum ar fi venit Ziua a Saptea, ca si cum ar fi inceput Pastele Vesnic. O lume in- terioara inexprimabila, insesizabila, de neinteles pentru mine mi s-a coborat in suflet, in inimd, in intreg corpul. Din afara sum acelasi: ma mai supar, ma enervez, sunt nemultumit. Dar in strafundurile sufletului se afla implini- rea, realizarea definitiva, care parca si-a facut cuibul si isi cloceste puii. M-am intors la stramosii mei, si acum, in aceste citeva zile, in pofida totalei mele nepriceperi in randuiala slujirii, care i-a uimit pe toti, m-am obisnuit atat de mult cu situatia mea — cu rasa, cu-altarul, cu sfanta masa, cu lot ce se afla in biserica — incat mi se pare strain si de neinteles cum de inainte putuse sa fie altfel. Intrea- ga psihologie fu rasturnata. Intelegeti, Vasili Vasilievici, ce inseamna sa simti deasupra ta mana episcopului, unitd ne- mijlocit, trupeste, fizic, cu Celalalt Episeap [..], cu Apostolii, cu Insusi Hristos, Caci simti asupra ta nu @legoric, ci literal- mente mina lui Hristos Insusi. De fapt, toate acestea sunt consideratii, judecdati. Realitatea este insi aceea ca insusi actul punerii mainilor, consfintires, m-a naucit (de douad ori), m-a cuprins naduseala, m-a adus aproape pana la pierderea cunostintei si mi-a dat ceva nou: efts realissimum — pentru mine, ens quest nibil— pentru ceilalti*, Contemporanii erau uimiti cde adancimea descoperirii darului preotici la parintele Pavel. Protosinghelul Serghei Bulgakov isi amintea: ,insi tot ce poate fi spus referitor la 28 VIATA PARINTELUL PAVEL FLORENSKI lentul stiintific iesit din comun al parintehii Pavel, ca si spre originalitatea sa, in virtuted cdreia avea totdeauna nn cuvant propriu de spus, ca si o anumita clarviziune bupra tuturor lucrurilor, toate acestea sunt secundare si semnificative daca nu stii despre el esentialul, Centrul iritual al personalitatii sale era insa preopia sa. V.V. Ro- nov, cunascandu-l pe parintele Pavel, nu se mai putea sprinde de el, ca de un izvor al vietii [...] si, pentru a-l fini in esenta sa, spuse: -El este preotul-. Si aga si era”. cle Pavel nazuia spre In primii sdi ani de preotie, parin pastoratie parohiala; incerca, in pofida sfaturilor duhov- jcului, s4 primeasca o parohie la tara. In 1915, pleca pe nt ca preot de regiment al trenului militar-sanitar, Trep- ( insd, parintele Pavel se supuse voii duhovnicului sau, te insista cA misiunea sa principald ca preot nu era pas- ratia parohiala, ci apologetica si invayamantul. in amintirile protosinghelului Serghei Bulgakov, parintele avel ,avea, din afara, mai degraba o constitutie fragila delicatad, insa dispunea de o mare rezistenta si putere de unca, obtinuta, in parte, si prin uriasul antrenament as- tic. Am fost martorul acestei autodisciplinari ascetice, ft si al eforturilor iesite din comun pe care le depunea in Munca stiintificd: de obicei isi petrecea noprile luerand, Pulcancdu-se abia pe la orele 3*-4" ale diminetii, reusind Mi-si pistreze si a doua zi intreaga prospetime a mintii. Aceasta nu era numai vocea stihiei lui spirituale, ci si lu- erirea vointei sale de fier $i a stapanirii de sine. Firav de lw natura, in-anii cand Lam cunoscut [...], din cate tin eu fhinte, nu fusese niciodaté bolnav, cu toate ca ducea o viati plind de privafiuni ascetice”, Parintele Pavel crea impresia unel forte neobisnuite, consticnte de sine si tinute sub control, a cirei finalitate era darul patrunderii lucrurilor, La contactul cu semenii, 29EGUMENUL ANDRONIC aceasti fort era tinuta in frau jeu © deplina simplitate, naturalete si cu o totald absenta a pozei interioare si ex- terioure", VV, Rozanov, unul dintre prietenii apropiati ai pa- rinteltii Pavel, inima cercurilor petersburgheze si moscowite, care era, de obicei, foarte caustic in aprecierile Sale, sctria totusi despre parintele Pavel: .Este Pascal al vremurilor noastre, Este Pascal al Rusiei noastre, adevararul condu- cator al tineretului slavofil moscovit, sub a cirui influenta se alla multe minti si inimi din Moscova, din Serghiev Posad si din Petersburg. In afara eruditiei iesite din co- mun $i a nénumédratelor sale lecturi. el arde de cel mai au- lentic entuziasm pentru adevdr. Stiti, uneori mi se pare ca e stant: intr-atdt este de exceptional... Cred, si sunt con- vins in adancul sufletului. ca este cu mult deasupra lai Pas- cal; prin descoperirile ideatice si asocierile de idei total iesite din comun, sau mai precis prin deslusirea sensului adéinc al Jucrurilor, este, in esenta, de nivelul lui Plaron al grecilor'", Deosebit de apropiat era parintele Pavel de Socictatea intru memoria lui Vladimir S. Solovioy, de Cercul cdutito- rilor ilumindarii crestine si de redactia revistei Puri (Galea), Revolutia nu la luat prin surprindere pe Pavel Alek- sandrovici, Pe deasupra, el scris mult despre criza spi- rituala a civilizatiei renascentiste, vorbea adesea despre apropiata catastrofa a Rusiei, cauzata de pierderea supor- turilor spirituale si nationale. Este motivul pentru care nu fu tulburat nici de schimbarea relatiei dintre Biserica si Stat care a urmat Revolutied, Iatd care sunt cuvintele lui Florenski din Atobiagrafia sa, datdnd din anul 1927: .Nu 5 am aproape nimic de spus in problemele politice, Potrivit caracterului meu, preocuparilor si convingerilor mele de- 30 VIATA PARINT iL PAVE PLORENSKI se din istorie — ca evenimentcle istorice iau oO cu totul G turmura decat cea pe care Incearea sa le-o imprime icipanui la ele — ani fest totdeauna strain de politic’ si este daundter pentru societate considerat, in plus, ci oamenii de stiinta —a cairor menire este-sa fe spe- listi nepartinitori — sa.se amestece in politica. Niciodata wiatd nu am apartinut vreunui partid politic’. Desigur, [ne putem inchipui cé Florenski era atat de naiv in at | intelegea ce incercari stateau in calea sa sia Bisericii in ditiile noii oranduiri sociale. Imaginea cunoseutului ot, profesor al Acadlemici Teologice din Moscova si actor al unela dintre cele mai importante reviste teo- ice NU putea sa nu suscite cele mai diverse atitudini socictate, inclusiv dintre cele mai malitioase. In ajunul imei sale deportari, Florenski scria: ,Cu toate ca, sub pectul compasiunii personale, nu poate sa aa fie la de oamenii care: trebuie sa supone privatiuni din mo- fe religioase, din punct de vedere istoric, consider ci © avantajos si chiar necesar pentru religie sa traverseze perioada istorica grea, si nu ma indoiesc ca aceasta epo- va acuce religiei numai folos, intérind-o si purificand-o'". te convingeri lau adus pe parintele Pavel lao atitu- dine de reala loialitate politica fara de puter 3 pistrind in acelasi timp o constanta opozitie ideclogica, De ce nu a-emigrat insa parintele Pavel, alaturi de o SOVIEL onsiderabila parte a intelectualitarii sia clerului rus? Se pare ca cel mai bun raspuns ba dat acelasi 5.N. Bulgakov, Cire gustase lin plin amdaraciunea exilului fortat: .Vlastar al Caucazului, el isi gisi pamantul figaduintet la Lavra Sfin- soltisor si fir de verdea tului Serghie, indragindu-i fiece verile si iernile ei, primaverile si toamnele. Nu pot expri- ma in cuvinte acel sentiment al patriei, al Rusiei — mareata 31POUMENUA. ANDRONIC si puternica in destinele sale, cu toate padcatele si prabu- sirile e@i, dar cu incercarile destinului sau ales — asa cum il traia parintele Pavel. Si, desigur, nu a fost intimplitor faptul cd el nu a trecut frontieréle, dincolo de care putea sa il astepte o strdlucita cariera: stiintifica, probabil si slava lumeasea, dar care, pentru el, se pare ca nu exista-[...) Se poate spune ca viata il lisa sa aleaga intre Solovki si Paris, insd el alese... patria; chiar daca : vmut sa-s sta Insemna Solovki, el.a imparta pana la capat soarta cu poporul sau“. Un lung sir de ani, parintele Pavel isi continu’ activi- tatea pastorala, Pe 9/22 martie 1918 este. invitat si ia parte la luerarile Sinodului local al Bisericii Ortodoxe Ruse, in legatura cu reorganizarea invaramantului religios. Intre ani 1917-1919 inca se mai -tineau cursurile la Academie. Dupa inchiderea Academiei Teologice din Troite-Serghie- va Lavra, ea isi continud functionarea neoficiald la Masco- va, intai la Manastirea Sviato-Danilov, apoi la Manastirea Petrov si in locuinte particulare. Parintele Pavel se numiira printre putinii profesori care au sustinut functionarea Aca- demiei in anii *20. In afara de aceasta, incepand din 1918, el finea un cielu de cursuri de filosofie si religie in cadrul mai multor societati moscovite, dezvoltindu-si astfel cursul de la Academie. Parintele Pavel a fost unul dintre primii clerici care, servind Biserica, au inceput sd lucreze in institutiile sovie- tice. In acest imp, el nu isi trada niciodata convingerile, nici demnitatea preopeasca. In 1920, el isi nota: ,Niciodata sa nu renunti la nimic din convingerile tale. Tine minte ca © Concesie atrage dupa sine o alta concesie, si tot asa la nesfarsit*. Atata timp cat fusese posilil, adicd pand in 1928, parintele Pavel a lucrat in institutiile sovietice, mdar- turisindu-si astfel deschis preotia ortodoxa. Aceast ine- 2 lita combinatie dintre o institutie sovietica si .un popa sa- nt* uimea cel mai mult lumea secularizata a anilor ‘20, oducand o serie intreaga de memorii confuze, pline de ESCll. Dilema participarii la ,reconstructia culturala* de dupa M17 a fost rezolvata de parintele Pavel pornind de la siderentele proprii cu privire la datoria morala si da- de a conserva, pentru generatiile viitoare, tracitia turald religioasd. In scrisoarea sa din 30 iulie 1917 catre §. Mamontova, succesoarea mosiei Abramfevo”, parin- Pavel scria: ,Tot ce se intampla acum in jurul nostru esigur ca este chinuitor. Dar cred $i sper ca, odata epui- t, nihilisrnul isi va dovedi nimicnicia si lumea se va sa- lira de el, isi va atrage ura tuturor, si atunci, dupa esecul ic stei Intregi josnicii, inimile si mintile se vor reorienta — ir nu ca mai inainte, efeminate si sovdielnice, ci info- fate, catre ideea rusd, a Rusiei, a sfintei Rusii. Tot ce iu- iti la Abramtevo va straluci cu o putere noua, cu care a mai stralucit niciodata, pentru ca intelectualitatea astra a fost intotdeauna pe juméatate, pe o treime sau pe lin sfert nihilista, si acest nihilism trebuia consumat prin lire, asa cum o boala trebuie uneori $4 treacd printr-o Sunt convins ca raul este Inca in fata, iar nu in ur- Ml, ca starea.de crizd Incd nu s-a terminat. Dar am credin- Wi cd aceasta criza va purifica atmosfera rusa, chiar atmos- ra mondiala, stricata, daca nu cumva de prin secolul al Convingandu-i $i pe alfii sa nu paraseasca corabia cin are reprezentantii proletcultismului se straduiau sa dea 5 valorile spirituale, parintele Pavel isi oferi propriul @xemplu. Pe 22 octombrie 1918, el intra in Comisia pen- Wu ocrotirea monumentelor de arta si a vestigiilor istorice 33EGUMENUL -ANDRONIC a Lavrei Troite-Serghiewa, fiind numit secretar stiintific arhivar al Vesméntariei. Din comisie mai fi eau parte: TA Olsufiev, LE. Bondarenko, ND. Protasov, M.V, Boskin P.N, Kapterev, 'T.N, Aleksancrov: torii preoti $.P. Mansurov si M.V -Dolnic, $.N. Durilin, v k, Ca rezultat al a tatii Comisici, a fost descrisi © cantitate imensa de obiecte din tezaurul artistic si istoric al Lavrei, fiind salvate de ja comori bisericesti si nationale inestimabile, Comisia al pregaut terenul pentru aplicarea Decretului din 20 aprilie} 1920 de transformare in muzeu a Lavrei ‘Troite-Serghieva. Deeretul era semnat de subsecretarul SOVNARKOM (Cos mitetul Popular al Sovietelor), V.1. Lenin, Parintelui Pavel i-a revenit un rol cu totul aparte in ocrolirea moastelor 5fantului Serghie, pe cand : aflau sub ingrijirea muzeului cu acelasi nume §l se pros pusese transportarea lor intr-unul dintre muzeele mos- coyite, adica distrugerea lor, Parintele Pavel este unul din- | tre primii care dezvolta, in acesti ani, ideea amuzeului viu*, cerand conservarea fiecarai obiect in mediul si in conditiile sale de viata firesti. Sustinand ideea muzeului “iu, parintele Pavel considera indispensabila, pentru Bi- serica §i pentru spiritualitatea nus, pastrarea man4stirilor Lavra Troite-Serghieva (ca manifestare a ideii ruse) si Pus- Ua Optinel (important centru sobornicesc de destepture a experientei duhoynicesti) ca méndastiri active. si ficea pentrl aceasta cauza tot ce ii statea in putinta. Desigur, in conditiile anilor 20 si ale celor care au urmal, pastrarea mandastirilor ca vetre vil de cultura rcligioasa era con- damnata la picire, ins fusese o incercare jertfelnica, un semn al iubirii si al recunostintei fata de adevaratil pazitori ai culturii bisericesti. i In anii ‘20, in toiul desfrauhui e4 mpanici de dezvelire a moastelor si de confiscare si distrugere a ieoanelor, PA 34 stea se | VIATA PARENTELLL PAVE FLORENSEL forenski serie lucrarea /conostasul, in care arata relatia Birituala dintre sfant, corpul neputrezit al acestuia si icoa- in lucratile Jeonastasul si Perspectiva inversd, parintele ' rel sustine superioritatea ontologica a icoanei fata de etura laicd si valoarea ei general-culturala. In timpul mpanici in masa de schimbare a toponimelor si chiar a imelor de persoane, al carei scop final era, desigur, dis- igerea conlinuitatii istorice si religioase, parintele Pavel le lucrarea Numele (Imend), in care arata insemnatatea birituald a numelui ca manifestare a esentel persoanei a obiectului, si ca posibilitate de cunoastere a tipurilor a legititilor realitatii spiritului. ; in anul 1921, parintele Pavel este ales profesor al Ate- welor Supetioare de Arta si Tehnica (VHUTEMAS). In boca nasterii si a infloririi futurismului, a constructivis- pului, a cultului tehnicii, el sustinea valoarea si importan- formelor culturale general-umane, pastratoare de spi- lalitate. Parintele Pavel era convins ca un om de cultura > chemat sa desecopere realitatea spiritului. El va arata, i) lucrari ca Analiza spafialiafii si a timpului in operele Wriclor figurative, Perspectiva inversd, Iconostasul’, La fumpdna apelor gdndulut, ca-punctul de vedere opus, onform caruia artistul si omul de cultura, in general, or- nizeaza lucrurile dupa bunul lor plac ( punctul de ve- ‘dere subiectiv-iluzionist asupra artei si culturii) duce in final la pierderea sensului si la distrugerea culturii si a omului. Insi Pavel Aleksandrovici era cu totul impotriva ‘onsiderarii culturii drept un lucru fn sine, o lume de va- Jori apriorice, de sine statatoare, in eadrul culturii in sine Hu exist4 criteriide alegere. Nu putem, ramanand fideli eulturii, sa aeceptim un lucru si sa respingem pe'un altul. Pentru determinarea valorilor trebuie iesit in afara limi- felor culturli si trebuie gasit un criteriu superior ci, Pentru 35EGUMENUL ANDRONIC parintele Pavel, acest criteriu este cultul, ca unitate a celor ceresti cu cele pamntesti, a mentalului si a sensibilului, a spiritualului sia trupescului, a lui Dumnezeu si a onmului (vezi Filosofia cultulut). Ramanand sechestrati in cultura, va trebui sd o acceptam integral si vom fi obligati arunci sa 0 indumnezeim, s4 o consideram criteriu al tuturor va- lorilor si, in plus, in cadrul ei va trebui s8 ne indumne- zeim si pe noi, ca oameni de cultura si purtdtori ai aces-— tela. Daca in conceptia parintelui Pavel cultura isi are ca_ nucleu si radacina cultul, lucrarea liturgica reprezinta pen- tru el miezul intregii activitati a omului in general, al carei scop este unul singur: curatirea de pacate intru viata cea vesnica. Intr-un intreg sir de lucrari din anii ‘20, parintele Pavel dezvolta ideea ca deificarea omului — neingradit in actiuni si in drepturi de valorile supraumane ale spiritului, ale cultului religios - conduce fatalmente la; un distrugator amestec al binelui si al raului —in cultura; la cultul indi- vidualismului extrem — in arta; la cultul cunoasterii rupte de viata — in stiinta; la cultul rapacitatii — in economie; la cultul personalitatii—in politica. Parintele Pavel sustinea in fata lumii secularizate importanta spirimuala a culturii ortodoxe, ca exprimarea cea mai inalta a valorilor gene- ral-umane. Fara o astfel de interpretare nu era posibil, in anii ‘20 si in cei urmatori, sa lipti pentru pastrarea fizica a mandastirilor, a bisericilor, a icoanelor si a obiectelor de cult necesare vietii Bisericii, Sarcina culturii este aceea de a lupta cu legea lumii cazute, pe care parintele Pavel o definea ca fiind legea entropiei, a uniformizarii generalizate, a mortii: Haosul. Lumii i se opune legea ectropici®, a vietii: Logosul. Cul- tura igi poate Implini misiunea numai descoperind valorile 36 VIATA PARINTELLT PAVEL PLORENSKI perioare ale cultului. Este evident ca, intr-o forma acce- bila acelor vremi, parintele Pavel spunea, in limbaj filo- fic, ci, in lupta dintre Hristos (Logos) si antihrist (Haas), ltura teebuie s4 fie de partea lui Hristos, Pe la mijlocul anilor ‘20, fara a-si intrerupe creatia fi- fico-religioasa, parintele Pavel intra in activitatea de rcetare, in cadrul sistermului GLAVELEKTRO (Directia nerala de Electrificare) din Consiliul Superior al Eco- mici Nationale al RSFSR. El alese fizica aplicata, atat torita nevoilor practice de electrificare a {arii, cat si din- in motiv care iesi la iveala destul de rapid: nu numai ca ise Va permite sd slujeasca ca preot sau sa se ocupe conservarea culturii religioase, dar si domeniul fizicii retice, asa cum o intelegea el, fi va fi refuzat. P.A. Flo- nski a creat un departament de studiu al materialelor cadrul Institutului de Stat pentru Electrotehnica Expe- mentala (GEEI). Lucrand in cadrul acestuia, el facu o se- de descoperiri in domeniul stiintei $i al tehnicii. Dintre erarile stiintifice ale acelei perioade, se disting, printr-un racter mai general, cirtile; Dielectricii si aplicatiile lor nice (1924), Carbolitul. Obtinere si proprietati (1932), wrs de Studiul materialelor electrotehnice (1932), o serie © articole in Enciclopedia Tebnicad (1927-1934). ,Profilul stiintific al parintelui Pavel — seria $.N. Bulga- ‘kov — uimea intotdeauna prin deplina stapanire a dome- niului, prin lipsa oricdrui diletantism, prin amploarea in- Yereselor sale stiintifice. Sub acest aspect, el seamana cel mai mult cu exemplele titanice ale Renasterii: cu Leonar- do da Vinei si altii, poate si cu Pascal [...]*. Autoritatea lui PA. Florenski ca specialist de exceptie in electrotehnica era atit de mare, ineat, dupa deportarea sa din 1928, el nu Numai ci a continuat sa conducad Departamentul de Stu-A PARINTI PAVEL FLORENSEI FGUMENUL ANDRONIC ATA FEE EE tee peat titiea” Fu activita- Florenski fu acu- diul Materialelor al GEEI, dar fu numit in 1930 chiar dit Natican Ortexlex". Al doilea pretext de: rector stiintific adjunct al Institutulni Energetic Unional; 1 clidactica din Atelierele V TLEERMAS siansatea at de crearea unei coalitii mistice si idealiste’, impre- nil cu VA. Favorski. Unei persecurii si mai mari fu supus drintele Pavel pentru interpretarea cata teortel relati- tii, din cartea sa Imaginandl in geometrie (1922). In easti lucrare, el deduce din teoria relativitatii posibili- in 1931 fu ales intre membrii prezidiului Biroului pentru materiale electroizolante al Comitetului Energetic Unio- nal; in 1932 fu inclus in Comisia pentru Standardizare a Sovietului Munceii si Apararii; participa la prima (1929) si la a doua (1931) Conferind unionala pentru materiale elec-| troizolante. Desfasurand o uriasa activitate tehnico-stiintifica si or- ganizatorica, Pavel Florenski continua, in anii ‘20, sa me- diteze la o sintezd a gandirii matemutice, fizice, artistico- filosofice si religioase. fn 1929, el fi serie lui V1. Vernadski despre existenta prewmatosfere® a unor formatiuni de na- turd materiala, deosebit de stabile, create de spirit si antre- nate in circulatia culturii spirituale. Datorita activitatii sale in cadrul sistemelor NARKOMPROS (Comisariatul National al Edueatiei) si GLAVELEKTRO, ca si datorita interesului starnit in jural persoanei sale, P.A. Florenski fu nevoit sa intalneascd o multime de persona- litati de stat, de partid si administrative. Relatarile acestor intalniri sunt impregnate de un pronuntat caracter hiper- bolizant-legendar. Printre alfii, parintele Pavel ii intilnise pe V. Kuibisev, L. Trotki, N. Buharin?, Haituiala sistematica la care a fost supus parintele Pa- vel timp de cincisprezece ani (1918-1933) pentru activita- tea sa culturala gi stiintifiea poate fi inteleasd numai avand in vedere ca scopul final al lucririi sale cra unul religios sau idealist", cum se spunea pe atunci, $i aceasti activita- te era just apreciatd ca o continuare a slujirii Bisericii, Per- seculiile parintelui Pavel incepura in anii 1918-1920, cand se incerca prezentarea activitatil Comisiei dé Ocrotire a Lavrei cao tentativa contrarevolutionara de creare a unui 38 tea unui Univers finit, in care Pamantul si omul vor de- eri centrul Creatiei, ,Pamantul, dintr-o firimitura de nimic Universului, ajunge centrul acestuia, pentru ca devine *ntrul sdu si astronomic, si spiritual", se spunea in singu- recenzie favorabilé a lucrarit. Este cu totul evident c& soarta parintelui Pavel era dina- inte stabilaad de credinta lui in Hristos si de rangul de preot Bisericii Orlodoxe, de conceptia sa filosofico-religioasa si de acea pozilie aparte pe care o ocupa In societate. In mai 1928, OGPU (Directia Politica de Stat a Consiliului Comisarilor Poporului) organizi o operatiune de masa la Serghicv Posad si in imprejurimi: un mare TCE Gs cre- dinciosi, slujitori ai Bisericii si mireni, furd arestati si trans- portati la inchisoarea Butirki. Fusese o lovitura data Bing ricii, deja slabita, si ramasitclor mosieresti, inclusiv celei tai inalte aristocratil, care-si ciutau salvarea in jurul La- vrei Sfintului Serghie — asa cum intotdeauna in vremuri de restriste, inainte de exterminarea finalé, oamenii se re- fugiau in biserici. inainte de asta incepu, pregatitor, ,bombardamentul artileriei; ziarele si revistele publicau in fiecare numar pamflete si foiletoane incriminatoare $i manioase scapre .sotniile negre“” aciuate Kinga Moscova, la Serghievo, si despre ,Lavra Troite-Serghieva, devenita ascunadloare pentru fostii cneji, fabricanti si jandarmi", despre .propa-