Vous êtes sur la page 1sur 261

BIBLIOTECA COLARULUI

LITERA
CHIINU 1998
Vladimir
BL5LLAGA
NLPO1UL


N
E
P
O
T
U
I
5
Daca ar fi sa ma plasez - nu zic n
postura de critic/analist sau chiar istoric literar, ci, simplu, - n locul
unui cititor de-o vrsta mai matura ,i cu lecturi ceva mai largi, ,i a,
ncerca sa ma pronun(, dar sincer, asupra acestui voluma, de proza, sa-i
gasesc un loc printre celelalte pe care le-am realizat ,i readus cu greu la
lumina zilelor de azi (dezgropate, ca sa zic a,a, din cimitirul buchiilor
chirilice), a, risca sa formulez urmatoarea judecata: ,i aceasta ,cronica
rurala, ,i ,umoristicele ce-o nso(esc denota, din perspectiva evolu(iei
prozei moderne (cu att mai mult al celei postmoderniste), pragul de jos -
daca nu chiar sub - al starii actuale a genului. De buna seama: un stil
aproape oral, o fraza elementara, un lexic mpanat cu regionalisme ,i
rusisme/sovietisme, ceea ce pe scurt s-ar putea numi: naturalism lingvistic,
asta pe de-o parte; pe de alta parte: preponderen(a unor imagini ,i scene
a,a-zise brute, preluate ntocmai cum prescria literaturii ideologia
regimului totalitar, ,direct din via(a, din realitatea vie, clocotitoare,
factorul fic(iune artistica fiind mpins pe ultimul plan... Nu se prezinta
oare cele scrise aici n deceniile trecute la compartimentul ,literatura
artistica drept un nesfr,it torent de reportaje, stenograme ,i alte
produc(ii gazetare,ti, (intind unicul scop de a elogia ,i ilustra ,mare(ele
realizari ale socialismului victorios, cladit pe oasele a milioane de oameni
nevinova(i, dupa care astazi tnjesc anumite categorii de profitori-
nomenclaturi,ti, dar mai cu seama nostalgicii imperialo-comuni,ti, dar
,i asta pentru un deceniu, doua, pna se vor calatori definitiv genera(iile
confec(ionate de stalinism n incubatoarele colectiviste ale brigazilor
kolhoznice ,i cele de la uzinele militarizate ale fostei u.r.s.s. Si atunci?...
Face sa mai revenim la car(ile trecutului, n loc sa scriem altele, n contextul
liberta(ii de care se bucura un autor n democra(ie? Fara o ideologic impusa,
fara cenzura... M-am gndit ,i m-am framntat ani lungi la rnd ,i am
ajuns la concluzia: face/merita sa pun n minile cititorului mai tnar,
dar ,i ale celui vrstnic, aceste proze nascute din profunda disperare n
anii cnd na(iuni, popoare ntregi erau macinate n malaxorul diabolic


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

6
al sistemului comunist n numele ,formarii unei noi comunita(i -
poporul sovietic, cnd noi, romnii moldoveni din acest spa(iu eram
priva(i de dreptul de a ne cunoa,te istoria adevarata, de a exista liber n
uriversul limbii materne, de a ne practica ,i perpetua tradi(iile, obiceiurile
,i credin(a stramo,easca...
n acele vitrege mprejurari s-a nascut romanul-cronica Nepov|
(acesta este titiul adevrat, cartea fiind cunoscuta cu denumirea cas,
cenzura sim(ind ca la baza sta ideea continuita(ii genera(iilor, iara nu
ruptura dintre ele), tot atunci ,i cele cteva proze marcate de un anume
spirit ludic viznd realita(i caduce ,i revelnd trasaturi na(ionale eterne
ale noastre. Am considerat ca e pacat sa se piarda n anonimat, ele
constituind o elocventa marturie a eforturilor unui autor care nu a vrut
(,i nu a putut) sa se lase nvins, desfiin(at de presiunile inimaginabile ale
cenzurii ,i ideologiei timpului, ci a ncercat sa reziste ,i sa riposteze prin
cuvnt, prin spirit, prin adevar (n masura n care s-a priceput ,i l-a ajutat
harul), ca sa lase o marturie pentru genera(iile viitoare, un document
uman care sa contribuie la scrierea unei adevarate istorii ale acestor negre
,i, uneori, eroice timpuri ce se ncheie o data cu secolul al XX-lea...
V|adnr BE$LEG
18 v| e 1998


N
E
P
O
T
U
I
7
N E P O T U I
(Cronc rvra| conena de avor|
Sav|v nev M|e


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

8
Pe la nceputul lui iulie, luna seceri,ului,
Alexandru Marian ,i-a luat fiica - terminase clasa a opta - ,i a venit n
satul lui unde a avut ,i el o mama, dar. dupa grea zacare s-a stins ,i a ramas
casa parinteasca singura. Au calatorit cu trenul, apoi cu o ma,ina de ocazie...
n Deal-la-Cruce se dau jos, apuca amndoi de tor(i geanta mare, neagra, cu
fermoar galben, ,i o iau pe o ulicioara cotita, printre case, la vale.
Merg tacu(i.
Trec pe lnga locul unde cu cine ,tie cte secole n urma a nceput
satul - se mai vad urmele vechilor morminte, spun batrnii ca a fost pe
delu,or o bisericu(a de lemn, acum cre,te nalt popu,oiul - calca pe-o
punte ngusta peste pria,ul care abia se mai (ine vara ,i, cnd ajung
aproape de Mijlocul satului ca s-o ia pe drumul lor, Vica, doar ar rupe
prea lunga tacere, arata spre ,coala nalta, cu varul cojit pe pere(i, ,i zice,
chipurile, a mirare:
- Sat, dar uite ca are ,coala cu etaje!
- Nu (i-am spus? i ridicata din cele doua biserici...
Si Alexandru prinde a-i povesti - a cta oara? - ca n vremurile de
demult, n cele doua capete ale satului se nal(a cte o biserica frumoasa, dar,
pe cnd avea el vreo trei patru ani, au fost desjcve
1
amndoua, ,i din piatra
lor, zic unii, e zidita ,coala asta. Iar n `41, cnd a nceput razboiul, o bomba
aruncata dintr-un avion german a cazut drept pe ,coala ,i etajul de sus...
- Noroc, Iixandre! Demult n-ai dat pe aici. Asta (i-i nevasta?
Alexandru se opre,te ,i ntoarce capul: dintre tufarii albi de praf iese
n ,osea un barbat ntre doua vrste, rotunjor, cu obrazul (epos, cu palarie
de pai n cap ,i cu o cravata verzuie strnsa pe gt.
- Tu erai, Andrei? Drace, e,ti chior? Nu vezi ca-i fie-mea?
1
... desjcve (bisericile)... Distruse, darmate de bol,evici - acesta e adevarul
care nu putea fi spus, dar mite scris ,i publicat.


N
E
P
O
T
U
I
9
Omul clipe,te des, apoi ,i poarta privirea prin par(i.
- Ce mai face capitala? Cum trai(i acolo?
- Pe vechi. Dar tu, aici?
- Tot cu slujba mea... Omul arata spre cele doua magazine din
preajma: Unvernag-ul ,i | nenara. Ie sprijin. Si, dndu-se mai
aproape: Zi, ai nmormntat-o pe mama?... Si amu vii sa vinzi casa?
- Sa vnd casa? Alexandru are un junghi n umarul stng. Cum
adica: sa vnd. casa?
Odata se ntoarce, apuca energic geanta de tor(i ,i porne,te repezit la
vale. Omul se aude mormaind n urma, dar Alexandru nu-l mai aude.
Vica grabe,te dupa el - la ntrebarea strainului a pufnit-o rsul.
- A,a-i el, nu prea chitit la vorba, dar nici la fapta. Am fost colegi de
,coala. Totdeauna s-a (inut (an(o,. Acuma nu ,tiu ce-o fi: vreun ,ef n sat, ori
poate paznic! Cravata, precum vezi, n-o leapada nici pe-o caldura ca asta...
Vica l nvaluie ntr-o privire plina de o stranie afec(iune: e tatal ei,
dar poate fi luat de cineva drept... ,i-,i aminte,te ca azi diminea(a tata -
ce i-a venit? - a decis plecarea. Mama a fost mpotriva: ce sa cau(i acolo?...
avem ,i aici destula treaba: de ros parchetul, de dat cu var pere(ii, de
vopsit u,ile, ferestrele... Tata a privit absent, ndelung, ngndurat pe geam:
le vom face ,i pe urma... dar casa acea ramasa singura ,i pustie?... Acum
mergnd pe Uli(a Mare, Alexandru se surprinde ca numara n gnd - a,a
procedeaza de la o vreme, nop(ile, cnd l chinuie insomnia - ,i imediat ,i
aminte,te ca la fel facea demult, n copilarie, cnd se ntorcea de la ,coala.
O iau pe un drumu,or ngust, la dreapta, ,i dupa c(iva pa,i, la col(,
le iese-n fa(a, data pe-o rna, o lespede lata, cu o adncitura la mijloc -
roasa de ploi ,i vnturi.
- O vezi? Am sa-(i spun ceva despre piatra asta...
Nimic deosebit, ,i zice Vica, dar tata ,tie, probabil, cte-o istorioara
despre orice locu,or din sat. Iasa ca-l ntreaba cnd vor ajunge. Si-l
aude rostind cu voce tare: doua sute! Era sa-l ntrebe: ce-ai spus, tata?
cnd iata ca trece pe alaturi n goana mare un baietan pe bicicleta -
negru( la fa(a, dar simpatic - care, vaznd-o cu pantofii n mna, fluiera:
- Ooo, Julieta! ,i zboara mai departe. Trec un pode( pe sub care
curge un firi,or de apa ,i Alexandru se opre,te iar:
- Aici m-a izbit ma,ina ,i am cazut. M-am trt pna la fntna...
Venind ceva mai n urma, Vica prinde numai cteva cuvinte.
- Ce ma,ina? Care ma,ina, tata?


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

10
- Mi-am adus aminte o ntmplare de demult... Fleacuri...
Cum sta privind n pulberea drumului adus de spate, tata pare dintr-
odata mic, un copil, ,i Vica simte dorin(a sa-i cuprinda capul la piept ,i
sa-l ntrebe: ce-i cu tine, omule? Exact ntrebarea ce i-a adresat-o azi
diminea(a mama vazndu-l ca aduna lucrurile ,i le baga n geanta. I-a
ntrebat iritata - de cu seara a auzit ceva din conversa(ia parin(ilor ,i a
n(eles ca n-au mult pna sa se certe de-a binelea. Ultima vreme tata s-a
facut ursuz, morocanos, din te miri ce i sare (andara - vorba mamei!
- ,i asta pentru ca ani la rnd - iar vorba mamei! - nu se poate
desprinde de lucrul lui ca sa aiba ,i el concediu ca toata lumea. Vara asta
iara,i...
Rasuna un claxon din spate - Alexandru se fere,te din drum. Pe
alaturi huruie un camion ncarcat. l urmare,te cu privirea ,i dupa ce se
a,aza praful la pamnt zice dus pe gnduri:
- Gru nou. Miros de pine noua.
Vica prinde a tu,i:
- Unde?
,i scutura poala rochi(ei, apuca geanta - las-c-o duc singura! - ,i o
ia iute pe drum la deal. Peste c(iva pa,i ridica ochii ,i vede, ca la o
azvrlitura de ba(, pe un loc ridicat casa. Se ntoarce catre tata - iaca,
am ajuns! -, dar tata prive,te n alta parte.
Alexandru privea spre fntna de lnga drum - cumpana neagra
scrijelata n lung de crapaturi adnci, furca lasata pe-o parte, dnd sa se
pravaleasca. Mai la vale de colacul njghebat din scnduri nverzite de
mu,chi, n patru col(uri, s-a adunat o baltoaca, ,i ntr-nsa se zbate o ra(a
speriata - celelalte trec la fuga drumul spre o a,ezare cu prispe joase
date-n galben, cu ferestre ct palma.
- S-a schimbat satul, iar. saraiul ista a,a a ramas. Ce-o fi facnd
badea Hortolomei...
- Ce-ai zis, tata?
Alexandru clipe,te din ochi, orbit de soare.
- Iata ,i casa noastra, Vicu,or.
Si o ia pe cararu,a n sus.
Cerul topit de soarele verii curge ,uvoaie albastre peste mul(imea de
fire - electrice, de radio -, pe (evile albe de aluminiu ale antenelor de
pe acoperi,uri. Din deal vine pa,ind rar peste sat un ,ir de piloni nal(i, iar


N
E
P
O
T
U
I
11
sub ei o sumedenie de stlpi mai mici - ,i toate formeaza ca un paienjeni,
iscusit mpletit sub care s-a pitit cumpana veche a fntnii. Cnd da cu
ochii de casa, Alexandru lasa capul n jos, de durere, ,i a,a, cu ochii la
cararea crescuta pe din par(i cu buruieni nalte, calca ncet, obosit, la deal.
Casa.
Casa a,teapta.
Casa, demult, ,i a,teapta stapnul.
A fost cu vreo treisprezece ani n urma. Venise n acea vara cu nevasta
,i copila - avea trei ani,ori. ntr-o seara se ntoarce mama de la munca -
toata via(a ei a lucrat n brigada la vii - ,i fara a lasa coada sapei din
mna se a,aza pe prispa. Se uita o vreme dupa nepo(ica ce se zbenguia
prin curte, apoi zice dusa pe gnduri: ,O sa avem anul ista roada buna la
poama. Numai de nu ne-ar bate piatra... - ,Da, mama... dadu glas
Alexandru din prag. ,Am ni,te bani strn,i, o sa mai primesc ,i... m-am
gndit s-o nal( oleaca. - ,Sa nal(i? facu Alexandru. Ce sa nal(i? -
,Casa. Amu oamenii darma casele vechi, ridica altele, mai largi, mai
frumoase... Eu n-am atta putere. Macar pe asta s-o prefac. Pere(ii s
buni. nca tata-tau zicea: bine-ar fi, Marie, s-o ridicam cu un rnd, casa
noastra... N-a apucat, saracu.... A dus mna la gura, ntorcndu-,i ochii
ntr-o parte. Alexandru a cuprins-o de umeri: ,Bine te-ai gndit, mama.
Am sa-(i ajut ,i eu.... Vara urmatoare au dat jos acoperi,ul, podul, au
pus la pere(i un rnd de calcatura cu piatra mprejur, au spalat olanele,
au pus alte u,i, mai mari, ferestre noi, ,i s-a primenit casa. Minile mamei
o ngrijeau: o ungea la vreme, tragea brie frumoase de jur mprejur...
- ngaduie, fata hai, ce sile,ti a,a? striga Alexandru (arane,te -
trecnd pe lnga fntna, nu se poate stapni sa nu arunce o catatura
spre gura ei ntunecoasa.
Vica nu-l aude - s-a ,i strecurat prin spartura din garduceanul de
srma ghimpata mpletit cu nuiele ,i de acum se duce tabrcind geanta
pe sub peretele de la vale. Peretele, de jos pna pe la jumatate, i negru.
Alexandru ofteaza: a cazut lipitura.
Dintr-o data parca-i cre,te n fa(a ochilor un par din gard: nalt, n
patru muchii, cu zim(i daltui(i, sus. Iar vrea sa zica ceva catre fiica, dar ea
a ,i disparut dupa col(.
Tot n acea vara au dat jos stlpii de la strea,ina, au desfacut prispele.
Cnd i cara n ,opron - erau ,ase la numar, de stejar, tari, buni -, a


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

12
deslu,it cu uimire pe unul ncrestate doua litere... I. M. Mo, Trifan care
s-a ntmplat ,i el pe acolo, ,i-a saltat barbu(a rara: nu cumva sunt semne
sa-(i spuna unde-i ascunsa comoara lui btu-to Ieon?... ncoace, dupa
razboi, dupa ce s-a ridicat ,i el baietan ,i a prins a pricepe mai multe, s-a
straduit a afla istoria familiei, povestea na,terii lui - parte de la neamuri,
parte de la straini... Aceasta casa a fost facuta de batrnul aici n vale
unde era gradina ,i pe coasta livada lui - meri, nuci, tot felul de pomi
roditori. Mai trziu, cnd i-a sporit familia, fiind om nstarit ,i bun
gospodar - avea fete multe, de baie(i n-a avut parte - ,i-a mai ridicat
o casa, n deal, unde-i acuma brigada de vierit, iar pna la razboi ,i o
bucata de vreme dupa aceea a fost unul din cele ,ase colhozuri din sat... Si
a mai aflat ca atunci cnd s-a facut mare rasturnare n sat, bunelul, n loc
sa mearga cu ob,tea s-a da cv cv|ac
1
- mama zicea ca la nceput a intrat
,i el n tovara,ie ca al(ii, dar, harnic foc cum era ,i mndru din fire,
vaznd ce treaba se face acolo, a ie,it, zicnd ca nu vrea sa lucreze de-a
valma cu lene,ii ,i calicii... n casa de sus, deci, s-a facut colhoz, iar n casa
din vale au ramas sa traiasca mama ,i tata Petrea, care, fiind din cei
saraci, s-a fost facut activist ,i a luat parte la organzarea |o||ozvr|or
2
.
n casa asta au trait parin(ii.
n casa aceasta s-a nascut ,i a copilarit Alexandru. Aici ,i-a trait anii
adolescen(ei, fara tata. n satul acesta ,i-a urzit visele de viitor. Aici a
trait bucuriile ,i amarul primei iubiri. n casa aceasta a adus-o pe aceea
care avea sa fie mama copiilor lui - a facut nunta... o serata cu musafiri
adu,i de la ora, cu un autobuz nchiriat ,i cu cei pofti(i din sat, rude ,i
vecini, caci mama a (inut ca feciorul sa faca obiceiul n pere(ii ace,tia ca
sa se bucure casa ,i sufletul tatei pierdut cine ,tie pe unde n razboi...
Ia vreo cinci ani dupa ce ,i-a vazut casa nnoita a,a cum i-a fost dorin(a,
mama s-a mbolnavit, n-a mai putut sa lucreze - vreo luna, doua a
continuat a umbla la pra,it... o vedeau fetele din echipa lasnd sapa pe
1
... s-a da cv cv|ac... O minciuna, un slogan propagandistic inventat de regimul
totalitar de teroare ,i represiune pentru a justifica distrugerea fizica a (aranimii.
Bunelul meu care mi-a servit de prototip a fost unul din cei mai muncitori gospodari
din sat, pentru care fapt, mpreuna cu al(ii ca el, a fost deportat n padurile nghe(ate
ale Rusiei, de unde nu s-a mai ntors.
2
... acvs... organzarea |o||ozvr|or... Cei care mnau lumea la kolhoz erau
ale,i de catre regimul bol,evic dintre cei mai cruzi oameni, gata sa-i vnda ,i pe
parin(ii lor, de aceea au ,i fost numi(i: raii satului ,i a,a au ramas n amintirea
genera(iilor.


N
E
P
O
T
U
I
13
deal, ,i zicnd ca se duce la izvor, cobora n Rpa-cea-Mare, se lasa pe
pamntul rece de pe fund ,i a,a ,edea, iar una, cica, a vazut-o o data
rostogolindu-se de pe-o parte pe alta ca sa-,i potoleasca focul ce-o ardea.
O ardea tare, nemilos, pna cnd ntr-o zi a venit la ora,, i-a spus ca au
trimis-o doctorii la opera(ie, a fost taiata, a mai dus-o o vreme ,i s-a
stins... Ct au fost minile mamei, a fost cautata ,i ngrijita casa, dar
apoi... a cuprins-o paragina...
Dupa ce-a nmormntat-o a,a cum i-a fost dorin(a - a avut mintea
clara pna la sfr,it -, Alexandru a pus lacatul la u,a ,i anii ace,tia n-a
dat pe aici dect de vreo cteva ori, ,i atunci pe apucate.
Acum vine, n sfr,it.
Vine acasa.
Se gndise s-o ia pe de la deal, unde era o trecere mai larga, pentru
caru(e, sa nconjoare ,i sa vina din fa(a, dar iata-l ajuns pe malul ,an(ului
napadit de buruieni: loboda, brusturi, spini, unii cu gamaliile ro,ii, al(ii
usca(i mpra,tiind puf alb, zburator. Sare prin spartura pe unde a trecut
Vica ,i merge drept spre bucatarioara de vara, nalta de un stat de om, cu
doua ferestruici ,i o u,a n(nata din cteva scnduri... Aplecndu-se,
pune palmele rotunjite la ochi ,i se uita nauntru - colbul gros pe
geamuri, dincolo spnzura pnze de paianjen, pe pervaz o movili(a de
(arna scoasa de ,oareci.
Trage cu doua degete, ferestruica se desface, scr(ind, n afara. Baga
capul dnd cu minile paienjeni,ul la o parte - toate-s la loc: sapele,
lopata, hrle(ul cu coada dreapta ,i neteda cumparat de dnsul mai
an(ar(, doua rulouri de plasa de srma, de pe cnd traia nca mama,
pentru gard mprejurul gradinii...
Scoate capul ,i se ntoarce catre casa. O vede ca prin cea(a - i s-a
prins peste ochi o pnza de paianjen...
Deodata l ame(e,te. A,a i se ntmpla cnd, printr-un efort de voin(a,
trece brusc de la un gnd la altul, de la o stare a sufletului la alta. Ori,
poate, lucrurile adunate ,i puse de dnsul cu vreme n urma l-au rava,it,
trezindu-i iar griji, gnduri, ndoielile pe care s-a straduit sa le uite dintr-o
data... Poate ca paienjeni,ul ce i s-a pus greu pe ochi i-a amintit de starea
n care se afla n ultimul timp, dupa ce la un moment dat, a n(eles,
cutremurat pna-n adnc, ca a pierdut ceva foarte important din sine,
ca... s-a ratacit de el nsu,i... Poate ca n clipa aceasta a n(eles, n sfr,it,
mai bine zis, i s-a deschis taina ascunsa: pentru ce a trebuit sa vina aici?


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

14
Ori, poate ca auzi iar ntrebarea ce i-a pus-o so(ia azi-diminea(a: ce sa
cau(i acolo? ce treaba ai de rezolvat? Si raspunsul lui: sa vad ce-i cu casa...
iar, cu adevarat, sensul cel adnc era: sa aflu ce-i cu mine? ce se ntmpla?
ce-am pierdut din fiin(a mea...
Casa l-a observat de departe, de cum a facut din Uli(a Mare - venea
cu o parte femeiasca pe lnga dnsul. Cum pirotea sub acoperi,ul ncins -
ierni la rnd n-a fost ncalzita, toamna au batut-o ,uvoaiele, cteva olane
au crapat ,i n-a avut cine le nlocui -, a tresarit casa ,i s-a bucurat!.. Se
bucura ca-i vine stapnul, dar cnd ,i aminte,te de pere(ii co,covi(i, iar
cel din spate cu lipitura macinata pna sub strea,ina se ru,ineaza ca o
biata (aranca ce s-a pomenit cine ,tie cum n vazul lumii, n mijlocul
satului ,i vede ca-i cu poalele sf,iate - mai goala...
Alexandru apare de la deal. Ridica ochii ,i o vede pe Vica pe prag, cu
genunchii la gura ,i geanta alaturi. Ceva cunoscut, nespus de apropiat ,i
drag adie de la nfa(i,area ei. Se opre,te locului. Vrea sa zica: de ce stai n
soare? de ce nu descui sa intri, dar se neaca. Ce surpriza i-a facut tatei -
n-a gasit casa pustie, l-a ntmpinat un suflet n prag, fiica lui, care att
de mult seamana cu mama... Pe nea,teptate trece prin fa(a ochilor chipul
aceleea care tot vreo cincisprezece ani avea cnd s-a ndrgostit de dnsa...
Ce-o fi facnd prima lui dragoste?... Alexandru se apleaca sa caute n
geanta:
- Vica, cheia...
- Tata! Uite-acolo, ,i fata arata speriata spre creasta crescuta cu
buruieni - n spatele ei e lutni(a, o groapa larga din care pe vremuri
scotea lut tot satul, dar pe urma s-a surpat, au largit-o ,uvoaiele ,i a
ramas parasita.
- Ce-ai vazut acolo?
- Un cap... Ba se ridica, ba se trage-n jos.
Alexandru rde.
- |i se pare. i un hogeac dintr-o caldare sparta pusa cu fundul n sus...
- Nu, tata. i vad ochii stralucind... prive,te ncoace, spre noi... Si
zvcne,te de la locul ei: vrei sa ma sperii? Dar nu mi-e frica! Nu mi-e frica!
Piei, sa piei, aratare!
Alexandru zmbe,te - cam ,tie el cine poate fi acolo - ,i o apuca de bra(.
- Gata: a disparut stafia. Acum putem intra n casa.
Calca pe prag - o piatra se clatina sub piciorul lui -, descuie ,i
mpinge u,a. Cnd sa pa,easca, Vica striga:


N
E
P
O
T
U
I
15
- Tata, intru eu prima.
O tinda mica, patrata, cu podea de lut pe jos. ntr-un col( un tobultoc
cu sparturi n cteva locuri prin care ies ciocalai ro,i de ,oareci, urme de
(arna ,i graun(e duc la gaura neagra din celalalt ungher. Drept n fa(a,
bucataria. Alexandru simte ca-l trece cu rece prin ,ira spinarii: u,a
bucatariei deschisa. Sub fereastra din fund, masu(a rotunda, cu trei
picioare, cu fa(a arsa n cteva locuri. Alaturi, un scaunel. mprejur alte
lucruri. Doua oale mari (ceaunoaice) de aluminiu nflorite gros peste
negrea(a funinginii, un clit de farfurii cu marginile roase, n cea de
deasupra, un maldar de furculi(e, linguri ,i linguri(e ieftine, tot de
aluminiu, cuprinse de floare; sprijinite la gura cuptorului, vatrarul cu
coada de lemn dogorta, lopata arsa, cociorva; pe pervaz pahare ,i
paharu(e puse unul n altul cte doua, trei, toate colbuite, acoperite cu
painjeni,... Stau cum le-a lasat dupa praznicul de un an...
Iasa capul. Sta a,a o vreme, apoi intra, se mai uita o data la cele n,irate,
trage scaunelul, se a,aza ,i ramne neclintit, neauzit, parca nici n-ar sufla.
Vica vrea sa deschida u,a la camera, dar se teme c-o sa tulbure lini,tea
tatei. Cum sta lnga perete, pune geanta jos, se reazima cu spatele ,i,
privind drept nainte, ncepe sa a,tepte rabdatoare clipa cnd va sa se
ntoarca tata din departarile amintirilor lui...
n dupa amiaza aceea de martie - se
topea omatul - ma ntorceam de la ,coala. Aveam cu vreun an ,i jumatate
mai mult ca tine, dar abia ajunsesem ntr-a opta - pierdusem doua
clase cu razboiul. Peste pamntul ranit de bombe, n locul ploilor navalira
vnturi galbene ,i nori de lacuste, era sa leg ,i eu ,coala de gard, sa ma
duc ca al(i ortaci la ora, sa deprind vreo meserie - tmplar, tencuitor,
dar nu ,tiu de ce nu m-am dus. M-a, fi ntors n sat ,i, poate, altfel era...
Celelalte cuvinte s-au stins ntr-o margine a min(ii ,i ar fi sunat a,a: ma
ntorceam, ma nsuram, poate chiar cu fata de care eram ndragostit, ma
faceam gospodar la casa asta, o ajutam pe mama ,i, daca avea sprijin...
Da... mergeam pe drumu,orul pe care am venit azi, prin ,an(uri mai
ramasese cte un petic de omat, (ineam marginea caci ma cam daduse de
sminteala o ciubota - s-a desprins talpa. Ma grabeam stra,nic: mama,
de diminea(a, mi daduse de grija sa vin mai devreme ca avem o groaza
de lucru ,i mi-a pomenit de moara...


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

16
Totdeauna cnd coteam din Uli(a Mare pe ulicioara noastra luam
aminte spre lespedea pe care (i-am aratat-o: pe dnsa ,edea cu ba(ul
lucios alaturi mo, Trifan ,i ma pndea cnd oi trece. Ma zarea, tu,ea n
sec ,i mpungea cu barbu(a: ,Mai tu, a` lui Moro,anu! Auzi? ,Nu-s
Moro,anu. Eu-s Marian. ,Oare? Ia fa-te mai ncoa sa te vad de aproape.
nca, nca oleaca. Amu care va sa zica de la ,coala vii? Ce va mai spun
nva(atorii? S-a sub(iat a(a, ha? S-a sub(iat de tot... N-o mai ramas mult
par s-a cela....
Mo, Trifan lua aminte mprejur - nu-i careva sa-l auda? - ,i pentru
ca trebuia sa vorbeasca tare pornea spre mine. Venea aruncnd ba(ul ca pe
un baston de aur, calcnd mndru n opincile ncre(ite, cu trei rnduri de
talpi puse una peste alta ,i cusute cu srma... Traia peste rpa, ntr-o bojdeuca
intrata n pamnt, cu o u,a ngusta ,i o ferestruica. Traia singur, singur ,i
gatea, singur se spala. Iumea i zicea flacau tomnatic, glumea pe seama
ncal(arilor lui, iar el raspundea: cresc ,i eu, ce vre(i? Nu scapa ocazia sa anine
pe oricine cu vorba lui piparata, iar cel mai mult pe mine ma ndragise.
,A(a matale, mo, Trifane, deemult s-a ista...
Se vorbea n sat ca ar fi ncercat ,i el n tinere(ile lui sa se mboga(easca
pornind sa faca negustorie, dar s-a ars, irosind ,i bruma de avere ce-o
avea. Dupa care s-a nacrit la suflet ,i i s-a lepadat de toate.
Mo, Trifan se da mai lnga mine: ,Ia facatura trupului e,ti leit btu-
to Ieon, iar la horba curat tat-to. Si glasu-i al lui, zau. Daca te-ai dat cu
ai,tea. cu conon?
,Ai vrea sa-(i seaman `mneatale?!!
,Ei, na! se aprindea mo, Trifan. De ce mie? Ma-ti, mai, ma-ti, ca ea
te-o facut, saraca...
Nu ,tiu ce avea n vedere cnd spunea ,saraca. Si-apoi adeseori l
pomenea pe bunelul, vorbea despre dnsul ,i chiar cu dnsul parca ar fi
fost de fa(a. l ntreba, i raspundea, arata pe nea,teptate la mine: uite ce
nepo(el (i cre,te... Vorba ceea: nasu` - sfor! iar ma(u` - ghior!
Mo, Trifan era o ruda de-a noastra, de pe bunelul. Odata s-au ridicat,
odata s-au apucat sa-,i faca un rost. Bunelul cu fetele lui avea bra(e de
munca destule ,i pna a ncepe colectivizarea a reu,it sa-,i ncropeasca o
gospodarie a,ezata. Mo, Trifan cu negustoria a dat faliment. Cu toate ca
pe urma nici din munca lui Ieon Moro,anu nu s-a n(eles nimic, mo,
Trifan a ramas sa-i poarte un profund respect pentru harnicia lui, pentru
firea hotarta... Nu ,tiam cum arata la fa(a bunelul, nu-l vazusem nici o


N
E
P
O
T
U
I
17
data, macar pe-o fotografie - nu se fotografiase n via(a lui! -, a,a ca,
auzind pe unul, pe altul, ncetul cu ncetul s-a nchegat n fa(a ochilor
chipul unui barbat voinic, nalt, un adevarat uria,, care n cele din urma
deveni o legenda pentru mine. Mai cu seama ma umpleau de fiori vorbele
matu,ii Nastasia, sora mamei care traia n casa din fa(a noastra pe locul
unde-a fost pe vremuri lutni(a. Olecu(a scrntita matu,a, iar dupa ce
ramase oloaga se tulburase ,i mai tare ,i mereu spunea ca, iata, s-a ntors
bunelu-n sat, a venit sa mparta fiicelor gospodaria, dvp drepae...
Am trecut de col( ,i mi-am vazut de drum. Eram grabit: ma a,tepta
mama cu lautoarea, mi ardeau urechile, talpa scotea sunete
amenin(atoare cnd o trageam din glod, iar n burta rasunau solemne
simfonii.
Piatra goala, ,i, nu ,tiu cum, mi-a parut rau ca nu-i mo,neagul. S-a
saturat sa ma a,tepte, s-a ridicat ,i s-a dus... Poate nici n-a venit azi... Ori
a pornit sa ma caute acasa... M-am uitat n lungul drumului - pustiu.
Unu, doi... zece... optzeci... numaram pa,ii. Vroiam sa aflu ct am pna
la pragul casei. O data ie,eau trei sute optzeci, alta data patru sute, iar
alta data numai trei sute cincizeci. Trebuia sa aflu care-i cauza
necoinciden(ei: mersul meu ori drumul?... Nu ajung la suta ,i ma ncurc.
M-a, fi ntors, a, fi luat numaratoarea de la capat, dar pe glodul ista...
Bag mna n buzunar, poate gasesc niscai firimituri... De unde? Degetele
dau la fund peste-o spartura, coboara n captu,eala ,i deodata dibuiesc
ceva... Dracie! Un cape(el de lumnare...
Cum trec pe subt o strea,ina de stuf, joasa - o casoaie cu spatele n
drum -, dau cu pumnul n ,iragul de (ur(uri de ghea(a care picurau fara
ru,ine. O ploaie de a,chii mi cade n cap, peste picioare, iar pe un (ur(ure
cu ,apte rnduri de barbii l-am lovit de cteva ori pna sa-l dobor. I-am
tras o ciubota, s-a nimerit sa fie cea cu talpa desprinsa ,i m-a ajuns frigul
la degete... Bravo, baiete, am auzit glasul mamei: amu mai da ,i-n perete
de vreo doua ori ,i ai scapat de ncal(aminte. Ia urma urmei ce-(i trebuie
daca degraba-i vara ,i po(i sa umbli descul(?...
n continuarea casoaiei era un gard de lut cu ,iroaie negre pe el, crapat
n cteva locuri. Vad o mogldea(a de om care sta aplecat, cu dosul spre
mine, ,i face ceva cu minile la picioare. mbracat ntr-o haina fara culoare -
nici neagra, nici sura.
Cnd trec, destul de departi,or, aud un glas strigndu-ma - iata
cine-,i lega opincile! -, dar nu ma ntorc.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

18
Ajung la pode(. Ghea(a prului pare nca tare. Ce-ar fi sa-mi fac
vnt o data? Ca la urma. Dar te pui cu talpa?
Ia badea Hortolomei u,a nchisa. De mirare! Avea omul o droaie de
copii, mereu trnteau u,ile. Casa mi s-a parut pustie, parca murise. Nici
gospodarul nu se vedea. Hojma venea la noi sa ceara o gazeta - nu
putea o minuta fara gazeta: fuma una ntreaga pe zi! M-am uitat la hogeac:
parca se vede un fir albastru - s vii, traiesc! Ba parca nu se vede nimic -
mai ,tii ce-i cu dn,ii? Am sa trec sa vad...
Cerul jos: nori vine(ii ,i apo,i pluteau peste mahala, aninnd
acoperi,urile lungi ale hambarelor ,i grajdurilor kolhozului, n deal. De
pe pode( numai acoperi,urile se vedeau - gospodaria kolhozului era
mprejmuita cu gard nalt de lut ,i daca vroiai sa patrunzi nauntru trebuia
sa faci un ocol pe la poarta, dar las` ca ,tiam noi, copiii, o spartura ,i,
cnd aveam nevoie, pe acolo ne strecuram ori fugeam cu niscai harbuji
,terpeli(i din caru(ele ce-i aduceau de la cmp. Cumpana fntnii - tot
asta era, ,i furca asta - statea cu capatul sub(ire nfipt n nouri, iar
celalalt, cu un disc greu de camion german, lasat la pamnt... Era mult
mai nalta ca acum. Poate, eu eram mai mic? Ori au scazut dealurile satului
,i a dat n jos ,i dealul nostru?
Ajung la fntna: din ulucul de salcie, pe la dopul facut dintr-un
manunchi de paie ,iroie,te apa - au fost nu demult caii cei paro,i ai
kolhozului, se vad urme proaspete ,i balega aburinda. Ocolesc baltoaca,
ma dau ,i ma uit n gura neagra a fntnei - nimic, ntuneric. Deodata
luce,te n adnc oglinda apei, apare o siluieta ,i doi ochi privind la mine.
Am fiori n spinare: vara trecuta n fntna noastra aproape secata din
cauza neploilor s-a arvnca cv capv| in jos o ja nare
1
, una Paraschi(a de
pe Vale. Veneam de pe unde-oi fi venit prin harmanele scrumuite de
seceta acasa, cnd deodata vad fugind printre copaci cteva figuri de
femei, copilandri, apoi lundu-se dupa ei ,i un barbat. Fugeau ,i strigau:
prinde(i-o, mai! (ine(i-o, mai! talhari(a, iacata-o, talhari(a... Am aflat
mai apoi ca Paraschi(a aceea se bagase n beciul unei gospodine care avea
cteva ulcioare cu lapte - era vreme grea, lumea n-avea pine, dar mite
lapte! se vede ca reu,ise femeia sa (ina te miri cum vaca sco(nd-o din
iarna... pe atunci oamenii bagau vacile n casa sa nu le fure... Taman
1
... s-a arvnca cv capv| in jos o ja nare... n prima edi(ie ,i n cele ulterioare
episodul a fost exlus de cenzura. Argumentul: n Moldova nu a fost foamete, nu au
murit oameni, deci este interzis a se afirma a,a ceva, cu att mai mult a publica...


N
E
P
O
T
U
I
19
cnd ie,ea cu ulciorul, iata ,i femeia n u,a... O cuno,team pe Paraschi(a,
traia mpreuna cu o sora de a ei care avea o feti(a mica, iar barbatul
acelei surori cazuse n razboi ,i ele amndoua se zbateau s-o scape pe
feti(a, ,i odata cnd am ntlnit-o era neagra la fa(a de foame... Ajungnd
la fntna, mi fac loc printre ceilal(i ,i ma uit n jos: ,edea pe-o piatra, la
fund, ,i drdia de frica ,i de frig... Mai! Aduce(i careva o scara ,i ni,te
funii s-o scoatem, a poruncit barbatul, apoi s-a aplecat deasupra fntnii
,i a adaugat, cu mila: de-amu daca te-ai aruncat macar sa te fi necat...
cui trebuie,ti a,a?... Fata se auzea de acolo clan(anind din din(i, ca un lup
haituit. Mi s-a parut ca-i suna ,i oasele de slaba ce era...
Am sarit ,an(ul ce ne (inea loc de gard ,i am mers peste bolovanii din
sapatura, lasa(i nefarma(i, ca sa se opreasca omatul peste iarna.
- Hu, turbule!
O aratare de cine ro,cat ,i nchipuise n mintea lui cineasca cum ca n
tinda noastra s-ar gasi ceva de ros. Bagase botu-n crapatura u,ii ,i se caznea
sa intre. Cine prost! Auzindu-mi pa,ii, s-a repezit ndarat, s-a dus de
cteva ori peste coada, s-a sculat scheunnd ,i s-a retras mai ncolo mple-
ticindu-se. A ntors catre mine doi ochi rotunzi, nlacrima(i. M-am uitat la
spinarea lui ascu(ita ca o secere, la pielea spnzurnd la pntece - nici n-
ai pe ce strica un bulgare. Am ridicat u,a, am deschis-o, auzind vorba n
camera, am nchis-o ho(e,te ,i am mers n vrful picioarelor la bucatarie.
Nu ca m-a, fi temut de mama - aveam
,aisprezece mplini(i. Daca se ntmpla sa gre,esc, ma certa, eu o ascultam
cu o mutra spasita, apoi ma apropiam, o cuprindeam cu minile
amndoua, nu se putea stapni, mi dadea cu degetu-n frunte ori zvrlea
cu ceva dupa mine de parca am fi fost sora ,i frate.
Pun car(ile pe fereastra. Sunt hamesit de foame ,i n-a, fi n stare sa dau
explica(ii: de ce copiii oamenilor daca termina ce au de scris ,i citit cauta
sa vina acasa ct mai repede, iar... tu ,ezi la ,coala ct i ziulica de mare...
Ridic capacele: cele doua oale de pe plita goale, asta de jos... de,arta. Un
capac cade cu zgomot.
n camara vorba continua.
Se aude prin u,a ce da din bucatarie - mama a batut-o n cuie sa nu
umblam: mereu i rupeam muchiile. O voce de barbat, groasa, poves-
te,te despre unul care i-a ridicat Grachinei tobultocul n spate - una


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

20
grasa, peste seama de grasa, care nu ,tiu ce facea de se ngra,a pe o foamete
ca aceea - i l-a ridicat cu tot cu poala rochiei...
- Taman ,i eu! He, zic, vad, mo, Trifane, ca vrei sa-(i cumperi ,i a
doua lingura la casa...
Mama rde - taci ca-i bine! - ,i caut mai departe. ntorc strachina verde
de pe masu(a ,i gasesc o gramajoara de cartofi fier(i. Un col( de mamaliga. Ma
a,ez pe scaunel ,i ma apuc sa-i cura(. De cum arunc prima margelu,a n gura,
se deschide un hau la inima. Solni(a din fa(a mea se clatina ca pe valuri,
pamntul se lasa pe-o parte, prin cap mi trece un vrtej, ntunecndu-mi
lumina din fereastra. M-am ncle,tat de scndura mesei...
Glasul de dincolo de u,a:
- Frig, ger, voi a(i ie,it n ograda ,i va da(i pe ghea(a. Descul(e. Erai
cea mai mica. Parca te vad. Treceam pe lnga voi. Ai facut ni,te ochi la
mine! |ii minte?
Mama, necajita:
- Ielea Nastasia ne-a scos. N-avea tata cu ce ne ncl(a. Buna de
nazbtii cum era, zice: haide(i, fa, sa ne dam pe ghea(a. Sarim de pe
cuptor ,i drept n omat... Ne-a mnat tata cu varga...
Tot cu vargu(a m-a adus mama ,i pe mine, odata, de la prau, murat
ca o gaina - cazusem ntr-un produt? Cojile se (in de degete. Ie scutur,
se iau de pe o mna pe alta. Arunc o privire spre u,a: cine sa fie oare omul
de dincolo?
- Ce sa mai vorbim? Erai fudula. Pna sa mergi o data cu mine la joc...
- Se cheama ca am fost ,i eu fata. De vreo doua ori am ie,it n lume...
Ia te uita: ,i amintesc de tinere(e! Iar eu ma puchesc cu afurisi(ii de
cartofi. Unde-i sarea?...
Mama ofteaza ,i parca o vad: se uita-n gol cu mna la gura.
- n toamna aceea cnd a(i venit din armie m-au luat ,i pe mine
surorile prima data la joc. M-au gatit, m-au mpodobit...
- Si cum ai ie,it, pe dnsul l-ai vazut!
- Vedeam eu ceva atuncea?
Ias cartoful: ce-a mai venit ,i aista sa-i aprinda mamei jalea! Al(ii care
s-au pierdut n batalie macar au primit rudele hrtie ca-s uci,i n cutare
loc, ngropa(i iata unde, noi n-avem nici o veste. Si azi umbla mama sa-i
ghiceasca. Ma punea ,i pe mine cnd eram mic sa ghicesc la lumnare n
unghia afumata cum a nva(at-o o femeie. Ma uitam, ea ma ntreba, nu cumva
vad un mormnt lunguie(, crescut cu iarba? Si daca are cruce la cap...


N
E
P
O
T
U
I
21
- Ori ,tia sa bata ropotul mai bine? Ori chiuia mai frumos? Si la
dnsul alergai, iar la mine nu vroiai sa ie,i...
- Parca eu ,tiam ce-i asta? Zau, te childuie,ti parca ai fi flacau ,i eu
fata mare...
Glasul necunoscut, rastit:
- Ba nu ,uguiesc, fa Marie! Aicea mocne,te. De atunci mocne,te...
Auzi? Arde aicea-ia...
Sar de pe scaunel ,i-mi lipesc urechea de scndura u,ii. Inima-n piept:
zvc-zvc! zvc-zvc!
- He, he! Ia nceput el s-a (inut de soru-ta Domni(a. Tat-to l-a
dezbatut. Zicea ca-i din alde trie-opinca, n-au ce da la m(a, nu-,i
marita fata cu un sarantoc.
Mama tace.
- Am venit n seara aceea sa te fur. Stii?
Mama tace.
- Dar te dusese,i cu dnsul. A dovedit naintea mea...
- Of, dar ce-i cu tine, omule? Ie-(i de seama, striga mama: ce te-a
apucat?
Pere(ii s-au clatinat: cine-a intrat n casa noastra ,i ndrazne,te a spune
asemenea vorbe despre tata? Sa intru, sa-l dau pe u,a afara! Dau sa ma
izbesc din loc, dar... m-au strns pere(ii, cu putere, din toate par(ile.
- Un lucru (i-l spun dupa at(ia ani: nu i-a fost lui de tine. A vrut sa
mi-o faca mie n ciuda. Am avut noi o sfada nca acolo, n armie...
- M-am dus ca am vrut. Si te-a, ruga sa-(i cau(i de femeia ta ,i sa ma
la,i sa-mi vad de nevoi...
Nu cumva plnge mama? Cumpana fntnii se aude scrr(ind n
spatele casei.
- Amu n-ai fi vadana...
- Parca-s eu una?...
- Am fost ,i eu la batalie dar am scapat...
- .
- Petrea nu-i.
- .
- Unul din noi doi trebuia sa arda-n foc.
- C(i au ars, sarmanii.
- Daca nu murea el, trebuia sa mor eu.
- .


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

22
- A murit el, eu am ramas.
- A? Ce-ai spus?
- A,a-i pe front: ori ma ucizi tu pe mine, ori te ucid eu pe tine - care
apuca nainte. De data asta, se vede, a fost rndul meu...
M-a izbit ceva fierbinte n obraz. Ie,ind ca dintr-o negura, a rasarit n
fa(a mea o (eava de arma. Se mi,ca (eava spre mine, trece ,i se opre,te. Ma
uit - un om mai ncolo. Nu-i vad fa(a, iar el nu vede arma ndreptata
asupra lui. Deodata l recunosc. Vreau sa strig: fere,te-te, tata! dar din
gura (evii (,ne,te un manunchi de flacari...
S-a zbatut ceva deasupra ferestrei - duhul casei! Apoi, din fundul
tacerii rasare glasul necunosutului:
- Mi-am adus aminte: avea o pu,ca. Buna, cu doua cocoa,e... batuta
cu aur... Vinde-mi-o. |ie ce-(i trebuie?
- Of doamne, de unde ai mai scos-o ,i pe asta? A luat-o cu dnsul...
Crezi ca a, fi (inut-o atta vreme?
- Mi-a spus un suflet ca este...
- Multe mai graie,te gura lumii. Amu cnd i atta nevoie...
- Asta zic ,i eu: pu,ca-(i trebuie? (i dau pre( bun. Si datoria (i-o iert.
Am de unde... Ei, batem palma?
Cnd a intrat mama n bucatarie, m-am
trntit iute pe scaunel, am apucat cteva buburuze de cartofi ,i am nceput
sa-i cura(. Am sim(it mirarea ei: aici e,ti?! O, ce calzi ,i limpezi erau ochii
mamei... Cum se ngustau uneori ,i ce nebanuita putere aveau asupra
mea... Firul de lumina din ei curgea drept n inima mea ,i orict de necajita
ar fi fost - de soarta, de neascultarile mele - ma ncalzea, mi facea bine
ca o sfnta scaldatoare a sufletului... A,a stnd cu capul plecat am sim(it
n piept un val de indignare mpotriva necunoscutului care a ndraznit
sa-i strneasca lacrimile, apoi m-am ntors mpotriva mea - de ce nu l-am
scos pe u,a afara? - ,i, ,i... suparare asupra mamei: ea de ce a stat de
vorba cu dnsul? ntr-o toamna ,edeam tot la masu(a asta, aici, n
bucatarie: mama, matu,a Nastasia, lelea Veta ,i eu. Mama le cinstea cu
un pahar de vin nou, eu trageam cu urechea la glumele lor. Deodata vad
n marginea ferestrei ni,te ochi - era ntuneric... Mama! am (ipat, cineva
asculta la fereastra. Dau buzna afara, lelea Veta dupa mine. Zaresc o


N
E
P
O
T
U
I
23
umbra nalta la col(ul casei, abia dovedesc sa ma aplec, ca umbra arunca
cu ceva greu care trece pe la urechea mea. A doua zi am gasit o caramida...
- Demult ai venit?
- De vreo trei minute am intrat...
Mama tace. M-a crezut ori ba? Nu m-a prea crezut. nseamna ca ,tie
ca am auzit ca a fost cineva la noi ,i are sa-mi spuna ea nsa,i.
Mama tace.
Pa,e,te peste picioarele mele de sub masu(a, scoate din cuptor ciocalaii
pu,i la uscat, se a,aza-n col( ,i se apuca de dezghiocat. Ciocalaii se nvrtesc
sprinten printre degete, graun(ele curg n poala, late, galbene... Iata ca
boabele prind a sari prin par(i mpra,tiindu-se pe jos. Mama nu le vede.
Abia peste-o vreme tresare, se apleaca ,i prinde a le culege. Arunca o
privire pe sub marginea ,alincai spre masu(a la care ,ed - a uitat de
lautoarea fagaduita! Scot ciubota hlizita la vedere. Mama a observat-o
mai nainte ,i ma ia pe departe, cu subn(elesuri:
- A trecut Boris azi pe la noi. Vroia sa-(i spuna ceva. Veneam de la
fntna, cu caldarile. Am zis ca e,ti la ,coala ,i s-o dus ntr-acolo. V-a(i
ntlnit?
Fac cu capul: nu. Taman bagasem n gura un pumn de cartofi, o
bucata de mamaliga ,i ma sileam sa nghit - mi se strmtase gti(a!
Boris a umblat pna anul trecut ntr-o clasa cu mine, dar a plecat la o
,coala de meserii la ora,.
- Sa-l vezi: scurteica noua, bocani buni n picioare. Se lauda mama-
sa deunazi la dugheana: mi-a trimis feciorul cincizeci de ruble... Un srnc,
ni,te gaz, sare - ,i tot nainte. Mai zicea: cum are sa aiba vreme sloboda
are sa vie n sat, are sa faca la unul o u,a, la altul o fereastra, ,i iara are sa
c,tige un ban... Ca pe dn,ii acolo i nva(a nu numai a ceti ,i a scri, dar
,i a face u,i, ferestre...
Copa(nosul! izbucnesc n gndul meu: fara dect trebuia sa treaca sa
se laude!
- C(! ,i-i dau un picior motanului care se ridicase n doua labe ,i-mi
bagase unghiile n genunchi...
- Tu, baiete, ,i azi ai stat cam multi,or la ,coala.
- Am avut repeti(ie...
- Diminea(a ce (i-am spus? Sa vii mai devreme. Da tu? Eri: avut; azi:
avut; mine: avut. n toate zilele ave(i cte ceva de ,ezi la ,coala ceea
pna-n noapte de parca n-ai avea casa.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

24
Mai bine n-a, avea! i raspund cuprins de mnie. Anul trecut am vrut
sa lepad ,i eu ,coala, nu m-a lasat. A zis: sa ramna singura? Unde-s mai
mul(i, pot sa se duca, eu sunt unul. Ca nu poate cauta de singurul copil?
Si apoi sa nu uit ce mi-a poruncit tata plecnd la razboi, n vara lui `41...
Arunc o privire catre mama: ,ade pe tobultoc, lnga u,a, adunata,
marun(ica, o feti,cana. Ma proboze,te din cuvinte, dar glasul suna blnd.
Amu(e,te. Tace o vreme. Duce dosul palmei la ochi, (ine mna a,a, apoi
o lasa ,i dezghioaca mai departe... Ce pornire urta am avut! Iarta-ma,
mama, ca am putut sa ma gndesc... Am auzit ca l-ai repezit pe strain. Eu
trebuia sa te ajut. De ce sunt att de slab?
- Hai, ia ,i mannca mai repede ca-i seara cea mare ,i avem attea
de facut.
- Hrle(ul... l-a adus badea Hortolomei? Dupa ce nghit: s-a
dezghe(at pamntul. Vreau sa sap la ciotca de pe mal...
Ciocalaul din minile mamei cade la picioare. i trece o umbra pe
fa(a. Ochii se ntuneca. Am pomenit de trunchiul nucului. Asta-toamna,
cnd m-am apucat sa-l scot batnd cu hrle(ul, mama a stat o vreme de-o
parte ,i s-a uitat, apoi s-a ndepartat. Am n(eles ca o leaga vreo amintire
de ciotca aceea... mai bine zis de nucul care-a fost...
- Vezi n butelca de pe horn, poate mai curge ceva...
Iau litra, o rastorn deasupra strachinelei - cade o picatura de oloi.
Peste o vreme se prelinge a doua. Tarcatul urmare,te curios stradaniile
mele, mi,ca din musta(a, ar vrea sa-mi dea un sfat, dar dupa cele pa(ite
nu ndrazne,te.
- Grabe,te-te ca trebuie sa vnturam ceva graun(e ,i ai sa te duci la
moara. Am auzit motorul. Brusc amu(e,te. Si iar: lasa, le-oi vntura
singura. Tu da o fuga la bade-to Andron.
Se ridica ,i se duce-n camera. Se aude sunnd sub(ire broasca lazii. Se
ntoarce cu ceva legat ntr-o peticu(a.
- Sa-i dai banii i,tea. Datoria: cinci sute. Iui n mna sa-i dai, auzi?
Sa-i mul(ume,ti ca ne-a a,teptat. Ia urma a,a sa zici: noi pomana nu
primim de la nimeni. Auzit-ai?!
A sunat taios glasul mamei. Stiam de datorie, demult trebuia s-o
ntoarcem, dar nu ,tiam ca lui badea Andron anume. Mama a strns luni
de zile capica la capica. Din toamna era vorba sa-mi cumpere ceva de
mbracat ,i de ncal(at, dar... s-a razgndit. A hotart sa ntoarca datoria
cu toate ca... Bag petica cu banii n sn - i-am numarat de multe ori,
seara, la lumina lampii ,i cu ferestrele astupate. mi pun cu,ma-n cap ,i ies.


N
E
P
O
T
U
I
25
- Sa vii repede napoi, auzi? Si sa-i spui cum te-am nva(at, auzi?
- Aud.
- Sa nu ui(i nici un cuvnt.
- N-am sa uit, mama.
Dupa o lunga a,teptare Vica a ridicat
u,urel clan(a, a intrat cu spatele nainte, lasnd geanta n tinda, ,i a
nchis u,a, fara zgomot.
S-a ntors.
Prin pulberea de argint ce plutea n aer - soarele batea din stnga -
vede lavi(a acoperita cu un laicer vargat, masa cu scndurile goale -
mu,amaua strnsa pe un col(; doua scaune cu speteaza; n dreapta patul
de fier cu a,ternut vrstat aruncat peste salteaua de paie; u,a ce da n
bucatarie, soba... urme de ncal(aminte pe podeaua de lut - de la
nmormntare n-a fost unsa; jos, lnga masa, ca ni,te pui,ori fara mama,
cteva ghiveciuri - bunica avea flori pe pervazuri, n fa(a casei, n
gradina... Stiblele din ghiveciuri sunt uscate, n (arna macinata...
Deodata tresare: din umbra se ridica o tulpini(a verde. Un verde
fosforescent, luminnd din interior, ca o planta la fundul marii...
Se apropie, o apuca - e un fir de gru, poate o iarba -, tulpini(a se
mi,ca din (arna uscata ,i fata ,i retrage mna.
Dinspre pat se aude un fo,net - umbla cineva prin saltea. Vica bate
cu piciorul:
- Ce rozi acolo?!
Revenindu-,i din departarile lui ,i nevaznd-o pe fiica, Alexandru ia
geanta ,i prinde a-,i cauta hainele de lucru: scoate o carte groasa, un mic
aparat cu tranzistori, un sacule( de celofan cu cteva tartine... un sapun...
periu(ele de din(i... dintr-o cutie cade ncal(amintea de plaja a Vicai,
,or(ul ei... n sfr,it gase,te pachetul galben, n care ,i-a pus pantalonii de
sport, spalaci(i, de pe vremea studen(iei, cama,a cu mneca scurta, n
carouri, tot veche, se schimba ,i iese.
Sta o vreme pe prag.
Apoi coboara ,i trece la vale, spre casoaie.
Vica l urmare,te, prin fereastra: tata se duce la treaba! Fuge n
bucatarie, ,i pune ,or(ul, sandalele ,i se apuca sa deschida ferestrele. Se
munce,te rau cu crligele, ,i zgriie un deget, l baga n gura ca o ustura


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

26
tare... Pune un scaun sa vada: ce-i cu fereastra oarba, din fund? Cnd
apuca de col(ul ,alului vechi cu care-i acoperita ca sa-l ridice, simte
privirea cuiva dintr-o parte. Se ntoarce ,i vede n fereastra un cap cu
parul sur, ochi fioro,i, clipind, parca ar ntreba-o: tu cine e,ti? ce cau(i n
casa asta?... gura deschisa, cu c(iva din(i, dar fara glas. Vrea sa (ipe:
tata! - era capul, erau ochii care o privisera dintre buruieni cnd ,edea
pe prag - dar tot atunci i aude glasul, afara:
- Ai venit, matu,a Nastasie? Nici pe caldura asta n-ai hodina?
- Dar tu? Ce umbli cu hrle(ul n mna? Vrei sa-mi sapi groapa...
l zarise batrna pe nepotu-sau venind pe drum ,i nu singur - cu una
tinerica. I-a vazut intrnd n casa, apoi ca nu se arata lunga vreme, n-a
mai putut rabda ,i s-a trt sa afle ce... fac ei n casa tatei?
- Vreau sa sap gradina... Alexandru cerceteaza coada hrle(ului.
- Aa?... Dar asta cine-i, ma rog? arata matu,a spre Vica - taman
ie,ise n prag.
- Nepoata-ta, nu vezi...
- Va-ha-ha, bata-te norocul sa te bata! prinde a se zgl(i batrna n
crja ce-i sprijina subsuoara. Tu e,ti, Vica? Mare-ai crescut ,i frumoasa.
Ia vina la baba... ptiu! Rupt capul mca-ti Maria, fa! Si la nas, ,i la ochi,
,i la bot. Na, (ine ceva, (i-i cumpara ni,te margele ori... vreun pieptene.
Vad ca tat-tu te poarta pletoasa... Si scoate din buzunarul fustei din
,piele de drac o batistu(a.
Vica se uita la tata, tata i face semn: ia, n-o supara, a,a ca ia cadoul ,i
se ndeparteaza de batrna cu pielea strnsa punga n jurul gurii, fara
din(i, dar, de mirare: cu bo(urile obrajilor rumeni.
- Am pus, mai nepoate, n petecul cela de la vale de prasad ni,te
cartoafe. Ie-am pra,it cum am putut. ncolo buruianu-i padure! Daca
n-a avut cine cata de gradina... Deodata prinde a boci: dect murea
ghiata Maria... mai bine ma strngea Dumnezeu pe mine... ca nu ma mai
poarta picioarele iestea... ,i nu-s buna de niiicaaa...
Bate des din ochi parca i-ar fi dat o musculi(a ,i pe Vica o umfla rsul.
Tata o cuprinde de umeri ,i-i spune cu jumatate de voce:
- Pe vremea foametei btrna asta, pe atunci voinica ,i sanatoasa, se
ducea cu alte femei nevoia,e n Sus, sa schimbe covoare, laicere pe graun(e.
ntr-o iarna, cnd se ntorceau, pe la Stanislav, ni,te rai le-au luat ce
aveau ,i le-au aruncat din tren. Omat mare, ger, unuia i-a taiat trenul
picioarele, ea cu alte cteva au mers vreo douazeci de kilometri, ncal(a-


N
E
P
O
T
U
I
27
mintea proasta, pna au ajuns ntr-un sat... I-a paralizat picioarele ,i de
atunci umbla n crje. Mai anul trecut i luase ,i graiul, acum vorbe,te...
- Un`-(i-i mo,neagu`? Alexandru arata la barba ,i la talpi...
- Trifan? Batrna da ochii peste cap: s-o dus.
- Ia moara?
- S-o mutat.
- n celalalt sat? ,i tata arata cu ochii spre cimitir.
Alexandru sta o vreme, apoi porne,te cu hrle(ul n mna. Batrna,
n carje, dupa dnsul. Deodata se aude un icnit - matu,a a cazut: hopa!
pe un maldar de buruieni zmulse de Alexandru de sub pere(i. Vica pufne,te
de rs. Tata o mustra din ochi, ,i Vica o ajuta sa se ridice, i duce crjele
,i o a,aza pe piatra de la col(ul casei.
Alexandru ridica hrle(ul ,i izbe,te cu putere n perete. O bucata de
lipitura se desprinde ,i cade pe macinatura de lut de pe jos. Iar ridica
hrle(ul, izbe,te cu tai,ul piezi, ,i alta bucata cade. Praful galben se
amesteca cu praful de var, cu pulberea cenu,ie a pamntului fierbinte,
plute,te ca o cea(a mprejurul picioarelor cuprinznd bra(ele, capul
acestui om care tot ridica hrle(ul ,i izbe,te, l ridica ,i iar izbe,te.
Matu,a Nastasia prive,te mirata de pe piatra ei: ce s-a apucat baiatul ista?
Gura larg deschisa, buzele se mi,ca, ar zice ceva dar nimeni n-o aude ,i n-o
asculta... nchide ochii obosita: a,a li-i neamul, nu-i n(elegi ct lumea...
Vica a gasit o cioarsa de matura ,i, intrnd n odaie, chibzuie,te de
unde sa nceapa. Se apropie de fereastra acoperita cu negru, da cu matura,
se aude un clinchet sub(irel. Da la o parte ,alul batut n (inte ,i vede
daragul bunicai, fuse, gheme, ni,te i(e, alte scule de (esut? Cnd se apuca
de maturat, se ridica o prafaraie ,i... ncepe sa tu,easca? nti strope,te,
fata hai, parca ar auzi glasul bunicai... Sa stropesc, dar cu ce... Vede un
ceainic ruginit sub lai(a, l nha(a ,i fuge la fntna. Ciutura crapata.
Scoate de cteva ori pna umple ceainicul, l ia ,i vine napoi...
Tata sta la col(, sprijinit n hrle(. Prive,te peste vale, la sat. Cama,a
n spate uda, pantalonii la bru ,i la pulpe uzi. Praful i s-a a,ezat pe par.
Peretele de la vale i negru - tata a dat jos lipitura pna sub prichiciul
de sub strea,ina.
Matu,a Nastasia s-a mutat pe pragul casoaiei. Sta cu barbia n piept -
a a(ipit.
Vica vrea sa-i spuna tatei ca s-a apucat sa faca regula n casa ,i de unde
ar lua o matura, nsa l vede pe tata ngndurat - batrna pe nea,teptate


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

28
se salta de la locul ei ,i o ia sprinten din loc n direc(ia de unde-a venit, dar a,a
iute de parca ar fi dus-o crjele singure! - ,i hotara,te sa se descurce cumva.
- Vezi, colo, mai la dreapta de ,coala, o casu(a, Vicu,or? vorbe,te
Alexandru, sim(ind-o pe fiica lnga dnsul.
- Una cu olane albe?
- Alta: cu (igla ro,ie, cu un singur fronton ,i un copac la col(...
- N-o vad, tata...
- Nici n-ai cum s-o vezi! Alexandru pune mna pe umarul fetei: nu
mai este. n locul ei e cladirea din caramida ro,ie, cu etaj, Casa de cultura
a satului. Iar casa cu un singur fronton statea exact pe locul acela. A fost
stricata ,i construita cladirea din caramida... n casa care nu mai este a
trait acea fata de care m-am ndragostit. Avea vreo cincisprezece ani, era
de seama ta...
- Da, tata?... Ochii Vicai stralucesc ,i obrazul se aprinde. N-a ndragit
nca pe nimeni, dar visa sa ntlneasca un baiat nalt, frumos, cu ochi
alba,tri, neaparat alba,tri ca ai tatei... Si unde-i, tata, ce s-a ntmplat cu
fata aceea? Te-a uitat?
E o poveste lunga, lunga ,i complicata, ar zice Alexandru. Dupa ce a
plecat la studii, ea a mai ramas aici, apoi a plecat, dar n alt ora,. Au
continuat sa-,i scrie, chiar sa se ntlneasca uneori, dar ntr-o zi a aflat ca
s-a casatorit cu unul din profesorii ei. Apoi nu mai ,tie ce s-a facut... A,a
ar zice, dar numai face afirmativ cu capul ,i Vica n(elege, ca da, l-a uitat,
n(elege ,i se ntristeaza. Oare mama ,tie de pasiunea lui de tinere(e?
Porne,te nceti,or spre u,a casei: de ce oare oamenii se ndragesc, apoi
uita? De ce se cearta, se despart?... Azi-diminea(a mama s-a plns de
baiat ca-i bolnavicios, mai bine nu-l aducea pe lume. O apuca dorul de
fra(ior! O podidesc lacrimile... Si bunica Maria a lacrimat, cnd nu-i mai
ramasese mult ,i ei venira cu to(ii la spital ,i bunica se stapnea, dar cum
dadu cu ochii de nepo(el lacrimile (,nira negre din ochii ei...
Ofteaza, strope,te pe jos ,i da cu matura.
Afara tata bate la perete.
Cnd a descuiat lacatul ,i a intrat n casoaie, a vazut nti sapele,
alaturi hrle(ul. I-a trecut un fior: pe fierul sapelor se mai (inea (arna
uscata - de cnd a pra,it ultima data cu mama. Era dupa o ploaie - cu
sapa asta ,i-a ngropat mama via(a muncind la kolhoz, batnd la chiraul
de pe vale... Vaznd-o ca sufla greu, i-a zis: lasa, mama, termin eu... -
omul daca nu poate sa lucreze, la ce bun sa mai traiasca? A lucrat mai


N
E
P
O
T
U
I
29
departe. Peste cteva saptamni a venit la dnsul: m-au trimis doctorii
din raion... Era o zi posomorta, nouri grei, negri ntunecara lumea
catre rasarit, dincotro venise cu autobuzul... Dupa ce a adus-o acasa,
aici n casoaie a zacut, n acest patucean. Grija ei de pe urma: ce-o sa fie cu
gradina cnd n-oi fi eu? Cine are sa dreaga gardul ca s-a stricat ,i or da
ni,te capre ,i or roade pomii...
A luat o sapa ,i a ie,it. S-a uitat la gradina paraginita, la casa
darapanata, s-a ntors, a pus-o la loc ,i a luat hrle(ul. A mers o data
mprejurul casei ,i s-a pomenit ca bate sa cure(e pere(ii...
Bate, ,i unde izbe,te lutul cade ,i peretele ramne despuiat... Asta
noapte s-a trezit din somn transpirat. Auzi clar vorba mamei pe care i-a
spus-o cu trei zile nainte de opera(ie, pe banca din curtea spitalului: am
visat un vis: se facea ca eram acasa, treieram cu tata n ograda, eu mnam
caii, tata ntorcea vraful cu furca. M-am uitat spre casa: lutul de pe peretele
de la vale cazut - se vedea peretele negru... Glasul i s-a frnt. ,i punea
toate puterile sa se stapneasca. A tacut o vreme, apoi a adaugat cu glas
sugrumat: deamu eu... macar ve(i ,ti unde-s ngropata, dar oasele lui
bietul Petrea ,i ale tatei cine ,tie pe unde putrezesc? Era tare de fire mama,
nu vroia sa amarasca pe nimeni... Dar tu... nu te necaji ,i sa nu plngi...
Copacul daca mbatrne,te ,i se usuca l sco(i ,i pui altu-n loc... Ai copiii
tai, cauta de dn,ii, cre,te-i mari ,i scoate-i n lume, ca eu...
Alexandru lasa hrle(ul ,i-,i ,terge ochii cu dosul minii: a fost o fire
statornica, a (inut sa-,i urmeze chemarea din adncuri... iar eu... ce se
ntmpla cu mine?... n ultimul timp simte ca nu mai are taria, siguran(a,
ncrederea n via(a ,i oameni. A pierdut ceea ce l-a ajutat de attea ori sa
razbeasca prin greuta(i ramnnd credincios propriei firi. Din cauza
anilor, a oboselii? A pierdut ceea ce au ,tiut sa pastreze, sa ocroteasca
pna la sfr,itul zilelor mama, tata, bunelul? Ce-o fi sim(it tata n clipa
de pe urma, acolo, pe front? Si bunelul? Cum de nu ,i-a dat seama ca au
venit alte vremuri, sa se fi dat dupa lume, ar trai, poate ,i azi... Oh, de-ar
putea omul sa se schimbe a,a u,or! Iata-ma, am douazeci de ani trai(i la
ora,, pare ca m-am deprins, dar ma trage la satul acesta, la casa aceasta,
la pamntul acesta. Trupul? Sufletul? Poate ceva din amndoua, ceva
care nu are nume, ceva care raspunde la ceea ce plute,te n aerul acesta, n
apa aceasta, n ierburile acestea, n liniile orizontului... Anume acel ceva
ne,tiut, necunoscut l-a trezit azi diminea(a, l-a facut sa stea lung timp cu
ochii la cerul din geam peste care pluteau nouri sub(iri... N-a putut


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

30
rezista, s-a ridicat, ,i-a facut bagajul ,i a pornit... S-a rupt astfel din
prinsoarea prescrip(iilor stabilite de al(ii, poate chiar cu ajutorul lui,
decis sa asculte de ndemnul firii pe care-o neglijase de attea ori, o violase.
Acum iata-l reintrat n asta lume, ntors la casa aceasta, batnd cu hrle(ul sa
desprinda rugina lutului vechi de pe pere(i... de pe propriul suflet... Bate,
simte ca-i face bine sa bata, de,i nu ,tie nca ce-o sa iasa pna la urma...
- Care bocane,ti acolo, mai?!
Tocmai bagase tai,ul pe dedesubt, a,a ca abia dupa ce bucata se
desprinde ,i cade la picioarele lui, ntoarce capul. Ia gardul de srma
ghimpata, (innd palma n capul unui par, sta un batrn nalt, sur pe la
tmple, cu obrazul rumen, neted barbierit. Se clatina, dar cauta sa se
(ina drept.
- Ce faci? Aa, tu e,ti, Mariane?! Ian-te uita, bre!
Vrea sa treaca dincoace, dar pantalonul prinde n srma ,i ncepe a se
foi pe loc.
- Nu n(eleg: ce te-ai apucat sa ba(i la casa asta?
Proptit n coada hrle(ului, Alexandru nu numai ca-,i aminte,te
numele omului, dar privindu-l, vede dincolo de figura lui o parte din
propria via(a. i spune ca are de gnd s-o dreaga, ca... uite... pere(ii...
- Mai bine-ai darma-o, zau! De ce sa te munce,ti cu cazatura asta?...
Auzi?! arata cu capul spre drum, la deal, de unde se aude zgomot de
motor ,i scr(it de metal: vine fecior-meu cu buldozerul, ,i face vnt o
data, o da n rpa ,i s-a rezolvat problema!
Deodata amu(e,te. Se uita cu ochi mici, (epo,i, la cel sprijinit n hrle(.
Nu l-a vazut demult pe baiatul Mariei. Cica, ar fi ajuns cineva n capitala,
i-a citit ntr-un ziar pomenit numele - de bine, de rau nu (ine minte! Ia
te uita, a intrat n vorba cu dnsul... la ce bun? Totdeauna trecnd prin
dreptul casei aceste a zmbea n partea ei: iata ce s-a ales din cuibul lor de
drepto,i ,i ncapa(na(i...
- Si zici: vrei s-o faci?...
- Vreau, bade Androane...
- He! icne,te omul. Nu cumva ai de gnd sa vii sa traie,ti aici? Nuuu,
da cu mna larg, de la stnga la dreapta ,i napoi: nu vii, zau! N-ai venit
pna a te nghi(i ora,ul, amu nici atta...
- De unde ,tii? Alexandru ridica brusc fruntea: vorba omului a atins
o coarda tainica din el. Poate ca am sa vin?
- Punem rama,ag. Pe ce punem?


N
E
P
O
T
U
I
31
Zngnind din ,enile, n dreptul fntnii stopeaza buldozerul. Din
cabina iese un cap gol.
- Tata, hai mai repede daca vrei sa-(i cura( locul?
E Filea, feciorul lui Andron. Omul nu-l aude. Era pornit, pesemne,
mai demult spre casa, dar se mpiedicase n ni,te pahare. i face semn lui
Alexandru sa vina la dnsul ca are a-i spune ceva. Alexandru se da la
gard, cu hrle(ul n mna.
- Vreau sa netezesc terenul n gradina. Fac o terasa. Ce zici? Sa-i
spun lui Filea sa-,i faca vnt o data cu buldozerul? Ori... vii sa traie,ti n
sat, de buna seama? Se da mai aproape: este ,i Panu(a noastra aici. A sosit
deunazi cu baiatul. ntr-a noua... Ce sa-i faci? Nu s-a n(eles cu barbatul
dinti. Era nva(at ca ,i tine. S-a maritat dupa altul, mai tnar. Amu
aista, cica, a murit... A ramas cu baiatul. Dar nu se plnge deloc. Sa vezi
ce frumoasa s-a facut? Treci pe la mine. Am ni,te vini,or... Maria, mama-
ta, s-a petrecut, sarmana... A,a-i via(a asta, hat ceapa ei!...
,i smulge ,apca din cap, da s-o trnteasca de genunchi ,i o scapa n
,an(. Se lasa s-o caute, dar alearga fecioru-sau, i-o gase,te, i-o pune pe
cap ,i-l duce spre drum. Acolo i arata sa mearga nainte, iar el cu
buldozerul vine din urma.
- Cine-i mo,neagul acesta, tata? ntreaba Vica aparnd la spatele lui
Alexandru.
- Mo,neag? Se (ine bine nca daca trebuie sa-l mpinga fecioru-sau cu
plugul... i badea Andron... S-a ridicat odata cu tata. Au facut armata
mpreuna. Au gramadit lumea la kolhoz. Amndoi s-au dus la razboi. Am
avut ntr-o vara o daravera cu dnsul. Acum vre-o patru, cinci ani i-am
adus aminte, n-a vrut sa intre-n vorba. Zice ca este ,i Panu(a lor aici...
- Cine, tata?
- Fata de care (i-am vorbit... Mi-a spus ca a venit cu baiatul ei, care-i
n clasa a noua...
- A noua?... Taticule! zice Vica speriata... Alexandru se ntorsese la
lucrul lui, ,i scosese cama,a ,i o aruncase pe tufa de liliac. Taticule, mai
ncet, nu bate a,a, ca... Ia pieptul tatei, sub inima, mai la spate, locul
unde avea numai piele, fara os, se umfla de ncordare, apoi cadea iar...
alaturi inima, sa pui mna s-o sim(i... Tata, taticule, fii atent!...
Cnd zice a,a, se aude o caru(a n drum. n caru(a un om usca(iv, cu
(igara-n gura. l vede pe tata ,i striga cu bucurie, baie(e,te. Tata i


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

32
raspunde tot a,a, pozna,, ,i roste,te alt nume ciudat: Hortolomei. Omul
zice ca se grabe,te undeva, dar lasa ca se ntoarce, da cu biciu,ca n cai ,i
(ine spre pode(...
Am ie,it din casa ca zghihuit de friguri -
ma a((ase convorbirea auzita, dar ,i peticu(a pe care o purtam n sn. Se
schimbasera de curnd banii. S-a ntmplat sa pierd treizeci de ruble,
ultimele n casa. Aflnd de paguba, mama s-a lasat pe lai(a cu mainile n
poala: mai bine n-ar fi defel banii i,tia pe lume, ar trai oamenii mai
u,or... Cinci sute de ruble, ,tiam ct de greu i sclipuiseram cu mama:
cojocul tatei, larg, bun, la care (inea ca la un odor, n-am avut ncotro ,i
l-am vndut; o parte din bani i-am dat pentru un tobultoc de gru, nca
n an, alta ne-a ramas, banii s-au schimbat ,i am ramas paguba,i; tot n
banii aceea era ,i vaca noastra care ne dadea o (ra de lapte, dar am
vndut-o ca nu mai aveam cu ce-o (ine. Ct de greu era, n(eleg abia
acuma, fata tatei, atunci nsa...
Am ridicat ochii: cinele cu burta supta se uita la mine rugator. Parca
a, fi ,tiut ca o sa ma a,tepte - ie,ind, am luat de pe masu(a un pumn de
coji de cartofi, m-am aplecat, le-am pus lnga prag...
De ce anume azi m-a trimis sa duc datoria, daca mai deunazi am facut
planuri peste planuri cu hainele ,i ncal(amintea mea? O data ce m-a
trimis nseamna ca a,a trebuie. Un lucru nu pricepeam: ce sa nsemne
cuvntul ponan?
Mergeam pe malul prului. Vroiam sa vad ciotca. Dupa o bucata de
loc ntorc capul: totdeauna cnd ma trimitea undeva, mama ie,ea n
prag sa ma petreaca. Nu se vede - poate sta la fereastra...
Cinele a lins ntr-o clipa cojile ,i a luat-o fuga dupa mine: era un
cine pripa,it. Mama nu-l alunga, zicea ca-i semn bun cnd (i vine o
vietate la casa.
Zapada se mai (inea pe alocurea pe coasta. Noaptea se lasa frig, tragea
un vnt rece. Mergeam pe mal - jos ghea(a prului nu se rupsese nca -
,i curnd vad pe buza malului groapa larga. Am sapat-o asta-toamna
mprejurul trunchiului de nuc. Mai bine ai da (arna deasupra ,i l-ai lasa
n pace, a zis mama, dar eu, samn(a de oameni ndaratnici, o data ce
pornisem un lucru, (ineam sa-l duc la capat. Am batut zile la rnd cu
trnacopul...
Ma opresc.


N
E
P
O
T
U
I
33
Ciotca sta neagra, jilava, dar deloc putreda. Se vad clar radacinile,
trei la numar: una groasa, a doua ceva mai sub(ire, a treia pu(intica de
tot. Parca ar ie,i una din alta: prima e ca un bra( ce s-a nfipt n adnc,
pierzndu-se - cnd am vazut-o nti, m-au trecut fiorii, semana cu un
cot de om... Mama mi spuse ca nucul ,i cre,te radacinile n pamnt pe
att pe ct i cresc crengile n afara... A doua radacina era dreapta ,i ie,ea
din trunchi mai sus ca prima, dar apuca ntr-o parte, parca s-ar fi temut
sau n-ar fi vrut sa se ntlneasca cu ntia. Dintre ele rasarea a treia, cea
mai sub(ire, care parea s-o ia spre radacina cea groasa ce semana cu un
bra( de om, dar brusc se ntorcea catre a doua, astfel ca ramnea pierduta
ntre cele doua, fara sa-,i gaseasca un rost al ei...
Sar n groapa ,i ma a,ez pe taietura rotunda. nchid ochii: ce zici,
tata, sa dezgrop ciotca ori nu? - Cum vrei. - Am s-o scot... vreau sa
aflu ce-i cu radacinile...
Pornesc mai departe. Din mers bag mna n sn: sunt banii? Ajung n
dreptul casei matu,ei Nastasia din marginea gropii care a fost lutaria
satului - cu acoperi, de stuf crpocit la un col( cu snopi de hlujdani ,i
paie. n loc sa merg drept la punte, o iau pe la deal de casa. Pe aici omatu-i
gros. Trec pe la vreo cincizeci de pa,i. Ce loc ,i-a mai gasit de casa! Curat
un cuib de rndunica. Trec ,i-mi arunc ochii - uite-o la fereastra! Arata
spre noi matahaind cu bra(ele: este mama acasa? - Este, dar o dor
picioarele, ,i arat la picioare. Matu,ii i se pare ca rd de ,chiopatenia ei ,i
ncepe a meli(a din pumni. Parca o aud blestemndu-ma: plod al
pacatului... nenorocul ma-ti... de ce nu te-am furat sa te dau n pru
cnd erai ct lingura de mare? i arat ni,te degete ,i-mi vad de drum...
Dispare din fereastra - nu cumva vrea sa-mi iasa nainte?...
ntind pasul. Cnd ajung la mijlocul pun(ii, grinzile de fier se lasa sub
mine, apoi se ndreapta iara. Dau n rpu,oara ,i o iau la deal. Drept
bordeiul lui mo, Trifan ma aplec - daca ma vede, ma anina ,i cam greu
scapi de dnsul.
- Che! Che! Che! aud n urma mea. Unde fugi, mai Moro,ane, ca
vreau sa te ntreb ceva?
Nici nu ntorc capul - nu l-am auzit...
Ia casa cu un singur fronton ncetinesc pasul: n casa aceasta traie,te
Panu(a. Frumoasa-i casa, dar mai frumoasa Panu(a: are ochi negri ,i
gene lungi. Descoperirea am facut-o toamna trecuta cnd ne-an dvs cv


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

34
coa|a s advnn jnv| |o||ozv|v
1
. Cnd sa arunc bra(ul ntr-o capi(a
apare n fa(a mea o fata care adusese ,i ea fn. Ramn pe loc, fermecat, iar
ea fuge rznd. Cine sa fie? De unde s-a luat pe aici?... Am ncercat o mare
mhnire, caci am pierdut-o n mul(imea de fete ,i n-am mai vazut-o. Am
ntlnit-o peste cteva zile pe scara, la ,coala. Pe semne am privit-o cu
ochi nespus de mari, caci a pufnit n rs. Am dat sa-i spun ceva, dar am
scos un fel de bolborosit. A disparut iar pentru zile multe ,i lungi. Peste
cteva saptamni am vazut-o din nou la cules de vii. Baie(ii faceau tot
felul de glume cu fetele, mai ales cu dnsa, eu stateam de-o parte cu inima
grea. Cum a, putea sa ma apropii, ma gndeam, sa-i vorbesc, s-o ntreb
de ce-a disparut atunci, de ce-a rs pe scara?... Ia ntoarcere, cnd cobo-
ram spre sat, o tot pierdeam din ochi. O data m-am uitat nu ,tiu cum ,i
am observat ca are nu numai gene lungi, ci ,i picioare frumoase... Ia
picioarele acelea ma uitam pe furi, n timpul repeti(iilor - ea dansa -,
nendraznind a-i cauta ochii...
Ajung n dreptul por(ii. Fluier u,or, poate-o sa auda ,i o sa iasa. Azi
am cautat-o dupa lec(ii - plecase, pe semne. M-a re(inut Andrei sa-mi
aminteasca de cazul lui Gori(a, unul din pionieri care purta centiron cu
catarama nem(easca, ,i Fany, instructoarea, a vrut sa i-o ia, pu,tanul i-a
zgriiat mna, din care s-a iscat un conflict ce urma sa fie discutat la
birou ,i Andrei taman atunci ,i-a gasit momentul sa ma cicaleasca... Uite
cum ma perpelesc ,i ea nu iese! O fi dormind? Au trimis-o parin(ii cu vreo
treaba?
Dau cu ochii de o femeie n pufoaica albastra venind pe drum ncoace -
mama! a pornit dupa mine sa vada ce fac. Parca-mi cresc aripi la picioare -
o rup din loc, bagnd mna n sn sa ma conving daca n-am pierdut
banii. ntr-o secunda sunt n casa la badea Andron - peste drum de casa
Panu(ei -, mprejmuita cu gard nalt de piatra, cu poarta de lemn legata
cu fier ,i cu cel mai rau cine din sat. Intru ca o ghiulea - dulaul nici nu
m-a sim(it.
- Este cineva acasa? Buna ziua!
- Tsss! aud de dupa soba, dupa care pe marginea patului de la capatul
cuptorului se lasa doua picioare n col(uni scur(i, de lna ro,ie. O clipa
vad pulpele goale albe - numai femeia-i acasa - ,i ntorc capul.
1
... ne-an dvs cv coa|a s advnn jnv| |o||ozv|v... Pe lnga faptul ca munca
oamenilor era att de prost platita ca ,i cum ar fi fost gratuita, mai erau folosi(i ,i
copiii, eleviii ,i studen(ii, la lucrarile cmpului ca bra(e de munca fara nici o
remunerare, ,i aceasta pe toata perioada socialismului kolhoznic...


N
E
P
O
T
U
I
35
- M-a trimis mama...
- Dupa bor,? suna un glas cunoscut care ma zapace,te. Dar ulcica
un`-(i-i?
Panu(a! Sta cu o mna pe col(ul sobei ,i ma prive,te zmbind -
genele ei se nfig n inima mea ca ni,te suli(e lungi.
- Am lasat-o la voi ntr-un par... Unde-i badea Andron? Tu... tu ce
faceai aici?
- Te a,teptam pe tine... Nu-i acasa!
Ma a,ez pe lai(a. M-a, ntoarce ,i a, ie,i, dar am porunca de la mama.
Scot caciula ,i o pun alaturi. Ca sa nu stau ca un lemn, ma uit la scoar(a
de pe perete, la manunchiurile de flori n,irate pe coarda casei, la teancul
de laicere - nu le-au schimbat pe graun(e ca noi ,i al(i oameni -, la
(oalele de pe jos, la ciubotele cu turetce nalte de-un metru de lnga u,a...
Privirea ajunge la Panu(a - ,ade pe pat ,i ma urmare,te cu coada ochiului.
- Zici ca... ma a,teptai?
- Tss, sa nu mi-l treze,ti, duce Panu(a degetul la gura. Abia l-am
adormit.
A lasat-o femeia cu copilul ,i s-a dus pe undeva. Ramn cu privirea la gura
ei, trec la gt... Ct oi fi privit-o a,a, bag de seama ca-,i mu,ca buza de jos.
- Ce te ui(i? se supara acoperindu-,i gtul cu minile.
- Nu... ma gndeam: daca nu-i badea Andron, sa mai stau ori... sa
ma duc?
- Ba te uitai! Si sa nu spui ca nu te uitai... Va ,tiu eu. Mama zice ca
baie(ii totdeauna se uita cu gnd rau la fete. Izbucne,te n rs: zici ca te
duci? Ba n-ai sa te duci, n-ai sa te duci!
Cu,ma mea e n mini la dnsa. Cnd ,i cum mi-a ,terpelit-o?
- Mama-ta te-a nva(at sa furi cu,mele baie(ilor?
Duce iar degetul la gura:
- |i-am spus sa nu racne,ti...
Fac semn: vreau sa vad copilul. Pa,esc pe vrfuri spre cuptor cu gnd
sa-i zmulg caciula din mna. Ma lasa pna aproape ,i cnd s-o apuc, sare
din loc.
- N-ai sa te duci! N-ai sa te duci!
Binen(eles, nu plec. Ma ntorc ncruntat: daca intra cineva, ce-o sa
creada despre mine? Panu(a i ruda cu badea Andron, mi se pare nepoata,
iar eu? Cine sunt ,i ce caut aici? M-a trimis mama sa-i aduc omului datoria,
iar eu, hai la zburdat!


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

36
- Atunci am sa ma uit foarte rau la tine ,i lasa mama-ta sa te bata.
- ncearca ,i ai sa vezi ce pa(e,ti! Ochii i s-au schimbat - arunca
ni,te flacarui albastre-vine(ii.
- Ce anume, a, dori sa ,tiu? Ma nal( ,i rup o stibla de busuioc.
- Am sa fac sa-(i plesneasca strunele la mandolina - toate odata!
- Valeu! Nu cumva ,tii sa faci farmece?
- Da! Eu sunt strigoaica, uite! ,i pune caciula n cap, i ridica vrful
,i-l ndreapta nainte ca pe un corn. Daca vreau, te prefac ntr-un motan!
A,a, cu ni,te musta(i!
- Miau! ,i ma arunc asupra ei.
Dintr-un salt Panu(a e pe lai(a, de cealalta parte a mesei. ntind minile,
dar n-o ajung.
- N-ai sa ma prinzi! N-ai sa ma prinzi!
Pun minile pe masa, lini,tit, ,i ma uit cu nepasare peste umarul ei la
fotografiile n,irate pe perete.
- Ne-a dat azi o problema grea la fizica. Stii sa rezolvi probleme grele?
- Ia fizica? Nu.
- Andrei zice ca e,ti cel mai tare la probleme n clasa voastra...
Se aude cinele - vine cineva. Ne ntoarcem ,i ne uitam pe fereastra -
nimeni. A trecut cineva pe drum. Rasuflam u,urat.
- Pacat ca n-am luat-o cu mine. Vrei sa ma aju(i?
- Nu. Sunt baiat rau, ,i ntind iar mna, dar numai de forma.
- Sandule, (ie-(i place vre-o fata din clasa voastra?
- Mie? Nici una. Toate-s slute.
- Dar din alta clasa? ,i rupe ,i ea o stibla de busuioc purtnd-o ntre
palme.
- Una.
- Cine-i? O ,tiu?
Tac. Ma uit pe jos, pe pere(i, n tavan.
- De ce taci? mi spui?
- Stie a face farmece.
- E,ti rau! izbucne,te suparata. Auzi? Rau, rau! Si azvrle n mine cu
be(i,oarele de busuioc. Nu-s strigoaca! Nu ,tiu sa fac farmece...
- De ce te-ai uitat a,a la mine ieri pe scara? Parca ai vrut sa-mi spui
ceva dar... nu mi-ai spus ,i m-a apucat un tremur...
- De unde ,tii ca am vrut?
- Ghicesc gndurile oamenilor.


N
E
P
O
T
U
I
37
- Da? Dara ghice,te singur.
- Mie nu-mi spui, dar... lui?
- Cui lui?
- Te prefaci a nu ,ti! Chiar acum te-ai gndit la dnsul.
- Ia cine?
- Ia Andrei.
- Da... recunoa,te n ,oapta. M-am gndit. Si ntoarce vorba raznd:
nu-mi place de Andrei. Prea ncrezut... Se (ine de mine. Vroiam sa dansez
cu Ulian ori cu alt baiat, dar... N-ai vrea ,i tu sa dansezi, Sandule?
- Atunci cine o sa va cnte?
Panu(a suce,te caciula n mini, o ntoarce, i ciupe,te captu,ala din
blana de pisica ro,cata, o mngie, o neteze,te.
- Da, n-are sa aiba cine cnta. Poate-l nve(i pe Andrei?
- Am ncercat. Nu i se dau degetele. Si auz n-are.
Copilul de pe cuptor da glas. Amu(im amndoi.
- A visat ceva.
- Si copii mici viseaza?
- Cum ai crezut? parca m-ar dojeni ca ma pricep sa rezolv probleme
grele, dar atta lucru nu cunosc. Stii ce sa faci?! Sa nve(i pe altcineva sa cnte.
- Pe tine, vrei?
- Pe mine?... Si tu ai sa dansezi cu alta fata?
- De ce cu alta? Cu Andrei!
M-a privit cteva clipe, apoi a izbucnit n rs, un rs sonor. Da, zice ea
necndu-se, atunci unul din voi va trebui sa-,i puna rochie, margele la gt,
coroni(a pe cap... Zic ca pentru mine n-ar fi greu: mama deseori zice ca i-s ,i
baiat ,i fata, dar ma vad de la o parte, n fusta, ,i ma apuca rsul ,i pe mine.
Rdem, rdem amndoi: Panu(a pe lai(a, eu jos, lnga masa. Rznd
a,a dau dintr-un picior ,i o ciubota zboara la u,a. Dau din celalalt,
zboara ciubota sub pat. Sar pe lai(a ,i pornesc dupa dnsa. Ne fugarim
mprejurul mesei, rasturnam pernele din pat, ea azvrle cu,ma mai sa
cada n caldarea cu apa de la u,a. O apuc de mna, se izbe,te ,i, ca sa nu
cada, o prind n bra(e de-i simt cteva clipe inima zbatndu-i-se ,i sni,orii
fierbin(i prin piep(ii rochiei.
Copilul se treze,te.
Ne aruncam asupra lui sa-l ogoim. Mai aprig (ipa. Panu(a l desfa,a,
cnd ma dau sa-l vad, bursucelul nu alta gase,te sa faca dect sa roureze
drept n mneca mea...


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

38
Sa fi ,tiut fata aceea ceva din stravechea
arta a farmecelor?
Zburam napoi spre casa de-a dreptul, prin gradini. Se lasase frig ,i
pamntul nghe(at ca sticla fugea pe sub mine. Vntul ,uiera n fa(a.
Vrful caciulii abia se (inea de mine. Zburnd, mi-am amintit cum ,i-a
facut Panu(a corn ca sa ma sperie, am rs, dar nu m-am auzit...
Pe sub mna stnga luneca bordeiul lui mo, Trifan. Pe sub cea dreapta
se duc ndarat cu viteza gardurile de paie ale rasadni(elor...
Deodata aud un sunet sub(ire. Ce sa fie? Dupa el porne,te o muzica
nemaiauzita. Se revarsa, cuprinznd valea satului. Ridic ochii ,i vad,
stralucind, din albastrul cerului pna n pamnt doua lungi ,iruri de
strune. Zbor atingndu-le cu degetele. Auzi, Panu(o? strig... Auuud!
raspunde glasul ei de dincolo.
Iata ,i casa noastra.
Mama (ine sus caldarea nclinata. Graun(ele curg galbene, mari pe
veretca ntinsa. Picioarele mi se mplnta n batatura. Din valurile muzicii
razbate un glas jalnic:
- Picioarele meeele, picioruuuu,e...
Matu,a Nastasia ,ade pe prispa, se uita la picioarele ei (epene ,i boce,te.
Albastrimea lumii se frnge ,i un val negru ma izbe,te n fa(a.
- Tu ascul(i, fa, ce-(i spun?
- Ascult, lele, ascult...
Mama pune caldarea jos, se lasa n genunchi ,i aduna graun(ele cu
palmele. Matu,a o ntreaba n ,oapta:
- A,a-i ca nu ,tii cnd rasare iarba? Noaptea rasare, noaptea...
Mama face cu capul: noaptea.
- Zile la rnd am a,teptat la fereastra - nu rasarea. Stii de ce?
vorbe,te matu,a cu glas tainic: N-o lasa omatul. I-a spune-mi, ce-i mai
nti: se tope,te omatul ori rasare iarba? Am sa-(i spun numai (ie ca-mi
e,ti sora: iarba mai nti rasare, pe urma se duce omatul...
Mama se uita spre dnsa: matu,a clan(ane,te din din(i - de cnd a
paralizat-o, ,i mai ales dupa ce-a ramas singura, s-a cam tulburat.
- Te-ai duce mai bine n casa ,i te-ai ncalzi.
- Am ie,it noaptea cu lampa, ma tupilez lnga troian ,i pazesc - nu
rasare. Se speria de lampa iarba. Asta noapte am ie,it fara lampa, la deal
de casa, vr palmele sub omat ,i a,tept. Cnd au cntat coco,ii de miezul
nop(ii, aud: trosc! trosc! trosc! ,i simt ca ma mpunge n palme. Cum


N
E
P
O
T
U
I
39
rasare, o rup ,i-n sn, o rup ,i-n sn! Am un pumn de ierbu,oara. Cnd
am sa adun mai multa, am sa-mi fac scaldatoare cu colte de iarba tnara
sa mi se dezdoaie picioarele. Sa se faca cum au fost. Atunci am sa ma
primblu prin livada nflorita ,i am sa cnt cntece...
- Ai sa cn(i, lele...
- Ba nu: am sa ma duc la club sa joc. Sa ma vada Nichifor ,i sa crape
de ciuda... Adica barbatul ei, care a lepadat-o... Picioru,ele mele, picioru,e!
prinde a boci iara. ntoarce vorba: (ii tu minte, fa, cum ne-am dat descul(e
pe ghea(a? Si ne-a tras tata cu puha la vine?
- |in minte, (in... Mama toarna graun(ele n caldare.
- Fa Marie, am uitat sa-(i spun: a trecut azi tata pe lnga mine. Era cu
barba cum o purta nainte de a-l duce raii. I-am vazut pe fereastra. Ce
treci pe alaturi, tata? am strigat. Intra-n casa! A dat din cap: nu se poate, n-
a venit vremea. Si s-a dus nainte sa nu-l vada careva din vrajma,i...
- Ce graie,ti, lele? Tata-i mort demult.
- Ai vazut tu cnd i-au dat drumu-n groapa? Nu, tata nu-i mort. S-a
ntors ,i umbla prin sat, dar se ascunde. Si hai sa boceasca: tata, tata, de
ce n-ai intrat sa graie,ti cu mine ca nimeni nu-mi calca pragul sa-mi spuie
macar un cuvnt. Nici `mneata nu viiii sa ma veeeezi... ,i scutura capul:
tata, zi-i Mariei sa-mi dea casa mie, ea sa se duca ntr-a mea ca asta-i mai
aproape de fntna ,i eu nu pot aduce apa. Auzi, fa? Tata a zis sa te duci
n casele din deal.
- Acolo, lele, i kolhoz.
- Kolhoz, ha? n casele noastre-i kolhoz, da? Petri,or al tau ne-a dat
afara ,i a facut kolhoz. El, el, el!... Fa! (ipa dnd cu ochii de mine: iaca, (i-
a venit odorul!
Mama se ntoarce sa ma ntrebe daca am fost unde m-a trimis, dar
matu,a Nastasia racne,te mnioasa:
- Ia ntreaba-l, ce mi-a aratat ieri cnd a trecut pe lnga mine? A,a
mi-a aratat.
- N-am trecut ieri...
- Ba ai trecut... Si mi-ai dat coi! De ce nu te-am zvrlit n pru, ba
te-am (inut n bra(e ,i te-am leganat ca abia suflai ,i erai vnat ,i slab ca
un paing... Auzi, fa, fecior-tu umbla sa ma omoare...
- Iasa, lele, nu grai a,a.
- Nu-i drept? se supara matu,a: i ,i el un rau ca ,i tat-su! Crezi ca
Petrea tare se prapadea dupa tine? Domni(a i era draga, nu tu. Mai, tat-tu


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

40
a amagit-o pe ma-ta, sa ,tii! Te-a scos din minte, fa! A zis ca-i e,ti draga ,i
tu l-ai crezut. Amndoua cu Domni(a ne-am pus la cale ,i te-am dat
dupa dnsul, auzi?!
- Aud, aud...
- Si zi bogdaproste: daca nu te dam, te duceau ,i pe tine cu tata ,i
mureai n padurile cele nghe(ate cum a murit o lume. Taaaata, taaaata!...
boce,te matu,a, leganndu-se nainte ,i napoi, nainte ,i napoi.
- Singura m-am dus, nu voi m-a(i dat. Hai, lele, n casa... Mama mi
face semn s-o ducem ca aude mahalaua.
O purtam de subsuori.
- Am sa-mi fac scaldatoare cu colte de iarba tnara ,i or sa-mi fie
picioarele la loc. Picioru,ele mele, picioru,eee...
Mama: ai sa-(i faci, lele, ai sa-(i faci... O punem pe vatra, lnga soba
sa-,i usuce poalele. Mama i acopera picioarele cu iorganul cel vechi.
Ies din casa, iau caldarea ,i pornesc spre moara.
Am luat-o pe de la deal de fntna.
Se facuse ntuneric. Cumpana abia se vedea pe pnza cerului.
Ia badea Hortolomei n fereastra abia mijea o zare slaba.
Mut caldarea n cealalta mna ,i o iau pe mal n sus. n stnga mea
luce,te prul. Mi se aprinde un fulger n ochi - o creanga cu ghimpi! N-o fi
cumva piedeapsa pentru ca am trntit-o pe matu,a pe vatra?
- Clinc - clinc - clinc...
Ma opresc ,i ascult cum curge apa pe la pietre. Aici prul nu nghea(a
nici pe cele mai cumplite geruri - trebuie sa fie vreun izvor. Demult,
ntr-o iarna, am vazut o ra(a salbatica notnd. Ramasese de suratele ei
duse n (arile calde.
Mai la vale prul face un cot. Acolo n ziua aceea din vara lui `41
mpreuna cu al(i baie(i nva(am a nota pe sub apa. Trebuia sa-(i astupi
nasul ,i urechile cu degetele ,i sa te dai la fund. Dar cu ce sa no(i? Daca
dadeai din mini, nghi(eai apa pe nari. Era ,i aici un secret. Cnd mi s-a
parut ca l-am dibuit ,i am izbucnit la suprafa(a, aud pe careva strignd:
,Baie(i, arde Trgu... Nem(ii au dat bombe! Ne-am ca(arat n salcia de pe
mal ,i ne-am uitat spre Trg: n doua locuri se ridicau nouri negri de fum.
Tata a lucrat toata noaptea ,i n-a venit acasa sa doarma. M-am cobort
din salcie - mi zdrelisem un genunchi ntr-un ,teap tot notnd, dar n


N
E
P
O
T
U
I
41
fierbin(eala n-am sim(it - ,i m-am aplecat sa-mi vad rana. O mna
mare mi s-a lasat pe umar. Tata. ,De vreun ceas te caut. Trebuia sa ne
ducem tustrei la Trg cu ma,ina, dar vezi ce-au facut burjuii... S-au nchis
drumurile... A, fi scncit ca ma ustura rau genunchiul, dar mi-era ru,ine.
Avea tata o vorba: fruntea sus, voinice, ,i nici o lacrima! Comuni,tii nu
plng - lupta!... Pa,eam alaturi de dnsul ,i ma tot uitam la fa(a lui -
era abatut. Pesemne ,i dadea seama ca a nceput un razboi greu...
Salt caldarea ,i, calcnd de pe-o piatra pe alta, trec prul.
Curnd tata a fost mobilizat.
Coloana lor de ma,ini a stat cteva zile n vi,inarii din marginea satului
,i comandantul i-a dat nvoire sa-,i ia ramas-bun. A venit acasa mbracat
n uniforma de culoare nchisa, cu centura ,i curea peste umar ,i pistol la
,old. Am fugit n sat ,i am cumparat un ceainic de vin. n drum spre casa
ma laudam la baie(i ca tata are pistol cu ,apte gloan(e ntr-nsul ,i mi l-a
dat sa-l (in n mna... Tata a baut ,i m-a laudat ca bun vin am adus. S-a
facut vesel. Eram ,i eu vesel ,i-mi tot puneam centura cu pistolul la ,old.
Numai mama era mhnita ,i m-a mustrat: tata se duce ,i ne lasa, iar tu te
bucuri. Am ie,it ,i m-am a,ezat pe prag - ma durea piciorul. A ie,it ,i
tata. S-a a,ezat lnga mine. M-a batut cu palma pe umar: sus fruntea,
voinice! Ori te-ai speriat de dnsele? Cteva avioane germane Messer-
schmidt ori Stucas se auzeau zburnd prin partea soarelui... O sa-i batem
mar, ai sa vezi! I-am petrecut pna-n deal, la ma,ini. Tata a mbra(i,at-o
pe mama, apoi m-a ridicat n bra(e: n-a trece mult ,i ne-om ntoarce...
Pna atunci sa ai grija de mama - rami barbat n casa... Si s-a dus ntr-
acolo unde se vedeau nvalurndu-se nouri de fum - ardea (ara...
Urc pe celalalt mal, trec pe lnga ni,te case negre, dau peste un gard
de srma ghimpata... mi amintesc de ra(a salbatica ,i-mi dau lacrimile -
pe la jumatate de iarna a disparut. Sa fi pornit sa-,i ajunga stolul ,i a
cazut pe undeva cu aripile nghe(ate? Ori a mpu,cat-o cineva?...
Ies n Uli(a Mare. Trec pe lnga mine umbre cu caldari pe umar -
ni,te femei - ,i se pierd n ntuneric.
Apuc pe-o ulicioara. Ia col( ma ciocnesc cu cineva, piept n piept.
- Care-i aista, mai?!
- Eu!
- Tu, Sandule? Candela ta! Un`-te-ai pornit, bre? Nu cumva te-a
boierit mama-ta la moara? i Ignat, un baiat cu vreo trei ani mai mare.
Dupa front ne duceam cu vacile la pascut, am gasit o pu,ca-mitraliera,


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

42
ne bagam la dnsul ntr-o groapa ,i trageam pna se nro,ea (eava... De
ce n-ai venit mai devreme?
- Mai devreme?
- Iara s-a stricat motorul. Abia am dovedit sa torn n co,. Nu vezi ca
nu s-aude? Eu am macinat.
Pun mna pe traista lui - calda.
- Hm, amu ce-i de facut?
- Oamenii a,teapta... Du-te, poate-or drege-o...
Ignat se ndeparteaza ,i trage un chiot. Candela lui ca... n-a trecut sa
ma ia!
n fa(a morii se pravale asupra mea un vnt rece, n doua cu omat
mnat de pe acoperi,. Trec cu umarul nainte printre canaturile u,ii care
ba se deschid, ba se nchid, lovindu-se unul de altul.
Vorbe, nghesuiala, forfota.
Iumea a,teapta. Mai mult femei.
Ma uit peste capetele oamenilor: lnga cntar - nimeni. Daca s-a
stricat, de ce sa dai uium degeaba? Deasupra co,ului spnzura un felinar
cu o limba neagra de funingine pe sticla crapata. Pe scara din dreapta
co,ului oamenii urca ,i coboara - nu-,i afla loc. Prin spartura din fund,
pe unde trece pasul (cureaua de transmisie), se vede o palalaie mare ,i se
aud batai: s-au strns me,terii satului sa dreaga motorul. I-or porni
oare?
Ma strecor spre co,.
- Un`-te bagi, mai? Dupa cine e,ti?
- Dupa tine.
- N-a stat el aici! ma repede o babu(a care ,ade pe caldarea ei. Mar,
la coada, baie(ele!
Mai stau pe loc - sa nu creada ca m-am nfrico,at.
- Care-i urma, mai? ntreb.
Din ungherul ntunecos de lnga u,a aud:
- Eu! Che-che-che!
Am sim(it ca ma ia cu cald pe la subsuori. Pe piatra veche din ungher,
strns la bru cu un curmei, cu gulerul ridicat ,i barba-n ba(, ,edea mo,
Trifan. A(ipise, pesemne, dar glasul meu l-a nviat.
- Ai venit, Moro,ane? Bine c-ai venit, ca era sa mor de urt... Sezi, ca
vreau sa te ntreb ceva...


N
E
P
O
T
U
I
43
Stiu ce ai sa ntrebi: ce ne mai spun nva(atorii, ct o sa mai mncam
|r nacv|, ca ne-am ngra,at de plesnesc came,ile pe noi, sa-mi spui ca ,i
anul ista n-o sa avem ploi pentru ca ne-am lepadat de Dumnezeu ,i de
aceea se ridica alte mpara(ii asupra noastra, ca ne-am dat la gramada
(la kolhoz)...
- Sezi colea, ca n-ai unde te grabi. Te-i mira de-or porni-o pn` de Pa,ti.
- N-ai de macinat, de asta te bucuri!
Mo, Trifan tocmai a saltat de pe piatra vaznd cum se umfla n pene
coco,elul din fa(a lui.
- Sa-(i spun drept, mi se rupe podul de pine... numai... tsss... sa nu
auda ,oarecii... Crezi ca de ce-am fugit de acasa? Cer de mncare. Pe
m(a demult au papat-o. Am fugit la moara ,tiind ca ai a veni ,i tu - am
vazut-o pe mama-ta vnturnd graun(e...
Ma uit la batrn, dar trag cu urechea la ce spun oamenii: mai are un
kolhoz de macinat, a,a ca or s-o porneasca numaidect.
- Auzi ce-(i spun? S-a sub(iat a(a. Ce ai de zis?
Ma prive,te htru. ncotro oare aduce vorba?
- Dect sa auzi de o suta de ori mai bine sa vezi o data. N-am de macinat
dar vin sa vad ce aduc al(ii. S-a sub(iat a(a, s-a sub(iat de tot. Ce zici?
l pocnesc ,i eu cu una:
- Boii trag, osia scr(ie.
Mo, Trifan clipe,te din ochi: adicatelea, ce vrea sa spuna Moro,anu
ista? Aha, ma bucur, te-am pacalit! n clipa asta motorul porne,te. Iumea
se izbe,te spre co, ca valul marii. Iau caldarea ,i ma reped ,i eu.
- Care toarna, mai?
- Un-te bagi, bre?
- Nu-l lasa(i, femeilor!
- Basrvcv|e, (i dau una la ureche!
Motorul face pu(in zgomot ,i amu(e,te. Ma ntorc la locul meu.
- Mai nainte, continua mo, Trifan, mai nainte veneau unii cu
tobultocul, al(ii chiar cu sacul - amu cu straistu(a, cu caldaru,a, al(ii
nici atta n-au. Dar mai ncolo? Ce-are sa fie mai ncolo, te ntreb?
- Are sa fie bine, mo, Trifane.
- Si iara n-are sa ploua toata vara ,i are sa se usuce tot?
- Ba are sa ploua, mo, Trifane.
- Nu cumva o sa aduce(i voi ploile pe deal cu ma,inile ,i tehnica?
- Are sa vie vremea, mo, Trifane, ,i-om aduce ,i ploile.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

44
- Valeu! Graie,ti ca unu` paren, dar vad ca ai venit ,i tu cu u,urelu`...
Tace o vreme, dar simt ca se pregate,te sa ma mu,te. Cum sa scap?
Daca o iau din loc a,a...
- Badea Ieon, btu-tau, cnd ajungea pe vremea asta, cu cteva
saptamni nainte de Pa,ti, l vedeai cum iese din ograda cu caru(a
ncarcata cu saci ,i se duce la moara. Unde, crezi? Ia Trg, la val(uri.
Facea ni,te faina, cocea ni,te colaci ct piatra asta de moara pe care ,ed
eu - albi ca soarele. Ia dnsul se duceau nti flacaii cu haitul ,i copiii
de-a colinda... Gospodar a fost, rar a,a gospodar. Era bogat pentru ca
muncea din zori pna-n noapte ,i tot se plngea: ian de-a, avea zece
mini! O suta sa fi avut ,i tot nu i-ar fi ajuns. Era toata vremea cu minile-n
pamnt. Fete multe, la toate le trebuia zestre. Atta boga(ie, ,i unde-i?
Adica, zicea mo, Trifan, bunelul s-a priceput sa faca avere dar n-a
,tiut s-o pastreze. Trebuia sa se dea de ochii lumii dupa v|asea saracilor.
Si o ntorcea povestind pe mai multe voci: de drept a intrat n kolhoz
printre primii, dar s-a apucat de lucru ca un nebun. Careva din cei lasatori
i-a zis: ce te opinte,ti a,a, mo, Ieoane, ca doar nu-i la mata n gospodarie?!
Ias-o mai moale. - Cum: mai moale? Daca-i lucru, lucru sa fie! - Iar
vrei exploatare... A,a nu merge! - Daca vre(i sa sta(i mai mult la umbra
eu ies din kolhozul vostru... Si nca a zis ca s-au strns acolo lene,ii ,i
puturo,ii ,i el nu vrea sa aiba treaba cu dn,ii. S-a dus cu gospodarii,
adica cu culacii... Numindu-ma Moro,anu, mo, Trifan avea n vedere ca-
s ,i eu ndaratnic ca ,i bunelul ,i, ncetul cu ncetul, am sa-mi tai singur
creanga de sub picioare.
- Ian sa-(i fi lasat boga(ia matale!
- De ce, adicatelea, mie? pufne,te mo, Trifan. He, zic: ian de-ar fi sa
te vada cum vii la moara cu boaghea asta n caldaru,a, zau, i s-ar face
mila de nepotu-sau ,i, poate, i-ar da ceva de pomana...
- Bag seama, mo, Trifan, sa nu lacrimezi.
- Vad ca nu prea-(i vine la socoteala...
- (i pare!
- Am zis de batrnu-to Ieon, ca mi-am adus aminte de cele vremi
trecute. Era cum era, dar ca azi nu era.
Stai ca mi te pocnesc:
- Pe atunci ,i apa era mai uda!
- Mai uda ,i mai buna! tresare mo,neagul bucuros. Aveai dupa ce o
bea, baie(ele!


N
E
P
O
T
U
I
45
M-a palit sub genunchi. ncep sa clocotesc. Noroc ca tocmai trece pe
lnga noi un flacauan. Mo, Trifane, striga: nu vinzi opincile?... Motorul
ncepe sa zbrnie - am scapat! Ridic caldarea, dar afurisitul tu,e,te de
cteva ori ,i se neaca.
- Bre Moro,anule! Iaca mi-am adus aminte ce vroiam sa te ntreb.
- Sezi bini,or, Vasilica! Maaaama, da-mi drumul! face o fata pe
suparata pentru ca un flacau a ridicat-o n bra(e.
- |i-aminte,ti, deunazi, cnd cu ma,ina cu sare la dugheana?
- Cu sare? |in minte... Iar a pus ceva la cale. Trebuie s-o ,terg. ncep
sa mi,c caldarea cu piciorul, pe neobservate, spre u,a. Ce-i cu ma,ina
aceea?
- Te-am ntrebat, (ii minte, dar tu ai fugit? Te-am ntrebat cte
perechi de ro(i are?
- Aceea cu sare? Doua perechi.
- Drept. Amu sa-mi raspunzi: ce fac ro(ile de dinainte ,i ce fac cele de
dinapoi?
- Se nvrtesc!
- Vezi ca nu ,tii? Se cheama ca umbli la ,coala ,i cete,ti car(i. Am sa-(i
spun eu: cele de dinainte crmuiesc, iar cele de dinapoi duc greul. Ai
n(eles?
n gndul meu: dracu` sa te n(eleaga! Si mai mi,c pu(in caldarea cu
piciorul. Dupa ct se pare nici o nadejde sa porneasca azi moara. Daca
,tiam ca-i ,i el aici, nici nu intram. Mi se face frig cnd mi-amintesc ca nu
i-am spus mamei ca nu l-am gasit pe badea Andron acasa. Stai: dar banii?
Bag repede mna n sn - nu-i peticu(a! Parca m-a trasnit cu o caramida.
n clipa aceasta vad n fund un om - ochii i-au sclipit din ntuneric. Badea
Andron... Nu cumva a trecut pe la noi ,i i-a spus mama ca m-a trimis sa-i
aduc datoria? Banii... Peticu(a. Ooo, este! A lunecat n jos, la bru...
Iau caldarea ,i vreau sa pornesc. Sa-i dau imediat banii!
- ncotro, mai Moro,ane? Mo, Trifan ma apuca de poala. Stai ca n-am
mntuit cu ro(ile celea.
- Care ro(i?
- Ro(ile ma,inii - (ii minte? - care a adus sare la dugheana.
- Aaa, ma,ina...
Ma strnge ntr-un ungher, scoate din buzunar un pumn de cuie, ia
ciocanul ,i se apuca sa mi le bata, unul cte unul, n cap. Ca ntr-un lemn.
- Amu daca ai n(eles, sa-mi spui: care ro(i duc povara?


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

46
- Cele de dinapoi.
Banuiesc capcana, dar nu ma taie mintea n ce loc ,i-n ce fel mi-a pus-o.
- Drept! Iui mo, Trifan i sclipesc ochii: Iaca, voi numai la cele de
dinainte care crmuiesc va uita(i. De aiestea de din urma nici nu va pasa
ca duc tot greul, sarmanele. mi arata la ,irul de femei, copii, unii cu
traista, al(ii cu caldaru,a: amu n-au, dar ce-or face cnd or sa iasa-n
primavara, pe deal? Cum or trage sapa, coasa? A,a n-o sa ajunge(i
departe...
M-a luat n coarne, dar nu ma las:
- Ba om ajunge, mo, Trifane.
- Ce-ai zis? Mai spune o data.
- Scoate-(i pasatul din urechi.
Cei doi ochi n ntuneric iar lucesc.
- ncotro? Mai stai! striga vaznd ca-mi iau caldarea ,i pornesc spre
scara ce urca la co,. Stai sa... ce zici?... s-a sub(iat de tot a(a?
- A(a `neatale, mo, Trifane, deeemult s-a... cela!
- Daca ,i a voasr... che-che!.. n-are mult pna s-a... ista!
Ajung la spartura de unde bate palalaia. De buna seama, este ,i badea
Andron. Sta cu spatele spre mine. Scot peticu(a din sn ,i i-o dau ,i zic ca
l-am cautat ziua acasa, dar nu l-am gasit. M-a trimis mama sa-i ntorc
datoria, i mul(umim ca ne-a a,teptat ,i... Si mai trebuia sa spun ceva...
|in minte ca mama a zis... Ma reped napoi ,i abia atunci mi amintesc.
Ma sucesc catre badea Andron: noi pomana nu primim de la nimeni!
Vrea sa zica ceva, dar eu o iau din loc...
Auzind u,a, gturi lungi, sub(iri ies de
dupa polog.
- Astmpara(i-va, ca-(i darma cuptorul! se raste,te badea
Hortolomei. Amu, va logodesc!
Se ntoarce catre mine:
- Ai venit sa r,ne,ti? Aprinde opai(ul dintr-un tub de tun antitanc,
turtit la capat ,i cu dop de lemn la o parte. Sa dau fusul mai jos ca am
facut dinioarea ni,te bulgur.
R,ni(a-i n col( lnga u,a. Am cumparat-o an vara de la un om de la
Malu-Nistrului, o piatra el, o piatra noi... Pune-o, mai Hortolomei la
tine, a zis mama: (ie-(i trebuie mai des cu gurile tale.


N
E
P
O
T
U
I
47
Torn un pumn, apuc ,i nvrtesc. Cu o mna nvrtesc, cu alta ncerc
faina ntre degete. Scot scurteica.
Hurr-hurr, hurr-hurr...
Badea Hortolomei arunca ni,te surcele n plita ,i vine spre mine. Ca
vecini ne ajutoram: acasa, pe deal, la arat, la adus ceva cu caru(a. Serile
vine pe la noi, poveste,te pe unde-o ajuns n timpul razboiului umblnd
,toata Europa pna-n Germania. Dar despre orice-ar vorbi tot la trebile
kolhozului se ntoarce. i suduie pe pre,edin(i, ca s-au schimbat mul(i ,i
to(i straini... Vine unul, nu face nici o brnza ,i se duce. Pe urma altul...
Ia oameni tot cu suta de grame... i spun: daca nu ,ti(i sa va folosi(i de
drepturi! Zmbe,te acru: e,ti tnar, multe nu le ,tii. n car(i scrie una, iar
n via(a-i cu totul altfel. Noi i punem? Ni-i trimite raionul. Dac- srn,
|v ce- pas?
1
. Azi aici, mine dincolo... O duce greu: casa aceasta, pe
vremuri hambar, are pere(ii ve,nic umezi. Femeia l-a daruit cu vreo noua
copii, doi au murit, unul anul trecut, ca n-avea mama-sa lapte. Nu-,i
pierde cumpatul: munce,te din zori pna-n noapte: acasa, la kolhoz... Si
ce mai ,tie sa fluiere... Vara, nainte de rasaritul soarelui, pra,e,te n
gradina. Ma treze,te mama ntr-o diminea(a: asculta ce frumos! Tot
cntece taraganate, fara cuvinte, din cele ce zic fetele la pra,it papu,oaiele
vara... Te apuca de inima.
Umbra lui cuprinde jumatate de casa. Se uita-n caldare, ia o mna de
boabe.
- Buni de samn(a. De unde ave(i?
- A cumparat mama...
Vrea sa zica ceva, dar se ntoarce ,i se uita spre fereastra.
- Am ntors sacul pe dos, l-am scuturat. Daca n-aduce femeea ceva
de la alde mama-sa nu ,tiu ce-oi face cu jivalaia mea...
Se a,aza pe scaunel, lnga soba, ,i ncepe sa-,i rasuceasca o (igara.
- Am cerut ceva avans. El (pre,edintele) zice: dac-om da la to(i, ce-a
mai ramne din kolhozul ista? Tamia ma-si! Parc-ar fi la tat-su n
gospodarie. Ce crede: daca-i pus mai mare, poate sa faca ce vrea?
1
Dac- srn (pre,edintele), |v ce- pas?... O iluzie a bie(ilor oameni care
credeau ca daca ar pune un pre,edinte dintre ai lor ar scapa de nevoi ,i saracie. Da,
o iluzie pentru ca oricine ar fi fost - de sat ori strein - pre,edintele era numit de
partidul komunist, ale carui directive era obligat sa le execute fara nici o abatere.
Propaganda bol,evica facea tot posibilul sa-i convinga pe sateni cum ca kolhozul ar
fi al lor, le-ar apar(ine, el nefiind de fapt dect o ntreprindere de stat, iar pamntul
proprietate de stat.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

48
Ajunge cu crucea ,i la Andron care-i ,ef de magazie. Mi-amintesc
ntmplarea pe care tot badea Hortolomei mi-a povestit-o deunazi. Se
ducea ntr-o zi Andron de la lucru acasa ,i a cazut n drum. I-a ame(it,
saracul! De foame l-a ame(it. Norocul lui ca trecea careva pe acolo, l-a
mai strigat pe unul ,i l-au dus de subsuori. Cum l duceau, iaca-i cade din
sn o halca de slanina...
Hurr-hurr, hurr-hurr...
Arunc cu,ma. Badea Hortolomei ,ade pe scaun, minile-i spnzura
ntre genunchi - lungi, grele. A,a-s ,i minile mamei: ce-o fi facnd
oare? Ma a,teapta cu faina? Ori tot cu matu,a se poraie?
- Se aude-n sat ca vor sa-l puie pe Ion Vasilevici pre,edinte...
Badea Hortolomei da fumul pe nas:
- Se aude... Ion ar pune gospodaria pe roate. Arunca o privire spre
mine: ,ed ,i ma gndesc. Iaca, bunaoara, tu: nve(i, ai sa termini ,coala,
ai sa te duci din sat, (i-or da o slujba ,i ai sa scapi de saracie. Da alde noi?
- ?...
- A,a-i azi: cine are carte mannca colac cu lapte, iar kolhoznicul
munce,te ca un rob tot anu` ,i la urma iaca ce prime,te!
Badea Hortolomei arata ceea ce i-am aratat eu matu,ii Nastasia cnd
treceam pe la deal de casa ei. Sa schimb vorba, sa-l iau cu cele bune:
- Are sa vie vremea, bade Hortolomei...
- Greu mai vine vremea aceea. Au priponit-o de picior ,i n-are cine-i
da drumul...
Pleaca iar capul. Minile i se fac ,i mai grele. Degetele mai sa ajunga la
pamnt. Flacara opai(ului se clatina. Umbra omului se mi,ca pe soba,
piezi,.
Hurr-hurr, hurrr-hurr...
Mai am jumatate de caldare. Palmele mi ard. Scot jacheta - mi s-a
lipit cama,a de spinare.
- Cum era pna la razboi, bade Hortolomei?
Cnd mi-aduc aminte anii aceia, mi se pare ca a fost o poveste.
Greuta(ile prin care au trecut oamenii nu le-am trait, eram prea mic ca sa
le n(eleg. Cteva lucruri mi-au ramas n amintire: bunaoara, cnd s-a
adunat jumatate de sat sa vada cum or da jos crucea de pe biserica cea
noua... Apoi vara, cnd, bolnav de plamni, tata m-a dus ntr-un sanatoriu,
n padure, ntr-un fost conac boieresc. Eram cel mai mic ,i cam mncam
ghionturi de la al(ii, dar mi-a luat apararea un ucrainean mai rasarit...


N
E
P
O
T
U
I
49
- ntr-un an, rasuna glasul lui badea Hortolomei, am c,tigat cu
tata-socru atta gru pe rvdoz|e ca nici nu l-am luat tot. ,i aprinde
(igara de la un jaratic. Amu cnd ai zis: are sa vie vremea, parca l-am
auzit pe tata-tau Petrea graind. Arunca un stlp de fum n sus. Iute om
era, inimos. Odata am holteit. Umblam cu ziua pe la cei boga(i, aicea-n
sat ,i la Kassel, la nem(i. Btu-to Ieon avea gospodarie mare, vara lua
lucratori cu ziua: la pra,it, la coasa, la treier. Cu toate ca le mna ,i pe
fetele lui ca pe cai! Dupa armie tat-tu n-a mai vrut sa arga(easca. S-a
facut tractorist, apoi ,ofer...
- Cum arata btu Ieon? Ce fel de om era? l (ii minte?
- Nu era nalt, mai degraba josu(, dar ndesat la trup. Purta barba
sura ,i cam rara. Cum sa-(i spun ca sa (i-l nchipui? Semana cu... mo,
Trifan... Era iute badea Ieon, repede la toate. Dar... de ce m-ai ntrebat?
- Vreau sa mi-l nchipui.
- Da, numaidect trebuie sa (i-l nchipui! Cum (i spuneam: dupa
armie Petrea n-a mai vrut sa lucreze cu ziua, dar tot s-a dus la badea Ieon -
sa-i ia fata. Pe Maria, mezina, la care badea Ieon (inea ca la ochii din cap.
Zicea ca trebuie sa fi fost baiat, dar din gre,eala tot fata a ie,it. Frumoasa,
vesela, iute. Se ducea cu caii de noapte, calare, ara, facea toate celea.
Badea Ieon o prapadea din ochi. |in minte, nca nu eram nsurat, veneam
aici, la Veta, ,edeam ntr-o noapte cum se ,ade, fata cu flacau, ,i deodata
auzim strigate, galagie. Ies n drum, Veta dupa mine. Era pe malul prului
un nuc mare, rotat, ,i-n nuc un patul... Cobor(i, striga badea Ieon...
Va sparg cu furca! Ie,ise numai n izmene ,i cama,a - se vede ca Petrea ,i
Maria erau sus, n patul... Cata sa nu-(i rupi i(arii, bade Ieoane! i-a
raspuns Petrea rznd. Badea Ieon da sa se suie n nuc... El, ori, poate,
altcineva, ca se mai vedea pe lnga dnsul unul care tot striga: bade
Ieoane, iaca funia, sa-i legam! Ei ,i dau drumul pe-o creanga, peste
pru, du-te ,i-i prinde...
Intra lelea Veta cu o legaturica. Copiii se rostogolesc de pe cuptor ,i o
mpresoara. Dezleaga legaturica ,i le mparte ceva.
Hurr-hurr, hur-hurr...
- Toarna graun(e ca nvrte,ti n de,ert, zice badea Hortolomei.
Badea Ieon n-a vrut sa-l ,tie de ginere. Pe urma s-a lasat. Nunta fiica-si
n-a apucat sa-i faca,ca degraba au venit, l-au ridicat ,i l-au dus... Ia alt
an m-am nsurat ,i eu. Era mare nucul - cnd te uitai din drum, acoperea
jumatate de cer! ntr-o diminea(a ne sculam - nu-i nucul. I-a taiat cineva


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

50
noaptea. Cica... cnd a cazut, s-a cutremurat pamntul. Eu cu Veta n-
am sim(it, eram tineri, dormeam strns. A cazut peste pru. Truchina a
ramas multa vreme de treceau oamenii pe dnsa ca pe-o punte. A venit o
apa mare ,i a urnit-o... Pe urma nu ,tiu ce s-a facut...
- Odata era sa arda ,i casa, da glas femeia.
- ntr-o noapte vnt, ntuneric, a luat foc casa. Noroc ca trecea pe
drum unul ntrziat. A sarit mahala cu caldarile, care de la fntna, care
din pru, ,i au stins-o.
Hurr-hurr, hurr-hurr...
Piatra r,ni(ei ncepe sa creasca, sa se la(easca. Ct casa. Ct satul.
Ct lumea. Cine sunt eu?... Milioane, miliarde de scoici au trebuit sa se
a,tearna la fundul marii ca sa se nasca aceasta piatra... Bunelul a murit...
Tata nu mai este... De ce m-am nascut eu?... Ce am de facut pe lumea
asta?... Piatra se nvrte,te... O data cu ea ma nvrtesc ,i eu. mi ,uiera n
urechi: cad! cad! sa ma (in! mi scutur capul, sa-mi revin. Mai torn un
pumn de graun(e - n-a mai ramas mult! Deodata vad naintea ochilor
o umbra - fuge cu o frnghie n mna. Ba(ul mi luneca din palma,
mna-mi slabe,te... Bunelul a murit. Tata nu mai este. Pentru ce m-am
nascut? Ce am de facut pe lumea asta? Prind iar ba(ul ,i nvrtesc.
Hurr-hurr, hurr-hurr... He-he-he! Dar e,ti slab, dar e,ti mic, dar e,ti
neputincios. Gndurile tale sunt de,arte, tu nsu(i nu e,ti dect un
vierme... - Dar cine e,ti? - Eu?... Eu sunt cel care am vrut ca tu sa nu te
na,ti. Ori sa te na,ti, dar sa fii altfel. Sa-mi semeni mie, auzi? mie! -
Vreau sa-(i vad fa(a! - Adu-(i aminte: daca nu murea el, trebuia sa mor
eu. Dar a murit el, iar eu am ramas... Ha-ha-ha! - Te-am auzit undeva,
cndva... Nu-mi amintesc unde, cnd...
- Hurr-hurr, hurr-hurr... E,ti mic, e,ti slab, e,ti neputincios. Daca-mi
semanai mie, erai puternic. Dar a,a... de vei ncerca sa afli cine sunt, vei
pieri ,i tu. Ca bunelu-tau, ca tata-tau... - Acum ,tiu, ,tiu pentru ce-am
venit pe lume: sa te caut, sa aflu cine e,ti, Glas necunoscut, Umbra fugara...
- Hurr-hurr, hurr-hurr... Aju-ta-ma, tata, sa-l gasesc, ajuta-ma sa
aflu cine-i... Ca s e rz|vn, a!
1
...
1
... ca s e rz|vn, a... nca un slogan-principiu al regimului totalitar: de a
implanta n con,tiin(a omului nou, ,sovietic, ura fa(a de tot ce nu corespunde
acestui sistem, ideologiei lui, n special de a cultiva sentimentul suspiciunii, urii ,i
nevoia dela(iunii. O atare diabolica educa(ie ncepea de la cei mai fragezi ani...


N
E
P
O
T
U
I
51
mi frec ochii - m-am lovit cu fruntea de ba(. Badea Hortolomei
,ade pe scaunel, lnga soba. Cu capul lasat pe umar. Prive,te la noaptea
din fereastra ,i ngna un cntec - taraganat, jalnic...
Vica sta un timp n mijlocul odaii, pe
gnduri. De cnd se (ine minte, l ,tie pe tata mereu ocupat: ,i atunci, la
gazda cu chirie, n demisolul umed, ,i mai pe urma cnd s-au mutat n
apartament. El mereu ocupat cu lucrul lui, ea cu interesele ei... A fost mai
mult pe lnga mama... ,i ntoarce toate puterile sufletului catre cel care
bate n perete: mai ncet, taticule, ca o sa (i se faca rau!..
Tata lucreaza mai departe.
Vai, dar are attea de facut! Ia cioarsa de lnga u,a ,i prinde a da pe jos.
Dungi negre ramn n urma. Ofteaza sucind manunchiul de be(e n mna:
ce-i de facut? Pe nea,teptate se aude un f,it dinspre fereastra. Ia picioarele
ei aterizeaza o frumuse(e de matura cum numai n vis sa visezi.
- Matura, fata hai, ca lumea - nu strni colbul!
Baba Nastasia, de afara - rea de gura batrna, dar buna la suflet...
Soarele scapatase la chindie - se facea seara. Alexandru se da c(iva
pa,i napoi, ,i ,terge fruntea cu bra(ul - peretele de la vale i aproape n
ntregime ras. Batnd, a vazut o scnteie sarind de sub fierul hrle(ului.
O piatra... Si-a amintit, zicea mama, pere(ii ace,tea n-au fir de lespede n
ei, nici la temelie - scnteia a sarit din (arna presata, tare ca o(elul...
Mai ramne f,ia de sub strea,ina ,i... poate sa se mute la peretele din
spate. Aici cu hrle(ul nu faci nimic. Alexandru intra n casoaie, gase,te
sub ni,te haine vechi toporul, se duce la gramada de coarda de vie uscata,
scoate butoiul de fier ,i-l aduce, rostogolindu-l pe gardina, la col(ul casei.
De pe dnsul are sa-i fie ndemna sa bata cu toporul. Cnd sa urce, vede
pe pere(ii butoiului buca(i de lut uscat, pe lut - urme de degete... Degetele
mamei... O apa sarata i umple ochii. N-o mai ,terge... Am venit, mama,
eu, feciorul tau, sa-(i ajut... Iarta-ma ca am venit a,a de trziu... Pune
genunchiul, urca pe butoi ,i prinde a dezbate lutul.
Jos la spatele lui rasare o femeie legata peste frunte cu o broboada
neagra, descul(a. |ine ceva, cu amndoua minile, dinainte, nvelit ntr-un
zolnic.
- Iucreaza, baiete, lucreaza. Daca nu-i biata Maria sa aiba grija de
casa... V-am adus ceva.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

52
i lelea Veta lui Hortolomei. A vazut ca a venit feciorul Mariei cu fata
,i, cum taman a scos din cuptor, le-a adus cteva placinte fierbin(i. Sa
guste ,i ei. S-a gndit: de dat jos lutul l da, dar cine-ar sa muruie? De
isprava femeie a fost Maria - pe unde da cu scndurica, un gre, nu
gaseai, o strmbatura...
Se da Veta la col(, vede ferestrele deschise ,i aude pe cineva maturnd.
Cum dar? A venit cu fata!... A zarit-o ,i pe Nastasia. Numai de n-a, da
ochii cu oloaga!... Dar ,i matu,a o vazuse, de aceea se grabi sa arunce
matura pe fereastra ,i se ndosi dupa col(ul casoaiei sa afle pentru ce-a
venit adormita aceasta a lui Hortolomei. A vazut-o trecnd la fereastra,
vorbind ceva cu nepoata, dar orict a ntins urechea de sub broboada n-
a deslu,it nimic.
Veta pune zolnicul pe pervaz. Mai sta pu(in, se ntoarce ,i se duce.
Matu,a Nastasia vine la fereastra.
- Mai ncet, fato, ca rupi matura! Trage cu ochiul la zolnic: ce-a adus
puchioasa?
- Nu m-am uitat...
- Faradect bucate. Sa lua(i seama sa nu fie vre-un ,teap... Veta asta
doarme cnd face ceva. Sora-mea Maria era curata ,i n-ar fi mncat,
ferit-a sfntul, din minile Vetei...
- Odata am vazut: bunica a gustat...
- Ce ,tii tu?! Asculta-ma pe mine: daca n-ai sa gase,ti n turtele iestea...
ea le zice placinte... Sa vedem cu ce-s? Rupe o bucata: cu brnza, cozi de
ceapa ,i marar!.. Mu,ca: mhm, fierbin(i ,i bune... Molfaie,te: zic, sa lua(i
seama cnd ve(i mnca... Aici parca nu-i nimica, dar nu se poate sa nu fie
vreun ,teap ori...
Se duce sprijinindu-se n crje ,i mestecnd jumatatea de placinta.
Vica rde amuzata, dar rsul pe data i piere: prin col(uri atrna
pnze cenu,ii, grele de colb. Ce de-a paienjeni,! Hai prin cele unghere,
cumatri(a matura, vorba bunicai. Dupa aceea vom trece ,i pe jos... Urca
pe lai(a, pe pat, trage cu matura, o scutura peste fereastra. Ea lucreaza
aici, tata munce,te afara. Deodata nceteaza sa mai bata. Nu cumva i s-a
facut rau? Iata ca porne,te iar sa bata grabit. Nu cumva ,i-a pus n gnd
sa termine azi?... Si eu mai am atta treaba! Ia o crpa, o uda ,i se apuca
sa ,tearga praful... Termina un geam - odaia se lumineaza. Prinde a
ngna un cntec. Tata nceteaza sa bata - m-a auzit?...


N
E
P
O
T
U
I
53
Se aude vorba afara. Vica iese scuturndu-,i din mers ,or(ul. Pe piatra
de la vale de casa ,ade un om: haina atrna pe el ca pe un umerar, ge-
nunchii mpung pantalonii largi. Gtul lung, minile sub(iri, dar degetele
groase ,i vnjoase. Tata sta cu spatele sprijinit de un butoi de fier. Vaznd-o,
omul ntoarce fa(a supta, cu pielea batnd n galben, dar cu ochii aprin,i
,i gura ntinsa parca ar zmbi mereu. Pare bolnav, dar toarna la glume.
- Sa fii sanatoasa, domni,oara! Face o plecaciune ,i continua: ma
scol ntr-o diminea(a, dau sa pa,esc - nu pot. Care m-a mpiedicat
noaptea cnd dormeam? To(i tac. Ma duc la cvznj ,i am sa farm
piedica. Comedie: nu pot merge!
- Vad ca umbli. Te-a slabit?
- M-au trimis la sanatoriu. Merg cte olecu(a, nu mult. Asta ar mai
fi cum ar fi, dar de la o vreme ma frige aicea. Sa nu fie ca la maica-ta
Maria. Cnd o ntlneam zicea: mai Pavele, ma frige aicea... Omul
zmbe,te straniu: ne-om petrece, nu-i mare paguba. Ct am trait, am
muncit. Amu daca nu putem munci, cui trebuim?
- Cu badea Pavel am lucrat la fierarie cnd eram baietan. A fost fierar...
- Da, fierar. Treizeci de ani fierar.
- Ia nceput trageam foiul. Pe urma am nva(at sa bat cu ciocanul...
- |i-a prins bine!... exclama badea Pavel. Cnd am vazut cum ba(i la
pere(i, am zis: asta-i ,coala mea! Stii cine-i n locul meu? Ginerele, Ica...
- De unde s-a luat pe aici? Plecase din sat...
- S-a ntors. Tata-sau Iizar a murit pe undeva, l-a ngropat... Amu
traie,te la mine, n casa veche, cu Vera. Omul prinde a tu,i, scoate o
batista: am vrut sa facem alta noua ori s-o prefacem pe aceea, dar n-am
vreme, fac floricele... mpature,te batista ,i o pune-n buzunar.
- Zdrase, tovara,i!
Pe cararea napadita de buruieni dinspre fntna vine omul cu palarie
,i cu cravata la gt.
- Stam de vorba? Face cu ochiul; noi credeam ca aici se munce,te.
Mai, Alecule, oamenii daca vin la (ara, se odihnesc, tu nu po(i ,edea fara
treaba. Od| prejde vsego! Bunaoara eu: am intrat n slujba la se|pov ,i
ma hodinesc ct ncape n mine. Hai-hai, Niculai Panteleievici, treci n
fa(a ,i da mna cu tovara,ul Marian.
Oaspetele cu palarie ,i cravata face un pas ntr-o parte ,i de dupa
spatele lui apare un omule( grbov, cu fa(a congestionata ,i cu parul
carunt ,i cre( ca la batrnii negri...


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

54
- Zdravsvve ,i buna ziua, Alexandr Petrovici! ntinde o mna
tremurnda: bine a(i venit, bine v-am gasit sanato,i ,i mult voio,i.
Bucuros ca va vad n localitatea noastra rurala, n plin proces de
urbanizare ,.a.m.d.
Alexandru ,i ,terge mna, o ntinde. Omuleanul se apleaca, parca-ar
vrea s-o sarute, dupa care se retrage. ,i poarta privirea asupra casei, a
peretelui negru, asupra butoiului de fier, a scarii culcata jos, peste umbra
lui badea Pavel, care, ndata ce i-a vazut pe cei doi, s-a strns nu ,tiu cum,
apoi ctre Alexandru:
- Renon?
- Cam a,a.
- Nu strica. Noi uite cu ce treaba am venit. Avem o vorba. Stam aici
ori intram n casa?
- Ia aer, hotara,te omul cu palarie ,i cravata: n casa-i naduf... Se
a,aza sprijinindu-se de peretele casoaiei.
Omuleanul cu parul sur ,i cre( ramne n picioare.
- Spune tu.
- Uite ce-i, mai Alecule.
- Alexandr Petrovici! l corecteaza omuleanul cu parul cre( ,i fa(a
stacojie.
- Uite ce-i, Alexandr Petrovici. Niculai Panteleievici iese la pensie ,i
are conflict cu direc(ia ,colii. n problema vechimii n munca...
- Da, da! Drept spune Andrei Sidorovici, confirma Niculai
Panteleievici.
- Dumnealui a lucrat douazeci ,i opt de ani n loc de douazeci ,i
cinci. Ce-i drept, nu to(i ca pedagog, dar...
- Daca nu-s destui, pot sa mai lucrezi vreo patru-cinci. Dar direc(ia
,colii...
Alexandru asculta: Andrei, fost coleg de clasa, Niculai Panteleievici,
fost nva(ator care le-a predat istoria ntr-a opta... Isora? zicea
dumnealui: pove!
1
Era pedagog de educa(ia fizica, dar i s-au repartizat
,i orele de istorie ramase libere, a,a ca i revenea datoria sa le explice
destinele lumii ,i popoarelor. Nu facea un pas de la manual, dar nici pe
acela nu avea timp sa-l patrunda - era dominat de alta pasiune: paharul,
1
Isora? pove!... Desigur, se are n vedere istoria na(ionala, pentru ca, precum
e bine ,tiut, sistemul sovietic de nva(amnt nu includea n programele de studii
dect istoria u.r.s.s. care de fapt era istoria imperiului (arist, ulterior imperiul sovietic.


N
E
P
O
T
U
I
55
a,a ca venea uneori afumat la lec(ii... Ce vrea oare? Aa... capitala...
Traie,ti n capitala, aproape de mini,tri, pui un cuvnt... (i-am fost
nva(ator... n-ai uitat? - N-am uitat, Niculai Panteleievici, se putea sa uit?...
A doua zi am ntrziat la lec(ii.
M-am strecurat pe lnga Niculai Panteleievici care tocmai intra pe
u,a cu catalogul sub bra(. Suntem pu(ini, vreo doisprezece - ntr-a
,aptea eram de doua ori pe at(ia. De la nceputul anului au disparut
vreo trei. Cnd vine rndul meu...
- Andronache!
- Poiata!... Poiata este?
- Este dar... n-a venit azi.
- De ce raspunzi pentru dnsul?... Niculai Panteleievici ridica ochii
din catalog. Pe peretele din fa(a atrna tabla veche, roasa. Pna deunazi
am stat n banca a doua, dar m-am mutat n fund - ma irita cnd aud
vocea nva(atorului deasupra mea. mi a,ez car(ile. Bag caciula lnga
ele. ntind picioarele pna lnga ale Iizei, ncruci,ez bra(ele ,i-mi pun
barbia pe ele. n urechi mi huruie r,ni(a, de aseara. Curnd ochii mi se
nchid... Tresar. Ridic capul ,i ma uit pe fereastra: peste drum de ,coala,
pe pragul nalt al sovev|v sesc, sta o baba mbodolita. Deasupra ei se
leagana scr(ind firma de tinichea... Greu azi... Mi se lasa o cea(a pe
ochi, n urechi tot hurr-hurrr, hurr-hurrr.
- Marian! Marian este?
Iiza ma mpunge cu doua degete n frunte: prezent!
- Azi trebuie sa ncepem o tema noua... Dar nainte de a ncepe tema
noua, trebuie s-o repetam pe cea veche. Cine trebuie sa raspunda?
A,a: Andronache, Poiata...
Ma uit pe fereastra - drumul pustiu. Din stnga apar ni,te coarne.
Vine o vaca galbena, costeliva, cu copitele ncarcate de paie - abia trie
picioarele. n urma ei o femeie cu un ba( ntr-o mna ,i o caldare n cealalta.
Un picior al vacii luneca ,i da cu botul n pamnt... Femeia o bate cu varga,
vaca ncearca sa se ridice... Mai bine-i ducea apa acasa. Trec ni,te oameni,
se uita la vaca, se nvrtesc, o apuca de coada... Oare-or scula-o?
- Marian! Glasul lui Niculai Panteleievici. Unde te ui(i?
- O vaca... pe drum...
Hohote de rs.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

56
- Raspunde tema.
nghit un nod ct pumnul ,i ncep:
- Drept a spus Niculai Panteleievici: nainte de a trece la tema noua...
Chicoteli prin banci. Niculai Panteleievici nu le acorda aten(ie: se
uita cu un ochi n catalog, cu celalalt ciupe,te din manualul deschis la
tema ce urmeaza a ne-o preda. Eu ma uit n cartea mea... Deodata bag de
seama ca Iiza ,i-a aga(at cercei! Daca observa Niculai Panteleevici?!
- Bine, Marian. Vad ca ai nva(at... Sa lua(i exemplu de la Marian.
Iar rsete nfundate. Pe nea,teptate mi amintesc: am uitat sa pomenesc
de hoardele turce,ti ,i tatare,ti. Mereu citeaza pe ace,ti sngero,i
cotropitori... Trebuie sa ,ti(i, cuvnteaza dumnealui, ca pe atunci, demult,
cnd s-au ridicat tatarii ,i au navalit pe locurile acestea, iar dupa cum ne
spun pove,tile... Ia sfr,itul lec(iei ne adreseaza acela,i apel mobilizator:
celelalte le ve(i afla citind paragraful cutare de la pagina cutare... Sunte(i,
draga doamne, mari ,i ,ti(i sa citi(i!... Pun iar capul pe bra(e ,i prin
huruitul din urechi aud scr(itul firmei de tabla de peste drum. Apoi
plutesc prin fa(a ochilor inscrip(iile zgriate pe lemnul bancii: Ienu(a Costel,
1939... n banca asta a ,ezut Boris. S-a dus la FZO, acuma-i trimite maica-
si bani. I-a ramas numai numele. Scot un cui ,i ma apuc sa-ncrestez: Alex...
Un bile(el cade lnga mna mea. Iiza pare a nu ,ti nimic. Ulian sta nfipt n
banca lui... Desfac bile(elul. n loc de cuvinte, desenata o vaca. Autorul a (intit
n mine. Iau tocul ,i trag ni,te linii - coastele. Adaug un picior de om n partea
asta, un bocanc sub burta vacii ,i scriu pe coada: Istoria. l mpaturesc ,i-l
arunc Iizei. Chicote,te nfundat ,i-l transmite mai departe. Ma uit la ceafa lui
Andrei - sta n banca nti ,i soarbe fiece cuvnt al nva(atorului.
- Trebuie sa ,ti(i... Niculai Panteleievici se plimba lovind cu
aratatorul n palma... ca vorba: mai ncet ca nu dau tatarii are o reala
baza istorica. Numai ca mul(i ncurca pe tatari cu turcii. Si invers. De ce?
Fiindca nu cunosc istoria, habar n-au care au navalit mai nti...
Casc lung. Ma trece cu cald prin trup, mi se nmoaie madularele. Ma
cuibaresc cu picioarele sub mine. Niculai Panteleievici se plimba de la
u,a pna la mine ,i napoi. Are parul negru, cre(. Ajunge la tabla ,i -
lucru ciudat! - merge mai departe. Ce-i asta? Cineva nevazut mi
raspunde: nu ,tiai ca tabla-i u,a, o deschizi ,i ie,i?... Niculai Panteleievici
se rasuce,te militare,te ,i spune cu glas sonor: a(i crezut ca plec ,i va
bucura(i?... Ma uit ,i vad ca nu-i el, ci mo, Trifan. Umbla prin clasa
noastra bocanind cu ba(ul n podea. Ghiujul, face pe profesorul! Cum


N
E
P
O
T
U
I
57
da cu ochii de mine, striga: a,a-i ca nu ,tii care ro(i duc greul? ntind
mna sa-l apuc de barbu(a... Vad, mirat, ca nu-i nici mo, Trifan, ci badea
Hortolomei: ,ade pe scaunel ,i se leagana, ncolo ,i ncoace, ncolo ,i
ncoace... Ba(ul r,ni(ei sare din piatra ,i ma pocne,te.
Deschid ochii - m-am lovit cu fruntea de banca.
- Ce-i asta, Mariane?! bubuie deasupra mea vocea lui Niculai
Panteleievici. |ine n mna foi(a cu vaca desenata. Tu ai scris aici?
Dau sa ma ridic dar mi se nmoaie picioarele.
- Vsa! Snrno! striga Niculai Panteleievici. Dversa! Dezorganizezi
clasa! Ia director!
Stau drep(i, cu minile ntinse-n jos. Ia director? Obrazul mi ia foc
de ru,ine. Am avut mai deunazi o vorba cu dumnealui, n cazul cu
catarama. I-am promis sa fiu disciplinat. Acu sa dau iar ochii cu el?
Se aude u,a - Niculai Panteleievici a ie,it.
- Ia director! Sa mi-l aduce(i la director!
Clasa a nmarmurit.
Izbucnesc strigate, (ipete, tropaituri de picioare, batai cu palma n
banca.
- Ha-ha-ha! Asta-i buna!
- Vezi daca s-a a,ezat n fund - se uita la vaci!...
- O sa-(i taie nota... te lasa corigent.
- Nu el a desenat - a scris numai.
- Crede(i ca Niculai Panteleievici nu ,tie ce-a avut n vedere?
- Poate sa-l elimine din ,coala!
- Iini,te! Iini,te! Andrei bate-n podea. Vine la mine, mi pune mna
pe umar: Marian, haidem la director... Dar, stai! ncotro? Nu-l lasa(i,
baie(i! Vrea sa fuga!!
Nimeni nu ndrazne,te sa ma opreasca. Numai Andrei ncearca sa ma
apuce de mna. Ma izbesc, dau nu ,tiu cum de-l lovesc cu cotul n nas, ,i
o zbughesc din clasa.
- Baie(i! |ine(i-l, nu-l lasa(i!..
Din cteva salturi am fost n curte.
M-am oprit ,i m-am uitat ndarat. Inga mine rasare ca din pamnt
Gori(a cel bucluca, ,i-mi strecoara un bile(el n buzunar. Iar vreo pozna
de-a lui?... Ma sucesc ,i o iau prin gradinile oamenilor.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

58
E amiaza, s-a facut cald ,i pamntul s-a nmuiat. Calc ,i tot iau aminte
la nenorocita de talpa: s-a zis cu ,coala mea... Ma cuprinde jalea ,i mila.
Atunci, demult, m-a adus tata de mna prima data.... Directorul a spus
ca-s mic, sa mai cresc, am izbucnit n lacrimi, m-am ncle,tat de u,a
cancelariei... I-a spus unei tinere nva(atoare sa ma ia n clasa ei. Si eu ce-
am facut?...
Hatul suriu de catini din fa(a mea se la(e,te vaznd cu ochii ,i se ntoarce
cu capatul la vale. Apar alte haturi-razoare, multe, late, ca ni,te f,ii
lungi. De acum nu surii, ci vinete, ,i toate urca din vale spre mine. Se
trasc ca ni,te limbi lungi, uria,e pe fa(a pamntului, atingndu-se unele
de altele, razle(indu-se, cuprinznd copaci, case, garduri.
Cea(a. Coboara din rasarit, urca la deal, cuprinde tot satul.
Tot mai greu de mers. A, putea sa ies la drum, dar nu ,tiu n care parte
sa fie. |in drept nainte. Intru ntr-o pierdea albastra. Merg, tot merg ,i nu
mai pot ie,i. Deasa cea(a, rece. mi patrunde n gura, n plamni, n suflet.
- Che-che-che!
Numai tu mi lipseai acum! Ma uit n sus - ajunsesem la rpu,oara ,i
coboram spre grinzile de fier peste pru. l vad sus, pe mal: opincile ,i ba(ul
n aer limpede, de la bru n sus plutind n cea(a. i lucesc ochii de bucurie.
- Stiam ca ai sa treci pe aici ,i am ie,it din bordei. i vremea amiezii
de v-au dat drumul nva(atorii? De ce e,ti fara car(i?
n graba mare mi-am uitat car(ile. Cum sa ma arat fara ele? Ce-o sa
zica mama?... Si o iau iute la vale.
- Stai, Moro,ane, unde fugi... Parc-ai avea un fier ars...
- N-am timp, mo, Trifane! Am o treaba la kolhoz.
Coboara. Negura i se ridica la subsuori, la umeri, barba-i iese la
limpede, toata nrourata.
- Am auzit ceva, mai baiete, ,i vroiam sa te ntreb.
- Despre a(a?
Se opre,te, ma apuca de mneca, ia aminte prin par(i - (ipenie de
om pe aproape.
- Ai auzit ce |on| au?
- Cine?
- nercan
1
. Cu una darma un trg ntreg.
1
... |on|... anercan... Ia baza discu(iei dintre cei doi sta iara,i un slogan
propagandistic viznd aruncarea celor doua bombe atomice americane asupra
Japoniei, dar se ascundea adevarul ca ru,ii au experimentat armele lor atomice
folosind drept cobai umani propriii solda(i, propria armata, ceea ce e o dubla crima...


N
E
P
O
T
U
I
59
- Americanii?!
- Tsss! Nu striga a,a tare. Dar... noi? Noi... avem?
- Ce sa avem?
- Bomba care sa darme un trg dintr-o data?
Ce probleme l framnta n bordeiul lui! i spun ce ,tiu din ziare...
energia atomica... tragedia celor doua ora,e japoneze - Hiro,ima,
Nagasaki - cnd razboiul era sfr,it... militarismul american... Mo,
Trifan se minuneaza:
- Te-te-te... Crezi ca ai sa ma vnne a,a u,or... Crezi ca eu nu vad
ca vrei sa ma amage,ti!
Rd:
- De ce te-a, amagi, mo, Trifane...
- Ia ,coala ce va nva(a? Cum sa-i amagi(i pe cei pro,ti! De alcatuit
le alcatuie,ti bine, le nflore,ti frumos, dar de raspuns la ntrebare iaca
nu mi-ai raspuns.
- Care ntrebare?
- Avem bomba ca a lor or n-avem?
- Care sa faca farme un trg? Nu, mo, Trifane, a,a bomba n-avem.
- Ei, vezi? se bucura ca m-a batut. nseamna ca-s mai tari ei? Da cu
ba(u-n pamnt: dar de ce-s mai tari? Pentru ca-i ajuta Dumnezeu, (in
credin(a veche...
- Sa darme ora,e? Sa omoare mii de oameni nevinova(i - la asta-i
ajuta Dumnezeu?... Sngeros tare Dumnezeul acela, mo, Trifane...
Ma mpunge ceva n palma - cuiul cu care pornisem sa-mi zgri numele
pe banca. Ma uit la mo,neag: barbu(a-i tremura, ochii alearga prin par(i:
- Mai Iexandrel, mai! Sa nu crezi ca eu... Zau, sa nu crezi!...
Am scapat! Si pornesc mai departe. Ghiujul se (ine de mine. Pa,e,te
fosaind, roaga sa merg mai ncet, dar simt ca urze,te ceva n gndul lui ca
sa iasa deasupra. Cnd ajung la grinzile de fier puse peste pru - badea
Pavel le-a a,ezat n locul unei pun(i de lemn, pe care au luat-o mai an
apele primaverii - ma apuca de mneca ,i arata la costi,a din fa(a.
- Toata coasta asta de deal era livada. Si ce feluri de pomi?!
- Stiu, mo, Trifane. Iar mai sus gospodaria bunelului: grajduri,
acareturi, boga(ie. Si ai vrut sa-mi spui ca btu Ieon era om harnic ,i
bun la suflet...
- Drept: era harnic. Dar ,i lacom. Vroia ct mai mult pamnt! Amu
sa-(i spun una, ca m-ai rascolit. A luat pamntul lui tata. Cnd l-a vazut


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

60
ncaput la strmtoare, i-a dat bani ,i i-a luat zalog pamntul. Pe urma l-a
taiat cu totul.
Vorbe,te despre bunelul, dar simt ca (inte,te n mine.
- Iacom-nelacom, dar din gospodaria lui macar un kolhoz s-a facut.
Dintr-a `mneatale? Un bordei ,i-o lingura!
- De ce sa rzi de un pacatos ca mine? ,i poarta degetele prin barba:
mi se parea ca ai ceva din sngele lui btu-to Ieon, amu vad ca te-ai
aruncat mai mult n partea marienilor. Te-ai dat cu totul cu... ai,tea!
- Cu cine-ai vrut sa ma dau... Poate cu... americanii?
mi astupa gura:
- Te rog, mai Iexandrel! Sa nu crezi ceva cumva despre mine. A,a
am ntrebat... Numai cu tine daca graiesc mai slobod. Bietul Foca, cu
toate ca-i calic de la batalia asta, l-a prt careva pentru ni,te cuvinte ,i
uite pentru c(i ani l-au opintit...
- Iasa ca nu te mai prasc la nimeni. Ziceai ca mergi la kolhoz.
- Ma tem sa trec pe grinzi. Ma duc mprejur, pe la pod.
Ajung la punte. Jos apa a ie,it deasupra ghe(ii ,i curge la vale. Calc pe
grinzi, ma uit n jos, deodata ma ame(e,te! Daca vrei sa nu cazi, trebuie
sa treci repede, fulgerator. Pa,esc iute. Grinzile se lasa, apoi se ndreapta.
Calc pe mal ,i o iau la deal.
Ajung la gardul colhozului ,i pornesc de-a lungul. Aici cea(a-i mai
deasa ca n vale. Gasesc spartura, sar dincolo. Trec pe lnga garduri - se
aude fornait de cal. Din dreapta se aude bataie de ciocan - (in ntr-
acolo. Caru(e cu oi,tile ridicate, ro(i cu obezile scoase. Ni,te umbre trec
pe alaturi carnd ceva greu. Bataia de ciocan se apropie. Ma strecor printre
pluguri, boroane, greble de cai cu din(i nal(i... De cnd m-am trezit pe
lume, n ograda aaceasta - adevarata mpara(ie! - se ntmplau pove,tile
cu voinici ,i fete rapite de zmei, auzite din gura mamei, aici erau palatele
cele mari ,i frumoase, mama ,i surorile ei fiind zne, bunelul Ieon mparatul,
flacaii buni ori rai, care veneau sa le fure, erau fe(ii-frumo,i ori zmeii. Aici
fugeam de acasa ,i cascam gura la minciunile oamenilor...
Calc peste prag ,i lumea din fa(a mea se umple de lumini: bulgari de
foc zboara n toate par(ile de sub muchea ciocanului.
- |ine buzunarul, mai!
Fierul se smulge din cle,te, zboara pe lnga mine ,i cade sfrind n
cada de alaturi - deasupra apei se ridica o codi(a alba de iepura,.
- Bade Pavele, ne-ai dres toporul?


N
E
P
O
T
U
I
61
Fierarul lasa ciocanul lnga trunchi, se apleaca, scoate dintr-o
gramada de fiare o bucata ,i o cntare,te din ochi. I-am adus mai deunazi
toporul - l-am bagat n ciotca de pe mal, l-am dezbatut cu un fier ,i i-a
plesnit muchea.
- A treia zi lucrez singur. Auzi ce-mi spune? N-ai un ciocan mai u,or,
badi Pavili, ca de aista ma doare-n pntece... Da de mncarea de la magazie
nu te doare?... Nu l-ai ntlnit cumva? Cica, vrea s-o ntinda la ora, sa-,i
gaseasca de lucru la vreo ciubotarie, la vreo spoitorie...
Vorbe,te de Ica, ajutorul lui - un baiat de seama mea.
- Toporul, zic!...
Badea Pavel arunca cu lopata carbuni n vatra:
- Ian apuca prajina!
Pun mna ,i ncep sa trag: foiul se umfla, focul trosne,te, de sub carbuni
(,nesc limbi albastrui. Badea Pavel da cu ciocanul n ilau - un clinchet
zglobiu sare, se love,te de un perete, da napoi n geamul mic ,i colbait,
nimere,te n sfr,it u,a ,i o ia pe vale, zburnd peste sat. Toata mahalaua
s-a deprins sa auda dis-de-diminea(a glasul ciocanului. De se ntmpla sa
ntrzie, tot atunci auzi pe cte unul: ce-i cu Pavel, bre? s-a mbatat? s-a
mbolnavit? - Pavel nu bea! De mbolnavit... i un munte de om ,i sanatos
tun!
- Auzi tu, pramatia! Sa ma lase taman amu cnd am atta de lucru...
Ica m-a pacalit o data: mi-a cumparat tata o bicicleta pentru copii,
am urcat, dar n-ajungeam la pedale, vine Ica, face ce face ,i ma ncnta,
dndu-mi o limba de o(el, iar eu n schimb i cedez bicicleta. Mama: na!
(i-a venit feciorul cu drmba-n gura, dar ma,inu(a unde-i? - Ia Ica! -
Ica unde-i? - Du-te de-l cauta... Cnd l-a gasit tata, bicicleta farmata
- o calarisera to(i (iganu,ii...
- I-o fi ajutnd pe taica-su la ciubotarit.
- Apuca creionul! Badea Pavel mi face cu ochiul. Dar cata sa nu-(i
nnegre,ti minile...
Scoate o ranga ,i o pune pe ilau.
- Da-i bataie, n-o ierta!
Ridic barosul de coada mai sus dect capul ,i odata i dau drumul.
- Bum!
- Viu! vine ciocanul lui badea Pavel.
Fierul joaca, ilaul cnta, fieraria se umple de zgomote ,i lumina.
Scnteiu(e mi cad ploaie pe haine, pe piept, pe bra(e. Unde le-am mai


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

62
vazut? n ochii Panu(ei. Mi se face bine ,i u,or pe suflet ,i uit de necazul
meu...
- Toporul? I-a luat mama-ta azi diminea(a.
mi face semn sa ma opresc. mi ,terg fruntea. Bag nu ,tiu cum mna
n buzunar ,i dau peste o hrtiu(a. O desfac: Vno az |a no... s-n ajvj
|a pro||en... P. Bile(elul pe care mi l-a strecurat Gori(a n buzunar.
- Auzi tu? Sa ma lase... cnd am atta de lucru... Asculta, Iexandre,
vii sa lucram amndoi?
Da, viiin! Si o zbughesc pe u,a afara.
Iumea-i plina de soare: cea(a s-a topit.
Ma plimb de cteva ori de-a lungul
gardului de prajini. De pe undeva rasare Filea, a baiatul lui badea Andron.
- Nu-i nimeni acasa!
De la bondocelul acesta a pornit daravera cu catarama nem(easca.
Ma prefac mhnit.
- Poate-or veni. Intru, trag porti(a dupa mine. Filea ma urmare,te.
- Ia Panu(a te duci! Am vazut cnd (i-a dat Gori(a bile(elul. Am sa-i
spun nana,ei.
Azvrl pumnul spre dnsul: nchide pliscul!
Calc peste prag. De sub picioare se ridica un noura, suriu cu miros
uscat, n(epator. Panu(a ntr-o rochie alba pna la calcie sta lnga masa.
Se uita ntr-o oglinda.
- Hap-ciu!
Panu(a se rasuce,te, ma prive,te ,i arata la picioarele mele: ai rascolit fnul.
- Ce stai la u,a? Treci ,i te a,aza. Dar sa nu te ui(i la mine!
Ma a,ez pe un scaun cu fa(a la soba. Soba are dungi albastre pe
margine, sus o corni,a cu zim(i: unul alb, unul albastru. Oare ce face ea
acolo? Observa mi,carea ,i da cu picioru-n pamnt. Un miros necunoscut -
s-a parfumat...
- ntoarce-te! Si ma strope,te dintr-o sticlu(a.
mi ,terg ochii. Stai ca (i-o fac! Hohote,te de rs, dar cnd vede ca ma
apropii de u,a, ma ntreaba speriata de ce ma duc a,a repede... Ori vrea
sa-mi dea de n(eles ca ar trebui sa ma car? Bile(elul n-a fost dect o
gluma, ,i eu, prostul, am venit la galop. Sa ma duc? Nici n-aveam de
gnd. Ma a,ez iar. Pun caciula pe genunchi. Panu(a trage cu unghia pe


N
E
P
O
T
U
I
63
mu,ama ni,te linii, le ,terge, trage altele ,i ma fura cu coada ochiului.
Netezesc caciula cu palma, caciula-i calda, respira - ca o mielu(a.
- Vrei sa vezi fotografiile?
- Vreau... Unde-s?
Se uita la caciula de pe genunchi.
- Nu le vezi... Acolo! Iocul dintre ferestre i plin: unele lipite, altele
prinse n taieturi facute anume ntr-un placat pus pe dos. Omul cu
musta(a neagra ,i lata i tata cnd era flacau. Asta cu rochie i mama. Aici
iara tata, cnd era n armata. Eu nca nu ma nascusem. Asta-i mama cu
fratele mai mare - a murit de cteva luni. Asta-s eu! Am cercei n urechi.
Eram de vreo patru ani. Purta mama, am nceput sa plng sa-mi puie ,i
mie. Crezi ca nu m-a durut? Mai nti trebuie sa-(i frece bine urechea cu
sare...
- Cu sare? Sub coarda casei spnzura de-o crengu(a doua mere, pe-o
parte galbene, pe alta rumene.
- Un`-te ui(i?
- Ia fotografia de sus...
- Totuna te ustura. Si pe mine ma ustura, dar n-am plns. Amu sa-mi
dai aur ca nu mi-a, pune...
- Feti(a cu ,or( alb cine-i?
- Tot eu. Panu(a rde. Se ntoarce: rd de mine. Eram mititica.
Mama s-a dus undeva. Ma trezesc, dau sa ies - lacatul la u,a. Deschid
pu(in u,a, scot mna afara ,i plng n gura mare. Trece o femeie pe drum,
vine ,i-mi da un covrig. Se duce-n drumul ei. Dau sa trag mna, nu trece.
Hai la plns, dar covrigul nu-l las. Era un covrig mare...
- Ct un colac.
- Sa nu rzi!
- Eu rd?
- Nu te preface. Crezi ca nu ,tiu ca po(i sa rzi cu gura nchisa? Noi,
fetele, totdeauna rdem a,a la lec(ii...
Mi-amintesc de isprava mea ,i mi trece rsul. Mai ales cu gura nchisa.
Niculai Panteleievici m-o fi facut negru n ochii directorului.
- Pe fotografia de colo ce-i?
Panu(a sta n genunchi pe lavi(a, n rochie alba, cu capul dat pe spate.
Ma umple bucuria: ce frumoasa e,ti, Panu(o! Ce mult mi place sa ma uit
la tine...
- Aceea nu-i reu,ita. Hai dincolo sa-(i arat.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

64
Ma duce n casa cea mare. ntr-un col( sta un pat cu vreo cinci perne
desfa(ate puse una peste alta. Inga fereastra din fund vad stativele. Aici
cnd sufli ies aburi din gura. Panu(a urca pe lavi(a goala ,i-mi arata alte
fotografii.
- Tu ai vreo una?
- Cteva.
- Vreau sa le vad.
Daca le-a, purta cu mine! Pe una sunt fotografiat cu tata: el culcat
ntr-un cot, eu ,eznd pe genunchiul lui, privesc cu ochi rotunzi... Ma
sprijin de stative.
- Stiu sa (es! Panu(a rde ,i love,te de cteva ori cu vatalele. Uite:
calci pe talpig, arunci suveica prin natra, o prinzi dincoace, ba(i de doua,
trei ori, calci pe celalalt talpig...
Ma uit la dnsa: ce bine mi-e cu tine, Panu(o! E,ti a,a de buna, pe cnd
eu... Nici prin cap nu-(i trece... Nu ,tiu cum sa ma arat acasa. Mama a
aflat de trasnaia mea ,i ma a,teapta. Ce-am sa-i spun?
Se ridica n picioare.
- Mama zice: sa nve(i ca daca ai sa te mari(i ,i n-ai sa ,tii a (ese,
barbatu-tu are sa te alunge. Eu... Eu n-am sa ma marit niciodata!
Prin fereastra se vede casa cu gard nalt de piatra a lui badea Andron.
Pe lnga ,opron umbla cineva ghebos. Mo, Trifan! Uite-l, despica lemne...
U,a casei se deschide: badea Andron iese-n prag, se ntinde, apoi vorbe,te
ceva. Mo, Trifan arata la lemn: nu-l pot desface. Badea Andron ia
toporul, l ridica ,i cnd l repede, zboara a,chii. Uite-a,a!...
- Dar vad ca-(i faci zestre!
- Ba nu-mi fac deloc. Mama (ese. Mie zestre nu-mi trebuie.
- Si chiar n-ai sa te mari(i?
Badea Andron se plimba prin curte, i arata ceva lui mo, Trifan. Apoi
se duce-n casa... Sa se mai odihneasca...
- Un`-te ui(i? Nici nu ma ascul(i...
Panu(a ntoarce capul. E suparata. Aoleu, ce-am facut? S-o mbunez,
dar cum? mi acopar ochiul drept cu dosul palmei. Valeu! Va-leu! strig.
Mi-a dat n ochi. Panu(a speriata: ce-i, ce s-a ntmplat?... Ma ngimpa!
Ma doare... Nu pot deschide ochiul. A sarit un fir de puzderie cnd ai dat
cu vatalele...
- Sa vad... Panu(a ma ntoarce spre lumina. Scoate batista ,i ncearca
sa-mi ,tearga ochiul cu col(ul. |ip! Ca s-o sperii mai tare zic ca o sa fiu


N
E
P
O
T
U
I
65
nevoiut sa ma duc drept la spital. Dar cum sa nimeresc cu un singur ochi?
Sarmana, nu ,tie ce sa faca... Zice: deschide ochiul nceti,or...
- Poftim: ,i pe amndoi! O cuprind n bra(e ,i o ating cu buzele pe obraz.
Sare de lnga mine. Ma prive,te nedumerita, apoi n(elege pacaleala
,i izbucne,te n rs. i dau lacrimile ,i ncepe sa strige la mine ca: e,ti un
obraznic, nu degeaba spune mama ca baie(ii au gnd rau asupra fetelor...
ca: de ce-am venit, cine m-a poftit?... daca ,tia ca-s un prefacut... a crezut
ca-s baiat de treaba... Scot din buzunar bile(elul ,i i-l arat... aici o fata ma
roaga s-o ajut la o problema. S-a potolit imediat. Zice ca... habar n-are
cine sa-l fi scris... Poate, Olgu(a... Cteva scnteiu(e (,nesc din adncul
ochilor, dndu-se hu(a pe gene...
- Olgu(a? Sa vedem! Fug n cealalta odaie. Gasesc un caiet de-al ei ,i
pun bile(elul alaturi: al cui e scrisul?
mi smulge caietul din mna ,i-l azvrle n fundul cuptorului.
- Te-am amagit! N-am nici o problema. Crezi ca daca e,ti tare la
matematica... Ie rezolv ,i singura, n-ai grija!...
Ma prive,te de sus, ca o regina pe sclavul ei. Ma simt mic, de tot mic.
- Credeam ca... poate...
- Da-mi-l napoi! Tot amu sa mi-l dai!...
- Ce sa-(i dau?!
- Stii ,i nu te mai preface! mi smulge caciula din mna ,i scoate din
captu,eala un mar(i,or.
De unde s-a luat acolo? Doar nu l-a pus acuma...
- N-am ,tiut...
Dracoaica: ieri mi l-a pus! Ochii i ard. Ce frumoasa e,ti, Panu(o! Mi-e
a,a de bine cnd te vad. Te-ai suparat ca ma uitam pe fereastra. Vreau sa-(i
spun ceva. Un mare secret. Ieri cnd m-am ntors de la ,coala am auzit...
Era un om strain la noi, vorbea cu mama... Zicea ca l-a ntlnit pe tata pe
front... Am n(eles ca omul acela ,tie n ce mprejurari s-a prapadit tata...
Am n(eles ca strainul demult, cnd era mama tnara... Poate ca el l-a
ucis pe tata? Am sa aflu cine-i, am sa-l gasesc...
- Ce-i cu tine, Sandule?! E,ti alb la fa(a, tremuri...
- Mi-i frig. Mi s-a facut frig...
- Am stat prea mult dincolo. Acolo nu se face focul... Stai ca am un leac.
mi pune scaunul lnga masa. Scoate un ulciora,, doua pahare -
unul mic, altul mare -, mi spune ca tata-sau ,i mama-sa sunt du,i cu o


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

66
trebuin(a, au cumparat ni,te vin, ea a furat olecu(a ,i vrea sa ma serveasca.
Toarna n pahare, pe cel mare mi-l da mie, pe cel mic l ia dnsa.
- Sa ciocnim!
Paharele noastre suna. Beau cteva nghi(ituri - mi se face cald. Ochii
se opresc la cele doua mere legate de coarda casei. Panu(a prive,te ,i ea. S-au
aprins n piept flacari ce-mi mistuie inima - mi-o mngie, mi-o ard.
Mi-e bine, dar n acela,i timp ma doare. Ce-i asta?
Pun paharul pe masa.
- Frumoase mere. Si tare dulci trebuie sa fie...
Vad cum i se zbat vinele pe gt. Pieptul s-a facut nalt ,i mi se nazare ca
are ,i-n sn doua mere.
- |i-a, da unul, dar ma tem ca mama... A zis sa le pastram pna n
vara, la nu ,tiu care sarbatoare...
Pune paharul pe masa neatins.
- De ce nu beai?
- Nu iau pic n gura. Numai a,a am turnat. Mai vrei un pahar?
Mi-l umple iar. M-a ame(it u,or. ncepe sa-mi povesteasca... a fost
an(ar( cu maica-sa la mparta,anie... cnd i-a venit rndul sa sarute
icoana, a dat cu nasu-n sticla... A pufnit-o rsul... Popa a certat-o...
- Nu vrei tu, nu beau nici eu.
- Numai o jumatate de paharu(. Bine?
Sorbe,te ncet, pu(in. Vad iar cum i se zbat vinele pe gt. Ia paharul de
la gura ,i mi-l ntinde.
- Acum bea tu. Vrei... dupa mine?
Marginea paharului e calda. l sorb dintr-o suflare. Merele mi fac cu
ochiul. Unul prinde a se nvrti... Poate sa cada... Si eu n-am sa fiu aici...
Panu(a mngie batista pe masa.
- Mama zice ca fetele dau batiste la flacai. Stii pentru ce?
- Ca sa-,i ,tearga nasul.
- Sa nu le uite. Catrina Srbului i-a dat lui Pavel Pascaru o basmalu(a
frumos cusuta. Catrina, cica, o sa aiba un copil, iar Pavel a uitat-o. Vezi
cum sunte(i voi, baie(ii?
Uite ce gnduri i vin! Pesemne ca tot maica-sa... Se aude vorba afara.
Panu(a fuge la fereastra - a trecut cineva pe drum.
- Sandule, tu nu e,ti rau, a,a-i!
Dau din umeri: nu ,tiu. Apoi:


N
E
P
O
T
U
I
67
- Te rog sa-mi dai mar(i,orul.
Panu(a se duce la oglinda, ,i potrive,te parul la tmple, vine ,i ma
prive,te drept n ochi.
- Nu clipi! Si uita-te drept n ochii mei... Nu, nu e,ti rau. Acuma
nchide ochii. A,a. Si sa nu-i deschizi pna (i-oi spune eu...
ntuneric. Undeva, departe, licaresc ni,te lumini(e albastre. Panu(a
mi leaga ochii cu ceva... Cu batista. i simt suflarea calda. Minile umbla
pe la pieptul meu - nu cumva face vreo vrajitorie? Degetele ei trec pe
bra(ele mele. Ma nclin u,or nainte. Aud cum mi bate inima. Parca vrea
sa strige, sa cheme. Dar iata ca aud zvcnind aproape alta inima. Tare,
mai tare, inima Panu(ei. Aproape de-a mea...
- Panu(o, vreau sa te ntreb ceva.
- Da...
- Vrei sa fim prieteni?
Trziu, din ntuneric, de departe:
- Da, Sandule.
- O, ce bine... Minile mele, pe ntuneric, le gasesc pe ale ei. Ie strng.
Minile mele, fierbin(i, pe ale ei, racoroase.
- Dar sa nu ,tie nimeni...
- Nimeni...
- Sa nu ,tie taina noastra.
- Taina noastra...
- Numai noi doi...
- Noi doi...
n zilele ce-au urmat ma tot uitam pe
fereastra: nu mi-aduce Gori(a car(ile? Ori nu le-a gasit n banca? Ciubotele
mele stateau pleo,tite, una cu talpa desprinsa ,i (intele ie,ite. Vedeam
gura ,tirba a lui Iizar ,i-l blestemam... Deodata ma lovesc cu palma
peste frunte: de ce nu m-a, apuca s-o dreg eu? Ciocan am, sula este ,i (inte
or fi pe undeva. Numai laba ca badea Iizar n-am. O mbrac pe vatrar.
Mi-adun sculele, ma a,ez pe un scaunel, fac o gaura cu sula-n talpa, pun
o (inta ,i:
- Cioc! Cioc!
Ai intrat, mi pare bine. Ce s-ar bucura mama: bravo, baiete! bine
cnd ,tie omul o meserie, ,i c,tiga buca(ica de pine. Si iar:
- Cioc! Cioc!


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

68
Ai sarit, nu vrei sa intri? Caut (inta pe jos - nu-i. A cazut pesemne n
caldarea cu popu,oi de lnga soba. Plecnd de-acasa mama a spus sa-i
dezghioc. Poate-om macina ,i om coace smbata ni,te malai, ca tot numai
cir mncam. Dreg talpa ,i-i dezghioc... Cioc, cioc! Ce-i, lele hai? Vrei sa-
(i dreg bocancii? Trei ruble. Papuceii i,tea? i dreg pe degeaba. Opinci nu
crpesc, du-te la mo, Trifan.
- Cioc!
Mi-am lovit degetul! l bag n gura. Ma uit - s-a nvine(it. Sa ,tii ca o
sa-i cada unghia. Grea meseria de ciubotar...
Se aude un cine hamaind - iar javra...
Ma uit pe fereastra: un copil de-al lui badea Hortolomei, cu cama,u(a
pna la buric, alearga pe prispa ca un mnzoc. Al(i doi stau zgribuli(i pe
vine - se bucura, au scapat din iarna. Dar ce tot bate turbul? S-aude
cineva bodoganind.
Trag ni,te galo,i ,i ies.
- Fie-va mila, oameni buni, cre,tini dreptcredincio,i. Da(i ce va trage
inimaaaa. ndura(i-va de un nenorocit ca mine...
n baltoaca din fa(a casei sta vn ca| c cv vn oag in nn.
1
mbracat
ntr-un suman peticit, cu poalele vrte sub curmeiul cu care-i ncins ,i
cu o cu,ma mi(oasa, trasa pe ochi, numai barba nclcita i se vede. |ine
mna ncremenita pe capatul toiagului ,i zice cu glas taraganat, jalnic:
- Femeia bolnava... patru copii... Mititeii tatei mititei... de trei zile
tata nu v-a vazut... Sede(i flamnzi la fereastra... a,tepta(i sa vie tata sa
va aduca ceva... ndura(i-va, oameni buni... cu ce va lasa inima... Copila,ii
mei, floricelele tatei...
Nu cumva i orb?... E pe sub amiaza, dar are desagii de,er(i...
- Treci mai ncoace, mo,ule...
Face c(iva pa,i. Glodul se (ine de opincile mari, largi - apa a dat
peste margini. Nici nu ncearca sa ridice capul.
- Of, of, of! Mare blestem ,i osnda a trimes Dumnezeu pe capul
nostru. Mai bine ne-ar lua zilele... Copila,ii tatei, ngera,ii tatei...
Mai ramasesera ni,te fasole facaluite n strachina. Ce-ar fi sa-l ospatez?
Dar pentru copii ce-am sa-i dau? Vreo c(iva ciocalai...
- |iba-ncolo! Javra s-a ca(arat pe prispa ,i mrie la strain. Treci,
mo,ule, treci...
1
Episodul cu cer,etorul a fost mutilat n toate edi(iile aparute pna astazi. l
prezint cititorului conform manuscrisului original, cu mici redactari stilistice.


N
E
P
O
T
U
I
69
Face c(iva pa,i mai ndrazne(i. Daca-l chem n casa ,i-l pun la masa,
pe urma cine ,tie? O femeie din cealalta mahala a pa(it-o: l-a pus tot a,a
pe unul la masa, noaptea au venit ,i au pradat-o.
- Sa te cari ca te cotonogesc! ma ndrjesc la cine.
Omul se fere,te, ntorcndu-,i ochii speria(i ,i strngndu-,i desagii.
Sa fiu att de fioros? Dar... de ce se uita la minile mele? Da, am ie,it cu
ciocanul!
- Floricelele tatei nevinovate... Am ,i eu o fata de seama ta...
De-ai ,ti strainule, ca nici noi n-avem. Ce sa-(i dau? Ni,te popu,oi,
dar sa nu cunoasca mama.
- De unde e,ti?
- De la Frladeni, dragul mo,ului. Nu ,tiu daca ai auzit... Mare
nevoie pe la noi: mor oamenii...
Nu pare sa fie om rau. ,i (ine desaga cu mna la piept. N-are mai nimic...
- N-am auzit, mo,ule.
Prul trece pe deasupra cu,mei lui, ducnd sloiuri la vale, spre Nistru.
Se aude apa f,ind, ntre maluri. Ce-o fi pe Nistru acuma?
- Femeie-mea zace la pat... ori o scoala, Doamne, ori o ia la tine...
N-o lasa sa se chinuiasca...
,i nal(a ochii spre cer ,i-,i face semnul crucii. Pe obrazul neras se prelinge
un firi,or de vlaga. Parca-i vad casu(a darapanata: nici zare de gard, nici
urma de vreascuri pentru de foc. Copiii stau la fereastra: nu vine tata... Mama
zace-n pat acoperita cu un (ol, i tot ia cu vorba: mai rabda(i, mai rabda(i
oleaca, degraba vine tata ,i are sa va aduca de mncare... Ce sa le dau?
Auzi cum vuie,te prul? Se duce ghea(a. Ce frumos ,i mare o fi
curgnd Nistrul! Trece prin cmpii, printre dealuri, pe lnga sate... Are
sa vina primavara. O sa nverzeasca lanurile. O sa se faca pinea. Si o sa
ie,im din nevoi... Si copiii dumitale or sa aiba de mncare...
- Poftim, mo,ule.
Ies cu caldarea ,i i-o torn n desaga.
Am batut doua rnduri de (inte
mprejur. M-am ncal(at ,i am ie,it - mama putea sa pice dintr-o clipa
n alta. Era dusa la ni,te rude n sat dupa un sfat: ce sa faca, cum sa dreaga
ca sa iasa ,i din asta. Peste-o jumatate de ceas de drum mprejur, pe la
pod, ajung la ,coala. Ma duceam dupa car(i: sa le cer! Ia urma urmei sa
ma bat - erau car(ile mele.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

70
Am intrat pe u,a din spate. Ia etaj m-am oprit ,i m-am uitat spre u,a
clasei Panu(ei: oare ce face? este la ,coala? nu cumva a pa(it-o? i-o fi spus
Filea maica-si de vizita mea...
Suna clopo(elul jos - mo, Ifrim, paznicul, statea cu ochii la ceas cnd
am trecut. Ma dau dupa o muchie - se izbesc u,i, copiii dau navala pe
coridoare. A,tept cteva clipe ,i cnd era sa pornesc, aud un tropait la spatele
meu. Un pu,tan cu parul vlvoi fuge ncoace facndu-mi semne - e Gori(a.
Dupa el vin al(i trei, primul fiind Filea pistruiatul, adversarul numarul
unul al lui Gori(a. N-apuc sa deschid gura, cnd Gori(a ,i nfige picioarele
n podea, facndu-,i spinarea gheb, cei trei se prabu,esc gramada.
- Sus! Snrno! Pionieri snte(i ori purcei?
Niculai Panteleievici a rasarit ca din pamnt. Se opre,te cu minile la
spate... ,i arunca privirea, din ntmplare, ,i ma observa.
- Ooo! Ai venit, totu,i? Foarte bine - directorul demult te
a,teapta... Asculta, Marian: nve(i bine n genere, dar... de unde aceste
apucaturi individualiste? Mai rau: anarhiste! C(i ani ai: ai mplinit
,aisprezece?
- Am mplinit.
- Buuuun! Ori nu-(i place istoria?
- mi place, Niculai Panteleievici, de ce sa nu-mi placa?
- Afla ca e,ti artist - ,tii sa te prefaci bine. Dar pe mine nu ma
pacale,ti. Am vorbit cu directorul. De data aceasta avem documente!...
Are n vedere desenul cu vaca... A,a ca nici dumnealui nu te poate salva.
De altfel am aflat cte ceva din biografia ta. Date sunt destule. Zici ca ai
mplinit ,aisprezece? Foarte bine...
|i-o fi povestit Fany cazul cu catarama. Si Andrei o fi adaugat. Ai
informa(ii ,i acum vrei sa ma sperii.
- Mergem la director... Ori, poate, te temi?
- De ce sa ne grabim, Niculai Panteleievici? Si pornesc spre clasa. Ma
ntorc ,i adaug serios: ca doar nu dau tatarii? ,i nici turcii!
Obrajii i se nvine(esc...
Intru n clasa ,i merg la banca mea. Simt privirile colegilor... Car(ile nu
sunt. Fo,net de foi ntoarse. Car(ile nu sunt. Hr,ait de ncal(aminte. Unde
mi-s car(ile? Ma uit ,i vad numai umbre n jurul meu. Nu recunosc nici o
fa(a. De ce am venit aici? Ce caut? Sa fie oare clasa mea? Colegii mei?
- Voi de ce tace(i, baie(i? Nu-i numai el unul vinovat.
- Gura, fa! N-ai auzit ce-a spus Andrei? Or sa-l dea din ,coala afara...


N
E
P
O
T
U
I
71
- Unde-i Andrei?... O recunosc: e Iiza... Sandule, sa nu-(i fie teama.
Poate doar sa-(i scada nota... Sa te lase corigent... Sarmanul, nu vede
lumea, iar voi tace(i cu to(ii ca ni,te la,i...
Iiza amu(e,te. O umbra intra pe u,a. Se (ine drept - e Andrei. n
clasa se face tacere. Ce strain ma simt aici. Ce caut? Am venit sa-mi iau
car(ile! Ma aplec spre Iiza ,i o ntreb n ,oapta. Mi-arata cu ochii spre
Andrei: el le-a luat. Tu, tovara,e secretar? Sa mi le dai tot amu! Auzi:
sunt car(ile mele!
U,a se deschide - apare capul alb al lui mo, Ifrim paznicul.
- Al lui Marian! Te cheama directorul...
Am bagat car(ile n sn ,i am pornit
iara,i prin gradinile oamenilor. Glodul se (ine lostopene... Ciubotele se
cufunda la fiecare pas... Ma opresc sa-mi trag sufletul. Cama,a-n spate
ghioalca... Iara,i aud glasul batrnului director... Sedea-n fotoliu cnd
am intrat... Car(ile mele stateau pe pervaz... Am plecat ochii... S-a ridicat
de la masa. Piciorul de lemn a pornit scr(ind spre mine. A umblat o
vreme prin cabinet, apoi ,i-a amintit de ziua cnd m-a adus tata de mna
la ,coala... Trec anii, zboara... Si a pornit iar sa umble... De ce nu ma
ntreaba nimic? Da, sunt vinovat, dar... am dreptate! Ne-am saturat de
pove,tile lui Niculai Panteleievici... E,ti tnar, traim timpuri grele... Nu
ajung cadre... Nici eu nu sunt mul(umit de lec(iile dumnealui... n sfr,it,
asta-i alta chestie... Vreau sa te sfatuiesc: nainte de a face ceva, sa te
gnde,ti bine!... Da, am sa ma gndesc... Dar... vreau sa va spun ceva...
numai Dumneavoastra... Mi se ntmpla lucruri stranii... Cnd mi-e
foarte greu, cnd ma nclcesc n ha(i,urile vie(ii, fug de pe acest pamnt,
n alte planete, unde-s... numai eu singur... Acolo cladesc o alta via(a,
cum o vreau eu ,i cum ar trebui sa fie... Visezi, tinere, visezi ,i e bine...
Numai visnd vom razbi... Vreau sa-(i mai dau un sfat: sa nu fugi de
oameni niciodata... numai alaturi de ei po(i fi fericit... Da, sunt ,i oameni
rauvoitori... cu ace,tia sa lup(i... - Cum?... - nva(a singur... Acum ia-(i
car(ile, fiule, ,i du-te... Du-te... Du-te... Du-te...
Ma izbesc din loc: sa ma duc! Sa aflu adevarul... Sa descopar pe cel
care l-a vazut pe tata n ultimele clipe... Iar de nu voi fi n stare, la ce bun
sa mai traiesc?


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

72
Ia c(iva pa,i un petic de iarba. Tnara, frageda, verde. Privesc spre
cerul curat ,i albastru. Fac un pas. Altul. Deodata vad caznd ,i
ncolacindu-se pe covora,ul verde la(uri, la(uri, o frnghie alba, lucioasa.
- Cine-i?! Un (ipat de spaima. Ma de,tept ca din somn. Ridic ochii:
lnga frnghie o pereche de galo,i, n ei o pereche de picioare goale cu
pielea pulpelor trandafirie... Tu, Sandule? Jos, n fundul pamntului, se
aude o bufnitura: vezi ce-am facut? Am scapat-o iara...
Cu mna pe marginea colacului de scndura al fntnii, n rochie de
vara cu mneca scurta sta Vera, fiica lui badea Pavel. Se vede ca a dat fuga
dupa apa, dar a ramas fara o caldare.
- Amu, (i-o scot! Bag car(ile mai bine n sn ,i apuc funia
Vera e cu vreo patru ani mai mare ca mine. Iucreaza la vii. ntr-o
vara m-am dus la pra,it, ea trecea cu sapa pe umar ,i-mi zice: frumu,el
mi te-a facut maica-ta, de ce nu e,ti mai... mari,or?... Alta data m-au luat
ni,te flacai la ,ezatori. Era ,i ea la o casa. M-a a,ezat lnga dnsa, i-am
(inut fusul pna l-a depanat pe ghem...
- Stii cum?
- n care parte a cazut?
- N-am vazut, ca m-ai speriat! Ma mpunge cu degetu-n piept, a
,aga... Ai mai crescut! Trebuie sa ,tii a scoate caldari, daca te pricepi sa le
sperii pe fete...
Ma aplec deasupra fntnii. Funia se vede pna pe la jumatate, apoi
se pierde n ntuneric.
Vera se lasa cu pieptul pe colac.
- n partea asta am aninat-o.
,i lipe,te umarul de umarul meu, ntinde mna ,i-mi arata. Frnghia
se mladie. Jos se aude sunet de apa.
- Avea toarta?
- Caldare noua... Ai prins-o!
Trag funia - nu vine. Am aninat-o! Trag mai tare - cangea nu se
mi,ca. O fi vreo muche de piatra. O desprind ,i caut alaturi.
- O scot! Numai de nu s-a rupt toarta cumva...
Vera se lipe,te mai tare de mine. Bra(ele i s-au facut ro,ii. O mna o
(ine sub sni, pe scndura colacului, alta lipita de mine. Ma las ,i eu - s-o
ncalzesc!
- N-ai mai venit pe la ,ezatori... Ori nu va dau voie nva(atorii?
Respira aproape ,i ma cuprinde o tulburare - mai sa scap frnghia.
Ce-ar zice Panu(a de m-ar vedea? S-ar supara?...


N
E
P
O
T
U
I
73
- Degeaba te-ai laudat...
- Este!
Iar s-a aga(at cangea de ceva. Funia se ntinde ca o coarda ,i tremura.
Fntna s-a luminat. n oglinda de la fund se leagana doua capete: care-i al
meu? care-i al Verei?
- |sss!
Trag ncet. Mijlocul oglinzii se umfla, dintre capetele noastre apare
marginea caldarii.
- Sandel, baiete... nceti,or, dragul lelei...
Cu o mna trag funia, cu alta ridic capatul. Vera l ia ,i-l pune ncet
jos. Caldarea urca lin, facndu-se tot mai mare. Ia mijloc ma opresc sa-mi
odihnesc mna.
- |i-am spus ca am s-o prind?
- |sss! zmbe,te Vera: poate sa te-auda caldarea.
- Si sa cada?
- Doamne fere,te! Am nghe(at de tot... Sa ,tii ca te dezbrac ,i ma
mbrac eu...
Zmbesc amintindu-mi cum ne-am hrjonit cu Panu(a. Parca a fost un
vis. Deodata mi se face greu la inima. Din cauza Verei... Ce-i cu mine? Apuc
iar frnghia. Caldarea vine ncet, tot mai aproape. Am aga(at-o de buza
marginei. Abia se (ine, se leagana, apa ntr-nsa se clatina.
- Dac-o sco(i, am sa te pup o data!
- Numai o data?
- Scoate mai nti caldarea ,i pe urma vedem. Crezi ca lelea a,a da
pupele?... Ai! (ipa Vera ,i ntinde minile.
Ceva alb porne,te n jos, ca o pasare cu aripile desfacute. Atinge din
zbor caldarea. Frnghia se face u,oara. Peste o secunda se aude jos o
bubuitura. Dupa caldare cade ,i cartea mea. Se leagana de asupra apei
pna se nmoaie, apoi se duce, ncet, la fund...
Am venit acasa, mama... Eu, feciorul
tau cel ratacit. Dar de ce stai n mijlocul casei? Iada-i deschisa, capacul
sprijinit de perete. Ai scos scoar(a cea mare cu flori ro,ii, ramasa de la
bunica. Ai ntins-o: o parte pe lada, alta pe lai(a, iar un col( l (ii cu mna.
Te ui(i ,i nu te saturi privind-o. Tare-i frumoasa! Nimeni n sat n-are
scoar(a ca a noastra... De ce e,ti necajita, mama? |i s-a ntunecat fa(a.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

74
Nici nu te ui(i la mine. Ai ,tire de poznele mele la ,coala?... Zici ca trebuie
sa facem ceva bani ca sa cumparam graun(e? Zici ca dau la calici ,i ce mai
avem? Adevarat, am dat unui sarman popu,oii din caldare. Cum puteam
sa nu-i dau daca are o casa de copii ,i femeia i zace bolnava? Era cu
desagii de,er(i... Zici ca-s prea darnic?... Ocara,te-ma, mama, sunt
vinovat... Nu-mi trebuie alta scurteica. Degraba se face cald ,i am s-o
lepad. Ma arata lumea cu degetul? Port ce am... Ce-i cu tine, mama... De
ce pleci capul deasupra scoar(ei ,i-i strngi col(ul la piept? Ai hotart s-o
vinzi? Sa nu faci una ca asta. Cnd a plecat matu,a Nastasia n Sus sa
schimbe covoare pe pine, ai zis: orice s-ar ntmpla, scoar(a am s-o (in
pentru nora-mea... Dar ce-a lucit ,i a cazut pe florile ei?... Iasa, nu plnge,
mama. Uite ce mare am crescut... O sa lucrez. Am hotart sa muncesc ca sa
te ajut. Auzi, mama? Te ui(i pe fereastra. Ce-ai vazut? A nfrunzit salcmul?
Nu-s frunze, mama - s-au ntors graurii ,i s-au a,ezat ca un noura, pe
crengile lui. S-au ntors la casu(a lor, cu tot neamul. Auzi, cum cnta?
Iata, scot car(ile din sn. Ie leg frumu,el, n cruce, cu sfoara asta ,i le
pun pe soba. O sa stea la uscat. Cnd mi s-a face dor am sa ma uit la
ele... Auzi cum cnta graurii? A venit primavara, mama. Au adus-o
graurii pe aripile lor...
Alexandru converseaza cu oaspe(ii ,i
lucreaza la peretele din spate. Azi-diminea(a vazu n fa(a ochilor acest
perete... Ba nu, auzi mai nti cuvintele: a cazut lutul de pe casa... trebuie
sa te duci sa vezi... de ce nu te duci? Sim(i ca o... ruptura ntre cuvinte ,i...
imagine. De unde - nu putea pricepe. Cnd au trecut podul, a n(eles ca
ruptura nauntrul lui era. Da, s-a ntmplat ceva cu mine: pe nesim(ite
mi s-a destramat sufletul...
Cei doi se uita unul la altul: oare ce are de gnd sa faca? Alexandru a
bagat fierul hrle(ului ,i mpinge coada - o bucata mare de lipitura,
vreo doi la cinci metri se mi,ca. Sub strea,ina se mai (ine, dar el love,te,
lama scr(ie ,i de sub placa se cerne praf galben n doua cu paie putrede.
Badea Pavel prive,te ,i el cu capul lasat catre umar, cu un zmbet straniu:
omul are de lucru, iar noi l (inem de vorba.
Se lasa seara - umbrele de pe dealul ,colii se ntind lungi peste vale.
Cei doi se ,optesc ntre ei. ncep sa dea semne de nerabdare, dar bucata
uria,a de lipitura se prabu,e,te cu zgomot la pamnt.


N
E
P
O
T
U
I
75
Vica tocmai ie,ea pe u,a. A terminat de facut cura(enie - n odaie, n
tinda ,i n bucatarie. Dereticnd, se tot oprea sa asculte. O data nu auzi
vorba ,i se gndi: nu cumva a plecat tata cu oamenii aceia. Cnd se auzi
bufnitura, cei doi se ferira instinctiv, Vica avu un fior: ce s-a ntmplat? i
vazu pe oaspe(i zmbind ,i se ncalzi la inima.
- Gata pe azi... zice omul cu peruca alba catre Alexandru ,i adauga
catre cel cu cravata: amu ce facem?
- Da, asta-i putere! face acesta cu admira(ie... Odata, demult, (ii
minte, Alecule? m-ai palit la nas... Trebuia sa te duc la director...
- Ia director? clipe,te din ochi Niculai Panteleievici: atunci cnd cu
caricatura? Badea Pavel se propte,te n marginea pietrei, da sa se ridice,
dar se pomene,te cuprins de un acces de tuse. Vrea sa spuna ceva, din
gtul lung ,i slab nsa ies ni,te vorbe razle(e.
- Maria... saraca... voinic... baiat... Alexandre... amndoi... lucrat...
primavara...
Caznd, placa de lut ramase sprijinita cu o muchie de perete.
Alexandru apuca cu amndoua minile ,i o rastoarna cu varul n sus. Se
da mai la o parte: mult au muncit bietele minile mamei pna au pus
atta amar de lut pe perete. ntr-un trziu ridica privirea, vede umbre de
oameni alaturi ,i ,i aduce aminte ca are oaspe(i.
- Pune, Vicu,or, ceva de-ale gurii pe masa... Ada ,i ni,te apa sa ma
clatesc...
Vica i aduce tatei ceainicul, prosopul ,i se ntoarce n odaie. O
ntlne,te un aer proaspat, prin geamurile spalate lumina nserarii
patrunde n odaie, a,ternuturile de pe lai(a ,i pat sunt aranjate... dar
masa-i goala! Unde-i mu,amaua? Da, am ntins-o afara, pe-o creanga,
dupa ce-am cura(at ceara de pe dnsa ,i am scos petele de unsoare. O
a,terne ,i pune bucatele - pinea rotunda, conservele, ceapa... Aduce la
fuga zolnicul cu placintele lelei Veta... Iumina! Fuge la comutator -
becul se aprinde, dar... l ,terge iute, urcndu-se pe scaun... Dar sare pe
masa este? O cana de apa ai adus?... A,a spunea de fiecare data bunica.
Sare? Era ntr-un pachet n bucatarie... Afara se mai aude o voce a cuiva.
Noul sosit poveste,te o pataranie...
- Iasa ca nu-i chiar a,a, Hortolomei! Altminterlea a fost. Si nu era
noaptea, cnd am dat sa trec pe punte...
Vica arunca un ziar pe bucate ,i iese. Barba(ii, acum patru la numar,
,ed roata pe placa de lut, ca pe un sloi de ghea(a. Hortolomei - usca(iv,


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

76
cu mini lungi - poveste,te pe un ton grav ,i doar n col(ul gurii se
ghice,te un zmbet.
- Sucite gata? Nu! ,i respinge pachetul din care vrea sa-l serveasca
omul cu peruca. ,i suce,te singur o cogeamite (igara... Din asta trag un
fum ,i simt... Acelea-s paie uscate... A,a ca ajunge dumnealui cu chiu cu
vai la mjlocul pun(ii...
- Fa-te-ncolo cu fumul tau! da badea Pavel cu mna.
- Te temi de fum, mai Pavele? Tu, care ai nghi(it la fumaraie toata via(a?
- Acela-i de carbune, nu de iarba dracului...
- Mai sanatos, a,a-i?...
- Spune, mai Hortolomei, ca tare bine le ticluie,ti... Chu-chu-chu...
Ias` ca-mi vin eu n fire...
Niculai Panteleievici se suce,te la locul lui. A venit cu treaba, sa ceara
ajutorul fostului elev, dar Hortolomei le-a ntors n gluma. Mai rau:
,tirbul ,i-a amintit o neplacuta ntmplare, cnd odata, chefaluit fiind,
era sa...
- Alexandr Petrovici, sa nu dai aten(ie... Se apleaca la urechea lui
Andrei Sidorovici, acesta se ridica ,i o ia pe carare, spre fntna... Faci,
mai Hortolomei, din (n(ar armasar!
De,i obosit, Alexandru se nvioreaza, reintrnd n lumea acestor
oameni cu care a trait mpreuna, a muncit, s-a certat ,i s-a mpacat, pe
care, dupa at(ia ani, i-a gasit, chiar daca mbatrni(i trupe,te, tot dornici
de via(a ,i de-o vorba de duh.
- Gata masa, Vicu,or?
Fata raspunde cu capul: da, tata.
- Ce-i una, Alexandre? Hortolomei se scoala ,i porne,te dupa ceilal(i,
spre casa. E un joc de pe cnd era Alexandru copil. l ntlnea Hortolomei
pe drum: ce-i una? ,i ridica un deget aratnd spre cer... Una-i luna ,i se
vede-n toata lumea... Ce-s doua?... - Minile ,i cu ele bine lucrez... -
Ce-s trei? - Coarnele furcii ,i cu ea bine arunc fnul. - Ce-s patru? Ro(ile
caru(ii ,i cu ea bine merg. - Ce-i cinci? - Degetele minii ,i cu ele...
- Una-i Iuna! Si se vede-n toata lumea...
- Drept! Ai citit attea car(i, dar n-ai uitat joaca noastra. ,i aduce
aminte ,i striga: ia vezi, fata hai, am venit cu o co,ni(a. Ad-o ncoace...
- Alexandr Petrovici, cred ca nu e,ti suparat pe mine?
- Eu? Dar pentru ce, Niculai Panteleievici?
Omul cu peruca:


N
E
P
O
T
U
I
77
- Pentru conflictul de demult.
- Dimpotriva, va sunt recunoscator...
- Dar... cum? Puteai sa fii eliminat din ,coala... Pentru o pozna...
- Adevarat, dar... s-a gasit un om care... Ce mai face batrnul
director?
- Sa-i fie, cum se zice, (arna u,oara - s-a petrecut.
Alexandru ramne cteva clipe cu o mneca mbracata, cu alta
atrnnd goala, pe piept.
- De cteva luni, n mai, nfloreau vi,inii... S-a deschis rana veche pe
care o avea din rz|ov| cv|. L-a ajvns vn ojjer a||, cv sa|a
1
.
Omul cu capul carunt continua sa vorbeasca,iar Alexandru ,i zicea
cu triste(e n sinea lui: cum se ntmpla, cum se ntmpla! De multa vreme
omul nu mai este printre cei vii, iar noi... da, oamenii buni nu mor,
sufletul lor ramne sa traiasca prin noi, prin via(a noastra mai departe...
- ncotro, bade Pavele? Poftim pna-n casa...
- Mul(umesc, eu ma duc. Ma cheama... Si arata spre drum - n
dreptul fntnii sta o nevasta n bluza deschisa... Vera, fiica-mea...
Vera? Fata de atunci din vara neuitata a lui patru`,`opt?
- Sa vina ,i ea...
- Nu, nu! Trebuie sa ma duc. i vremea sa-mi beau leacurile. Trebuie
sa se fi ntors Ica de la lucru... Am fost, te-am vazut, mul(umesc... A,a-i
omul: azi este, mine nu-i!..
Badea Pavel i ntinde mna - palma-i vlaguita, umeda -, mna
care zeci de ani a batut cu barosul, dar acum... Alexandru l conduce de
bra( pe cararea napadita de buruieni, l petrece cu privirea...
Se a,aza la masa. Pe Hortolomei l pofte,te sa ,ada n capul mesei, lui
Niculai Panteleievici i ofera scaunul cu speteaza.
- Dar Andrei... unde-i?
- Plecat cu misiune, da lamurire Niculai Panteleievici. Degraba vine.
- Slujba de paznic?
1
...rz|ov| cv|.... L-a ajvns vn ojjer a|| cv sa|a... Ilustrarea pe viu a unuia din
comandamentele a,a-zisei metode a realismului socialist care preconiza imuabilitatea
sistemului, intangibilitatea temeliilor lui, iar daca era vizata vreo tara a acestuia,
atunci doar ca un caz particular, ca o imperfec(iune, ct prive,te personajele literare,
unui erou a,a-zis negativ n mod obligatoriu trebuia sa-i fie contrapus un erou
pozitiv, iar ace,tia n mod iara,i indiscutabil se cuveneau sa fie ,efii de toate nivelurile
,i rangurile - doar ei reprezentau sistemul!


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

78
- Andrei... paznic? Ha-ha-ha! A glumit. Andrei Sidorovici e
pre,edintele se|pov|v!
- N-am ,tiut. Acuma ncep sa pricep de ce te dai pe lnga dumnealui.
Tot pe lnga ,efi? Pe lnga cei mari?
- Te cunosc pe limba, rde Niculai Panteleevici: totdeauna ai avut-o
ascu(ita.
Vica ,ade pe lada, cu picioarele spnzurate, ,i asculta vorba mesenilor.
Mo, Hortolomei scoate din co,ni(a o garafa pntecoasa, un pahar mare...
mai pune o pine alba, chiperi dulci, patlagele ro,ii...
- Iasa(i glceava. Sa cinstim un pahar ,i sa gustam o buca(ica de
aluat copt. Toarna ,i-,i poarta privirea prin odaie: casa asta de oameni
vad ca-i iar curata ,i ngrijita cum era cnd traia Maria... Sa-i dorim lui
Sa,a sa n-o uite cum nu trebuie sa ne uite satul, ca aici s-a nascut ,i a
crescut... Si sa duca la sfr,it lucrul nceput - vrei s-o murui ori ai s-o
tencuie,ti? - ,i sa fie de sufletul Mariei ,i al lui Petrea ,i al lui mo, Ieon ,i
a celorlal(i, to(i c(i au trait pe pamntul ista...
- Iaca ,i eu! striga din u,a omul cu palaria... data pe-o parte.
- V-am spus ca are sa vie!
- Bre Alecule! Stii pe cine-am vazut acum zece minute? N-ai sa ghice,ti
o mie de ani. Pe Panu(a, mai, la Andron la masa ntinsa sub copaci. Tot
frumoasa, macar ca are baiat mare... I-am spus de tine ca e,ti aici. Si-a
pierdut graiul... I s-au umezit ochii... A zis ca vrea sa te vada... Nu sta
mult, pleaca la mare...
Alexandru asculta absent: ce rost are? au trecut at(ia ani... el ,i-a
trait via(a lui, ea pe a ei, la ce bun sa rascoleasca ceea ce e demult cenu,a...
Ori, poate, l trece un gnd, daca erau sa fie mpreuna, totul ar fi fost
altfel, poate?...
Andrei pune pe masa o sticla lunguia(a ,i se ntoarce catre u,a.
- ntra! Ce stai acolo...
Apare un barbat nalt, ntr-o salopeta prafuita, cu pete de ulei ici colo.
- Gori(a! Alexandru se repede sa-l mbra(i,eze. Mi-am amintit azi
de tine, baiete! Ai facut armata? te-ai nsurat? ai copii?
- Pe toate, badi(a Alexandre: ,i armata, ,i nsuratoarea, ,i un baiat am.
- Cum l cheama?
- Tot Gori(a, ca pe bunelu-sau...
- Sa fie sanatos, sa creasca mare ,i drz ca Gori(a cel de demult... l
(ii minte?


N
E
P
O
T
U
I
79
- i primul combainer pe kolhoz Gori(a, da lamuriri Andrei. Cnd
a auzit ca ai sosit, nici nu s-a dus pe acasa sa se schimbe... De ce te cauta
oamenii, nu pricep... De mine, bunaoara, au nevoie numai ca sa le dau
ceva, sa le fac rost de ceva, sa le... Dar ce stam, Niculai Panteleievici,
toarna bautura de asta boiereasca...
- Rachiu galben, cum zice o baba din mahala mea, ,i Niculai
Panteleievici deschide sticla de coniac.
Vica gusta o bucata de placinta cu cartofi ,i marar, coboara ,i iese. A
nnoptat de-a binelea. Iumina din ferestre se a,terne peste dudaiele din
fa(a casei. Stelele, mari ,i calde, ard pe cerul curat. Greierii ,i zic (ritul
sub(ire ,i odihnitor. Se duce pana la col(: ce vrea sa faca tata? Se ntoarce ,i
se a,aza pe prag, cu genuncgii la gura. O cuprinde o tulburare nen(eleasa
- ncepe sa se clatine de la stnga la dreapta, de la dreapta la stnga...
Frnturi de vorba razbat din casa: ajutoare... me,teri buni... femeia aceea...
ncepe sa tremure... Iar aude: gru bun anul ista... Ia Trei-Fntni...
Dupa ce-,i petrece musafirii, Alexandru se opre,te n u,a:
- N-ar strica sa ne odihnim pu(in, Vicu,or. Pe mine avem atta de lucru.
- |i-am a,ternut patul, tata. Eu ma culc pe lai(a...
O vreme s-a auzit fo,netul paielor din salteaua de sub tata, apoi se
face tacere. Vica sta cu minile sub cap ,i ochii n tavanul cenu,iu.
- De ce zicea omul cu... pensia ca era sa fii dat afara din ,coala?
Pentru ce?
- Am sa-(i povestesc cndva ntmplarea amanun(it. Acuma, pe
scurt de tot... Era pe lumea asta un baiat fara tata. A plecat la razboi tatal
lui ,i nu s-a ntors. Venit odata de la ,coala, aude prin u,a un glas de
barbat care-i repro,a mamei ca de ce nu s-a maritat cu dnsul. Zicea
necunoscutul ca l-a ntlnit pe tatal baiatului pe front ,i a avut cu el n
focul obuzelor ,i ,uieratul gloan(elor o cearta. A n(eles baiatul ca acolo
s-a nfaptuit razbunarea, ca omul acela l-a ucis pe tata-sau ,i s-a jurat sa
afle cine-i... N-avea dovezi, dar inima de copil i spunea ca a,a s-a
ntmplat...
- A aflat, tata?
- Mult mai trziu... Era sa-,i gaseasca moartea... S-a ales cu o contuzie
grea ,i cteva coaste rupte...
- Unde: rupte? Ia piept?
- Da... Iar cu ceta(eanul cu... pensia, precum ai zis, am avut un
conflict... Ne era nva(ator... Era sa parasesc ,coala... M-am dus sa


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

80
muncesc la kolhoz... Erau timpuri grele... Seceta, foamete... Mama
bolnava, trebuia s-o ajut...
Alexandru amu(e,te.
A adormit tata... Vica sta ct sta, ,i ntoarce privirea catre fereastra ,i
observa ca afara... se lumineaza! ,i propte,te coatele pe pervaz ,i deschide
fereastra - aerul racoros i mngie gtul, bra(ele. Din stnga, de peste
deal, se ridica, mare ,i clara, luna. O bucurie calda i se strecoara n inima:
tata... greierii din iarba... glas de pasare undeva, departe pe vale... Deodata
trece prin fa(a ochilor imaginea unui baiat negru(, care-i face cu mna: o,
Julieta!...
A doua saptamna lucrez cu badea
Pavel. Pluguri, boroane, obezi de ro(i, poduri de caru(a, cai pentru
potcovit... Dis-de-diminea(a ma scol ,i cu ochii plini de somn o iau n sus
spre fierarie.
Badea Pavel e aici. Bate cu ciocanul. Iau iute barosul. l nal( sus ,i
iata-l caznd n apa alba de pe nicovala.
- Cata, baiete, ca-mi spargi ilaul! Badea Pavel apuca brazdarul n
cle,ti ,i-l baga n carbunii nro,i(i.
Barosul se culca la picioare.
- Sa ,tii, baiete, ca omul ,i fierul sunt fra(i, amndoi dintr-o mama
nascu(i - din pamnt. Fierul daca-l ba(i ct i cald faci din el ,i coasa ,i
cercei. Omul tot a,a... Iar daca s-a racit, mai degraba crapa...
Fffu-fffu! sufla foiul din rasputeri.
- Tare-i frumos cnd snt amndoi: omul - ziditorul, fierul -
lumea, scnteile - stelele de pe cerul nop(ii...
Mi-arunc privirea spre u,a: n jumatatea de sus, albastra, plute,te un
noura, alb-roz.
- Focul ,i apa stihiile sunt n care-,i sporesc taria...
O planeta la orizont, uitata de noaptea ce s-a calatorit? Chipul soarelui
rasfrnt n oglinda cerului? Un fulger ratacit?...
- A nflorit zarzarul! Vezi ce tichiu(a i-a pus maica primavara?
Si trage prajina foiului: fffu-fffu!
- Iar ca sa fie tare, sa-l dai din foc drept n apa - ,i fierul, ,i pe om.
Atunci po(i avea nadejde ntr-nsul...
Carbunii n vatra trosnesc, limbi albastre izbesc spre gura neagra a
hornului.


N
E
P
O
T
U
I
81
- Badi Pavili! badi Pavili, am vinit!
Inga trunchi a rasarit Ica. E ntr-o scurteica plina de gauri, pantaloni
cam largi, n picioare nsa poarta bocanci noi. ,i rote,te ochii ,i se opre,te
la badea Pavel.
- Hm! Ai venit!...
- De ce zici mata: hm! badi Pavili?
- Mai ntrebi?!
Ica ma cerceteaza de sus pna jos.
- Nu-i lucru curat, badi Pavili. Nu-i a bini... Ce cauta el aici?
- Potcoave de cai mor(i, mai Ica! raspund.
- Ce-a zis, badi Pavili? Eu n-am murit!
- Hm! pufne,te fierarul.
Ica odata se ncre(e,te la fa(a, se apuca de pntece ,i prinde a se roti
ntr-un picior. Ochii se maresc, devin tulburi. Brusc se opre,te ,i arata la
picioarele mele:
- Aista-i barosul meu!
- A fost, mai Ica... M-ai lepadat ,i te-ai dus.
Ica ramne cu gura cascata.
- nseamna ca ma alungi? Ce-are sa-mi faca tata cnd are sa afle? El
a fost bolnav de vatamatura, n-a ie,it ,epte zile din casa ,i doua la urma.
Am ciubotarit eu ca se adunase a,a o gramada de rupturi...
- Sa ma la,i, mai Ica, ,i nici macar sa nu-mi spui?
- Badi Androani! Badi Androani! Spune-i ca tata bolnav a fost, n-am
putut veni. Zi-i sa ma ieie napoi...
n u,a sta badea Andron. Poarta o scurteica cu guler de miel ,i ciubote
largi cu turetce nalte.
- Ce cri, mai?! bate cu piciorul n pamnt. Ica se face nevazut,
lasnd n urma glas de jaloba: am sa ma plng lui Ion Vasilevici! Da-i
zor, Pavele! Vad ca gramada din u,a nu scade...
Badea Pavel baga cle,tele n jaratic:
- Degraba dam gata plugul...
- O (igara vrei? Fierarul da din cap: nu, ,i Andron trage: mpah! Am
venit la tine ca acolo nu-i chip sa fumezi n pace. Vine unul: da-i oloi.
Vine altul: vreau faina! Altul a ma-si mai ,tie ce... Zic: ma duc la prjdae|e,
ies ,i pornesc prin hambare, pe la grajduri, cobor n sat... Sa ma a,tepte...
- Nevoia i mna, de asta vin...


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

82
- |ii minte, ne-am trntit ntr-o primavara la tat-tu n ograda, pe
tizic? M-ai dat la pamnt... Amu nu m-ai da, zau. Te-a, birui eu pe
tine...
- Daca ne tai din por(ia de la magazie! l n(eapa badea Pavel.
Andron se face a-i pune piedica, badea Pavel ,i nfige picioarele ,i nu
se lasa. l izbe,te cu umarul n umar, badea Pavel se repede n badea
Andron ,i ncep sa se ntinda amndoi. Cum trag la foi, mi vine sa urc pe
trunchi ,i de acolo sa-i sar lui Andron n spate! Ma frige-n piept: de ce nu-i ,i
tatal meu aici? Era ,i el voinic... A(i holteit mpreuna, bade Androane,
a(i facut armata... Vreau sa te ntreb: cuno,ti pe un om care l-a ntlnit
pe tata-meu... pe front, n `41? Vreau sa ,tiu cum a fost ucis, unde a fost
ngropat, sa-i gasesc mormntul...
- Pavele mai! Vezi varga asta de fier? Sa-mi faci din ea o crja...
Vreau sa ntreb, dar mi s-a uscat n gura.
- Sa fie lunga, ascu(ita la vrf. Sa pot sparge un bou cu dnsa, auzi?
Deodata Andron zice foarte mirat: aa, ,colerule, dar ce faceai aici?
Mna mi nghea(a pe prajina: abia acum m-a observat?
- Iucram amndoi a doua saptamna...
Badea Pavel mi arata cu ochii: s-a stins focul. Apuc repede prajina:
fffu-fffu! fffu-ffffu!
- Si ,coala? Ai legat-o de gard?
- Daca eu... ncerc sa zic ca: oi vedea, am lasat-o dar nu de tot... ma
blbi - nici cteva cuvinte nu pot ndruga.
- Bine-ai facut! Dect un car de nva(atura, mai bine un dram de
minte. Dac-or fi prea mul(i nva(a(i, n-are sa aiba cine ne trage ciubotele.
Unul, cica, se ntorcea de la ,coli din strainatate, de la Paris, ,i ajungnd
aproape de casa cade ntr-o groapa adnca. Alearga tata-su, i arunca o
funie, el ce face? Duce degetul la frunte: funie, ce este o funie? Rde: tu,
mai Mariane, tot a,a te ntrebi: ciocan, ce este un ciocan?... Ai auzit ce (i-am
spus, Pavele? Crja sa-mi faci... Mine trec s-o iau...
Badea Pavel arunca o lopa(ica de carbuni pe foc. Iimbi albastre se
zvrcolesc n horn.
- Mai da un jaratic. Acolo n-ai chip sa tragi un fum n pace... Oloi!...
Faina!... N-or crapa - degraba ies buruienile, urzicile...
Se da la u,a, arunca o catatura spre magazie, iese ,i o ia, pe sub perete,
spre partea opusa.


N
E
P
O
T
U
I
83
- Amarnic om Andron aista. I-ai auzit? Buruieni, urzici... Numai
a,a se cheama ca pre,edintele-i mai mare - toate-s pe mna lui... Hai la
treaba!
Ia cu cle,tele fierul alb din para focului, l pune pe nicovala ,i rade
zgura... Ma aplec, iau barosul, ma ridic ncet. Cnd ma uit pe u,a afara,
ma trec fiori: ce-i asta? zarzarul nflorit nu-i, a disparut! Cine l-a furat?
M-am nvrtit mult pe lnga cancelaria
kolhozului - era n casa cu patru odai, acoperita cu stuf, care a fost pe
vremuri a bunelului. Am ntrebat cnd vine Ion Vasilevici, pre,edintele...
Dus pe deal sa controleze cum merge aratul.
Se facea seara ,i am luat-o spre poarta. Sub peretele magaziei, n drum,
stateau nchirci(i c(iva oameni.
- Ce scurmi acolo, mai Irofte, cu ,teapul? zice un omulean negru la
fa(a, cu ochi apo,i ,i tulburi de om secatuit.
- Vrea sa sape pe dedesubt sa intre-n sc|ad.
- mbata-te ,i or sa te bage ca pe Nistor Gaina... Mai sa crape saracu`...
Cica, ma trezesc la o vreme, mai oameni buni, unde naiba sa fiu? Dau de
un bidon cu miere. Bag mna, o scot, o ling, o bag iara... Era sa-mi vars
ma(ele...
- mi arde mie de mbatat? Am venit sa ma rog pentru ceva avans.
A,tept, iaca-i seara... Cum sa ma duc cu minile goale acasa?
Alice,te un vrf de cu,ma (uguiata ,i o iau iute din loc. Ma anina ,i n-am
azi timp de pierdut.
Aud ni,te strigate. ntr-o ulicioara doi cople,i se bat: sar, se izbesc
unul n celalalt ca doi coco,i. Parca sa-i cunosc! Dintr-o parte vine o
haraba cu paie ,i dupa ce trece, nici urma de batau,i. Mi s-a nazarit?
Pornesc mai departe. Stai, ca se aud pa,i n urma mea. Ma ntorc: Gori(a!
Ciubotele roase se uita la mine rumegnd fiecare cte-un manunche, de
paie. ,i neteze,te cu o mna poala scurteicii, alta o (ine la piept.
- Ce faci pe aici, baiete? De la ,coala vii? Fosaie, att!.. |i-ai nghi(it
limba?
- Cucuveaua mi-a luat car(ile...
Era porecla lui Fany, instructoarea. Care va sa zica istoria cu catarama
nem(easca continua? Ceea ce mai nseamna ca adineaori Gori(a cu Filea
se lupta!


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

84
- De ce (i le-a luat?
- I-am dat la bot!
- Cui i-ai dat, baiete?
- Pistruiatului!.. Mi le-a luat ,i a spus sa vin cu tata la ,coala... Nu
,tie ca n-am tata...
De unde sa ,tie daca sta doua-trei zile n sat ,i pleaca pe alte cinci ,ase
la ora,?
- Du-te acasa... Te a,teapta mama-ta...
Pe de asupra fntnii se rote,te o pasare. mi vad de drum. Peste o
bucata de loc iar aud lipait de pa,i n urma mea.
- Ce mai ai acolo, spune?
- Nimic.
- Cum, adica, nimic, baiete?
- Vezi? Cum sa ma duc acasa? Ce-o sa-mi faca mama?
O f,ie din haina lui cade, de la guler n jos.
- Cine te-a mpodobit a,a?
- Pistruiatul! Macar de l-a, fi aninat. Treceam pe drum, el ,edea pe
gard... De ce mergi pe drumu` nostru? Dau drumu` cinelui!... - Nu-i
drumu vostru! Atunci fuge ,i-mi iese nainte... De ce vii dupa mine? Trec
mai ncolo ,i era sa-i ard doi pumni, dar taman iese lica Panu(a...
- Ai vazut-o? De ce-ai tacut? Ce-a zis?
- I-am ajuns la pod ,i-i spun: crezi ca daca tat-tu i mai mare pe
sc|ad, tot ce-i acolo i al vostru? Si po(i sa-(i umpli buzunarele ,i snul cu
rasarita ,i cu nuci? Daca (i le umpli, nseamna ca furi! Si tu, ,i tat-tu -
amndoi fura(i... M-am repezit, noroc de dnsul ca a ie,it o haraba cu
paie...
- Scurteica el (i-a rupt-o?
- Am prins ntr-o srma...
- Cum era mbracata?
- Cine? Aaa, ntr-o rochie a,a... alb ,i negru...
Simt ca ascunde ceva de mine. Are el ceva n cap,orul lui.
- Nu ma duc la ,coala!
- Ce-ai zis? De ce nu te duci?
- Tu de ce nu te duci?
Ma trece nadu,eala pe sub cama,a.
- Cum sa-(i explic? E,ti mic, n-ai sa n(elegi... Eu... trebuie sa lucrez,
pe cnd tu...


N
E
P
O
T
U
I
85
- Si eu pot sa lucrez!
- Auzi-l? Abia trie ciubotele ,i el... Vreau sa-i spun: nu-i vorba de
lucru numai, am un scop mult mai... mai... trebuie sa aflu... sa dezleg o
taina... e,ti mic, n-ai sa po(i n(elege...
- Na! Gori(a scoate din buzunar un cocolo, de hrtie ,i mi-l da.
l desfac. Deslu,esc doua cuvinte: De ce?... Scrisul ei! Numai att? Unde-i
cealalta bucata?...
- A rupt-o cnd ne bateam... Mi-a bagat mna-n buzunar... A vazut
cnd mi-a dat-o la gard... Dar ,tiu ce scria acolo: ...nv v? Si trei semne
de ntrebare.
Mai Gori(a, vino la badea sa te pupe! Raul, (i-a sf,iat hainu(a. Sa iei
de la mama-ta un ac ,i a(a neagra... Hai la mine sa (i-o cos eu...
Si pornim la vale. Gori(a vine dupa mine...
- Auzi tu? Sa te duci frumu,el la ,coala sa nve(i. Mai ai mult, pe cnd
mie nu mi-a ramas atta. Dar ,i eu... Voi vedea ce voi face...
Tace. De ce tace?
Ma ntorc - Gori(a nu-i!
Sus, deasupra fntnii, se rote,te cu aripile ntinse o pasare.
Ma mir, cum de-am putut eu, baietan
de nici ,eptesprezece ani, sa scot ciotca din groapa ,i s-o aduc de-a
rostogolul vreo suta de metri, pna de la vale de casa? Oi fi avut putere de
voinic n bra(e, cu toata alimentarea slaba. Drept, n cele doua saptamni
de cnd lucram cu badea Pavel mi primeam por(ia de la magazie ,i ma
nfiripasem, iar munca cu barosul mi facuse mu,chi de piatra...
Mama a zis: nu-(i ajunge ct ba(i cu maiul de fier la Pavel? Seara vii
,i n loc sa te hodine,ti te apuci iara sa ba(i... Din toamna nu m-am
gndit pentru ce m-am apucat s-o sap, mamei i-am spus: pentru de foc.
Dar dupa ce-am dezvelit-o ,i am vazut a treia radacina care... se clatina
n cre,terea ei... ntre celelalte doua, mi-am me,terit o pana buna, tare ca
o(elul, ca s-o desfac ,i sa vad ,i sa n(eleg...
Ciotca sta cu urme de (arna. Dau cu toporul, o scutur. Aleg un petic
zvntat ,i o mut. Iau ciocanul, pana, caut unde s-o pun. Ciotca ma
prive,te, plina de crapaturi: m-ai scos, m-ai adus aici ,i crezi ca m-ai
nvins? Tinerel e,ti, slabu( e,ti... nu se ,tie: care pe care...- Nu se ,tie,


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

86
zici, care pe care? Ba am sa te desfac! Si pornesc a o ciocani cu muchea
toporului.
Ma striga careva din drum. Badea Hortolomei a adus o caru(a de
crengi ,i ma cheama sa-l ajut a descarca. Punem furcile, ne opintim ,i le
rasturnam peste gard, n ograda.
- M-a rugat mama-ta sa-i ar clinul de la ,osea. Sa-i spui ca ne-om
duce poimine.
- Am sa-i spun... Da-mi pana matale, bade Hortolomei!
- Caut-o deasupra u,ii.
O iau de sub strea,ina ,i fug acasa. Ma opresc trasnit: ce-o mai fi ,i
asta? Ciotca s-a mutat din loc. Uite-o: parca s-ar izbi, pe cele trei picioare,
la vale, spre pru. Pun pana ,i lovesc cu ciocanul. Pana (ipa ,i sare.
- Te-am gasit, gospodarule! Apar alaturi doua vrfuri lucitoare de
ciubote cu turetcile ncre(ite - Andrei!... Ce te-ai apucat? O ciubota iese
nainte...
- Asta- toamna... am pornit s-o sap. Dar numai deunazi am scos-o..
Vreau s-o despic.
- A,a. Buun... Am mai trecut pe la voi. Nu te-am gasit.
- Eram la lucru.
- Mi-a spus mama-ta.
Si daca (i-a spus, n-ai putut sa urci dealul? Vrful ciubotei se ridica, se
lasa, prinde a bate nervos.
- Nu mai dai pe la ,coala.
- N-am prea fost ultimele saptamni.
- De ce nu vii?
- Are cineva nevoie de mine?
- Direc(ia se intereseaza.
- Direc(ia te-a trimis? Am stat de vorba cu directorul ,i am sa mai
stau, a,a ca... fii lini,tit.
Pun pana la umarul radacinii sub(iri. Iemnul aici e tare, vinele stau
n curmezi,. O mut pu(in, ridic ciocanul - ciotca sta nemi,cata. Cele
doua vrfuri vin aproape de tot. Acuma-i momentul! Ridic ciocanul ,i
cnd l reped n jos, ciubotele parca le-a suflat vntul.
- De ce n-ai venit la ,edin(a?
Pana a (iuit, dar a intrat. Pu(in.
- Care ,edin(a?
- A comitetului. I-am trimis pe Ulian.


N
E
P
O
T
U
I
87
Ai emisari, tovara,e secretar? Ai fi putut sa vii n persoana, nu eram
peste lume.
- Pentru ce sa vin?
- Nu ,tii pentru ce-ai fost chemat?
Mna slabe,te. Ciocanul se lasa n jos.
- Degeaba te munce,ti - n-ai s-o desfaci... lemn tare...
Si tu ma crezi slab? Iau toporul ,i izbesc din rasputeri.
O scnteie sare de pe muche. Pana zboara ,uiernd ct colo.
Ciubotele se fac nevazute.
- Sedin(a a avut loc. Fara tine.
- Fara mine? Foarte bine.
- Te-am discutat n absen(a.
- Foarte... Pe mine?!
- Purtarea ta. Prea multe s-au adunat.
Ciubotele vin aproape ,i ma privesc cu sfidare. Ias minile n jos...
Mi-am amintit ziua geroasa de iarna... ma,ina ne ducea la ora,... ,edem
n co,, pe-o scndura, vreo ape |ej...
1
Batem picior de picior, strigam,
ne nghiontim ca sa ne ncalzim... Ia un moment dat unul arata cu
degetul: uita(i-va, Boris ,i-a tras bocancii pna la racon! n graba mare
uitase sa-,i lege ,ireturile... Ne-au bagat ntr-o sala mare, cu multe rnduri
de scaune... erau baie(i ,i din alte sate... prim-secretarul a (inut o
cuvntare... a fost introdus drapelul, am repetat n cor juramntul... o
feti,cana activista ne-a prins cte o insigna ro,ie la piept ,i ne-am facut cu
to(ii komsomoli,ti.
Toporul cade din mna. Coada sta dreapta: cteva clipe, apoi se culca
la picioarele mele.
- A, vrea sa ,tiu, ce anume?
- Sa fi venit la ,edin(a...
- Te ntreb: ce s-a adunat? Din(ii se strng n gura, barbia ncepe sa
tremure.
- Cazul cu catarama l-ai uitat? Ca ai umblat de Anul Nou cu haitul
prin sat, ai uitat?... Asta de la urma, la lec(ia de istorie, a pus vrf la toate.
Am hotart sa punem chestiunea n fa(a raconv|v...
1
...nana ne dvcea |a ora... vreo ape |ej... E o scena care s-a produs ntocmai
n via(a reala. Nota de u,oara ironie demonstreaza ca, de,i copii, ne dadeam seama
ca suntem manipula(i, cu att mai mult ca lucrurile se petreceau pe vremea foametei
,i numai de |onsono| nu ne ardea.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

88
Iau toporul de jos. Ridic pana: o bat pe asta, iar alaturi am s-o bag pe
a lui badea Hortolomei. Asta-iarna, la activul raionului, am criticat-o
pe Fany ca mai mult lipse,te dect se afla n ,coala, prnv|v i-a placut ,i mi-
a strns mna, a spus ca am dreptate... Ea l monteaza pe Andrei! Ca sa se
razbune...
- Crezi ca la raion...
- Degeaba te mba(o,ezi! Mi-ai fost prieten. Pacat! Sa ,tii ca ai o
ideologie napoiata, individualista...
- Individualista? Interesant... Poate ma lamure,ti, sa n(eleg ,i eu...
- A,a-i cum (i spun. Te conduci de sentimente... Pacat! Am fost
prieteni... Masele, trebuie sa ,tii sa le conduci. Destul s-o ia unul razna,
apuca ,i ceilal(i dupa el ca oile... Purtarea ta la lec(ia de istorie a fost o
ie,ire anarhista! Dupa cum a spus ,i Niculai Panteleievici: ai ncercat sa
dezorganizezi masele de ,colari...
ncep sa ma dumeresc: am ndraznit sa-l critic pe Niculai Panteleievici,
ceea ce nseamna ca am dezorganizat clasa, ceea ce e un act de aharhism!
ntr-un cuvnt: am tulburat ,turma! Iata n ce mod (i tratezi colegii!
- Afla dar, mai Andrei, ca rau te-ai nstrainat, nu numai de mine,
dar de to(i baie(ii ,i fetele din clasa...
- Ce vrei sa spui cu asta? Repeta, te rog.. Si scoate carne(elul.
- |i-aminte,ti? Am citit la Cehov despre vnerv| cu...
- Nu ma lua cu literatura! striga Andrei.. dar... stai! Ce ai n vedere?
Pun ascu(i,ul penei n despicatura. Vrfurile cizmelor se feresc. Ridic
ciocanul ,i izbesc. Vad negru naintea ochilor - m-a lovit pana la fluerul
piciorului. Ma las la pamnt. Stau o secunda, doua, trei... poate-un
minut. El ,i face note n carne(el, ntors cu umarul spre mine... Ma ridic,
iau pana, o pun iar...
- Zici ca lucrezi la kolhoz? Si n-ai de gnd sa vii la ,coala? Ce faci
acolo?
- Potcoave... Daca o sa-(i trebuiasca vreo doua, vino la mine.
Trag aer n piept ,i odata ma prabu,esc cu toata puterea bra(elor ,i a
trupului nainte. Pana se duce n adnc. Alaturi de radacina a treia, cea
sub(ire, apare o despicatura. Cteva lovituri, ,i am desfacut-o...
- Iac-a,a, tovara,e secretar!


N
E
P
O
T
U
I
89
Tot punnd pe foc, m-am ncalzit, m-am
lasat cu spatele de perete ,i am adormit. Mama era dusa sa mprumute
ni,te foarfece, ca aveam a merge a doua zi la cura(itul viei... Deschid ochii
,i... nu ma pot dezmetici. Sar n picioare! Aduc lampa, torn ntr-nsa dintr-o
sticla, caut chibriturile ,i nu le gasesc. Iau lampa ,i intru n odaie. Gasesc
tocul pe marginea mesei.. Aprind mucul, pun sticla, flacara se izbe,te n
sus - o clipa, ,i se face (ndari sticla! Ori buhne,te lampa, ma strope,te
,i iau foc cum mi s-a ntmplat an iarna.
Ma feresc, acoperindu-mi ochii cu palmele. S-o sting!
Dintr-o parte, din ntuneric, vine o mna mare, neagra. Trei degete
lungi ridica sticla ,i o pun pe masa.
Ma dau ndarat, speriat. Un om! Sade la col(ul mesei. Fa(a ntunecata.
Sub o sprnceana i joaca un tai, de lumina.
Cnd a intrat? Era aici cnd am venit cu lampa? Deschid gura sa strig.
- |i-ai prlit unghiile, baiete! i badea Andron. A intrat, pesemne,
cnd am a(ipit n bucatarie. Po(i sa pui sticla, s-a racit. Te-ai speriat?
Fac din cap: nu... Dar degetele-mi tremura.
- Acasa mama-ta? Pune minile la piept, dreapta bagnd-o la
subsuoara celei stngi.
- S-a dus n sat... dupa ni,te foarfece de vie... ,i poate gase,te oleaca
de gaz... la matu,a...
- N-am vazut-o... Pune coatele pe masa ,i-,i sprijina capul. Ma
urmare,te din umbra. Puteai sa arzi. Ai turnat benzina. Si n-ai pus sare...
- Este la fund...
Vorbind, a suflat catre mine ,i m-a ajuns iz greu de fum care adie
dinspre groapa matu,ii cnd fierbe tescovina, mai ales noaptea...
- Ce te ui(i a,a? Ori e,ti suparat?
- De ce suparat, bade Androane?
- Azi la Pavel mi-ai ntors ni,te ochi! Ori (ii mnie de la moara, cnd
mi-ai dat banii ,i ai fugit? Nu v-am cerut datoria - puteam sa a,tept.
Daca a(i hotart a,a, treaba voastra. Eu de foame nu mor. Am vrut sa va
fac bine, ,i tot voi va supara(i...
- Azi la badea Pavel? Dar nu m-am uitat nici ntr-un fel. Amu(esc.
Sa pornesc vorba ori sa tac? Badea Andron i baut. Mai nimerit sa-l
iscodesc acum dect alta data!... De fapt, am vrut sa te ntreb ceva,
bade Androane.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

90
- Te ascult, ntreaba-ma. Se ridica, ,i pune iar minile cruci,, se
sprijina de perete. Fa(a i luminata, numai gavanele ochilor n umbra ,i
de acolo ochii ma cerceteaza.
Arunc o catatura spre u,a - cleampa nu-i. De aceea nu l-am auzit
cnd a intrat?
- Mata ai fost pe front, bade Androane?
- Stiut ca am fost! |i-a spus careva ca n-am fost? Ce-i drept, nu ca
Ion Vasilevici... Am fost ,i la nceput, ,i la sfr,it...
- l (ii minte pe tata? Pe tata Petrea? Mama zice ca a(i fost prieteni...
- Daca-l (in minte pe Petrea? Scoate dreapta cu palma neagra, face
un semn, apoi o baga la loc. Cei mai buni prieteni. Ia slujba ntr-un an
ne-au luat... Ma uit la tine ,i parca-l vad. De nalt ca tine, la vorba ca tine,
numai ca mai nvelit la trup. Ru,inos, scump la cuvnt... Alteori, cnd se
mnia, te fereasca sfntul...
Ascult, dar n urechi mi suna frnturi de vorba: daca nu murea el,
trebuia sa mor eu... e,ti neputincios, e,ti slab... sa te na,ti, dar sa-mi
semeni mie... Care frnturi se amesteca laolalta cu spusele lui badea
Andron ,i-n ochi mi se arata un cmp de negara valurnd...
- Poate ca tata-i viu, bade Androane? Mama zice ca-i viu ,i-l a,teapta
sa vie...
- Degeaba... a,tepta(i... Badea Andron pune cotul pe masa ,i-,i lasa
fruntea n palma. Clatina capul ,i mna: i mort tata-tau... Daca era n
via(a, demult da de veste... I-am spus mama-ti de attea ori, dar nu vrea
sa creada... Marie-Mariu(a! Ma prive,te din umbra: (i spun ,i (ie sa ,tii...
Nu m-a ascultat, auzi? Era sa ma prapadesc ,i eu cu dnsul?
- Bade Androane! Ai fost mpreuna cu tata pe front...
- Cum sa-(i spun, ca sa ma n(elegi? Ne-am ntlnit n o|opvr la
Dalnik, lnga Odesa. Stii ca Odesa a fost mpresurata pe uscat, portul
hojma bombardat. Cle,tele de foc se strngea. De la o vreme nici cv|nea
nu putea razbate la noi... Eram pe-o coasta de deal. Pe vale curgea un
pria,, i-am uitat numele. Noi - pe costi,a asta, pe cealalta - ei. Bat
ei, batem ,i noi. Abia dovedeau sa-i care noaptea pe cei uci,i: ei pe-ai lor,
noi pe-ai no,tri. Mare prapad ,i moarte de om!... ntr-o zi, cum ,edeam
ngropa(i mi striga conandrv| ca a venit cv|nea, sa iau bidonul ,i sa ma
duc dupa dmb sa aduc de mncare la baie(i. Pornesc ,i, abia dau sa sar
n alta tran,ee, cade o mina alaturi. M-au zarit! Zic: de data asta, gata.
Vad ca ma pot scula. Am scapat teafar! Ma dau de-a dura cu bidon cu


N
E
P
O
T
U
I
91
tot. Vad ca n dreapta se mai tra,te unul, tot cu bidonul, ca ,i mine. Fac
semn: sarim pe rnd - unul din noi scapa! Cnd ma uit, tata-tau, Petrea...
De unde te-ai luat ca erai cu ma,ina? - A ars ma,ina ,i m-au dat n
p|o... Neras, o mneca ferfeni(a, se vedea cama,a de desupt... E,ti ranit? -
Pe tovara,ul meu l-au ucis... Bucurie ca ne-am ntlnit! Ajungem la cv|ne,
luam de mncare, ne baga ei ,i cteva sticle de rachiu: sa va (ine(i, baie(i!...
Ne trm napoi, ajungem la locul unde aveam a ne despar(i, el pe tran,ee
ntr-o parte, eu n alta, mi-aduc aminte de rachiu: hai sa destupam una ,i
sa bem pentru ntlnirea noastra! Dac-om muri, sa murim veseli!
Bombele cad, focul se nte(e,te. Deschid o sticla, tragem pe rnd, ne
ncalzim bine. Eram sa mai destup una, dar tata-tu se scoala: mergem ca
ne a,teapta tovara,ii cu bucatele... - Stai! l apuc de mna: sa-(i spun
ceva! unde sa ne ducem? ,edem bini,or aici, iar la noapte... ,i-i arat cu
capul spre cealalta coasta de deal... Stiu un loc, o rpa... Cnd a priceput
ncotro bat, a strigat: e,ti nebun! Da sa porneasca, l apuc de mna: nu fi
prost, de aici nu scapam cu zile, ne fac chisali(a... iar pe mare ne neaca...
,tii cum am sa facem? ne trm pna aproape de dn,ii, am vazut ntr-o
seara, pe luna, cum veneau ei la o harbuzarie ,i carau harbuji... sunt ni,te
clai de fn. Tat-tu s-a repezit la mine, m-a nha(at de gt - sa ma gtuie!
Nu ,tiu de unde se ia pe acolo un |eenan: ce s-a ntmplat? Tat-tu striga
la mine ca un apucat, dar graiam pe-a noastra ,i |eenanv| n-a n(eles.
Ne desparte, ,i atunci i lamuresc, ntorcnd-o n ,aga: suntem dintr-un
sat ,i avem o sfada veche! - De la fete? - Da, de la o fata... Se duce
|eenanv|, pornim ,i noi... Si mai strig o data: nu fi prost... suntem
nconjura(i... unde sa ne ducem?... trecem dincolo ,i ne ntoarcem acasa...
Badea Andron amu(e,te. Pe nea,teptate nal(a capul:
- Am dezertat, da? A,a te-ai gndit despre mine? Apoi sa ,tii ca e,ti
un prost ca ,i tat-tu. Unde-i el? Nu-i! Eu, iaca, sunt. N-am vrut sa mor de
pomana. Ce-ai vrut: sa ma bag ca chioru-n foc? Petrea, daca nu m-o
ascultat... Striga ca ma da pe mna tribunalului... A vrut sa ma mpu,te
tat-tu, dar am scos ,i eu pistolul... Daca vrei sa ,tii cum a fost, pot sa-(i
spun: m-am bagat ntr-o capi(a de fn ,i am ramas. Daca ma duceam -
ori ma ucideau, ori ma necam n mare. Am ramas ,i am mai fost o data
pe front, n `44. Iara au trebuit solda(i. Poftim dovada! Apuca cu o mna
,i zmulge de pe cealalta o manu,a. Arata cteva degete retezate... Am fost
ranit ,i am scapat. Dar c(i au pus capul la Calfa, la Spei,oara... Nici
pn-la Prut n-au ajuns...


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

92
Dau din cap: ai scapat...
- Sa nu ma crezi fugar... Am fost ranit!
Fac cu capul: ai fost ranit...
Badea Andron da cu pumnul n masa:
- N-am vrut sa mor, auzi? N-am vrut!
Flacara lampii se lunge,te, se sub(ie ,i se rupe. Tacere ca-n mormnt.
Nu cumva a ie,it ,i s-a dus, neauzit, precum a intrat? Gasesc pe bjbite
chibriturile, scapar - badea Andron e la locul lui, cu fa(a spre u,a. Ma
ntorc ntr-acolo. Mama sta sprijinita de u,or, cu minile lasate-n jos,
obosita. Acuma a intrat? Ori a auzit vorba noastra despre tata...
- De ce-ai venit?! l ntreaba rastit.
- Sa-l iau pe fecior-tu la baut. Daca nu eram aici, ardea: a turnat
benzina-n lampa ,i n-a pus sare...
- De cte ori (i-am spus, dragul mamei, sa bagi seama... Am adus gaz...
Trece la masa. Ma ridic ,i ies. Observ din mers ca badea Andron se
uita la mama parca i-ar spune: i mort Petrea, degeaba l a,tepta(i...
Intru n bucatarie, pun o a,chie pe foc. Aud de la gura plitei, prin u,a:
- Te-ai hotart: mi-o vinzi? (i dau pre( bun. Zau ca-(i dau...
Mama se apleaca deasupra butucului
de vie. Foarfecele umbla repede de la o vi(a la alta. Nici n-ai bagat de
seama, ca-i tuns, pieptanat, alaturi un manunche, de corzi retezate, iar
palmele mamei i fac cuib la radacina. l mai prive,te o data ,i se muta
mai la vale. Vede ca ramn n urma, se da pe rndul meu, desclce,te un
butuc-doi ,i iar se duce pe rndul ei.
- Hai, baiete, ca degraba-i amiaza...
,i trece bra(ul pe la frunte ,i se lasa n genunchi - a,a-i mai ndemna
de lucrat. Tare-i place viei s-o ngrije,ti n genunchi.
Ma mut ,i eu. Iata ridicatura de pamnt, cu o adncitura la mijloc,
crescuta cu mohor nspicat. Ia radacina buruienilor se mai zare,te cte-o
pata galbena de lut. Aici a fost crama. Aici statea bunelul vara. Aici se da
la dos de ploi cnd venea cu fetele la pra,it... Mai era un prasad n fa(a...
A,a-mi povesteai, mama?
Ma urc pe movili(a. nchid ochii. Din toate par(ile se ridica ,i ma
nvaluie mirosuri umede ,i calde de (arna, de buruieni, de frunze
putrede, de ceva dulciu, ceva acriu, ,i mirosurile acestea patrunznd n


N
E
P
O
T
U
I
93
mine mi umplu fiin(a, ,i mi se pare ca a, fi un uria, cu capul n ceruri,
dincolo de bolta albastra, iar picioarele mi ajung de cealalta parte a
pamntului... Ce-i asta?
Pamntul respira, pamntul abure,te, pamntul zvcne,te. S-a trezit
pamntul dupa o iarna lunga ca bolnavul din zacare.
Rasuna peste lini,tea lumii un glas:
- Chiu-chiur-liu! Chiu-chiur-liu!...
Pun palma strea,ina la ochi: unde e,ti, cntarea(a maiastra? N-o vad
n vlvataia soarelui... Cnd eram de-o ,chioapa, am venit odata la vie
cu parin(ii. Ei lucrau, eu m-am apucat sa fac un cuib din crengu(e ,i iarba
uscata... Am a,teptat sa coboare ciocrlia, am chemat-o, dar n-a venit.
- Chiu-chiur-liu! Chiu-chiur-liu!..
Poate ca de data aceasta are sa vina, dar nu-i gata cuibul.
- Ce faci acolo, baiete?
- O ciocrlie, mama...
Mama s-a aplecat de asupra butucului. Ma aplec ,i eu asupra butucului
meu. Apuc vi(a, o retez ,i simt picurndu-mi n palma.
Via muste,te.
Via lucreaza...
Frn(i de oboseala ne ntoarcem seara
acasa, purtnd cte-o sarcina de coarda de vie nfipta n ba(. Vedem de
departe pe cineva facndu-ne semne.
Matu,a Nastasia.
- Carav|, fa Marie, te-au pradat!
Mama arunca sarcina ,i intra n casa.
Vin ,i eu. Belciugul de la u,a-i scos cu tot cu lacat. n odaie toate-
ntoarse cu fundu-n sus, lucruri aruncate pe jos. Sertarul mesei deschis,
urme pe podea. Hrtii, crpe mpra,tiate. Mama se repede spre lada -
lada deschisa. Scoar(a cea mare este!
- Prinde(i-l! |ine(i-l! striga matu,a Nastasia trndu-se n crje. I-am
vazut... Fugea rpa...
Alerg la malul prului, ma uit ntr-o parte, ma uit n alta... Ma
ntorc ,i, cnd intru, vad ca-s cu toporul n mna. l pun ntr-un col(.
- Am venit... U,ile toate deschise...
- Dar ai vazut pe cineva, lele? se umple mama de naduf.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

94
- Era a,a mare, nant ,i fugea taare...
Mama pune florile la loc. Strnge-n pumn hrtiile de pe jos, le
cerceteaza, apoi le arunca ntr-un col(.
- Sa vedem dincolo...
N-a fost tlhar prost daca a rascolit prin documente ,i hrtii. Cine
putea sa fie? Era sa (ip: ,tiu cine-a fost sa ne prade... dar ce dovezi am?
Poate, cu buna seama, s-au bagat ni,te copii, iar matu,ii i s-a nazarit: un
om mare care fugea tare...
- Ce-a cautat, mama?
- Aur.
- De unde aur, mama?
- Bine ca scoar(a ne-a ramas, zmbe,te mama amar.
- Ia uite: a rascolit ,i-n paiele din pat.
Trecem n bucatarie. U,a cuptorului deschisa, gurarul de lut dat la o
parte - a rascolit ,i-n cenu,a! Mama mi face semn sa sprijin u,a bucatariei
cu spatele. Da la o parte bra(ul de paie de sub gura cuptorului - aicea-i
groapa tainuita. Am sapat-o nop(ile cnd fugeau nem(ii. Si am ascuns
ntr-nsa ce aveam mai de pre(: scoar(a, ma,ina de cusut, ciubotele tatei
,i ale mamei.. Acuma-i goala. Pus fundul deasupra ,i uns bine cu lut sa nu
se cunoasca... Sa nu mai ,tie ,i Nastasia! face mama semn ,i arunca paiele
la loc.
Ma dau din u,a.
- Valeu, fa Marie! Am dat focu` ,i aud ca striga cineva.
Ielea Veta cu jacheta ponosita a lui barbatu-su pe umeri se minuneaza
cum numai ea ,tie. Dupa Veta mai apare o femeie: Grachina-cea-grasa
cu picioarele ca doua budaie.
- Te-te-te! ai vazut ce oameni pe lumea asta?!
- Se vede ca ni,te baistruci... zice mama: n-au luat nimic, numai rs
au facut...
- Eu, fa Marie, face Grachina, am venit la tine dupa semin(e de flori.
Tare frumoase flori cre,ti tot anul n fa(a casei...
- Mai ,tiu eu unde-or fi semin(ele? Sa vii, fa Grachina, al`data...
Ma uit dupa grasana, mi-aduc aminte de patarania cnd i-a ridicat
mo, Trifan tobultocul cu tot cu poale n spinare ,i ma umfla rsul.
- Ce-mi nechezi a,a? N-ai vazut cur de femeie?
- Hai, hai, cara-te...
Ma ntorc n casa. Matu,a Nastasia ,ede pe lai(a ,i mo(aie din cap.
Ielea Veta ,i strnge haina la piept - i se vad ((ele. O tot caineaza pe


N
E
P
O
T
U
I
95
mama: ce oameni haini sunt pe lumea asta... sa se bage la o biata vadana
n casa... Mama sta lnga masa - nici nu aude, nici nu vede. Tare a, vrea
s-o ogoiesc: nu fi mhnita, mama... scoar(a a ramas... dar ce umbre pe
fa(a ta?... nu cumva ai anumite prepusuri?... cine putea sa intre?... ce-a
cautat, mama?.
A doua zi m-am dus cu badea Horto-
lomei sa mbrazdam clinul de la ,osea - la alt an ni l-a nghi(it masivul
kolhozului. Am arat pna la amiaza...
Stau ntins pe iarba ,i bat calciele sa cada bo(urile de pe ele. Omul a
a,ternut lnga roata caru(ei un sac.
- Sa mesim ,i noi ce-a dat Dumnezeu.
Pune legaturica cu sare, o bucata de mamaliga, ni,te cepe, o buca(ica
de brnza de oi. Adaug malaiul meu ,i ochi,orul de slanina pe care mi l-a
bagat diminea(a mama n traista - se duce feciorul la plugarit!
- Ce de-a bucate, bre!... Ca la masa cei mare. Trr, talanuri!...
Caii au pornit sa rupa cte-un fir de iarba trnd ha(urile dupa dn,ii.
ntr-un vrf de salcm din perdeaua verde de alaturi o co(ofana salta din
creanga n creanga strignd suparata.
- Ne ocara,te ca ,edem pe mo,ia ei...
- Ori vrea s-o poftim la masa? zic ,i zvrl un bulgare.
Co(ofana vede unde cade, coboara ,i-,i salta coada lunga ca o lingura.
- Zici ca ai ncheiat-o cu ,coala ,i ai venit ,i tu kolhoznic?
Taman mu,casem dintr-o ceapa ,i-mi dau lacrimile. Fac din cap:
kolhoznic.
- Crezi ca-i dulce?
- Am sa vad... Mata ia slanina...
- Nu vreau sa-mi alint stomacul... Taie felii de mamaliga, de ceapa;
pune deasupra o buca(ica de brnza ,i duce la gura... Deamu unde-s
mul(i ,i-i greu, mai n(eleg. E,ti singur la ma-ta. Trebuie sa nve(i, poate-i
ie,i vreun inginer ,i-i face ceva sa nu arda seceta pamntul. Ce crezi: cta
apa curge pe Nistru la vale, ian s-o ridici ,i s-o trime(i pe ogoare? Pui
ni,te ma,ini, ni,te mori de vnt, tot n lungul malului...
Vorbe,te, iar ochii du,i cine ,tie pe unde.
Iini,te mprejur. Caii s-au departat. Co(ofana s-a dus ,i ea. Vad ca
badea Hortolomei ramne cu buca(ica la gura. Se uita spre ,osea. Ma uit


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

96
,i eu: din vale vine... nici tu ma,ina, nici tu caru(a, ca om este, dar n-are
cai ,i merge singura...
- Ce-o mai fi ,i asta? pune badea Hortolomei buca(ica pe sac. Ne
ridicam n picioare.
Peste cteva minute se ive,te de dupa dmb o ma,ina.
Seamana cu o combina.
- Dar unde-i tractorul? Si ce are deasupra?
- Are motorul lui. Acela-i umbrarul. Am citit ntr-o gazeta.
- Hai sa vedem! Badea Hortolomei fuge ca un copil, spre ,osea.
Pna sa ajungem, prin aratura, combina s-a departat. Ne ntoarcem la
caru(a. Se a,aza n genunchi. Se scarpina la ceafa.
- Chiar minune! Umbrar sa nu-l paleasca pe om soarele. Bre-bre-
bre! Am trait s-o vad ,i pe asta...
Baga buca(ica n gura ,i mesteca dus pe gnduri. Catatura i se schimba,
parca i-ar pluti o cea(a pe dinainte. De multe ori, serile, cnd ma duc la
dnsul, mai ales iarna, mi poveste,te din via(a lui. Mai cu seama cele ce
i s-au ntmplat n timpul razboiului.
- A,a am vazut la americani: mama, mama, ce de-a tehnica! Nu`,`cum
de-o (inea pamntul. Se cutremura locul pe unde trecea... Apoi iaca pe
noi, cteva mii de p|enc, ne mnau nem(ii pe un tract spre o apa. Ne
mnau sa ne nece ca de-amu n-aveau ce face cu noi. Armata noastra-i
pisa dintr-o parte, din alta i strmtorau americanii. Noua zile ne-au dus
n vagoane nchise, de cele pentru vite, iar de mncare - nica! Numai a
zecea zi ne-au dat cte doua sfecle de om, dar ,i acelea nghe(ate... Dupa
care ne-au dat jos din vagoane ,i - hai! Pn-atunci erau cte doi solda(i
convoi la suta de oameni, amu au pus cte zece... Au trimes cv|nea nainte
sa faca de mncare - pentru dn,ii, nu pentru noi... Mergem a,a, secatui(i
cum eram, cade unul ,i daca nu se scula, vine neam(ul - pac! n cap ,i-l
mpu,ca.. Ajungem ntr-un loc unde se mpreunau doua ,osele - una
apuca la asfin(it, pe care ne mnau nem(ii, alta venea de la amiaza-zi.
Eram aproape, deamu se vedea cv|nea lor... Deodata vedem ca nem(ii
prind a striga unul la altul speria(i n limba lor: hondra! hondra! ,i o rup
de fuga spre miaza-noapte. ntoarce ,i cv|na oi,tea ,i tot ntr-acolo o
ntinde.. Nu zabava, ca de cnd (i spun eu, vedem gonind pe ,osea de la
amiaza-zi o anc maaaare! Se opre,te: Vi co. rvss|? - Russkie! - Russkie!
- Da nem(ii unde-s? - Iaca ncolo au fugit.. Se baga ei n anc ,i pornesc
sa-i ajunga. Noua ne spun sa (inem spre amiaza-zi, ca dintr-acolo vine


N
E
P
O
T
U
I
97
armata americana... Am scapat! Mergem, mergem, ,i cnd a nceput a
curge. Doamne, Doamne, ce de-a tehnica! Pe drum n-aveai loc, mergeam
pe alaturi, prin omaturi. Cei din ma,ini, din nc ne aruncau... ciocolate,
ne aruncau (igari. Cte trei n pachet, (igari, la capat aurite.. Badea
Hortolomei se freaca cu pumnul la nas: dac nv veneav anercan, ne inecav
nenj
1
. Dar a,a am fost iara pe front... Si-n Berlin am intrat...
- Cum s americanii, bade Hortolomei?
- Si eu ma gndeam: ce oameni sa fie? Cnd i-am vazut, oameni ca ,i
noi. Sunt albi la fa(a, dar sunt ,i smoli(i... Ca la noi: chirghizi, uzbeci...
Daca la dn,ii se cheama: negri, la fa(a-s cum i fundul ceaunului. Ie
lucesc ochii de negri ce sunt, zau ca!... Pe urma, ca am stat o luna n lagar
pn` ne-am ntarit, am vazut negri mul(i...
Co(ofana a venit iara ,i tot (ipa suparata. Vrea sa ne caram mai repede,
poate gase,te ceva pe locul unde-am stat la masa.
- Ada caii. Badea Hortolomei scutura sacul ,i-l pune-n caru(a.
Anin traista-n bra(ul caru(ei ,i ma duc dupa cai. Badea Hortolomei
ma a,teapta lnga plug.
- Cum crezi, Sandule: dac-or scorni oamenii tot ma,ini de-aiestea,
n-om ajunge sa ramnem far-de lucru? Mine-poimine vine o ma,ina
care are sa coseasca, are sa treiiere ,i pinea are s-o coaca...
- O sa se gaseasca de lucru ,i atunci... Mai ales pentru cei harnici.
- Ca noi? zmbe,te badea Hortolomei. Trrrr, talanuri!
nhamam. Badea Hortolomei apuca plugul de coarne.
- Ei, cu doamne-ajuta!
Strng drlogul calului de catre om ,i pornesc. Merg ,i ma tot gndesc
la vorbele lui. Aud un murmur. Ma ntorc: omul pa,e,te n urma plugului
,i ngna un cntec...
1
... dac nv veneav anercan, ne inecav nenj... Sunt ntocmai cuvintele pe care
mi le-a spus persoana reala care a purtat numele respectiv, pasaj care a fost eliminat
din edi(ia prima ,i cele ulterioare aparute pe timpul regimului trecut. ,Daca nu sco(i
rndurile acestea, mi-a declarat pe un ton ultimativ redactorul-cenzor al car(ii, nu
semnez cartea la tipar... Dupa care a adaugat atot,tiitor, insinuant: Sa vezi nca ce
razboi o sa avem cu americanii... De zece ani nu editasem nici o carte ,i sim(eam ca
nu-mi ramne mult ca sa fiu desfiin(at ca scriitor ori sa ma autoanihilez ca individ...
n pofida faptului ca romanul a fost men(ionat cu Premiul de Stat, n articolul meu
polemic privind starea prozei la 1979 am adus obiec(ii critice ,i la adresa propriei
car(i, neputnd nsa concretiza ca cel mai mare neajuns ,i pacat al autorului ei a fost
ca am facut concesii ideologiei dominante ncalcnd adevarul vie(ii ,i al istoriei.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

98
A treia seara am pornit spre casa cu un
copac la col(. Iuna plina ,i se vede ca ziua. n ograda nu se zare,te nimeni.
Ma opresc lnga gard, cu mandolina pe umar. ntr-un geam pare a clipoci
o zare slaba. Sa n-o vad nici n seara asta? Scot buca(ica de bile(el din
buzunar - literele s-au ,ters de tot.
Se aude u,a! A trecut cineva prin fa(a casei ori mi s-a parut? Ma azvrl
peste gard. Cnd calc jos, strunele dau glas. O umbra alba vine direct
spre mine, prin sapatura neagra. Se opre,te speriata.
- Eu sunt, Panu(o, nu fugi!
- Vino ncoace...
Ma scoate la carare. i mbracata ntr-o rochie alba, dezbrobodita ,i
descul(a. Ce frumoasa e,ti, Panu(o! Ce bine-mi pare ca ai ie,it... Vezi, a,
vrea sa-(i spun cele mai alese cuvinte dar mi-a pierit glasul... Atta vreme
nu ne-am vazut. Nop(i la rnd (i-am rostit numele... Te-am visat...
- De ce n-ai venit attea zile?...
n fiecare seara ma porneam spre tine, dar nu puteam ajunge. O,
Panu(o, de-ai ,ti prin ce-am trecut vremea de la urma! Dac-ai ,ti, te-ai
lasa de mine, m-ai uita...
- Te-am a,teptat...
Nu e,ti suparata? Si eu credeam ca pentru pozna de la ,coala... Am sa-
(i marturisesc totul... Numai (ie. Trebuie sa aflu, sa ma lamuresc: cine
snt, ce-i via(a asta...
- M-am ntors trziu de la lucru.. Credeam ca dormi...
- Te a,teptam... Am auzit mandolina...
Bate clan(a u,ii - iese cineva din casa.
Panu(a ma apuca de mna:
- Fugim la copac!
Ia c(iva pa,i e un vi,in ncarcat de floare. Ne aplecam ,i intram ntre
crengile lui. Copacelul are doua tulpini ngemanate. Panu(a se sprijina
de una, eu de alta.
- Sssst! Vine mama pe carare... Ma cauta... i simt obrazul cu obrazul
meu. Arde. O vedem printre crengi pe mama-sa apropiindu-se pe carare
spre noi... I-am spus ca ma doare capul ,i ies pu(in la aer...
Mama-sa e aproape. Acu, da crengile la o parte ,i: ce-mi faci aici, fiica
draga? Ian ie,i(i!...
- Nu ne-a vazut... Panu(a tremura toata. A trecut nainte. Crede ca
m-am dus la bunica.


N
E
P
O
T
U
I
99
- Panu(o...
- Ce-i? M-ai speriat...
Se lasa neputincioasa spre mine. O cuprind n bra(e. Aud cum bate
inima grabit: inima ei? inima mea? Capul i se lasa pe bra(ul meu. Fruntea
luce,te, buzele scnteiaza.. Ma aplec, fara sa-mi dau seama, mi lipesc
buzele de buzele ei. Ceva nemaipomenit se ntmpla: luna ,i toata
puzderia de stele se fac nevazute, pomul alb de floare dispare, ma pomenesc
luat ,i dus de-un vrtej vrajit... Vine o ame(eala dulce, mi se tainuie
suflarea, de nu mai ,tiu ce-i cu mine: am murit ,i nu mai sunt ori sunt ca
zeii cei fara de moarte?...
- Ce-i asta, Sandule?
- Te iubesc...
Izbucne,te ntr-un rs tremurat, da ramurile la o parte ,i o zbughe,te
din alba mpara(ie. Fug dupa dnsa. O apuc de mna:
- Auzi? te iubesc!
- O sa te auda mama, Panu(a arata spre carare.
- Sa m-auda, nu mi-e frica... Tu, tu ma iube,ti?
- Ma duc s-o ntreb...
Apare umbra mamei. Ne furi,am dupa pomul nostru. Femeia trece
pe alaturi vorbind de una singura. nchide u,a la tinda.
Panu(a ma cuprinde pe dupa gt, se nal(a ,i buzele noastre se ntlnesc
iar, fierbin(i, nsetate.
- De ce taci? Spune: ma iube,ti?
- Da!... Da!... Te iubesc... raspunde Panu(a cu alt glas, schimbat...
Te iubesc!...
Se rupe din bra(ele mele ,i fuge rznd. Fug dupa dnsa, s-o ajung...
Mandolina a ramas jos, n sapatura neagra, stralucind la luna, muta...
n ziua a patra Vica s-a trezit trziu.
Ieri, dupa ce-a facut cura(enie, a luat o sapa ruginita ,i s-a apucat sa
reteze buruienile din fa(a casei. Tata lucra la peretele de la deal. Vaznd-o
a zis: stai, ca era pe undeva o pila... A gasit-o, a pus sapa cu tai,ul n sus pe
buza pragului ,i a ascu(it-o. Dupa cteva ceasuri Vica a terminat de
pra,it, iar tata a gatit peretele. Credea ca-i atta pentru ieri, dar el s-a
mutat la cel din fa(a. A lasat sapa, a luat hrle(ul ,i s-a apucat sa-l ajute.
Tata batea cu toporul, Vica baga tai,ul hrle(ului, lutul se desprindea ,i


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

100
cadea. A,a au muncit pna s-a nnoptat de nu se mai vedea. Abia au
dovedit sa-,i dea cu apa pe mini ,i pe fa(a, sa guste te miri ce ,i au
adormit du,i. De catre ziua Vica a visat-o pe bunica Maria. Se facea ca a
venit acasa, dar numai a,a n trecere. Avea un co, n mna, n co, mere
rumene, prasade coapte, struguri frumo,i... Zicea ca se duce la mor-
mntul bunelului Petrea ,i a venit dupa flori. A rupt un manunchi, le-a
pus n co, ,i s-a pornit... Tu, fata hai, i-a zis, cata sa faci curat ,i-n casa ,i
pe afara ca eu... ma duc la bunel-tu Petrea... O fi mbatrnit de tot saracu`
,i n-are cine-i da o cana de apa sa-,i stinga setea. M-a probozit ca nu ma
duc sa-l vad, dar cu cine era sa las casa? Amu daca sunte(i voi, sa ave(i
grija de gospodarie ca eu nu ,tiu cnd am sa vin napoi... S-a dus, dar de
acuma ntr-o ma,ina. Bunica ,edea la bordul din spate, se (inea cu o
mna de margine, ,i mna ei era neagra...
Vica sta o vreme culcata, cu ochii deschi,i. Afara se aude vorba: tata ,i
al(i doi. ntre ferestre, ntr-o rama fara sticla, sta portretul bunicai...
Buna diminea(a, bunica!... Bunica Maria e dezbrobodita, parul strns ,i
adunat la spate, neted, fara carare. A fotografiat-o tata, cu un aparat
mprumutat de la un baiat, cum ,edea pe prag: venise de la pra,it, se
a,ezase sa cure(e ni,te cartofi, era cu cu(itul n mna. O tot rugase sa-i
pozeze, dar bunica nu vroia: lasa-ma n pace ca-s urta! Nu vezi ce nas
lung am?.
Vica mai prive,te o data: ar trebui pusa sticla n rama.
O umbra trece prin oblon. Se aud batai n perete. Rasuna vorbe afara...
,i ia sandaletele n picioare, apuca aparatul cu trazistori ,i cartea de pe
col(ul mesei ,i ie,e. i vede la col(ul casei pe tata ,i al(i doi oameni - au
desfacut un rulou de plasa ,i l ntind pe perete. Ce are de gnd sa faca tata?
- Iata ,i domni,oara! exclama vaznd-o un om negru( la fa(a, cu
(igara fumegnda pe buza rasfrnta: cum o cheama daca nu-i cu suparare?
- Mi se pare, Vera, zice un om josu(, ndesat la trup care bate un cui
n plasa ridicata.
- Ca pe femeia mea? Sunt a,a nume ,i la capitala?
- Gate,te-ne, Vicu,or, o gustare.. Iucram dis-de-diminea(a ,i ne
cam suge aici.
- Cum zici, Alexandre, ca o cheama?
- |ie cum (i zice? Ica. De la Ionica. O cheama Vica, Victoria... Tata
se ntoarce catre dnsa: am lucrat ntr-o primavara n locul lui, la fierarie.
Aista-i Ica, cel de-mi dregea ciubotele ,i nu (ineau nici trei zile...


N
E
P
O
T
U
I
101
- Iasa, Sandule... ca (i le crpoceam bine, dar... prea umblai pe la fete!
- Glumesc, Ica. Nu te-am ,tiut suparacios. Iar aista-i Ignat, care
suduia de candela. Cu dnsul am mpu,cat dupa front, cu o carabina
germana, gramezi de gloan(e. Odata, la crama lui bunelul, dupa o ploaie,
am nflorit tot cerul cu trasoare... Ne-au furat pu,ca ni,te baie(i... Iar n
vara de dupa seceta am lucrat mpreuna la treieratoare, el mecanic, eu cu
furca, apoi la cntarit grul. Cu Titiana, cu Ileana, cu Vera, femeia lui
Ica. A,a-i Ignat, noi am facut-o pe Vera cu ordin? Ica, n loc sa puie
aldama,, se supara.
- Dar nu ma supar, bre! Daca vrei sa ,tii, Vera m-a trimis. Du-te,
zice, ,i-i ajuta lui Alexandru, ca-i om bun ,i cumsecade.
Tata sta ngndurat, amintindu-,i vremurile de odinioara, apoi zice:
- Scoate, Vicu,or, salteaua ta de la vale de casoaie ,i o de,arta. Ia-o
,i pe cealalta de pe srma ,i ai sa te duci cu mo,-tu Hortolomei la combina
sa le umple(i cu paie proaspete. Ne-am n(eles diminea(a...
Caru(a sta la casa omului cu caii nedezhama(i - iese ,i gospodarul cu
biciu,ca n mna.
- Muzica sa ne-o la,i noua pna vii, glasuie,te Ica: mai vesel ne-a fi sa
lucram!
Soarele ncepe sa dogorasca.
Caru(a urca la deal pe lnga case nconjurate de copaci umbro,i, de
pomi ncarca(i cu roada. Vica ,ade din stnga cu cartea pe genunchi.
Cite,te, ridica ochii, prive,te la case, la copiii de pe marginea drumului ,i
iar coboara privirea. Omul nal(a din cnd n cnd biciu,ca ori scutura
ha(urile: dii, baie(i!... Trec pe lnga rama,i(ele unui gard lung - aici a
fost gospodaria kolhozului, n care au lucrat bunica cu tata, acuma e
brigada de vii...
Ramn n urma ultimele case. n dreapta se ntinde o nemarginire aurie,
departe la orizont tremura o dunga verde - peste toate se nal(a cerul
fierbinte de vara. Ia mijlocul ntinderii se vad mi,cndu-se trei combine.
- Pe una lucreaza Gori(a... Badea Hortolomei scuipa n focul (igarii,
o strive,te de loitre ,i o arunca sub ro(i... Iuam paie de aici ori... mergem
sa vezi cum lucreaza?
Combinele ntorc ,i vin ncoace pe ro(ile lor nalte, zim(ate. Doua trec
pe alaturi mai departe, una opre,te n dreptul lor.
- Gori(a, mai! striga Hortolomei ca sa se auda prin rapaitul
motorului: am venit sa luam ni,te paie. Ne dai voie?


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

102
- Paie? Iua(i-va, dar sa le cntari(i! rde combinerul amuzat.
Coboara scara ,i vine la caru(a: ma gndeam, ce faieton aista? Tu erai,
Hort? Dnd cu ochii de fata: da(i-va jos, domni,oara, ,i pa,i(i n natura!
Vica pune piciorul pe roata ,i sare n miri,te.
- Calca(i, uite-a,a, i explica Gori(a, ca sa nu va nghimpa(i... O
pofte,te sa vada cum lucreaza ma,ina - sa faca o data mprejur cu
dnsul...
Ia plecare Vica i face semn cu mna. Se vede cople,ita de cele ce i-a
vorbit despre tata: ca-i poarta un respect deosebit, ca tata l-a ajutat cnd
era un pu,tan, ca tata, cnd era elev ,i a muncit la cmp, a avut o
ntmplare de era sa moara ntr-o noapte, ca... ar fi vrut sa-l ucida cineva,
dar a scapat ca prin urechile acului... I-a gasit mai mult mort n drum
cineva dintre vecini, se pare badea Hortolomei...
- Amu pinea se strnge cu ma,inile, dar nainte... coseam zile la
rnd, saptamni... Barba(ii coseau cu coasele, femeile din urma legau
snopii... Pe urma caram snopii, i treieram cu caii, cu tavalugul, ori, cine
era mai nstrarit, cu ma,ina de foc... Ia mo, Ieon, bunelul lui Alexandru
,i strabunelul matale, treiera ma,ina cte trei zile ,i trei nop(i...
Pe nea,teptate i rasare Vicai n minte ntrebarea: nu cumva e o legatura
ntre mtmplarea de demult ,i spartura din pieptul tatei?
- Ooo!
Un baietan urca cu bicicleta la deal. l recunoa,te: e cel care a trecut
glon( pe lnga ei cnd abia au venit n sat. Vrea sa-i spuna una s-o (ina
minte, dar se gnde,te ca nu-i frumos sa intre n vorba cu persoane
necunoscute. Cnd considera ca baiatul o fi departe, ntoarce capul. Ce
sa vada? Obraznicul s-a aga(at cu o mna de loitra ,i vine a,a, pe bicicleta,
dupa ei la vale.
- (i pare strmt drumul de te (ii de caru(a?
- Vrei sa spui ca-i caru(a ta?
Vica ,i nfige ochii n pagina.
- Nu citi(i, domni,oara, n trapul cailor, o sa va strica(i vederea.
Mai bine da(i-va jos sa facem cuno,tin(a... ntinde mna: Victor!.. Nu
vre(i sa vorbi(i? Afla(i, ca va ,tiu numele: Vica! Sunte(i sosita din capitala
,i mai ,tiu...
Caru(a face la stnga. De dupa copacii nal(i ,i frunzo,i apare casa
lor, neagra, mbracata de jur mprejur cu plasa de srma care luce,te
parca ar fi solzi. Vica l cauta cu privirea pe tata: uite, baiatul acesta s-a


N
E
P
O
T
U
I
103
aninat de dnsa, n-o lasa n pace... Pe lnga casa nu se vede nimeni.
Atunci se ntoarce sa-i arunce vorba ce i se mbulzea pe limba, dar baiatul
parca nici n-a fost. Nu se ,tie de ce, i pare rau ca a disparut a,a, dintr-odata...
Ce-a cautat cel care a rascolit toata
casa, dar n-a luat nimic?... Mi-am amintit de glasul care o ndemna pe
mama sa-i vnda pu,ca - acela a fost... Daca matu,a a vazut prima u,ile
vrai,te, la dnsa-i capatul firului...
Era ntr-o zi de duminica din luna mai, pe la Pa,ti, ,i n centrul satului
cnta muzica. Iipsisem mai bine de-o luna de la ,coala ,i ,edeam tot cu
cartea n mna ca sa-i ajung pe ceilal(i - veneau examenele... Cogeamite
hatalau, m-a luat mama cu ,aga, dar ,ezi cu nasu-n hrtii cnd i vremea sa
mai tragi cu ochiul dupa fete. Am rs ,i eu, m-am ridicat ,i am ie,it din casa.
Intru pe la Nastasia zicnd din tinda: buna ziua, ce mai faci? dar n
locul ei l gasesc pe mo, Trifan. Sade la col(ul mesei ,i mo(aie din cap. Pe
masa? o strachina de lut, crapata ,i legata cu srma, buca(i de mamaliga,
cozi de ceapa verde, pahare, coji de cartofi fier(i, o capa(na de usturoi.
- Intra, intra, nepo(ele draga! Iaca ce oaspe(i scumpi avem... Nastica
hai!.. Am uitat, i dusa-n mahala... Treci ,i ,ezi aici... N-ai fost nca la
noi? Amu suntem neamuri, ne-om vedea mai des...
Auzisem ca matu,a-i mireasa, dar n-am crezut.
- Mata ce cau(i aici? Ori... v-a(i schimbat casele?
- Parca nu ,tii? M-am mutat la dnsa, m-am mutat ,i traiesc. Nastica-i
femeie buna. Ce sa ,edem: ea singura ,i eu singur? Am hotart sa ne
nturlocam. n loc de doua focuri sa facem unu`? Ce daca-i oloaga? Parca-
i vina ei?...
Ma ajunge miros de tescovina fiarta. Mo, Trifan vorbe,te, dar capul
i se lasa n piept.
- Vad ca te-ai chiflicit, mo, Trifane.
- Doamne fere,te, nici nu l-am pus pe limba azi. Am martori, a,a-i
cuvioase?
Se ntoarce catre col(ul cu icoane. Credeam ca-l ntreaba pe vreun
sfnt, dar vad ca se adreseaza unuia viu: dincolo de masa, culcat pe lai(a,
cu fa(a spre perete, e un om mbracat ntr-un suman ro,cat, n bocanci ,i
cu cu,ma-n cap... Ma uit la mo,neag: barba i-a cazut pe piept, nasul
mbujorat la vrf face odata: ciup! n scndura mesei.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

104
- Ha! Ce-i?! Ai venit, Nastico? Sare n picioare: Alexandrel, tu erai?
M-a furat somnul. Am avut de lucru asta noapte. Mai fierbem cte oleaca
de tescovina... Numai: sss! sa nu ,tie nimeni, ca nu-i voie...
Ma prive,te, parca acum m-ar fi vazut. ,i apropie barba de urechea mea:
- Am vrut sa-(i dau un sfat - neamuri suntem! Pune mna pe
genunchiul meu: dar sa nu ,tie nime. Va vreau binele: ,i (ie, ,i mama-ti..
- Si mamei?
- Ia amndoi, ca amu se cheama ca mi-i cumnata... Che-che-che!
Asculta-ma, ca-s batrn: nu-i bine sa te pui n poara cu cei mari. Cei mari
daca au putere nseamna ca a,a a vrut Dumnezeu! Adevar graiesc, cuvioase?
Dumnezeu a vrut ca ei sa fie tari ,i sa ne ocarmuiasca pe noi, i,ti slabi...
- Nu pricep, mo, Trifane.
- Ba ,tii prea bine... Am auzit ca te-ai sfadit cu Andron. I-ai grait de rau.
- Eu? Pe badea Andron?
- E,ti tnar... Iar vorbe,te n ,oapta: iar eu nu-s de ieri, nici de
alaltaieri, olecu(a de mai demult ,i ,tiu cte ceva. Andron aista face ce
vrea! Cnd s-au pornit kolhozurile ,i lui tatne-su i-au luat pinea ,i
pamntul, el s-a lepadat de dnsul. A zis ca tot el are sa iasa deasupra. S-a
jurat ca odata ,i odata are sa puie mna pe gospodaria lui badea Ieon. Si
nu-i el mai mare acolo? Cu tat-tu a fost prieten bun la nceput, dar cnd
au ajuns sa mparta o fata n doua s-a mntuit drvj|a lor. Odata s-au
batut de sa se omoare... Aista ,i moarte de om a facut... I-a ucis pe un
biet ciubotar venit la noi dintr-un sat de dincolo, nu zabava dupa
revolu(ie. Cnd l-a luat v|asea de gt, a zis ca acela era spion ,i a scapat.
nainte de batalie a ajuns brigadier. Pe front nu ,tiu ce-a facut ce-a dres ca
a scapat - n-a pus capul ca al(ii. Amu uita-te ,i te gnde,te: nu el i mai
mare pe toata averea kolhozului?
Se aude bocanit de pa,i n tinda. Sprijinindu-se n crje, intra matu,a.
Afara i cald, ea cu ,al gros pe cap. Da cu ochii de cel ce sforaie pe lai(a ,i striga:
- Iar l-ai mbatat? Sa va cara(i amndoi, ca iau cociorva. Nu pentru
voi mi irosesc nop(ile ,i fac focul...
Bocancii de pe lai(a se reped n sus: de dupa masa se ridica un chip de
om cu fa(a bo(ita.
- Ma duc!... Ai, cum am zabovit... Mo, Trifane, vezi la dnsa... cu
be(ele celea... Ma duc la bordeiul matale... ,i mine plec...
Se strecoara pe lnga matu,a ndoindu-se de ,ale... Nu cumva aista a
rupt lacatul ,i a intrat la noi? Dar ce avea sa caute? Ori l-a trimis cineva?
I-a dat de baut, i-a aratat casa...


N
E
P
O
T
U
I
105
- Si tu sa te cari!
Mo, Trifan nu-,i pierde cumpatul: o ia pe matu,a de subsuori, i
potrive,te broboada.
- ncet,tor, Nastico... Hai sa te hodine,ti.. E,ti ostenita, te-ai
ncalzit... Si-i ,terge obrazul de nadu,eala.
- Nu pune mna pe mine, zice matu,a, dar slab de tot ,i se lasa dusa
la a,ternutul de pe vatra.
Mo, Trifan mi face semn: las-o sa doarma, sarmana. Vine, se a,aza
lnga mine ,i-mi baga barba-n ureche:
- Am auzit ca a fost la voi ,i a grait cu mama-ta sa-i da(i ceva... Ori sa-i
vinde(i nu ,tiu ce...
- Cine?
- El. Nu-(i spuneam? Tu, cica, te-ai sfadit cu dnsul. Ai fi zis, cica,
lasa, ai sa-mi plate,ti pentru toate...
- Eu? De unde-ai scos-o?
Am strigat, pesemne, ca matu,a tresare, deschide ochii ,i se uita (inta
spre noi.
- Ce va ,opti(i acolo? Tu e,ti, Alexandrel? Ai venit? Mama-ta de ce
nu vine? Se teme sa nu-i iau gospodaria? Stai, dar nu cumva mi-a(i furat
hrtia din sn? O cauta cu nfrigurare: unde-i? mi-a(i luat-o!...
Mo, Trifan o lini,te,te:
- Nu (i-a luat-o nime. Catre mine: a primit scrisoare din Sibir. De la
mca-ta Ioana. Vine degraba acasa. A,a zice ea - eu n-am cetit, ca nu
mi-a dat-o. A cetit careva din mahala...
- Scrisoare?! Sar de pe lai(a: de la bunica Ioana? S-o vad ,i eu, matu,a
Nastasie...
- N-o dau la nimeni. Asta-i hrtie de la mama, hrtia mea. Mama
scrie ca vine acasa. Si am sa mpar(im gospodaria tatei...
,i aduna cu minile amndoua parul carunt, mpra,tiat pe obraz ,i
pe piept...
Ajung la joc ,i ma pierd prin lume. Ni,te
cople,i se furi,eaza, smulg florile din minile fetelor ,i fug (ipnd. Sus, pe
un dmb, stau muzican(ii: un clarinet, o toba, doua trompete lucind la
soare. Iumea sta-n cerc, pe margini, iar n mijloc flacai ,i fete joaca perechi.
Dinspre club i pus scrnciobul. mprejurul lui nghesuiala, galagie. Doi
flacai stau lnga furci ,i nvrtesc. Ieaganele vin de sus, luneca deasupra


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

106
pamntului ,i se nal(a iara. n vrf cte-o fata ,i acopera ochii cu
basmalu(a ,i (ipa, ncle,tndu-se de gtul flacaului - el da din picioare
,i rde... n anii din urma flacaii nici n-au ncercat sa faca scrnciob -
nu le ardea de asta. Primavara cealalta au ngropat furcile ,i... a,a au
ramas. n primavara aceasta s-a facut un pic mai u,or - a venit ajutor
de la stat, kolhozul a dat ceva avans - ,i scrnciobul a fost dus la sfr,it...
De-a mirarii cum i omul nostru: olecu(a scapa din ghearele nevoii ,i tot
la obiceiurile batrne,ti se ntoarce. Se parea ca-i gata, l-a strns de gt
cu totul, le-a uitat... Cum poate sa le uite daca atta-i a lui?
Abia razbat. Ia scrnciob i rnd - flacai ,i fete a,teapta sa urce, al(ii
se izbesc sa le-o ia nainte.
- Hei-hei! Sa-,a!
Pe mine m-a strigat... Ignat ,i ,terge fruntea uda - a nvrtit ,i acuma
a dat altuia locul. i parta, la scrnciob: a pus lemn, a me,terit, l-a a,ezat.
mi face semn: taie ncoace! Nu-i chip - s-a iscat cearta: c(iva gata de
bataie. Vine un val ,i ma arunca ntr-o parte. O iau mprejur. Nisipul
sub talpi scr(ie - l-au turnat flacaii pentru caz de ploaie. Ies n margine,
ridic ochii ,i o vad pe un loc mai ridicat, stnd cu alte fete, pe Panu(a.
Fara broboada, ntr-o bluza cu mneca scurta, fusta neagra. Rde. I-o fi
spus prietena de alaturi vreo gluma. Ma ajunge un val cald. Iumea ncepe
sa se legene. Si eu, prostul, ,edeam n casa! Ce-ar fi sa-mi iau inima-n
din(i, sa-i zic: buna ziua! ,i sa-i dau mna. M-or rde fetele! Mai ales dac-or
vedea pantofii mei ponosi(i, jacheta roasa de-i iese parul de cal pe la
guler. Ia sa ma plimb, poate ma va zari ea...
Dau sa pornesc, dar ma apuca cineva de bra(.
- Noroc, mo,nege!.. Andrei! Ma prive,te ,i zmbe,te larg: Ce cau(i
pe aicea? ,i da freza peste cap: credeam ca stai acasa ,i toce,ti manualele.
Ce-a mai ramas pna la examene? Stii ca n lipsa ta am fost la olimpiada
raionala? Am luat unul din primele locuri... Posibil sa mergem la
Chi,inau... Dar ncotro te ui(i? Iata ,i fetele noastre. Hai la dnsele!
Priceput baiat Andrei, totu,i. Nu degeaba am fost prieteni!
Panu(a mi ntinde mna zmbind, dar imediat ntoarce capul.
- Fetelor! Andrei ntoarce palmele n sus: voi de ce nu juca(i?
- Nu ne invita flacaii!
- Auzi, Marian?
Muzica amu(e,te. Hohote de rs: l-a dat de sminteala talentul
organizatoric! Si Panu(a rde, obrazul i scnteiaza... E a,a de frumoasa!


N
E
P
O
T
U
I
107
Atta lume mprejur, dar nimeni nu cunoa,te taina noastra... ca ntr-o
noapte cu luna ,i flori ne-am sarutat...
- Asculta, Marian, continua Andrei pe un ton oficial: n-ai sa ne po(i
ajunge cu materialul. Ai lipsit atta, ,i din propria vina... Daca rami
repetent, ne faci clasa coda,a pe ,coala!
Uite ce temeri are! Sa ramn, (ie ce-(i pasa? Daca ai a-mi spune grijile
tale, aici (i-ai gasit sa mi le n,iri?
- Am sa vad ce-oi face...
Iau aminte spre Panu(a - prive,te spte scrnciob. Bine ca nu asculta
aiurelile lui Andrei. Ma mut mai spre dnsa.
- Hai sa ne dam ,i noi, vrei? Caut n buzunar - mi-a dat mama
cteva ruble.
Pnu(a mi ntoarce o privire nedumerita, se uita la fete, la Andrei, ,i
rde fara sa-mi raspunda.
- Nu uita ca te-am discutat la comitet! Andrei ma mpinge cu umarul
n piept: de cazul tau a fost informat raconv|.
Dar mai lasa-ma n pace, bre! Macar aici, la joc. Caut banii n celalalt
buzunar.
- Mergi? ntreb sim(ind hrtia intre degete.
- Ma tem... Nu m-am dat niciodata...
- Suntem n(ele,i? Ma duc sa vorbesc cu flacaii.
Pornesc spre scrnciob. Andrei se (ine de mine. Ma apuca de bra(.
- Ce ai de gnd sa faci?
- Sa ma dau n scrnciob!
- De ,coala, zic, ,i-n general...
- Asculta, Andrei: daca n-am sa pot da examenele, trec la serala. Ori
ma duc la FZO.
Se da mai aprope ca sa-mi comunice un secret mare:
- Stii ce te sfatuesc sa faci? Sa te duci la scoala de mili(ie. A venit aici un
|eenan ,i cauta baie(i. Ai fara ceva opt clase, acolo se primesc cu ,apte...
Parca m-a palit cu maciuca: auzi tu? la mili(ie! S vn||v cv jvrvacv|
|a g
1
... Du-te tu, ca acolo-i de tine. Si tai prin mul(ime. Vad o ceafa
cunoscuta - Ignat! Sa-mi faca rost de un leagan ca nu mai pot de atta
naduf.
1
... s vn||v cv jvrvacv| |a g... Cuvinte taiate de redactorul-cenzor ,i restabilite
dupa manuscrisul original.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

108
- Sandule! Ce mai faci? Nu vii sa prindem caldarea?
Vera. Cu o ,alinca alba de matase, cu flori ro,ii ,i (ar(amuri lungi...
Ma prive,te cu ochi plini de draci parc-ar zice: nu cumva te-a pus pe
frigare vre-o feti,cana?
- N-ai scos-o de atunci?
- N-am avut cu cine.
Dracoaica! Strig ca vin neaparat, acuma n-am timp. l gasesc pe Ignat
,i-i spun necazul.
- Bun, frate! Ad-o ncoace pe mndra ta.
mi croiesc drum prin mul(ime, napoi. Cum a, lua-o pe Panu(a, dar
sa nu dau ochii cu Andrei? Fac un ocol mare, ,i cnd ajung la ridicatura
pe care stateau fetele, vad ca nu mai sunt acolo. Ma uit ntr-o parte, ma
uit n alta - nu-i Panu(a. Ma nal(, poate-o zaresc. Cel pu(in pe Andrei.
Nu-i nici el, fire-ar sa fie...
- Ai! (ipa sus, ntr-un leagan, o fata. Glas cunoscut. Da, Panu(a! Iar
baiatul cine-i? Andrei! Mi se face negru naintea ochilor. Muzica cu
trompetele ,i clarinetul se duc de-a ,uiul ntr-o parte parca le-ar fi tras
cineva cu un (ol. Numai toba bufne,te tare de tot, ,i nu undeva, ci chiar n
pieptul meu... Stau ct stau, apoi pornesc, clatinndu-ma, pe la marginea
mul(imii, ntr-o parte...
M-am tot dus pe Uli(a Mare n sus. Pe
la por(i stateau de vorba cte-un flacau ,i o fata... M-a amagit... m-a
tradat... prefacuta... minciunoasa... Nu ,tiu ct am umblat a,a pna sa-mi
vina un gnd mai a,ezat: dar daca nu era ea, era altcineva? Ma ntorc ,i o
iau napoi sa ma conving ca m-au n,elat ochii. Peste o bucata de loc:
demult s-au cobort! Doar n-or sta n scrnciob sa ma a,tepte pe mine...
Ia marginea drumului c(iva cople,i se joaca de-a runtunu,ul: unul se da
dupa un dmdule(, pune ou,orul ro,u pe creasta ,i-i da drumul la vale...
- Mai! ma grozavesc: ian aduce(i ouale ncoa!...
,i nha(a fiecare avutul ,i se fac nevazu(i. Trec plin de naduf mai
departe, apoi ma uit ndarat ,i-i vad jucnd iara. Merg la vale ,i-mi vine
ame(eala. Dinspre joc se aud chiuituri, o caru(a gonind - ,i-a furat unul
mireasa! O baba uscata trece pe lnga mine ,i-,i face cruce: lumea se zbate
a crapare, iar ei, antihri,tii, joaca ,i se veselesc! Ia lespede, cnd s-o iau pe
ulicioara noastra, mi rasare n fa(a un bot de cal. O roata cu spi(e de
lemn taie pe la vrful pantofului meu ,i opre,te.


N
E
P
O
T
U
I
109
- Ce-i cu tine, Mariane? Nu vezi pe unde mergi?
Bri,ca lui Ion Vasilevici, pre,edintele kolhozului. E n haina militara,
spalacita, si-n cizme de care nu se desparte nici vara, nici iarna. Dau din
umeri, trec mai departe. Se suce,te spre mine:
- Stai olecu(a! Am auzit ca ai vrut sa lepezi ,coala... Sa nu-nu! Se
ridica pe capra, abia stapnind caii bine hrani(i, iu(i... Asculta: cum dai
examenele, treci pe la cancelarie... Am o vorba cu tine!
Si se duce zburnd. Ma uit n urma trasurii: de ce m-o fi chemnd? Pe
pod ma opresc: gasesc n buzunar un petic de hrtie, rup cate-o buca(ica ,i
o arunc. Cade leganndu-se, apa o ia ,i o duce la vale... Cnd aud clarinetul
zicnd mar,ul - gata, s-a terminat jocul! -, ma duc ,i eu acasa.
Mama ,ade pe lai(a, cu minile-n poala.
- Ai fost? Cum era: frumos?
Stra,nic frumos! ,i trec la fereastra din fund. Soarele apune. Ma uit
drept n soare, nchid ochii, ma dau la soba ,i ma a,ez pe scaunel cu
coatele pe genunchi.
- Erau fete? Ori n-ai vazut nici una?
Acu, o sa ma ntrebe: cu ce erau gatite? din mahalaua noastra cine
era? pe care o luau mai des la joc? ai vorbit cu vreuna?
- Am vazut cteva, dar erau fara din(i...
Mama zmbe,te n col(ul gurii:
- Nu cumva una de-acelea n-a vrut sa joace cu tine de e,ti a,a plouat?
- Da-mi pace! mi vad umbra frnta pe perete, cu gheb n spate -
mare lucru!
Mama tace o vreme, cautnd sa priceapa ce-i cu mine.
- Ia scoala ,i da-te-ncoace.
Mai bine ies din casa. Vaznd ca n-am de gnd sa ma mi,c, zice raspicat:
- Sa vad: are sa-(i iasa? Ridica-te de pe scaun.
Desface pe bra(e ni,te stofa neagra.
Ma apropii de dnsa. Ma ntoarce cu spatele, mi-o pune pe umeri, n
lung ,i n curmezi,, apoi iar ma ntoarce ca pe-o matahala.
- Ce (i-i, baiete? Parc-ai fi mort! Ia mneci nu ,tiu cum are sa fie, dar
(i iese.. Cine i-a cusut lui Andrei costumul?
nmarmuresc: a aflat ceva...
- Nu ,tiu! Si dau sa ies.
- Dar ngaduie oleaca! Ma pune sa fac ni,te socoteli, ca a fost la trg:
ce-a cumparat, ct a platit, ct vine metrul, daca n-a amagit-o negustorul...


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

110
I le fac ,i iar dau sa pornesc. Izbucne,te suparata: ce-i cu tine? Parca ai
avea un fier ars ntr-un loc! Eu ma zbat sa-l mbrac, ,i el face nazuri. Un`-
te izbe,ti? Te-a,teapta cineva?
- Iasa-ma cu hainele... Nu-mi trebuie...
- A,a?! Nu-(i trebuie? Vrei sa umbli cu fundu gol ca un (igan? Sa te
arate lumea cu degetul? Draga doamne, e,ti mare, mine-poimine
flacau, trebue sa ai macar o haina mai cura(ica, sa ai cu ce ie,i n lume.
Auzi: nu-i trebuie! Si prinde a se vaita: da eu ma scol cu noaptea-n cap,
da eu ma duc pe jos tocmai la trg, da eu umblu toata ziulica sa gasesc
materie mai buna ,i mai ieftina, ca la casa mea nu se tavalesc banii prin
unghere! Viu acasa, abia duc picioarele, da el: nu-mi trebuie! Asta (i-i
mn(amita, mai baiete? A,a graie,ti tu cu mama-ta?
N-a ramas mult pna la sfada. Azi n-am sa ma pot re(ine, am sa-i spun
vreun cuvnt urt, o sa-mi para rau pe urma. Ma izbesc n u,a ,i ies. n
prag ma gndesc ncotro sa apuc: la pod sa mpro,c broa,tele?... ori iar pe
uli(ele satului? Ca mai bine nu ma duceam la joc! Pornesc pe carare-n jos,
vad ciotca - sta cu pana de fier ntr-nsa, cum am lasat-o. Mai ncolo
ciocanul cel mare. Pana cade cum o ating. O pun iara. Radacina cea sub(ire
sta tot a,a, nelamurita. S-o desfac! Sa aflu, n sfar,it, ce-i cu dnsa? De care
radacina-i legata mai tare? Care o (ine? Pun pana. Ridic ciocanul, izbesc.
O(elul suna ascu(it - intra! Mai izbesc o data - se duce!
- Alexaaaaandreee!
Mama mi face semn din fereastra sa vin n casa. Mai lovesc o data,
radacina crapa, o despicatura ngusta, cu vine negre. Se mai (ine, dar o sa
cedeze! Tot sunt ,i eu bun la ceva.
Intru - mama sta n fa(a lazii deschise.
- Din materia care-am cumparat-o azi (i coasem costum. Dar
came,a?... Ia mbrac-o pe asta. Desface o cama,a alba cu flori albastre pe
la guler ,i-n fa(a cu doua canafuri. Sa vedem...
Scot jacheta roasa-n coate, o pun pe lai(a. Mama plesne,te din palme:
- De lunga taman buna! Si-n mneci (i se potrive,te. Oleaca largu(a
n spate...
Ma ntoarce, ma suce,te, parca m-ar gati mire. Minile ei zboara
mprejurul meu.
- Uite ,i tu! Ma da n fa(a oglinzii. Un flacau am, nu zece. Eu am
brodat-o, cu minile mele.
- Mata?


N
E
P
O
T
U
I
111
- Pentru tata-tau.
- Cnd erai fata?
- Dupa ce ne-am luat. Dar tot se chema ca-s fata, ca nunta nu facusem
,i nici mireasa nu fusesem.
- Si a(i facut nunta, mama?
- N-am mai facut, dragul mamei. Zicea Petrea ncoace, cnd s-a mai
a,ezat vremea: hai, Marie, sa facem ,i noi ca toata lumea... - A,a, cu
baiet mare? - l punem vornicel... la nunta noastra... S-a nceput batalia,
s-a dus ,i... nchide ochii, scutura din cap: am fugit dupa dnsul, o vreme
am ,ezut la matu,a lui care l-a crescut, pna ne-am lamurit cu parin(ii
mei... Eram tnara, abia mplinisem ,aisprezece... De acasa mi placea sa
lucrez cu acul. n doua nop(i a fost gata, dupa cum o vezi...
Oare cum arata feti,cana? De ce s-a maritat a,a tnara? Matu,a Nastasia
zice ca daca nu se marita ar fi ridicat-o ,i pe dnsa ,i ar fi dus-o cu bunelul...
- I-a placut tare cama,a. A zis ca are s-o pastreze toata via(a...
- Si n-a mbracat-o?
- De cteva ori. O data cnd m-a dus la Odesa la teatru...
- Ai fost la teatru?
- Dar cum ai crezut? Frumuse(e ca aceea nici n vis nu po(i sa visezi.
Ce nchipuiri sus, pe podul rotund ca un cer frumos de noapte...
Parca a, vedea-o ,i a, auzi-o prima data.
- Dar va ,tia(i cu tata de mai nainte de a va... lua?
- Daca lucra la noi! Ia arat, dar mai ales la coasa, la treierat. Tata
Ieon l naimea ca era baiat harnic ,i muncitor...
- Se cheama ca era argat la voi?
- Argat? Amu a,a se zice, dar atunci, cine vroia sa c,tige bani ori
altceva se naimea cu ziua ori cu saptamna, cnd era mai mult de lucru...
- Cum de te-ai dus dupa dnsul, mata, fiica de gospodar, ,i el din saraci?
- Noi, surorile, ne-an inje|es s ne nrn, sa-l lasam pe aa. Ca ne
nna |a |vcrv
1
,i numai la boga(ie i era gndul... Venisera alte vremi,
1
...ne-an inje|es s ne nrn... aa... ne nna... Un sacrilegiu comis de autor
contra adevarului uman ,i istoric: nu putea o fiica sa spuna a,a ceva despre tatal ei.
Dndu-,i seama ca prea a ajuns departe cu scoaterea valului de pe o tema interzisa
ca cea a organizarii for(ate a kolhozurilor ,i a exterminarii (aranimii prin deportari,
n-a gasit alta dect sa faca pe-o fiica de (aran care este de fapt mama sa sa se lepede
de parin(i. Autorul era convins la acea vreme ca prin ie,irile ei violente matu,a
Nastasia a dat glas adevarului cel mare.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

112
vroiam sa rasuflam ,i noi mai slobod. Pe deal, la lucru, Petrea ne spunea:
degeaba se opinte,te mo, Ieon sa faca avere - or sa i-o ia la comuna, ca
a trecut vremea celor boga(i...
- Mai lucrau ,i al(ii la bunelul?
- Numaidect! Venea, bunaoara, Andron, flacau ,i el pe-atunci...
Ia auzul acestui nume am un tremur n maruntaie.
- Cum se mpaca tata cu badea Andron?
- Cu Andron? Cum se mpacaaaa?...
- Zic unii ca... nu se prea mpacau. i drept?
- Cine (i-a mai spus-o ,i pe asta? Au fost, se cheama, prieteni: odata s-au
dus la s|vj|, odata s-au ntors acasa. Amndoi veneau uneori la noi la lucru.
Andron era din oameni mai nstari(i ,i venea mai mult a,a... Pe urma Ion,
tata-tau, Andron ,i al(ii au pornit kolhoz n partea noastra de sat... Dar
odata s-au batut. Ne ntorceam de la o cumatrie. Cu vreo c(iva ani nainte
de a ncepe batalia. Noapte, ntuneric. Erai mititel ,i te-am lasat acasa cu
lelea Nastasia... Mergem, la un col( ne iese cineva nainte. El era! l opre,te pe
tat-tu, cica are o vorba sa-i spuie. Eu ma duc nainte, tata-tu ramne... I-am
a,teptat toata noaptea. A venit diminea(a. Plin de snge.
- Pentru ce s-au batut, mama?
- Unii zic ca de |a po| c s-av |va
1
. Nu ,tiu. Dupa aceea s-au mpacat...
O floare de pe gulerul cama,ii bate n ro,u. O pata de snge?
- De ce ma ntrebi? Nu ma crezi?
Poate-i de atunci, din noaptea aceea, pata?
- Te cred. Vad ca ne-ajuta amu cnd ni-i greu. Numai ca n-a, crede
ca s-a mpacat cu tata.
Mama ma prive,te cu ochi mira(i: ce gnduri l bat pe baiatul meu? Se
ntoarce, se duce la fereastra. Ma uit la dnsa - n bataia apusului pare
grbovita: umerii i-au cazut, obosi(i, parca n numai cteva clipe a
mbatrnit...
Am adormit dupa miezul nop(ii. Am
visat un vis: se facea ca mergeam cu Panu(a pe un cmp de flori. Se leganau
ca valurile florile. Ne (ineam de mna. Vedem naintea noastra o apa
albastra. Apa se face munte, ,i de dupa munte se ive,te un om n straie
negre... Mai departe nu se poate! ne striga. Vreau sa ntreb: de ce nu se
poate? El ntinde o mna lunga, o ia pe Panu(a de bra( ,i o duce cu
1
... de |a po| c s-av |va... Vaga aluzie la represiunile din anii 1934-1937.


N
E
P
O
T
U
I
113
dnsul... ncotro, Panu(o? Ai spus ca mergi cu mine!... Aha, i Andrei,
dar s-a mbracat n alte haine... Ai crezut ca Panu(a e a ta? Nu-i a ta - e
a mea! Panu(a, ntorcndu-se catre mine: te-am a,teptat. De ce n-ai venit?
Ma duc cu dnsul... Dau amndoi din mini, se nal(a ,i zboara. Vreau ,i
eu sa zbor, dar ma (ine ceva de picior - ni,te vi(e lungi. Mi-au cuprins
gleznele, genunchii, ncerc sa ma smulg din prinsoarea lor, dar zadarnic.
Pe nea,teptate flutura n fa(a mea o cama,a alba, cu mnecile desfacute.
Ma prind de mneci, cama,a zboara, scap de prinsoarea vi(elor tari ca
o(elul ,i cobor ntr-un lan de gru copt. Vad pe cama,a o pata de snge
proaspat... Tata! Cine te-a nsngerat? - El! vine un glas din pamnt.
Cine: tata? - El! se aude dintre spice. - Cine: tata? - El! raspunde
vntul. Pornesc sa ajung glasul, ies n marginea lanului, ma mpiedic ,i
cad cu fruntea de pamntul tare.
Ma trezesc cu o cumplita durere de cap.
n casa, ntuneric.
Se aude cumpana fntnii scr(ind - s-a strnit vnt afara.
Caru(a opre,te lnga fntna. Omul ia
o saltea, Vica pe cealalta ,i pornesc cu ele n spate. Cnd sa pa,easca peste
,an(, vine un nour ,i mproa,ca cu stropi mari, scnteietori - ploaie cu
soare. n fa(a casei, un tractora, cu platforma mpu,ca dopuri de fum
albastru. Tata ,i cei doi oameni descarca saci grei de hrtie galbena.
- Ne uda materialul, baie(i!
- O bura... Trece repede...
- Peste-un ceas poate sa toarne cu galeata... Vreme de vara...
Tata ntoarce spatele, apuca sacul de la gura ,i, aplecndu-se, l duce
n casoaie. Da cu ochii de Vica.
- Avem, tatei, ,i ciment. Altul la rnd!
Badea Hortolomei lasa salteaua ,i se duce spre ceilal(i, rasucindu-,i
din mers o (igara. Vica: sa caut un ac ,i a(a, sa le cos... am uitat ceva...
Fuge la caru(a ,i se ntoarce cu un manunchi de spice... Gase,te pe masa
o coaja de pine, ia cartea ,i se a,aza la fereastra... Nava se apropie de
Vega, stea n sistemul Galactic catre care se ndreapta Soarele, mpreuna
cu toate planetele. Echipajul, doi barba(i ,i o femeie, calatoreau n stare
de quasianabioza, urmnd sa se de,tepte dupa mul(i ani, cnd vor fi
atins sfera de atrac(ie a astrului... Oare cnd vor fi ajun,i la destina(ie ,i


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

114
se vor trezi ,i vor mai aminti ce-au fost odata?... Ridica ochii din pagina:
nu cumva memoria leaga genera(iile? Nu cumva memoria este via(a eterna
catre care nazuie,te omul?...
Se aude un uruit afara. Urmeaza o bufnitura de se cutremura pere(ii.
Vica izbe,te fereastra, scoate capul ,i vede mai la deal de casa o gramada
de nisip cu prundi, ,i o autobasculanta ndepartndu-se... Se duce la
masa, ciupe,te din pine, gase,te sub ziar o conserva deschisa ,i de cum
pune n gura cele cteva farme de pe,te, o apuca o foame de lup... De
patru zile n-am gustat mncare calda... Si tata care munce,te din greu...
Iasa cartea ,i iese n prag - vazuse ni,te cuiburi de cartofi n gradina.
Tata ,i cei doi aduna lutul de pe lnga pere(i... Vica o ia printre buruieni:
,tir, palamida, maturici verzi... Intra n vie - vreo zece rnduri de tufe.
Cteva mai au araci, de pe vremea cnd traia bunica. ntr-o margine,
c(iva prasazi, batrni, dar nca tari. Toamna, cnd se racea timpul,
bunica umplea un co, ,i venea la ei la ora,. Ie a,ezau pe pervaz ori la
balcon ,i-ntr-o saptamna se faceau dulci ca mierea... Se vad omizi n
cteva locuri. Ie culege ,i le calca cu piciorul. n capatul viei se ridica
falnic nucul...
Se lasa lnga un curpen, scormone,te ,i scoate c(iva cartofi rozi. Se
muta la altul. Brusc, simte ca o pnde,te cineva de dupa buruieni. Pentru
o clipa vede un cap cu parul alb ,i ochii rotunzi. Duce mna la ochi: a fost
cu adevarat ori are naluciri?
Ia strachina ,i porne,te spre casa. Sa gatesc mncare, i trecut de amiaza
,i lucratorii...
ncearca sa aprinda focul n bucatarie, dar fumul umple casa. Iese
afara, la pietrele de la vale de casoaie, ,i a,aza oala cu cartofi.
- Vica! Plec pe-o jumatate de ora n sat cu tovara,ii... Tata s-a spalat
,i acum se ,terge... Vin repede...
- Am pus ni,te cartofi la fiert. Sta(i sa gusta(i ceva...
- Dumnealor se grabesc... Ica ,i Ignat ,i-au scuturat hainele de colb
,i se mbraca. Trebuie sa ne pregatim pentru mine... Am sa-i servesc cu
ceva la cantina. Fierbe cartofii ,i (ine-i calzi.
- Sa vii degraba, tata!
Se a,aza pe piatra din fa(a focului. Uneori fumul se culca n partea ei
,i atunci se ntoarce. Cum ,i schimba fumul direc(ia, se suce,te iar cu fa(a
la foc. Cite,te ,i are grija sa puna vreascuri... Cite,te despre cum a fost
deschis sarcofagul faraonului egiptean Tutanchamon. Ramasese nejefuit,


N
E
P
O
T
U
I
115
ca prin minune, pna n secolul nostru. Avea amenin(atoarea inscrip(ie:
cine va cuteza sa-l deschida ,i va pierde via(a. n clipa cnd capacul
sarcofagului fu deschis, ,eful echipei de arheologi, fiind mai aproape,
sim(i o mpunsatura n obraz, din care peste cteva saptamni muri...
Acum trei mii ,i ceva de ani omul putea lua masuri de aparare a propriului
mormnt? A existat pe atunci un asemenea nivel al ,tiin(ei ,i tehnicii?
Simte o privire dintr-o parte. ntoarce capul: n capatul cararii, la
marginea ,an(ului, sta baiatul care s-a aga(at azi de caru(a. Tot cu bicicleta
lui. Vica are o pornire de suparare, dar pe loc i trece. Ridica mna, ,i
arunca parul de pe fa(a ,i-,i continua lectura.
- Scuza(i frumos, domni,oara: se poate sa Va da(i mai ncoace? Ori
trec eu?
Vica salta din umeri: ce baiat, zau! ,i-,i vede de foc. Socotind tacerea
fetei drept o aprobare, mpinge bicicleta pe carare ,i iata-l aici.
- Vad ca se pregate,te un ospa( haiducesc! Pentru cine? A, n(eleg...
Baiatul ,i poarta privirea asupra casei mbracata n plato,a de srma,
asupra gramezii de nisip...
Vica: ce baiat ,i aista, zau!
- E,ti de sat? Nu te-am vazut mai nainte.
- Nu. Sunt de departe. Cu toate astea ,tiu de unde vii ,i cine e,ti.
- Chiar a,a?
Baiatul culca bicicleta, ia ni,te crengu(e ,i le pune pe foc. Prive,te cum
le cuprind flacarile, apoi, fara a ntoarce capul: ,tiu!
- Ce te-ai aga(at de mine ntr-un mod att de obraznic? Nu (i-i ru,ine?
- Obraznic? Eu? Baiatul sare n picioare, punnd mna pe ghidon...
Dar n-ai spus ca pot sa vin aici?
- Scuza-ma, n-am vrut sa te jignesc. A,a mi-a venit... pe limba. Dar,
de fapt, e,ti... obraznic!
- Oo! baiatul accepta jocul... Romeo ,i Julieta, Montecchi ,i
Capuletti, ai citit pe Shackespeare? |ii minte?
- N-am citit. Nu (in minte.
- Dar te vad hojma cu cartea-n mini. Ori e o carte de bucate?
Auzi-l... Hojma! (i tai eu nasul!
- Ce umbli... |ojna cu bicicleta? Ori ai picioarele strmbe ,i nu po(i
merge pe jos?
- Unu`la zero n favoarea Vicai Marian! Baiatul bate din palme... Pe
un ton grav: ,tii pentru ce am venit? Sa-(i spun un secret.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

116
- Un secret? Mie?
- Anume (ie! E,ti singura. Tata-tau a plecat cu ni,te oameni... Vrei
sa vii deseara la pru? Sunt ceva mai sus ni,te pietre, apa curge ,i suna
frumos. Ai sa vii?
- Ce sa fac acolo?
- Am sa-(i spun... ceva.
- Nu ma duc nicaieri. Daca ai un secret, n-ai dect sa mi-l spui...
Victor o prive,te pe sub sprncene.
- Bine. (i spun. Ai mama?
- Am. De ce ma ntrebi?
- Ai tata?
- Nu l-ai vazut?
- Eu nu am tata. Tatal meu ne-a parasit cnd aveam vreo trei ani.
Nu-l (in minte, nu mi-l amintesc. l ,tiu pe tatal vitreg. Era un om bun,
(inea la mine, dar s-a mbolnavit ,i a murit...
Vica se ntristeaza: da, e rau sa nu ai tata...
- O iube,ti pe mama ta?
- Ce ntrebare?!
- Si pe tata?
- De ce ma ntrebi?
- Ai vreun frate, o sora?
- Un fra(ior.
Pe nea,teptate spune o vorba care o uluie,te pe Vica.
- Dar ,tii ca noi am fi putut fi frate ,i sora?
- Noi?!
- Am gasit o poza la mama: ea ,i un baiat. Pe verso: Pana Negrescv
|exandrv Maran... In annrea dragose vence... Mare 48... Daca s-ar
fi casatorit...
- Viiictooor! Mergem ca ntrziem!..
n drum a oprit o limuzina ro,ie. Din geamul deschis o mna alba
face semne. Baiatul arata oarecum speriat. ,i ia bicicleta.
- Sa ,tii ca te consider de sora... Ma striga sa plecam... Unde sa
plecam? Umblam a,a din sat n sat. Bunicii au murit ,i ea a vndut casa.
Ne-am oprit la mo, Andron. A angajat ma,ina asta ca sa ne care la vreo
alta ruda din alt sat...
mpinge bicicleta pe carare, spre drum.


N
E
P
O
T
U
I
117
Vica scoate capacul: c(iva cartofi s-au desfacut. Pune capacul la loc...
Peste stravechea enigma a faraonului egiptean se suprapune enigma unei
alte vie(i, n care-i implicat tatal ei. Dincolo de rndurile din pagina vede
mereu fa(a trista a baiatului: sunt singur pe lume... Singur, repeta Vica o
data, de doua, de multe ori...
Tata a sosit ntr-un ,GAZ-ik verde. Cu el coboara doi barba(i: unul
nalt ,i ro,u la fa(a, celalalt cu obrajii sup(i, dar amndoi bine dispu,i...
Vica, fiica-mea... Barba(ii i dau mna, apoi privesc spre casa, cu minile
duse la spate: uite ce s-a apucat Alexandru - s-o cenenvasc. Nu era
mai bine s-o vnda cuiva, poate chiar... kolhozului, sa faca un hotel, ca
vin straini ,i n-au unde trage... Cel mai nalt e pre,edintele kolhozului, cel
mai pirpiriu pre,edintele sovietului satesc, dar tata li se adreseaza simplu:
Ulian ,i Boris... S-o darm? zice tata: casa buneilor ,i parin(ilor mei? Nu,
am s-o repar, pentru cine-o fi, poate pentru mine, la batrne(e... Acolo,
la ora,, cnd (i-a veni ceasul, pot sa te scape cu tot cu sicriu de la etaj...
Aicea ,i cimitirul i mai aproape, mai mul(i cunoscu(i, o sa fie mai vesel...
- Bine-ai zis, Alexandre! rde omul cu fa(a ro,ie: sa nu ne fie urt...
acolo!... Mergem, Boris Ivanovici... Sa vedem cum lucreaza combainele
pe deal. Vii ,i tu cu noi?
- Trebuie sa ma pregatesc pentru ziua de mine. Adun ni,te lucratori
,i o dau gata.
- Treci pe la mine. (i dau c(iva baie(i din brigada. Te-i n(elege cu
dn,ii...
Urca n ma,ina ,i pleaca.
S-a nserat. Tata ,i Vica se a,aza la masa. Alexandru a adus doua
pini, unt, ro,ii, zahar, ceai. Au nchis obloanele - dau navala fluturii
la lumina. Alexandru cura(a cte-un cartof, se uita la portretul dintre
ferestre, ,i muta ochii la Vica ,i gase,te tot mai multe asemanari... Ochii
i se nchid de oboseala... Cei doi vin ,i mine, plus al(ii c(iva cu care s-a
n(eles azi. Sa se apuce de tencuit... Era un ciur n casoaie... prin pod...
Caldari vechi... O ma,ina de nisip... nca una mine diminea(a... Observa
manunchiul de spice. Are un fior n inima. ,i muta privirea: da, floarea...
Prive,te la spice: da, spicele... Iipse,te ceva, dar ce anume? Oboseala se
face tot mai sim(ita, capul mai greu... Face un efort, se ndreapta de
spate... S-a tras la fa(a tata, ochii sunt obosi(i, cicatricea de la tmpla
aproape neagra...
- De unde spicele?


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

118
- Ie-am adus de la cmp...
Da, le-ai adus. Se ncrunta, pune cartoful pe jumatate cura(at, pe
masa, se duce dincolo, aduce un pachet. Scoate un portret, ca un sfert ct
al bunicai, ,i-l pune alaturi. E un militar, gulerul tunicii ncheiat strns
pe gt, barbia cam ridicata.
- Mi l-a dat Ulian. Au amenajat la Casa de cultura o galerie a satenilor
cazu(i n razboi... Vreo patru sute...
Ia manunchiul de spice ,i-l culca n fa(a tatalui sau. Se a,aza iar la
masa. Tata cura(a cartofii ,i se uita absent la degetele sale...
Dupa examene l-am cautat pe Ion
Vasilevici. Pleca de urgen(a la raion. Mi-a spus ca trebuie sa fiu n cutare
zi la seneev... Ne prezentam n ziua fixata vreo opt baie(i din sat, cte
unul-doi de la fiecare kolhoz. Apare directorul. Ne pofte,te n cabinet.
Un barbat cu burti,oara, n costum albastru-nchis: pantaloni bufan(i,
tunica, cizme lucitoare n picioare... Gavrilcenco, se recomanda ,i ne
ntreaba pe fiecare cum ne cheama. Ne vorbe,te de razboi, de seceta, apoi
ca... anul acesta pe cmpiile kolhoznice s-a copt o roada buna, trebuie
strnsa, sa nu se piarda nici un graunte. Am n(eles ca o sa lucram la
cntaritul grului treierat reprezentnd seneev|, adica statul. Ia urma
tovara,ul director adauga: n acela,i timp sunte(i lucratori ai kolhozului:
seneev| va plate,te bani, kolhozul va da... n natura, adica graun(e... Ne-
am ntors pe jos: seneev| era la vreo ,ase kilometri, ntr-un sat de ucraineni.
Trece o zi, trec doua, trei. Ma duc cu mama la pra,it n vii. Ia caratul
snopilor cu badea Hortolomei - noi cu caii, al(ii cu boii...
ntr-o zi, pe sub amiaza, vedem venind dinspre sat treieratoarea. Pe
tractor ,ade Costea M(a cel cu degetele sucite de o bomba, sus, pe
treieratoare, badea Pavel ,i Ignat...
Am mai lucrat cteva zile la ncarcat, am fost trecut la datul snopilor
de pe stog. Veneam acasa seara trziu, abia apucam sa pun ceva n gura
,i adormeam. Dis-de-diminea(a mi luam furca, aninam traistu(a cu ce-mi
punea mama - tot nu te-au facut nacea|n|? a, rasufla ,i eu mai u,or -
ie,eam n marginea satului ,i apucam peste miri,te spre arie. Grul
treierat l cntarea o fata care facuse treaba asta ,i anul trecut. O vedeam
de sus: pune greuta(ile, le numara cu degetul ,i scrie ntr-un caiet. Dar
mai tare se ferea sa n-o ajunga soarele...


N
E
P
O
T
U
I
119
Furca cu patru coarne scr(ie.
- Snopi! Da(i snopi! striga omul cu ochelari pe fa(a - n-are cu ce
hrani ma,ina. Snopi? Avem destui - sa-i tot ridici. Proptesc coada de
salcm n pntece ,i - sus cu el! l trec pe sub soare ,i-l arunc pe platforma.
Coada-n pntece, ,i s-a mai dus unul...
Snopi, snopi, snopi!
Coada furcii n pntece ,i zboara snopul! Trosc! mi cade snopul n
cap. Caut furca - s-a rupt. Pna-n seara mai este. Haidem jos sa mi te
dreg. Ma dau la margine, ma las pe ,ezute, ,i... zbor peste o basma alba
care odihne,te la umbra.
- Prinde-ma, puicu(o!
Ma nvrtesc dupa un topor, sa cioplesc coada ,i s-o pun la loc. Badea
Ilie, ,eful ariei, vine ,ovlcaind pe piciorul lui de lemn:
- Mai Marian! Fuga la Ion Vasilevici...
A doua zi vin la arie pe cnd se ridica
soarele de dupa Movila Pa,ei. Racoare. Roua cazuta peste noapte sclipe,te
pe firele galbene de paie. Sed pe marginea cntarului ,i ma uit la Costea
- se cazne,te sa porneasca tractorul. Ignat s-a bagat n treieratoare ,i
ciocane,te. Badea Ilie le dascale,te pe ni,te fete pe care le-a pus sa mature
fa(area ,i sa adune grul ramas peste noapte. Scndura de sub mine i jilava,
dar soarele se ridica repede ,i ncepe sa friga. Culeg de pe jos un pai, l turtesc
n patru, fac o mori,ca, o pun pe alt pai, mai sub(ire, o ridic - nu se clinte,te.
O ridic mai sus - nici gnd sa se mi,te. Mare nadu,eala o sa fie...
- Gata, mai! Ignat a ramas singur - badea Pavel s-a ntors la fieraria lui.
Tractorul prinde a zbrni. Costea pune pasul. Treieratoarea ncepe
a se zgl(ai. Bara|anv| ,uiera mu,cnd din primul snop... Cnd a strigat
Ignat ,i batoza a pornit, am sarit din loc cu ceilal(i, dar mi-am amintit de
func(ia ce-o am ,i m-am ntors la cntar. Fata n-a venit sa-mi dea cntarul
n primire - m-am apucat sa sucesc roti(ele ,i clempu,urile ca sa ma
dumeresc singur.
- Unde torni, fa Grachina? Glasul suparat al lui badea Ilie: Eu am
grait la tine ori am hamait...
- Valeu, m-am spariet! Eram sa scap cova(ica... Grachina ncepe sa-,i
scuipe-n sn: Ptiu, ptiu, ptiu...
- Nu te mai poci, fa, atta. Mai bine cauta-(i de lucru...


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

120
Grul curge pe gura treieratoarei ca un ,uvoi. Grachina are de datoria
sa duca covata plina, s-o de,arte, s-o aduca napoi ,i s-o puna n locul
celei care s-a umplut ntre timp.
- Tu cu ce-ai ascultat: cu pntecele? Mai nti sa pui covata pe cntar,
pe urma s-o de,er(i la gramada.
- Ce ai cu pntecele meu? se zburle,te Grachina, saltnd covata pe
burta revarsata: am turnat n gramada ca am vazut ca nu-i fata care
cntarea...
- Cu capul tau am ce am, nu cu pntecele. Fata nici n-are sa vie, ca-i
pusa-n spital la opera(ie. Este-n loc baietul ista - el are sa cntareasca,
auzit-ai?
Grachina: auzit! Arunc mori,ca de paie jos, mi trag cozorocul pe
frunte ,i ma apuc sa controlez daca-i pus drept cntarul.
- Cum merge lucrul, tovara,e? badea Ilie mi strnge mna: spor la
munca ,i ntr-un ceas bun!
Se duce spre caru(ele sosite sa ncarce grul ,i sa-l care la magazia
kolhozului.
- Dar cu aista ce sa fac? Grachina arata spre grul turnat drept n
gramada. N-o aude. Se ntoarce catre mine: gata (i-i ma,inca, mai?
Ridica de la gura treieratoarei covata plina, mpingnd-o n loc cu
piciorul pe cea de,arta, o salta pe un ,old ,i o aduce, rostogolindu-,i
snii. O pune pe cntar, ntoarce mna ,i-,i ,terge fa(a. Apoi ,i propte,te
minile n ,olduri ,i se uita la mine.
Deschid socoteala de sus, pun chilele, mut clempu,ul - cntarul
joaca-n sus ,i-n jos ,i nicidecum nu vrea sa opreasca. Afurisitul, a
nnebunit ori ce dracu` are? Pun alte greuta(i, mi,c ncolo, schimb aici...
- Mai repede - ce mi te fosai atta? Ca se umple cealalta cova(ica...
Grachina pufne,te de rs: aha, nu-(i iese? Sa vad eu...
Cum pune mna, cntarul se lini,te,te. Ia covata ,i nainte de a o
turna la gramada ma ntreaba cum ramne cu grul varsat mai nainte...
Am sa adaug una la numar... Gracina zmbe,te-n col(ul gurii ,i se duce
leganndu-,i trupul. Ma uit mprejurul cntarului, ma aplec - sta bine.
Ma urc, arata exact greutatea mea. Cobor repede, ca vine Grachina.
Pune covata pe cntar, face ffffu! ca foiul lui badea Pavel ,i se a,aza drept
din picioare. Fa(a ro,ie, picioarele i s-au dezvelit pn` peste genunchii
ro,ii, butucano,i. Rasufla gfind de se clatina grasimea mprejur, iar
pntecele se ridica ,i cade, iar se ridica ,i iar cade.


N
E
P
O
T
U
I
121
- Pentru tine m-a ocart Ilie! ,i face vnt cu piep(ii cama,ii.
Covata i gata cntarita, a,tept s-o toarne, Grachina nici gnd sa se
scoale. Mi-amintesc cum i-a ridicat mo, Trifan tobultocul cu tot cu poale
,i-mi vine a rde. Pesemne mi-a prins zmbetul:
- Buna poama e,ti ,i tu! Ct de colo se vede: samn(a moro,eneasca.
A,a rdea ,i badea Ieon: pe sub musta(i... Ne lua uneori la lucru - la
pra,it, la treierat... Munceam avan, ca eram tnara ,i nu a,a grasa ca
amu... Asta dupa ce l-au ucis pe tata raii, noaptea. Ciubotarea pn` trziu.
I-au strigat afara ,i nu s-a mai ntors - l-am gasit n zori sub gard, cu
capul crapat. De atunci m-am mbolnavit ,i iaca... unii se gasesc de rd
de mine. Cum ,i-a batut joc Andron cnd eram fata de nu m-am mai
putut marita... Poate eram ,i eu n rnd cu lumea...
nha( covata, o torn la gramada, o pun la gura batozei ,i o aduc pe
cea plina.
- Cu cine zici ca seman?
- Cnd mergeai dinioarea cu covata, erai curat btu-to. Cum ai luat
caietul ,i carandav|, semeni mai mult cu tatu-to. (i place munculi(a
u,oara...
Se ntinde la vorba, dar de sculat n-are de gnd sa se scoale. Mai aduc
cteva cove(i, le cntaresc, le de,ert. Pna la urma se urne,te. Se duce
trndu-,i picioarele, aduce doua cove(i ,i iar se opre,te gemnd.
- Si tat-tu, saracu`, s-a prapadit. Nici mama-ta, Maria, n-a avut
noroc ,i parte de om, ca ,i mine. Of, dar ce-i asta? Se apuca de pntece
ncre(indu-se: cum ma taie un junghi! Arata cu minile: mi-a venit rau. Se
duce dupa scrte ,i nu vine o jumatate de ceas. Grul curge ca apa.
Cove(ile se umplu repede. Ie nha(, le car: mai nti le pun pe cntar,
apoi le duc, le de,ert. Movila de gru cre,te.
- Da sa mai car eu...
Da doua-trei cove(i ,i se duce iara. Nu se arata ,i mai lunga vreme.
Soarele dogore,te. Cama,a mi-i toata o apa. Am dat cozorocul la
ceafa ,i car. Pun pe cntar, duc, de,ert, fug la treieratoare, aduc, iar
cntaresc, iar de,ert, iar fug la treieratoare - abia dovedesc sa trec
kilogramele n caiet...
Zbrnitul tractorului s-a mutat n urechile mele, treieratoarea mi
vuie,te n cap: vuuu! ntr-un moment, din repezeala, era sa ma prinda
pasul ,i sa ma traga la roata - ma ame(ise galagia ,i oboseala. Pamntul
sub talpi frige ca jaraticul...


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

122
i vremea amiezii. Treieratoarea opre,-
te. Oamenii se mpra,tie grabindu-se sa apuce o palma de umbra. Trec
pe la poloboc, trag cteva cani - a facut cineva una dintr-o cutie de
conserve americane -, apoi caut pe unde m-a, aciua. Ignat ma striga de
sub scrta:
- Vin` aici, ca e,ti de-al nostru!
Soarele a urcat n vrful cerului ,i-i numai o f,ie de umbra. Ma las n
genunchi. Mai ncolo au ncremenit doua femei: una a aruncat un sac ,i
a cazut cu fruntea pe el - fa(a nu i se vede, alta n-a apucat bine sa ajunga
la umbra, cum a cazut pe-o parte, cu mna ntinsa, a,a a adormit, cu
picioarele la soare, calciele crapate, cu urme de snge pe pulpe.
Ma sprijin cu spinarea de scrta. Paiele ma nghimpa. Mi,c din umeri
sa-mi fac loc.
- Culca-te sa a(ipim oleaca, ma ndeamna Ignat. Ai mncat ceva?...
De mine o sa te nscrie la por(ie. De amu e,ti cu noi... Mecanicul ,i
tractoristul primesc diminea(a de la magazie cte-o bucata de pine
coapta ,i ceva brnza de oi.
- Ma tem ca am sa ma ngra,... Glumesc, cu toate ca n-am mncat
nimic. Nici nu mi-i foame de obosit ce sunt.
- Sa zici ca! Ignat se sprijina ntr-un cot ,i se uita mprejur: unde l-a
dus naiba pe Costea, ca... mai ramasese ceva n traista? Coosteaa!
Da glas de la c(iva pa,i: sta lungit pe burta, cu picioarele ridicate-n
sus, iar n fa(a lui cteva fete mbrobodite, numai nasurile li se vad.
- Iasa-ma, Titiana, sa pun capu-n poala ta.
- Sa-(i fi luat capati de acasa!
- Pe genunchi la tine-i mai moale...
- Sezi bini,or ca te spun la mama!
- Iasa-ma, Titiana, mama-ta nu ne vede...
- Pune-(i pumnul sub cap ,i dormi sanatos.
- Ia uite-l: sa doarma, saracu`! l ia n raspar alta: deseara ce are de
facut?
- Se duce-n sat la fete seara.
- Alunga-l, fa, ca-i vine a zburda de hodinit ce este. Da drumul la
tractor, se duce la umbra ,i doarme toata ziulica...
- Fa Chilie! face Costea suparat: ian sa te puie-n locul meu, ,i ai sa vezi!...
- Doar nu dai cu furca toata ziua?


N
E
P
O
T
U
I
123
Costea-i avan ,i daca se supara... Se vede ca l-a atins fata unde-l doare.
Se da mai aproape de Chilia, se face ca-i baga ceva-n sn, ,i cnd aceea ,i
aduna minile la piept, o ridica-n bra(e ,i porne,te spre tractor. Fata
(ipa, l bate cu pumnii, oameni nal(a capetele supara(i ca le-a stricat
odihna, apoi pornesc sa rda.
- Arunc-o pe scrta!
- Trnte,te-o n gru!
- n barelu` cu apa..
Vede fata ca flacaul o duce spre poloboc, se rupe din bra(ele lui, i mai
trage un zdupac ,i fuge la prietene.
- Iasa ca tot am sa te murez odata...
Se trnte,te lnga noi, frecndu-,i barbia cu cioturile.
- |i-ai gasit cu cine sa te joci, zice Ignat fara a deschide ochii. Pe
Titiana trebuia s-o strngi.
- Pe aceea pun eu mna altadata: pe ntuneric. Costea observa ca-s ,i
eu aici ,i-,i dezvele,te din(ii: cum merge cntaritul? Ai dat de greu pe stog
,i ai trecut la crnda?
- Am dat. Si am trecut la u,or. Vreau sa ma ngra, ,i eu.
- Valeu! Ca Grachina? Unde-i, ca n-o vad lnga tine?
- Iasa baietul n pace, candela ta! mi ia apararea Ignat: ,i hai sa ne
hodinim oleaca... O sa lucram tustrei, bre. He-hei! Avem mult nainte.
Dupa ce mntuim aici, ne mutam la Trei-Fntni. Acolo stoguri de
treierat!
- Tare ma tem sa nu fuga, ,i da cu parerea Costea: l-am vazut cum
cara azi covata, cu limba de-un cot...
- Mai Costea! ncep sa clocotesc: Ia seama ca am sa-(i mai rup vreo
cteva degete!
- Valeu, dar e,ti iute. Vrei cumva sa ne trntim?
Ignat lucreaza sus, pe treieratoare - se
vad cum i umbla mu,chii bra(elor sub cama,a uda de sudoare. Apuca
snopii de la cele doua fete, i rasfira ,i le da drumu-n batator. Ridica
mna nmanu,ata ,i striga:
- He-hei, cum curge?
- Suvoi!
Se rasuce,te, apuca snopul ,i da-i nainte... Grachina pune gfind
cova(ica pe cntar.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

124
- Mai cara tu, dragul lelei baie(el, ca nu` ,` ce...
Se apuca de-o coasta, se nchirce,te ,i se duce repede ntr-o parte.
nsemn kilogramele, vars cova(ica, o duc ,i o pun la gura treieratoarei.
A,tept pna se umple, o schimb, scriu cteva cntaruri - nu-i Grachina.
Iar grul curge, tot curge...
- Vrei sa ma cntare,ti?
O copila de vreo doisprezece ani, sub(irica, cu pulpele arse de soare a
urcat pe cntar.
- Cum te cheama?
- Ilenu(a.
- Oho, Ilenu(o, trebuie sa ai vre-o suta de kile!
Chicote,te. O cntaresc, ea fuge spre ni,te femei care lucreaza pe
podina - una trebuie sa fie mama-sa. Ajunge acolo ,i arata cu degetul
spre mine. Femeile rd - de ce-o fi rznd?
Mai dau cteva cova(ele ,i fuga la apa. Cnd iau tinicheaua, o vad
,eznd n dosul polobocului, sprijinita de doaga, pe Grachina.
- Ce faci aici, bre?!
Ma prive,te cu ochi de jale:
- Ma mai racoresc... Iaca vin...
Fug spre cntar - s-a umplut cova(ica ,i curge grul pe jos. Apare
badea Ilie, vede grul varsat ,i ncepe sa suduie: unde-i Grachina? i arat:
s-a dus. Porne,te ntr-acolo ,i ramn iar singur.
- He-hei, Costea! striga Ignat: vezi ce-i cu motorul de-,i face de cap!
Costea nu raspunde - s-o fi dus pe undeva ori a adormit la umbra.
Nici un ceas n-a trecut de cnd lucram dupa amiaza dar ma varsa sudorile.
Ignat mi-a dat din por(ia lui o bucata de pine cu brnza ,i ceapa, atta
am pus la inima - diminea(a, n graba mare, am uitat sa-mi iau ceva de
acasa. Scot cama,a ,i o arunc pe gramada de gru. Ignat face la fel. Ma
duc, iau cama,a lui ,i o pun lnga a mea.
Aria ca un furnicar. Unii lucreaza cu furcile, al(ii cu lope(ile, al(ii trag
paiele ,i pleava de la fundul ma,inii. Tractorul rapaie,te marun(el,
barabanul nghite snopii gemnd de placere, cureaua curge la nesfr,it
ntre valul tractorului ,i roata batozei.
Deasupra tuturor se nal(a Ignat.
Rasuna o plesnitura. Zboara cteva a,chii de scndura. Batatorul
(ipa ,i se neaca.
- Sari(i!


N
E
P
O
T
U
I
125
- Costea!
M-a taiat la inima. Ma uit - Ignat a scapat snopul din mna ,i s-a
lasat pe-o parte. Cu o mna s-a apucat de piept, cu cealalta cauta sa se
sprijine de ceva.
Careva arunca cu coada furcii cureaua de pe roata.
Iumea se aduna la treieratoare. Apare Costea. Alerg ,i eu.
Ignat ,i scoate ochelarii - i galben la fa(a.
- A dat vre-un corn de furca-n baraban. Ori vre-o srma tare...
Se uita-n palma - se prelinge snge. O a,chie i-a zdrelit pielea.
- Iasa, mai Ignate, pna la nunta trece, l lini,te,te Costea.
- Da ceva sa ma leg... Costea rupe din poala cama,ii o f,ie ,i-l ajuta
pe Ignat. Vaznd lumea adunata, Ignat striga: ce v-a(i gramadit? Duce-
(i-va, oameni buni, pe la locurile voastre... Vedem ce-i cu barabanu` ,i
daca-i ntreg, lucram mai departe...
n ziua aceea am lucrat pna trziu -
diminea(a urma sa ne mutam la Trei-Fntni, la vreo zece kilometri de
sat. Ignat, Costea ,i eu ne-am scaldat la poloboc, apoi am pornit spre
casa. Costea pune palma la gura ,i trage un chiuit.
- i dai de ,tire Chiliei? rde Ignat.
- Da-o ncolo: are un nas ca un cosor. Haide(i la prispe!
Iarna fetele se adunau n casa, la ,ezatori, vara ie,eau n drum, la
poarta.
- Mergem, dar unde?
- Gasim noi... Costea mai trage un chiot. Din cealalta parte de sat i
raspunde un flacau.. Vii ,i tu, Sandule, cu noi?
- Mai ntrebi? raspunde Ignat.
Trecem pe lnga gardul kolhozului, coborm pe ulicioara la vale, pe
lnga casa noastra, lasam n urma pode(ul ,i ajungem drept ,coala. Costea se
opre,te, asculta: ncolo se aude o muzica. Ignat ngna un cntec. Eu merg ,i
tac. Ia col( ma opresc: ma ntorc napoi, am uitat ca trebuie sa fiu acasa.
- Ai de plamadit?
ncerc sa gasesc o pricina, pna la urma tot Ignat mi vine n ajutor:
- Mai ,tii? Poate are alte drumuri? Sa se duca...
Ma prefac a ma ntoarce, a,tept pna se mai ndeparteaza ,i o iau
ntr-o parte. Mi-a pierit oboseala. Picioarele se fac u,oare... Vad casa cu


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

126
gard nalt a lui badea Andron. Peste drum casa cu copac la col(. Demult
n-am calcat pe uli(a asta. Ce-o fi facnd Panu(a? De la scrnciob n-am
vazut-o dect o singura data... lnga magazin... era trasa la fa(a... fusese
bolnava... i-am dat buna ziua, m-a privit piezi,... am ntrebat-o daca
pot s-o conduc... a ridicat din umeri... nu ,tiu daca am schimbat vreo
trei-patru cuvinte... Ajungnd lnga casa ei, simt ca i-am iertat totul: ca s-a
dat n scrnciob cu altul, ca s-a plimbat prin Chi,inau... Singura dorin(a
e s-o vad, s-o aud, sa-i spun o vorba, dar... cum? Trec pe sub gardul lui
badea Andron ,i ma uit la fereastra casei ei - e ntunecata, s-o fi culcat...
Ce-ar fi sa bat n... poarta? sa... ncep a cnta? sa chiui o data? Dulaul lui
Andron ma simte ,i apare ridicat n labe, pe gard.
Trec drumul ,i o iau pe lnga gardul de maracini din spatele casei.
Se aude cineva la poarta.
- Ie,i n drum. Vreau sa-(i spun ceva.
Un glas gros. Tata-sau?
- Spune, ca aud ,i de aici.
Panu(a. Ma uit n zare ,i o vad printre scndurile por(ii, n rochie
deschisa. Alaturi, o umbra n negru, ntinde minile spre dnsa. Cineva
din neamuri?
- Te temi? Ori poate a,teptai pe altul? Doar ne-am n(eles...
A,a: s-au n(eles sa se ntlneasca?
- Nu mai a,teptam. Ma culcasem. Am ie,it sa vad de-i nchisa porti(a.
Ma duc n casa. Daca simte mama, are sa ma traga iara de g(e...
Panu(a rde u,urel. Baiatul rde ,i el, dar ea i acopera gura cu palma.
- Mai ncet ca ne-aude... treci dincoace...
Se furi,eaza pe dupa gardul de prajini, aplecndu-se pe sub vi,ini. Baiatul
vine pe partea asta spre col(ul care-i la vreo zece pa,i de la mine. Ma lipesc
de tulpina unui salcm. Panu(a se strecoara printr-o spartura n drum.
- Am ie,it. Stiu ca n-ai nimica sa-mi spui. Ori, poate, vrei sa-mi (ii
vreun doc|ad?
Baiatul tace o vreme. ntr-un trziu spune ceva, dar sta cu spatele
spre mine ,i nu aud.
- Cu cine? De cine ntrebi? Panu(a vorbe,te cu alint.
- Parca nu ,tii? Baiatul se propte,te cu umarul de gard. Acum mi se
pare cunoscut. Vorbe,te nabu,it ,i nu-i pot ghici glasul... Te-ai mai vazut
cu dnsul de la scrnciob?


N
E
P
O
T
U
I
127
O, tipul cunoa,te detalii din biografia mea! A fost martor ori i-a
povestit ea? Tulpina salcmului ncepe sa tremure.
- Saracul! exclama Panu(a: l-ai vazut ce galben era cnd a venit sa
ma invite?
- Iar cnd s-a ntors nu ne-a mai gasit! rde baiatul.
Andrei! Mi se face frig - parca s-ar fi adunat toate ghe(urile lumii n
pieptul meu. nchid ochii, vad pnze galbene.
- Panu(o, dac-ai ,ti ce simt acuma cnd e,ti aici, la un pas de mine...
Deschid ochii. Pe sub cerul noptatic zboara un bulgare negru: un
liliac, pasarea nop(ii.
- To(i baie(ii spun a,a fetelor...
- Nu ma crezi? Demult, tare demult vroiam sa-(i spun, dar...
Vorba se face neauzita. A ntins minile ,i a mbra(i,at-o? Trec cteva
secunde lungi, dupa care se aude ,oapta Panu(ei:
- Si eu... demult... tu n-ai observat...
- Spui drept, Panu(o?
- Da, Andrei!
Bulgarele negru vine dintr-o parte, pe sub ramurile copacilor, cade pna
aproape de pamnt ,i se nal(a iar. Se zice ca daca te mu,ca liliacul, mori...
- Na ma min(i?!
- Nu, Andrei!
- Dar el? Zi ca l-ai uitat!
Ma ridic ncet. Mna mea se propte,te de ceva - capul unui par din
gard. Simt crapaturile lemnului cu pielea degetelor, cu unghiile...
- ... ca n-ai sa te mai ntlne,ti cu dnsul...
- Nu... adica nu ,tiu, raspunde Panu(a cochet. Deodata scoate un
(ipat: este cineva la gard!
Andrei se ntoarce-n partea mea. O lini,te,te:
- |i s-a parut. Nu-i nimeni.
Ma desprind de la tulpina salcmului ,i pornesc, cu sufletul nghe(at,
pe sub copaci, pe uli(a ntunecata ,i pustie, ntr-o parte.
Tranca-tranca, tranca-tranca...
Ro(ile salta la hopuri, caru(a ma duce pe o spinare de deal tot mai
departe de vechea arie. Cntarul scoate din cnd n cnd cte-un znganit
metalic, prelung, tnguios. Omul din dreapta ndeamna caii - Mihail
Mutu cel cu buza de iepure. Capul, greu ,i tulbure, mi cade-n piept.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

128
Tranca-tranca, tranca-tranca, tranca-tranca...
Coborm ntr-o vale: n dreapta o dunga de tufari, dincolo un lan de
popu,oi nal(i ,i verzi, pe coasta un lan de rasarita nflorita, iar peste
toate plute,te o apa fierbinte. Soarele s-a ridicat ,i dogore,te...
Noaptea m-am zvrcolit n a,ternut. Abia spre ziua am a(ipit.
Diminea(a am sarit din somn ,i am fugit la arie - treieratoarea era
plecata. I-am gasit pe caru(a,ul acesta, am urcat cntarul, cei cincizeci
de saci primi(i de la badea Andron ,i am pornit.
Tranca-tranca, tranca-tranca...
Mergem pe-o buza de mal - alaturi o rpa adnca, uscata. n celalalt
mal a ie,it lutul galben - ro,cat, spalat de ploi. Capul mi se face tot mai
greu.
- Mmm! ma mpunge omul cu cotul: (i-i somn? Fac din cap: da.
Aduce minile a mbra(i,are: ai fost la fete? mi cuprind tmplele cu
palmele: ma doare capul; omul arata cu degetul n sus: de soare. Clatin
din cap: nu, ,i arat la piept: inima ma doare. De data aceasta zmbe,te,
pune palma sub obraz ,i arata peste umar: culca-te...
Ma ntind cu fa(a n sus, pe saci.
Zgomotul ro(ilor, pu(in cte pu(in, se duce departe pna se pierde.
Ramn singur n mijlocul cmpiei.
O, Cerule!.. Gnduri negre mi ntuneca mintea.
Iata rotindu-se sus, n nal(imi, o pasare. Plute,te lin, lunecnd pe
razele soarelui. De ce nu sunt ,i eu o pasare?... Tu, soare, ai daruit
oamenilor focul: sa-,i pregateasca hrana, sa-,i faca unelte, sa lupte cu
fiarele... Dar de ce l-ai turnat, acest foc, n piept?
Voi, norilor, lua(i-ma cu voi. Sa trec peste cmpii, peste paduri, sa
cad undeva torent de ploaie ,i sa ma mistui n adncuri.
Tranca-tranca, tranca-tranca...
|acanitul ro(ilor revine de departe. Cerul nu mai este nemarginit -
e un dreptunghi ntins, taiat de marginile co,ului caru(ei. Sicriul - iata
unde se termina visele omului.
Ma cuprinde ntunericul.
Ochii mei fierbin(i plutesc n lacrimi.
- Ma zgl(ie cineva de umar. Deschid ochii ,i vad deasupra mea
fa(a omului cu buza de iepure. Iau aminte mprejur - vad treieratoarea.
Am ajuns. n dreapta un ,opron acoperit cu stuf. n fa(a lui, fa(area.
- Mmm? ma ntreaba: ce facem? dam cntarul jos?


N
E
P
O
T
U
I
129
Apucam ,i-l coborm din caru(a. Descarcam sacii... Dintr-o parte da
navala un buluc de fete.
- Uita(i-va cine-a venit!
- Cum l cheama oare, ca-i frumu,el?
- N-are limba!
- Ai?
Scot limba ,i i-o arat.
- Ha-ha-ha! N-o sa ne fie urt cu dnsul.
Dau navala sa urce pe cntar.
- Cntare,te-ma.
- Pe mine-nti!
- Fugi ca farmi cntarul!
- Fetelor! O sa-l ame(i(i. Da(i-va la o parte...
Se feresc cu toate lasnd sa treaca spre mine o fata mbrobodita peste
frunte ,i obraz, numai ochii mari, caprui i se vad.
- Pe mine nu vrei sa ma cntare,ti?
Vera mi zmbe,te, printre gene.
n ziua a douasprezecea Alexandru
Marian s-a apucat de tencuitul casei. Pna sa-i soseasca ajutoarele, de
unul singur: ia cu mistria o por(ie buna de mortar ,i o arunca n perete.
Arunca a doua mistrie, a treia, a patra... pna acopera partea de jos (a
lucrat, student fiind, o vara la un ,antier de construc(ii, mai cu seama
tencuitul i-a placut). Cnd sosesc primii doi lucratori - Ignat ,i-a adus
lopa(ica lui, zicea ca-i fermecata, lucreaza singura, badea Hortolomei ,i
el nu zabava - Alexandru netezea un petic, de proba. Prive,te Ignat de
la o parte: om nva(at, dar se pricepe sa poarte lopa(ica!... Badea
Hortolomei arunca (igara, ,i sufleca mnecile, ,i aduce o galeata plina
,i se apuca de treaba ,i el. Ignat urca pe scara: mie mi place sa lucrez ct
mai sus!...
Vica se de,teapta din somn ,i prima impresie ce-o are e de ceva
neterminat: un vis nedus la capat... o vorba ntrerupta la mijloc... Se
ridica n capul oaselor: ,i aminte,te ca aseara tata a pornit sa-i istoriseasca
ntmplarea din vara cnd a lucrat la treieri,... Au ie,it pe nseratele n
sat, au cumparat vreo cinci pini, pe,te prajit, conserve, unt, ro,ii, ceapa,
sfecla de bor,, varza... S-au ntors acasa cu minile ncarcate. Pe drum au


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

130
ntlnit un omulean josu(, batrior, n pantaloni bufan(i ,i cizme
ncre(ite... Dupa ce s-au despar(it, tata i-a spus: acesta-i Ion Vasilevici,
fost pre,edinte de kolhoz pe cnd lucram la cntaritul grului, acuma e
,eful baii ,i ne pofte,te sa facem o scaldatoare ntr-o seara... I-am spus:
dupa ce terminam lucrul... Au luat cina ,i s-au culcat. Tata a zis: lasam
u,ile ntre odai deschise, numai pe cea de la tinda o nchidem, sa nu dea
vreo m(a ori vre-un cine la bucate... De dincolo, din patul lui, porni
sa-i istoriseasca ntmplarea de demult, a ajuns la momentul cnd l
ducea cura(a,ul cel mut ,i... nu i s-a mai auzit glasul. A a,teptat, s-a
ntors pe partea cealalta ,i a adormit ,i ea.
Vica se mbraca, prinde-n picioare sandaletele ,i iese. n fa(a casei, dintr-un
furtun de cauciuc curge apa - l-a tras tata de la mo, Hortolomei. Ia n
pumni ,i-,i da pe fa(a. Soarele-i sus!... Iar m-a lasat sa dorm pna trziu -
l-am rugat sa ma trezeasca sa vad cum vor ncepe tencuitul...
Se da la col(: peretele de la vale i neted ca turnat dintr-un material
cenu,iu - ntunecat. Tata ,i cei doi oameni s-au mutat, cu tot cu scara ,i
cu butoiul de fier, la spatele casei. Vica desface palma, o apropie de fa(a
peretelui, dar ,i-o retrage. ,i apropie obrazul - adie a racoare. Pune un
deget pe tencuiala proaspata - ramne o gropi(a...
Alexandru a urcat pe scara ,i tencuie,te sub strea,ina. Ignat i aduce
caldarea plina, o ia pe cea de,arta. Vaznd-o pe Vica: nu se zaresc
me,terii?... Ar mai trebui cernut nisip... Vica ia lopata ,i arunca nisip pe
ciurul pus nclinat. Ignat o roaga sa aduca o cana de apa. Ia caldaru,a,
fuge ,i se ntoarce cu apa proaspata.
- Poate porne,ti un bor,, Vicu,or? Am pofta de ni,te fiertura...
Are destule Vica: ,i cartofi, ,i sfecla, ,i ro,ii... dar se teme sa nu se faca
de ru,ine! Aprinde focul la pietre ,i pune oala. Rasuna glas de femeie
dinspre casa:
- Ca frumoasa o face(i! Ielea Veta... Unde-i saraca Maria sa vada?
Daca are fecior de treaba ,i n-o uita pe mama... Face un pas ,i ntinde
gtul catre barbatu-sau: ,i tu e,ti aici, mai Hortolomei? Bine lucrezi cu
scndurica! N-am ,tiut, ca demult te puneam sa faci ,i casa noastra...
- El numai la al(ii poate, rde Ignat. A,a-i, bade Hortolomei?
- Iasa, Veta, ca ne-om face alta casa - noua! Asta trebuie darmata...
- nti fa, ,i pe urma darma!
Femeia se ndeparteaza - a vazut fum de la vale ,i vrea sa ,tie ce face
fata lui Alexandru. Ce-ai pus n oala? Vica i raspunde, dar femeia ia
capacul ,i se uita prin aburi.


N
E
P
O
T
U
I
131
- Sa iei seama: cnd ai sa nacre,ti, sa gu,ti de cteva ori. Si sa nu dea
zgura-n mncare. Pune be(e mai groase pe foc. Hai sa-(i dau ni,te bor,
acru. (i trimet cu careva...
Ia prnz lucratorii au mncat cu pofta din bucatele Vicai, le-au laudat,
iar cnd sa se ridice de la masa, mai vin trei: doi de la kolhoz, trimi,i de
Ulian Simionovici, al treilea adus personal de Andrei Sidorovici. n ,ase
munca a continuat mai cu spor: unii tencuiau, al(ii carau mortar cu
caldarile... Pe la lasatul amurgului era gata ,i peretele de la deal. A doua
zi au venit cu to(ii, de diminea(a, au tencuit peretele din fa(a, ncrestnd
pe partea de jos figuri dreptunghiulare, pe la par(i linii verticale, iar
deasupra lor au modelat, cu o forma anumita, cte o floare: doi struguri ,i-
n mijloc o frunza de vie. Au sapat locul mprejurul casei ca de-un metru
la(ime ,i de vre-o doua ,chioape adncime, au turnat pietre adunate de
pe malul prului, din drum ,i din talpa gardului din fundul gradinii, au
turnat peste ele mortar, netezindu-l bine ,i au facut astfel o centura ca o
prispa joasa, de beton - sa nu razbata sub pere(i apa din ploi ,i din
zapezi. Ia urma me,terii ,i-au demonstrat maiestria plasmuind pragul,
adevarata opera de arta, dupa cum s-a exprimat tata.
Iuni, rama,i iara singuri, tatal ,i fiica ,ed pe prag. Iarg, cu trei trepte,
muchiile un pic retezate - neted pragul parca ar fi fost dat cu ma,ina de
,lefuit, - pe la par(i cte-un gardu( de jumatate de metru nalt, de-o
palma ,i ceva grosime, frumos rotunjit deasupra... Tata rasfoie,te ni,te
ziare luate de la mo, Hortolomei.
- Era sa uitam un lucru, Vicu,or.
- Care anume, tata?
- Sa stropim pere(ii. Vezi ce caldura? Se usuca ,i or sa crape...
Iau caldarile: tata doua mari, Vica pe cea mai mica noua ,i nca una ,i
se apuca sa care de la robinetul lui Hortolomei. Vin, pun caldarile jos ,i
cu cau,ul palmelor arunca apa pe pere(i. Cnd ramne caldarea jumatate,
tata arunca sa ajunga apa sub strea,ina, iar Vica da cu cana. Apa se
scurge ,iroaie pe centura de sub pere(i ,i se duce nspumata la vale...
Vica pa,e,te peste ,an( cu caldarile pline, se opre,te: de ce nu ne
raspunde mama? I s-a facut dor... Nu cumva s-a mbolnavit fra(iorul?
Vrea sa-i mparta,easca tatei ngrijorarea, l cauta cu ochii - nu se vede.
O ia pe de la deal, ajunge la col(ul din fa(a ,i apuca a vedea un picior ,i o
caldare n mna tatei. O parasesc puterile. Iasa caldarile jos ,i se sprijina
de col(. Ocupat mereu cu lucrul, tata nici nu observa ct de mult sufera


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

132
ea. Seara abia spune cateva vorbe ,i adoarme dus... Ultimul timp a devenit
iar tacut. Sa fie ,i el nelini,tit ca n-au raspuns la scrisoare? Ori, ie,ind n
sat, a avut vreo vorba cu cineva din vechile cuno,tinte de i-a rascolit
sufletul? Se apleaca ,i da apa cu palmele pe perete. Strope,te pragul. Ia
caldarile de,arte ,i porne,te... l vede pe tata n drum, cu caldarile jos, iar
lnga el o femeie n bluza cu mneca scurta, cu parul a,ezat nalt pe cap,
n fusta neagra pe ,olduri ,i cu pantofi albi n picioare. O nva(atoare, un
medic, vreo finc(ionara din sat? Vesela femeia, glasul rasuna tare, la fiecare
cteva cuvinte izbucne,te ntr-un rs sonor.
- Iat-o ,i pe fiica-mea! Vino ncoace, Vicu,or. Dumneaei e Pana
Negrescu despre care (i-am vorbit cnd (i-am aratat casa cu un fronton...
- Casa? Femeia ,i mpreuneaza minile la piept: nu mai este...
- Adevarat, zice tata, pe ganduri. Mai deunazi cnd m-am uitat mi
... s-a parut, totu,i, ca o vad...
O umbra trece pe chipul femeii. Vica observa ca are ochi negri, gene
lungi. Trebuie ca a fost frumoasa pe cnd era fata...
Trece cu caldarile ,i-i simte privirea ndreptata asupra-i. De ce l-a
oprit pe tata n drum? De ce se uita a,a dupa mine? Ridica sus capul, calca
drept - nu cumva sa ma creada o plouata! ,i umple caldarile ,i trece
napoi. Dupa ce se ndeparteaza ca la vreo zece pa,i, aude glasul tatei:
- Stai ca merge ,i dumneaei cu noi - vrea sa ne vada casa.
Vica tresare: ce-o fi interesnd-o casa noastra? Nu-i destul ca l-a (inut
pe tata de vorba n drum? Calca nervos, caldarile salta, apa sare
stropindu-i pulpele.
- Mndra fiica ai. Si dragu(a, zau. (i seamana mai mult (ie dect mamei...
- O cuno,(i?
- Am vazut-o o data, aici, demult. Cum trai(i? Cum va mpaca(i?
ntrebari ndrazne(e, directe - se vede ca au discutat destule n drum.
Ori, poate, tata a mai ntlnit-o zilele acestea, n sat?
- Seamana mai mult bunica-si, mamei mele Maria... Chiar ,i cei
c(iva pistrui...
- Da! Victor mi-a spus ca fiica-ta are c(iva pistrui pe obraz dar ca o
prind de minune!
- Victor? Cine-i Victor?
- Fecioru-meu. A stat deunazi de vorba cu ea... Ai casa frumoasa!
Acum ai reparat-o? Eu... am vndut-o pe-a parin(ilor. Cnd a fost


N
E
P
O
T
U
I
133
distrusa, kolhozul le-a dat alta... Dupa ce-au murit amndoi, a ramas
casa pustie, eu la ora,, ,i mi-am zis...
Vica strope,te col(urile, se apuca sa arunce apa pe peretele de la vale,
tata vede ca-i vine greu, ia caldarea s-o ajute ,i femeia l urmeaza de
aproape.
- Mi-a spus Andron Nicolaevici ca te-a invitat la dnsul. N-ai venit.
Ori ai fost n lipsa mea?
- O fi avut de gnd, poate, dar a uitat. Cnd am sosit aici, a vazut ca
m-am apucat sa rad pere(ii ,i mi-a propus: pune buldozerul ,i pravale-o-n
prau! Ia ce sa te chinui cu o cazatura? Ce-i drept, era cu chef.
- Tot (ii mnie? rde sub(ire Pana Negrescu.
- Nici pe dnsul, nici pe tine. A,a-i via(a, ce sa-i faci? Se putea ntmpla
,i mai rau. Dar... cum spune vechiul n(elept: mort sunt ,i iata-ma traiesc.
Femeia ,i ntoarce fa(a, duce degetele la ochi, le lasa-n jos,
framntndu-le n cealalta mna. Zmbe,te:
- Glume,ti. Tot vesel ca atunci, demult, cnd eram copii ,i ne jucam
cu fericirea. M-am schimbat, sunt tare amarta. Uneori rd, dar i rs cu
lacrimi. Te-am ntrebat cum o duci, cum te mpaci cu so(ia. A, vrea sa te
,tiu macar pe tine fericit. Mi-ar u,ura zilele...
Cnd o aude amintind de Victor, fecioru-sau, Vica simte ca-i navale,te
sngele-n obraji. Fuge la vale de casoaie, se lipe,te de perete ,i ramne
ncremenita... Adevarat ca ai facut cuno,tin(a cu baiatul acestei femei? a
ntrebat-o adineaiuri tata din priviri... Am ascuns, am tacut attea zile...
ntr-o seara a vrut sa-i povesteasca tatei cum a aga(at-o baiatul acela,
dar... ar fi trebuit sa-i marturiseasca ,i nvinuirile ce i le-a adus. Cum
putea sa-i spuna tatei asemenea lucruri? Sta cu ochii nchi,i, aude de
cteva ori glasul tatei chemnd-o: ma cauta, sa ma caute!... Prin pleoapele
lasate bate puternic lumina... Ridica pumnii, apasa peste ochi, se face
ntuneric...
Deschide ochii. |ipa:
- Tata! Taticule!...
Ia c(iva pa,i sta un chip de batrna uscata, cu capul tremurndu-i
pe umeri. Are ochi mari, albi, fa(a numai zbrcituri. Un abur alb i
nvaluie capul, o haina larga cenu,ie atrna pe trupu-i de,irat. Da sa
pa,easca cu minile ntinse spre Vica, dar se prabu,e,te n genunchi, la
pamnt. Ajutata de-o necunoscuta putere, n clipa urmatoarte se ridica,


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

134
gura scoate ni,te sunete nedeslu,ite, minile cauta sa se sprijine de ceva.
Ar fi cazut iar, dar apare tata ,i o apuca pe din par(i.
- Vica, pui,or, lini,te,te-te! Te-ai speriat?
Revenindu-,i, Vica se desprinde de perete ,i, cu picioarele tremurnde,
porne,te dupa tata, care o conduce pe batrna de subsuori. O pune pe
pragul casei ,i se a,aza ,i el alaturi.
- E bunica Ioana, strabunica ta. A trecut de suta... Aceea care a fost
deportata mpreuna cu bunelul Ieon. Ai uitat-o? Mai traie,te! A stat la o
nepoata, n alta margine de sat. Nu demult s-a mutat aici, la matu,a
Nastasia. Vrea sa moara mai aproape de cuibul ei... O fi aflat ca suntem
,i a venit sa ne vada. Te cheama la dnsa, vrea sa-(i spuna ceva... Vino, nu
ai teama.
Vica se da aproape. Strabunica Ioana ,i pune minile pe capul
stranepoatei - u,oare ca ni,te pene minile ei -, rostind ni,te cuvinte.
- As-ti... ma-ra... luna... lumea... lu-na... lumea...
Sleita de puteri, se lasa cu capul de gardul pragului... Minile se ntind
pe genunchi, numai oase... Nici vorba, nici suflare nu se aude din gura
ei... Tata o sprijina u,or, face semn fiicei: oare ce-o fi vrut sa spuna? lasa
ca o ntreb... poate... a,a moare lumea?... dar ce sa nsemne aici: luna? Se
pleaca spre batrna, ntrebnd-o cu glas tare, dar ea nu-l aude. Alexandru
pune urechea la pieptul uscat ,i asculta... Vica prive,te de la o parte,
uimita: cum de poate ajunge un om la a,a vrsta?...
Acum ca am terminat lucrul, am sa-(i
povestesc ntmplarea de demult. De cte ori mi amintesc, ma gndesc:
cta tarie au oamenii no,tri! Nu se uitau nici la oboseala, nici la slabiciunea
trupului, se duceau cu traista aproape goala, munceau din zori pna-n
noapte, zi la zi, iar de primit primeau cu suta de grame. Era greu, unii s-au
prapadit de foame. Seceta, cmpurile nu rodeau... Noi, copiii, mergeam
la cules spice de pe urma, dar eram fugari(i de paznicii calari - nu era
voie. Atunci ne duceam noaptea, cautam nn - ,oarecii de cmp
adunau ,i ei pentru iarna, faceau spicele gramezi la gura bor(ilor, le
acopereau cu (arna. Cautam sa ajungem de ctre ziua, cnd nn|e
erau gata, le luam n sac ,i ne ntorceam rpa, pe furi,. Cine avea norocul
sa le gaseasca! Acasa le frecam, macinam ,i, amestecnd cu ce se mai afla,
faina ori tar(e, coceam turte ca sa avem cu ce ie,i la lucru... Greu a fost,


N
E
P
O
T
U
I
135
foarte greu, dar parin(ii ,i buneiii spuneau ca a mai fost a,a: ,i dupa
revolu(ie, ,i dupa ce s-au pornit kolhozurile. Noi, copiii ,i tineretul, n-aveam
de unde sa ,tim, ni se parea ca urgia a dat prima data peste oameni... Pe
urma a venit ajutor de la stat, a dat ,i kolhozul ceva avans sa aiba oamenii
cu ce-,i amagi foamea... Iarna a cazut omt gros, primavara a venit cu
ploi, anul al treilea s-a aratat, n sfr,it, bun. Catre vara lanurile valurau,
spicele grele, graun(ele pline... Iata ca a fost cosita pinea, parte cu sece-
ratorile, parte cu combina, mai mult cu coasele, cosita ,i pusa n stoguri.
A nceput treieratul... De ce-(i spun astea? Ca sa n(elegi ce nsemna alaturi
de truda oamenilor lucrul meu de cantaragiu ce-mi fusese ncredin(at
mie, un copil... Acum cnd ma gndesc, cnd reflectez, acuma pare sa
ajung la radacina lucrurilor - atuncea nu-mi puneam asemenea
ntrebari! Da, vremurile de atunci ramn vii pentru mine, fac parte din
via(a mea... Cnd stau a,a, vad n ochi casa parinteasca, casa pe care am
ridicat-o din paragina ,i ndata vine amintirea acelei ntmplari de atunci
cnd era sa-mi gasesc moartea, vara aceea ,i vara de acum se ntrepatrund
,i se fac una singura, ca un singur episod al vie(ii mele. De unde impresia
aceasta? Poate pentru ca, ntorcndu-ma cu inima ,i gndul la vara de
demult, simt izvornd iar n mine noi puteri, pe care credeam ca nu le
mai am, le-am pierdut. Simt o noua prospe(ime n cunoa,terea lumii -
anume atunci, cred, am cunoscut lumea cu adevarat... atunci cnd, vorba
batrnului director am pus ,i eu umarul la carul vie(ii. Sfntul adevar:
nu vei cunoa,te ce-i via(a cu adevarat dect platindu-i darea de sudoare,
de nervi, de snge, alteori via(a ta... Dar sa-(i marturisesc ceva, ceea ce
ma framnta de la o vreme ncoace, mai cu seama de la sosirea noastra
aici. Ai vazut ca, de ndata ce-am ajuns, m-am apucat de lucru: cu
hrle(ul, cu caldarea, cu mistria... n timp ce bra(ele munceau, mintea
mea, sufletul se framntau, se chinuiau sa afle raspuns la ntrebarea: de
ce-am venit... de ce m-am apucat sa refac casa asta? de ce (in s-o sprijin ca
sa arate ca o casa de oameni cnd... era mai u,or sa urmez sfaturile acelora
pe care i-ai auzit ,i tu... Oare numai pentru ca e casa parin(ilor mei, a
mamei ,i a tatei, ,i o data ce nu mai sunt n via(a ei, mi revine mie datoria
s-o ngrijesc? Din datorie numai? Daca era a,a, plateam cuiva s-o repare
,i, poate, nici nu apaream pe aici... Dar am sim(it ca trebuie sa vin eu, sa
iau hrle(ul, lopata, toporul, n sfr,it mistria ,i sa muncesc. Sa muncesc
pna ma vor varsa sudorile, pna voi ajunge sleit de oboseala, uitnd de
mncare ,i de toate!... De ce acest ndemn?... De unde aceasta chemare?


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

136
Asta nevoie a sufletului venind din adncul fiin(ei?... Pentru ca sa pot ,ti,
patrunde, n(elege, pentru asta a renviat, cred, n mine ntmplarea de
demult, cnd era sa mor, dar n-am murit, ci m-am cunoscut pe mine
nsumi: cine sunt, ce am de facut pe lume, ce pot face? Sunt acum, poate,
la o noua treapta de cunoa,tere a lumii, a vie(ii, a mea nsumi... Ori,
poate, ceea ce am aflat ,i cunoscut atunci, demult, a fost pierdut pe
parcursul anilor, ,i am venit aici cu speran(a sa regasesc ceea ce am
pierdut, sa ma regasesc pe mine cel de demult, de la ,aptesprezece ani?...
Aici, la Trei-Fntni, aria sta pe costi,a.
Cele vreo doua sute de hectare semanate cu gru au fost secerate ,i adunate
n trei stoguri - a ramas numai miri,tea. Pe cealalta coasta e un lan de
popu,oi al altui kolhoz. Treieratoarea sta lipita de stogul cel mare. Costea
,i badea Pavel au ciocanit pna pe la amiaza, a,eznd-o. Am pus ,i eu
cntarul dupa ce-am sapat pu(in locul... Ignat striga: gata, mai?!
barabanul prinde a vui, oamenii fug cu furcile - unii sus, la dat snopii,
al(ii la tras paiele ,i pleava, al(ii la cladit. Sus, pe treieratoare, doua fete
n cama,i albe ,i mbrobodite peste obraz desfac snopii ,i-i dau lui Ignat.
Una i Vera... I-am auzit pe Costea: ,a ,tii, bre Ignate, ca dupa ce treieram
grul Verei, va facem nunta!... Se au n vorba amndoi?...
Un sac s-a umplut. Doi baietani l iau, pun altul n loc ,i-l trag pe cel
plin la cntar... Observ de la vale de ,opron bri,ca pre,edintelui - caii
,i flutura coama. Apare de dupa treieratoare ,i Ion Vasilevici discutnd
cu badea Ilie. Ma apuc iute de lucru!... Badea Ilie gesticuleaza, se apuca
cu minile de cap: n-are pe cine pune la fundul ma,inii. Acolo-i lucrul cel
mai greu: colbul (i da n gura, (i intra-n urechi, n nari, colbul (i se baga
n suflet de nu-i chip nici sa vezi, nici sa auzi, nici sa respiri... Ion Vasilievici
ia o furca ,i se baga sa dea paiele. Rasare de pe undeva o fata, i ia furca
din mna ,i vorbe,te rastit catre badea Ilie. Ion Vasilievici trece la gura
treieratoarei urmat de badea Ilie, ia un pumn de graun(e n palma, face
mul(umit din cap. Vin la mine, se uita la sacii plini, ntreaba ct ncape n
unul, se duc iar la treieratoare. Ion Vasilevici urca pe scara, vorbe,te cu
Ignat, cu Vera. Badea Ilie se uita de jos... Iata-l ca fuge ,onticaind spre
fundul treieratoarei. S-a ntmplat ceva? A aparut baba Tudora cu un
sac n cap, a luat furca din mna fetei ,i s-a bagat ea n colbaria de la
fundul ma,inii. A zis, dupa cum s-a aflat mai pe urma: ce sa va neca(i voi,


N
E
P
O
T
U
I
137
tinerii, cu colb? ma vr eu... totuna am sa mor degraba... Si cum s-a
bagat, a,a a lucrat pna la sfr,itul treieri,ului. Dar ,tia ea ce ,tia: afara
de gluga ,i lega nasul cu o crpa pe care o jilavea mereu ,i printr-nsa
respira. De cte ori trece pe lnga dnsa badea Ilie o ntreaba: nu te-ai
necat nca? Tudora nu-l aude, da cu furca. El striga mai tare - baba nu
aude, da cu furca. Numai dupa ce-l vede departndu-se, se uita de sub
gluga dupa dnsul ,i-i arata ce ,tie ea...
- Cum merge treaba, cntararule? i badea Hortolomei alaturi, nalt,
mare. |i-a trimis maica-ta de mncare. Diminea(a ai uitat sa-(i iei... A
zis: nu cumva e,ti bolnav ca ai gemut toata noaptea?
Nu mai sunt - iau traista ,i o pun pe un sac plin.
- Vrei sa ncarci?
Badea Hortolomei: pentru asta am venit.
- Celelalte caru(e unde-s?
- Vin din urma.
Mut greutatea pe prghie. Parca s-a facut racoare. Ridic ochii: badea
Hort mi (ine umbra. Ia de-ar sta toata ziua aici! Vreau sa-i spun gluma,
dar a luat-o cu pa,i iu(i spre treieratoarte. Schimb sacii cu baie(ii, badea
Hortolomei ia graun(e-n palme, le aduce la ochi, le amiroase, apoi le
lasa sa curga printre degete n sac. mprejurul lui se aduna vreo ,ase-
,apte oameni, to(i cu furcile n mini. Vin ,i al(ii... s-a ntmplat ceva?
Fug ntr-acolo.
- Mai tu, mai! Ce gru... Hortolomei duce boabele la obrazul (epos:
uita(i-va, oameni buni - ma,cat, ro,u, greu.
Toarna graun(ele n palma altuia. Acela le cntare,te. Alte mini se
ntind sa ia ,i ele. Unul gusta boabele cu limba, altul le miroase, al treilea
le farma n din(i, le mesteca cu ochii du,i peste miri,te.
- Ce mai curge, mai oameni buni! Badea Hortolomei ,i scalda
minile sub ,uvoi. Sacii se umplu unul dupa altul. i punem pe cntar, i
rnduim alaturi. Oamenii stau, privesc. Unul a ncremenit cu gura
ntredeschisa: s-o fi trezit n el gustul pinii proaspete scoasa din cuptor.
Altul nu-,i poate lua ochii de la ,uvoiul ce cade n sac. Mai ncolo ,ade pe
vine, cu pumnii la gura, un baie(el de vreo ,apte-opt ani,ori, se uita cnd
la graun(ele ce curg, cnd la fe(ele oamenilor. i descul(, ntr-o cama,a ,i
pantaloni petici(i, parul netuns, cu urme de colb pe fa(a - ajuta ,i el
mama-si... Parca ma vad pe mine stnd ghemuit la gura cuptorului -
a,tept sa scoata mama azima coapta pe vatra... Deasupra lui, proprit n


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

138
furca, sta mo, Trifan. Iucreaza sus, pe scrta - o vrfuie,te. Cum urca
de diminea(a, nu coboara toata ziua: acolo mese,te, acolo obihne,te,
careva i aduce apa de-,i potole,te setea.
- Mata ce zici, mo, Trifane? ntreaba Hortolomei.
Trebuie sa treaca vreme ca sa raspunda.
- Ce sa zic? Mul(umim bunului Dumnezeu ca ne-a dat ploaie ,i s-a
facut pinea. Poate-om scapa ,i noi de nevoi... Oamenii ntorc capetele
spre dnsul: ,i ei tot a,a gndesc... |in minte, n `32, cnd s-au iscat
kolhozurile, tot a,a a fost seceta. Si nevoie, ,i foamete, ,i saracie... Ia alt
an s-a facut, dar n-a fost ca amu...
Grul da peste marginea sacului. Mo, Trifan se lasa n genunchi, l
aduna, l vntura-n palme ,i-l toarna la loc.
Ma duc, vin, dar trag cu urechea la ce sfatuiesc oamenii.
- A venit, cica, pe kolhozul nostru plan mare de pine...
- Orict de mare ar fi, tot ar trebui sa ne ramna ,i noua... De ne-ar
da ceva avans... Si mai degraba... Ca de-amu... Amu(esc cu to(ii - sa-l fi
zarit pe badea Ilie ori... pe pre,edinte? Mo, Trifan suce,te coada furcii n
palma - coarnele zgrie pe pamnt ni,te cercuri: unul mare, altul mai
mic, al treilea ,i mai mic.
- Apoi ca trebuie sa dea! Cum sa nu dea? ntare,te Hortolomei.
Vede(i ce gru iese?
Grul curge, sacii se umplu, se adauga unul lnga altul - mari, plini,
grei...
- Amu, cica, umbla prin kolhozuri un nacea|n| mare, un ministru.
Umbla sa vada cum lucreaza lumea...
- Am auzit ,i eu. Mi-a spus un cumatru de la Teiu. Venea de la Trg
,i a trecut pe la mine. A fost ministrul cela, cica, ,i pe la dn,ii.
- Dar de ce umbla?
- Tot cu pinea... Cu planul!
- Stiu ca n-o sa umble degeaba! Daca vede ca ntr-un kolhoz iese mai
bine, i arunca ,i plan mai mare!...
Cel care-a spus vestea ramne cu gura cascata: iaca cum vine socoteala?
,i noi nu ,tim... Ceilal(i se uita prin par(i.
- Dar kolhozul nostru ce plan are? Mare? Ct de mare?
- Sa-l ntrebam pe Ion Vasilievici... I-am vazut pe aici.
- S-a dus... Nu-i, s-a dus...
- De a,a, a,a-i: are ,i statul nevoie de pine. De la cei de n-au, ce pot
sa ia?


N
E
P
O
T
U
I
139
Apare ,onticaind badea Ilie:
- Ce v-a(i gramadit aici? Ce-a(i lasat lucrul?!
- Apoi ca... zicea careva ca... facem miting! ndrazne,te unul.
- Miting? Ce fel de: mi-ti-ng? Badea Ilie holbeaza ochii - narile-i
tremura, piciorul de lemn scr(ie rau.
- Cu pinea... Sa ne spune(i, ce plan are colhozul... la stat? cnd ne
da(i avans? ca de amu...
Badea Ilie prinde a clocoti. Da cu ochii de mo, Trifan:
- Tu i-ai strns aici? Tu vrei mi-ting? Sa va ra,chira(i cu to(ii!
Mo, Trifan vrea sa zica ceva, dar numai se lasa de pe un picior pe
altul. Arunca o catatura n partea mea - sa-,i fi adus aminte de discu(iile
noastre de asta iarna? (Ori s-o fi gndit: ce ,tie Ilie? ce vre(i de la dnsul?)
Se ntoarce ,i se duce ncet, sprijinindu-se n furca: acolo, sus, pe scrta,
cica, l-or fi auzit unii vorbind de unul singur, cu vntul...
Stogul mare a scazut la jumatate. Pe la
revarsatul zorilor apare n bri,ca Ion Vasilevici ,i dimpreuna cu badea
Ilie striga: scula(i, maaai! Oamenii ies care pe unde a apucat a se aciua:
unii pe scrta, al(ii pe podina, sub ,opron ori ntr-un culcu, mai departe
de arie. Caru(ele, cte opt-zece n fiecare zi, plus ma,ina kolhozului, cara
pna se lasa ntunericul. Am cincizeci de saci, altfel nu ,tiu ce m-a, face.
Seara nu ne mai ducem acasa - prea departe -, nnoptam la arie... Duc
cont dublu: ct iese de la treieratoare ,i ct trimit la hambar. Dupa ce
ncarc o caru(a sau ma,ina lui badea Carp - una veche, mica, cnd o
vad, mi se face cald la inima: pe una ca asta a lucrat tata -, dau fiecarui
cte o chitan(a la mna, copia ramnnd la mine. Iscalesc eu, iscale,te
caru(a,ul ori ,oferul ca a luat n primire ,i pleaca. Acolo trage la cntarul
cel mare, dupa care descarca. Zicea careva ca-s pline hambarele ,i au
nceput sa toarne afara - tot trebuie vnturat, altfel nu-l prime,te la
stat - au venit ma,ini de la ora, ,i cara.
Se aude un plesnet - Costea a aruncat pasul de pe valul tractorului.
Amiaza. Oamenii coboara de pe stog, de pe treieratoare, de pe scrte...
Se grabesc sa bea o cana de apa, sa-,i dea pe fa(a. Dupa care se mistuie de
nu-i mai vezi.
mi ,terg fruntea, iau aminte la sacii care stau sprijini(i unul de altul ,i
vad ca nu-mi prea vine la socoteala.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

140
-... ,apte... cin-spre-ce... douazeci ,i opt... patruzeci ,i unu... patruzeci
,i doi... patruzeci ,i trei... cu cei trei de,er(i, fac patruzeci ,i ,ese - unde-s
patru saci?!
Ma uit pe lnga cntar - nu-s. Ia sa mai numar o data!
-... Noua... douazeci ,i unu... treizeci ,i opt... patruzeci ,i trei...
patruzeci ,i patru ,i trei de,er(i... Patruzeci ,i ,epte. Iipsesc trei! Ia nceput
n-ajungeau patru. Comdie! Cu ai,tea doi de la treieratoare fac patruzeci
,i noua. Stai, bre! Pe aceia i-ai numarat la nceput.
Pun mna pe fiecare - sacii stau plini, albi, rotunzi ca ni,te gnsaci.
- Unu... patruzeci ,i unu... patruzeci ,i doi... patruzeci ,i trei. Doi de
la treieratoare - patruzeci ,i cinci! Oh! Ma apuc cu minile de cap: nu
ajung cinci saci!
Pornesc sa-i caut: pe sub cntar, pe sub batoza, printre sacii plini -
nici zare de sac. Atta i-am pazit! Numai cu ochii pe dn,ii toata ziulica.
Saci de trg, albi, buni, pnza moale, pnza buna - saci lua(i pe raspun-
dere. Vad negru naintea ochilor. Pornesc fuga pe la scrta de paie, pe
sub ,opron, pe unde s-au aciuat lucratorii la umbra. Au scos traistele de
pe unde le aveau dosite: prin paie, prinse ntr-un stlp sub ,opron ori
ntr-un ba( nfipt anume, ca sa le vada de departe cnd lucreaza, le-au
dezlegat ,i ospateaza din ce au...
Doua femei ,ed de-a-mpicioarelea ,i mesesc mpreuna. ntre ele -
ntins ceva alb, pe care puse bucatele: buca(i de malai, ceapa, sare ,i ceva
ntr-o ulcicu(a. ntind gtul, ma uit - seamana a sac. Trec ,i ma uit peste
umar - nu-i sac.
- Ce vrei, mai?
Ceva mai la o parte ,ade baba Tudora ,i molfaie,te. Da o data, de
doua ori din falca de jos, ascu(ita ,i se opre,te. Pune-n gura, se gnde,te,
iar limba i umbla nauntru, parca s-ar zvrcoli un ,oarece. A lins ni,te
firimituri din pumn ,i le mesteca.
- Ia sa vad, ce sac aista? Si ma aplec.
Baba apuca cu mna:
- Sezi bini,or - i sacul meu!
Da, sacul ei. Acela pe care ,i-l pune gluga la fundul ma,inii.
Dincoace, baie(i ,i fete stau roata - unii ntr-un cot, al(ii pe pntece,
al(ii pe spinare cu palmele la ochi. Vorbesc, povestesc, rd. Pe unii i
cunosc bine, pe al(ii nu prea, ca-s din alta mahala.
- Ce, mai: am auzit ca ai prapadit doi saci? ma iscode,te o fata.


N
E
P
O
T
U
I
141
- Cinci.
- Cinci dintr-odata? Costea. Sta culcat cu capul n poala fetei. Valeu!
Aude Paraschi(a care s-a aruncat an primavara cu capu-n jos n fntna
noastra - trage cu urechea la vorbele baie(ilor, lumea zice: gata, nu se
mai marita, are sa moara fata batrna! - ,i ncepe sa se mire:
- Chiar a,a: i-ai prapadit? Amu sa ,tii ca nu-i mai gase,ti. Ct te-am
rugat sa-mi dai macar unul. Ce pnza moale.
- Sa-(i faci poale la cama,a? rde Costea... Sa nu (i-o zgrii!
Paraschi(a se face ro,ie, pleaca ochii, nghite un nod: i pare rau ca a
deschis gura... Mai ncolo doua fete stau nas la nas, foarte ocupate. n
mna uneia luce,te ceva - o oglinjoara.
- Ptiu, m-ai spariet, frumosule!
- Zau ca... Ma uit pe jos: n-a(i vazut, fetelor, ni,te saci rataci(i?
Clatina amndoua din cap: nu! ,i continua sa-,i dreaga nasurile. Sub
,opron se aud cntnd ni,te fete - o fi Vera pe acolo. Ce-ar fi s-o ntreb?
Mi-i ru,ine. Sa-l ntreb mai nti pe omul care ncarca gru n caru(a.
- Daca zici ca nu-s pe nicaieri, faradect ca-s zahai(i prin paie. Nu-i
mai gase,ti. A da careva peste dn,ii la iarna ori la primavara cnd va
veni la paie...
Umblu printre oameni, caut, ntreb, dar iau aminte spre cntar: te
pomene,ti ca-mi ,terpele,te careva ,i din ceilal(i. Vad ca se nvrte,te
unul pe acolo. Fug napoi - i badea Andron. n cama,a alba descheiata
la gt, mnecile suflecate mai sus de coate. N-a venit degeaba - (ine
minile la spate.Sa fi gre,it ceva n hrtii? Nu-i place cum cntaresc. Ia
cealalta arie am avut o cearta...
- Asculta, Marian! Ai de gnd sa-mi cntare,ti fiecare graunte?
- Am, bade Androane: pentru asta am fost pus.
- Mda... Ridica din sprncene: ai uitat vorba de deunazi: se mai
scutura pe drum, mai cade printre scnduri. Uneori caru(ele nu dovedesc
sa treaca pe la cntarul cel mare, le descarc a,a...
- Eu aici cum dovedesc, bade Androane?
- De ce sa ne sfadim? Zmbe,te: mai bine sa ne n(elegem omene,te.
Suntem ai no,tri, nu? mi face cu ochiul, ma cuprinde de umeri ,i ma
duce mai departe de lume... Ar trebui sa ma supar, dar... de ce m-a,
supara? mi e,ti ca un fecior. Daca vrei sa ,tii, totdeauna sunt gata sa va
ajut: ,i pe tine, ,i pe mama-ta. Ce te ui(i a,a? Datoria? Nu v-am cerut-o, nu
v-am pus unghia n gt, a,a a(i vrut voi. Tu, dupa cum se vede, nu ,tii?


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

142
- Ce nu ,tiu, bade Androane?
- Cine, crezi, te-a pus sa lucrezi aici?
- M-a chemat Ion Vasilevici...
- Pe dnsul cine l-a sfatuit? Nu ,tii! Zic: Ion Vasilevici, fata ceea nu se
prea pricepe la cntar, i cam boleaca, sa punem pe altul... - Pe cine? -
Pe baiatul Mariei. - Pe Marian? - Da, i baiat bun ,i-i de-ai no,tri...
Tot mai u,or dect cu furca, nu? Sezi ,i scrii...
Sed... scriu... ce-mi tot cnta? N-o fi cumva baut? mi amintesc de
sacii disparu(i - de la dnsul i-am luat, cu iscalitura. Nu cumva m-a
amagit cnd mi i-a dat? n diminea(a aceea numai de saci nu-mi ardea.
- Ce-am auzit eu? Badea Andron ma prive,te printre gene: sa nu-mi
sufli macar o vorbuli(a... Dau din umeri... Nu te fa mort n popu,oi: e,ti
n vorba cu Panu(a noastra. Mi-a spus un suflet. Serios, da? De ce te
ru,inezi a,a? Panu(a-i fata buna, frumu,ica... Vezi ca n-am gre,it
sfatuindu-l pe Ion Vasilevici? E,ti omul nostru... Ma cuprinde de umeri,
mi vorbe,te la ureche: pna la urma ne-om n(elege. De ce sa ne sfadim?
Iucram mpreuna. Oameni sntem, nu?
- Da, oameni trebuie sa fim...
- Iac-a,a! Ne-am n(eles, vasazica. Si sa nu-mi mai cntare,ti tot
grauntele... Ei, vezi? Oamenii de,tep(i totdeauna se n(eleg. Amu ia un
sac ,i vino ncoace. Arata spre caru(a cu care a venit - sta pe malul rpii,
cu caii nhama(i... Am ceva pentru tine - sa-(i lingi degetele... Si continua
n ,oapta, ca sa nu auda cineva din cei care trec pe alaturi grabi(i.
Tractorul duduie. Costea pune pasul, treieratoarea ncepe sa lucreze...
Badea Andron se ndeparteaza cu badea Ilie, spunndu-i ceva ,i
aratnd cu capul spre cntar. Stau locului: pna acum cteva clipe mi se
parea ca am uitat de acest om, dar... iata-l calcnd iara,i cu pa,i grei n
calea mea. Ba mai mult: a venit sa-mi declare ca via(a mea el o face,
fiecare pas al meu e de dnsul pregatit. Mi se ridica din adnc amarul de
care ma credeam vindecat. Ce gnduri o fi avnd? Stie despre Panu(a?
Cine sa-i fi spus? Unde e,ti, Panu(o? De ce-ai calcat n picioare dragostea
mea... a noastra? De ce?...
Baie(ii pun doi saci pe cntar ,i-l urca pe al treilea. Tresar, revenindu-mi.
Ma apropii de cntar tot zicnd n gnd: m-ai tradat, dar nu snt suparat...
te iert... (i iert totul... numai sa ,tiu...
Cineva striga de pe vrful scrtei:
- |ine(i-o! Iaca-ta-o fuge! |ine(i-o, mai!


N
E
P
O
T
U
I
143
Un flacau nfige furca n paie ,i luneca n jos. Dupa dnsul vine al
doilea. Alearga ,i al(ii: barba(i, femei, fete. naintea tuturor ,onticaie,te
badea Ilie.
Treieratoarea lucreaza n gol - Ignat s-a dat la margine ,i se uita.
Fug sa vad ce s-a ntmplat. Cnd sa ajung, bulucul de oameni se
rostogole,te napoi. n mijloc - Grachina: asudata, cu broboada cazuta
pe umeri, despletita ,i descinsa. Badea Ilie o trage dupa dnsul, cineva o
mpinge, ea cu o mna ,i (ine rochia cu falduri, adunata la o parte, pe
cealalta ncearca s-o zmulga din mna celui ce-o duce. Uite-o cum gfie!
- De mult te-am sim(it, tlhari(o! striga badea Ilie. Amu mi-ai picat
la mna!
- Cnd ma uit, poveste,te cu sufletul la gura flacauanul care a strigat
de pe scrta: deodata vad ca-,i da drumul n rpa: hu,tiuliuc! ,i se culca
pe-o parte.
- Cum ai vazut, mai? Te-ai furi,at dupa dnsa?
- |i-am spus, bade: am vazut de sus! Se da pe-o coasta ,i deodata vad
ca-,i ridica poalele...
- Si sub rochie te-ai uitat? Ha-ha-ha...
Grachina ntoarce capul ,i se uita la cei dimprejur - are privirea
tulbure. Badea Ilie i da un cot n coasta.
- Ce dai, bade Ilie? Du-te ,i da-n femeea `neatale. Crezi ca eu daca n-am
barbat... sa ma huidicaiasca to(i?...
- Taci, fa, scroafo! Nu (i-i ru,ine la obraz! Mai ai gura de grait?
- De ce sa tac? Ce (i-am facut? se sume(e,te Grachina... |i-am luat
ceva din pod?
- Ai furat, fa... Si nu de la mine, de la oameni ai furat.
- Ba n-am furat nica ,i da-mi drumul, ca am de lucru.
- Ai sa vezi tu lucru! S-o mntuit lucrul tau aici. Ia Dombas, |a scos
cr|vne!... Acolo ai sa putreze,ti!
Auzind asemenea cuvinte, Grachina holbeaza ochii ,i se uita speriata
prin par(i. Badea Ilie striga la cei cu caru(ele: care-i slobod s-o duca tot
amu la prav|ene. Cu tot cu gru... S-o dea pe mna mili(iei...
Vine, pa,ind rar, Andron.
- Pune-o la mine-n trasura... Si nici nu prive,te spre Grachina... Dar
mai nti s-o legi bine, sa nu fuga...
Ia nceput oamenii credeau ca-i de gluma ,i rdeau, cnd vad cum s-au
ntors lucrurile, amu(esc cu to(ii, se ntuneca la fa(a. Badea Ilie o urca pe


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

144
Grachina n caru(a, se suie ,i el, zicnd ca-l lasa pe Ignat mai mare n locul lui.
De sus striga la oameni: to(i sa se mpra,tie! Sa se duca fiecare la locul lui...
- Ce-a furat? l ntreb pe flacauanul care se tot lauda n gura mare ca
el a zapsit-o primul - acum se uita bleg dupa caru(a...
- Gru... O straista plina.
- Si unde-a ascuns-o?
- Desubt.
- Cum, desubt?
- A legat-o de bru, ntre vine, mai! Atta lucru nu pricepi!... ,i
sufla nasul, scuipa, se ntoarce ,i se duce-n treaba lui.
Caru(a dispare nghi(ita de-un nour alb.
|in tot o fuga pna-n deal- m-a adus
badea Carp cu ma,ina - ,i cnd ajung n fa(a casei vad lumina mare-n
ferestre.
Casa plina de lume: unii stau n picioare, lnga soba, al(ii ndesa(i pe
lai(a. C(iva acoper u,a cu umerii. Mai mult vecini, dar ,i din alt capat de
sat. Pe jos o droaie de copii. Ma nal( ,i vad ,eznd n scaunul cu speteaza,
cu mnile pe genunchi, dreapta, o femeie n etate, legata sub barbie cu o
broboada ntunecata, de sub care ies ,uvi(e albe pe la tmple. Poveste,te
cu glas domol, purtndu-,i privirea de la unul la altul. Pe lai(a ,ede matu,a
Nastasia tot dnd cu vrful crjei n pamnt. Alaturi lelea Veta - la
fiecare doua trei cuvinte se mira cu sughi(. Mai ncoace zaresc ceafa lui
mo, Trifan. Sprijinita cu umarul de soba ,i cu mna la gura sta mama.
Cineva ma observa ,i o atinge cu cotul.
- Ai venit, Sa,a? Nu cumva ai mers pe jos? Treci ,i saruta mna... Ma
duce de bra( la femeia de pe scaun. Mca-ta Ioana s-a ntors. Te-a (inut n
bra(e cnd erai mititel...
Bunica-mea... Iata, dar, cum arata. Exact a,a mi-o nchipuiam cnd
ascultam pove,tile cu mpara(i ,i fiice de mparat... Plec capul, bunica se
ridica, ma cuprinde ,i ma saruta pe frunte.
- Sa fii sanatos, nepoate. Sa te aiba bunul Dumnezeu n paza lui.
Mare bucurie mi-ai facut ca ai venit. Am auzit ca lucrezi ,i cu saptamnile
nu dai pe acasa... Se ntoarce catre cei aduna(i: o mie de nop(i ,i - n-ar
ajunge sa le spui pe toate... Doua luni ,i jumatate am mers ncolo. Ne
gndeam: de-am ajunge odata! De aici iarna ne-am pornit ,i acolo am


N
E
P
O
T
U
I
145
ajuns tot iarna. Omaturi ct casa. Vara n-am mai vazut-o. Ne-au mnat
ntr-un loc fara urma de case. Numai ni,te baraci... De jur mprejur, la
sute ,i sute de kilometri, paduri ,i paduri. Ne-au pus la taiet padure: la
taiet, la carat, la ncarcat. Peste vreun an ne-am dat cu locul, cu lucrul...
Dar n primavara Ieon s-a mbolnavit. Avea arsura mare... Si s-a stins...
N-am avut ce-i face. nainte de a muri, mi-a apucat minile: mor, Ioana,
,i tare mi-i greu. Aicea-i pamnt nghe(at, pamnt strain... Se temea ca
nu i-om putea sapa groapa. M-au ajutat ni,te oameni, ca mai erau din
par(ile noastre. Peste tot se gasesc oameni... Bunica ridica ochii catre
mine: de multe ori ,i aducea aminte de tine, nepo(ele: cnd an recv pe
drvn |a va|e, e-an vzv in jereasr
1
... De-amu te (ineai copacel. Te-ai
uitat cu ochii, dar nu se ,tie daca ne-ai vazut. El (i-a facut semn cu mna ,i
tu, cica, i-ai zmbit. Iar nainte de a-,i da duhul, m-a rugat: daca o sa ajungi
sa te ntorci acasa, sa pui o cruce pentru mine, ca-n pustieta(ile iestea...
- Si chiar nu se face cald pe acolo? Nu-i vara niciodata? ntreaba o
femeie.
- Vara ca aicea nu-i. Dar tot se cheama ca vremea se ncalze,te. Vreo
luna ,i ceva i mai cald. Se tope,te omatul, se dezghea(a pamntul, dar
numai de cteva palme n jos. n adnc toata vremea-i nghe(at. Si poame
ca pe aici nu-s, ca nici n-ar apuca sa se coaca...
Femeia cu ntrebarea se vaieta: iaca ce pamnturi sunt pe lumea asta,
ce napasta pe capul bie(ilor oameni - sa n-aiba un mar, o patlagica de
mncat...
Vecinii ,i rudele au venit mult naintea mea. i vreme trzie. Cte
unul se scoala ,i iese. O femeie de lnga masa ,i apuca baie(elul de mna
,i da sa plece - copilul nu se lasa dus ,i ea se raste,te la dnsul.
- C(i ani ai stat acolo, mama Ioana? ntreaba lelea Veta.
- Antihri,tii te-au dus, mama! striga matu,a Nastasia, dnd cu crja-n
pamnt. Vrajma,ii! O sa arda-n focul iadului. Or sa arda ,i-or sa se
zvrcoleasca ,i scapare n-or avea... Si nici iertare!...
Bunica se uita la lelea Veta, apoi catre mine:
- Pe doisprezece am fost du,i. Dar am stat ,aisprezece. Saisprezece
ani am stat... Tu c(i ani ai amu? Cnd ne-au ridicat, aveai un an...
1
... cnd an recv pe drvn |a va|e, e-an vzv in jereasr... Momentul a avut loc
n realitate: bunelul meu, Andrei Ciocrlan, fiind dus la ,vslca pe lnga casa n
care traiau parin(ii mei, ziua... Dar e un sfruntat neadevar ca... ar fi trecut pe drum
la vale. Nu! Au fost du,i... ne-au dus pe drum la vale... du,i sub arme...


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

146
n mijlocul casei se zbate ceva - ntrebarea bunicai. Se love,te de
mine, da peste mama... Strigam amndoi, cu aceea,i gura parca:
- Mama!
- Alexandre!
Bunica se uita mirata. Mama ma mbra(i,aza, ma ntoarce catre
bunica:
- Ca azi s-a nascut Alexandru, mama. Vezi, cum s-a nimerit? Daca
nu veneai mata, trecea ,i nu ne mai aduceam aminte. Azi mpline,ti
,eptesprezece ani, fiule...
Si prinde a se nvrti prin odaie. Iume a ramas pu(ina: matu,a
Nastasia, mo, Trifan, lelea Veta ,i o ruda de mai departe. Mama scoate
de pe undeva un ulcior cu vin, l pune pe masa, aduce ceva pe-o farfurie
,i-i pofte,te pe cei de fa(a sa ,ada... Mata, mama, treci aici... ,i-i arata
bunicai locul din capul mesei. Bunica Ioana se a,aza, ia paharelul, mna-i
tremura, se uita catre mama: mai ai unul? mama aduce un pahar, bunica
toarna pu(in dintr-al ei ,i-l pune alaturi. Pentru bunelul. Mama mai
gase,te unul. l pune alaturi ,i toarna din paharul ei - pentru tata.
Tacere.
Sus sfrie mucul lampii. Privesc la flacara ,i aerul din fa(a ochilor mei
ia foc. Cobor privirea la cele doua pahare de pe masa ,i-l vad pe bunelul
ntre noi: se uita spre ungher, asculta vorba noastra ,i tace; l vad ,i pe tata
dar sta ntors ntr-o parte cu umarul spre mine, fa(a nu i-o vad...
- Si de sufletul lui Petrea sa fie, nchina bunica. Noi pe acolo numai
am auzit de batalie, n-am vazut-o... Iar aici amar de lume a murit. Pn`
asta-primavara n-am ,tiut ca-i ucis...
- Nici o fapta fara plata! striga matu,a Nastasia. Cine daca nu el l-a
trimis pe tata la Sibir?! El n-a ncaput de tata. El a vrut sa-i ia averea...
Bunica o potole,te:
- Taci, fa Nastasie, sa mai graiasca ,i oamenii.
- Tata, taaaata! De ce nu intri pe la mine, dar treci mai departe...
Picioru,ele mele, picioru,e... Mo, Trifan o mngie pe cap, o lini,te,te.
- A,a au fost vremurile, clatina din cap bunica... Alexandru i tnar
,i nu ,tie. Eu ,tiu tot ce-a fost ,i cum a fost. Ne-au spus sa ne dam la kolhoz
,i n-or sa ne faca nici un rau. Ca avem ginere |o|ovc... Ieon, n
fierbin(eala, s-a dat cu ob,tea, dar degraba a ie,it. A zis ca nu vrea sa fie
de rnd cu calicii ,i dugli,ii - vrea sa fie gospodar la casa lui. Asta se
chema ca-i cu culacii... Daca ,tia ce are sa iasa din treaba asta! Amu dupa


N
E
P
O
T
U
I
147
ce s-a scurs atta vreme pot sa va spun ca a venit ntr-o noapte la noi
Petrea ,i zice: Ieon Andreevici - a,a-l marea! - lasa-te de rele!... Se
vede ca ,tia Petrea ce ,tia. Ieon - nu! Au venit a treia zi n zori, ne-au
ridicat ,i ne-au dus din sat. Eu, daca am avut noroc ,i am fost sanatoasa,
m-am ntors, Ieon s-a mbolnavit... Bunica tace o vreme, privindu-,i
degetele resfirate pe masa - sunt jupuiate, dezbracate de piele -
degerate?... Cnd i-a venit ceasul, Ieon a strns lumnarea n mna, ,i-a
adunat puterile ,i a zis cu glas stins: daca-a da Dumnezeu ,i ai sa te ntorci
acasa, Ioana, sa-i spui ca nu duc cu mine nici o mnie n mormnt...
Pverea |v a jos na nare
1
, asta de amu s-a vazut... Sa faca ce-a pornit, sa
rnduiasca lumea cum ,tie el, ca vremea mea s-a dus... Dar mai departe...
dupa cum va fi voia lui Dumnezeu... A,a sa-i spui...
Bunica tace. Pe obrajii mamei curg lacrimi. De cnd am intrat n casa
n-a rostit dect vreo doua cuvinte. Toarna alt rnd ,i ridica paharul:
- Sa nchinam de sufletul tatei... Si de sufletul lui Petrea...
Soarbe pu(in ,i-l pune pe masa. Ma apuca de mna ,i-mi ,opte,te la
ureche: vino cu mine! Trecem n bucatarie, aprinde o lumnare, o lipe,te
de-o margine de caldare, se da la gura cuptorului, se lasa n genunchi ,i
ncresteaza cu vrful cu(itului un cerc pe podea. Gase,te marginea
capacului pus pe groapa, l ridica ,i-l da la o parte. Scoate de la fund ceva
nvelit ntr-o pnza legata cu o sfoara groasa. Se scoala ,i-mi pune o
mna pe umar:
- Cnd s-a dus, tata-tu a,a mi-a poruncit: plec, Marie ,i... daca n-am
sa ma ntorc, un lucru te rog: cnd are sa mplineasca Alexandru
,aptesprezece ani, sa-i spui ca tata-sau i dore,te sa fie om... cum am fost ori
am vrut sa fiu eu n via(a mea... Si sa-i dai pu,ca asta sa fie a lui... Mi-o pune
n bra(e: desfa ,i-o vezi! Attea necazuri am avut cu dnsa, Doamne,
Doamne! Ma duc n casa, la oameni. Dupa ce-o vezi, vino ,i tu...
Dau sa desfac sulul de pnza, dar sfoara-i nnodata strns. O tai cu
cu(itul. O nvalitoare din hrtie groasa, plina de unsoare. Scot jumata(ile,
le nchei, le ,terg ,i ma pomenesc cu o pu,ca-n mini cum numai sa visezi!
Sub coco,ul stng citesc: Belgia... Unde-am auzit cuvntul... Cnd?...
Era n ziua aceea de sfr,it de iarna... prin u,a asta se auzea dincolo glasul
1
... pverea |v a jos na nare... Anume: puterea, iara nu adevarul! S-a vazut ca
nici acea putere nu s-a aratat de lunga durata ,i a fost spulberata sub ochii no,tri.
Cu adevarat, precum a spus la modul profetic batrnul Ieon: dupa cum va fi voia
lui Dumnezeu.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

148
care-o ndemna pe mama sa i-o vnda... Cine era?... S-o vedem nauntru!
O strng, o ridic la ochi, ma uit ntr-o (eava la lumnare - ntuneric, n
cealalta - la fel. Scot dintr-o (eava un dop de cl(i, luce,te nauntru,
parca ar fi fost cura(ata ieri. Scot dopul din cealalta, tot ntunecata.
mping cu o vrgu(a ,i vad ie,ind din (eava un tub de hrtie, nfa,urat cu
o sfoara de tort. Desfac hrtia, pe ea scris cu creion chimic: Scvnpv| nev
jecor... az inp| ne apesprezece an... e in|rjez... drep |a svj|e...
grj de nana... cne va incerca s... pvca asa... dvnan a| v a| nev...
o s-| |aen pe H|er... an s jv vcs... s nv ca|ce pnnv| nosrv... svs
jrvnea... |onvn... |vp... a... Maran P... v| e 1941...
Iacrimile (,nesc din ochi. Pun scrisoarea n sn. nvelesc pu,ca ,i-i
dau drumul n groapa. Ies afara... Ceru-i plin de stele - toate tremura.
Picioarele ma poarta n ne,tire. Pe pnza nop(ii ard frnturi din
scrisoarea tatei: drept la suflet... va ncerca... pu,ca asta... du,man al tau
,i al meu... daca am sa fiu ucis... Tata! Am sa fac ce-mi porunce,ti... Sa
mergem - iata mna mea... Pe cararea aceasta m-ai dus la ,coala... Pe
cararea aceasta te-am petrecut ntr-o zi de iulie... Dar (i-i rece mna,
tata!... Era a,a de ferbinte... Am grija de mama... Cnd plnge, i spun:
uite la mine, am crescut mare... ,tiai ca va veni un om sa ceara pu,ca? i-am
auzit glasul... cine era? aju-ta-ma sa-l gasesc... s-a ntors bunica Ioana...
nainte de a muri, bunelul a lasat cuvnt ca nu (ine mnie pe tine... de
unde mnia?... Vreau sa ,tiu ce-a fost nainte de a ma na,te eu... pentru
ce-am venit pe lume- ce am de facut?... spun unii ca te-ai batut o data cu
badea Andron - pentru ce?... v-a(i ntlnit pe front, el te-a ndemnat sa
fugi(i acasa ,i tu ai vrut sa-l mpu,ti, e adevarat?
Stai! De ce te ndepartezi?... vreau sa-l gasesc pe acel om... sa te razbun,
tata!...
Ma apuca cineva de mna. mi revin. Stau pe marginea podului peste
prau. Jos se aude apa. A rasarit luna ro,ie de dupa deal.
- Ce faceai aici, Sandule? Panu(a. n rochie alba.
- Tata... ncotro s-a dus? Era aici... Am mers (inndu-ne de mna...
Am vorbit...
- |i s-a parut, Sandule! Tatal tau e mort. Stii ca-i mort. Iini,teste-
te... Ma atinge cu mna: (i-e fruntea fierbinte. E,ti bolnav?...
- Dar tata a venit la mine... Iata scrisoarea lui... Mi-a spus ca este-n
sat un om care-i du,manul lui ,i al meu... O, Panu(o, omul acela ,tie cum
s-a prapadit tata... Vreau sa ,tiu cine-i!... Vreau sa ,tiu adevarul!... S-|
rz|vn... Altfel de ce-am venit pe lume? De ce mai sunt feciorul lui?


N
E
P
O
T
U
I
149
- Nu vorbi de razbunare... Hai mai bine sa ne plimbam... Sa ascultam
lini,tea nop(ii, ,opotul apei, cntecul greierilor... Vezi ce luna frumoasa
a rasarit? Da mna, Sandule, ,i sa mergem, ncet, pe malul apei, n sus...
Ion Vasilevici are obiceiul sa apara pe
neprins de veste: de dupa lanul de popu,oi, de dupa stog... Nici nu ,tii
cum, te pomene,ti cu dnsul alaturi! ntr-o zi i rasuna glasul la urechea
mea: ce cuvnt e-aista: novaor... Si mpunge cu degetul ntr-o gazeta. i
explic... Uite cum i socoteala, bre?! Si-mi lasa ziarul sa citesc oamenilor
la amiaza...
Azi vine la mine ,i: ct iese la hectar, ca ma ntreaba raionul?... i
josu(, usca(iv Ion Vasilevici, are fa(a supta, arsa de soare, cu brazde adnci
pe frunte ,i-n col(urile gurii... Vine badea Ilie, se opre,te-n fa(a
pre,edintelui ,i duce mna la cozoroc. Se duc amndoi la treieratoare.
- Aur, mai Ilie, aur curat! Ion Vasilevici pune mna sub ,uvoi: m-au
ntrebat de la raion ct iese, ,i cnd le-am spus, s-au mirat - au zis ca a,a
roada nu-i pe raion... Un cople, se arunca cu minile ntinse n movila de
gru. Careva i striga ca de-l zare,te pre,edintele, l dezg|n!... Cata Ilie,
sa nu se duca nici un graunte-n pleava. Sa maturi pe fa(are bine... Iar la
cei cu caru(ele am sa le rup capul - am vazut graun(e pe drum... Sa-i
controlezi!
Dam sacii de pe cntar, ,i cnd ma ntorc, l vad pe badea Hortolomei.
Cu puha-n mna, se lasa de pe un picior pe celalalt, vrea sa zica ceva, dar
nu ndrazne,te ori nu pricepe de unde sa nceapa.
- Ce-a,tep(i, mai Hortolomei? De ce nu ncarci?
Omul are vorba gata pe limba, dar luat din scurt se pierde.
- Amu, ncarc, dar... Vreau sa te ntreb ceva. De cteva zile ma
gndesc...
Bate cu codiri,tea n pamnt. Are unghii groase la picioare, aduse-n
jos la vrf. Alaturi de picioarele lui Hortolomei rasar alte picioare
descul(e: o pereche mari, cu pielea groasa, cu solzi pe ea - barbate,ti; n
spatele lor alte doua, mai mici - femeie,ti. Cele mici se framnta,
ndemnndu-le pe cele mari sa se dea mai aproape.
- Dar voi ce vre(i? Ion Vasilievici da cu ciubota n pamnt: colbul
sare-n par(i.
- Am venit ,i noi... sa ascultam!


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

150
Ion Vasilievici da cu cealalta ciubota-n pamnt:
- Sa asculta(i? Ce vre(i sa asculta(i, ma rog?
- Apoi ce-a ntrebat... cum i zice... Hortolomei...
- Dar n-a ntrebat nimic.
- Apoi... am auzit noi ca... ar vrea, cum s-ar zice, sa ntrebe ceva...
Ion Vasilevici ,i muta privirea. Vede rasarind alte picioare descul(e,
cu sngele din zgriieturi amestecat cu (arna. Coboara de pe stog, de pe
scrte ,i vin ncoace. Unele pa,esc cu ndrazneala, altele tematoare, cele
mai multe se proptesc n cozi de furca. Ion Vasilevici prive,te la obrazul
neras al lui Hortolomei, trece cu ochii peste alte chipuri arse cu brazde
de colb pe obraji, cu urme de degete pe frunte, mai lnga fiecare lucind
coarne lungi ,i ascu(ite de furca.
- Ce v-a(i strns, oameni buni? De ce-a(i lasat lucrul?
- D-apoi a spus nu`,`care... ca facem miting. Cica: a venit Ion
Vasilevici sa facem miting.
- Miiiting?! Ion Vasilevici se uita mirat la Ilie care strnge din umeri.
Apoi l fixeaza pe Hortolomei: ce fel de miting, tovarrra,i?! Nu facem
nici un miting. Duce(i-va la locurile voastre ,i va vede(i de treaba!
Ion Vasilevici i spune ceva lui Ilie, acela o ia ,chiopatnd ntr-o parte.
Oamenii l lasa sa treaca, dupa care roata se strnge la loc.
To(i tac. Ar vorbi oamenii, dar nu ,tiu ce. Adica ,tiu, dar nu ,tiu cum
sa nceapa. Unul ,i freaca degetele, altul obrazul de umar... al treilea se
scarpina cu cornul furcii deasupra urechii.
A,teapta ct a,teapta Ion Vasilevici ,i rupe tacerea:
- Eu ce-am spus? Vede(i-va de treaba! Tu, Hortolomei, ce-ai vrut?
Nu (i-ai gasit alta vreme?
Hortolomei vrea sa zica... ,tie el ca... nu-i vremea acuma de ntrebat,
cnd iata rasuna un glas:
- Cica, umbla un ministru prin sate...
- Da, ,i cica, cum vede ca-ntr-un kolhoz iese roada mai buna, pune
mai mare plan de dat la stat...
- Noi ce plan avem - mare?
,i da seama Ion Vasilevici ca lumea n-o sa se mpra,tie - va trebui sa
dea lamuriri. A fost ofi(er pe front, a luptat n situa(ii grele, ,tie cum sa
vorbeasca cu masele... Iamuriri? Dar, nainte de a ncepe seceri,ul, a
avut loc o adunare anume. Unii n-au fost, pesemne... Se nal(a, se uita:
vine Ilie cu bri,ca?


N
E
P
O
T
U
I
151
- Care vrea sa graiasca, sa iasa n fa(a!
Oamenii se framnta: u,or sa arunci o vorba, dar sa te vedem ie,ind
naintea tuturor! De dupa spatele mul(imii pa,e,te, cu gluga n cap ,i fa(a
duplita de colb, baba Tudora.
- Vreau sa graiesc eu... Gura neagra parca ar fi mncat pamnt...
Iucrez la fundul ma,inii. Ai vazut `mneata, Ion Vasilevici, ca nime n-a
vrut ,i m-am vrt eu. Sunt batrna ,i daca mor, mare paguba nu-i. Dar
i,ti tineri?... Cu colb n-ai sa traie,ti... Eu ce vreu sa ntreb: ne da(i gru pe
rvdoz|e? Roada-i buna, este de unde...
Ion Vasilevici face semn catre treieratoare - lucreaza n gol. Si catre
batrna:
- Adevarat, mama Tudora, anul ista roada-i buna. De dat la oameni,
se n(elege, vom da. Dar... pna nu mplinim planul la stat...
Batrna ,i strnge buzele ,i nu zice nimic. Oamenii se uita - unii pe
dealuri, al(ii la propriile picioare... Stiau ei ca-i a,a, dar au ntrebat...
Adica baba asta a ntrebat... Ce ,tie o baba proasta? Sta ctu-i ziulica de
mare la curul ma,inii, n colb, i huie,te mereu capul ,i nu pricepe bechi
n politica cea mare.
- De amu da-te napoi, ce stai? o trage careva de mneca.
- De ce sa ma dau? Mai am de zis ceva.
- Apoi zi odata, ce stai?
Baba se foie,te, ,i scoate sacul din cap, l ntoarce pe-o parte, pe alta -
careva o (istuie,te: lasa-n pace sacul cela ca ne umpli ochii cu colb! n
sfr,it, vorbe,te, uitndu-i-se lui Ion Vasilevici n ochi:
- Cum sa muncim, tovara,e pre,edinte, daca iaca - nu-i?! Si arata
cu degetul n gura ei neagra, fara din(i.
Ion Vasilievici se face a zmbi: ,tiu! O tipare,te pe umarul uscat: am
n(eles... acum du-te de-(i vezi de paie, uite ce gramada s-a strns... Si
catre ceilal(i: deseara, dupa lucru o sa stam de vorba, cnd cineva ntreaba:
- Dar cu Grachina ce-i?
Pasul cade de pe roata. Treieratoarea amu(e,te.
- De ce-a(i oprit? Costea?!
- A sarit pasul singur! Tractoristul fuge sa-l puna.
- Iasa-l ca nu se aude ce spune Ion Vasilevici... Facem mitingul ,i-i
dam drumul iara.
- Da, da: ce-i cu Grachina?
De dupa treieratoare apare bri,ca pre,edintelui - Ilie aduce caii de drlogi.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

152
Ion Vasilevici: opre,te!
- Grachina? A luat-o mili(ia. Or s-o judece. S-o mai gasit acasa la
dnsa ni,te gru nou. Sti(i cum i zaconv| azi...
- Or s-o judece... Dar pe ct pot ca s-o judece?
- Eu de unde sa ,tiu? flutura din cap Ion Vasilevici: eu nu-s
judecator!
Se apropie de bri,ca, pune piciorul pe scara... Oamenii prind a se
framnta: se duce pre,edintele ,i ne lasa nelamuri(i! Ne da gru ori?...
Hortolomei vine la bri,ca, gata a-i spune: mai Ioane! daca te ntreaba
oamenii, lamure,te-le, pentru asta te-am pus mai mare pe gospodarie...
e,ti de sat... ne cuno,ti pe fiecare... ,i noi te cunoa,tem... ai fost pe front...
am fost ,i eu... trudim aici din zori pna-n noapte... trebuie facut ceva!
vezi ca oamenii s secatui(i... Ion Vasilievici calca pe scara trasurii ,i se
ntoarce cu fa(a.
- Iar mata, mo, Trifane, ce vrei?
Coborse ,i mo,neagul de pe scrta.
Ce-i drept, cam trziu. Mi,ca din buze, n tacere, apoi zice:
- Nu ,tiu ce-a(i sfatuit aici, dar vreau sa spun ,i eu... ,i ciupe,te
barba, chibzuind: nainte vreme gospodarul cnd ie,ea la lucru-n cmp,
cata sa hraneasca pe ct mai bine dobitoacele: caii, boii - ce-avea. Tu,
mai Ioane, e,ti fecior de gospodar ,i ,tii ca ,i mine: omul nostru ca sa
poata munci trebuie sa aiba ce mnca. Vina odata la amiaza cnd opre,te
ma,ina sa vezi ce-,i pune fiecare dinainte: un bo( de mamaliga, rar care
are malai, ceapa, sare, usturoi, o patlagica, unii mai au ,i cte-o cartoafa...
Ct po(i sa munce,ti a,a? Suntem mai bine de zece zile aici, pe deal... Rar
care se duce-n sat sa guste o lingura de mncare calda... Ma gndesc ca ar
trebui sa faca kolhozul ista macar ni,te fiertura! Macar o data pe zi...
- Drept!
- Bine-ai zis, mo, Trifane!
Badea Hortolomei se lumineaza:
- n alte kolhozuri, am auzit, oameni buni, se gate,te mncare calda.
De ce sa nu mncam ,i noi?
Ion Vasilevici sta la cumpene cteva clipe: se cam lunge,te mitingul
neplanuit... Trebuie sa asculte, dar ,i sa raspunda!... Stnd pe scara
trasurii - Ilie (ine caii de drlogi - ,i poarta privirea peste mul(imea
de frun(i ncre(ite, ochi miji(i n bataia soarelui ,i buze cojite de ar,i(a...
- Oameni buni! Tovara,i kolhoznici! Scurt. Mul(i a(i fost pe front.


N
E
P
O
T
U
I
153
A(i vazut moartea cu ochii. Dar am biruit! Aici, la munca cmpului, i
tot front. Iuptam sa ridicam (ara din ruine. Sa facem via(a bogata. Greu,
a fost seceta. Statul ne-a ajutat: cu mncare, cu samn(a. Am crescut o
roada buna. Cum om mplini planul la stat, om da gru ,i la oameni.
Asta-i sfnt!... Ct prive,te mncarea, noi, conducerea, ne-am gndit sa
facem fiertura macar o data pe zi, la amiaza. A,a-i, Hortolomei? Dar tot
din grul ista, din roada noua - altul nu avem! Dar... zaconv| nu da
voie! Doara de... Ion Vasilevici arata spre mine: sa ne punem cu bini,orul
pe lnga Marian. El duce aici toate socotelile. Fiecare graunte treierat
trece prin minile lui... Sa ne mprumute c(iva saci, sa-i macinam ,i sa
facem ni,te bulgur pentru fiertura... Ce zici, Marian?
Fac din cap: daca-i vorba de mprumut...
Ion Vasilievici spune ct are de dat kolhozul la stat, ct s-a dus
de-acuma, ca degraba vin ma,ini de la ora, care or sa ajute la caratul
grului...
O caldura - topenia lumii!!! Cei de pe
treieratoare, de pe scrte se rnduiesc. Eu stau unul, n-are cine ma
schimba. Aleg cte-un minut, fug la poloboc, trag o cana de apa. Trece
cte unul pe lnga cntar: cata, mai, sa n-asuzi! Ma ,terg cu ,apca pe fa(a,
pe gt. ncarc, expediez trei caru(e ,i ma uit: nu vine ma,ina? A promis
badea Carp sa-mi aduca mandolina - m-au rugat fetele sa le cnt ntr-o
seara. Termin cu hrtiile, ma a,ez pe cntar.
Adie un vntule( de pe vale. Mi-atinge obrazul, mna dreapta,
piciorul. Ce racoare! ntorc spatele, ridic mna stnga, ntorc celalalt
obraz... Baie(ii se hrjonesc. Vreau sa le spun ca s-a umplut sacul, sa-l
schimbe, cnd cineva de pe scrta striga:
- Vine ploaie, maaai!
n asfin(it s-au ivit nouri mari, negri. Uite-i cum vin nvaluindu-se!
De acum nu-s negri, ci suri. Acoper soarele. Cuprind cerul. Se nchide
lumea parca s-ar lasa amurgul...
-... ploaie cu piatra, maaaai!
O rabufnire de vnt cade peste arie. Scrtele se zbarlesc... Oamenii
nfig furcile, se dau jos ,i fug la dos: unii spre ,opron, al(ii pe la gaurile din
scrte ori din stogurile nencepute. n cteva minute se lasa racoare. De
peste miri,te vine un vrtej. Ajunge la scrta de pleava, ia un col( ,i, rasucindu-
l, l ridica-n nouri. Zmulge de pe capul cuiva o basma alba ,i o duce pe


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

154
deasupra treieratoarei, sus de tot. Vrtejul da peste movila de gru -
m-am repezit sa ntind foaia de cort, o umfla de la o margine ,i mi-o
trnte,te n cap. mpreuna cu cei doi baie(i o ntindem peste grul turnat
jos ,i sacii plini, punnd pe la col(uri pietroaie pregatite anume. Pna la
urma ma pacale,te vrtejul: sacul cu saci de,er(i se duce de-a rostogolul
la vale. Fug, l prind ,i chitesc ncotro sa apuc.
Un bici de foc crapa cerul n doua. Sus, pe scrta, o mogldea(a ,i
face cruce - mo, Trifan. Din ruptura cerului naboiesc asupra lumii
lungi ,uvoaie de apa.
Fug spre treieratoare, ma aplec ,i ma bag n coliba de snopi de lnga
roata, pe care mi-am facut-o la amiaza, pentru umbra. Se aude cum
sfrie pamntul. Suvoaiele pornesc la vale. Fulgera a doua oara ,i
lumineaza aria - toata-i plina de bulbuci mari, de,i, care se fugaresc
pocnind ,i iar rasarind din valurile ce se rostogolesc de pe coasta, la vale.
Sub treieratoarte i uscat. Iocu-i nalt ,i a fost spat un ,an(ule(
mprejur. ndes mai bine snopii, iau c(iva din cei cazu(i de pe
treieratoare, i a,ez de la deal, a,tern c(iva saci ,i ma las ntr-un cot... Ia
fundul ma,inii se aude vorba - nu sunt singur! Ori, poate, glasurile se
raspund de mai departe? Ignat, Costea, pe unde sa fie? Au apucat sa fuga
sub ,opron? Cnd a pornit ploaia, l-am vazut pe Costea alergnd ntr-
acolo cu o haina-n cap. Alaturi de el fugea o fata.
Fulgera. Prin spartura vad venind un ,uvoi peste movila de gru.
Umple ,an(ule(ul. Mai vine un val din spate, ,uvoiul cre,te, se ridica,
apuca o margine ,i mi,ca grul din loc. Fug spre movila! Era o scndura,
s-o pun de-a curmezi,ul apei... O caut cu minile, pe bajbite. Cnd
fulgera iara, mai vad pe cineva lnga mine. O fata! Capul descoperit,
apa-i curge pe fa(a, g(ele ude i spnzura la pamnt... S-a lasat n
genunchi ,i cauta pe jos cu minile.
- Este! Am gasit scndura... Fugi ca am s-o pun singur!
- Ce zici? N-aud! Fata trage foaia de cort peste gru: sacii or sta ,i
a,a, nu i-a lua apa!
Da, nu era nevoie sa-i scoper, grul trebuia nvelit... Dar am avut
vreme sa ma gndesc? Ia alt scaparat potrivesc scndura ca un fel de
gard: apa care vine se abate ntr-o parte. Strig catre fata: fugi! Ma ntorc
,i o recunosc: Vera! Sta n genunchi, cu rochia lipita de trup, aduna cu
bra(ele goale grul mi,cat de suvoi ,i-l mpinge la gramada. Adun ,i eu.
Dupa ce terminam, o nha( de mna ,i fugim.


N
E
P
O
T
U
I
155
- Apleaca-te... Baga-te aici...
Se lasa n genunchi ,i intra sub treieratoare. Se a,aza. Intru ,i eu -
este destul loc pentru amndoi.
- Uscat ,i bine aici... Vera ,i trage sufletul. Iaca unde mi te-ai ascuns!...
- Coliba mea, ce credeai?
- Numai ca-s uda toata. Curg ,iroaie de pe mine... Sa ma dau de
partea asta.
ntinde mna, da de umarul meu ,i se muta mai ncolo.
- Ia sa-(i a,tern ni,te saci. Drdi de frig... Unde erai? De ce-ai ie,it n
ploaie?
- Sub ,opron. Acolo-s fetele noastre. Am vazut ca vine apa mare
peste gru, te-am zarit ,i m-am speriat ca are sa te duca ,i pe tine... ncearca
sa rda: atunci cine-o sa cntareasca?
- Valeu! Ignat unde-i: sub ,opron? O sa creada ca te-a luat apa...
- Nu l-am vazut. Cnd a venit vrtejul ,i mi-a zmuls tulpanul din cap...
- Al tau era? I-a ridicat suus... A cazut n lanul de popu,oi, peste
rpa. Daca ,tiam ca-i al tau fugeam sa-l prind. Stai ca ma duc!..
Vera ma apuca de mna:
- Sezi bini,or. Nu auzi cum toarna?
Parca ar fi nceput potopul. Fulgera ntruna. Cerul clocote,te. Cnd
tuna, se raspunde n maruntaiele ma,inii, parca ar bombani cineva
suparat. Pale de apa izbesc n scndurile treieratoarei. Ia cealalta roata
se aud cum curg ,uvoaiele n jos - peste ro(i, peste curele... Prin zgomotul
ploii iar razbat pna la noi ni,te glasuri. Ridic pumnul ,i dau n scndura.
Ascult. O vreme glasurile nu se aud, apoi rasuna din nou.
- Mai ai pe cineva aici?
- Nu ,tiu... S-o fi bagat careva pe ciure. Au sa le strice ,i n-om putea
lucra mine...
Amu(esc: mai ,tii, n-o fi cumva Ignat? Daca zice ca sub ,opron nu era,
nseamna ca s-a adapostit n alta parte. Poate ca de buna seama s-a
vrt nauntrul ma,inii? Vera se da la marginea ro(ii ,i se uita la movila
de gru: nu s-a pravalit cumva scndura? ntuneric - nu se vede nimic.
Ma dau ,i eu la spartura - am sa vad cnd are sa fulgere - ,i-i ating
spinarea cu pieptul. Cama,a mea i uda, rochia ei uda. Cnd am atins-o,
am sim(it cum tremura... Ploaie rece, cu toate ca n-am vazut sa cada
piatra cum strigase cel de pe scrta.
- Dar tremuri ca varga... Si-i pun minile pe umeri.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

156
- M-a luat frigul... nu ,tiu de ce... A,a, pe neprins de veste, m-a
apucat tremurul...
Dau s-o cuprind, o clipa se lasa, apoi se ndreapta-ferindu-se.
- Dar e,ti ,uguba(! Si eu te credeam ru,inos peste seama.
De jos, de la cntar, o vad lucrnd sus, pe treieratoare: dezleaga cu
Titiana snopii ,i-i da lui Ignat. Vorbesc, glumesc, rd. Nu aud ce vorbesc,
de ce rd ,i... mi pare rau ca am fost trecut la cntarit... Mai vesel era cu
furca, pe stog...
- Dar ,i tu tremuri, Sandri... Vera ,i poarta palma pe obrazul meu,
pe la gt, pe la umar, la piept... Si tu e,ti ud.
- Tremur ,i eu, dar... lasa... De mine sa n-ai grija - tu sa nu race,ti!
- Stii ce? ntoarce-te sa-mi scurg rochia...
- Sa ma ntorc? Totuna nu se vede...
,i scoate rochia, dnd-o peste cap - simt dupa mi,cari ,i respira(ia
ei, parca a,i vedea cu ochii! Se da la spartura ,i o stoarce. Zic: ia un sac ,i
pune-l n spate, ,i-i ntind unul.
- Nu te uita! striga... s fara came,a, auzi?
- Dar i ntuneric.
- Stiu eu ce ochi de m(a ai!
- Poate de motan?
Fulgera. Pentru o clipa i vad trupul lucind: umerii, gtul, spatele
pu(in aplecat. |ipa, acoperindu-se cu rochia.
- Degeaba te-ai speriat. Eram cu ochii nchi,i... N-am vazut nimic.
Pune-(i sacul n spate... Auzi, Vera, vroiam sa te ntreb ceva. Ai mai scos
caldarea din fntna?
- Vorba sa fie! M-ai lasat ,i te-ai dus... De ce (i-ai adus aminte?
- Credeam ca... poate a venit altcineva ,i (i-a scos-o? Costea ori... Ignat...
Vera ntinde o mna ,i ma mpunge-n piept...
- Ia mai lasa-ma cu Costea, ca prea-i a(os.
- Dar Ignat?
- Ignat i bun ,i blnd. S-ar potrivi bine cu... Titiana.
Cu Titiana? mi da de n(eles ca n-ar avea vorba cu Ignat. Ori, poate,
or fi avut, dar s-au certat?
- Scurge(i ,i tu came,a. Eu m-am mbracat.
Mi-o scot, ntind minile afara ,i o storc. Vera ia sacul din spatele ei ,i
mi-l pune pe umeri.
- Amu ntoarce-te tu! zic, dar Vera rde ,i se apuca sa-mi frece pieptul
,i spatele cu sacul.


N
E
P
O
T
U
I
157
- Sa nu race,ti, dragul lelei, ca atunci cine-are sa cntareasca?
Dupa ce ne stoarcem mbracamintea, ascultam, n tacere, ploaia. Stau
cu spatele sprijinit de roata, Vera - alaturi. Ne-am pus cte-un sac n
spate, altul pe genunchi, ne-am ncalzit ,i nu mai tremuram. Mi-amintesc
de prima zi aici.
- Dar fetele tale-s clan(oase rau! Erau sa-mi scoata ochii.
- Cnd ai sosit cu cntarul?
- Si atunci, ,i mai pe urma.
- Ce graie,ti? N-am bagat de sama. Care-i du,manca?
- Sunt vre-o cteva. Cnd trec pe lnga mine, ma frig cu ochii!
- Nu mai spune! Vera ma apuca de piep(ii hainei, privindu-ma de
aproape. Suflarea ei se a,terne pe fa(a mea - calda, placuta... Ielea n-are
sa le lase pe fete sa mi te obijduiasca.
- Bu-hu-hu-huuuuu! Nu ma da la fete ca m-or mncaaaaa... Nu ma
da, nu ma daaa...
- Hai, vino la lelea... Ma trage la pieptul ei: vino ncoace ca lelea n-are
sa te deae nimanui...
Ma las spre dnsa, ma cuprinde n bra(e - parca-n ,aga, parca serios...
Iara-i ziua ,i frige soarele. Caram cu
ajutoarele sacii de la treieratoare. Doua femei lopatesc grul udat de
ploaie: una ,i-a nfipt poala-n bru ,i da cu lopata de lemn. Pna la
genunchi picioru-i ars, mai sus alb ca hrtia. Vad pielea ,i porne,te sa-mi
joace pe dinaintea ochilor... Trimit cteva caru(e ,i ma a,ez pe cntar cu
coatele pe genunchi ,i ochii n pamnt - ma doare inima. Parca mi-ar fi
apucat-o ni,te degete de fier ,i mi-o strng... Ridic ochii: femeia s-a a,ezat
jos, a ntins picioarele ,i face ceva cu minile n poala. Respir adnc.
Desfac hrtiile cu coloni(e de cifre, copiile chitan(elor ,i ma apuc sa verific.
Psrc, psrea,
N-a vzv nevasa nea?
Fetele dau snopi ,i cnta. Cnd opre,te la amiaza treieratoarea ma
mpresoara ,i ma ntreaba: nu (i-i urt? de ce nu vii seara-n drum? ori nu
,tii sa joci? las` ca te nva(am noi...
n vzv-o |a jnn
Cv do cop|a de nn...


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

158
Vera desface snopul ,i-l da lui Ignat. l apuca, dar i prinde ,i mna.
Ea ,i-o smulge ,i rde, fara a banui ca-i urmaresc... Ignat i altceva, a zis
aseara... Are vorba cu dnsul? I-am vazut o data ,eznd la umbra sub
,opron, alta data lnga tufarii de pe malul rpii, cu zolnicul ntins ntre
dn,ii. Ori, poate? n seara cnd am pornit la prispe ,i eu am luat-o pe
alta ulicioara, el pe Vera s-a dus s-o caute? Se nvrte,te ,i Costea pe
lnga dn,ii. Titiana, ,i ea... Se n(eleg bine tuspatru - cte doi, n
pereche! dar care cu care? Ignat glume,te mereu cu Titiana. Sa faca cu
dnsa vorba ntr-ascuns?... Ce-i cu mine? Iar se ridica de pe fa(are, de pe
miri,te o apa fierbinte ,i-mi valura pe dinaintea ochilor...
ncarcam doua caru(e. Dam saci dupa saci. Ma a,ez pe cntar - nu-mi
ajunge aer.
Ha, pvcvj, s jn drag,
Dar ndejde s nv rag.
C ndejdea de |a nne
Ca g|eaja cea sv|jre...
Simt o privire a(intita asupra mea. Ridic capul: Vera. ,i strnge
basmaua la ceafa ,i zmbe,te.
- Cum ai dormit asta noapte? Se apleaca ,i-,i neteze,te o zgrhietura
pe pulpa.
Fac semn cu capul: am dormit.
- Nu te-au mncat (n(arii?
- Nu i-am sim(it.
- Dar de ce (i-s ochii ro,ii?
... Ploaia a ncetat brusc... Am stat mult de vorba amndoi... Cnd
m-am lasat spre dnsa, m-a prins n bra(e. Am vrut sa ntorc fa(a, dar
Vera ,i-a ferit buzele: frumosul lelei, frumos, sa-mi fii cuminte ca lelea se
supara... Si-a desfacut parul, l-a stors, l-a legat pe ntuneric... Un glas de
fata a strigat-o de sub ,opron. Vera i-a raspuns, mi-a zis noapte buna ,i
a fugit ntr-acolo... Am urcat pe treieratoare, mi-am a,ternut c(iva saci
n tamburul batatorului, cu al(i saci m-am nvelit ,i am ncercat sa adorm.
M-am zvrcolit mult n culcu, - ma tot ridicam ,i ma uitam spre ,opron
,i mi se parea ca vad doua umbre (inndu-se de mna...
- E,ti bolnav?
Clatin din cap: nu.
- Dar vad ca tremuri. E,ti aprins la fa(a. Nu cumva ai racit aseara?...


N
E
P
O
T
U
I
159
n rapaitul tractorului ,i vuietul batozei se nfige un uruit nou. Dinspre
,opron urca un camion, marca germana de razboi, un uria, fa(a de
vechitura kolhozului care s-a stricat. Vine cu viteza mai sa ma... striveasca
cu tot cu cntar! Stopeaza, se rasuce,te, da ndarat ,i se opre,te cu bordul
catre ,opron. Portiera se deschide ,i coboara badea Andron - cu o
palarie de pai n cap. Face semn de salut catre cei ce lucreaza pe aproape,
striga ceva ,oferului, care a scos un cap ras chilug din cabina ,i vine spre
mine. Cum l vad, simt degetele strngndu-mi inima. A cam ndesit-o
de la o vreme. N-are ce face la hambarele lui?
- Merge treaba? mi da mna... Hai la umbra sa vedem ceva-n hrtii...
- Sa dau mai nti sacii de pe cntar.
Badea Andron se apropie de movila de gru, se apleaca.
- i ud. Iasa-l sa se usuce bine. Pe urma ai sa mi-l trime(i...
- Se usuca repede. Azi (i trimit din cel uscat de sub ,opron. Ce
hrtii... sa vedem?
- Uite-ncoa! Scoate un teanc din buzunar: aicea-s pentru caru(ele de
ieri ,i alaltaieri. Ia tine cte-s scrise?
- Cte sa fie? Cte-s ,i la mata - fiecare caru(a cu hrtia ei.
Ma masoara din cap pna-n picioare: nu i-a placut raspunsul - i s-a
ridicat mu,chiul obrazului stng. Continua sa-mi vorbeasca parca am fi
de-o seama.
- Crezi ca-s tot attea? Al lui |anga a prapadit chitan(a pe drum...
- I-am scris alta cnd a venit a doua oara.
- Nu mi-a dat s-o iscalesc. Ct avea?
- 950.
- Asculta, Alexandre! Se uita-n hrtii cautnd chitan(a lui |anga.
De ce zici 950, daca la mine-s trecute 900 kg. Poftim, uita-te, baiete! Vad
ca (i-ai pus n gnd sa ma bagi la racoare - mi cntare,ti fiecare graunte!
Tu aicea iei de pe deal, necntarit, iar mie, daca nu-mi ajunge, ce ma fac?
Scrie ,i tu mai pu(in; daca nu cincizeci de kilograme, macar douazeci ,i
cinci la fiecare caru(a. Se mai scutura pe drum, ,i apoi... la cntarul cel
mare iese alta dect la cntarul tau...
- Iasa ca nu mai iese! Saptamna trecuta am avut o discu(ie sora cu
sfada. I-am luat pe Ion Vasilevici, pe badea Ilie, am cntarit aici o caru(a,
ne-am dus tuspatru, am tras pe cntarul mare din ograda kolhozului
,i... tot atta ne-a aratat. Ba cu vre-o cinci kilograme mai mult... Adaog


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

160
cte ceva pe deasupra, numai ca douazeci ,i cinci de kilograme ct spui
mata, n-am sa pun niciodata.
- Am ,uguit... Nu te supara. Ma bate cu palma pe umar: nu (i-i urt
aici? Cum te mpaci cu fetele? |i-ai gasit vreuna? Noroc, Veru(o! striga
catre Vera care urca pe scara... Am vazut-o aseara pe Panu(a. A ntrebat
ce faci, cnd mai vii prin sat? Ori ai uitat-o?
S-a umplut sacul. Unde-s baie(ii?... Mi-i greu pe suflet... Cnd aud
numele ei, a aceleia care mi-a daruit clipe frumoase, dar ,i o durere
asemenea mor(ii, simt... cum ma cuprinde mnia fa(a de dnsa, de omul
acesta cu fa(a ro,ie, carnoasa...
- Ne-om n(elege, zmbe,te badea Andron ngaduitor... Ne-au venit
patru ma,ini de la ora, sa care grul la stat. Am rupt nca una. Arata spre
camion. Asta o sa care de aici la hambar. ,Opel, ia pna la ,ase tone.
Hai sa-(i fac cuno,tin(a cu ,oferul. Badea Andron porne,te spre camion.
Jorj! Unde e,ti, Jorj?!
Soferul, un barbat rotund cu tigva rasa, sta lungit sub ,opron pe
gru, cu minile la ceafa. Sare ca o minge, se apropie de mine, ma prive,te,
,i, n(elegnd cine sunt, mi ntinde un bra( ciolanos, crescut cu par pna
la ncheietura, zmbe,te dezvelindu-,i un dinte de o(el. ,i spune numele.
Pe obrazul drept are o cicatrice vnata, ca un vrf de coasa.
- Bun baiat Jorj! Badea Andron l bate cu palma pe burta. O sa
facem treaba buna. Ce zici: facem treaba?
Rnje,te cu placere: facem! ,i rote,te ochii privind la grul de sub
,opron, la sacii rndui(i lnga cntar, la movila de gru de pe fa(are...
- Da, da! Bun, bun!
Jorj vrea sa spuna, mi explica badea Andron, ca-i mult gru, bun
grul, i place grul. Jorj nu prea poate sa vorbeasca, i vine greu, dar uite
ce mu,chi are, o sa ajute la ncarcat... Ai sa aju(i, a,a-i? Jorj n(elege ca
trebuie sa se apuce imediat, se pale,te cu palmele peste ,olduri, ,i ntreaba:
de unde ncepem?
- Ia poveste,te-i lui Alexandru cum ai pacalit cucoana.
- O! Co-co! nchide un ochi Jorj ,i-,i poarta palma prin aer parca ar
mngia un coco, de la creasta la coada: coo-coo!
Poveste,te, mai mult prin gesturi, cum a luat n camion o cucoana -
venea de la pia(a, avea margele la gt, cercei n urechi, inele pe toate
degetele... cumparase un coco,, cu pinteni de-o ,chioapa - a luat-o s-o
duca acasa. Pe drum cucoana a adormit. Jorj a ntins nceti,or mna spre


N
E
P
O
T
U
I
161
coco,ul de la picioarele cucoanei, i-a sucit gtul ,i l-a aruncat pe fereastra sus,
n co,. Se treze,te cucoana: unde-i coco,ul? - A zburat pe fereastra - fl-
fl! ,i s-a dus napoi la bazar. Cucoana coboara ,i fuge dupa coco,...
- Ha-ha-ha! rde Jorj: Coco, n co,!
Ma ntreaba prin semne: vrei sa gu,ti? Deschide portiera, ridica
bancheta, ia un pachet, l desface ,i scoate un piept de pasare prajita.
Rupe o aripa, o ntinde lui Andron, alta mi-o da mie, lui ,i ia mijlocul.
- Mmm! Buuun!
Andron rde de se (ine de pntece. Roade aripa, l bate pe Jorj pe
burta: bun baiat! macar ca oleaca-i mut... Jorj baga iar mna sub
bancheta, scoate o sticla cu gtul scurt, o destupa ,i ,i-o rastoarna n
gura larg deschisa. Stau cu aripa de pasare n mna - demult n-am
gustat carne. M-a ame(it mirosul. Amndoi ma ndeamna: mannca, ce
stai? Duc aripa la gura, mu,c. Jorj mi da a n(elege: din coco,ul cucoanei!
Rod osul, el mi baga sticla dupa ce-a trecut-o pe la Andron: hai, bea,
bea, acuma o sa lucram mpreuna, pentru prietenia noastra, bea, bea...
Dupa ce ncarca ,i pleaca, ntors la lucru, bag de seama ca, de,i m-am
nfierbntat ,i asud tare, nu ma mai strnge la inima. Nu ma doare!
Mare ho(, Jorj! Multe pozne o fi facut n via(a lui... Zicea badea Andron
ca ,i la pu,carie a stat. Pentru ce? Pare sa fie baiat de doba. Macar ca-i
oleaca mut...
Prin ropotul tractorului, prin vuietul treieratoarei rasare un cntec.
Se duce, plutind, peste miri,tea aurie.
C ndejdea de |a nne
Ca g|eaja cea sv|jre...
Cnta fetele de pe treieratoare.
Cele de pe stog le raspund:
Cnd e sv nv e jne
$ caz jos j- rvne...
S-a ntunecat de tot. Treieratoarea amu(e,te. Noaptea de vara-i scurta -
cteva ceasuri - ,i lumea se grabe,te la odihna.
mi strng hrtiile, numar sacii... ncotro sa apuc? Noaptea trecuta
am dormit pe-o podina, dar rau m-au co,it (n(arii. Azi urc pe
treieratoare: sus abure,te vntul ,i-i mna la vale. Pacat ca nu-i luna de
cu seara, a, mai citi din cartea de viersuri... Iau sacul cu saci n spate, pe


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

162
la jumatatea scarii ntreb: este careva sus? Uneori Costea ,i Ignat dorm
aici. Nu raspunde nimeni. A,tern c(iva saci, pe ceilal(i i pun sub cap ,i
ma ntind cu fa(a-n sus... Pu(in cte pu(in lini,tea ma cuprinde - vine de
pe miri,te, printre stoguri, de pe vale - trupul mi se racore,te, se nmoaie,
pornesc sa lunec cu picioarele nainte ca pe-o apa...
Aud glas de strune. O mandolina! Ma ridic ntr-un cot, da, se aude
clar. Somnul mi fuge ntr-o clipa. Arunc c(iva snopi peste a,ternutul de
saci, cobor ,i o iau la vale. Vad aduna(i n drum fete ,i flacai. Sed n,ira(i
pe jos, vorbesc, rd. Iata-l pe cel cu mandolina. Cnta ,i trage din (igara.
Mai ncolo joaca doua perechi. Ma a,ez alaturi. Ochii se dau cu
ntunericul, ncep sa vad.
- Unde erai? Ignat mi face loc lnga dnsul: te-am cautat. Te
culcase,i?
- El se baga-n saci ,i doarme! da glas Costea pufaind din (igara.
- Crezi ca-i rau? Ian de-ai avea ,i tu macar unul sa nu te mannce
(n(arii...
- Poate-mi dai, ce dracu-!
- Numai daca ma ospatezi cu... popu,oi fiert.
Baie(ii rd: Costea rupe popu,oi din lanul vecin, i nfige ntr-o srma
,i-i fierbe n radiatorul tractorului, de unde porecla: Costea-popu,oi-
fiert!
Flacaul cu mandolina se apuca sa ciupeasca strunele, le strnge, le
slabe,te, pna cnd l razbe,te pe Ignat.
- Da-o lui Sandu s-o acordeze!
Are o struna rupta. O acordez ,i ncep o melodie. Bucuros ca are cine-l
nlocui, muzicantul se duce la doua fete care joaca pereche, o ia pe una ,i
ncepe s-o nvrteasca. Vera! |ine mna pe umarul flacaului, spune ceva
,i rde, dndu-,i capul pe spate. De jos i vad clar siluieta pe pnza cerului.
Baiatul ncearca s-o strnga la piept, ea l mpinge cu minile: fii cuminte!
,i rde. Ce-a, mai juca ,i eu! Aici culeg strunele pe ntuneric, aici ma
zvrcolesc parca a, ,edea pe ghimpi. Picioarele tresar facnd mi,cari n
tactul muzicii de parca n-ar fi obosite, de parca nu ele m-au dus la culcare.
Perechile se desfac. Unii se a,aza, al(ii ramn n picioare. Ma uit dupa
baiatul cu mandolina sa i-o dau..
- Zi-i tu, mai Mariane, Costea mi da un ghiont n coasta, ca-i zici
mai bine.
Ignat sta ntins pe spate.


N
E
P
O
T
U
I
163
- Ia mai lasa(i-le n pace pe fete, ca-s numai trei.
- Taci, ca mai vin!
Se vad cteva cobornd. Porne,te un joc n toata legea. Dupa ploaie
drumu-i bine batut de ro(ile caru(elor ,i copitele cailor - colb nu-i.
Descul(i, fetele ,i flacaii se nvrtesc, tropaiesc. Se aude suflarea grabita,
adnca, fo,netul rochiilor, lipaitul talpilor goale. Miros cald de sudoare.
Vorbe scurte. Rsete. Apoi iar tacere. Iini,te... Iipaitul talpilor goale,
fo,netul rochiilor, respira(ia ntretaiata... Nop(ile acelea neuitate! Nici
nu-(i vine sa crezi ca dupa o zi de munca grea, istovitoare flacaii ,i fetele
erau n stare sa joace pna noaptea trziu, uitnd de odihna, de somn, de
oboseala, de foame... Am cntat cntecele pe care le ,tiam. Pndesc
momentul cnd muzicantul se apropie de mine ,i-i pun mandolina n
bra(e.
- Poate vrei sa mai cn(i, Alexandre? ma ntreaba htrul.
- Gata! Ma ntind trosnindu-mi oasele. Mai multe nu ,tiu, le-am
cntat pe toate.
- Ia-le, bre, de la nceput. Ori vrei sa joci?
- Ba nu mai vreau! zic cu glas tare sa auda fetele. E ,i Vera printre
ele... Mi-i somn. Ma duc sa ma culc.
Dau sa pornesc, Ignat ma apuca de mna:
- Stai, bre, un` te duci? Om merge odata. Ori te a,teapta vreo
mndru(a n capi(ele de fn?
- Ma a,teapta... Ma a,ez iar.
Ignat se culca cu fa(a-n sus, la stele. Ia un moment dat l aud numa-
rnd: patru... zece... o suta... doua sute... Uite ce i-a venit n cap: numara
stelele! Mi-aduc aminte ca numaram ,i eu pa,ii asta-iarna - numara-
toarea (i face bine, rnduie,te gndurile, limpeze,te sufletul... Ce are
Ignat pe suflet? Ma uit dupa Vera. Nici nu s-au apropiat unul de altul. Si
cnd te gnde,ti ca erau nedespar(i(i! S-or fi certat? Vera joaca cu cineva.
Cu Costea? Ce-o sa zica Ignat? Ignat sta culcat cu fa(a-n sus ,i numara
stelele.
- Scoala, Ignat, ,i hai sa jucam!
Ignat: o mie opt sute treizeci ,i trei... o mie opt sute treizeci ,i noua...
Vera sta ntre mine ,i Ignat. Vrea sa-l apuce de mna sa-l ridice, dar nu
ndrazne,te... A vorbit ncet s-o auda Ignat numai. De mine nu se
sinchise,te - pot sa aud. Cnd n(eleg acest lucru, inima prinde a zvcni
cu putere. S-o fi priceput ca ,tiu de prietenia lor?


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

164
- Mergi? ntreaba Vera.
- Ma dor picioarele... Trei mii trei sute... Joaca cu Sandu... Trei mii
trei sute treizeci ,i trei...
- Sandu! Aici erai? Ce bine c-ai venit. Vrei sa jucam?
- De vrut a, vrea, dar nu prea ,tiu.
- Cn(i ,i nu ,tii sa joci?
- Uite ca nu. Totdeauna am cntat pentru al(ii ,i n-am avut timp sa
nv(...
- Sa ncercam! Ma apuca de mna: Am sa te nva(! Numai sa ma
ascul(i...
Intram amndoi ntre perechile ce joaca. |in mna stnga pe umarul
ei, dreapta pe mijloc strecurata pe sub bra(ul stng. Ori ca mi-s fierbin(i
minile, ori trupul ei e nfierbntat, dar la atingerea pielii bra(ele mele
iau foc. Jucam (inndu-ne departe, astfel ca ar ncapea al treilea ntre
noi. O polca. Fara sa vreau i ating pieptul. Simt un fior n tot corpul. A
observat ori nu? Peste cteva clipe ncerc anume s-o apropii, dar bra(ele
ei ma (in la respect. S-ar cuveni s-o conduc eu, cavalerul, dar ma conduce
ea. Mi,c piciorul dupa cum mi spune piciorul ei, mi las trupul dupa
trupul ei. Cteva perechi joaca strns mbra(i,ate - aceia ibovnicesc,
poate sunt pe cale de a se casatori? Pe cnd eu ,i Vera... Vad peste umarul
ei, pe cer, un petic luminos - o turma de stele. Toate se mi,ca la stnga.
ntre ele doua mai scnteietoare. Pe nea,teptate dispar. Ma uit peste
celalalt umar - stelele nu-s. Deodata le vad alaturi: ard n ochii ei. A,a,
vasazica: eu ma uit la cer, iar ea ma fura cu privirea?!
- De ce rzi?
Am rs eu? Poate ca mi-am amintit de Ignat cum numara stelele?
Oare pe acestea din ochii ei le-a pus la socoteala?
- Habar n-aveam ca ,tiu sa joc.
- Ai vazut? Si nu vroiai sa mergi!
Tot jucnd, ie,im n margine ,i nu ,tiu cum se face ca ne mi,cam n
lungul drumului. Tot pe vale-n sus. Perechile se nvrtesc pe loc, iar noi
ne departam n tacere. Muzica se aude din ce n ce mai ncet. Umbrele
baie(ilor ,i fetelor se contopesc cu ntunericul. n schimb drumul devine
luminos ca o apa alba curgnd pe vale. Suntem aproape: bra(ele au adus
pieptul fetei la pieptul meu. Ia fiecare a doua, a treia mi,care i simt snul
stng. Vera ,i lasa pe o clipa capul pe umarul meu. O fi obosit, i s-a
nmuiat trupul... Deodata se ndreapta. Ochii i stralucesc.


N
E
P
O
T
U
I
165
- Vera, unde duce drumul ista?
- Drumul? Nu ,tiu. N-am mers pe el niciodata.
- Chiar niciodata?
- Nu. Dar tu ai mers?
- Nici eu.
Ma ntoarce ,i pornim spre baie(i ,i fete. Muzicantul schimbase
melodia. ntre timp, poate, s-au rnduit multe dansuri, noi nsa l
continuam pe acela,i. De fapt, nu era dans, era ceva aparte: ne leganam
pe loc, ncet, aproape nemi,cat. Talpile nu se dezlipeau de fa(a calda a
drumului, rochia Verei ,i zicea cntecul ei fo,nitor, bra(ele noastre se
n(elegeau att de bine de parca nu mai erau patru, ci numai doua...
Baietanul cu mandolina ma apuca de un crac: striga ca vrea sa mai
joace ,i el, ce dracu`! Fetele l roaga sa zica mai departe. Baiatul se
ncapa(neaza: ma dor degetele, am un spin n palma... Iau mandolina.
Cnt ,i iau aminte spre Vera. Sta pe lnga fete, arunca o vorba, apoi vad ca
a disparut! Sa se fi dus la culcare? Ignat nu-i. S-a dus cu dnsul? Mi se lasa
greu pe inima. Degetele prind a rataci strunele... Prind momentul cnd
muzicantul se apropie de mine ,i-i pun mandolina n bra(e: vreau sa mai
joc ,i eu! O fata era gata sa mearga, eu, nsa, ma dau de-a rostogolul pe
mini pna mai departe de joc, ma ridic ,i o iau la deal, spre treieratoare.
S-a mai sui careva ,i mi-a ocupa culcu,ul ori mi-a ,terpeli din saci!
Sub ,opron se aude vorba nfundata. Un glas mi se pare cunoscut. O
iau ntr-acolo. Cnd ajung la col(, se face tacere. Ma uit la vale ,i zaresc
prin noapte pnza drumului. O iau n sus. Merg ct merg ,i deodata vad
o umbra de om. Cine sa umble la vremea asta pe deal? E dintre ai no,tri
ori, poate, vreunul strain, din alt sat?
S-a oprit. Ia sa vad, cine-,i pierde noaptea pe drumuri? Fac c(iva
pa,i. Ma apropii - o fata. Mai fac c(iva pa,i - s-a oprit, ma a,teapta.
Ma trece fierbinte pe la inima.
- Vera! Tu e,ti?
Se face a rde, dar nu-mi raspunde. Porne,te ncet mai departe. Merg
n urma ei.
- Ce cau(i pe aici? Credeam ca te-ai dus la culcare. Ai disparut a,a...
dintr-o data.
- M-ai ntrebat cnd jucam unde duce drumul ista. Nu (i-am
raspuns, nu ,tiam. Am hotart sa vad unde duce ca sa-(i raspund. Amu
ai n(eles ce caut?


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

166
Se ntoarce brusc spre mine. Ma prive,te. Vad iar cele doua stele, apoi
dispar - a ntors capul.
- Da?! ncerc sa glumesc ca sa-mi ascund tremurul din glas: dar n-am
zis ca o sa ma duc eu?
- Te-i fi gndit, poate?
- Sa porne,ti noaptea, singura! De ce nu mi-ai spus? Mergeam
mpreuna. Din ntmplare te-am gasit...
- Singura? De ce m-a,i teme? De lupi?! Nu-s pe aici.
- Se mai gase,te cte unul... din cei cu doua picioare.
- Valeu! Ma apuca de bra(: nu-i fi tu cumva? Ia sa vad!
,i poarta palma pe obrazul meu, pe fruntea mea ,i iar ma apuca de
mna. Are o mna voinica, cu pielea palmei aspra, dar placuta la atingere.
Cnd ajunge palma ei la palma mea, i prind degetele ,i i le strng. Nu ,i-o
retrage. Acum mergem pe drumul de noapte (inndu-ne de mna. Palma
mea zvcne,te, parca s-ar fi mutat n ea inima ,i bate.
- Ce mna moale ai, Sa,a. Ca de copil. Pielea neteda...
- Valeu, matu,ico! Iar te lauzi ca e,ti mai mare...
- D-apoi ca sunt!
- Trei patru ani nu se iau n seama...
- Ba se iau. Afara de asta e,ti ,colar, iar eu kolhoznica. Si nu-i bine sa
umblam amndoi noaptea pe dealuri. Cu vre-o ,colari(a ar mai merge...
Uite-o ncotro abate vorba! Nu cumva are ,tire despre cararile mele
din sat?
- Mai mult mi plac kolhoznicele. Se n(elege, nu toate. Numai cele
vesele, care cnta frumos. Nu cele... plouate...
- Valeu! (i ba(i joc de mine... ca m-a murat ploaia deunazi?
N-am vrut s-o obijduiesc. Vezi ce boroboa(a am facut? Trebuie sa-mi
dreg gre,eala. Dar nu sunt n stare ,i... numai i strng mna tare. Vera
mi raspunde, ,i lasa capul pe umarul meu. Mergem lipi(i unul de altul:
cu o mna o (in de mna, alta i-o pun pe umar, ea ma strnge de subsuoara -
mergem prin noapte. Cnta nceti,or, lin... Deodata tace. Se face lini,te.
Nu se aude dect lipaitul talpilor goale.
- Demult n-am cntat ca vara asta...
- Eu te ascult...
- (i place cum cnt, ori rzi de mine?
- Frumos cn(i, Vera...
- Da? Daca spui drept, apoi vreau sa-(i spun ,i eu ca... Dar nu! Alta
data am sa-(i spun...


N
E
P
O
T
U
I
167
- Cnd am sa mai cresc?
- Poate atunci, dar poate...
- Orict a, cre,te, tot ai sa fii mai mare de ani ca mine...
- A,a-i, ofteaza. nseamna ca n-am sa-(i spun niciodata.
- Nu! zic strngnd-o la piept; spune-mi amu! Daca nu-mi spui, nu-(i
dau drumul, nu te las...
Vera ma prive,te n fa(a. Suflarea ei mi se a,terne pe obraz: are un
miros care ma rascole,te, ma mbata...
- Iucrnd sus, Sa,a, ma uit, ,i cum te vad, cntecele vin singure.
Cnd nu te vad, fug n adncul inimii ,i acolo mor toate... Oh, Sa,a! mi
vine sa cnt de sa rasune dealurile, dar prea suntem aproape de arie. Hai
sa mergem mai departe, vrei?
O ia nainte, iar peste c(iva pa,i ncepe sa fuga.
- Vreau! raspunde gura mea, dar picioarele ramn locului. Odata
zvcnesc ,i iata-ma fugind dupa dnsa: vreau, vreau, vreaaaau!
Vera fuge raznd, ntoarce din cnd n cnd capul ,i ma a((a: sa
vedem... ai sa ma ajungi? ai sa ma ajungi? ai sa ma ajungi? Strig: te ajung!
te ajung! te ajung! Dar n-o pot ajunge, pentru ca ea nu fuge, ci zboara. Se
rupe de la pamnt, se ridica deasupra drumului alb ,i zboara peste miri,te.
Cerul plin de stele curge asupra ei. Aerul nop(ii curge cntnd pe la
urechile mele. Fug, dar n-o pot ajunge. N-am sa te ajung niciodata...
niciodata... Iata ca miri,tea s-a terminat. ncepe o ntindere cenu,ie.
ncolo ni,te movili(e ntunecate. Vera zboara printre ele. ntind mna ,i
o ating cu degetele. Te-am ajuns! vreau sa zic. Iata ca te-am ajuns! Vera se
lasa nainte gata sa cada, abia reu,esc s-o apuc de mna ,i ne prabu,im
amndoi ntr-o capi(a de fn.
Apucase a se racori fnul, dar l-au nfierbntat iar trupurile noastre...
... Stau ntins pe spate. Vera mi (ine capul pe genunchi.
- Ai o chica a,a de moale, Sa,a.
Cerul, sus, s-a lini,tit. Stelele stau cumin(i, fiecare la locul ei.
- Ce tare bate inima ta...
O cuprind pe dupa gt ,i-i aplec capul. Buzele mele se ntind spre
buzele ei. Vera mi pune capul pe genunchi.
- Dormi. Am sa-(i pazesc somnul.
A ramas departe somnul meu. Nu ma mai gase,te.
- |i-aduci aminte, la fntna, cnd am scapat caldarea ,i ai venit pe
la spate ,i m-ai speriat? |i-aduci aminte?


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

168
- Ce noapte frumoasa, Vera... Ce lini,te, Vera... Suntem amndoi,
Vera. Saruta-ma, Vera..
- Destul, Sa,a. Destul att.
Tacere. Iini,te. Cmpul doarme.
- Vreau sa ma saru(i. Saruta-ma, Vera. Altfel mor. Vrei tu sa mor?
- O, nu muri, Sa,a, nu muri. Iata: te sarut.
- Saruta-ma. Cum ,tii tu sa ma saru(i...
- Se na,te n sufletul meu un cntec, Sa,a. Am sa (i-l nchin (ie. Am
sa-l cnt n amintirea acestei nop(i...
- Dar vor mai fi nop(i ca asta, Vera. Vor fi!
- Nu vor mai fi. Numai o noapte poate fi a,a de frumoasa.
- Ce se aude? Ce-i asta, Vera?
Pe aproape izbucne,te un tril de ciocrlie. Apoi altul. Al treilea.
Curnd toata ntinderea dimprejur rasuna de ciocrlii care zvcnesc spre
nalturi.
Ia rasarit cerul ia foc.
- Se lumineaza de zi, Sa,a. Se face ziua...
- Ce frumoasa a fost noaptea asta, Vera! Si ce scurta..
A(ipim nbra(i,a(i. Peste fnul adunat n clai, peste trupurile noastre cade
roua dimine(ii.
N-am dormit aproape de loc, dar nici
nu mi-i somn. Car cu unul din baie(i sacii de la treieratoare - celalalt ,i-a
spart piciorul ntr-un corn de furca ,i-,i leaga rana. Caru(ele a,teapta:
au venit vreo cinci. Notez n caiet, scriu chitan(a, i-o dau caru(a,ului -
altul la rnd... Soarele ncepe sa dogorasca. Picioarele mi se nmoaie ,i
ma las pe cntar. Dintr-o caru(a sare badea Hortolomei ,i-mi da un sac:
(i-a trimis mama-ta de mncare ,i o cama,a curata... Ia fund, nvelita
ntr-o basma, mandolina! Iuce,te la soare de-(i ia vederile. O ascund la
loc, fug spre ,opron ,i aga( sacul sub strea,ina. ntorcndu-ma, mi arunc
ochii spre treieratoare ,i o vad pe Vera... Ce fierbinte-i aerul azi! Toate
mi se arata ca prin creste de valuri. Ma a,ez pe cntar ,i nchid ochii... Sar
n picioare - am sa adorm!
Caram al(i saci, ncarcam alte caru(e ,i iara,i ma a,ez. Ma apuc sa fac
calcule... ct a ie,it din stogul pe care... l terminam astazi? Scriu n stnga
centnerele treierate - la dreapta am suprafa(a lanului - ,i ncep sa
adun centnerele, ca pe urma sa mpart... la numarul de hectare... stogul


N
E
P
O
T
U
I
169
fetelor... gru-i foarte bun... trebuie sa iasa.. la hectar... Coloni(a se
rastoarna, cifrele prind a se roti mori,ca ,i se risipesc disparnd. Vine o
apa calda, ma ia ,i ma duce la vale... Cioc! Deschid ochii: m-am izbit cu
tmpla de muchia cntarului.
- Ha-ha-ha! Costea sta n fa(a mea cu o crpa unsa-n mna: ce, mai,
ai pascut iepurii asta noapte?
Ma uit la fa(a lui lata, la din(ii care se dezvelesc pna la radacina, mi
vine sa ma ridic sa-i dau una la bot! Costea se uita la mine, se ntoarce
catre batoza, iar prive,te la mine. Sa fi sim(it ceva?
- Si cum, mai Mariane, rde ntr-un dinte: nu (i-i n grija ca Ignat
are sa ntoarca cojocul pe dos?
M-a palit cu ciomagul la ceafa. Stie?! Ori numai banuie,te...
- Ce am eu cu Ignat? I-am facut ceva?
Scot sacul plin, pun altul ,i-l tri pe acesta la cntar. Costea se (ine de mine.
- Nu lui, mai! Verei!
- Ce, Verei? Care Vera?
- Te faci mort n popu,oi.. Se ,tie!
- n ,papu,oi-fiert... ncerc sa-l mu,c. Cnd aud ca se e, ma fac
galben: se ,tie... ce se e?
- ... ca v-a(i primblat toata noaptea amndoi. Unde-a(i fost? Unde-a(i
dormit?
- Nu-i treaba ta!
- Ei, vezi, ,colarelule? Te-ai dat de gol! De aceea (i-i somn. Despre
partea mea, pute(i sa va primbla(i - n-am nimic mpotriva. Numai ca
de afla Ignat, nu ,tiu cum ai s-o descurci. El ibovnice,te cu Vera mai de
mult. Si mi se pare ca or sa faca nunta la toamna...
- Du-te, bre, ,i nu ma sci! N-are ce sa afle!
- Degeaba te zbrle,ti, tovara,e Marian. N-ai cum te ascunde: ai
semne pe buze, pe gt...
Ridic mna, dau pe la gura, pe la gt - semne? ce fel de semne? Chiar
am? Nu cred sa-mi spuna Costea numai a,a... Am vazut deunazi la un
baietan ni,te pete ro,ii pe gt. I le facuse, cica, o fata. Au aflat celelalte ,i
i-au rs ca nu ,tiu sa se sarute - se sug ca vi(elu,ii. Sa am ,i eu? Dracul de
Costea mi baga sub nas o a,chie de oglinda: vezi daca nu crezi! Am doua
pete vine(ii pe gt. Dracoaica! Oare i-am facut ,i eu? Are cum se acoperi
cu basmaua, pe cnd eu... Ridic gulerul cama,ii. Costea se duce fluiernd


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

170
spre tractor. Acu, or sa afle to(i. Zic, ca sa ma lini,tesc eu nsumi pe mine:
ce va hlizi(i, ma rog? Sunt mu,caturi de (n(ari... Sa fie adevarat ca Vera
,i Ignat se au n vorba de mai de mult... De ce, dar, n-a vrut sa joace cu
dnsa? nseamna ca au stricat dragostea! Ori poate-s numai certa(i? Si s-
a dus sa se plimbe cu mine ca sa-i faca n ciuda! nseamna ca m-a amagit?
Nu, nu vreau sa cred! A fost cea mai frumoasa noapte ,i a,a vreau sa
ramna. Doar a,a ai spus: una ,i alta nu va mai fi!...
Bag de seama ca fetele de pe treieratoare, oamenii de pe scrte, cei de
pe fa(are se uita la vale. S-a ntmplat ceva? De dupa col(ul ,opronului
apar caii negri ,i voinici ca ni,te zmei ai pre,edintelui: Ion Vasilevici cu
h(urile n mna, iar alaturi un barbat n haine de ora, cu ochelari pe nas
,i cravata la gt. Strainul se da jos ,i ia din trasura o cutie n patru col(uri
,i ni,te pirostrii. Ion Vasilevici da ordine lui badea Ilie. Ieri pre,edintele
mi-a zis sa socot ct iese la hectar, azi m-am apucat dar... m-a mbatat
somnul... Uite-l c-a venit ,i nu-s gata! Scot iute hrtiile - am scrise
tonele treierate, ramne sa fac totalul ,i sa mpart la... Ion Vasilevici vine
spre mine.
- Cum merge treaba? Ai socotit? Ia sa vad ce iese?
- Sa mai controlez o data... Adun cu nfrigurare cifra la cifra: ,i sa
adaug ceea ce s-a treierat azi...
- Mai repede, ca a venit de la gazeta. Arata spre fotograful care ,i
instaleaza pirostriile. Apoi pune minile pe scara ,i urca pe batoza.
Ia locul lui Ignat. Minile i umbla repede, abia dovedesc fetele sa-i
dezlege snopii. Oamenii se uita: ,tie sa lucreze pre,edintele nostru! Ion
Vasilevici face semn: Costea arunca pasul, treieratoarea amu(e,te.
- Fetelor! striga Vera. Fuga la spalat, ca ne-a,teapta...
Adun, mpart, verific, iar socot, mai verific o data - iese bine: treizeci
,i unu de centnere la hectar. Daca (inem seama ca stogul nu-i terminat...
cam ct poate sa iasa?
- Ce faci, dragul lelei? Nu (i-i somn? Vera ma prive,te pe sub marginea
basmalei legata peste obraz: nu te-a suparat cineva cu vreo vorba azi?
- Mul(umesc, draga badei, nu mi-i somn. Poate (i-a spus Costea ca
m-au mu,cat asta noapte (n(arii de mi-au lasat semne pe gt?
- Si tu mi-ai facut vre-o doua, uite-le! Da broboada la o parte - se
cunosc arcurile buzelor. mi ridica gulerul cama,ii: (ine-l a,a. Pna-n
seara trece. Ia noapte mergi iar sa ascultam ciocrliile?


N
E
P
O
T
U
I
171
Rde ,i fuge la prietenele ei care se spala ,i se piaptana privindu-se n
oglinjoare ct palma. Se aduna toate douasprezece lnga o gramada de
gru - badea Ilie a pus ni,te femei sa arunce gru din celelalte ca sa fie
movila mai mare. Fotograful ,i instaleaza cutia, arunca un ,al negru pe
ea, se baga sub ,al ,i ncepe sa se foiasca: scoate o mna, face semne... Vera
sta n mijloc, celelalte fete mprejurul ei - unele n picioare, altele la
pamnt, sprijinindu-se ntr-o mna. Fotograful ,i da seama ca trebuie
sa se vada ,i treieratoarea ,i-,i muta pirostriile. Dar dintr-acolo bate
soarele! Se agita, l varsa sudorile, ncepe sa se enerveze.
- Fetelor! Titiana arata spre mine: sa-l luam ,i pe Sa,a cu noi!
- l mbrobodim frumu,el...
- Margele la gt are!...
Prind a hohoti. Ridic umarul sa stea gulerul mai sus ,i o iau ru,inat la
vale. Vera ncearca sa le potoleasca, dar numai fotograful reu,e,te
rastindu-se la ele. Se aud ggind n urma mea... Ma uit peste miri,te,
departe, unde se ridica o creasta neagra-verzuie: un lan de popu,oi ori,
poate, de rasarita. Ma duc spre lanul acela, am sa intru ,i am sa ma pierd
ntr-nsul. Sa nu aud rsetele... Sa scap de gurile rele... De ce oare oamenii
jignesc, te lovesc n inima rznd? De ce sunte(i att de cruzi, att de
necru(atori?...
- Prve! Ceva ca un bot de vi(el ma mpunge la spate.
ntorc capul: asupra mea, nalt ,i mare, nainteaza camionul lui Jorj.
Fara motor. Iata-l ,i pe dnsul, a scos capul ras din cabina ,i ma ntreaba
rnjind: nu cumva m-am speriat? A,a de tulburat eram ca.. nici n-am
auzit ma,ina! Ma trec fiori reci - buna gluma!
- Daca vrei, pot trece pe lnga un stlp cu interval de un fir de par.
Vrei? Aici vorbe,te, aici ma,ina vine peste mine.
- |ine-o, bre! Ori, de buna seama, vrei sa ma calci?
Jorj ,i arata din(ii:
- Sui ,i mergem sa ncarcam. Andron a,teapta. A spus sa ncarci bine.
- Vin ,i pe jos - nu-i peste lume.
O iau napoi, spre arie.
Jorj da drumul motorului. Camionul se rasuce,te-n loc urlnd
salbatic. Arunca asupra mea un nour de colb ,i se duce cu viteza nebuna
pe dupa stoguri spre gramezile de gru de pe fa(are. Ma uit dupa ma,ina.
Tremur de-mi clan(anesc din(ii - m-a speriat, bivolul!


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

172
Lunga ziua de vara. Am crezut sa a(ipesc
o jumatate de ceas la amiaza, dar n-a fost chip: veneau caru(ele una dupa
alta. Au facut cteva drumuri ,i camioanele de la ora,, cu... Jorj n frunte.
Cntaresc, trimit, iar cntaresc - pna la urma tot vine seara. Se
ntuneca, dar continuam sa lucram: a mai ramas pu(in din stogul fetelor,
,i... l dam gata.
- Se vede, mai?!
Costea a nfipt pe aripa tractorului o varga cu un bec n vrf pe care l-a
unit cu dinamul. Varga tremura, becul clipe,te, dar tot avem un pic de
lumina.
- Zor, bre, zor, sa terminam azi! Badea Ilie se nvrte,te pe lnga cei
ce arunca snopii pe treieratoare. Sunt ultimele rnduri - de la pamnt,
unii jilavi ,i grei. Putere trebuie sa ai ca sa-i sal(i. Vin c(iva barba(i.
Costea apuca o furca ,i el. Fetele prind snopii din zbor, i dezleaga ,i-i
dau lui Ignat.
- Se vede la cntarit? Badea Ilie-i lnga mine.
- Mai scapar cte-un srnic.
- Vezi sa nu-mi faci pojar!
- N-ai grija: i sting n gura.
Se duce spre scrtele de paie unde baie(ii ,i fetele ,i fac de cap: se dau
de-a capra, se trntesc, chiuie. I-a apucat pe to(i veselia - lucram noaptea!
n locul soarelui avem bulgara,ul ista de lumina ,i oamenii umbla ca fara
de sine, dau unii peste al(ii... Ma simt patruns de ceva miraculos, fantastic.
Fetele de pe batoza cnta:
Nv n |ae, nan,
C j-o spvne drep,
C j-o spvne drep,
Drep - adevra,
Unde-an innopa -
La pvcvja-n pa...
Cea din dreapta i Vera. ntinde minile, ia snopul de parca l-ar
mbra(i,a, se apleaca ,i-l dezleaga. Ia fel s-a aplecat ,i deasupra mea. O,
Vera, ce suflet ai!... Ca al mamei mele... Cama,a ta e neagra de sudoare-
n spate... ca a mamei mele. Minile tale au pielea aspra dar sunt blnde la
atingere... ca ale mamei. Parul tau miroase a flori de cmp... Mi-aduc
aminte ,i mi s-aprinde focul n piept...


N
E
P
O
T
U
I
173
- Prinde-l, mai!
Snopul s-a aninat de scndura platformei ,i vine napoi. Cineva
ntinde furca, l prinde ,i-i face vnt pe treieratoare.
- nca unul!
- Dar mai sunt?
- Altul, bre!
- |ine-l, mai!
Zboara ultimii. Fetele i prind. Ignat le da drumul n ma,ina.
Barabanul l nghite.
- Ga-ta-a!
Treieratoarea ,i scutura maruntaiele ,i opre,te. Tractorul continua
sa lucreze facnd lumina ca sa se termine lucrul pe fa(are. Peste o vreme
amu(e,te ,i se face ntuneric. Culeg greuta(ile ,i le bag sub cntar. Adun
sacii de,er(i ,i dau sa ma pornesc n cautarea unui culcu,.
- |i-ai scris tot? bubuie lnga mine glasul lui Ignat. Si-a spalat minile
,i acum ,i le ,terge de ,olduri: sa vedem ct iese.
Azi n-am schimbat o vorba. Numai la amiaza cnd a venit fotograful
am socotit cu Ion Vasilevici ct avem treierat ,i era ,i el de fa(a. A stat ,i
s-a uitat n tacere. Am n(eles ca ,tie de plimbarea de asta-noapte. Ori mi
s-a parut? Ori nici nu-l intereseaza?
- Cum sa vedem, daca nu se vede? Ma aplec spre sacul cu sacii dezveli(i
n care pusesem hrtiile legate cu o sfoara.
- Aprindem ni,te srnice. Ai?
- Cteva.
- Costea! Ignat se a,aza pe cntar. Vina, bre, ncoace. Ai sa dovede,ti
sa dormi...
Costea se lasa-n genunchi ,i scapara un chibrit. Ne uitam n hrtii.
Socotim ct am trimis n total ,i ceea ce am treierat azi, dar a ramas pe
fa(are - n gramada ,i n saci. Cnd am facut calculele la amiaza cu Ion
Vasilevici, ne-a ie,it cte treizeci ,i unul de centnere la hectar - stogul
fetelor era din grul crescut ,i secerat de pe ogorul cu o suprafa(a de
cincizeci ,i cinci de hectare. Pna la amiaza nu fusese treierat tot, ,i cifra
la hectar avea sa sporeasca.
- Nu iese, bre! striga Ignat.
- Ce nu iese?
- Grul! Trebuie sa fie mai mult. De amiaza pna amu la miezul
nop(ii am treierat mai mult dect ntr-o zi de diminea(a pna-n seara.
Dupa hrtiile tale iese ca n-avem nici ct ntr-o jumatate de zi...


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

174
- Valeu?! Costea scapara doua chibrituri puse alaturea: cum, tamia
ma-si, ca azi curgea mai tare ca-n alte zile?
- Da ,i celelalte hrtii! izbucne,te Ignat: Sa vedem ct ai trimis la
hambar. Poate-ai uitat sa scrii centnerele de azi ,i le-ai trimis a,a?...
- Aicea-s toate. Vezi-le! zic suparat ,i ma gndesc ca n-o sa am parte
de odihna nici noaptea asta.
Ignat pune hrtiile pe genunchi ,i ncepe sa calculeze. Au ramas pu(ine
chibrituri ,i Costea le arde pna la unghii: ,i frige degetele, le scuipa...
Vezi ce jertfe aducem pentru fete? zice. Apoi: Verei vor sa-i dea ordin!.. I-am
auzit ,i eu pe unii vorbind... Pe semne, fotograful a adus vestea, caci a pus-o
sa mbrace o bluza mai cura(ica ,i a fotografiat-o separat... Ignat aduna,
socoate ,i odata da cu pumnu-n hrtiile de pe genunchi.
- Nu se poate sa avem treierat azi numai atta. Unde-i grul, candela
ma-si?
- I-am mncat eu...
- Cine te ,tie ce-ai facut? Un lucru-i clar: ai ncurcat ceva. Te-am
vazut ca umbli azi belmeteag.
Parca m-a izbit cu un cu(it - nseamna ca ,tie! Minile ncep sa
tremure. Iau creionul ,i socot. Da, iese ca azi, cu toate ca am lucrat pna
la miezul nop(ii, am treierat mai pu(in ca n alte zile. Nu poate fi a,a ceva!
Costea, zic, aprinde un chibrit. Suna cutia - n-a mai ramas nici unul.
- Sti(i ce, baie(i? Costea se ridica n picioare: n-o s-o desclcim pe
ntuneric. Iasam pe mine.
Ignat rasufla adnc, dnd aerul afara. ,i umple iar plamnii:
- Trebuie sa ,tim azi! Mine ncepem alt stog...
Se scoala ,i porne,te spre treieratoare. Costea se duce ,i el sa se culce. Mai
stau ct mai stau, apuc sacul cu sacii, dau drumul hrtiilor n sac ,i pornesc
,i eu n noapte...
Parca m-ar fi azvrlit n sus de pe sacii
pe care ma culcasem la capatul scrtei: sa ,tii ca-i trebu,oara lui! Mi-am
facut vnt ,i ntr-o clipa am fost jos. Am fugit la caru(a de dupa ,opron
ramasa peste noapte la arie, i-am spus pe gfite omului care dormea n
co, ca iau un cal, m-am aruncat pe spinarea lui, i-am dat pinteni ,i am
gonit de-a dreptul peste miri,te, spre sat!
ntuneric. Cmpul pustiu ,i tacut. Jos bat copitele calului, vntul mi
,uiera n urechi.


N
E
P
O
T
U
I
175
- Mai repede! Mai repede! ndemn calul ,i el fuge de,i i obosit ca ,i
mine dupa o zi grea de munca... Scap frul din mna. Ma aga( de coama
,i-l prind din mers. l bat cu calciele, bietul s-a umplut de suflet. |ine-te,
frate, ca n-a ramas mult!
Ia marginea satului ncetine,te pasul - nu mai poate. Ma dau jos, l
iau de fru ,i cobor pe uli(a la vale.
n tot satul nici o lumina.
Intru n ograda kolhozului, dintr-un col( se ridica o mogldea(a cu
arma la spinare.
- Care umbli la vremea asta, mai?!
- Este Ion Vasilevici?
- A stat pna dinioare. S-a dus. Tu de unde vii? De ce-ai mnat a,a?
- De la fa(are. Trebuie sa-l gasesc. Am o vorba. |ine, bade, calul
pna ma ntorc... Si-i pun frul n mna.
- Ce s-a ntmplat? striga n urma mea. Daca-i pe a,a, du-te. I-oi lega.
Fug pe uli(a la vale. Ajung la fntna. Iata ,i casa noastra. Mama
doarme. Ori, poate, sta fara somn, cu gndurile ,i necazurile ei? Nu ,tie
ca am venit... Am sa-(i spun pe urma... pe urma, mama...
Trec peste pod.
O iau pe lnga ,coala. Fac la dreapta. ntr-o parte ramne casa cu
copac la col(. Iata ,i zidul nalt. Ma prind cu minile de piatra de sus, ma
ridic ,i ma uit dincolo.
ntuneric. Iini,te. Cinele nu se aude. Dupa ,opronul din fundul ograzii
se vede ceva. Pare sa fie o ma,ina. Inima ncepe sa bata: da, e camionul!
Ma furi,ez n lungul gardului. Ferestrele ntunecate: ori ca-i lampa stinsa,
ori ca-s astupate pe dinauntru. Da glas un cine prin vecini. ndata tace.
De nu m-ar sim(i dulaul lui!
Ajung la porti(a ,i, printr-o spartura, ma uit n curte. Zaresc
a,ternndu-se de-a lungul ograzii o f,ie de lumina. De unde vine? Ma
urc pe scndura por(ii ,i ma uit dincolo: dinspre casoaie cade. Pesemne,
u,a-i crapata. nseamna ca este cineva nauntru.
Sar peste gard ,i ma furi,ez de-a lungul peretelui pna la u,a. Trag cu
urechea. Doi: unul vorbe,te tare, altul mai ncet. Rd amndoi... Rasuna
zornait de lan( n noapte. Din ntuneric zboara asupra mea vi(elul de
dulau. A scaparat srma pe care luneca lan(ul. Ma azvrlu peste gard, n
drum. Cinele ramne pe zid, ridicat n doua labe. Iatra cu furie. M-ar
sf,ia!... A,tept sa-mi vin n fire. Gasesc o piatra ,i bat n fierul por(ii.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

176
- Care strne,ti cinii la vreme trzie de noapte?
- Eu sunt, bade Androane! Deschide.
- Care eu? Se apropie nalt, matahalos... A, tu e,ti, Marian?
Vorbe,te lini,tit, fara mirare n glas. Ca ,i cum m-ar fi a,teptat sa-i
bat la poarta n puterea nop(ii. Ba nca ,uguie,te deschiznd ,i lasndu-
ma sa trec: Credeam ca-i vreo m(a! Apuca dulaul de lan(, l trie la cu,ca
,i-mi spune ca ,i el a venit nu de mult de la canor... Iar tu, ma ntreaba,
te duci, ori vii de pe deal? Mormai ceva ,i trec iute spre casoaie. Ma
opresc n fa(a u,ii deschise. Sus, ntr-un cui, arde lampa. Jos, n mijlocul
tinzii, o masu(a rotinda cu doua scaunele pe din par(i. Pe masa conserve
de carne deschise, pe-o farfurie o scrumbie taiata felii, buca(i de pine
proaspat coapta, brnza de oi, cteva cepe albe desfacute n doua, un
ochi de slanina... O bucata de pine mu,cata sta mai la o parte.
Andron sta nalt ct u,a. Ma prive,te de sus ,i zmbe,te.
- Am avut un oaspete, un prieten. Dar intra ,i ,ezi colea...
Ma mpinge u,urel nainte.. Ai avut un oaspete? Si unde-i, ma rog,
oaspetele care (i-i ,i prieten?... Ma a,ez - scaunelul cald. Ceea ce nseamna
ca pna nu demult a ,ezut cineva. Andron se a,aza pe celalalt. Deodata
nal(a capul, asculta atent ,i vorbe,te mirat:
- Ai auzit? A batut doua... Doua ceasuri de noapte!... ,i trece mna
peste frunte, peste fa(a, peste barbia carnoasa, apoi o lasa pe masa. Casca:
n repezeala, cu cinele, am uitat sa te ntreb, cum de-ai trecut pe la mine
la vremea asta? Erai pe deal...
De cum mi-a dat drumul pe poarta, am banuit ca ,tie de ce-am venit.
Dar uite-l ca vorbe,te lini,tit, fara urma de ngrijorare. Dimpotriva,
casca... Toate cuvintele grele ce s-au adunat n mine ct am gonit prin
noapte ncoace ,i pe care ma pregatisem sa i le arunc n obraz, au palit.
Ie-a adormit glasul lui domol de om care se ,tie curat...
- Da, eram pe deal.
- Stiu, ,tiu, baiete! rde Andron: dragostea! Am fost ,i eu tnar...
Zici ca a(i stat pn` amu de vorba?
Pricep ce are n vedere ,i ma fstcesc.
- Umbli la Panu(a, htrule! clatina din cap a mustrare: pe de alta
parte, faci vorba cu kolhoznicele... Am auzit! De mine n-ai ce tainui.
Suntem de-ai no,tri...
Daca nu schimb vorba imediat, daca nu-i spun ce am a-i spune, ramn
mbrobodit, cel mai prost ,i mai slab om din lume! ncerc sa deschid
gura sa tai ,uvoiul ce-i curge de pe limba, dar nu sunt n stare sa scot un


N
E
P
O
T
U
I
177
cuvnt. O, de ce n-am voin(a, de ce ma pierd n fa(a lui?... Ma zvrcolesc
pe scaun, ca pe-o tigaie. mi ncle,tez degetele pe margine ,i, cnd face o
pauza, spun tare, raspicat, nct ma mir eu nsumi:
- Seara asta am mntuit de treierat grul fetelor. Tot stogul...
Andron mi-arunca o privire. Iuminile ochilor i-au lucit.
- Bun grul anul ista. Oamenii spun ca a,a roada n-a fost de mult...
- Da, da... Buna roada. Tace o haba de vreme, apoi ma ntreaba pe
nea,teptate: nu cumva de la deal vii? Noaptea, pe jos, de ce n-ai stat sa
a,tep(i pn` diminea(a?
Aha, ,tie de ce-am venit! l las sa ma acopere cu ntrebari, sa ma jeleasca
ca voi fi obosit, ca de ce trebuia sa pornesc la drum lung pe asta vreme
trzie, iar n gndul meu mi rnduiesc un plan cum sa ma (in sa nu ma
dau de gol dintr-o data. Dar ma prind spunndu-i direct n fa(a:
- Am venit, noaptea... Ia grul fetelor nu ajung doua ma,ini de gru.
- Cum adica: nu ajung?
- Iac-a,a: nu-s! De treierat, grul s-a treierat. De trimis la hambar s-a
trimis. n caietul meu sunt nscrise. Iar hrtiile de primire nu-s.
Cum statea aplecat asupra masu(ei, Andron se da napoi, cu spatele
de perete. Ma prive,te lung pe sub pleoapele lasate, apoi zice cu o umbra
de zmbet:
- Nu cumva ai venit sa controlam? Hrtiile mele-s la cantora. Nu le
port cu mine. Dar sa te porne,ti la vremea asta, zau...
Ce lini,tit vorbe,te! Iar se face a nu ,ti nici cu spatele. Si doar acum
cteva secunde a tremurat ceva nlauntrul lui. Nu, n-am gre,it! Trebuie
sa tai cu hotarre. Grul nu-i, am socotit bine - ,i eu ,i Ignat. Daca dau
ndarat, degeaba am venit.
- Da, am venit noaptea, pe vremea asta! Strig: cele doua ma,ini le-a
luat Jorj. El nu mi-a adus iscalitura. Azi au carat cinci caru(e ,i badea
Carp cu ma,ina. Jorj a ncarcat ,ase ma,ini de sub ,opron. Ia patru a
adus chitan(ele iscalite, la doua - nu.
Andron ncepe sa rda. ,i sprijina palmele pe genunchi, se clatina
nainte ,i napoi ,i rde. Deodata se opre,te.
- Nu-(i ajung doua ma,ini de gru? Nu cumva ai venit sa le cau(i la
mine? Dar ce: mie mi le-ai dat? Uite-n buzunar... ,i desface buzunarele
cu cioturile degetelor: le-am pus aici, vina ,i le scoate...
Daca de buna seama nu ,tie nimic? mi trece prin gnd... Si trebu,oara
a nvrtit-o Jorj singur, fara dnsul? Vor sa ma bage la racoare. Doua
ma,ini de gru nu-i gluma! Sase tone - ,aizeci de centnere - sase mii de


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

178
kilograme furate din grv| |o||ozv|v, a| oanen|or
1
. Amu cnd fiecare
bob... Grul fetelor... Ieri aveam cte treizeci ,i unu centnere la hectar.
Cu cel de azi trebuie sa iasa cam treizeci ,i trei...
Privirea mi se opre,te asupra unor borcane de sticla puse n ungher.
Toate prafuite, unul curat. Plin cu... apa... Ma uit ,i vad n el ca ntr-o
oglinda mi,cndu-se... un chip de om: cu nas, ochi, gura.. Da, un cap de
om! Fa(a alungita, urechile... n dreptul gurii sclipe,te o scnteie - (igara!
Tot atunci simt n nari miros de tutun. Ce-i cu mine? Aiurez? mi trec
mna pe la ochi. Fa(a din sticla borcanului mi-e cunoscuta...
- El le-a luat! Si mata ,tii asta! Mata ai venit cu dnsul! Mata l-ai
adus sa care grul..
- Cine el?
- Jorj! Ia mine-i scris tot. Am controlat. Nu degeaba am venit
noaptea, ntr-un suflet. Ion Vasilevici nu era la cantora ,i am alergat sa-(i
spun matale. Dar las` ca-l gasesc.
Dau sa ma scol. O mna grea mi se lasa pe umar apasndu-ma la loc.
ntorc capul, speriat. Ia spatele meu sta Jorj: bondoc la trup, cu burtica,
capul ras chilug, fa(a unsuroasa ,i (igara n col(ul gurii.
- M-ai chemat? Am venit. Ca duhul din poveste. Ce ai cu mine?
A stat ascuns ,i a ascultat! Din cauza batailor inimii, nu observ ca Jorj
nu-i deloc mut - vorbe,te clar ,i repede. Ma uit la Andron. S-a schimbat
la fa(a: e nemul(umit de apari(ia lui nedorita? ndata ,i revine. Rde.
- Auzi, Jorj, ce spune baietul... Ca ai luat de la dnsul doua ma,ini
de gru ,i nu i-ai dus hrtiile cu iscalitura.
- Eu?! Jorj face ochi plini de mirare. Sufla fumul spre lampa aga(ata
pe perete: gru de la dnsul? Habar n-am. Nu ,tiu. N-am vazut. Va rog
sa nu ma ncurca(i n treburi de astea. Eu am ncarcat, eu am descarcat
- ,i s-a terminat.
ntr-o frntura de secunda se rastoarna toate n mintea mea: Jorj i
n(eles cu Andron, n(eles cu juramnt! S-au pus la cale sa ma ngroape.
Vaznd ca le-a reu,it afacerea, beau aldama,ul. Cnd m-au auzit la
1
... grv| co||ozv|v, a| oanen|or... Era al statului, nu al oamenilor, pentru ca al
statului era pamntul, oamenilor li se dadea nu conform muncii depuse, ci att ct
hotara statul, adica partidul bol,evic, mai exact, ct sa nu moara de foame chiar cu
totul. Educat n spiritul ideologiei dominante, adolescentul-erou nu face dect sa
ac(ioneze conform stereotipurilor pe care i le-au bagat n cap to(i anii ,coala cu al ei
sistem de ndoctrinare... Autorul... n acest punct, considera el astazi, n 1993, consta
n buna parte neajunsul, falsul ac(iunii acestei car(i scrisa ntr-o stare de mare
disperare...


N
E
P
O
T
U
I
179
poarta, Jorj s-a ndosit dupa u,a. Cnd a n(eles ca-i demascat, a ie,it. Si-a
dat car(ile pe fa(a! Ceea ce nu-i vine la socoteala lui Andron: Jorj nu
trebuia sa iasa. l vad pe ochi ca-i rau nciudat. Dar n-are ncotro.
- Ai vrut sa graie,ti cu Jorj? Andron ma prive,te de sus, cu dispre(:
Iata-l. Vorbe,te-i.
ntoarce capul dndu-mi a n(elege ca a terminat-o cu mine... A,a,
vasazica, crezi ca numai atta am a-(i spune? Ca numai socoteala asta am
a o ncheia cu dumneata? Sa ,tii ca gre,e,ti! Am a-(i spune multe. Dupa
cum multe le por(i pe con,tiin(a. Daca nu (i le voi spune acum, n-am sa (i
le spun poate niciodata.
- Nu! Mai am de lamurit ceva cu mata. Jorj... Jorj i o jucarie n
minile matale. A,a cum ai vrut sa ma faci pe mine.
- Jucarie? Andron ntoarce capul ntr-un mod straniu, ma prive,te
chior,: ce bolmoje,ti, baiete?...
- Acum asculta: adu-(i aminte o noapte de vara cnd ai ie,it de dupa
un col( de gard ,i l-ai oprit pe un om care se ntoarcea cu femeia lui de la
o cumatrie. I-ai luat de-o parte ,i ai scr,nit: am sa-(i crap capul! Dar nu i
l-ai crapat, ca omul acela era voinic... V-a(i batut... Au ramas pna azi
cteva picaturi de snge pe cama,a n care era mbracat atunci. |i-aduci
aminte, Androane, noaptea aceea?
- Despre ce vorbe,ti? De unde?
- Iar despre o pu,ca cu doua cocoa,e pe care ai vrut sa pui mna, (i
aminte,ti? (i aduci aminte o zi de sfr,it de iarna cnd ai venit la femeia
acelui om n casa ,i i-ai cerut-o?... I-ai fagaduit pre( bun, numai sa (i-o
vnda. (i aduci aminte, Androane?
- Pu,ca? De asta mi amintesc. Am fost la voi n casa. Dar nu erai de
fa(a. De unde ,tii? Cine (i-a spus?
- Ba eram. Si am auzit. Si ,tiu tot. Afla ca pu,ca este...
- Este?! Andron se ridica de pe scaun, cuprins de uimire, apoi se
a,eaza la loc. Chiar este?
- Da! Si ai s-o vezi. Numai daca ai sa ndrazne,ti sa te ui(i... N-am
terminat! Vreau sa te mai ntreb ceva. Spune-mi, Androane, cnd te-ai
ntlnit cu tatal aceluia care-(i sta n fa(a, a baiatului pe care l-ai crezut un
prost pe care po(i sa-l nvrte,ti cum vrei, cnd l-ai ntlnit pe tatal meu n
tran,ee ,i l-ai ndemnat sa fuga cu mata ,i el a strigat ca asta-i tradare ,i a(i
ridicat amndoi pistoalele unul asupra altuia - cine-a tras nti! Aha! (i
tremura barbia?! Tu ai tras primul. Tu! Tu ai dovedit de data asta! A,a
cum i-ai spus n ziua aceea mamei. Tu l-ai ucis pe tatal meu! Tu, tu, tu!!!


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

180
Ma sufoc, nu-mi ajunge aer. Trebuie sa ies, sa ma duc de aici. Chiar
acum, ndata. Picioarele mi tremura. N-am sa pot sa merg drept, drz,
tare. A,a cum am vorbit. Sa-mi revin mai nti, sa-mi revin, sa-mi revin...
- Cine (i-a spus?... Andron se schimba la fa(a, buzele i tremura: cine
(i-a spus ca eu am tras primul?!
- Recuno,ti?! exclam: Nu tagaduie,ti?
- Da de unde?
- Inima mi-a spus. Mata mi-ai spus. Tu mi-ai spus. Am visat. Am
vazut mormntul lui. Mi-a spus tata ca tu l-ai mpu,cat!
- I-ai vazut mormntul?
- Vrei sa spui ca n-a avut mormnt? A ramas n cmp, nengropat?
Andron ,i pierde cumpatul. Nemaiputndu-se stapni se ridica de
pe scaun n picioare:
- Asculta, baie(ele: ai dat navala n casa mea ,i-mi spui tot ce-(i
trasne,te prin cap... Rar, rupnd cuvintele: Tu cu mine sa nu te pui, auzi?
Cine s-a pus n curmezi,ul drumului meu, pe to(i i-am turtit ,i i-am
farmat, auzi? Dar... clatina din cap, pe gnduri: Vad din cele ce-mi spui
ca ,tii cte ceva. Ai graun(e n cap, nu n zadar te-am ndragit. Are sa iasa
om din tine. Ce-i drept, e,ti crud ,i mai trebuie,ti ,colit...
O ntoarce n gluma ,i ma cuprinde furia: ,i bate joc de mine! Vrea sa
ma ademeneasca!
- Ce crezi mata? Ca o sa-(i treaca ,i de data asta? Stiu tot ,i n-am sa-
(i iert. S-a zis cu norocul matale. N-o sa-(i mai mearga...
- Ce-ai spus? Andron se apropie aplecndu-se asupra mea.
- Tu ,i Jorj al tau - amndoi o sa raspunde(i!
Jorj ntinde mna, trage o caldare, se a,aza la masa ,i ma bate cu
palma pe umar:
- De ce faci galagie? Cui trebuie galagia? Hai mai bine sa luam un
paharel... Baga mna sub masa, scoate o jumatate de rachiu ,i toarna-n
pahare: zau, ai sa bei ,i ai sa vezi cum te lini,te,ti. De ce strigi a,a? Nu
trebuie. O sa fie totul bine ,i la iarna racoare.
- Jorj, tu e,ti strain aici ,i nu ,tii multe. Iar omul ista...
- Stii ce, Alexandre? mi taie vorba Andron pe un ton de la egal la
egal. Si-a revenit ,i-i iara,i stapn pe sine... El i strain, dar afla ca nici tu
nu prea ,tii multe. Adica ai auzit te miri ce, ai ghicit cte ceva cu mintea
ta de copil, dar daca ai pornit vorba, am sa-(i spun eu, ca sa ,tii de la
mine. Dar sa luam mai nti cte-un paharu(.


N
E
P
O
T
U
I
181
Ridica paharul ,i ciocne,te cu Jorj. mi toarna ,i mie, n paharul lui
Jorj. l ridic ,i beau dupa ei, singur.
- Bun. Amu asculta cu luare aminte, zice Andron terminnd de mestecat
o bucata de slanina... Era odata pe lume un baiat... a,a, cam de vrsta ta,
poate mai mare. Si baiatul acela frumos nu era ,i fetele nu-l iubeau cum te
iubesc, bunaoara, pe tine. Daca nu-s frumos, ,i-a zis el, macar bogat de-a, fi.
Dar vezi ca nici bogat nu era. Si a hotart sa-,i ia o fata de om cu avere. A pus
ochiul pe una cu zestre, dar s-a vrt alt flacau, i-a sucit fetei min(ile ,i s-a dus
fata dupa acela. I-a lasat pe flacaul sarac ,i urt cu inima frnta. Dragostea
dinti nu se uita... Andron da cu palma n scndura mesei: multe-s de vorbit,
pu(ine de ascultat... Cine ,tie cum o fi murit tata-tau Petrea?
- Tu, tu ,tii! izbucnesc: Tu l-ai ucis!
- Eu?! Andron zmbe,te... Si dac-ar fi cum spui: daca l-a, fi ucis eu?
Afla dar ca unul eu n toata lumea asta aveam dreptul sa-l ucid. Da, numai
eu!.. Si tu, (ncule - racne,te - nu latra la mine! Se ridica de pe scaun: sa
nu latri, ca acu, te ,terg ,i pe tine de pe fa(a pamntului. Auzit-ai?!
Andron repede pumnul asupra mea. Sar din loc ,i ma izbesc spre u,a.
Se ridica sa porneasca dupa mine, dar Jorj l apuca de bra(.
- Sa ,tii ca n-ai iertare! strig din u,a.
- Degeaba te strofole,ti, baie(ele!...
- Unde s-a dus Grachina, acolo ai sa te duci ,i tu!
- He-he-he! Multa apa va sa mai curga pe Nistru pn` atunci. nca
nu s-a nascut acela care sa ma turteasca.
- Ai sa vezi! Pna diminea(a-i mult.
Si ies.
- Stai! Opre,te-te! ncotro?! Andron cearca sa ma re(ina.
Jorj i zice:
- Iasa-l sa se duca. Apoi adaoga ceva gfind. Cuvinte care nu mai
ajung la mine, nu le prind sensul, pentru ca nu mai sunt n stare sa n(eleg
nimic.
Ies n uli(a ,i fug la vale. Trec pe lnga ,coala - o, batrnule director,
a venit clipa cnd a trebuit sa hotarasc de unul singur: sa ma iau de piept
cu mr,avia... Ce greu e carul vie(ii... Am pus umarul, dar el vine asupra
mea... N-o sa ma striveasca!... Si fug mai departe. Ma mpiedic de bulgari,
de pietre ascu(ite. Mai repede! Mai repede! Sa ajung n deal, sa ncalec pe
cal, sa-l gasesc pe Ion Vasilevici.. Casa lui i n cealalta margine de sat. Sa-i
spun... Stau amndoi ,i chefuiesc. Au furat gru... doua ma,ini... Din
pinea oamenilor, a oamenilor...


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

182
Cerul deasupra mea pale,te ,i coboara. Se rupe f,ii care se ntind de
la rasarit ncoace. F,iile se clatina, parca le-ar bate vntul, flutura peste
mine atingndu-mi obrazul...
Ajung la col(. n stnga albe,te lespedea lata ,i scobita la mijloc. M-ai
prevenit, mo,nege, sa nu ma pun cu Andron - cine i-a stat n cale, pe
to(i i-a turtit, ,i tot el a ie,it deasupra. Nu ma tem! I-am prins! Am scos
dintr-nsul secretele cele ascunse. A recunoscut tot, tot, tot! Acum va
trebui sa raspunda. Pentru tot, pentru tot, pentru tot!
Podul. De la pod nu-i departe. Mai repede. Mai repede! Degetele la
picioare ma frig - le-am zdrelit - nu le mai simt... Pe pod o umbra... Tu
e,ti, tata? Am aflat cine te-a ucis. El! A recunoscut. A sosit ceasul razbunarii...
Un glas de coco, sparge lini,tea. i raspund al(ii. S-aud trmbi(nd
din toate par(ile.
- Tata...
Brusc, sub picioarele mele, se lumineaza.
Ce lumina-i asta?
Ma uit ndarat. Vine o ma,ina cu farurile aprinse. Fara zgomot, fara
motor. Vine cu viteza la vale. Ajung pe pod. Podu-i ngust - sa dovedesc
dincolo. Trec ,i ma dau la o parte. Ma,ina se apropie cu farurile aprinse.
Ro(ile salta pe grinzi hurducndu-se. Ma,ina noastra... Ridic mna: stai!
opre,te! Trebuie sa-l gasim pe Ion Vasilevici... Au furat gru...
Iumina farurilor se ntoarce spre mine. Ma orbe,te.
Fac un pas din drum. Cu mna ridicata. Cu fa(a spre ma,ina. Vreau sa
strig iar: stai! opre,te! trebuie sa-l gasim... Ma izbe,te ceva-n piept ,i simt
ca zbor. Trupul mi-i u,or ca o pana. n clipa urmatoare ma strapunge o
durere fierbinte. Ma prabu,esc lovindu-ma cu capul de fa(a tare a
pamntului. Iumina mai continua sa arda cteva secunde... mi rasuna un
(iuit n urechi, parca s-ar fi rupt un fir. Iumina se stinge ,i se face ntuneric..
Nu ,tiu ct oi fi zacut pe marginea drumului. ntr-un trziu mi-am
venit n fire, am deschis ochii - mi erau grele pleoapele - mi-am
ncordat memoria sa-mi amintesc ce s-a ntmplat. Am vazut la rasarit,
pe cerul aprins, cumpana fntnii nal(ndu-se, cu ciutura n aer. Am
pornit sa ma trasc. Apa, macar un pic de apa... Ajung la fntna, sorb
din baltoaca... Sa ma trasc pna acasa. Acasa, acasa... Capul mi cade.
Ma trasc cu fa(a pe pamnt. Mama, ie,i, ca vin. Eu, feciorul tau... Ajung
de la vale de casa. Dau cu minile peste un lemn. Ciotca... Ma apuc cu
minile sa ma ridic, sa ma scol n picioare. S-o strig pe mama... N-am
putere. Capul mi cade greu. Si iar ma cuprinde ntunericul...


N
E
P
O
T
U
I
183
Alexandru Marian se ntorcea de la
cimitir - era duminica diminea(a. Mergea pe Uli(a Mare la vale, n urma
lui, cu un co, de papura n mna, venea Vica. ntr-o mna ducea co,ul, cu
cealalta scotea biscui(i amesteca(i cu bomboane ,i mpar(ea copiilor ce-i
ntlnea. A,a o nva(ase bunica Nastasia... Alexandru avea n stnga o
garafa - luase vin, acum ramasese pe fund - ,i un paharu( n cealalta.
Ia mormnt au ngenuncheat. Era o ngraditura modesta mprejur
pe care o pusese la cteva luni dupa nmormntare, dar cineva apucase a
rupe ni,te vergi ,i u,i(a atrna ntr-o balama. Au stat n tacere... Am
gatit casa, mama. Nu mai curge lutul... Am venit sa te poftim s-o vezi ,i
tu... Alexandru ,i-a proptit fruntea de movili(a de pamnt. Se a,ezase n
ace,ti ani. A crescut iarba... Iarta-ma, mama. Daca traiam pe lnga tine,
te-a, fi sprijinit... Cnd m-ai vazut mare ,i a venit vremea sa te ajut, te-am
lasat ,i am plecat. Iarta-ma... Iacrimi s-au prelins n (arna sub care
dormea buna lui mama... Vica se uita tacuta la firele de iarba de pe
mormnt - umerii tatei se cutremurara - ,i n(elese ca tata plnge. O
podidira lacrimile ,i pe dnsa...
Au poftit pe ni,te femei - doua batrne ,i a nevasta cu un copil n
bra(e, care treceau pe lnga cimitir. Ie-au cinstit cu un pahar, le-au servit
cu ce aveau. Femeile au zis sa fie de sufletul bietei Maria ,i a lui Petrea ,i a
tuturor neamurilor moarte, ,i s-au dus n drumul lor. Alexandru ,i Vica
au pornit printre morminte - unele prabu,ite de vechime, cu un ba( n
loc de cruce la cap, altele cu cununi de flori de hrtie puse mprejur...
Au ie,it la drum ,i au luat-o spre casa.
Alexandru merge ncet. Pe alaturi trec sateni - unii l cunosc, al(ii nu
,tiu cine-i. Merge (innd marginea - pe alaturi gonesc ma,ini, zboara
motociclete, uruie cte-un tractora, grabit... Acum cnd se ntorcea de
la mormntul mamei sim(i ca i se rastoarna sufletul. Se desfacu n buca(i
ntreaga via(a traita. Doamne, doamne, cum a pierdut din propria fiin(a,
s-a ratacit de sine nsu,i. Cnd a fost? S-a petrecut dintr-o data, ntr-un
moment? Atunci cnd a venit mama la dnsul - mplinea treizeci ,i trei,
vrsta la care zise ea, te a,teapta mare cumpana, ,i iata, vazndu-te trecut
teafar, pot sa ma dau pe minile doctorilor... Atunci s-a ntmplat cnd
a n(eles ca mama s-a jertfit pentru dnsul? I-a spus doctorul care a operat-
o ca de venea un an mai nainte catastrofa putea fi... Ori ratacirea s-a
produs pe nesim(ite, cu ncetul, n lupta cu greuta(ile? Razbind prin
ha(i,urile vie(ii, luptnd ca sa reziste, ceda. De,i vedea ca pierde din sine,


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

184
accepta sa piarda spernd ca-,i va ntoarce mai apoi. Dar... s-a n,elat!..
Si-a dat seama ngrozit ca a ajuns sarac... att de saracit suflete,te ca nu i-au
mai ramas dect porniri ,i ambi(ii elementare, ,i-a dat seama ca via(a lui e
numai n aparen(a via(a, de fapt o continua vegetare... Mai deunazi diminea(a
a auzit aievea vocea mamei: ai uitat satul, baiete... ai uitat casa... ai uitat
(arna care te-a nascut ,i te-a crescut... Iara,i veni mama sa-l salveze, de
dincolo de moarte... Abia acum n(elege ct de credincioasa propriei firi a
fost ea, cum a luptat cu propriul destin, cum ,i-a aparat boga(ia ,i cura(enia
sufletului. Si ce slab s-a aratat el, care... pentru a-,i c,tiga un loc ntre oameni,
s-a ndepartat de cel ce fusese n prima tinere(e cnd era gata, fara a cugeta la
urmari, sa nfrunte raul, minciuna, nedreptatea, mr,avia... ntorcndu-se
acum de la cimitir, a n(eles ca a venit chemat de mama, chemat de casa,
chemat de sat, dar ,i de propriul trecut pe care-l uitase, dar care face parte
din fiin(a lui, ,i fara de care nu este ,i nu poate fi om ntreg. A venit pentru a
se regasi pe sine, cel de altadata.. O, se roaga Alexandru, revino ,i rami cu
mine pentru totdeauna, baiatule scump ,i drag de la ,aptesprezece ani...
Vica a terminat ntre timp de mpar(it ce avea, ,i-a pus tor(ile pe
umeri ,i duce co,ul ca pe un sac de merinde. Ia o rascruce tata se opre,te
cu c(iva oameni. Cnd se apropie, recunoa,te pe Ignat ,i Gori(a. Tata i
serve,te din garafa, ,i Ignat zice: datoria noastra omeneasca... trebuie sa
ne-o facem pna la capat... om veni, mai ncolo...
n centrul satului l vad pe mo, Pavel. Merge att de repede, ca falalaiesc
hainele pe dnsul. O zaresc pe o femeie n bluza alba ,i cu flori la guler ,i
pe la mneci - Vera. Se grabe,te sa-l ajunga pe taica-sau...
n fa(a magazinului de industriale sta limuzina ro,ie, pe lnga ea se
agita, rumen la chip, mo, Andron. Zarindu-l pe Alexandru, se ncrunta,
apoi zmbe,te: tot pe aici? n-ai plecat? n u,a magazinului apare femeia
cu coafura nalta ,i cercei n urechi: e,ti aici? Stiam ca n-ai sa pleci fara sa-
(i iei ramas bun de la mine...
Vica a,teapta ca tata sa termine vorba. Trec pe la alimentara, cumpara
cele trebuincioase pentru... masa de casa noua, apuca fiecare de-o toarta
,i o iau pe acela,i drum.
Iata ,i podul. Jos, luce,te pria,ul. Pe mal ni,te ra(e ,i a,aza penele
dupa scaldatoare.
- Ziceai ca te-a ajuns ma,ina...
Alexandru tresare. Face un pas din drum, prive,te la un loc anume ,i
clatina din cap.
- A ramas, fata tatei, sa-(i povestesc sfr,itul ntmplarii...


N
E
P
O
T
U
I
185
...Mi-am revenit peste cteva zile, n
spital. Mama se afla lnga mine. Mi-a pus palma pe frunte ,i mi-a spus sa
stau lini,tit.
- Ce-i cu mine?
- Bine. Primejdia mare a trecut. Te-a lovit ma,ina ,i te-a dat jos. Te-a gasit
Hortolmei n zori, cnd a dus caii la adapat. Zaceai lnga ciotca nucului, cu
minile ncle,tate pe radacinile ei ,i cu capul naclait de snge. A strigat, am sarit
plina de spaima, el a fugit la Ion Vasilevici. Pna la amiaza au dat de urmele
banditului. Au gasit pe deal, n ni,te tufari, o gramada de gru. Era turnat jos
,i nvelit cu paie. Avea de gnd sa-l ia mai pe urma. I-au arestat pe Jorj...
Cica-i amestecat n treaba asta ,i Andron. I-au luat ,i pe dnsul la cercetari...
Dar, mama s-a ntors catre u,a: au venit oaspe(i la tine. Doctorul a spus ca se
poate sa vorbe,ti, dar nu mult...
- Cine-a venit?
- Vera lui Pavel, Ignat, Costea, Andrei din clasa voastra... Si o fata
ochio,ica...
- Panu(a?!
- Da, mi se pare ca a,a o cheama...
Cnd termina de povestit, Vica vrea sa-l
ntrebe: de atunci spartura n stnga pieptului? n clipa asta se aude un
strigat de copil:
- Taticule!
Pe cararea de la vale de fntna vine la fuga spre ei un baie(a, de vreo
,ase-,apte ani, n pantaloni scur(i, cu parul saltndu-i pe frunte. Se repede
la pieptul lui Alexandru ,i i nlan(uie gtul cu mnu(ele. Tata l ridica sus.
- Ai venit, baiatul tatei... Cnd? Cum?
- Cu taxiul... V-am a,teptat sa va ntoarce(i... Azi i ziua ta...
Ramne cutremurat Alexandru: ziua lui? A uitat... Iata ca vine copilul
,i-i aminte,te... Ca demult, n vara aceea... O, micu(ul tatei!...
So(ia l ntlne,te n tinda.
- V-am tot a,teptat sa va ntoarce(i ,i voi... va plimba(i..
Sunt surprin,i de schimbarile ce vad: paturile din ambele odai a,ternute
cu cear,afuri albe, la ferestre atrnate perdele, mesele acoperite cu mu,amale
nflorate. Din u,a Alexandru observa pe portretele mamei ,i tatei pus cte un
prosop brodat, se ntoarce catre so(ie ,i o prive,te cu recuno,tin(a...


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

186
Pune co,ul n bucatartie, scoate din el cumparaturile. So(ia sta
sprijinita de u,orul u,ii ,i prive,te ngndurata: dupa ati(a ani ,i-a luat,
n sfr,it, concediu, dar n loc sa se odihneasca, vine ,i repara casa. A
slabit, s-a tras la fa(a, dar i-au aparut luciri proaspete n privire... Cum
punea pinile una peste alta, una se rastoarna ,i Alexandru ntoarce
capul: s-a ntmplat ceva? i n(elege ntrebarea ,i era gata sa-i spuna: da,
e,ti chemat de urgen(a, dar socoate ca e mai nimerit sa lase pentru mai
trziu...
Se a,aza sub nucul din fundul gradinii - are Vica a,ternut aici un
(oli,or vargat... a ramas cartea uitata peste noapte. Baiatul se ca(ara iute
n vrf, prinde a se legana pe-o creanga cantnd cucu! Deodata striga:
- A venit un om, taticule, ,i vrea sa intre n casa.
Alexandru iese de sub frunzari. Ia pragul casei sta un omulean scund,
adus din spate, n cizme nalte... Vine la prag ,i-i da mna.
- Daca nu binevoie,ti sa treci pe la mine, am hotart sa vin eu. Mi-a
spus Ignat ca-i ziua ta azi ,i am venit sa te trag de urechi.
- Mul(umesc, Ion Vasilevici. Am crescut destul... Si s-a mai dus un
an... dar... de ce stam n prag?
Intra, se a,aza la masa. Alexandru pune pine, bucate, toarna n pahare.
l ntreaba pe badea Ion daca nu cumva l-a vazut pe Ulian Simionovici...
Nu, nu l-am vazut ultima vreme ,i apoi... nu prea vorbesc cu dnsul, cnd
i spun ceva, nu ma prea asculta... de,tep(i s-au facut peste seama
conducatorii de azi: cnd le spui ceva, zic ca asta era pe vremuri, acuma nu
mai merge, acuma ,tiin(a ,i tehnica hotarasc... auzi tu?! Badea Ion nal(a
un deget uscat: tehnica! dar omul? nu mai este bun de nimica daca a
mbatrnit? Ridica paharul ,i nchina de sufletul parin(ilor lui Alexandru,
pentru kolhoznicul nostru harnic ,i muncitor care a dus pe umerii lui
greul cel mare, |a nvnc, |a rz|o
1
, iar cnd s-a cerut, a pus ,i via(a...
Gole,te paharul, l pune pe masa, se ,terge la gura cu dosul palmei ,i da cu
pumnul n masa suduind cu ciuda pe cineva care taraganeaza cu schimbatul
(evilor la baia satului de se opre,te apa ,i ies oamenii cu spuma pe dn,ii...
1
... |o||ozncv|... grev|... |a nvnc |a rz|o... O scena a,a-zis de masa, n
sensul ca participa la ea un numar mare de personaje. O ntrunire ,la casa noua e
n spiritul bunelor tradi(ii, dar... cnd se rostesc toasturi propogandistice, tradi(ia
este profanata ,i... Autorul ar fi putut renun(a la aceasta carte,daca alaturi de
neadevaruri ,i falsuri n-ar fi pus n ea ,i mult din propria fiin(a ,i via(a, din existen(a
nainta,ilor, a neamului sau.


N
E
P
O
T
U
I
187
Vine so(ia ,i se a,aza lnga Alexandru.
Se aude glas de om afara, ,i intra cu mersul lui leganat Ignat. l vede pe
Ion Vasilevici ,eznd la masa ,i exclama plin de voie buna:
- Se aduna iar kolhozul de demult!
Scoate din saco,a conserve, o pine alba de casa, o sticla astupata cu un dop
de hrtie, pescuie,te de prin buzunare un briceag ,i se apuca sa deschida cutiile.
Cnd trece la pine, n casa mai intra c(iva: Gori(a, mo, Pavel ,i, binen(eles,
Vera. Nu zabava, da navala Ica cel cu buzele rasfrnte, rotindu-,i cu stra,nicie
ochii n cap. Am aflat, declara el, ca a venit aici so(ia lui Alexandru Petrovici cu
gnd sa-l ia napoi la ora,, dar, zice... noi nu-l dam, ca dumnealui i de acuma
satean de-al nostru pentru totdeauna... n vremea asta intra Costea, vede ca
nu ajung locuri, aduce din bucatarie doua scaunele, le pune unul peste altul ,i
se a,aza calare la col(ul mesei: aista-i cel mai bun loc - la col( de masa ,i la
margine de (ara!
Vorbe. Glume. Amintiri. Taceri. Veselie... ,i triste(e.
Vica aduce vin cu ulciorul dintr-o damigeana.
- Ai fata mare, Alexandre! vorbe,te Ignat: sa nu ui(i sa ma invi(i la nunta.
- Am sa te poftesc neaparat. Cu nevasta. Si pe Vera cu barbatu-
sau... Si pe mata, bade Pavele. Sa nu te dai, (ine-te!
- Ma (in, bre! Suntem samn(a de oameni voinici. O clipa nu ,ed
locului - umblu, fug. Si ,tii de ce? Sa nu ma prinda hrca! Amu am
intrat la tine-n casa, iar ea a ramas la prag ,i ma a,teapta. Ia sa-i dau cu
rachiu - sa vezi cum fuge, spurcata!
Si da paharelul peste cap.
- Se poate? Vica ntoarce capul ,i o vede intrnd pe femeia cu coafura
nalta ,i cercei de aur. Nou-venita se duce cu pas hotart la mama, ntinde
bra(ele ,i o saruta: ce bine-mi pare, draga, ca te vad. Demult vroiam sa te
cunosc... Mama ridica mna spre obraz, femeia continua: N-avea grija,
rujul meu nu se ia. Unde sarut eu, semn nu ramne. Poate doar... n
adncul sufletului... Arunca o privire catre tata: Afla ca-l cunosc pe so(ul
dumitale... Eram copii amndoi... M-a uitat demult... Musafira ocole,te
masa ,i vine la tata: Da-mi voie sa te sarut... de ziua ta... Si-i atinge obrazul
cu buzele... Nu att din partea mea, ct a fiului meu... care a cunoscut-o
aici pe fiica ta ,i... Victor e afara, te a,teapta! vorbe,te catre Vica.
Fa(a Vicai ia foc. Sare de la locul ei ,i, ne,tiind ce sa faca de ru,ine, o
zbughe,te pe u,a afara. Alexandru prive,te catre so(ie nedumerit: a,a
sunte(i voi, femeile, ce sa va fac? Si ntoarce privirea asupra Verei.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

188
- Oameni buni! Mi-a(i facut mare bucurie venind n casa parin(ilor
mei. Simt ca-mi traiesc via(a de la nceput. M-am uitat adineauri la Vera
,i mi s-a parut ca o vad la masa noastra pe mama. Au lucrat mul(i ani
ntr-o brigada. Ma duceam ,i eu uneori de ajutor: la pra,it, la ngropat
via, la cura(it... Sa cinstim un pahar. Si sa-mi dai voie, Ica, sa sarut mna
Verei... O saruta pe gura strnind voia buna a mesenilor.
Se face seara. Musafirii au plecat, unul cte unul. Vica ,i mama au
strns masa ,i se apuca sa faca paturile. So(ia considera ca acum este
momentul sa-i comunice vestea. Striga din cealalta camera ,i-i da
coresponden(a. Alexandru pune ziarele ,i revistele pe col(ul mesei ,i
desface scrisorile. Printre ele un plic lunguie(, cu cteva timbre late - o
scrisoare oficiala. Il rupe ,i scoate o foaie mpaturita n patru. Cite,te
cele cteva rnduri dactilografiate: s-a aprobat, n sfr,it, calatoria pentru
documentare n jara vecn preen
1
la care a visat din anii de studii...
Sta a,a o bucata de vreme cu ochii la text, mpature,te foaia, o pune peste
celelalte ,i iese. n tinda da peste baiat, l ia n bra(e ,i se a,aza pe prag.
Gnduri, planuri de viitor i roiesc prin minte...
- Taticule! Copilul luneca de pe genunchii lui: Ia uite! De peste deal
se ridica discul nvapaiat al Iunii.
Alexandru se uita ,i fara sa ,tie cum ,i aminte,te spusa bunicai: as-ti
ma-ra lu-na lu-mea... Ce-o fi vrut sa spuna batrna? Vreo concluzie la
care a ajuns n via(a ei lunga? Vreun sfat pentru nepot ,i stranepoata?
I se face capul greu. nchide ochii ,i-,i propte,te tmplele n palme. n
auz i suna cuvintele acelui joc din copilarie: una-i luna ,i.. se vede-n
toata lumea... Si ecoul dinlauntru: voi pleca?... nu voi pleca?... Oriunde-a,
pleca, pe orict timp m-oi duce, tot la casa aceasta m-oi ntoarce... Orict
de trziu... Ca sa ,ed pe acest prag. sa-mi limpezesc sufletul... sa-mi
rnduiesc via(a...
1973
1
... jara vecn preen... A,a era numita eufemistic Romnia n perioada
distrugerii la noi a culturii na(ionale, anihilarii con,tiin(ei na(ionale, a ,tergerii din
inimi a oricarei sim(iri de unitate romneasca. Visul autorului a fost sa viziteze |ara
nca din anii de studen(ie, a facut demersuri ,i mai trziu, dar nu i s-a acordat
permisiunea. Ia ncheierea car(ii, n ultimele rnduri a strecurat o aluzie ce con(inea
sfnta dolean(a a sa chiar daca n edi(iile anterioare formularea era exprimata un pic
altfel. Este, a, spune, singura redactare stilistica ce atinge fondul... Ha|en sva jaa
| |e|| - are ,i cartea aceasta destinul ei.


N
E
P
O
T
U
I
189
U M O R I S T I C E


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

190
MUST|IIE
Multe am avut a trage n via(a mea,
dar la o pa(anie ca asta de la urma, la batrne(e, zau nu m-am a,teptat.
Si tot din cauza musta(ilor, fire-ar sa fie...
Vine, care va sa zica, vremea ,i ies eu la pensie. Nevasta-mea bucuroasa
nevoie mare ca, n sfr,it, o sa ma aciuiez pe lnga casa, iar eu ma tot
gndesc ,i nicidecum nu pot sa ma deprind: mai, ca tare repede s-au dus
anii... ,i unde s-or fi dus ca sa mi-i iau napoi?
Am perfectat actele, toate care se cuveneau, le-am depus, care va sa
zica, unde se cuvine, ,edeam ,i a,teptam... Trece-o luna - nu vine pensia.
Trec doua luni - iara nu-i pensia. Sare muierea cu ghearele asupra mea
ca sa ma trezeasca din starea de lene n care a,a de bine ma sim(eam:
,Unde-i pensia, mai omule? Am oftat, m-am ridicat, mi-am luat bastonul
,i m-am dus ntins la Asigurari, ori la Asisten(a, ca nici nu prea ,tiu cum
se cheama... Acolo, ce crede(i ca mi se spune? Ca adicatelea la vechimea
mea de munca mi mai lipsesc, nici mai mult, nici mai pu(in, exact trei
luni, doua saptamni ,i o zi...
Buuun! Care bun, ca-i rau de tot! Acu zice(i ,i Domniile voastre: ce
ma fac eu ntr-o situa(ie ca asta? Stiu ca n-o sa ma bag iar paznic-,ef la
combinat, din simplul miotiv ca a intrat cumatru` Efim n locul meu,
ba eu personal i-am dat recomanda(ie. Si nici po,ta, nu poci ca sa ma
vr, pentru ca cine-mi va ntoarce picioarele din tinere(e? Cum ma
zvrcoleam eu a,a, alergam dintr-o parte n alta, iata ca mi-l scoate un
sfnt bun pe Tihon Ivanci n cale ,i, cum mi afla pasul, se da doi pa,i
mai napoi, ma prive,te parca m-ar pre(alui, deodata se repede ,i ma
mbra(i,eaza:
- Fratele meu! Cum de nu m-a luminat mai nainte? D-apoi ,tii tu
oare una: cu asemenea podoabe de musta(i numai la mine (i-e dat sa
lucrezi! Palma, frate, ,i haidem cu mine ,i de azi e,ti pus n leafa...


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
191
A,a, care va sa zica, intru eu n serviciu garderobier la ,Strugura,, ca a,a
se nume,te restaurantul la care-i director Tihon Ivanci. De dumnealui nu
poci sa spun nimic, pentru ca toata via(a a fost n func(ii nalte, numai ca n
vremea de la urma nu ,tiu ce-a gre,it ca i-au facut cei-de-sus vnt la restaurant,
dar el se simte bine ,i aici. Ct despre ,Strugura,ul nostru, e odata restaurant,
prima clasa n tot raionul! Iume de pe lume vine ,i tot musafiri ale,i, mai cu
seama ca are ,i separeuri de lux, ba prin partea locului ne mndrim foarte cu
amintirea ca aici la noi a stat la masa, refacndu-,i puterile, chiar ,i un ministru
din capitala, cu toate ca unii care l-au vazut cu ochii lor spuneau ca acela nu
putea sa fie ministru, caci prea era slab ,i jigart.
Buuuun! Acu sa va spun la ce slujba am fost, care va sa zica, luat, adica
ce nseamna sa fii garderobier. Osteneala mare n-ai: vine, care va sa zica,
omul la restaurant, tu i iai haina ,i o anini n cui. Cand iese, care va sa
zica, i-o dai napoi. Ei, sa zicem, pe cte unul l mai nve(i cum sa se
dezbrace, care va sa zica, daca a uitat, iar altuia se ntmpla sa-i ara(i u,a,
care va sa zica, daca se ntmpla s-o caute n ungher...
Drept sa va spun, mi-a placut slujba la nceput: tov. director s-a aratat
a fi om de condi(ie, din chiar prima zi batndu-ma de trei ori fra(e,te cu
palma pe umar, iar a doua zi mi s-a adresat numindu-ma ,i cu numele de
tata ,i era ct pe ce sa ma serveasca cu un ,naps, dar taman a fost chemat
la telefon ,i a uitat.
Acu sa vede(i ca veneau ei, oamenii, la restaurant ,i mai nainte, nu zic,
dar dindata cum am intrat sa lucrez eu, au prins a da navala, care va sa
zica, cu gramada. Sa ,ti(i ca nu i-a adus lui Tihon Ivanci at(ia mu,terii
potcoava pe care a batut-o anume n prag, c(i i-au adus musta(ile mele.
Am fost n prima zi, care va sa zica, cu Tihon Ivanci fra(i ca fra(ii. A
doua zi nu se ,tie ce s-a ntmplat ca nu l-am zarit. Dar a treia, care va sa
zica, trece el pe lnga mine ,i nici dintr-o ureche nu clinte,te, parca nici
nu m-a observat. Dupa care n zilele urmatoare tot a,a, de parca eu nu
eram eu, ci ia acolo un sac cu paie uitat ntr-un col(. Daca vad ,i vad ca mi
se lezeaza demnitatea de om ,i ceta(ean, la prima adunare care se (ine -
prezidiul era, binen(eles, Tihon Ivanci, cine altul sa fie? - ma ridic, nu
gndesc mult ,i-i turtesc nasul. Direct, fa(a de ntreaga asisten(a. A,a
sunt eu de felul meu: daca am a spune ceva de la inima, o spun tot atunci,
nu las pe alta data, ca ,ti(i cum i omul: uita!
Auzindu-mi critica, Tihon Ivanci vru sa se faca verde, dar nu ,tiu de
ce se razgndi ,i se facu ro,u. Apoi sa vede(i, ca dupa acea ntmplare,


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

192
cnd ne vedeam, el primul ,i scotea ct de colo palaria ,i ma saluta. Iar
odata, ntr-o zi, grabit peste seama fiind, cum intra pe u,a, se trasne,te cu
fruntea de muchie, dar n loc sa se apuce de cucui, mi ntinde mna,
fericit ca ma vede.
- Ei?... Cum merge slujba, a? (i place slujba la mine, a? Dupa care
mi face ,mechere,te cu ochiul cum ,tie el ,i zice: Bine m-ai criticat atunci
la adunare, daaa... Ma duce mai la o parte ca sa nu auda ,i al(ii, mi pune
minile amndoua pe umeri ,i-mi vorbe,te cu glas de taina mare: M-am
gndit mult ,i bine dupa critica ta ,i uite ce-am hotart: de ce adica sa-mi
spui Tihon Ivanci, tov. director, cnd po(i sa-mi spui proso: tu! Ia noi
i democra(ie, nu? Suntem, cum s-ar zice, oamenii no,tri, sjo | vd... nu?
Ia urma ma mbra(i,eaza, mai sa ma pupe, dar eu nu ,tiu cum m-am
ferit, ,i el se duce calcnd cu pas democratic.
Aflnd de conflictul meu, care va sa zica, cu ,eful, n(eleapta mea
nevasta numai a clatinat din cap ,i mi-a prezis o mare neplacere: ,Sa ,tii ca
daca-(i da mna nacea|n|v|, ori o sa-(i moara clo,ca pe oua, ori are sa-
(i taie leafa, ori va sa (i se faca o zgaiba n cel mai nepotrivit loc, de n-ai sa
po(i ,edea pe scaun o saptamna...
Sa fi crezut-o eu pe batrna mea!
Sa fi ,tiut ce mi-i dat a pa(i!
Dar, precum spune o vorba veche, ce (i-i scris!... Si cum spuneam,
pune la cale Tihon Ivanci un gv|ea cu ni,te amici de-ai lui - s-au
nfundat ntr-unul din separeurile acelea, tragnd la cntece, de-au crapat
vreo doua geamuri, ,i cnd iese sa-i petreaca, trziu de tot, se propte,te-n
fa(a mea aratnd cu degetul:
- Ei?... l vede(i pe garderobieru` meu despre care v-am povestit?
Cum va place, baie(i?... Numai uita(i-va ce musta(i are! Odata apuca ,i
mi le ntinde ct poate cu amndoua mnile n par(i de-am sim(it ca ma
ridic n aer. Nu gase,ti a,a ceva nici la sever Mo|dav. Apoi ce-l apuca, ia
,i-mi turte,te nasul cu degetul cel mare al lui. Dar ia seama la mine bine:
musta(ile lungi, iar limba scurta, ca de nu, le facem odata cic! cu tot cu
cap. Ai n(eles?
Cnd i-am povestit, seara, acasa consoartei mele cum am fost njosit
,i ca n-are sa-i treaca a,a, am sa ma razbun, am sa... ea unde-mi zice: ,De
ce sa-(i pui mintea cu un om beat? Iasa-l n plata Domnului, tu sa-(i faci
datoria ,i zilele ce (i-au ramas.... Ei, nu! strig. Ce-i la cel beat n gu,a, la
cel treaz i n capu,a: lui, care va sa zica, musta(ile mele i-au trebuit, nu


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
193
eu... Sa ma zgl(ie el, chiar daca mi-i ,ef, de podoabele cinstitei mele fe(e
ziua-n amiaza mare, ,i-nca fa(a de lume straina? N-o sa-i mearga!..
Nici trei zile nu se scurg dupa cazul de mai sus, iata ca se nfa(i,eaza n
fa(a mea Ghi(a, cu polonicu-n bru, cum l-a apucat vremea, ,i ma anun(a
speriat: ,Fugi la director ca te cheama de urgen(a... Dar... (i spun n
secret, ca sa ,tii: i foc ,i para de mnie - rupe cu din(ii din tabla mesei ,i
scuipa pe fereastra afara... Pe loc am priceput ca a ,i aflat ca am naintat
plngere mpotriva lui, a tiranului... I-a spus careva de la minister, bine-a
zis cine-a zis: ,ef la ,ef, ptiu... corb la corb nu scoate ochii! Dar mie nu-mi
pasa, eu, daca am ceva la inima, o spun direct, pe ,leau...
Intru, care va sa zica, n cabinetul directorului, dumnealui cum ma
vede, n loc sa ma ia la rndea precum ma a,teptam, se repede ntru
ntmpinare cu gnd sa ma a,eze lnga dnsul pe divan, dar taman atunci
l apuca un stranut, a,a ca ramn unde eram, la u,a. Am vrut sa-i zic: ,Sa
va fie de bine..., ca un om cu educa(ie ce sunt, dar Tihon Ivanci m-a
fixat cu privirea parca ar fi vazut pe nasul meu un purice.
- Ei, amu ,tii pentru ce te-am chemat? Nu ,tii pentru ce te-am chemat.
Te-am chemat sa-(i spun ca am fost la Chi,inau ,i acolo to(i gardero|cc
poarta mundir. Iar tu? Daca ne vine o inspec(ie, un control? Aici tov.
director se apleaca, deschide sertarul mesei ,i scoate la vedere un chipiu de
toata frumuse(ea. Mundir ntreg n-am putut gasi, pna una alta mi-a
mprumutat un prieten asta, pentru tine... Si numai l ridica pu(in, chipiul...
ce crede(i ca face? se rupe din minile lui, zboara drept nspre mine ,i mi se
a,eaza singur pe cap. Ha-ha-ha! rde Tihon Ivanci. Iata ai ,i tu carvz!
Eu la straie niciodata n-am acordat mare aten(ie - ori mundir, ori
sac, ori piele de drac, pentru mine-i totuna, - dar de data asta am sim(it
eu ca ,eful a pus ceva la cale ,i am hotart sa ma razvratesc prin nesupunere.
Dar vede(i ca consoarta mea a fost de alta parere: ,Daca la Chi,inau a
ie,it a,a moda, tu de ce sa rami de lume? ,Da, zic, n-am nimic mpo-
triva modei, dar vezi ca acolo colegii mei au uniforma ntreaga, pe cnd
eu... numai ceaunul ista cu cozoroc. A,a ca n-am avut ncotro...
Buuuun. Vin eu, care va sa zica, la serviciu, mi iau locul, care va sa zica,
lnga cuier, ,i ma pregateam sa a(ipesc un picu,or - clien(i nu se vedeau.
Deodata simt ca se ntmpla ceva cu mine: capul prinde a sfri, apoi
ncepe sa clocoteasca ntr-nsul ceva. Acu apuca a se face alungit spre
cre,tet, da, da, (uguiat, pe nea,teptate, ntr-o clipa, se scurteaza, dupa
care se rotunje,te la loc, iar n secunda urmatoare se la(e,te... Si cnd s-o


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

194
la(it el a,a, zic de capul meu, deodata aud un vjit sus, n cre,tet, ca ,i
cum ar ie,i ni,te aburi sub mare presiune: fsss! ,i mi se face capul, zic de
capul meu, a,a de u,or, u,or cum i pana, de n-a, fi putut spune daca-l
am ori nu mai am nimic pe umeri. Taman atunci intra pe u,a pu,tanul
lui Ghi(a, da cu ochii de mine ,i striga: ,Mo, Ilie Colac umbla cu lada n
cap... Daca aud a,a, fuga la oglinda mare din perete ,i, cnd ma uit, ma
apuca ame(elile, mai sa cad: capul meu de buna seama era patrat. Da,
mai oameni buni: nici lat, nici rotund, ci... patrat. Curat o ladi(a!
Asta-i, care va sa zica, trebu,oara lui tov. director, el mi-a facut-o,
a,a s-a rafuit cu mine pentru... dar lasa ca i-o platesc cum ,tiu eu... Si o
njuratura mi vine pe limba ,i un plan de raspuns mije,te n mintea mea,
dar acest gnd al meu, ultimul din ce-am mai fost n stare, s-a nascut
rece, mort. Dupa care n scafrlia mea, care va sa zica, s-a facut uite-a,a
un pustiu cum nici cuvinte n-am ca sa va spun.
Nu ma lasa macar sa ma deprind ct de ct cu asta noua stare de cap
bo,tur, deodata ncepe sa-mi (iuie n urechea stnga, chipiul ma umfla
uite-a,a pe sus, tot ct eram de lung ,i greu, ,i ma scoate afara. I-am
vazut: Tihon Ivanci se apropia de u,a restaurantului. Adica limuzina
lui. Alerg ntru ntmpinare ,i nu apuca sa stopeze, deschid portiera,
apoi mi umflu obrajii, adica ei singuri se umfla, ,i ncep sa suflu praful de
pe jos, dinaintea pa,ilor lui, binen(eles plecndu-ma pna la pamnt.
Apoi fug sa-i deschid u,a de la intrare. Tihon Ivanci lasa mna pe spinarea
mea plecata, mi zmbe,te: na|adej! ,i trece mai departe.
Bucatarii ,i ospatarii, vazndu-l, se aliniaza pe doua rnduri, cu
spinarile ncovoiate; ,i a,a ramn, nemi,ca(i, n tacere. Tov. director
trece printre rnduri ,i, oferind fiecaruia cte-o sfrla-n frunte, intra-n
cabinet. Abia acum, privindu-l de la spate, am vazut ca directorul nostru
are capul patrat. Am fost uimit peste masura, nu de dnsul, ci de mine.
M-a fulgerat gndul: cum de-am putut sa traiesc eu pna acum cu un cap
rotund pe umeri? Si cnd mi-am dat seama ca tov. director ,i eu avem
capetele la fel, m-am ,tiut plin de fericire, de parca... sa vezi, cum se zice,
a, fi primit din partea lui Tihon Ivanci ntreg mundirul ,i pe deasupra
mi-ar fi venit pensia pe zece luni odata.
Sed eu, care va sa zica, pe scaunul meu, lnga cuier, ,i nici ca-mi pasa
de prli(ii de mu,terii. Intra unul, vine altul, apoi dau navala c(iva
gramada, eu... sa ma scol? Ba pe dracu`, n-au dect sa-,i aga(e hainele
singuri n cui, ca n-or fi mare boieri... Eu pentru ce, care va sa zica, port


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
195
chipiul? Ma apuc ,i prind la u,a cteva arcuri sanatoase, ca sa se nchida
singura. O ra(ionalizare tehnica ce i-a nva(at minte pe mul(i: unuia u,a
i-a rupt tocul de la ciubota cu tot cu pielea de pe calci, altuia un deget,
la al treilea nasul... Daca nu-i duce capul sa se poarte cu tehnica!
ntr-o seara, cnd sa ma culc, deodata aud pe soa(a-mea zicndu-mi
plina de mirare: ,Doamne: dar ce-i cu tine, omule? Ia uite cum (i suna
capu`: a sec! Asta-i buna, ,i eu credeam ca numai mie mi se pare. De
buna seama, de cteva zile-ncoace, mergnd pe drum, tot auzeam cum
face: (ac! (ac! (ac! Si iar: (ac! (ac! (ac! Fuga la oglinda de pe fereastra, ca sa
ma uit: a,a-i cum zice femeia? Si ce crede(i ca mi s-a aratat? nauntrul
scafrliei mele, a,a, n dreptul frun(ii, puse gramada, una cu coada-
ncoace, alta cu gavanul, ni,te linguri! Strig speriat: ,Mama draga, dar
cine mi-a bagat trei linguri n cap? Si ce sa mai nsemne ,i asta?
n(eleapta mea consoarta pe loc ma ogoie,te cu vorba:: ,Dar nu te
amar, mai omule! Ba dimpotriva, bucura-te! |i s-a dat semn de buna
prevestire: una) c-ai ajuns la n(elepciunea vie(ii, doi) ca pe mai departe
ai sa ai noroc la toate, ,i trei) (i se haraze,te via(a lunga ,i mbel,ugata.
Aici ma strabate un gnd: dar daca mi se arata un polonic? Binen(eles,
nu i-am dat glas, pentru ca... Dar acum am sa va spun deschis: cele trei
erau... gndurile mele. Si-apoi sa vede(i ce via(a de huzur, cum s-ar zice,
adevarata bafta, trai ca-n rai, a nceput pentru mine din ziua cnd mi-a
pus Tihon Ivanci chipiul n cap ,i capul mi s-a facut patrat ca al lui cu
numai trei gnduri ntr-nsul. Iucru ,tiut de cnd lumea: unde-i multa
n(elepciune, acolo-i multa amaraciune... Iar eu? Dorm gndurile mele,
odihnesc ,i eu... n pace ,i onor, cum se zice. Da, trai ca-n rai. Dar totu,i
din cnd n cnd se trezea, mijea cte o umbra de gnd, care va sa zica,
cele trei ce-mi mai ramasesera. Si anume: cnd se mi,ca primul, ncepea sa-mi
(iuie u,urel n urechea stnga, ceea ce nseamna ca se apropie tov. director.
Saream iute de pe scaun ,i fugeam sa-i deschid u,ile ,i sa-i matur drumul.
Cnd se mi,ca al doilea gnd, pornea sa-mi vjie urechea dreapta, ceea
ce nsemna ca vine vreun mu,teriu. Atunci cum l vedeam, din prag l ,i
repezeam: ,Ori (i faci bocancii luna, ori rami cu tot cu ei afara!. Ct
despre a treia lingura, care va sa zica, al treilea gnd, apoi acesta de la
bun nceput lunecase pe gt n jos ,i se oprise exact sub lingurica, de unde
(ipa mereu cernd: de mncareeee!.. de mncareeee!.. de mncareeee!..
Ma ve(i ntreba: dar chipiul? Va spun ca nu-l puteam scoate nici
noaptea, caci se facuse una cu capa(na mea, parca era crescut pe dnsa.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

196
Musta(ile? Musta(ile Ghi(a mi le ungea n fiecare diminea(a cu o crema
speciala ,i stateau n par(i curat ni,te sage(i.
i cade ntr-o zi lui Tihon Ivanci o musca n blidul cu mncare. Ct
pe ce era s-o nghita, dar am observat eu, care aveam datoria de a-i
supravegea masa. M-am rapezit ,i ntr-o secunda am lichidat-o. A fost
un caz ie,it din comun ,i tov. director a convocat o adunare speciala. A
vorbit un ceas ntreg, a,a frumos cum ,tie dnsul sa vorbeasca, ,i ar mai
fi continuat, dar a prins a se nvrti o alta spurcata de gza pe la gura lui,
de aceea mi-a oferit cuvntul mie.
- Tovara,i oameni buni! am nceput ,i tot atunci am observat ca
lighioana cu aripi l lasa ,i se da la mine. O vede(i? Sa nu care va sa zica sa
crede(i ca mi-ar fi frica. Dimpotriva, sunt gata s-o lichidez ,i pe asta, chiar
la nevoie nghi(ind-o, numai ca sa salvez via(a scumpului ,i bunului nostru
director Tihon Ivanci. Iacrimile, marturisesc, au prins a-mi ,iroi pe obraz.
Dumneata, iubite Tihon Ivanci, m-ai cules, care va sa zica, de pe drumuri,
dumneata, care va sa zica, m-ai facut cu acest minunat chipiu-cartuz,
dumneata, care va sa zica, m-ai numit frate, a,a ca eu acuma am sa te rog
plecat sa-mi permi(i sa-(i zic tata! Chiar a,a, mai mare de ani cum sunt.
Iara,i marturisesc ca lacrimile m-au necat cu totul, ceea ce a dus la
pleo,tirea podoabelor de musta(i astfel nct n-am putut scoate un cuvnt
pre( de vreo cinci minute. n sfr,it, mi-am venit n fire. Acum a, vrea sa va
ntreb, tovara,i oameni buni: cine a nva(at-o ,i a pus-o la cale pe musca de
adineauri sa cada exact n bucatele pregatite ,i servite iubitului nostru
Tihon Ivanci? A,a, tace(i cu to(ii? N-ave(i curaj nici unul sa recunoa,te(i?
Dar las ca va ,tiu ,i cum va stau a,ezate n voi ma(ele cele tarcate! Aici gza
s-a izbit drept catre Ghi(a. Iata-l, deci, cine era du,manul! El este!
Dupa acea adunare, Tihon Ivanci i-a ordonat lui Ghi(a sa dea n
primire polonicul, sa scrie cerere de a pleca benevol, care va sa zica, din
proprie dorin(a, de la lucru. Ghi(a a plecat, precum am spus, benevol,
din proprie dorin(a, iar eu, care va sa zica, am nceput sa ma ngra,. Din
bucatele ce mi le dadea Tihon Ivanci de la masa lui, adica ceea ce-i
ramnea lui, el mi dadea mie, iar eu mncam totului tot de nu ramnea
nimic, a,a ca n zece zile am adaugat treisprezece kilograme opt sute ,i
cincizeci de grame, binen(eles greutate naturala!
- Vezi, barba(ele, ce rotunjor mi te-ai facut, daca m-ai ascultat? A,a
zicnd, femeia mi ciocanea capul cu nodul degetului ,i tare-i mai placea
cum suna.


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
197
Toate bune, care va sa zica, dar una ncepu de la o vreme sa ma
incomodeze: pantalonii. S-au facut ntre timp a,a de strm(i, de nu mai
ncapeam ntr-n,ii ,i tremura fiecare a(i,oara pe mine ca struna. Mai
rau: de la o vreme nici nu-i puteam scoate de pe mine ,i, care va sa zica,
dormeam mbracat.
Acum sa spun cum s-a sfr,it slujba mea la restaurantul lui Tihon
Ivanci. Sedeam eu, care va sa zica, ntr-o zi pe scaunul meu de lnga
cuier, picuram de somn ,i eram fericit, rdeam n gndul meu de toate
cuno,tin(ele ,i prietenii care aveau capul rotund ,i erau slabi. Mai sa ma
cuprinda somnul de-a binelea, cnd deodata ncepe sa-mi vjie n
urechea dreapta ,i sa-mi (iue n urechea stnga. Adica n acela,i timp ,i
dinspre cabinet ,i dinspre u,a. Ce era sa fac? ncotro era sa apuc? Cele
doua gnduri ale mele, care va sa zica, despre care v-am vorbit mai
nainte, s-au ciocnit ntre ele att de violent, ca mi-a sunat rau de tot
capa(na ,i am ame(it.
Parca-i vad n fa(a ochilor ,i acuma: cnd au intrat, i-am numarat -
erau trei ,i trustrei n negru. Tihon Ivanci, cum i-a vazut, s-a facut
galben ,i mi-a ,optit: ,Asta-i comisia... comisia cu revizia... Apleaca-te ,i
te nchina ca am sa-(i dau sa mannci toata mncarea mea pe-o zi... pe
doua! pe trei zile!.. A,a praznic nici ca am visat n via(a mea, a,a ca m-am
ntors catre comisie ,i m-am nchinat cu mult respect, dar... precum va
pute(i prea bine da seama, nu puteam, fiind prea strns n afurisi(ii mei
de pantaloni. Iar de colo Tihon Ivanci mi tot da ghes de la spate: ,Apleaca-
te mai tare... Mai tare... nca mai tare! (i dau mncarea pe-o
saptamna!.. Daca am auzit-o ,i pe asta, m-am aplecat ct am putut ,i
atunci s-a ntmplat, ceea ce s-a ntmplat - adevarata catastrofa. Am
auzit prindu-mi la spate ,i am sim(it ca porne,te sa-mi sufle un vnt
rece n fund ,i tot atunci mi-a sarit chipiul din cap...
Dupa asemenea ru,ine, care va sa zica, n-am mai avut chip sa ramn
n serviciu. Venit acasa, am luat foarfecele ,i, care va sa zica, mi-am taiat
frumu,el musta(ile, poftim de le vede(i: le port n buzunarul de la piept,
nvelite ntr-o basmalu(a. Ct despre pensie, s-a dovedit ca func(ionarul
de la Asigurari sau Asisten(a Sociala a ncurcat lucrurile ,i, pna la urma,
mi-a venit pensia pentru patru luni odata. Asta-i: eu mi-am luat ramas-
bun de la cuier, iar tov. Tihon Ivanci a plecat de la restaurant, numai ca
nu ,tiu unde a fost numit - ori mai jos, ori mai sus, foarte greu de spus...
1962


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

198
SEDIN| FUIGER
Satul nostru e sat mare, numai n ultimii
ani s-or fi construit vreo suta de case noi. Oamenii s muncitori, harnici...
Dar nu degeaba se cheama Rpa-Galbena, ca i-a facut parte cine i-o fi
facut de-o rpa adnca ,i rpa asta s-a culcat taman n mijlocul satului.
I-a taiat drept n doua: o parte - dinspre asfin(it, se cheama Vatra, alta
- despre rasarit, la Mori. Rpa fiind adnca, trebuia pod. S-au adunat
satenii, au batut furci nalte, peste ele au pus druci gro,i, au a,ternut n
curmezi, scnduri sanatoase... A ie,it o frumuse(e de pod, de trecea lumea
care pe jos, care cu caru(a ori cu limuzina, chiar ,i camioane ncarcate.
Dar... pna la o vreme. De ce? Ca s-a stricat podul. S-au rupt nti
cteva scnduri. Pe urma au prins a se clatina furcile. Pe urma... Dar s-o
iau pe rnd cum s-a ntmplat.
ntr-o zi, pe dupa-amiaza, prinde deodata a rasuna valea satului de
(ipete ,i ni,te covi(aituri, iar convi(aituri, iar (ipete. Ia nceput unii au
crezut ca poate taie careva un godac, dar atunci de ce (ipa femeia? Si-apoi
era n miezul verii. Ca sa vezi, purcelul Varvarei lui Toader pa,tea pe
malul rpei ,i ce i s-a nazarit - ca dincolo-i iarba mai grasa. A rupt
brnca dracului priponul ,i hai sa treaca pe pod. A mers el mu,luind
pna pe la jumatate ,i acolo hu,tiuliuc! cu capul n jos. I-au dus n bra(e
acasa ,i aici s-a constatat ca ,i-a fracturat sarmanul un picior.
- Amu ce, sa i-l punem n ghips ,i sa umble n crje? ,i-a dat cu
parerea gospodarul. O sa trebuieasca sa-l njunghiem.
- Cum sa-l tai eu pe mititelul mamei? a explodat pe gura Varvara.
Mai Toadere, ia hai cu mine!
l apuca pe barbatu-sau de-o aripa ,i drept la se|sove (amu se zice
primarie). Da navala-n cabinet ,i:


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
199
- Mai Mitrofane, dar tu pre,edinte te afli-n satul ista ori ce e,ti?
(Amu se zice primar.)
Mitrofon Pintilievici Scndurica, cum rascolea nervos cu amndoua
minile, cu degetele desfacute ca ni,te furci n gramada de har(oage de pe
birou cautnd o hrtie pe care n-o gasea, a facut ochii rotunzi, iar musta(a
i s-a ridicat (epu,a.
- Ce te-a apucat, matu,a Varvara?
- M-a apucat? Auzi-l, Toadere, m-a apucat! Si ncepe sa boceasca:
mititelul mamei, mititel!... Daca te-am lasat singur-singurel cu picioru,ul
rupt... Apoi o ntoarce: a,a-i de sarac satu` ista de nu se gasesc ni,te druci
,i cteva scnduri? Dindata cum a venit apa aceea mare ,i l-a mi,cat din
loc, tot atunci trebuia dres podu`...
- Care pod, matu,a Varvara? Ce tot bolmoje,ti acolo?
- Auzi-l, Teoadere, eu bolmojesc! Tu de ce taci? Podu` nostru, podu`
peste rpa... Ia tata-tau un par nu se clintea n gard, ca gospodar era, da
tu? Satu` te-a ales, satu` te-a pus... Si iar prinde a boci.
- Stai, matu,ica draga, ogoie,te-te ,i-mi spune ce-ai pa(it, ncearca
Mitrofan Pintilievici s-o potoleasca, dar vaznd ,i barbatu-sau ca nu-i
chip, s-apuca de spune el ntmplarea cum a fost. Zice atunci pre,edintele
(amu se zice primarele): Iasa ca-l dregem noi podul peste rpa. l reparam
numaidect cum terminam de acoperit fntnile. Vorbesc eu, chiar azi
vorbesc cu Cozma Ivanovici (aista era pre,edintele cooperativei) ,i cu
Andrei Efimovici (iar aista era pre,edintele kolhozului), vorbesc ,i-n trei
zile-i ca ,i nou...
A facut haz mult satul de ntmplarea asta. Pna s-a uitat. Iar podul
cum a fost, a,a a ramas.
Alta data, ntr-o seara, vrea Condrat a lui Simion Budihala sa treaca
cu autocisterna cu lapte peste pod ,i se rastoarna. Noroc de capul lui ca
nu s-a prea ,oldit, ia, numai s-au varsat doua bidoane. O ia ,ontc-,ontc
spre garaj sa aduca un tractor sa-i puna ma,ina pe roate. Ia fntna parasita
se ntlne,te cu ,Volga lui Andrei Efimovici Pinealba, pre,edintele
kolhozului (amu se zice societate pe ac(iuni). Aflnd de cazul cu pricina, l
ia tovara,ul Pinealba (amu se zice domnul) pe a lui Budihala la refec:
- Curat ca unde nu-i cap vai de picioare, mai baiete! De ce nu te-ai
dus pe devale, pe nconjur, dar te-ai bagat taman pe unde ,i purcelul
acela, ca am uitat al cui era...


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

200
- Se nacrea produc(ia, dadu lamuriri Condrat, dar sim(ind ca ,eful
l-a cam luat n ba,calie, mai sa-i spuna una de la obraz, cnd colo l aude
hohotind.
Ni,te motana,i le,ina(i, ie,ind, pesemne, de prin buruieni, se adunasera
n jurul lui ,i-i lingeau ncal(amintea ,i pantalonii. Ars de ru,ine, o ia la
fuga ncotro pornise, iar Pinealba mai sta ct sta, apoi zice:
- Hotart lucru ,i nici un fel de amnare: podul de urgen(a sa fie
reparat! Diseara-i chem pe Mitrofan Pintilievici ,i pe Cozma Ivanovici.
,i face o nota-n carnet, urca-n ,Volga ,i se duce ca vntul.
A fost uitata ,i povestea cu motanii lui Condrat.
Vine toamna ,i alta la rnd.
Odata, a,teptndu-l zadarnuic toata noaptea pe Toader al ei,
porne,te Varvara diminea(a-n cautarea lui ,i unde crede(i ca-l gase,te?
Pe pod, dormind calare pe-un druc ,i cu mnile vinete ncle,tate sa nu
cada. Fusese omul dincolo, n Vatra, se paharise bini,or, cum se zice pe la
noi, ,i dnd sa treaca dincoace, n-a mai putut ajunge acasa. Cnd afla ca
gospodarul ei (dupa ce l-a scuturat bine) ,i-a tras piciorul ,i pe la bufet,
se duce val-vrtej la ,eful cooperativei:
- Vinde(i rachiu, mai Cozmu,or, dar ce pa(esc bie(ii oamenii dupa
asta nici va pasa. i trimite(i sa moara pe pod...
- Care rachiu? Care pod, matu,a Varvara?
- Mai ntrebi? Dupa ce mi s-a prapadit cu zile mititelul mamei, amu
,i fara om sa ramn? Si prinde a-,i boci nenorocirile ce-au palit-o una
dupa alta...
Cozma Ivanovici a ascultat-o, apoi, dupa ce s-a racorit femeia ,i s-a
dus, s-a sprijinit cu un cot n tablia mesei, cealalta mna a ridicat-o
nceti,or ,i s-a scarpinat ndelung dupa ureche unde avea o pata de
cerneala.
- Da, a cuvntat adnc, trebuie reparat podul, ca nici nu po(i ,ti ce
se poate ntmpla: ceva nea,teptat (azi se zice urmari imprevizibile).
,i face imediat cu creionul ro,u pe fila alba de calendar de pe birou
nota: ,De urgen(a sa iau legatura cu colegii mei: Andrei Efimovici ,i
Mitrofan Pintilievici.
S-a uitat ,i asta, ,i podul cum a fost a,a a ramas. Unii treceau cobornd
prin rpa daca-i apuca dorul de rudele din cealalta parte de sat ,i daca


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
201
puteau sari balta care se aduna dupa ploi. Al(ii faceau un ocol de vreo
trei kilometri mai la vale, pe la ,osea. Aici s-ar ncheia povestea cu bucluc
a podului nostru, daca n-ar avea o urmare, n care treaba am fost ,i eu
ncurcat.
Fiind eu ntr-un rnd dejvrne la se|sove (azi se zice de serviciu la
primarie), dupa ce-am alergat toata ziua cu fel de fel de porunci prin sat
,i am dat o fuga acasa de-am pus ceva drept inima, ma ntorc la datorie,
ma las pe-o banca ,i picur. Aici dormitez, aici nu-mi dau pace grijile ,i
nevoile de acasa: vin ploile ,i iar bat apele-n perete... ciment, o tona
macar... poate-mi scrie... sa-l rog pe Mitro... ,i un bec sa-mi pun n
pivni(a... cucuie cnd ma duc sa scot un ulcior de... Deodata a tunat
deasupra mea:: zrrr! telefonul.
- He||o! strig. So|sovev Rpa-Galbena asculta!
- Care-i la telefon, | cno? (Adica: personal cine-s?) Parca nu vorbea
acela, dar turna mazare-ntr-un linghean de arama.
- Dejvrne Balanu(a Niculai Timofeievici personal! Solsovetu Rpa-
Galbena asculta! (Azi - primaria.)
- Bade Niculae... hrrr... hrrrr... sss... zrrr, toarna acela mazarea
lui... Eu, Buliga Pavala, de pe rpa, sun de la Dealu-Verde... hrrr... zrrr...
prrr... Am venit aseara aici la club... prrr... zrrr... mi s-o spart | sapev...
zrrr... zrrr...
- Si ce vrei amu de la mine: sa-l scol pe tat-tu n dricu nop(ii sa-(i
aduca (ie clei? Iar n gndul meu: suna to(i muco,ii, de unde n-a hri
telefonul ista a,a vrajma, de nu po(i pricepe mai nica?!
- Am aflat... am n,tiin(at mare secret... striga a lui Buliga, sufla, iar
sufla parca ar vntura mazarea ,i ar turna-o de sus. Asculta, bade
Niculae... secret... mare secret... vine mine... am n,tiin(at... hrrrr...
prrr... o delega(ie de la Dealu-Verde... tovara,ului prsda| ... lui Mitro...
prrr... hrrr...
nti am sim(it ca ligeanul de arama al lui Buliga a cazut drept n
capul meu de s-a auzit: bang! n urechile mele, apoi a venit ,i mazarea
toata cta o tot turnase ntr-nsul: zrrr! apoi m-am dumerit ce secret a
ghibacit Pavala,, de-a telefonat la vreme tarzie. Ceasul mare de pe perete
arata doua de noapte trecute. Ne vine o delega(ie de la Dealu-Verde!
- Trvoga! am strigat catre Costica, tovara,ul meu de slujba (facem


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

202
de noapte cte doi). El sforaia, parca-i clocotea o oala cu galu,te-n gt.
Iuat din somn, deschide mai nti ochiul cu geana alba ,i-ncepe a drdi.
Scoala-n sus (a,a-mi zicea el mie, da eu i raspundeam: eu ma scol n jos),
ca ne vine delega(ie de la Dealu-Verde...
- Mai dracie! suduie flacaul. Amu, noaptea? Ce, acei de la Dealu-Verde
nu dorm? ,i da sa se-ntinda iar pe banca lui cascnd de-i trosnesc falcile toate.
l ridic de piep(i la loc ,i-l scutur.
- Vona ana! Fuga sa-i spui lui Mitrofan Pintilievici dincolo, la
Mori. Eu fug la Andrei Efimovici, aici n Vatra. Dupa aceea treci ,i pe la
Cozma Ivanovici - sa le dam de ,tire la to(i ca vine delega(ia...
Am uitat sa va spun de la nceputul acestei pataranii ca satul nostru,
adica Rpa-Galbena, avea (cum era moda) ntrecere (cum se zicea tot pe
atunci) socialista cu satul Dealu-Verde unde se dusese la club la fete a lui
Buliga ,i i se stricase | sapea, ,i ne-a bagat pe noi n boale cu sunatul lui
la telefon. Amu ca am fi putut ,i noi sa telefonam pre,edin(ilor no,tri -
la tustrei -, dar era, cum se zice, vona ana, ,i am luat-o amndoi de ne
scaparau calciele sa ducem secretul cui se cuvenea, cu gura. Alergam
noi, vreme trzie dupa miezul nop(ii, nu ,tiu care din noi s-a scapat
vreunui paznic de noapte cu vorba, ca chiar de (ineam din(ii strns
ncle,ta(i ,i n fa(a celor trei i-am descle,tat, dar s-a aflat ,i a pornit vestea
prin sat:
- Vine...
- . o delega(ie.
- Vine o delega(ie sa controleze!
Primul a sarit din pat Andrei Efimovici care sta cu casa mai aproape
de centru. Cnd a n(eles ce-i socoteala, ,i-a pus hainele pe dnsul (nu
demult se culcase) ,i fuga cu capul gol cum era. Eu, neavnd nadejde n
Costea, am luat-o spre Cozma Ivanovici, iar Andrei Efimovici, uitnd n
graba mare ca-i pre,edinte de kolhoz (azi: societate pe ac(iuni) ,i ca dator
este sa umble numai n ,Volga, a rupt-o mncnd pamntul spre
Mitrofan Pintilievici sa se sfatuieasca ce-i de facut... Alerga sarmanul de
sa iasa sufletul dintr-nsul. ,De cu seara-mi spunea inima ca am a pa(i
ceva, dar la una ca asta din partea dealverzenilor nu ma a,teptam... Mai
am poama de cules vreo cincizeci de hectare, popu,oi mai jumatate pe
deal. Sa-l vad mai repede pe Mitro,ca, gase,te el cum sa-i ghibacim...


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
203
Amu sa fi stat ,Volga la poarta... Dar las` ca trec de-a dreptu` peste
rpa...
Ajungnd la mal, s-a uitat n haul ce i s-a deschis la picioare ,i l-a
apucat frica. Sa coboare, dar cine ,tie de nimere,te cararea pe ntuneric?
Poate nici carare nu-i? Sta o vreme, se framnta, da-ncolo, da-ncoace,
deodata-i vine ideea: ,Iasa ca trec pe pod... Tot atunci parca l-ar fi
ncercat cineva mai htru ca dnsul: ,Dar daca nu te (ine? i raspunde:
,Oi fi eu greoi, dar chiar ct o cisterna? (Adica: la fel ca a lui Condrat
care s-a rasturnat.) ,i ia Andrei Efimovici inima-n din(i ,i porne,te ncet,
cu bagare de seama, cercnd mai nti cu piciorul ntins, apoi calcnd.
Un pas, al doilea, nca unu`... Ar trebui sa fi ajuns la mijloc. Se uita mai
bine la picioare, parca vede albind - sunt scndurile... Am scapat!
Tot atunci jos, sub dnsul, se aude ca o bubuitura de tun:
- Hapciu!
i luneca piciorul ,i se duce printr-o cogeamite spartura sub pod: buf!
Se pregati din zbor sa cada pe loc tare, batatorit, ori ntr-o baltoaca
macar, cnd colo s-a lasat pe ceva care aducea cu o saltea moale ,i pe
deasupra calda. Da cu mna: un om!
- Care dormi aici, mai?
- Pe dracu`, parca-i chip sa dormi ca oamenii? Glas cunoscut. Eu
sunt, nu ma... nu ma cuno,ti?
Andrei Efimovici scapara un chibrit.
- Mitro,ca, tu erai? Dar ce faceai aicea, fra(ne?
Mitrofan Pintilievici duce mna la spinare, ,i mngie locul (acolo
aterizase cu genunchii Andriu,ca):
- Ma duceam la mata sa te anun(: vine-o delega(ie din...
- Psss! i acopera gura Andrei Efimovici. Vasazica, ,tii? Se a,aza
turce,te ,i ofteaza: ce ma fac eu daca vin? Mai am de cules la vie, mai am
de carat...
Mitro,ca cu ale lui:
- Amu gnde,te-te ce ma fac eu? Mi-au ramas cteva fntni de
acoperit...
- Afurisitul de pod! trage Andriuha o njuratura. Mi se pare ca mi-am
facut un cucui. Si pipaindu-,i fruntea: este, cred ca m-am palit de vre-un
druc cnd am...


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

204
- Da-i maaare... ,i frumos, i-l lauda Mitrofan Pintilievici aprinznd
un chibrit de-al lui care lumina ca o faclie.
- Mata nu (i-ai facut nici unu`? ntreaba modest, dar oarecum cu
invidie Andrei Efimovici.
- De unde? raspunde tot modest, dar ,i absolut sincer Mitrofan
Pintilievici. Eu am cazut, cum s-ar spune, n patru labe. Mi-am stlcit, nu-i
vorba, genunchiul, dar nu-i bai, se vindeca, trece... Bine ca nu-i tare nalt...
- Afurisenie de pod! mai blestema o data Andrei Efimovici. Ca numai
dracu` l-a scos n calea mea...
- Ce sa mai graim? Afurisenie ,i gata. Aista pod se cheama?
Mai stau ei ct mai stau cainndu-se unul pe celalalt - sa vezi tu: n
loc sa se ntlneasca sa stea la masa, sa petreaca, ma rog, ca de obicei, ei
na... De acum erau sa iasa din rpa sprijinindu-se fra(e,te unul pe celalalt,
cnd iata ca aud pa,i grabi(i sus, pe pod, un strigat scurt ,i cineva cade
drept peste dn,ii.
- Dar tu cine e,ti? i pun amndoi ntrebarea n nas.
Paspunsul vine limpede ,i sub(ire ca un clinchet de pahar de cristal:
- Eu? Cozma Ivanovici!
El era cu buna seama: Cozmu,or n carne ,i oase (ia sa fi fost sa-l vada
matu,a Varvara).
- Alergam sa va spun, se a,aza comod lnga cei doi buni prieteni ai
lui. Sa va spun o veste stra,nica... Ne vine o delega(ie...
- De la Dealu-Verde? Stim!
- Ce ma fac eu? da sa-,i spuna ,i Cozma Ivanovici necazul lui. Adica
pot ei sa vrea sa vada ,i prin magazine cum aprovizionam popula(ia cu
cele marfuri? Am vrut sa plec azi la baza n raion, dar parca anume m-a
mpiedicat cineva...
Dintr-o data au amu(it tustrei, fiecare gndindu-se la ale lui. O tacere
,i o lini,te, care poate ca le-ar fi alinat macar pe-o clipa necazurile, daca
nu s-ar fi auzit undeva pe aproape oracaind un broscoi smintit. Dar a,a
mai oracaia, de parca ar fi menit a ru, obraznicatura neru,inata.
- De asta nu scapi, ,i da cu parerea Mitrofan Pintilievici: or sa se
boldeasca neaparat ,i prin magazine!
- Si fntnile or sa le treaca la control ,i le-or pune la socoteala,
intra n vorba Andrei Efimovici. Nu-i ,tiu eu pe cei din Dealu-Verde ct
s de ticai(i?


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
205
Mitrofan Pintilievici, lini,tindu-se el pe sine:
- Varuite toate, dar mi-au ramas vreo cteva fara acoperi,...
- Si drumurile, Mitro,ca, l iude,te ca totdeauna Andriuha, adica
Andrei Efimovici!
- Drumurile reparate: netede ,i curate...
- Si...
Aici Mitrofan Pintilievici da cu pumnul peste genunchiul julit ,i dintr-
nsul iese ceva care-i ,i geamat, dar ,i (ipat:
- Valeu, fra(ilor, sa ,ti(i ca m-am ars! Dar ,i voi mpreuna cu mine.
Si arata-n sus: podul, fra(ilor! Numai unul cuvntul rostit de tovara,ul
pre,edinte (azi domnul primar) le-a cazut drept n vrful scafrliilor
celor trei de-au nceput sa se clatine pe picioare, ame(i(i, parca s-ar fi
prabu,it o data cu el toata schelaria de lemn de deasupra lor.
- Zi ceva! Salveaza-ne! l-au apucat prietenii de subsuori, sa nu cada.
- Eu zic, fra(ilor, ca trebuie chiar acum, aici sa... sa... Bietul Mitro,ca
mai sa se nece de atta ncordare de gnduri ,i sim(iri.
- Zi, ce sa? l roaga Andriuha cu lacrimi.
- Spune-ne! graie,te Cozmu,or plngnd de-a binelea.
- Sa facem o ,edin(a ,i sa luam o hotarre! Taman suntem tustrei!
- Hotarre...
- Hotarre?
- Hotarre!!!
Tovara,ul pre,edinte (adica: domnul primar), pro(apindu-se, cum
s-ar zice, pe picioare:
- Da! Deci, declar ,edin(a deschisa! Ce pareri sunt? ntreaba vesel.
Alegem prezidiu? Pre,edinte?
Se n(eleg sa (ina ,edin(a fara prezidiu ,i fara pre,edinte (vin primul
rnd, nu aveau masa a,ternuta cu ro,u, n al doilea rnd, erau numai trei
,i cum sa voteze?).
- Dar fara protocol (azi se zice proces-verbal)... fara protocol,
fra(ilor, nu se poate! striga Mitrofan Pintilievici. Cine are hrtie?
- Eu!
Andrei Efimovici scoate din tureatca ciubotei un caiet. Timp de
pierdut nu mai aveau: Cozma Ivanovici ntoarce spuinarea, ca a lui era
mai lata, Andrei Efimovici pune caietul pe ea, iar Mitrofan Pintilievici,


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

206
ca un gospodar ce era, avnd deasupra obiectul cu... pricina, ncepe sa
dicteze pe un ton solemn:
Prooco|v| nr... (numarul l punem pe urma, ca acum nu prea se vede)...
prooco|v| ednje convne a... de pe daa de... (scriem ziua de alaltaieri) in
a|cvnja (corect: n componen(a) (urmeaza numele celor prezen(i).
Avnd n vedere ca:
1. Sarea in care se aj| podv| Var-Rp-Mor ese nenv|jvnoare,
2. In vecnaea |v (de fapt, sub dnsul!) av avv |oc vne|e innp|r
nep|cve cv vne|e do|oace c|ar cv vn oanen,
3. Insennaea podv|v rnne joare insenna in z|e|e noasre,
4. In vrna cerer|or vnor sen de a-| repara pn in prezen nv a jos
repara na de |oc,
5. Nv cvnva vn |vcrv neinsenna ca aceasa s ne jac de rvne in jaja
vecn|or nor dn Dea|v-Verde
Horn.
repara neda podv| Mor-Rp-Var.
Si semnaturile (precum urmeaza):
M. P. Scndvrc
C. I. C|srvg
. E. Pnea||.
Nu m-a, fi apucat sa va povestesc cu de-a maruntul cum a fost
ntmplarea, mai cu seama ct prive,te documentul acela de adevarata
importan(a istorica pentru satul nostru Rpa-Galbena, daca n-a, fi fost
martor ,i oarecum participant la eveniment ,i eu, personal... Iar
documentul am avut ocazia sa-l vd ceva mai trziu cu ochii mei: era
scris ra,chirat, cu creionul, ,i avea o mul(ime de bor(i ntr-nsul (era
originalul).
A, putea sa nchei cam a,a: a doua zi de diminea(a podul era gata
reparat - alte furci, alte grinzi, alte scnduri la podina, albe ,i geluite
bine, pe din par(i parapet... ntr-un cuvnt, o frumuse(e de pod cum nici
n-au visat satenii no,tri (n spiritul realismului socialist, cum se ,i ncheia
schi(a la vremea cnd a fost scrisa). Si n continuare: delega(ia din Dealu-
Verde a venit, dar ceva mai trziu, iar n ntrecere, se n(elege, ca noi am


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
207
biruit pentru ca nu aveam cum sa nu biruim daca la noi n sat to(i oamenii
sunt harnici ,i buni gospodari (cum, de fapt, se ncheia povestea n spiritul
vremii de atunci). Dar vezi ca patarania asta i despre trei oameni de
conducere din sat, iar ei acum nu se mai cheama ca mai nainte: amu nu
se cuvine sa spui pre,edinte de se|sove, dar domnul primare; nu pre,edinte
de kolhoz ci domnul director general al Firmei Agricole ori Pre,edinte al
Societa(ii pe Ac(iuni etcetera... Numai ca multpatimitul nostru pod Mori-
Rpa-Vatra tot i stricat cum a fost ,i mai nainte ,i n-are cine-l repara...
Iar ca azi conducatorii no,tri se cheama altfel, parca nu-i tot un drac?
1962 (1993|


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

208
PIRIA IUI SOFRONIE
Sofronie Blajinu din satul Corbu era om
bun. Bun cu ai lui acasa. Bun cu oamenii din sat. Bun cu tovara,ii de
lucru. Bun cu... nacea|nc, ca cine nu-i bun cu ei? Dar a,a om bun cum
era, Sofronie se socotea un nenorocit.
,Eh! ,i-a zis el sculndu-se ntr-o diminea(a. Tare-i greu sa fii pe lumea
asta om bun. Ia sa ma fac ,i eu de azi nainte om rau. Si atunci am s-o duc
bine. Si cum se scoala, face ce face ,i striga la femeie:
- Fa, ia mai taca-(i fleoanca ceea, ca acu,i te ating!
Femeia s-a crucit:
- Doamne, dar ce-i cu tine? Nu cumva mi te-a deocheat cineva dis-
de-diminea(a? Dar cine, ca parca n-a fost nimeni la noi?
Si-i da palaria din cui sa se duca dupa apa. Era sa zica Sofronie o
vorba de s-o fulgere pe femeie, dar cum numai a pus palaria n cap, cum
a sunat znnn! clopo(elul cela-n urechi ,i-ndata s-a facut Sofronie blnd,
bun cum i pinea calda. Nu degeaba i zicea toata lumea Blajinu, ca om
mai bun ca dnsul nu gaseai.
Stai, ,i zise n sinea lui Sofronie punnd mna pe palarie. Acu am
n(eles de unde mi se trag mie toate belelele: de la tine, palarie! Ct nu te
am pe cap, s ,i eu om ca to(i oamenii - nici prea bun, nici prea rau.
Cum te pun n cap, cum ma fac mai bun. Si atunci to(i, vazndu-ma a,a,
,i fac interesul ,i eu ramn prost. Gata! De azi nainte nu te mai port. Ma
lipsesc de tine!.
Si cum, crede(i, a vrut Sofronie sa scape de palarie? Ca doar nu era s-o
dea pe foc? Ar fi vazut copiii, femeia ,i ce s-or fi gndit: s-a (icnit tata? S-o dea
ntr-o fntna? Tot ar fi scos-o careva cu caldarea, ar fi recunoscut-o ,i ar
fi zis: Sofronie aista nu-i cre,tin - ne spurca apa care-o bem.
Iese Sofronie n drum, merge cteva por(i mai la vale, scoate palaria
din cap ,i o pune ntr-un par. Ias`ca trece careva, ,i zice, o ia ,i am scapat


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
209
de dnsa. Cu sufletul descarcat, porne,te napoi spre casa. Nu apuca a
intra bine n ograda, ca vede scurmnd n straturile din fa(a casei ni,te
gaini de-ale vecinului Pintilie. Ia de pe jos o scurtatura ,i zvrrrr! n ele.
Inca noroc ca a dat pe alaturi, ca le cotonogea ,i ar fi avut scandal, s-ar fi
stricat cu vecinul. Taman se nvrtea cautnd o piatra, nrait peste seama
ca au intrat afurisitele sa-i faca rs, ,i el nu le-a nimerit, cnd aude glas de
copil strigndu-l de la poarta:
- Bade Sofronie! Bade Sofronie! Am gasit palaria matale-n par ,i (i-am
adus-o.
Si i-o da.
Ia Sofronie palaria, o ntoarce pe-o parte, o ntoarce pe alta: ce sa
faca? Sa zica, chipurile, nu-i a lui? Dar cum daca toata lumea n sat - ,i
mic ,i mare - ,tie ca asta-i palaria lui? O pune-n cap. Si ndata cum o
pune, clopo(elul face-n urechea dreapta znnnn! ,i Sofronie devine cu
totul alt om - bun, blajin, blnd, binevoitor. Intra n gradina, ntinde
minile ,i nceti,or, cu bini,orul, mna gainile din gradina ,i le trimite
acasa. Ba mai vorbe,te peste gard catre femeia vecinului, nu cumva sa se
supere ca i-a alungat pasarile, dar tare se teme sa nu le faca cineva vreun
rau aflndu-se la dnsul n gospodarie. Si sa-l ierte ca el trebuie sa plece la
lucru ,i n-are timp sa aiba grija de ele pana s-or satura ,i s-or duce singure.
Noaptea iar se zvrcole,te Sofronie-n a,ternut: cum sa scape de palarie?
Peste noapte, mai spre zori, i vine o idee: am s-o duc departe de sat ,i am
s-o las acolo. Si cum avea a se duce la lucru la Via-cea-de-pe-Deal - la
vreo zece kilometri de sat -, ,i pune palaria n cap, ,i ia cele de trebuin(a:
foarfece, bardi(a, cu(itoaia (era primavara ,i se reteza via) ,i pleaca.
Seara se ntoarce acasa cu caru(a, dar fara palarie. Face ce mai face,
deodata racne,te ,i la femeie ,i la copii de-nlemnesc cu to(ii de frica, apoi
se da la gard, ,i dnd cu ochii de vecin, striga:
- Mai rapciugosule! Sa-i spui pcli,itei tale de muiere sa-,i (ie cobele
acasa ca am sa i le cotonogesc. Si pe gnsa am s-o cotonogeasc. Si pe tine
am sa te cotonogesc!
Stiindu-l om cumsecade ,i a,ezat care nu (i-a spune o vorba
necntarita, Pintilie a holbat ochii de mirare: oare ce-i cu Sofronie? Nu
cumva s-a scrntit la minte? Si ca sa-l mbuneze mai degraba, baga mna-n
traista, ca taman venise ,i el de la cura(it via de pe deal.
- Mai Sofronie, d-apoi (i-am adus, mai, palaria. Am gasit-o uitata
pe un butuc.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

210
Sofronie a sim(it ca i se-ntuneca-n ochi: ,i de-acolo i-au adus-o! Ce sa
faca: sa zica ca nu-i a lui? Se face de ru,ine. O ia ,i nu ,tiu cum face ca o
pune-n cap. Si cum o pune, clopo(elul din urechea stnga face znnn! ,i el
iara,i devine omul bun ,i blnd ,i blajin, ,i binevoitor - cel
dintotdeauna. Zice:
- Auzi, draga vecine, demult n-am mai stat noi, colea, la un paharel.
Ce-ai zice daca ne-am ntlni a,a, pe smbata seara, la un stog de placinte
,i un burlui de cel ro,u? Am sa-i zic femeii sa faca un cuptor plin...
Fa(a vecinului a nflorit: iaca asta-i alta vorba! Iaca aista-i Sofronie
cel pe care-l ,tim cu to(ii.
Seara, Sofronie se culca... A treia zi se scoala dis-de-diminea(a cu
hotarrea sa faca pe dracu-n patru, dar sa scape odata de afurisita de
palarie. ,i ia ni,te parale, geanta de mu,ama cu care se duce femeie-sa la
magazin dupa cumparaturi, ,i zice:
- Mai nevasta, eu am plecat la ora,.
- Ce sa cau(i acolo, barbate, daca mai deunazi am fost amndoi?
- Am eu o treaba. Poate sa cumpar niscai... (inte. Ori chiroane... Era
sa zica rastit: mai la urma urmei, ce-(i bagi tu nasul, chestii barbate,ti,
dar tocmai ,i punea palaria-n cap ,i vorbele aspre, de obida, i s-au stins
n gt.
Si dus a fost. Ajunge la ora,. Umbla prin magazine. A ncercat de
vreo cteva ori sa scoata palaria ,i s-o lase: o data pe un gard de piatra,
alta data pe un dulap de tabla sura, care daca bagai ntr-o crapatura un
ban mititel, (i dadea un pahar de apa chioara, iar daca bagai unul mare -
un pahar de apa-nro,ita. Dar nu ,` cum ca se nimereau pe acolo baietani,
feti,cane ,i el se gndea ca poate sa fie vreunul din satul lui, l-a cunoa,te
,i are sa alerge pe cele strazi cu palaria dupa dnsul. Mai mare ru,inea! Si
n-o lepada. ,Iasa ca ma duc eu la Pia(a Bazarului. Stiu acolo un loc...
Ajunge la Pia(a. Intra ntr-un magazin, cumpara doua chile de (inte
marun(ele-marun(ele, de batut n talpa, ,i vreo patru chile de chiroane
lungi, cele mai lungi, de batut n capriori. Ie pune-n geanta ,i porne,te
pe dupa ni,te ,iruri de hardughii lungi din scnduri date-n verde. Gase,te
o spartura, trece n dosul lor, face ce face acolo, ca era demult plecat de
acasa, ,i peste cteva minute iese. Fara palarie.
Se uita-ntr-o parte, se uita-n alta - nu l-a vazut nimeni dintre
cunoscu(i? Parca nu... ,i, ca sa nu bata la ochi ca-i cu capul gol - acu,i te
opre,te careva ,i te ntreaba: nu cumva ai vreun mort, Sofronie, ,i ai


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
211
venit dupa covrigi? - scoate din geanta cascheta baiatului, luata de
acasa anume ,i o pune-n cap.
Se ntoarce dupa-amiaza la casa cui l are, mpacat cu sufletul ca a
facut o treaba ca aceea.
Se a,aza pe prag ,i se apuca sa numere (intele, sa vada de nu cumva l-a
amagit vnzatorul la cntar. Ca apoi las` ca-l frec eu: scriu la gazeta!. Si
cum ,edea el a,a ,i numara - ajunsese la milionul ,i se gndi ca are sa
mbatrneasca tot puchind -, taman vine baiatul ,i zice:
- De ce sa te chinuie,ti atta, tata hai? Pune la cntar partea asta
numarata, apoi cntare,te-le ,i pe celelalte ,i ai sa ,tii cte-s de toate!
Sofronie l-a privit ponci,: Ia te uita, baistrucul! Se vrea mai de,tept ca
tatne-sau. D-apoi acela nu tot mi le-a cntarit? Eu anume (in sa le numar,
ca nu grame bat n talpa, dar (inte! Si cnd a adus mna sa-l otnjeasca
pe cople,, iaca aude un glas strigndu-l din drum:
- Mai Sofroane, mai! Ian da-te-ncoa...
Era cumatru-sau Simion, din cealalta margine de sat. Ce mai vrea ,i
aista? a pufnit Sofronie. A n,tiin(at ca numar la (inte ,i a venit sa mprumute.
Dar las` ca-i dau eu o... ciuparca, nu (inte. Sa-,i cumpere!. Striga la baiat sa
arunce iute o crpa pe gramada de (inte, sa nu vada nepoftitul.
- Iaca, zice cumatrul Simion cnd vine Sofronie la poarta. Am fost
azi la ora,. Am trecut pe la Pia(a Mare. Si nu ,tiu cum m-am dat dupa
dughenile cele lungi ,i (i-am gasit acolo palaria. Cred ca ai fost ,i tu ,i ai
uitat-o. |i-am adus-o...
Sofronie mai sa cada jos: parca l-a trasnit n cre,tet. S-a apucat cu
mna de stlp. Ia una ca asta curat ca nu se a,tepta: sa i-o aduca pe
blestemata de palarie tocmai de la ora,! Ce sa faca? Sa zica ca nu-i a lui?
Cum, daca ,tie o lume ca-i a lui? O ia ,i o pune-n cap. Si cum o pune,
clopo(eii din cele doua urechi fac: znnn! ,i Sofronie pe data se face bun ,i
blnd, ,i blajin, ,i binevoitor, ,i la vorba, ,i la fapta.
- Stii ce mi-am adus aminte chiar acuma-ia? Demult ziceai ca de ma
duc la ora,, sa-(i cumpar ni,te chiroane. Am fost azi ,i (i-am cumparat.
Iar cumatrul:
- Daca ,i eu am fost, nu (i-am spus? Si tot azi, nu (i-am spus? Si mi-am
cumparat, iaca asta nu (i-am spus, dar (i-o spun.
- Da, poate ca ai ,i fost, zice Sofronie, poate ca ai cumparat, zice
Sofronie ca omul cel bun cum nu se mai afla, dar ale mele-s mai lungi,
bre, ,i-s drepte, ,i-s ascu(ite ,i lucesc!


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

212
Cumatrul de colo:
- Si eu am cumparat de cele lungi, ,i ascu(ite, ,i drepte, numai ca n-am
bagat bine de seama, da-mi pare ca lucesc.
- Ei, vezi? l prinde Sofronie. Nu se putea tu sa gase,ti ca acelea de
care-am gasit eu. Hai sa (i le arat. Si daca n-o sa-(i placa, sa nu-mi zici nici
Sofronie, nici Blajinu!
l ia de cot ,i-l duce. Si i le-arata. Si i le lauda. Si zice ca i le da. Si se
roaga sa-l ierte cumatru` Simion ca n-a putut el, Sofronie, sa se duca mai
nainte la ora, ca sa-i cumpere. O data ce l-a rugat cumatru`, el face tot
macar sa se rupa-n buca(i, gata sa lase copiii flamnzi, nespala(i,
negriji(i... Acela iar: ca-i mul(ume,te, ca ,i-a cumparat, ca are... Sofronie:
ca sa nu-l obijduiasca, sa le ia... Si-i toarna chiroanele-n poala cama,ii.
- Chiar daca ai, mai multe nu strica. Unu` se-ndoaie, altu` se rupe,
iar la al treilea i sare gamalia...
Cumatrul le ia - ce sa faca? - ,i, ie,ind pe poarta, ,i zice-n gndul
lui: Iaca aista om bun. Iaca aista pine calda. Ian daca am fi mai mul(i ca
dnsul pe lumea asta, ar fi mai u,or de trait.
Iar Sofronie intra n casa ,i se-ntinde pe pat, mbracat ,i ncal(at cum
era. Si cu palaria-n cap ca n-o putea scoate - tot degeaba: nu mai scapa
de dnsa cte zile va avea.
Cnd a venit femeie-sa sa-l cheme la masa, el dormea. Pe fa(a avea o
lumina care nsemna blnde(e, seninatate, bunatate, bunavoin(a. Femeia
se a,eza pe margine la picioarele lui, ,i puse mainile-n poala ,i se gndi ca
tare bun barbat are, ca-i cu noroc n via(a, ca-i mul(umita, ca nimeni nu
are barbat ca el ei... Un lucru nu putea n(elege femeia: de ce (ine el a,a de
tare la palaria asta de nu-,i cumpara alta? Uite-o ca-i roasa, uite-o ca-i
sparta, uite-le pete albe de sare pe la tmple... De ce-o fi (innd oare la
dnsa?
Si lacrimile-i umplura ochii.
1974


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
213
TATI SI FIUI
Fodor Gliga din Teziceni avea un narav:
de cate ori trecea pe la vreun vecin ori om din sat la care nu prea era nimeni
acasa, numaidect cauta sa puna mna pe ceva. Daca-l ntreba femeia: de cnd
ai adus lemnul ista, barbate? ori: de unde frnghia asta, barbate? el raspundea:
taci din gura! De unde ar fi, amu-i lucrul nostru. Apoi l chema pe fecioru-sau
mic ,i-i spunea: tu, tatei, cata, cnd i cre,te mare, sa aduci la gospodarie tot ce-
(i pica, auzit-ai? Bun, tata, raspundea feciorul ,i fugea la joaca.
Dar cel mai des trecea Fodor pe la frate-sau Nechifor Gliga. Aici ,tia
tot lucru,orul unde ,i cum ,ede... ntr-o zi, dar, da el pe la frate-sau. U,a
ncuiata. Vede bardi(a uitata lnga trunchi. O pune subsuoara ,i porne,te
acasa. l ntlne,te un vecin ,i-l ntreaba:
- De unde bardi(a asta frumoasa, mai Fodore? Seamana exact cu a
lui Nechifor, ca mi-a mprumutat-o ast-primavara ,i am cioplit ni,te
pari de gard.
- E a mea bardi(a. Tata, saracu`, mie a vrut sa mi-o lase, dar n-a
apucat ,i a murit. Daca traia, fara dect mi-o lasa...
Si lui frate-sau tot a,a i-a spus. Acesta, om cumsecade ,i cu sim(ire, s-a
uitat la dnsul ,i a dat din mna: moare lumea de-o bardi(a? mi cumpar
eu alta. Sa stric fra(ia pentru un lucru ca aista?
Alta data trece iar Fodor pe la frate-sau - era pe nserate -, vede un
poloboc spalat ,i nfundat bine, gata de pus la locul lui ,i umplut cu ce se
cuvine. Se uita n lungul ograzii, se uita-n curmezi, -, numai ni,te gaini.
nha(a polobocu-n spate ,i porne,te spre casa. Amurgise, nu prea se vedea,
dar tot l-a recunoscut un vecin ,i-l ntreaba:
- Mai Fodore, mai! Ce poloboc aista de-l taburce,ti pe ntuneric,
parca l-ai fi furat? Nu cumva de la Nechifor, frate-to? Am vazut de cu zi
cum l nfunda ,i-nca zicea ca amarnic i trebuie sa mai caute unu`.
- Si mie-mi trebuie. Aista-i polobocul meu. Tata, saracu`, a vrut sa
mi-l lase mie, dar n-a dovedit ,i a murit...


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

214
Omul s-a uitat lung dupa dnsul: atunci bardi(a, acu polobocul cara
de la Nechifor. Cum de tace acela ,i nu se iau odata la bataie? Fuge ,i-i
spune lui Nechifor. Aista sta ,i se gnde,te: sa se duca sa-l ia de piept?
Iasa-l ncolo ca-i cam sucit rau Fodor. O sa se duca mine-poimine ,i o
sa-l ia de la cumna(ica, polobocul, napoi.
Vaznd ca-i merge bine, Fodor vine a doua zi cu un sac la frate-sau,
chitind anume cnd nu se afla acasa. Pune scara la strea,ina, urca pe
acoperi,ul casei, ncepe sa scoata cte-o oala ,i s-o puina-n sac. Scoate ,i
pune, scoate ,i pune. Cnd avea sacul jumatate, iaca ,i frate-sau.
- Dar ce faci acolo, mai Fodore, mai?
- mi iau oala, nu vezi?
- D-apoi i oala ta asta, bre? se raste,te Nechifor, de jos.
- Tata mie avea sa mi-o lase, daca nu murea. Dar a,a, a murit ,i n-a
mai dovedit...
Iar Nechifor:
- Mai Fodore, mai. Oala asta eu am cumparat-o - nu-i de la tata,
mai... Mai la urma urmei, cnd ai sa te dezve(i tu de naravul ista, mai?
Daca-mi e,ti de-ai,tia, ,ezi acolo pe casa sa te vada tot satul...
Acestea zicnd, i ia scara. Si odata striga catre vecini. Si au prins a se
aduna oamenii sa vada. Atunci Fodor s-apuca sa-l roage pe Nechifor.
- Frate, nu ma fa de ru,ine, te rog! De azi nainte n-am sa pun mna
pe un capat de a(a din gospodaria ta. Iarta-ma...
Dar de-acum se adunase lumea ,i-n drum ,i-n ograda, rdea lumea ,i
arata cu degetul la dnsul. nti unul, apoi vreo c(iva strigara: ,Oala-n
sac! ,Oala-n sac! Daca a vazut a,a, s-a dat Fodor pe spartura-n pod ,i
a stat acolo pna s-a facut ntuneric. I-a rugat pe frate-sau sa nu-l dea-n
judecata, ca Nechifor a((at de femeie-sa era s-o faca. S-a dus acasa, cu
sacul gol subsuoara. n acea zi n-a adus nimica la gospodarie.
A stat nchis n casa o saptamna. A gogit doua. Cnd i s-au mai
limpezit min(ile ,i a n(eles ce-a pa(it, l cheama pe fecioru-sau mic ,i-l
pova(uie,te a,a:
- Dragul tatei baiet! Grele zile am ajuns eu n satul ista. Nu mai am
chip sa adun la gospodarie. Pna ,i frate-meu, frate bun, ma pra,te ,i
ma face de ru,ine n fa(a satului. Dragul tatei, asculta ce-(i spun eu: cnd
i cre,te mare, sa te mu(i la ora,. Acolo nime nu te ,tie. Si ai sa traie,ti
bine. Daca ai sa rami aicea-n sat, tot cu porecla asta dupa tine-ai sa
umbli: ,Oala-n sac!.
Feciorul l-a ascultat. A crescut mare ,i s-a mutat cu traiul la ora,.


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
215
Auzind Fodor ca a ajuns fecioru-sau om tare-nva(at, s-a bucurat. Pe
de-o parte, s-a bucurat. Pe de alta, s-a gndit cu mare-ngrijorare: am
uitat sa-l nva( la ce lucru sa se vre - unde-(i chica cte ceva. Amu ce
poate el aduce la gospodarie cnd vine de la lucru? Numai ni,te petice de
hrtie? Bulbuci cu cerneala? Pene de scris?
Sose,te odata-n musafirie anume sa-l ntrebe despre asta ca sa se
ncredin(eze cum a (inut minte feciorul lui nva(atura ce i-a dat-o de
acasa. S-au ntlnit n u,a: taman se ntorcea ,i Teodor de la lucru.
Ca Teodor l chema. Ca pe tata-sau. Dar rostit mai altfel. Pe nou. Alte
vremuri, al(i oameni!
O mapa subsuoara. Destul de sub(irica. n schimb n cealalta mna o
geanta mare. Umflata. Grea.
S-a uitat tatal la fecior: rumeor la fa(a, rotunjor la trup, ,i barbii are,
nu una - doua. Apoi ,i-a mutat ochii la geanta - i buc,ita bine. Fara
dect ca are ceva bun ntr-nsa. Cara mititelu` la gospodarie. Ori macar
ni,te sticle cu bautura, ceva de gustare... Daca am venit eu, tata, la
dnsul?... Pune feciorul geanta pe col(ul mesei, se a,aza-ntr-un jil( ,i ncepe
sa-l ntrebe pe tata ce mai face, cum o duce acolo-n sat, de-i sanatoasa
mama, cum se-mpaca cu vecinii ,i tot a,a... Tata raspunde, dar de ici nu
mai poate de nerabdare sa vada ce-a adus feciorul n geanta. Pna la
urma-l razbe,te ,i ntreaba:
- Mai Teodore, mai, ian spune tu la tata, cnd vii de la lucru acasa,
bunaoara ca amu, ce-aduci la gospodarie? Ce ai, bunaoara, n geanta ceea?
- Ce sa am, tata? Hrtii scrise.
- Nici macar curate? se mhni tata Fodor.
- Scrise! ntari feciorul. Anume ca scrise. A,ternute pe ele gnduri,
a,ezate idei. Gnduri mari. Idei adnci. De mare pre(, tata...
- Chiar mare? se bucura tatal. Dar cam ct sa coste ele, po(i sa-mi
spui ca sa ,tiu ,i eu? Si de unde, dragul tatei, le... cela... cum s-ar zice, le
sco(i, gndurile acelea, daca-s a,a de adnci?
- Milioane costa, tata. Mi-li-oa-ne!
- Chiar milioane? Adica se cheama ca aduni ,i tu la gospodarie, tatei?
Iaca m-ai ogoit. Dar eu ma gndeam ca ai uitat ce te-am nva(at de mititel.
- Aduc, tata, cum sa n-aduc? Si-apoi cum puteam sa uit?
S-a bucurat stra,nic tata Fodor. Mai rar a,a om nva(at. Si capos! Cum
altfel, daca lucreaza cu capul? Nu ca alde dnsul, cu bra(ele. Bun sfat i-a
dat: sa vie la ora,. Ca-n sat, cum ceva, te vad to(i? Aici... S-a repezit, l-a
mbra(i,at ,i mai era sa-l pupe, dar da cu ochii de hrtiile n,irate pe masa.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

216
S-a uitat o vreme printr-nsele, a,a ,i altfel, ,i cu toate ca n-a priceput
nimica, odata a sim(it ca parca-l ia frica de la spate. A luat aminte la u,i-
ferestre, s-a tainuit ntr-nsul, apoi s-a dat la urechea lui fecioru-su:
- Dragul tatei, dar... vorba ceea: nu pot ei cumva sa faca ,i sa te
prinda? Am auzit ca ,i la ora, sunt de-ai,tea care...
- Ce vorbe,ti, tata? l lini,ti feciorul. Eu sa nu ,tiu cum se fura ideile,
adica gndurile? Iaca, bunaoara, scriu ceva ,i dau ori la revista ori chiar
scot o carte. Iau de pe unde gasesc ideile care-mi sunt de trebuin(a, adica
gndurile, ,i le pun la mine.
- A,a, a,a, dragul tatei...
- Una arat, chipurile, am mprumutat-o de la cutare om vestit, dar
pe celelalte zece...
- Bine, bravo, dragul tatei...
- Celelalte zece ma fac a uita ,i nu mai scriu de la cine-s. Zic ca-s de-ale
mele, de la mine din cap...
- Oh, mai Teodore, de la mine toate le-ai mo,tenit - ,i capul! Mai,
ce fecior am! Aici iar, ca un om batrn ,i pa(it, l trec ni,te furnici prin
spinare. Dar daca se isca vreunul de-ai,tia, care?...
- Atunci ,tii ce-am sa zic eu? Am sa zic ca-s de la mata, tata!
- Ce vorbe,ti, fiule? se raci la inima Fodor abia putnd ridica mna
sa-,i faca sfntul semn. Daca vin pe la mine ,i ma ntreaba, ma cerceteaza,
eu ce-am sa raspund? Parca eu ,tiu ce scrie(i voi n hrtiile voastre?...
- Dar n-o sa vina nimeni sa te zgl(ie, tata hai! Eu am sa le spun ca
mata e,ti mort. Demuuuult mort!
- Ho-pa! facu Fodor ,i cazu ntr-un fotoliu, cu ochii bulbuca(i. Eu...
mort. Mort? De-amu ,i mort...
A stat ct a stat a,a Fodor. Dupa ce ,i-a venit n fire, ,i-a luat desaga-n
spinare ,i s-a pornit napoi, acasa-n sat, la Teziceni.
Peste o vreme s-a zvonit prin sat ca i s-a ntmplat ceva feciorului lui
Gliga. A venit la Fodor un vecin ,i l-a ntrebat: i drept ce s-a scris la
gazeta ca baiatul lui a fost prins cu furt de idei straine ,i chiar s-a publicat
un foileton? A trimis-o fuga pe femeie la fratele Nechifor care se abona la
o mul(ime de gazete sa-i aduca sa vada ,i el. A luat ziarul ,i a citit titlul:
P|agaorv| sav Ide de |a aa nor. Primul cuvnt nu l-a n(eles ,i s-a
gndit ca or fi ni,te scorneli, dar cnd a citit pe ultimele doua, cum ,i-a
nfipt ochii ntr-nsele, a,a a ramas boldit ,i nu i-a mai putut desprinde.
Cnd a venit femeie-sa sa-l pofteasca la plachie, ca tare-i mai placea, el,
saracul, era demult rece...
1974


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
217
CU PATU-N DRUM
Sa vede(i ce s-a-ntmplat la noi n sat.
Filea Irinei lui Neculae Jora s-a ndragostit de Nastea Ilenei lui Ispas
din deal. Iar dragostea-i ca scnteia n paie: la nceput abia fumul daca se
vede, pe urma, daca se aprinde, se ridica para pna-n cer. Ct s-or fi ,tiut
ei a,a: o luna, trei, un an ori mai mult, numai ca focul din ei a ajuns a-i
arde, de-au sim(it ca nu mai pot unul fara celalalt - sa se casatoreasca ,i
gata!
- Pe la aceea a lui Ispas (i tragi piciorul? se rasti mnioasa Irina lui
Neculae Jora catre fecior. Cu dnsa-(i pierzi nop(ile, de nu te pot porni a
doua zi la lucru?
- Cu dnsa, mama. Si am de gnd sa (i-o aduc de nora.
- Valeu, Doamne! Dar alta n-ai gasit? Ca o fi ca ,i ma-sa. Aceea a
vrut sa mi-l ia pe Neculae. Dar nu i-a mers! Amu a nva(at-o pe fiica-sa sa
se razbune. Sa n-o iei!
- Cel care te fluiera seara sa ie,i n drum i feciorul lui Neculae Jora?
Cu dnsul te plimbi noaptea pe Vale de trebuie sa (in u,a descuiata pna
diminea(a ,i-or sa ma prade ho(ii?
- Cu dnsul, mama. l iubesc ,i am hotart sa ma marit.
- Valeu! Ai frica de Dumnezeu daca nu te temi de mine. Iaca-s bolnava
,i va am pe patru. Cum sa te mari(i naintea sori-ta Xenia? Ea-i mai
mare, ea sa se marite-nti. Tu mai a,teapta, auzi?
Or fi avut, poate, dreptate mamele, dar ce are a face asta cu dragostea
lor? Sa mai a,tepte, ca le-a trece? Da de unde? Mai tare se aprinde. Mai
rau i cuprinde! ,i pierd pofta de mncare. Ie fuge somnul. Nu le mai
este draga lumea daca nu se vad o zi. Se ntuneca soarele-n cer daca nu
simt unul mna celuilalt n palma.
Se ntlnesc ei ntr-o zi ndeseara, n mijlocul satului. Tocmai trecea
un alai. O nunta. Muzica. Chiote de vornicei. Veselie. Nastasia l apuca


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

218
pe flacau de mna ,i-l trage mai la o parte. Sa nu-i vada fetele ce-o nso(eau
pe mireasa? Sa nu se amarasca amndoi mai tare ca, vezi, tinerii care se
iubesc se casatoresc, iar ei trebuie sa a,tepte ,i sa sufere? Ct sa a,tepte?
Pn-or mbatrni? Pna s-a gasi careva s-o ia pe sora ei? Pna a uita
mama lui obida din tinere(e?
A,a dndu-se mai la o parte, intra amndoi n magazin. Era deschis.
Femei, barba(i. Unul ,i alege o grebla. Altul cearca un val de funie. Al
treilea socoate c(i metri de furtun i-ar trebui pentru udat n gradina.
Ni,te femei aleg vopsele. Altele cumpara scaune, tigai ,i ce se mai cere la
gospodarie... Stau Filea ,i Nastasia, se uita ce cumpara lumea ,i deodata
dau cu ochii de-un pat. Statea gata nchegat ntr-un col(. Un simplu pat
de fier. Cu plasa de srma. Vopsit n albastru. Cu capetele nichelate,
lucioase. Se vede ca fusesera mai multe, dar se vndusera. Ramasese numai
unul. Unul singur.
Se uita Filea la pat. Apoi cu coada ochiului la Nastea. Se uita ,i Nastea
la pat, apoi prinde momentul cnd Filu(a se ntoarce ntr-o parte ,i se
uita la dnsul. Prinde a ncol(i n ei un gnd pe care nici unul, nici celalalt
nu l-a rostit, dar ,tiau amndoi ca-l au. Se dau mai spre col(ul acela:
Filea, chipurile, sa vada mai bine ce-i pe tablourile aga(ate pe perete,
Nastea sa cerce cu mna covorul prins desfacut n ni,te cuie. Si tot arunca
amndoi cte-o catatura: amu la pat, amu unul la celalalt. A,a, pe
nesim(ite apropiindu-se, pune Filea mna pe un capat ,i-l clatina: i tare?
(ine bine? Nastea se da ,i ea ,i-n gnd l masoara cu ,chioapa: i de ajuns
de lat? ar fi bun pentru doi?... Si tot uitndu-se ei a,a ,i socotind n gnd,
trece o bucata de vreme. Cnd colo, aud glasul vnzatorului:
- Mi-a(i ramas numai voi, huluba,ilor. Cumpara(i ceva, ca-i vremea
sa nchid?
Se ntorc tinerii nostri - magazinul pustiu.
- Sa cumparam ceva? grai Filea pierdut.
- Sigur ca cumparam! i sari Nastea ntr-ajutor. De ce-am venit la
magazin?... Filu(a, ai ceva bani la tine?
- Stiut ca am! Eu sa n-am?
Si scoate banii..
Adauga ea, ,i, punnd, cum se zice, mna de la mna, cumpara patul.
l iau, unul de-un capat, altul de alt capat, nchegat cum era, ,i ies din
magazin. Fara sa schimbe un cuvnt n privin(a asta. Abia dupa ce
vnzatorul a aga(at lacatul la u,a, lund-o spre casa lui, iar ei s-au vazut


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
219
n fa(a magazinului, cu patul platit ,i luat, abia atunci s-au dezmeticit ,i
s-au privit mira(i unul pe altul. Dar numai pe-o clipa, ca rasari lnga ei
o momie de camion ,i ,oferul striga sa se fereasca la o parte: era ma,ina
cooperativei ,i se ,tia la dnsa acasa. Apuca amndoi de capetele patului
,i pornesc: Filea nainte, Nastea din urma - ,i iata-i ie,i(i n drum.
Aici: unii merg la deal, al(ii vin la vale. Zi de duminica: nun(i, veselie.
Ma,ini trec. Motociclete trec. Zboara biciclete. Trec oameni pe jos: tineri,
batrni, copii, fete, flacai.
- Ia uita(i-va: Filea lui Jora cu Nastea lui Ispas duc un pat. Ce vor sa
faca? Sa doarma-ntr-nsul?
- Cum sa doarma, daca nu-s casatori(i nca? Filea traie,te la parin(ii
lui, Nastea la casa ei.
- Chiar a,a, mai! Dar atunci nu-n(eleg: de unde l-au luat ,i unde-l duc?
- I l-o fi dat Nastei mama-sa de zestre.
- Ori l-a furat ,i se duce cu tot cu pat la Filea acasa?
- Dar mi se pare ca vor s-o ia nspre casa Nastei?
- Iaca-l pun jos. Sa ,tii, ca or sa se culce aicea-n drum...
Filea ,i Nastea de buna seama lasasera patul jos. Muchiile le
nvine(isera degetele: fata sufla ntr-nsele, iar Filea, dnd minile la spate,
le freca. Unul statea la un capat, altul la celalalt capat. Filea privea n jos,
la picioarele Nastei: le vedea prin plasa de srma. Nastea se uita ,i ea n
jos, ,i tot la picioare, numai ca la ale lui Filea, pe care le vedea ,i ea prin
ochiurile plasei. Abia acum au vazut foarte mira(i cu ce erau ncal(a(i.
Filea purta pantofi negri, ieftini, cu vrfurile roase, date cu crema, dar
crema tot nu acoperise petele albe. Ia un ,iret avea un nod mare, se vede
ca a fost rupt, el l-a nnodat, dar nodul ie,ea n afara ,i statea, nu ,tiu
cum, n vazul lumii. ,Iasa, ,i zise Nastea. Am sa am eu grija de dnsul. Sa
nu mai poarte ,ireturi rupte, cu noduri, la pantofi. Ia sa ne a,ezam cu
traiul... Fata purta pantofi albi, ngu,ti, cu vrfuri ascu(ite ,i Filea baga
de sama ca o cam strng. Se vedea pielea caputelor taiata mprejur, ro,ie.
Se gndi: ,i vine greu sa umble, sarmana, dar rabda. Iasa ca am sa am eu
grija sa-i cumpar ncal(aminte pe potriva. Sa nu-,i stlceasca picioarele
de pomana. Ia numai sa ne a,ezam cu traiul...
- Sezi de te odihne,te pu(in, Nastico, o pofte,te Filea. Te dor
picioarele.
Ia aminte Nastea la cei ce trec pe drum: se ru,ineaza sa ,ada. Dar daca
i-a spus Filea sa ,ada, trebuie sa-l asculte! Ca daca n-are sa-l asculte acuma,


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

220
cum or sa se-n(eleaga ei cnd s-or a,eza cu traiul dimpreuna? Se a,aza pe
margine, la un capat de pat.
- Sezi ,i tu, l ndeamna pe Filea. Odihne,te-te, ca-i greu de dus. |i s-a
desfacut un ,iret, sa-l legi mai bine ca po(i sa calci ntr-nsul ,i sa cazi...
Se uita Filea la picioare: ,ireturile-s legate. Dar daca zice Nastica
nseamna ca-i slab vreunul ,i poate sa se dezlege, sa calce-ntr-nsul ,i sa
cada cu tot cu pat. Nastea, binen(eles, n-are sa dea drumul la capatul ei,
a,a ca or sa cada amndoi... Aicea-n drum, n vazul satului! Cum or sa-,i
duca ei via(a, cu o ru,ine ca asta, dupa ce s-or a,eza cu traiul mpreuna?
Filea se a,aza ,i el, la capatul lui. Sed amndoi pe pat. Nastasia ntinde
mna ,i-,i neteze,te un picior. Pantofii i-a cumparat anul trecut, creznd
ca o sa aiba nevoie, de nunta. Atunci parca erau buni, acum o strng. S-au
uscat... Ori a mai crescut piciorul? Filea se apleaca sa vada ce-i cu
,ireturile. Parca-s bine legate. Se vede ca Nastica a glumit. Glumea(a
fata... N-are sa-i fie urt cu dnsa cnd s-or a,eza cu traiul la un loc. Pna
la urma dezleaga, totu,i, ,iretul, l cerceteaza, l potrive,te iar n gaurele,
dnd sa-l lege mai bine.
- Stii ce, Filu(a? Scoate-l de tot ,i da-l la mine.
Ia Nastasia ,iretul ,i se apuca sa desfaca nodul. Daca are de gnd sa
arunce un capat, ramne prea scurt ,i n-are sa ajunga. Ei, dar daca Nastica
vrea sa-l potriveasca ea, sa faca cum vrea, nu se pune mpotriva. Altfel
cum s-or n(elege ei nde ei cnd s-or a,eza cu traiul mpreuna? Suce,te
Nastea ,iretul, cere pantoful, Filea i-l da ,i ramne cu un picior descal(at.
Ridica ochii, vede mai ncolo ni,te oameni, opri(i n drum. Privesc la
dn,ii ,i vorbesc ceva. Filea ,i ntoarce privirea spre Nastea: are ,i ea un
picior descul(. Pantoful sta jos, sub pat. ,,i odihne,te piciorul... O doare
rau, sarmana... I se face mila de Nastica. Parca ar fi durerea lui. n
piciorul lui. Ia sa vad ce-i cu pantoful cela de-o chinuie a,a? Se muta mai
aproape. Are margini tari! Ce-ar fi sa le bat olecu(a? Sa se-nmoaie...
Gase,te pe jos o piatra, pune marginea pantofului pe muchia de fier a
patului ,i prinde a bate... Bate Filea, ,i ori ca (ine o mna-n pantof, acolo
unde ,ezuse pna mai adineauri piciorul Nasticai, ori pentru ca se daduse
mai aproape de dnsa ,i mireasma suflarii ei i umplu sufletul, ,i aminti
ziua aceea de toamna, cnd s-au cunoscut. Era la o nunta.
- |i-aduci aminte, Nastico, cum (i-am luat basmalu(a? Te-ai suparat
pe mine atunci...


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
221
i ntoarce Nastea o privire pe sub gene: ,Ia sa-l necajesc oleaca! Sa
vad ce are sa faca?
- A,a ,tiai sa faci cuno,tin(a cu o fata? Te furi,ezi pe la spate ,i-i
smulgi basmalu(a din mna? Cine te-a nva(at?
Filea prinde a clipi din ochi ru,inat, ba chiar speriat: nu cumva vrea
sa spuna ca i-a luat-o ho(e,te? Ea singura i-a aratat-o: ,Pentru cine ai
brodat-o, Nastea? - ,Pentru tine, Filu(a....
- Bunelul m-a nva(at... |i-aduci aminte? Era toamna, Nastico?
- Mi-amintesc, Filu(a. Ai venit la nunta cu al(i doi flacaiandri. Cum
te-am vazut, am sim(it ca ai sa ma ntrebi ce am n mna. Si ai sa ma rogi
sa (i-o arat, basmalu(a...
- Mi-a spus bunica-mea... A,a faceau fetele pe vremea ei: ,i brodau
o basmalu(a, frumoasa, cu flori, ,i se duceau cu ea la nunta. Acolo flacaul,
daca-i placea fata ,i dorea sa aiba vorba cu dnsa, o poftea de-o parte,
spunea glume fel de fel ,i cnd fata se lua cu vorba ,i cu rsul, hr,ti! i
smulgea basmalu(a din mna ,i o baga n buzunar ori n sn. Fata ncepea
sa-l ocarasca, sa-l roage sa i-o dea. ,Daca ie,i diseara la poarta, (i-o dau.
Daca nu... Fata, ce era sa faca? ,Am sa ies... Ca daca afla maica-sa:
,Unde (i-i basmalu(a, fato?...
- Te-a ntrebat pe tine maica-ta atunci?
Nastea:
- M-a ntrebat. Dar n-ai terminat vorba cu bunelul...
- Sedea sub nuc la umbra. Zic: ,Bunelule, mi place-o fata. El: ,D-ai
frumoasa, nepo(ele? ,Frumoasa, bunele: merg pe drum ,i o vad, dorm
,i o visez. Nu mai pot de dragul ei. Dar nu ,tiu cum sa-i spun. Daca tac,
ma-mbolnavesc ,i am sa mor. ,Sa te duci sa-i spui ca-(i place. ,Dar
cum, daca mi-i ru,ine - de lume, de al(i baie(i. Si singura n-o pot vedea
niciodata. ,Tu gase,te-o la joc n sat ori la o nunta, cheam-o de-o parte,
vorbe,te, ,uguie,te ,i fura-i basmalu(a...
- De prima data, (ii minte? nu (i-a mers: n-ai putut sa mi-o iei. Te-ai
apropiat de mine ,i n loc sa-mi dai ,buna ziua ,i sa zici: ai venit la
nunta, Nastico? Eu sa raspund: da, Filea, am venit. Tu sa zici: ,i-(i place
nunta, Nastico? Eu sa raspund: mi place, i vesela nunta. Dar unde-i
mireasa ca n-o vad, sa zici tu. Eu sa ma nal( n degete ,i sa (i-o arat cu o
mna, iar tu n vremea asta sa-mi furi batista din cealalta mna... Nu, n
loc de asta, te-ai dat aproape de mine, tot atunci ai ntins mna sa mi-o
smulgi. Curat un baie(el, ca un pu,tan...


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

222
Rznd, Nastica termina de legat ,iretul de la pantoful lui Filea, dar
a,a ca nodul nici nu se cunoa,te unde-a fost.
- Drept sa-(i spun, recunoa,te Filea, eram olecu(a ame(it.
- Ame(it? De vin?
- Da, Nastico, ,i te rog sa nu te superi. Eram att de ru,inos, ne-
ndrazne(, ca nici nu ma apropiam de tine.
- A,a?! striga Nastea ,i-i baga pantoful n mna. Te-ai dat de gol.
Vasazica, vinul te-a ndemnat sa faci cuno,tin(a cu mine? Vinul, nu
dragostea!...
- Ba da! Ba dragostea! geme speriat Filea. Cum eram sa-mi birui
ru,inea? Dar sa nu cumva sa crezi ca m-a nva(at bunelul. Stii prea bine
ca te iubeam cu mult nainte! Ia joc ori la nun(i ma urcam pe-o piatra,
pe-un col( de gard, te gaseam cu ochii ,i te tot priveam, te urmaream
pna-n seara. Cnd se spargea jocul, se ducea nunta ,i porneai acasa,
veneam n urma ta ,i te conduceam pna la cotul drumului, pna intrai
n ograda... Fara a-(i spune un cuvnt, ca sa ,tii ce mult te iubesc, cum (i
duc dorul ziua ,i noaptea, ct sufar ,i ma chinui...
- Si zi, cte pahare ai uscat? l cerceteaza Nastea.
- Pahare? De unde pahare? Am tras printr-o (eava de stuf. Pe vrana.
Din poloboc.
- Pe vrana? rde nestapnit Nastea. De asta te-a ame(it? Nu att
vinul, ct duhul lui?
- Da, da, da! rde ,i Filea, cu lacrimi. Poftim pantoful. N-are sa te
mai taie. I-am batut bine pe muche. Si pune piatra sub pat: o sa mai aiba
nevoie de ea, cine ,tie?
Din gramada de femei ce se adunasera ntre timp n marginea cealalta
de drum - au tot ,optit ntre ele, aruncnd cataturi pline de mirare spre
cei doi care ,edeau pe pat ,i-,i dregeau ncal(amintea - se desprinde una
,i vine nfipt drept la dn,ii. Se opre,te cu o mna la gura, alta subsuoara
,i unde zice clatinnd din cap:
- Ce, v-a(i cumparat pat?
Filea:
- Ne-am cumparat.
Si Nastea, n(epat:
- Da! Ne-am cumparat! Dar ce ai a ne iscodi?
- Eu s olecu(a neam, taie femeia vorba, ce-i drept cam departe, cu
Irina, mama baietului istuia. Dupa cte ,tiu, nunta n-a(i facut. Ori a(i
facut ,i nu m-a(i poftit?


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
223
Parca a vazut-o la dn,ii acasa, se gnde,te Filea, parca zicea mama ca
le-ar veni un fel de ruda de pe bunica, dar cum o cheama, habar n-are.
- O sa facem, lele hai, o lini,te,te flacaul lund aminte spre Nastea.
- Numai-fara-dect o sa facem! l sus(ine fata, ntorcnd o privire
plina de mndrie ,i demnitate asupra femeii. Mata cum ai crezut? Sa ne
luam a,a, fara nunta? O sa poftim la nunta noastra jumatate de sat. Si pe
`mneata cu barbatul o sa te poftim.
- Daca eu n-am barbat, da femeia dintr-un umar.
- N-ai? Dar cum traie,ti `mneata fara barbat? face mirata Nastea
saltndu-se de pe marginea patului ,i lasndu-se la loc. N-ai putut sa te
mari(i ,i a,a ai trait?
- Oh, oh, oh, sunte(i tinerei. Daca va-(i lua ,i-(i fi cumin(i ,i n(elep(i,
va-(i n(elege n de voi ,i-(i face casa ,i gospodarie... Nu-i mai de pre(
lucru pe lume cnd oamenii se n(eleg ntre dn,ii. Dar daca apuca de se
sfadesc, se strica ,i casa ,i gospodarie. A,a, pesemne, mi-a fost dat mie...
Femeia scapa un suspin: cu al meu, cnd ne-am luat, ne prapadeam din
ochi unul pe altul. Am trait o luna nedezlipi(i unul de altul. Tot a,a a
doua luna. Iar a treia barbatu-meu se scoala de lnga mine ,i: ,Ma duc de
la tine. Nu vreau sa traiesc cu tine. ,De ce, barbate? ,Iaca, nu vreau ,i
gata. Si dus a fost. Si nu mi-a spus. Numai pe urma am aflat ca de la
nceput nu i-am fost pe plac. I-au sfatuit parin(ii sa ma ieie. Ori l-au silit,
nu ,tiu. Ca am casa buna, ca-s din gospodari, am de toate. Iui, cum se
vede, alta-i trebuia. Eu, ct am fost mpreuna, sim(eam ca ne sarutam, el
cu ochii n alta parte. Gndurile-i zburau hat. Mncam, tot a,a, se uita
pe fereastra, pe pere(i. Stam de vorba, el tot cu gndul aiurea... Gndeam
ca o sa-i treaca, am sa-l apropii de mine, ca-mi era drag. ntr-o vreme am
crezut ca mi l-am apropiat, dar m-am amagit. ntr-o zi m-a lasat, a
plecat ,i nu s-a mai ntors. Am ramas singura: nici fata, nici nevasta, ia o
biata vadana. Nici copii n-am apucat sa am, de-o mngiere...
,i ,terge pe furi, obrazul - a scapat o lacrima. Nastasia ,i Filea o
caineaza: nici macar de-un copil n-a avut parte, saraca... Ian cum i omul
pe lumea asta?
- Sezi mata aici, cu noi, de te hodine,te, i face loc Filea ntre dn,ii,
pe pat.
- Ai sa ,ezi ,i ai sa te lini,te,ti, se face Nastea a netezi locul, macar ca
plasa-i goala.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

224
S-a,aza femeia oftnd. Jele,te ct jele,te, lini,tit, fara glas. Dupa care,
pe nea,teptate, o apuca sughi(ul. Tare, zgl(it. Se scutura ,i se ridica.
- Am ni,te iepuri. Au ie,it din cu,ca, mi spune inima, de asta sughi(
a,a. Mi i-or sprcui cinii, ma duc mai repede acasa. ,i ia de pe pietri,ul
drumului geanta ,i porne,te iute. Peste c(iva pa,i se-ntoarce:
- Am uitat sa va-ntreb: amu, daca n-a(i facut nunta, dar v-a(i
cumparat pat, unde-l duce(i? Ia tine acasa, mai Filea, ori la tine, fata hai?
Flacaul se uita la fata: unde? Fata la flacau: nca nu ne-am gndit. Si
amndoi catre femeia care sta mai ncolo, n drum:
- Om vede noi ncotro om apuca. Deocamdata stam aici...
Femeia se duce-n treaba ei, lasndu-i cu ntrebarea: de buna seama,
ce vor face? Nu s-au n(eles nca, dar... mai au vreme! ,Bine ca nu ne
ploua, nici nu ninge. Si suntem amndoi!. Se uita iar Filea la Nastea,
Nastea la Filea, ,i privirile lor sunt pline de duio,ie, minile lor sunt gata
sa se desfaca, unele catre altele sa se mbra(i,eze, dar i ziua-n amiaza
mare, soarele luce,te-n ceruri ,i ei stau cu patu-n drum, iar pe drum trece
lume. Filu(a pleaca ochii, pleaca ochii ,i Nastea.
- Ce frumos mi-ai legat ,iretul...
Nastea ,i mi,ca piciorul, n pantof.
- Ce bine mi-ai dres vj|a, Filu(a, nu ma taie.
Tac iara, o bucata de vreme. Flacaul aude suflarea Nastasiei ,i tare-ar
vrea sa se dea mai aproape de dnsa, dar nu ndrazne,te. Ea l simte
mi,cndu-se ncet pe marginea patului ,i ar vrea sa-i vina n ntmpinare,
sa-i puna capul pe umar ,i sa stea a,a, cu ochii nchi,i, sa asculte cum i
bate inima. Tare-i place s-o asculte: bate voinic, bate frumos... Sta ea a,a,
cu capul pe umarul lui, pna Filu(a ntoarce capul ,i, ncet, ca sa n-o
trezeasca, o atinge cu buzele pe tmple, pe ochii nchi,i, pe frunte... Dar
cnd vrea sa-i atinga buzele, Nastica, prefacndu-se dormind, odata
deschide ochii: ,A,a, ho(ule? Ma pupi dormind? |i-am dat eu voie?! A,a
ar fi, de-ar fi noapte. Dar e zi, stau n drum, n vazul lumii, ,i-i cuprinde
nelini,tea, o nelini,te sora cu supararea.
Scoate Filea din buzunarul jachetei o coperta albastra, o pune pe
genunchi ,i o acopera cu palma.
- Nu cumva sa gnde,ti ca am sa procedez ca barbatul femeii celeea.
- Chiar la asta ma gndeam. Nastasia ,i umfla buzele, pleaca fruntea
,i-l cerceteaza pe sub sprncene pe flacau. A,a ca n-ai sa ma la,i, Filu(a?


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
225
Sim(ea el, sarmanul, ca asta o framnta pe Nastica, ,i, poate, era mai
bine sa n-o fi ntrebat. Dar cum sa n-o ntrebe, daca ,i el taman la asta se
gnde,te? Ca daca n-avea s-o ntrebe, nici ea n-avea sa zica: da, la asta m-
am gndit, iar el n-avea sa-i spuna ca dnsul s-a gndit la ceea ce s-a
gndit ea ,i... a,a avea sa ramna n sufletul ei gndul nespus ,i dupa
aceea avea s-o chinuie mereu. Gndul sa se prefaca n teama, iar el avea s-o
simta numaidect, teama ei, ,i atunci cum or sa traiasca ei amndoi cnd
s-or a,eza cu traiul mpreuna? De asta a ntrebat-o, ca sa fie lamuri(i din
capul locului. Dar dupa felul cum i-a raspuns, tot ntr-o secunda, Filea
,i-a zis, sim(ind ca l-a taiat ceva la inima: ,Nu cumva ai avut gndul
naintea mea, Nastico? Adica nu eu m-am gndit, te-ai gndit tu ca a,
putea sa te parasescc, iar eu (i-am citit pe fa(a gndul, ,i de asta te-am
ntrebat?. De cum descoperi acest lucru, fu patruns Filea de suparare, ,i
chipul lui fu taiat de o ncre(itura. Numai o clipa, ,i s-a netezit iar fa(a
lui, dar Nastica a observat ,i a tresarit: ,Sa te por(i tu oare, Filu(a, ca
omul acela amagitor ,i fara suflet? Oare... Nastasia prinde a-,i framnta
degetele-n palme, ,i a,a cum privea la picioare, pietri,ul de la vrfurile
pantofilor prinde a curge ca o apa.
Filea sare de pe marginea lui de pat.
- Ce-mi vad ochii, iubito? Nu cumva plngi? Si striga: Dar n-am sa
te las niciodata, auzi? Cum a, putea, ia gnde,te-te? Fara tine nu am
via(a. Tu e,ti suflarea mea... Tu e,ti lumina soarelui... Tu e,ti tot ce am
mai scump!
Vru s-o mbra(i,eze, s-o strnga la piept precum facea ori de cte ori
trecea o umbra printre ei (mbra(i,area venea sa spele supararea, sa-i
mpace), ,i ar fi mbra(i,at-o, dar Nastasia ntinse mna spre dnsul, sa
se a,eze: c(iva oameni se oprisera n cealalta margine de drum ,i vorbeau
cu jumatate de glas, tot lund aminte spre ei. Se a,aza Filea pe marginea
lui de pat, nsa obida ca Nastea s-a putut gndi la una ca asta era att de
mare, ca-l strnse de inima, el prinse a se sufoca, nadu,eala-i acoperi
fruntea cu broboane mari ,i el dadu cu mna ca-i venea n ochi.
- Iarta-ma, Filu(a, daca (i-am facut durere - n-am vrut! Am spus
a,a ca mi-a venit ntrebarea pe limba dupa ce-a plecat femeia aceea. Crede-
ma, niciodata, nici cnd te a,teptam ore-ntregi sa vii, nici ziua, nici
noaptea-n somn, nu m-am gndit ca ai putea sa ma la,i, sa ma parase,ti.
Tot a,a cum nici eu nu te pot lasa. E,ti lumina mea, e,ti suflarea mea, e,ti
soarele meu, iubitul meu cel mai iubit...


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

226
Filu(a ntoarce nervos capul spre fata: cel mai iubit? Ce vrea Nastica
sa spuna cu asta? Ca, adica, ar mai avea pe cineva pe care l iube,te? ntr-
ascuns? Si el nu ,tie? Abia acum a luat-o gura pe dinainte. S-a dat de gol!
Nu cumva a reu,it sa-i suceasca min(ile ct timp a lucrat el departe de sat,
n cmp? Trebuie s-o cercetez... Un junghi l taie-n partea stnga: aflu eu!
Dar se stapni s-o ntrebe. Mai ,tii? Poate mi s-a parut? Si iar am s-o
amarasc. Si am sa ma nveninez ,i eu...
- Acum cteva clipe, ,tii ce ma gndeam, Nastico? A,a-i ca o sa traim
n buna pace ,i n(elegere? Toata via(a...
- Da, Filu(a! spuse cu glas tremurat fata. N-o sa ne facem suparari
unul altuia - niciodata! Daca ai sa vii tu mai devreme de la lucru, ai sa
ma a,tep(i pe mine. Daca am sa vin eu mai devreme, am sa te a,tept eu pe
tine. Cnd am sa am ceva greu pe suflet am sa-(i mparta,esc (ie. Si tu la
fel... Stii ce ma gndesc eu, Filea? Toate nen(elegerile dintre barbat ,i
femeie ncep de-acolo ca ascund ceva unul de celalalt...
- Ascund? Cum, adica, ascund? Nu-n(eleg.
Nastasia ,i ,terge obrazul: ochii ei devin cura(i, limpezi, scnteietori
ca totdeauna.
- Uite cum: bunaoara, eu am ceva la inima. Dar nu-(i spun (ie.
Atunci tu sim(i ca am ceva ,i te gnde,ti: nu cumva din cauza mea? Nu
cumva e mpotriva mea gndul ei, adica al meu?
Filea:
- Simt eu?
- Stiut ca sim(i! Cum sa nu sim(i ce-i cu mine? Ca doar ma iube,ti!
Iar cei care se iubesc - mult, mult! - se simt unul pe celalalt la mare
departare. Si cnd nu sunt mpreuna... Se aud ,i vorbesc ntre ei fara
cuvinte: prin visuri, prin gnduri nespuse, numai a,a, gndite...
Filea:
- Oare a,a sa fie? Si eu am sim(it ca-i a,a, dar mi se parea ca ma
amagesc... Dar daca zici tu, sa ,tii ca-i a,a... Si sa mai ,tii ca te iubesc mult
mult! Auzi ce-am zis, Nastico?... Chiar astazi, bunaoara, cnd...
N-a mai fost nevoie de cuvinte, amndoi odata amintindu-,i
ntmplarea de azi: cum s-au ferit de lume, cum au intrat n magazin,
cum au dat cu ochii de pat, cum, fara sa ,tie bine ce fac, l-au platit ,i l-au
luat... Fiecare hotarse n sinea lui, dar parca s-ar fi sfatuit mpreuna, ,i
asta fara a spune un cuvnt... Iar acum, ,eznd aici, fiecare pe capatul lui
de pat, gndul fiecaruia se zbatea n parte, dar era unul singur, gndurile


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
227
lor amndoua, ,i zburau acele gnduri doua - un-singur-gnd ba spre
casa parin(ilor lui Filea, ba spre casa mamei Nasticai: ,Ce ne facem mai
departe? ncotro apucam?
Nastasia:
- Daca zici ca ma iube,ti att de mult, de ce-ai scos, Filea, carnetul cu
coperte albastre, l-ai pus pe genunchi ,i l-ai acoperit cu palma, dar nu-
mi spui ce ai ntr-nsul?
n carnet Filea pastra hrtiile n care-,i nsemna chestiuni legate de
lucrul lui: benzina, ulei... Ie trecea pe ni,te foi. Dupa ce se umpleau ,i nu
mai avea nevoie de ele, le arunca ,i punea alte foi n loc, curate. De data
aceasta, ie,ind din casa, ,i-a bagat pa,aportul n copertele albastre. Asta-
noapte au stat amndoi ,i abia n zori, cu greu, s-au despar(it. Si unul ,i
altul sim(eau ca mai departe a,a nu se mai poate, nu mai au unde amna,
ca are sa se ntmple, n sfr,it, ceea ce avea sa se ntmple, chiar daca nu
erau de acord mamele. Ce era sa se ntmple, cum ,i n ce fel, nu ,tiau nici
unul, nici celalalt, dar de n(eles ei n de ei s-au n(eles, fara cuvinte, bine-
n(eles, ca doua suflete ce se iubesc, ,i se iubesc mult-mult. A,a ca atunci
cnd ,i-a pus Filea pa,aportul n copertele lui, nu ,tia ,i n-avea cum sa
,tie ca ,i Nastasia, ie,ind din casa, ,i-a strecurat n sn, la piele, pa,aportul,
ca sa nu vada sora-sa mai mare. (l avea facut cnd cu ncercarea de a
intra la ora,, la cursurile de croitorie).
Filea:
- Am documentul aici, Nastico. I-am luat cu mine pentru ca... Nici
eu nu ,tiu pentru ce l-am luat. Vezi cum i lumea asta? Pna nu-i ara(i
documentul, nu te crede ca tu e,ti tu! Ba te mai cauta de ai ,tampila
pusa... Bunaoara, noi. Ne iubim, ne iubim mult-mult, dar, iaca, n-avem
,tampila-n document. Amu daca vine careva ,i zice ca-i omul legii, ,i ne
ntreaba ce ,edem noi aicea-n drum? Cu ce drept? Arata ,tampila? Noi ce
facem? i raspundem ca ne iubim, ne iubim unul pe altul, mult-mult. Iar
el iar ne cere ,tampila! Noi ce facem? Zicem: ce ,tampila? Care ,tampila?
Mie mi se pare ca ,tampila-i ca o pata neagra pe dragoste... Tu ce zici,
Nastico?
- Drept graie,ti, Filu(a. Dar vezi ca... a,a face toata lumea. A,a-i
legea: sa plateasca mai nti ,tampila ,i-apoi sa se a,eze cu traiul
mpreuna. Numai noi...
Filea: ,Oare ce vrea sa spuna Nastica: noi? Adica, noi nu suntem ca
to(i ceilal(i, care nti se dau dupa lege, apoi se unesc cu traiul? Adica:


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

228
ceilal(i cauta sa lege unul pe altul prin iscalituri, cu martori, cu ,tampile?
n loc sa-i lege puterea cea mare a iubirii, a,a cum i leaga ,i-i mna pe ei
amndoi?.
- Noi suntem altfel, Nastico, zice Filu(a. Pornind de acasa, cu
documentu-n buzunar, m-am gndit sa-(i spun: hai sa facem ,i noi ca
toata lumea - cu martori, cu semnaturi, cu ,tampile... Dar acolo n
magazin inima mi-a spus: la ce bun? Parca asta aduce fericirea?... Amu
sa-(i spun: ,tii la ce m-am gndit n clipa asta, Nastico?
- Spune-mi, Filu(a.
- Ia baie(elul nostru, Nastico.
Nastica, ro,ind pna-n vrful urechilor:
- Ia baiatul nostru? Cum? De unde?... Ca ,i eu...
S-a gndit ,i ea, n cteva rnduri, dupa ce-au ie,it cu patul din
magazin: ,O s-avem un copil. Unde-l culcam? Ducnd de capatul ei,
mergnd n urma lui Filu(a: ,Stiut lucru: cu noi, n pat. Eu la marginea
asta, Filu(a la cealalta, iar copilul o sa doarma ntre noi. Sa nu cada!.
Atunci, deodata, ngrijorat:
- Poate vrei sa spui ca n-o s-avem? Ca femeia care se da ca ne-ar fi un
fel de ruda-neam?
Bagnd de seama ca a ro,it: ,De ce oare? Sa fi avnd un gnd al ei,
tainic, ,i el, cu ntrebarea lui, a nimerit taman pe firul lui? Asta-noapte,
,eznd mbra(i,a(i, ,i-a culcat capul n poala Nasticai, a pus urechea la
pntecele ei ,i a auzit cum batea nauntru, batea ceva. Inima ei bate, s-a
gndit. Dar se mai aude ,i alta bataie. A stat sa asculte: ,Sa fie bataia
inimii mele? Nu, ca s-aude ncet, mai slab. Si atunci l-a luminat: ,Dar
daca Nastica-i gravida? Si nu vrea sa-i spuna?
- O s-avem. Numaidect o s-avem, l lini,te,te Nastasia. Dar...
- Dar... ce? se ridica Filea de pe marginea lui de pat. De ce zici: dar?
Prinde a-,i framnta degetele Nastasia. Tace o bucata de vreme a,a
cum obi,nuia cnd o ntreba ceva Filu(a. Nu pentru ca n-ar fi ,tiut ce sa
raspunda, ci: cum sa raspunda? Cauta cuvintele, astfel biruindu-,i sfiala
care o cuprindea uneori, dar mai ales de teama ca de se va grabi cu
raspunsul, poate s-o n(eleaga altfel dect a vrut ea ,i sa se supere, sa-l
amarasca. Daca-i raspund a,a, cu aceste cuvinte, oare are sa le n(eleaga
cum le-am gndit eu? Daca are sa le n(eleaga altfel? A,a, chibzuind,
vremea trecea, Filea a,tepta, se chinuia, dar tot pe tacutele o ruga sa-i
raspunda...


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
229
- Zici, Filu(a, baiatul nostru. Dar daca are sa fie fata?
- Cum, fata? se prabu,i pe marginea patului Filu(a. Eu totdeauna
ma gndeam: baiat!
Nastasia nchise ochii, gemnd: de ce i-a spus ca poate sa se ntmple
sa fie feti(a copilul lor? Acum, hotart lucru: se supara ,i o lasa singura cu
patu-n drum, n vazul lumii. Si ramne ,i ea cum a ramas femeia aceea,
parasita. I se umplu sufletul de lacrimi de durere. Cuvinte grele, amare
prinsera a i se ridica din adnc: , Daca are sa fie fata, ai sa ma la,i? Ai sa te
duci de la mine? Se mbulzeau n gura, pe limba, sa i le spuna, sa i le
arunce-n fa(a: ,Ai sa ma la,i? Ca sa fie lamurita, de la bun nceput, altfel
cum au sa traiasca ,i au sa se n(eleaga cnd se vor a,eza cu traiul mpreuna?
Un camion opre,te-n dreptul lor.
- Ce sta(i n drum, huluba,ilor? scoate Iustin, ,oferul, un flacau de
seama lor, capul din cabina. V-a(i cumparat rampa de lansare a copiilor?
Filu(a ia o piatra de jos:
- Vrei sa rami fara faruri?
Rde Iustin:
- Si-amu ncotro? Hai sa va reped acasa!
Se uita Filea la Nastasia, Nastasia la Filea: acasa? Dar n care parte-i
casa lor?
- Mul(am, Iustine, dar mai avem a lamuri cte ceva ,i pe urma ne
ducem noi. n trei minute ne-ai ,i descarcat, dar noi, vezi bine, mai avem
de clarificat attea lucruri ,i chestiuni...
- Anume ca! aproba Nastasia. Ne-om duce noi singuri...
Iustin: voia voastra! Si o ia cu viteza din loc. Filea ,i Nastasia ,i scutura
colbul ce se a,aza pe hainele lor dupa ma,ina, fiecaruia sunndu-i n
urechi cuvntul: acasa... Nastica: ,O fi ,tiind el, Filu(a, ca de ce-i barbat.
Filea: ,Amu Nastica a,teapta sa zic eu vorba dinti.
- Mergem! apuca Filea de marginea lui de pat ,i pa,e,te nainte.
- Mergem! vine Nastea n urma lui.
Merg a,a amndoi, unul nainte, celalalt n urma, iar ntre ei patul,
cu plasa goala, vopsit n albastru, dar n schimb cu capetele sus nichelate.
- Stai, Nastico! opre,te Filea la un cot de drum ,i amndoi pun patul
jos. Tu a,tep(i aici, iar eu ma duc sa vad care-i situa(ia la mine-acasa...
De aici, de la col(, se vede poarta casei parin(ilor lui Filea, copacii din
fa(a casei, o parte din perete, acoperi,ul jumatate. Nastea l petrece pe


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

230
baiat cu privirea: ,Tare-i ru,inos Filu(a al meu! De-amu daca ne-am
pornit, intram cu patu-n ograda, ,i fie ce-o fi! Oh! O sa trebuiasca sa-l fac
mai ndrazne(, mai barbat. Dar asta de-amu dupa ce ne-om a,eza cu
traiul mpreuna...
Pe poarta de alaturi se ca(ara un bahur ,i striga:
- Bade Filea! Bade Filea! Ielea Irina a auzit ca o aduci pe Nastica lui
Ispas ,i va a,teapta cu cociorva!
- |st! se ndrje,te Filea n partea lui, dar cople,ul s-a dizolvat n aer!
Ia aminte Filea ndarat sa vada: oare a auzit ,i Nastica? Nastea, chiar
de-a auzit, s-a ntors ntr-o parte, cu ale ei, dar, de fapt, trage cu ochiul
dupa Filea: nu cumva sa se ntoarca napoi! Ca atunci ncotro apucam?
Prinde a-,i framnta degetele. Se apleaca ,i-,i maseaza piciorul - iar o
taie pantoful. Ridicnd capul, se uita spre casa lui Filea: copacii s-au
clatinat de strigatele Irinei.
- Sa te cari cu tot cu dnsa. (Adica, cu Nastica). Ma faci de ru,ine n
fa(a satului. (Pe dnsa, pe Irina). Cum a fost mama-sa, a,a-i ,i fiica.
(Adica, mama Nasticai)... Po(i sa-mi aduci ,i pe fata Mumei din Padure,
dar pe asta n-o primesc...
Nastica ofteaza a sfr,eala: nu mai este n stare sa asculte blestemele
mamei-soacra. ,i strnge tmplele-n palme: ,Amu ce ne facem? Filea,
,i el, ie,ind pe porti(a: ,Amu ce ne facem?... Numai de n-ar fi auzit ,i
Nastica... Iasa, vine el tata peste-o saptamna... Iata-l porne,te pe drum,
dar nu n partea unde-i Nastica, ci n direc(ie opusa. Fata nmarmure,te:
Ma lasa! Ma leapada cu patu-n drum ,i se duce de la mine... Zvcne,te-n
picioare ,i striga, cu minile-ntinse dupa dnsul:
- Filu(a! Nu ma lasa...
Tot atunci doua bra(e o cuprind. Deschide ochii ,i-l vede pe Filea-n fa(a ei.
- Dar nu te las, Nastico... Si n-am sa te las niciodata...
Nastasia ,i ,terge obrazul nlacrimat de umarul lui:
- Mi s-a parut ca te duci de la mine... Ca ai apucat n cealalta parte...
Filea a,terne pe plasa de srma o plapuma.
- Am luat-o de acasa. Cu asta ma nvelesc eu. Sezi. O sa ne fie mai
moale...
- A ta? se bucura nespus Nastica. Ce frumoasa!... Si eu am una, exact
ca asta. Stii ce-a, vrea sa-(i spun n clipa asta? Ca noi, Filu(a, suntem cei
mai ferici(i oameni din lume. A,a-i?


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
231
Filu(a: ,A,a-i! O mngie pe obraz, pe frunte, pe gt. O mngie, o
lini,te,te, iar n gndul lui tot l chinuie ntrebarea: ,Oare-a auzit ce
striga mama-sa n fa(a casei? Si cum ar face ,i ar ntoarce-o sa se departeze
mai degraba de locul ista, ca te pomene,ti ca iese mama-sa-n drum ,i
ncepe sa strige dupa ei! Si baistrucul acela se i(e,te iar printre scndurile
por(ii...
- Vezi care-i socoteala, Nastico, ncepe Filu(a diplomatic: nu-i tata
acasa... Se-ntoarce peste-o saptamna de la padure...
- Nu te-ai n(eles cu mama?
Filu(a: care va sa zica, n-a auzit. Continua:
- Nici nu vrea sa auda. Dar tu sa nu te amara,ti: are sa fie bine, a,a
cum vrem noi. Mama nu-i suparata pe tine, pe maica-ta. Cica, n tinere(e
ar fi vrut sa i-l ia pe tata... Si nu poate uita!
Nastasia mirata:
- |i-a spus asta maica-ta?
- h, mi-a spus. Dar tata! sa vezi tata ce om cumsecade, Nastico! N-
are sa fie mpotriva dorin(ei noastre. Daca se-ntoarce ,i afla ca n-a vrut
mama sa ne primeasca, a,a, cu toporul cum vine de la padure, face moarte
de om.
- Doamne fere,te! striga Nastasia alba la fa(a. Mai bine sa mergem!
Ce mai stam aici? Haidem!..
Se ridica ,i apuca de capatul ei de pat. Filea o asculta. Acum ea merge
nainte, el vine din urma. Patul vopsit n albastru, cu capetele nichelate,
nu mai este gol - peste plasa e a,ternuta plapuma lui Filea. Acum merg
napoi, n cealalta direc(ie. Pietri,ul drumului scr,ne,te sub picioarele
lor. Parca-ar ntreba: ce-i cu tinerii i,tia? Au carat patul la deal, acuma-l
duc la vale. Nu cumva vor sa-l ntoarca la magazin ca-i stricat? Vine
Filea-n urma Nastasiei, o vede pa,ind greu: ,A obosit, sarmana. Ia de-ar
ie,i de pe undeva o caru(a sa ne ia... Caru(a nu s-aude, caru(a nu se vede,
merg ei mai departe ,i pietri,ul drumului scr,ne,te sub picioarele lor de
se aude ntre din(i.
- Dar ncotro, baie(i? Glas de femeie, glas cunoscut.
Filea ntoarce capul: ruda lor, femeia cu iepuri de musca.
- Apoi iaca, mergem.
Femeia, sub(ire:
- Dar mi se pare ca mergea(i la deal?
Nastasia, nfipt:


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

232
- Am mers la deal, acum mergem la vale. Ce ai a ne iscodi?
Femeia n-a auzit-o.
- Asta-i: nu v-a primit Irinu(a. Ce sa-i faci? Si a,a se-ntmpla pe
lumea asta. Cu mine cum a fost cnd m-am dus dupa al meu? Ziceau
parin(ii mei: n-ai gasit pe altul, dect numai pe ciobalaul ista? Pute de la
dnsul a oaie de la o azvrlitura de ba(. Si daca aducea olecu(a... Dar era
flacau ruman la fa(a, nant ,i frumos...
Aproape de magazin lasa patul jos - i taiase rau la mini. Filu(a
scoate batista lui, o cere pe-a Nastei ,i se apuca sa nfa,oare dungile
ascu(ite, sa fie mai bine la dus. Vazndu-i, dintr-o parte vine la fuga,
gfind, o femeie cu o perna ,i un (ol. Vasilina, matu,a lui Filea.
- Dar ce-i cu voi, mai baie(i? Aracan de mine, am auzit ca Irina nu v-
a primit. Ian cata, va-le-leu: sa alungi ni,te copchii de la u,a ta. Punnd
perna ,i (olul pe pat: A,a era ea de mititica - tarcata la ma(e. Mi-i sora
dreapta, dar... nu (i-a ntinde o mna sa te vada ca arzi n foc. O cana de
apa nu-(i da sa te vada ca te usuci de sete...
Filea: ,Ce-o sa creada Nastica despre maica-mea: ca-i o rautacioasa?
Nu mai este a,a!
- Ia nu mai trancani atta, matu,a-hai! Stie tot satu` ca sunte(i sfadite
cu maica-mea...
Vasilina face ochi ct strachinile:
- Mai prlitule! Are un glas de s-aude n a ,aptea mahala. Eu am
venit sa-(i aduc a,ternutu` ista ca sa nu hodini(i pe srmele goale, dar tu
a,a-mi graie,ti? Mama-ta Irinu(a nici atta n-a binevoit sa va dea - un
(ol! Daca-i pe a,a, nu va dau nimic! nha(a perna ,i (olul ,i se duce de
unde-a venit. Dupa o bucata de loc se ntoarce ,i striga furioasa: A,a cum
sta(i cu patu-n drum, a,a sa tot umbla(i ,i sa nu va primeasca nimeni.
Auzi-ma, Doamne, ,i fa cum te rog eu...
Blestemul o cutremura pe Nastica. I se raci sufletul ca ghea(a. De asta
se temea cel mai tare: de blestem! Daca ,i mama nu ne prime,te? Cum a
facut mama lui Filu(a? Ce ne facem atunci? Se ntoarce catre flacau: statea
sprijinit de celalalt capat de pat. Femeia-cu-iepurii-de-musca o
boscorodea pe Vasilina, ca, n loc sa-i mbarbateze pe tinerii i,tia, ca-s la
strmtoare ,i li-i greu, ea mai tare-i nvenineaza. Vasilina striga ,Ian cine
s-a gasit s-o probozeasca ,i s-o nve(e minte, ea, pe care a leapadat-o
barbat-su ca nu era de nici o treaba... o le,inatura... o zdohnitura...
Aici Vasilina arata ceva ,i spuse un cuvnt care nu ncape-n povestea


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
233
asta... Biata Nastasia ,i sarmanul Filea sim(ira ca li se umplu sufletele de
un fel de mila, de raceala, de ntuneric... Primul se scutura Filea. Se
ntoarse catre fata:
- Tu sa nu te ui(i la ni,te babe, Nastico...
- Dar nici nu le-am auzit, Filu(a...
- De ce, dar, s-au ntristat ochii tai, Nastico?
- |i se pare, Filu(a...
- Nu mi se pare, Nastico...
Nastasia ntoarce capul ntr-o parte. Ridica mna ,i-,i ,terge ochii.
- Sa nu crezi, Filu(a, ca plng. Sa nu (i se para cumva ca a, fi o
plngarea(a ,i a,a am sa fiu cnd ne-om a,eza la trai amndoi. Ia, mi s-a
pus... o cea(a pe ochi.
- Gnde,te-te la cele bune, Nastico. Ia bucuria noastra, la dragostea
noastra... Si ai sa te sim(i bine.
- Dar tu, Filu(a, te sim(i bine? Spune drept: te sim(i bine? Vad ca te-
ai cam mhnit ,i ntunecat ,i tu la chip. Ori, poate, mi se pare, Filu(a?
- De ce-a, ascunde, Nastico? M-am ntristat ,i eu pu(in. Dar nu
pentru ca nu ne-a primit azi mama. Mai mult pentru zapacita de matu,a-
mea... Cu vorbele ei de ocara ,i blestem...
Femeia-cu-iepurii-de-musca a stat ct a stat, apoi, auzindu-i sfatuind
ntre ei, ,i-a zis ca aicea-i chestie de familie ,i s-a dus n drumul ei.
Filea iar cu glas de mbunare:
- Sa nu cumva sa-(i pierzi cumpatul, Nastico. Chiar de-o fi sa se-
ntmple cum a cobit nebuna de matu,a-mea, noi tot nu ne lasam.
- Cum: sa ne lasam?! striga Nastasia ngrozita. De ce: sa ne lasam?
- Unul de altul.
- Ooo! geme Nastasia ,i se a,aza pe pat, apucndu-se cu minile
amndoua de mijloc.
- Ce-i cu tine, Nastico?! |i-i rau? Sari(i, oameni buni! Care auzi(i ,i
sunte(i pe aproape...
De buna seama, Nastica se facu alba la fa(a. Femeia-cu-iepurii-de-
musca, cum nu apucase a se ndeparta, se ntoarce iute napoi, se lasa-n
genunchi, lnga pat, o descheie pe Nastea la gt ,i ncepe sa-i sufle-n fa(a.
Alearga ,i gospodina de la casa de alaturi cu o cofa de apa, a treia aduce
o perna ,i i-o pune sub cap.
- |ine-te, draga mea, (ine-te bine, o ndeamna femeia-cu-iepurii-
de-musca. Nu te lasa, ca po(i sa pierzi pruncul ,i n-ai sa mai na,ti dupa
aceea. N-ai sa fii mama...


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

234
Filea: ,Pruncul? Care prunc? Sa fie, de buna seama, Nastica gravida?
De unde? De cnd? De ce nu mi-a spus? Ori femeia asta ne pune la-ncercare
pe amndoi? Se repede la Nastasia, i cuprinde capul la piept ,i abia
(inndu-,i lacrimile:
- Iarta-ma, Nastico! N-am vrut sa zic: sa ne lasam! Adica: unul pe
celalalt... Am zis ca nu ne-om lasa nfrn(i... Sa ne distruga dragostea
noastra... Iar noi nu ne lasam unul de celalalt niciodata. Orice s-ar n-
tmpla! Orice s-ar ntmpla...
Nastasia, auzindu-i glasul aproape, deasupra ei, deschide ochii, rasufla
adnc.
- E,ti bun, Filu(a. Tare bun e,ti. M-am speriat ca ma parase,ti. Era
sa mor... Mai bine mor dect sa ramn fara tine...
Femeia-cu-iepurii-de-musca face semn cu capul, a totala ncuviin(are:
,A,a-i! mai bine sa moara femeia dect sa ramna fara barbat pe lumea
asta... Ia o nuca seaca...
Inga dn,ii opre,te o caru(a: femeile au oprit-o. mpreuna cu Vasiloi,
caru(a,ul, urca patul. Gospodina care adusese perna zice ca le-o daruie,te
sa le fie la nceput de casa noua, ,i caru(a porne,te. Filea ,i Nastea n
urma ei, pe jos. Caii albi amndoi. Parca anume pentru dn,ii, tinerii
nsura(ei. Au vrut femeile s-o urce pe Nastasia, dar ea a zis ca merge pe
jos. Cu Filu(a. Caru(a,ul ndeamna caii cu biciu,ca. Are obrazul neted,
ras. Ro,u bine la fa(a. Zice ca a dus ni,te saci cu gru la un cumatru ,i
cumatrul acela i-a pus un pahar. Apoi nca unul. Si tot a,a. Acum se
ntoarce... la baza. Prinde a fluiera un cntec. De demult, din tinere(e...
Odata se ntoarce catre cei doi:
- Nainte vreme fetele se furau. Amu vin singure dupa flacau. Nainte
vreme tinerii faceau nunta ,i pe urma se duceau la pat. Amu nti ,i iau
pat ,i pe urma fac nunta... Hc!
Ca s-o scuteasca pe Nastasia de mpunsaturile chefliului, Filea odata
trage mai cu putere piciorul prin prundi,ul drumului ,i se face a tu,i ct
de tare, dar vaznd ca nu-l poate acoperi, da de-a dreptul:
- Ia seama sa n-o pa(e,ti, mai Vasiloi. O roata-(i cam bate!
- Eu, zici? Cu mine s-a vede-se. Si facnd cu ochiul catre fata: tu de-amu
ai ,i nclcit-o!
Adica: ai luat, dar parca ,tii pe cine?
l lasa Filea-n plata Domnului. O apuca pe Nastasia pe dupa umeri ,i,
aplecndu-,i gura la urechea ei:


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
235
- Cnd m-ai ntrebat de copertele albastre, ,tii la ce m-am gndit?
- Ia ce, Filu(a?
- Ca o sa-l trec pe baie(elul nostru la mine-n pa,aport. A,a, cica:
copii se scriu la tata...
- Numai la tata? Nastasia se rascoala: dar nu-s ,i ai mamei, copiii?
Filea, strngnd din umeri: ,Stiu eu... Apoi:
- Dar ai pa,aportul la tine?
- Cum sa nu? l am!
Nastasia baga mna-n sn ,i-l scoate, nvelit ntr-o basmalu(a brodata
cu floricele albastre. ,Interesant! Foarte interesant! se mira Filea. Exact
aceea pe care i-am furat-o la nunta. Avea doua la fel? Ori a brodat alta,
pentru a o arata maica-si?
- Ce te ui(i a,a, Filu(a...
- Ma gndeam... Ma gndeam: oare se-nscriu baie(ii ,i la mama n
pa,aport? Oare sa-l ntrebam pe... Si arata cu ochii la caru(a,.
n clipa aceea se-ntmpla ceva cu totul nea,teptat cu Vasiloiul:
scndura pe care ,edea se lasa cu tot cu dnsul n jos, iar patul pus de-a
curmezi,ul se duce peste dnsul. Caii izbesc, dar caru(a opre,te n loc: s-a
turtit o roata!
- Hat mama sa! se pravale Vasiloi cel vesel caznd n drum mototol.
De spaima, Nastasia ,i acopera ochii cu palmele, iar Filea se grabe,te
sa-l ajute pe om.
Vasiloi, ridicndu-se, spasit:
- V-am grait de rau... De asta m-a pedepsit Dumnezeu...
- Anume ca! Filu(a-i scutura hainele. Alta data sa ,tii.
Vasiloi, cainndu-se:
- Hrentuita, hrentuita, dar chiar aici sa se desfaca? Amu cum sa?...
Cum...
Filea, lini,tit:
- De noi nici o grija - ne ducem cum ne-am mai dus... Sa vedem
`mneata cum cari caru(a stricata?
Apuca amndoi de capetele patului ,i pornesc mai departe. Nastasia
nainte, Filea dupa dnsa, iar pe pat ntinsa plapuma de-acasa ,i perna
daruita de un suflet bun. Cnd mai ramne ce mai ramne pna la casa
Nasticai, ea se opre,te, lasa capatul patului jos ,i prinde a-,i freca degetele.
Pune ,i Filea capatul lui jos: a obosit, sarmana... Amu ce are de gnd?...
Ias-o sa-,i mai vina n fire ca ar ntreba-o el!... De,i cata spre dnsul,


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

236
simte Nastasia la ce se gnde,te Filea ,i i-ar spune ce are... Tocmai trece pe
alaturi o femeie cu o caldare plina cu apa. Numai ct ,i-a aruncat ochii ,i ,i-a
vazut chipul n oglinda apei: leganat, tremurat, sf,iat chipul ei.
- Stai aici, Filu(a, eu dau o fuga sa vad cine este acolo... Dupa aceea
vin sa te iau...
,i umple Nastasia pieptul cu aer proaspat ,i porne,te calcnd apasat.
Filea-i asculta pa,ii pna se-ndeparteaza, apoi ridica ochii ,i-o vede
intrnd pe poarta. Se sprijina cu spatele de capatul patului ,i a,teapta.
Aici drumul face un cot, a,a ca daca vrea sa vada ce se face la poarta
Nasticai ,i-n ograda, ar trebui sa faca un pas-doi nainte ori sa se urce cu
picioarele pe pat. Nu face nici una, nici alta: pe de-o parte, pot sa-l zareasca
femeile-fetele din ograda Nastei, pe de alta parte, cum sa calce cu piciorul
pe pat, chiar daca acesta-i singurul lor teritoriu, teritoriu sfnt, care le
garanteaza deocamdata ntreaga libertate ,i independen(a? Anume
pentru asta Filea sta sprijinit cu spatele de capatul patului ,i se ,tie tare,
neclintit. Da, patul sta pe terenul satului, al ob,tii, unde-i satul stapn,
dar aici unde-i patul, el este stapn. A,a cum satul are drepturi, are ,i el
drepturile lui, ,i nimeni nu poate sa-i repro,eze nimic! ,i da astfel curaj
Filea, se mbarbateaza el pe dnsul spre a fi gata de orice ntorsatura
neprevazuta a destinului. (Azi toate cte s-au ntmplat, neprevazute au
fost: 1) au cumparat patul; 2) l-a pa,olit mama-sa de-acasa cu tot cu
mireasa; 3) s-a turtit roata caru(ei; 4) iata-l sta la col(ul gardului ,i nu
,tie ce-l a,teapta...)
Trece vremea, curge ,i se duce, iar dinspre casa fetei nici un semn, nici
o veste. Se sprijina Filea de celalalt capat de pat ,i a,teapta. Iar prin cap i
trec fel de fel de presupuneri: a intrat Nastea n casa, le-a vazut pe toate
suparate ,i a uitat de dnsul... S-a a,ezat pe lai(a ,i a,a a ncremenit, ,i
to(i, adica toate, se uita (inta la dnsa. Ea tace, cum ,tie ea sa taca, tac ,i
ele - mama ,i sora... Nastea-i ndaratnica, poate sa taca toata ziua, ,i
nca o noapte, ,i o saptamna, ,i-o luna... Un an! Filea se desprinde de
pat: vine ea odata ori nu vine? Sa vina sa-mi spuna: i laie ori balaie? Nu
se vede Nastasia. Nu se aude Nastasia. Face atunci Filea un pas,
desprinzndu-se de pat, ca sa se uite pe dupa col(ul gardului, spre poarta,
,i, cnd sa-l faca pe-al doilea, intercepteaza un schimb de informa(ie, n
secret, de dupa gardurile a doua cur(i din cele doua par(i ale drumului:
- Ai auzit, fa Panaghie, ce-a pa(it Ileana?
- Ileana? Asta, a lui Ispas?


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
237
- A lui Ispas, fa. Tu care-ai crezut?
- Credeam ca a lui Nichifor.
- Ileana lui Ispas, ca a lui Nichifor, ce mai are a pa(i dupa ce i-a ars casa?
- I-a ars casa Ilenei lui Ispas?
- Of, ca tare mai e,ti grea de cap, fa Panaghie. I-a ars casa Ilenei lui
Nichifor, iar Ileana lui Ispas a pa(it alta ,i mai gogonata!
- Chiar mai gogonata? Ct de gogonata, fa?
Filea se lipe,te de gard sa nu-l simta cele doua.
- A fugit fiica-sa dupa baiatul Irinei lui Neculai Jora. Dar Irina nu i-a
primit, i-a alungat pe amndoi cu furca din ograda...
- Cu furca? De tors?
- Nu! Cu furca de fier, cu patru coarne.
- Dar ce, Irina are furca cu patru coarne? Stiam ca are cu trei.
- Ca grea de cap mai e,ti, fa Pahaghie! Stia Irina ca baiatul ei are sa-i
aduca nora care nu i-i pe plac ,i ,i-a cumparat furca cu patru coarne ca
sa-i alunge!
- Valeu! Mi-am adus aminte ca i-am vazut pe baietul Irinei ,i pe fata
Ilenei ducnd un pat...
- Nu-(i spun eu? I-au cumparat de la magazin ,i drept la Ileana lui
Jora...
- Unde s-a mai pomenit una ca asta, Doamne Dumnezeule? A,a
dracovenii nu (in minte sa se fi ntmplat n satul nostru: sa nu faca
nunta, dar sa umble cu patul pe drumuri... n alte sate poate ca s-a
ntmplat. Ori la ora,... Ia ora,, ce nu se ntmpla? Cele mai mari
minuna(ii!.. Am auzit ca la ora, merg unii cu ma,inile pe pere(i!
- Nu cu ma,inile, fa, cu motocicletele.
- Valeu! Si nu cad sa-,i rupa gtul?
- Nu, fa, ca-i ajuta necuratul!
- Daca Dumnezeu doarme, saracu`, de tare ce-a mbatrnit...
- Taci! Se aude...
- Ce s-aude?
Glasurile amu(esc. Se lasa tacere.
Filea ciule,te urechile: sa fi auzit ele ceva dinspre ograda Nastei?
Asculta: nici un zgomot, nici o vorba. Ii s-o fi nazarit cumatri(elor. Se
a,aza Filea pe pat cu coatele pe genunchi. Nu cumva au nchis-o ,i n-o
lasa sa vina? urmeaza sa se nghesuie femeile ,i prepusurile n mintea
flacaului. Parca o aude pe Ileana: te-a apucat mariti,ul? Mai ngaduie,
copili(o, sa se marite soru-ta!


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

238
Si deodata i se arata ceva ngrozitor: o bat amndoua pe Nastica! Au
strns-o ntr-un col(, i rup parul, s-o nve(e minte! Sare Filea de pe
marginea patului, gata sa porneasca spre casa, sa intre pe poarta, cnd
schimbul de informa(ie este reluat.
- A venit acasa... Am vazut-o trecnd, vnata la fa(a...
- De ce vnata, fa?
- De ru,ine, nu pricepi... Ca tare grea de cap mai e,ti. A venit s-o
roage pe mama-sa sa-i primeasca la dnsa, ca Irina nu i-a primit precum
(i-am mai spus. Eu cred ca nici Ileana n-are sa-i oplo,easca. Are sa-i
alunge cu cociorva.
- Cu cociorva? Fierbinte?
- Of, ca parca nu-i tot un drac: fierbinte ori rece? i alunga ,i gata.
- Iasa, fa, ca daca-i fierbinte, poate sa-i friga, ori pe dnsul ori pe
dnsa, ,i sa-i usture. Iaca eu m-am fript azi diminea(a, cnd scoteam
galu,tele din cuptor...
- Dar tu, fa, Panaghie, tot n cuptor le fierbi, ca bunica? Amu toate
gospodinele le fierb pe plita...
- Bine ca tu ai plita cu gaz. Eu n-am.
- Daca e,ti proasta. Pune-l pe barbatu-to sa-(i cumpere.
Filea ofteaza: s-au pus pe trancanit. Dar, stai, schimba placa.
- Auzi, auzi cum striga Ileana? i zice sa se care cu tot cu zacu( unde
,tie... Sa n-o vada-n veci calcndu-i pragu`...
- Chiar a,a sa zica? Eu n-aud.
- Ca e,ti, fa, tare ,i de urechi, nu numai de cap. Asculta! Nici zestre
nu-i da. Care zestre, ca numai Vetei i-a gatit. Nastea n-are nimic...
- Cum n-are? Mi-a aratat deunazi: perne, (oale, un dulap de haine,
e|evz...
- Care e|evz? Ce e|evz?
- Unul mititel. Cu fereastra ct palma...
- Aa... Acela-i stricat... Auzi? Auzi ce-i raspunde Nastea maica-si?
Bine! Bine-i zice! Bravo, nu se pierde. A nchis gura Ileana. Na, ca a pa(it-o
rau Ileana. Bravo, bravo, fato...
- Dar ce zice, fa? Ce-i spune Nastasia mama-si?
Odata rasuna un zgomor asurzitor: trosc! pleosc! Parca cerul n-ar fi
fost cer, ci un cear,af uria, ,i cineva a apucat de un col(, a tras ,i cear,aful
acela a prit, spintecndu-se de la un capat la altul. Taman deasupra


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
239
drumului! Dinspre casa Nasticai, ncoa`, spre col(ul gardului. Filea se
izbi nainte: Ce-i? ce s-a ntmplat? ce vor sa faca cu Nastica? Abia apuca
a face c(iva pa,i, ca asupra lui se repede o dihanie cu doua roate, venind
cu o viteza turbata, iar pe dnsa o namila cu casca ro,ie ,i ochelari...
Gata! Ma trasne,te! i trece lui Filea prin minte ,i n secunda urmatoare
zboara-n aer, descriind o miraculoasa traiectorie ,i aterizeaza pe
marginea drumului, n ,an(. Cnd deschide ochii, nu vede dect o pcla
alba nvaluindu-l ,i aude rapait departe, n alta uli(a. Se ridica Filea ,i se
a,aza pe buza ,an(ului: cea(a alba se a,terne la pamnt, iar gardurile,
copacii mai continua sa se nvarta n jurul lui. Flutura din cap, ,i ,terge
ochii, se uita mai bine: lumea continua sa se nvrteasca... Aha, se
dumere,te: acum se dezvrte,te la loc! Si-i vine iar ame(eala: m-am palit
bine. Cnd se uita, vede venind spre dnsul, printre garduri ,i copaci, un
chip de om, care ,i acela se nvrte,te, se clatina, dar nu apuca sa n(eleaga
cine-i, ca iar se lasa pe-o parte, sprijinindu-se-ntr-o mna.
- Ce-i cu tine, Filu(a? Ce-ai pa(it?
A vazut Nastea pe cineva ,eznd pe marginea drumului, dar abia
cnd s-a potolit colbul l-a recunoscut ,i s-a nspaimntat. Hainele tavalite,
parul nclcit, urme de glod pe obraz, ,i la tmpla o dra de snge... S-a
batut cu cineva! i trece Nastasiei un gnd prin minte. Ori, sora Veta,
cnd se certa ea cu maica-sa, a ie,it fuga din casa sa-,i aduca dragu(u`, a
dat de Filu(a ,i... a sarit cu ghearele la dnsu`...
- Ai venit, Nastico? Bine c-ai venit.
Filea se ridica: am cazut... Iasa, nu-i stra,nic...
Nastica i ,terge fa(a, i scutura hainele. Atingerile ei i fac bine.
- Era sa ma izbeasca un nebun cu motocicleta...
- Pe tine? Dar cum?
- Am dat sa ies de dupa col(, sa vin la tine... Aici apare el, pe
nea,teptate ,i... M-am aruncat n ,an(.
- Te-a lovit?
- Nu! M-am aruncat eu singur. n clipala ochiului. Daca nu ma
azvrleam n sus ,i peste cap, ma lua roata din fa(a ,i ne faceam praf
amndoi...
- Te-ai zgriiat?
Filea se ridica, o lini,te,te pe Nastea ca nu-l doare nimic, ea l scutura,
el vrea s-o ntrebe: ,Te-ai n(eles cu ai tai? Ne primesc? Iuam patul ,i


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

240
mergem la tine acasa?, dar vede ca Nastea (ine-n celalalt bra( o legatura
mare, facuta dintr-o basma galbuie cu flori ro,ii. A n(eles. S-a ntors ,i:
- Haidem!
El nainte, Nastea n urma lui, cu legatura pe bra(. Fac dupa col(,
gasesc patul - statea cuminte ,i-i a,tepta -, Filea se sprijina cu pieptul
de capatul lui, nichelat, Nastea sta o bucata de vreme cu legatura n
mini, fara a spune o vorba, ca mpietrita. Apoi deodata arunca legatura
pe pat ,i se prabu,e,te asupra ei cu fa(a-n jos. Plnge nabu,it, ncet, fara
glas. Nici n-ai spune ca plnge - ai zice ca a cazut ,i a adormit ntr-o
farma de secunda, cum se ntmpla cu omul cnd, obosit peste seama
ori cnd a trecut prin mari tulburari ,i framntari, s-a (inut, s-a stapnit,
ct l-au slujit puterile, dar, ajuns la capatul rabdarii, s-a rupt ceva ntr-nsul
,i el, iata-l, s-a darmat la pamnt, dnd cale libera amarului ,i amarul
acela se revarsa dintr-nsul ca un ,uvoi nestavilit...
Plnge Nastasia, numai umerii i se cutremura.
Rupndu-se din n(epenirea ce-l cuprinse ,i pe dnsul pentru cteva
clipe, Filea se a,aza lnga ea, pe pat, o mbra(i,eaza pe dupa umeri ,i o
clatina u,urel:
- Iini,te,te-te, Nastico... Stapne,te-te, dragostea mea...
Nastasia nu-l aude. Cnd l-a vazut dat la pamnt s-a ntunecat lumea-n
fa(a ei. Apoi, cnd s-a aruncat pe pat ca sa-,i ascunda fa(a, s-a facut ,i mai
des ntunericul. Pe nea,teptate au zbucnit ni,te flacari albastre-n ochi,
au plpit ,i s-au stins. Presim(ise ca a,a avea sa se ntmple. Nu se cuvenea,
de buna seama, s-o ia naintea surori-si... Amu... cu ce drept plnge? Si,
totu,i, plnge nabu,it, n inima ei, sa n-o auda nimeni. Nici Filu(a. Umerii
i tresalta. Iacrimile se strecoara printre degete, pe legaturica cu lucruri
pe care i-o daduse ele de acasa, mama ,i sora, trimi(nd-o sa se duca
unde-or duce-o ochii. Si mai ,tie Nastea ca Filu(a presim(ise, ,tia ce avea
sa se nt-mple cu ei. Si daca ,tia, ca barbat ce este, trebuia sa poarte
lucrurile-n a,a fel ca sa nu se pomeneasca... alunga(i... ,i de la casa lui... ,i
de la casa ei... n ce hal au ajuns!... Ce-a crede lumea? Ce-a zice satul? O
pornire de mnie se nascu n inima ei, ,i, crescnd ,i cuprinznd-o, mnia
se ntoarse mpotriva lui Filea, mpotriva lui Filu(a al ei. Dar aici, mnia,
se-ntlni cu dragostea pentru dnsul, pentru Filea-al ei, ,i Nastica nu mai
,tiu ce-i cu dnsa, parea ca se rupe pe dinlauntru, o sf,ie o putere
vrajma,a ,i inima-i sngereaza... Daca mai dureaza a,a, ,i iese din min(i.


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
241
,Ma ridic ,i urlu! Dau foc casei! Sa arda lumea toata... l sugrum pe omul
acesta care mi-i cel mai drag...
Cnd sim(i cuprinznd-o asta salbatica pornire, buzele lui Filu(a i
atinsera tmplele, ,i ea se de,teapta ca dintr-un somn rau, dintr-o scurta,
dar grea boala. Se ridica brusc ,i-l prive,te. ntr-o clipa ochii devin usca(i
,i lucitori. Filea zmbe,te:
- A,a mi placi, draga mea... Acum ara(i bine...
Si-i da cu degetele parul de pe fa(a.
- Iarta-ma, Filu(a, ca m-am aratat neputincioasa ,i slaba. Dar nu
sunt a,a! Sa nu creada ca o sa-ngenunchez n fa(a lor.
l prive,te cteva clipe fix, patrunzator:
- Ma iube,ti, Filu(a? Dar sa-mi spui sincer, auzi?
- Da, da, da! Te iubesc, Nastico, draga mea. Te iubesc ,i te rog sa nu
mai plngi...
- N-am sa plng. Nu plng. Dar sa-mi raspunzi la a doua ntrebare:
ce-ai face daca am avea un copil?
- Un copil? exclama Filea. Mic, micu( de tot, da?
Nastica ncuviin(eaza cu capul: ,Da, mic, micu( de tot.
- A, fi cel mai fericit om de pe pamnt. I-a, purta n bra(e. M-a, juca
cu el. I-a, saruta. I-a, legana...
Nastica, ngrijorata:
- Dar unde l-am pune? Unde l-am culca? Unde?
- Cum, unde? urmeaza Filea, fara a banui ca ntrebarea are un
dedesubt al ei. Cu noi! Aici, cu noi! n patul nostru. Pe urma i-om cumpara
,i lui un patuc. Unul mic, micu( de tot. Pe masura lui...
- Nu! Patul lui trebuie sa fie mai mare. Copilul are sa creasca ,i
trebuie sa-ncapa-n patul lui ,i dupa ce va mai cre,te...
- Ai dreptate, spuse Filea ,i tot atunci vazu culcat ntre ei un baie(el
care da din mini ,i din picioare ,i gngure,te ,i a,a ,i poarta ochi,orii ,i
zmbe,te ca un ngera,...
Aici rasuna un glas mare, clocotitor.
- Ce face(i, mai copii? Ce-i cu voi?
Iua(i a,a, pe neprins de veste, tinerii no,tri se fac mici de tot. Se uita-
ntr-o parte, se uita-n alta: de unde glasul? Dar nu vad pe nimeni. Asta-i
umple ,i mai mult de frica.
- Eu v-am ntrebat. De ce tace(i?! Si, mai la urma urmei, ce face(i
aicea-n drum?


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

242
Acum, cnd a vorbit a doua oara, ,i Filea ,i Nastasia au n(eles ca
badea Matei, primarele satului, i-a ntrebat cu glas de tunet. Dar unde-i,
ca nu se zare,te pe aproape? Tot Nastea s-a dumerit prima. Oriunde-ar fi
fost, erau obliga(i sa-i raspunda.
- Ne odihnim... Am obosit ,i ne odihnim...
Filea, holbnd ochii:
- Cui ai grait ca eu nu-l vad? Si-o atinge la bra(: Tu-l vezi? Fata-i
arata cu un deget: acolo, sus! ,i Filea pe data-,i da seama ca badea Matei
poate fi aici ori departe, n alt capat de sat, dar de vazut vede ,i ,tie tot ce
se face n zona lui.
- Anume: ne odihnim, zice ,i el. Patu-i greu, taie la mini... ne
odihnim.
- De ce n-a(i luat o caru(a? O ma,ina?
Acum glasul rasuna lnga ei ,i amndoi l vad pe badea Matei tatal ,i
mama, mila ,i biciul satului. E un barbat ntre doua vrste, nici tnar,
nici batrn, scurt ,i gros, mai degraba rotund. Nu degeaba unul bun de
gura i-a zis odata Matei Stampila, ,i a,a i-a ramas numele.
Nastasia:
- Am luat, dar s-a farmat caru(a...
Filea:
- Cu ma,ina-i prea repede...
- Aaa! n(eleg! A(i vrut sa vede(i daca-l pute(i duce cu minile, a,a-i?
Bine-a(i hotart, mai baie(i! i lauda badea Matei. Avem destui n sat
care, casatorindu-se, se aduna cu ma,inile, dar nu peste mult dau de greu
,i se despart. Numai degeaba mi rod ,tampila cu dn,ii...
Odata se ridica-n sus, ca un balon u,or, stralucitor ,i dispare. Tot a,a,
pe nea,teptate, cum a aparut. Filea ,i Nastea hotarasc ca a fost o nazarire.
Filea, frecndu-,i ochii:
- Ai n(eles, Nastico, ce-a vrut sa ne spuna?
Nastasia, apucnd de capatul ei de pat:
- Eu zic sa mergem, Filu(a, ca chiar poate sa vina! Si ct mai repejor!
Filea apuca ,i el de capatul lui de pat:
- Dar ncotro, Nastico?
Nastasia:
- Unde ne-or duce ochii...
Filea:
- Aha, ,i picioarele...


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
243
De buna seama, calcasera satul de la un capat la altul. Fusesera la casa
unuia ,i n-au fost primi(i. Fusesera la casa altuia ,i iara,i n-au fost primi(i.
Ce le ramne sa faca? Daca nu i-au primit casele lor, nseamna ca nu i-a
primit satul. Iar daca nu i-a primit satul, ce sa mai caute n el?
O iau din Drumul Mare ntr-o parte ,i merg pe-o ulicoara ngusta, la
deal. Unul nainte, altul n urma, apoi se muta: acesta pa,e,te primul ,i
celalalt vine dupa el. Ia mijloc patul cu cele doua plapume ,i perna ,i
legatura Nastasiei. Pe la por(i se ive,te cte-un chip de om care se uita
dupa ei clatinnd din cap.
Femeile:
- Cum a,a, sa nu-i primeasca parin(ii? Acum ce-or face ei, sarmaneii?
Barba(ii:
- Iasa ca s-or lamuri, s-or n(elege pna la urma cu parin(ii.
Principalul: ei sa se mpace, ntre dn,ii...
Femeile, iar:
- Dar cum or sa traiasca fara acoperi, deasupra capului? Numai cu
patul ista ,i cu te miri ce pe el? Nici tu saltea, nici (ol, nici...
Barba(ii daca vad ca nu gasesc ce sa spuna, ca sa nu ramna mai
prejos de muierile lor, dau sa-i ntrebe pe cei doi tineri: ce au de gnd?
cum or sa traiasca? Dar ei au apucat a se ndeparta. Chiar de nu i-au
ntrebat, acum ,i zic ,i ei: ne ducem. Dar unde ne ducem? A,a s-a gndit
Filea ,i vrea s-o ntrebe pe Nastasia, pentru ca ea merge nainte. Ne ducem.
Dar unde ne ducem? se gnde,te ,i Nastasia ,i vrea sa-l ntrebe pe Filu(a,
pentru ca atunci cnd au pornit, el mergea nainte. Nu ntreaba. De ce?
Pentru ca picioarele lor ,tiu ele unde-i duc. Asta-i ulicioara pe care au
mers prima data cnd s-au cunoscut. Asta-i ulicioara, care i-a scos n
marginea satului, la livada nflorita. Era primavara ,i s-au sarutat ntia
data. Ramn casele n urma, una cte una, precum zilele albe din via(a
omului. Tinerii merg, cnd unul, cnd celalat n fa(a ,i nu vad ca ba de la
o casa, ba de la alta iese cte-o femeie ,i pune pe patul lor: una un (ol, alta
o saltea, a treia o perna, alta un cear,af, alta un prosop, iar alta o fa(a de
perna... Merg ,i nu vad, pentru ca pa,esc ca n vis...
Satul, Batrnul Sat, care-i ,tia de pe cnd se juca el de-a (urca, iar ea
cu papu,ile, vazndu-i ca ies n margine, s-a mirat. Nu pentru ca sunt
amndoi, ci pentru ca merg: unul nainte, altul n urma, iar nu alaturi,


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

244
mbra(i,a(i cum i-a vazut de attea ori. Iar cnd a mai vazut (dupa ce ,i-a
suflat de pe ochi sprncenele stufoase, ca ni,te maturi de malai) ca cei doi
duc ntre ei un pat cu perne, (oale ,i altele pe el, s-a ntrebat: ce-i cu
dn,ii? Ziua am auzit pe oameni ca doi tineri umbla cu patul pe Drumul
Mare. Dar de ce nu s-au aciuat pe la casele lor? De ce iese afara? Unde se
duc acum, la lasatul serii? Filea ,i Nastasia ajung n marginea livezii, mai
merg pu(in ,i pun patul jos. Dar ei au ie,it din mine? s-a mirat ,i mai mult
Batrnul Sat, care n sutele de ani, de cnd se a,ezase pe valea asta, vazuse
attea perechi de ndragosti(i: unii traiau ferici(i, pna la adnci
batrne(e, al(ii se despar(eau la o saptamna dupa nunta, iar al(ii fugeau
unul de altul n chiar noaptea nun(ii. Iar ace,tea ce fel de pereche sunt?
Nu cumva s-au suparat pe mine? Dar pentru ce? Ca doar le-am ocrotit
dragostea, cnd se plimbau nop(ile pe Vale!
Zice Satul:
,Ei, voi, copiii mei! Nu cumva ma parasi(i?
Tnarul ,i tnara, cum pusesera jos patul, stateau unul cu fa(a la
celalalt, cu minile-n jos, obosite. Priveau n pamnt ,i nu vedeau nimic.
Suna frunza livezii n jurul lor ,i ei n-o auzeau.
Se lasa seara peste lume.
,Auzi? Grai barbatul n sinea lui: ne ntreaba Satul ce facem... l
parasim?
,I-am ,i parasit, Filu(a, raspunde tot n tacere femeia. N-a vrut sa ne
primeasca ,i l-am parasit.
,Si acum unde ve(i trai? vrea sa ,tie Satul. Cum ve(i trai?
Raspunde femeia:
,Cum vom putea, a,a vom trai. Aici vom trai, n locul acesta, ,i
arata cu mna.
,Da, confirma barbatul: aici o sa traim. O sa ne duram casa ,i o sa
traim.
Satul, Batrnul Sat:
,Dar sunte(i tineri, nu va pricepe(i... Fara mine n-o sa pute(i face
nimic. Fara mine...
Barbatul catre femeie:
,Auzi, ce spune Satul? Zice ca n-o sa putem.
Femeia, drz:
,Ba o sa putem! Nu suntem nici ciungi, nici ologi. Rndunica e mica
,i-,i face singura cuibul. O sa ne facem ,i-o sa traim...


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
245
S-a facut seara.
Femeia simte ca o patrunde racoarea, vine ,i se lipe,te de barbat:
,ncalze,te-ma, barbate, simt ca tremur. Barbatul o cuprinde cu bra(ele.
Ea ,i pune obrazul pe pieptul lui, el ,i lasa obrazul pe fruntea ei ,i a,a
lipi(i unul de celalalt se ncalzira ,i adormira n picioare.
Patul statea alaturi, cu pernele, salteaua, plapumele, legatura cu
lucruri data fetei de acasa.
Ct o fi dormit a,a Nastasia ,i Filea - obosi(i foarte erau -, nu se
,tie. Poate o ora, poate noaptea toata, poate o luna, poate mai multe
luni n ,ir... Iata ca femeia deschide ochii ,i vede pe cer o luna mare,
neobi,nuit de mare ,i luminoasa. Prive,te la ei, n jos, ,i zmbe,te. Femeia
se uita la luna, apoi la barbatul de lnga ea care continua sa doarma, n
picioare, i atinge mna ,i zice:
- Ia uite, Filu(a, luna!
Barbatul deschide ochii, se uita la luna ,i ramne uimit: nu era pe cer
luna unde s-ar fi cuvenit sa fie, ci n pat. Ardea luna n pat.
- Uite, Nastico, copilul nostru se joaca-n pat...
Se uita Nastica ,i vede pruncul hrjonindu-se n pat gol-golu(, culcat
pe burtica pe plapuma ntinsa, da din picioare, se aga(a cu mnu(ele
grasulii de plapuma, tot opintind sa se mi,te nainte. Din cnd n cnd
ridica ochii ,i se uita spre dn,ii gngurind ,i spunnd ceva n limba lui.
Si seamana copilul jumatate Nastasiei, jumatate lui Filu(a, parca erau
amndoi mic,ora(i tare ,i ntruchipa(i ntr-un singur trupu,or. Ce dulce
gngure,te, ce lumina de aur i scalda fruntea larga ,i pielicica i luce,te
ca matasea. Tot izbind nainte, ajunge la margine.
- O sa cada! se sperie Nastea ,i se repede spre el.
- Iasa-l! Sa vedem ce va face. Nu cade, n-avea grija...
Nastasia: ,Sa nu-i pese de copil? ,i ramne pe loc. Auzind strigatul
speriat al mamei, copilul i zmbe,te ,i ochi,orii lui lucesc ca doua luni
pline. Se apleaca amndoi - tatal ,i mama - asupra pruncului ,i vad ca
pielea lui din aurie s-a facut ro,ie.
- I-i frig! se alarmeaza Nastea. Trebuie sa-l nfa,am.
- Cade roua... nvele,te-l...
Desface Nastasia legatura luata de acasa, scoate scutece ,i cama,u(e,
mbraca copilul ,i-l nfa,a. Cum sta-n genunchi, lnga pat, copilul culcat
pe spate, minile ei umbla repede, pricepute de parca toata via(a ar fi


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

246
nfa,at prunci. Tatal sta-n picioare, alaturi, ocrotind cu trupul lui pe
mama ,i pe copil.
Culcat nfa,at, copilul, n loc sa doarma, ncepe sa plnga.
Nastea.
- E flamnd, sarmanelul. Sa-l alaptez.
Se culca lnga el, dndu-i snul alb. Copilul l apuca ,i pe data
amu(e,te. Filea se a,aza alaturi, privindu-l fericit. Copilul suge o bucata
de vreme, cu ochii la chipul mamei, apoi i ntoarce ,i prive,te la tata.
Curnd adoarme. Sprijinita ntr-un cot, adoarme ,i Nastasia. ncet-ncet,
se lasa ,i Filea pe-o parte ,i adoarme ,i el...
Ia vreme trzie de noapte, din fundul livezii venea spre sat un tnar
cu plete negre, urmat la numai un pas-doi de un cal alb.
Pa,ea pe sub pomi flacaul cu fa(a luminata ,i inima plina - fusese la
iubita lui n satul vecin ,i acum se ntorcea acasa. Ct au stat ei doi n
claia de fn de la hotarul satelor calul l-a a,teptat pe zare, pascnd slobod
prin cmpul cu flori. Acum calca n urma tnarului nedumerit de ce
merge pe jos ,i macar nu-l duce de fru. A uitat de dnsul? Ori i era
teama sa nu se zdruncine ,i sa se reverse din prea plina lui inima dragostea
,i fericirea? Merge flacaul ,i aude cum cnta pamntul sub picioarele lui,
cum cnta frunza-n copaci, aerul din jur cnta, cnta stelele pe cer.
Deodata se opri - o vazu iar pe dulcea lui copila cum se rupse din bra(ele
lui ,i fugi spre casu(a ei unde traia cu maica batrna - ,i cnd se opri,
calul, cum venea n urma lui, l mpunse cu botul n spate. Flacaul se
ntoarse mirat - poate ca de buna seama uitase de el? -, l vazu
luminnd ca argintul n bataia lunii ,i - ce-i veni? - i cuprinse capul ,i
ncepu sa-l sarute.
- Mai fra(ne, mai! De-ai ,ti tu ce-i dragostea? Ce fiin(a fara seaman
este iubita mea. O, Doamne... Flacaul nal(a ochii spre cerul cu stele: (i
mul(umesc, Cerule, pentru nemarginita fericire ce mi-ai dat.
Calul ntinse gtul ,i-l atinse cu buzele pe obraz. Erau calde buzele
calului, era calda suflarea lui ,i mirosea a iarba frageda. Fara de sine,
flacaul l saruta pe bot, apoi rse, se ntoarse ,i porni mai departe, pe sub
crengile joase ale pomilor. Se strecura prin umbra, prin lumini,uri, dnd
uneori cu mna crengile la o parte.
Mergnd a,a, cu sufletul mbatat de bucurie, cnd ajunse n marginea
livezii dinspre sat, deodata vazu n fa(a lui ceva de nenchipuit, ceva care-l


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
247
zgudui, facndu-l sa ncremeneasca n loc: ntre pomi, n bataia lunii,
statea un pat, un obi,nuit pat de fier, vopsit n albastru ,i cu capetele
nichelate ,i-n patul acela dormeau un barbat ,i o femeie ,i ntre ei un
prunc nfa,at. Femeia dormea sprijinita-ntr-un cot, cu snul alb la gura
pruncului ,i cu o mna adunndu-l la piept. Brbatul cu un bra( ocrotea
picioarele pruncului, iar cu altul proptea capul femeii. Dormeau a,a
tustrei ,i lumina lunii curgea asupra lor, ca flacaul cum deschise gura a
mare mirare a,a ramase sa ,i priveasca la ei.
- Ce frumos, Doamne! Ce frumos dorm...
i veni un gnd: ,Nu cumva mi se nazare? Pa,i ncet, pe vrfuri, pna
mai aproape, calul veni ,i el ,i se uita mirat la cei ce dormeau - nseamna
ca-i aievea. Fornai u,or calul, flacaul i astupa gura - sa nu-i trezim! -, l
apuca de fru ,i, dupa ce mai privi o data la ei, ie,i n drum, sari pe cal ,i
o lua la galop intrnd n sat.
- Oameni buni! Oameni buni! striga de la primele case. Veni(i sa
vede(i ce minune-i pe deal, n marginea livezii!
Tot strignd a,a, flacaul trecea calare pe calul alb prin satul adormit,
pe uli(ele pustii, pna ajunse n Drumul Mare ,i o lua la vale. Prinsera a
se aprinde lumini n ferestre, ie,eau oamenii la por(i ,i ntrebau:
- Unde? Ce minune? Care livada?
Din fuga, flacaul le arata cu mna spre deal, ei se uitau ntr-acolo ,i
clatinau din cap:
- Ce-i cu baiatul ista? Oare ce i s-a nazarit n toiul nop(ii?
Unii intrau napoi n case, al(ii care aveau trebi se apucau de grijile
lor, iar al(ii avnd a merge la lucru ncepeau a se prega(i de duca. Peste o
bucata de vreme rasuna un sunet de corn, anume dinspre livada. Era a,a
cum chemau de obicei vnatorii cnd trebuiau sa se adune la locul anume
ales. Dar de data aceasta nu era glas de corn, ci mai degraga chemare de
primejdie. Dintr-o parte iese unul cu arma n cumpana ,i cu cinele de
curea ,i porne,te fuga ntr-acolo. Apar dupa el ,i al(i sateni ,i, n(elegnd
din unul n altul ca flacaul cu cal alb n-a strigat degeaba, de buna seama,
este ceva pe deal, pornesc ,i ei n sus, spre livada. Gospodinele ca nu: sa-,i
opreasca acasa barba(ii. Mai ,tii? Poate s-a iscat vre-un balaur, ori o fi
vreo bomba, ceva care sa-i zatreasca. Rai-rai barba(ii, dar cum sa traiasca
fara ei? ncearca a-i opri, dar vaznd sa nu-i chip, ,i arunca ,i ele o haina
pe umeri ,i hai dupa ei.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

248
Una din fuga catre alta:
- Demuuult, fa, n-am mai vazut minune-n satul nostru...
Alta:
- A dat Dumnezeu ,i avem ,i noi una. Amu ne-a merge ,i noua
vestea!
- Oare ce sa fie? `Mneata ce zici?
- S-a aratat, cica, Maica Domnului cu pruncul.
- Chiar? Tu ce crezi: e a bine ori a rau?
- Dumnezeu ,tie...
Barba(ii care fugeau nainte, aveau vorba ,i prepusurile lor.
Unul catre altul, plini de mirare:
- Acela, Costica, venea noaptea pe luna, de unde-o fi venit, ,i ntrnd
n livada, a vazut, mai nti, un pom nflorit care nu nflore,te niciodata.
Altul ,i mai uimit:
- Nu zi! Ce pom?
- Un nuc.
- Nuc? Care nuc? Nu-i nici un nuc pe acolo.
- Este! Ai uitat!
- Chiar a nflorit nucul? Cum a nflorit? A,a cum nfloresc vi,inii,
cire,ii?
- Da! Alb, tot plin de floare...
Al treilea i ajunge din urma cu alta veste:
- Mai, cica s-a ivit n livada un urs. Maaare, ct casa, gros ,i paros la
blana. Sta iac-a,a lnga tulpina unui copac n doua labe ,i mormaie.
- Cum, lnga copac? De ce mormaie?
- Are, poate, vreo rana ,i nu poate merge... Sta sprijinit cu spinarea
de copac, ridicat n doua picioare. Costica taman pe lnga dnsul a trecut
,i, noroc ca s-a ferit, daca-i dadea mo, Martin o laba, l adormea pe loc
cu tot cu cal.
- Cu cal cu tot? Nu cred sa fie urs. De unde ur,i prin par(ile noastre,
daca n-avem nici mun(i, nici paduri?
Taman ajunge n vremea asta Costica n centrul satului ,i da peste badea
Matei care se-nvrtea pe loc ca un titirez ne,tiind ce s-a ntmplat n zona
lui ,i ce sa faca. Cum l-a vazut, apuca de frul calului ,i-l da jos:
- De ce tulburi satul, mai?!
Plin de suflet, flacaul prinde a-i povesti lui Matei ce-a vazut venind
acasa.


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
249
- Si - zici ca doarme cineva?
- Doi s. Si-n mijloc un copil de ((a.
Matei, nencrezator:
- Auzi? Un copil! Si-nca de ((a... Abia acum observa calul pe care-a
venit flacaul. Amintindu-,i ca numai Vasiloi avea cai albi, l ia la rost:
Dar calul de unde-i? I-ai furat? Ei, raspunde?!
Dar nu mai are cine sa raspunda: Costica o ,i cotigise.
Iar n marginea livezii s-a adunat, po(i spune, mai jumatate de sat:
zeci de zeci, dar, poate, sute de oameni. Facnd ca un fel de arc cu capetele
spre cei dinti pomi, oamenii - barba(i, femei, fete, flacai, caci pe copii
i-au lasat sa mai doarma! - se tot ridica n degete ,i se uita spre locul
unde-i minunea. Iuna-i nalta, bate tare ,i-n lumina ei, ntre copaci,
plute,te alb, (esut din raze, un leagan mare, ,i-n leagan culca(i doi.
Iustin, ,oferul, de la spatele celorlal(i:
- Iasa(i-ma sa trec ,i am sa va spun eu ce-i...
Peretele de oameni, strigndu-i sa stea pe loc:
- Dar nu se poate! Sperii minunea ,i... Poate sa dispara. Noi vrem s-o
vedem!
Barbatul cu arma n cumpana ,i cinele (inut de curea, reu,ind sa se
rupa nainte:
- Urs! Copac nflorit! Iasa ca-i ntreb eu: de ce dorm aici?!
Dar peste c(iva pasi se pomene,te apucat de zeci de mini de femei ,i
tras napoi.
Una:
- Unde te vri, mai antihristule?!
Alta:
- Daca-s trimi,i de la Dumnezeu sa ne spuna ceva?
A treia, a patra, a cincea:
- Iasa ca stam ,i a,teptam pna s-or trezi singuri... Daca-l treze,ti pe
om din somn pe nea,teptate, se-mbolnave,te!.. Chiar a,a, cu mine cum s-a
ntmplat: eram tnara, abia ne luasem cu barbatu`...
Apare Vasiloi ,i striga vrndu-se-n mul(ime:
- Mi-a furat careva aseara un cal. l caut toata noaptea... N-a(i vazut
cineva calul meu?
Se aude din vale ropot de copite. Peste un minut-doua apare un calare(
pe un cal alb. Vasiloi se repede ,i apuca de fru, gata sa-l ia de gt pe


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

250
tlhar, dar... pe loc se-nmoaie: ,Ia te uita: Stampila mi l-a luat!... Din
ograda... De la iesle...
Badea Matei taie-n mul(ime, cu trupul ,i cu glasul:
- Ce-i cu voi, oameni buni? Ia o parte! Ia o parte! Ce v-a(i bulucit
aici cu noaptea-n cap? Ce v-o strechiet? mpra,tie(i-va pe acasa! Ce-i
adunarea asta mpotriva legii?...
Femeile:
- O minune... A,a ceva nu s-a pomenit la noi n sat... Avem ,i noi
minunea noastra, mai Matei: doi oameni dorm n livada cu copilul ntre
dn,ii...
Barba(ii:
- Copil de ((a... Da! Unii ne-am furi,at pn-aproape ,i am vazut cu
ochii no,tri...
Matei se da mai aproape, se uita, da, a,a este: sub copac un pat, n pat
dorm doi, un barbat ,i o femeie, ,i ntre dn,ii un prunc nfa,at.
Ajunge ,i Costica, pe jos, cu sufletul la gura:
- Eu am vazut minunea primul!... Eu, oameni buni!... Daca are sa
scrie la gazeta ,i are sa spuna la radio, sa se anun(e ca eu am vazt-o nti!...
Matei ridica mna:
- Tacere, oameni buni!... Sa nu cumva sa-i trezim: nu po(i ,ti ce se-
ntmpla, ,i atunci cine raspunde? Alt semn: Sa vina to(i mai aproape de
dnsul. Va ntreb, oameni buni: cine crede(i ca sunt cei doi care dorm cu
pruncul ntre dn,ii? Pna nu ,tim, nu putem hotar, nici face ceva. Care-
,i da cu parerea primul?
Strng din umeri oamenii. Se uita unii la al(ii sa vada care-i cel mai
ndrazne(. Se tot ,optesc ntre ei: nu ,tim, zau... de unde sa ,tim?... una ca
asta n-am pomenit de cnd suntem... nici din batrni n-am auzit de-a,a
ntmplare... n alte sate, la Prli(i, la Bro,teni se ntmpla minuni mai
n fiecare an, dar la noi... da, cica, a fatat o scroafa unsprezece purcei, iar
al doisprezecelea era (nc... chiar: (nc!... da, ,i un vi(el cu doua capete,
pe un trup... se mai ntmpla ,i altele, dar noi, daca nu suntem a,a umbla(i
prin lume...
Primul cuvnteaza Iustin, nvrtind lan(ul cu chei pe degetul aratator:
- Ma sculasem dis-de-diminea(a sa aduc un co, de paie, cnd aud...
,i arata cu capul spre livada: eu cred ca-s ni,te lunatici.
- Cum lunatici, mai? Care lunatici, mai? i baga lui Iustin unul nasul
ro,u-vnat n ochi. Hm, lunatici! Chiar ai mai zis-o...


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
251
Iustin i da, plin de demnitate, nasul cu cheia cea mare la o parte:
- Daca nu ,tii ce-s lunaticii... Nu ascul(i radio... Nu cite,ti gazete!
Iunaticii, mai, s oameni care traiesc n Iuna!
- n Iuna? se mira altul, proptindu-se ntr-un toiag mai nalt ca
dnsul. Am auzit de la tata batrn ca traiesc acolo-n Iuna ni,te oameni,
dar numai doi ,i aceia-s fra(i. Pe cnd aici cica-i un om ,i-o femeie...
Un barbat cu musta(i ,i ochelari deasupra lor aduce, n sfr,it, lumina:
- Iunaticii sunt ni,te oameni bolnavi. Noaptea, cnd dorm, se
scoala, ies din casa ,i a,a, prin somn, umbla ct umbla, pe acoperi,uri, pe
garduri, pe muchii nguste, dupa care vin, intra napoi n casa, se culca ,i
dorm mai departe. Iar a doua zi, daca ntrebi ce-au facut noaptea, nu (in
minte nimic. Umbla prin somn...
Costica sare de colo, cu gura:
- Ai,tea sa ,ti(i ca-s veni(i pe vreo farfurie zburatoare. Ori li s-a
stricat aparatul, ori au lunecat de pe farfurie ,i ea s-o dus mai departe...
Barbatul cu arma la bra( ,i cinele (inndu-l de curea:
- Adevarat ai grait: am vazut aseara pe la apus de soare lunecnd pe
partea asta o roata luminoasa pe cer. S-a tot nvrtit, s-a-nvrtit, apoi s-a
oprit locului. Dintro-o data s-a lasat la pamnt ,i a disparut ntre copaci
de n-am mai vazut-o...
Iustin, ,oferul, cuprins de bucurie:
- ntre copaci? nseamna ca ,i ma,ina-i pe undeva pe aproape. Haide(i
s-o cautam!
Barbatul cu musta(i ,i ochelari, oprindu-i alarmat:
- Sta(i! Nu cumva sa va apropia(i. Eu am citit n ni,te reviste ca
farfuriile zburatoare au ni,te raze att de puternice ca omoara omul
daca se apropie...
Matei, nencrezator, dar ,i curios:
- Ai citit? n ce gazeta?
- n reviste straine. Nu de-ale noastre...
- Aaa, face cu subn(eles Matei: straine? Hm, straine... interesant,
straine...
O batrna care nu prea auzea ce vorbe,te lumea, dar se tot baga mai
aproape, cnd, n sfr,it, a ajuns lnga Matei, de unde se vedeau bine ,i patul
,i cei doi care dormeau n el, ,i legatura cu crpe de la capul femeii, zice:
- Eu zic ca ai,tea-s ni,te (igani. Da, Mafteia, Stampila, ni,te (igani.


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

252
Or fi ramas de ,atra lor, au ,terpelit de la careva un pat, l-au trit aici ,i
amu hodinesc...
- Da-te-ncolo, babo! o mpinge omul cu arma ,i cinele ce-l (ine de
curea. Ai,tea-s spioni americani! Trebuie sa anun(am urgent mili(ia. Care
se duce sa telefoneze la raion? Eu cu Matei ramnem sa-i pazim, nu cumva
sa fuga.
Ridica arma ,i trage cocoa,ele amndoua, ndreptnd-o asupra
patului din livada.
Un baie(el ciufulit ,i descul(, cu plete care mai sa-i acopere ,i ochii, se
strecoara pna lnga Matei, aici, ntorcndu-se cu spatele la dnsul, zice
cu glas de dojana, ca un batrn:
- Sa va spun eu cine-s cei doi care dorm n patul din livada? Ca voi,
oameni mari, ori va preface(i ca nu ,ti(i, ori va juca(i asemenea copiilor mici.
- Spune!
- Cine-s?
- Tu de unde ai ,tire, mai furnica?
Baiatul foarte calm:
- Ai,tia culca(i n pat nu-s nici lunatici, nici veni(i pe vreo farfurie
zburatoare, nici spioni americani ,i nici macar (igani - ai,tia-s Filea a
lui Jora ,i Nastea a lui Ispas de la noi din sat. Au vrut sa se-nsoare ,i sa
faca nunta, dar parin(ii i-au alungat ,i ei au venit aici ,i, iaca, dorm.
Daca n-au casa!...
- Ma gndeam eu! rasuna glasul Femeii-cu-iepurii-de-musca. Cine
al(ii sa fie?
Alta:
- Ce parin(i!
Iustin:
- Sa doarma ei afara...
Alt barbat:
- Si cu copil mic, de ((a...
O batrna, facndu-,i semnul crucii:
- Doamne-Dumnezeule, sa-(i alungi tu copiii de la casa... Sfr,itul lumii!
- Daca eu... eu... nu-,i poate stapni pornirea de mnie omul cu
arma: eu i-a, mpu,ca pe a,a parin(i: trosc! ,i gata! Si sloboade ncet
cocoa,ele armei la loc, strignd catre cine sa dea napoi.
n sfr,it, se dumere,te ,i Maftei Stampila:


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
253
- D-apoi cum? I-am vazut de cu zi mergnd pe drum, cu patul ntre
dn,ii... Sarmanii baie(i...
Coboara de pe bolovanul pe care urcase ca sa-l vada lumea mai bine
,i porne,te, pa,ind n degete. Merge ncet, (inndu-,i suflarea, mprejurul
patului, sa se ncredin(eze cu ochii lui, de aproape, ca cei doi dorm. Da,
dorm... Femeia cu lumina unui zmbet pe fa(a, barbatul (inndu-i capul
n palma, copilul rotund la chip ca Iuna... Ceilal(i vin n urma lui, calcnd
ncet, neauzit... Dupa ce fac nconjurul patului, ies de cealalta parte, n
drum, ,i se opresc cuprin,i de mhnire ,i gnduri grele.
Tacere. O lunga ,i apasatoare tacere. ntr-un trziu, careva ofteaza:
- Ei, ,i amu, oameni buni, ce ne facem? Am venit, am vazut, putem
sa ne ducem pe la casele cui ne are...
- Cum sa ne ducem?!
- A,a sa-i lasam ,i sa ne ducem!
ntrebarile au venit, binen(eles, din partea femeilor.
- Dar ce putem sa facem? nu se lasa barbatul dinti ,i casca: nu-,i
mplinise somnul ,i a cascat de i-au trosnit falcile. Sa-i lasam n plata
Domnului.
Atunci sare cu gura Femeia-cu-iepurii-de-musca:
- Cum sa-i lasam? Dar daca-s bolnavi? Ori farmaca(i ,i dorm o zi ,i
o saptamna, o luna, un an? Nu! Trebuie sa-i luam nceti,or, cu pat cu
tot, ,i sa-i ducem n sat...
- Care sat? Unde-n sat? Cu tot cu pat? o pune la punct pe femeie
barbatul somnoros ,i se ntoarce sa vada ce zice Matei.
Matei nu zice nimica. Se scarpina la ureche: asta-i o problema. Grea
problema! ncurcata problema. Si se iuta la Iustin, sa vada ce zice Iustin.
Dar nici el nu zice nimic. Tare-i trebuia sa vina aici! De atunci ,i aducea
paiele pentru calcatul lutului, dar a,a... Totu,i, a n(eles ca Matei a,teapta
o vorba, o idee din partea lui, de aceea zice:
- Sa-i nvelim cu ceva, ca li-i frig. N-au macar o patura pe dn,ii... Si
cade roua, ca-i spre diminea(a...
Vasiloi, cam tare de urechi ori cu drojdia ntr-nsul, striga:
- Dar graie,te mai tare, mai Iustine! Ce secrete ave(i acolo cu Matei?
Ori pune(i la care vre-o tlharie?!...
Iovit rau la ambi(ie, Matei se simte dator sa ia atitudine, ca mai-
marele satului ce se afla, se urca pe bolovanul lui ,i, cernd lini,te,
cuvnteaza:


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

254
- N-a grait rau Iustin: ar trebui sa-i nvelim cu ceva ca-i diminea(a
degraba, cade roua ,i or raci...
Un tinerel cu mustacioara ca un tai, de luna neagra sub nas se salta
dintre ceilal(i:
- Sti(i ce m-am gndit eu, oameni buni? Haide(i sa le facem o casa
deasupra!
- O ccccasa? se neaca Matei. Cum adica: o casa?
Si Vasiloi, ca toropit:
- Deasupra? Deasupra lor?
Iustin primul a prins gndul:
- Ce idee minunata! Zau ca-i buna!.. Sa-i lasam, oameni buni, sa
doarma, iar noi sa le facem casa-mprejur...
- Chiar acum ne apucam! striga tinerelul cu musta(a coada-
,oarecelui. Ne apucam de lucru! Aduce fiecare ce are.
Vaznd ca-i scapa conducerea din mini, Matei bate ct bate din ochi,
mai clampane,te de cteva ori din urechi, n cele din urma ntreaba ,i el,
doar ar ntreba:
- Ce zice(i, oameni buni? Cum vi se pare propunerea?
- Buuuuuna!.. raspunde adunarea.
- Ie faaacem!...
- ncepem chiar amuuu...
n cteva clipe se mpra,tie care ,i-n partea lui, fugind pe uli(e ,i
hudicioare ca furnicile. Ramn n marginea livezii numai doi: Maftei zis
Stampila, care acum se simte general, ,i omul cu arma aninata-n umar
cu (eava-n jos ,i cinele de curelu,a ca sa asigure lini,tea ,i somnul tinerei
familii... Nici un sfert de ora nu trece la mijloc ,i pe muchea dealului
apare-un camion ,i pe el o jumatate de casa - peretele din fa(a, cu tot cu
u,i ,i ferestre, ,i unul lateral, cu o fereastra.
Iustin catre cei doi:
- Mi-a ramas de la casa mea. Veni(i iute sa-i dam jos...
Omul anina arma ntr-o creanga, leaga cinele de-un ciot ,i, n trei,
dau pere(ii jos ,i-i pun lnga pat: de la amiaza ,i de la rasarit. Se dau mai
la o parte - se uita - s-au a,ezat bine! Sunt mul(umi(i! Da, dar de unde
iau ceilal(i doi pere(i?... O gfiala stra,nica s-aude dinspre sat ,i pna sa
se dumereasca ce sa fie, pe muchia dealului se ive,te Vasiloi, n carne ,i
oase, tabrcind n spinare ceva lat ,i mare.


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
255
- Aduc un perete!... Atta apuca a zice ,i cade-n genunchi.
Iustin fuge-n n ntmpinare:
- ncoace! Da-l ncoa`...
Se mai opinte,te odata Vasiloi ,i cu ajutorul celorlal(i l aduce ,i-l
pune la locul cuvenit - dinspre apus. Iar stau, iar se uita: las` ca-i bine,
nu bate a,a vntul, numai cel din spate dac-ar mai fi... Omul cu arma se
pale,te peste frunte:
- Bre! Dar ,ti(i ca aveam ,i eu un perete acasa! Hat uitat de cine ,tie cnd...
Iasa arma ,i cinele pe seama lui Iustin, fuge ct l (in picioarele n sat
,i ct ai zice o ghicitoare se-ntoarce cu peretele-n spate. Taman la (anc! S-au
potrivit to(i parca-i planuise un inginer clasa nti. Dar lasa ca ,i ei me,teri
mari, deloc de lepadat. Amu se dau mai ndrazne( pe la ferestre ,i se uita
nlauntru. Cei doi tineri nsura(ei dorm n pat cu pruncul ntre dn,ii -
nu mai trage rece de sub copaci, dar... Dar roua, roua dimine(ii tot cade,
acu,i prinde a picura ,i de pe frunzele pomilor!...
Matei l cheama pe Iustin mai la o parte:
- Urca-n ma,ina ,i fuga la magazin. n spatele cladirii este un
acoperi,. Pune-l n ma,ina ,i adu-l iute!
Iustin, binen(eles, l aduce. Acoperi,ul l pun deasupra pere(ilor. Casa,
binen(eles, a fost gata, po(i zice, ntr-un ceas, cel mult un ceas ,i jumatate.
Mai mult n-aveau cum s-o ntinda, pentru ca pna la ziua nu mai
ramasese mult, vara noaptea-i scurta, lucru ,tiut. Treaba asta, partea
cea mai grea, au facut-o cei trei barba(i, dar vezi ca nu numai ei au fost
martori ai minunii acesteia cum nu s-a pomenit. A fost, precum am spus
mai sus, mai jumatate de sat. Jumatate de sat trezit n toiul nop(ii de un
flacau ntrziat ,i adunat aici n marginea livezii sa vada ce nu s-a pomenit
de cnd lumea pe la ei. Si daca au vazut cu ochii lor ,i daca au hotart to(i
dimpreuna sa le faca cuib, ,i daca erau gata pere(ii ,i acoperi,ul, celorlal(i
ce le ramnea? Ei, ce aveau a face ceilal(i?
Numai sa vede(i! C(iva iata aduc buca(i de garduri ,i le a,eaza
mprejurul noii case de oameni. Al(ii rasad de flori, pregatesc straturi, le
pun, tot atunci udndu-le sa se prinda. Doua vecine aduc un cuptora, de
vara ,i, cautndu-i un loc mai potrivit, l a,aza ntr-un col(, punnd
alaturi o sarcina de lemne, sa fie pentru nceput. Iar Femeia-cu-iepurii-
de-musca ce crede(i ca aduce? O iepuroaica a fata, cu tot cu cu,ca. Dar
vecina, vaznd-o a,a darnica, nu se lasa mai prejos, vine cu o clo,ca ntr-o


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

256
plasa ,i cu poala plina cu pui,ori, mititei ,i galbiori. Pune clo,ca jos ,i
aceea nclcita n ochiurile de a(a se razvrate,te furioasa, iar femeia,
turnnd puii jos, o potole,te:
- Hai, hai, taci, taci! To(i s, nu (i-am luat nici unul, to(i i-am adus...
Asta numai ce-i n curte. Dar cteva neveste, mai tinerele ,i mai
pricepute, au socotit ca se cuvine sa aiba tinerii destule lucruri
trebuincioase ,i-n casa, nu numai pe afara. A,a ca le-au adus o masa care
se desface ,i se lunge,te, iar pe urma o strngi la loc, cteva scaune, chiar
,i o oglinda. Pe toate, ncet, le-au pus n odaia unde era patul ,i tot a,a au
ie,it, pe neauzitele, pe nesim(itele...
Cnd au fost gata - ,i casa, ,i gard, ,i acareturi, ,i toate cele -,
satenii - barba(i, femei, tineri ,i tinere - se aduna iar n drum, la
marginea livezii ,i se uita de la o parte:
- Frumoasa casa...
- Stiut ca frumoasa, cum dar?
- Sa le fie de bine...
- Sa traiasca ntr-nsa ,i sa le fie cu noroc...
- Si s-o umple cu copii...
Zic a,a satenii ,i se mpra,tie, pe uli(e ,i hudicioare, pe la casele lor, ca
de acuma se luminase de ziua... Se luminase de-a binelea.
Primul s-a de,teptat din somn Filea. Deschide ochii ,i o vede culcata
alaturi, lnga dnsul, pe Nastica. Cu capul n palma lui. O bucurie, o
nemarginita bucurie i umple sufletul: de at(ia ani visa s-o aiba alaturi,
nop(ile, n somn, alaturi diminea(a, cnd se va trezi... Sa ntinda mna,
s-o mngie pe obraz, sa-i atinga fruntea larga ,i luminata cu buzele...
Fara a-,i trage mna, ca sa n-o trezeasca, se ridica ntr-un cot ,i da cu
ochii de pruncul dintre ei. Doarme, nfa,at, cu fa(a-n sus, respirnd u,or.
Are un nasuc mic, ,i-n el doua gaurele ct doua fire de mac. Se freaca
Filea cu cealalta mna pe la ochi. i nchide, iar i deschide, nevenindu-si
sa creada ceea ce vede.
- Ia te uita: ,i copil avem! Si-i frumu,el...
ntoarce capul, se uita-mprejur, pe jos: la picioarele patului cre,te
iarba verde, n fereastra bate-o creanga, ,i pe creanga mere rumene... Nu
mai ,tie ce sa creada bietul Filea de atta uimire. Suntem n casa: iata
pere(ii, iata ferestrele, iata u,a... Patul lor sta la o margine de odaie, n
col( o masa, cteva scaune, chiar ,i-o oglinda... Ca n casa, numai ca


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
257
podeaua-i de pamnt. Flutura Filea din cap: mai, minune, mai n(eleg...
copilul... ce dragoste fara copil? dar casa? de unde casa? n vremea aceasta
o raza de soare patrunde pe fereastra ,i cade pe fa(a Nasticai. Femeia
deschide ochii ,i, vaznd ca are un sn afara, l acopera repede cu bluza
rastindu-se suparata catre barbatu-sau:
- Te-ai uitat la ((a mea, Filu(a, cnd dormeam! Recunoa,te,
neru,inatule!
Sarind din pat ,i strngndu-,i centura, Filea i spune marea lui mirare:
- Ce sa fie, Nastico? Ne-am culcat ieri sub cerul liber ,i acum ne
trezim n casa, cu acoperi, deasupra... Ieri seara eram numai doi, acuma
avem copil...
Seznd cu picioarele sub dnsa, Nastica ,i aduna parul la ceafa.
- Dar ce mi te miri a,a, barbate? Ai vrut sa ne iubim ,i sa n-avem
copii? Ai vrut sa avem copil ,i sa dormim cu patu-n drum?... Se apuca sa
primeneasca pruncul, care, auzind glasul mamei, se trezi ,i el ,i gngurea
ceva pre limba lui, nazuind sa scoata mnu(ele din legatoare ca sa apuce
merele din fereastra. Iasa, barbate, nu te mai minuna atta, ca n-avem
vreme de pierdut... Nu vezi ca-i demult ziua alba?... Nu vezi ca n-avem
podea pe jos? Fugu(a n sat de cauta scndura, me,ter sa ne puna podeaua
ca din clipa n clipa ne vin oaspe(i ,i cum o sa-i primim pe lutul gol?...
Filea face gura mare: eu mor de a,a ciuda(enie, iar femeia... nici ca-i
pasa! Cele mai mari minuna(ii pentru dnsa sunt lucruri de toate zilele.
Eu nu ,tiu ce se face cu mine, ,i ea ma trimite nu ,tiu unde-n sat.
- Fa Nastica, daca aista-i copilul nostru, nseamna ca eu s tata?
- Dar ce-ai crezut, Filu(a? E,ti!
- Eu? Tata? nu-i vine a crede lui Filea. Odata se pale,te peste frunte,
da palma de palma, sare-n sus, se-nvrte,te ca un titirez, apoi se repede
spre copil sa vada ce-i...
- Da-i baiat? Da-i fata?
Dar nu poate sa vada, ca nu-l lasa Nastica, chiar daca-l desfa,ase.
- Ce stai ,i te bolde,ti? Fuga la magazin sa cumperi ceva de mncare,
ca (i-am spus, ne pica ni,te oaspe(i... Si vreo sticla de cinste, auzi?
- Auuuuud!
Filea nha(a o geanta ,i iese glon( pe u,a...
Se opre,te o clipa-n prag. Soarele-i sus. Deasupra lumii un cer albastru
,i curat. ntoarce capul: ntr-o parte se vede satul a,ternut pe vale, n alta


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

258
livada freamata. Bun loc am ales, se bucura Filea. Frumos loc. Cnd
coboara de pe prag, vede gard mprejurul casei. Josu(, vopsit n verde...
Straturi de flori... ,Si gard avem!.. Si flori... zice el mai fara sa ,tie cum...
Vede cuptora,ul de vara... Cu,ca de iepuri... Clo,ca cloncanind prin
curte cu pui,orii dupa ea... ,He! sntem gospodari, Nastico! Iar cnd
mai vede ,i-o capra legata de parul por(ii, mai sa-i iasa ochii din cap. Vru
sa intre napoi n casa ,i sa-i spuna Nastei, dar tnara femeia a sim(it ca el
sta ,i se holbeaza la cele nimicuri, n loc sa se duca unde l-a trimis. A,a ca
deschide fereastra ,i-l pune-n viteza:
- Filea! Eu ce (i-am spus? Un picior aici, altul la magazin ,i sa-mi vii
n clipala ochiului acasa...
- M-am duuuus...
Cnd o zbughi pe porti(a, ,i ntoarse din ntmplare ochii ntr-o
parte ,i vazu pe banca de la poarta stnd fa(a-n fa(a ,optindu-se ntre ele,
bot la bot, doua fapturi. mbracate-n haine groase, de,i vremea era calda,
cu ,aluri mari pe cap, legate ntr-a,a fel ca nici nu li se vede fa(a. Filea vru
sa treaca pe alaturi, dar cele doua ,i desprind fe(ele una de alta ,i se uita
spre dnsul. Ie recunoa,te: una-i Irina lui Neculai Jora, mama lui Filea,
alta Ileana lui Ispas din deal, mama Nastei. Ia te uita! se minuneaza iar n
asta zi a minunarilor Filea. Stau amndoua ca cele mai nedezlipite
prietene... Parca nu s-ar fi du,manit o via(a... Parca nu i-ar fi alungat pe
dn,ii amndoi de la casele lor...
Ie face semn cu capul: buna!
Femeile se nchina amndoua: ,`|anim.
Filea:
- Dar ce sta(i aicea-n drum? De ce nu intra(i n casa?
Una, spasita:
- n casa? Sa intram? Dar ne gndeam ca hodini(i ,i ne era oarecum...
Alta cu acela,i glas:
- Sa nu va trezim... Stam demulti,or aici...
- Da, stam...
- Stam demulti,or ,i a,teptam sa va trezi(i... Asta-i Ileana lui Ispas.
Dar unde-i Nastica?
- Acolo, arata Filea cu mna... n casa... nfa,a copilul...
- Si copil ave(i?


U
M
O
R
I
S
T
I
C
E
259
N-are timp Filea sa le dea ,i alte amanunte - fuge unde-a fost trimis.
n vremea asta u,a casei se deschide ,i-n prag iese, mbracat ntr-un
cama,oi alb, cu flori ro,ii, un baiat. Vede-n poarta pe cele doua femei
mbrobodite cu ,aluri mari ,i grele, ntoarce capul ,i-o ntreaba pe maica-
sa, care a ie,it ,i ea ,i s-a oprit la spatele lui punndu-i mana pe umeri:
- Mama, cine-s babele iestea?
Nastea l mngaie pe cre,tet.
- Nu se poate sa vorbe,ti astfel, Cezarel! Acestea-s bunicu(ele tale!
Si-s femei, nu-s babe...
- Bunicu(ele mele? Baiatul vine la dnsele, apuca de-un ,al, l trage
de pe umeri ,i-l arunca pe gard. Vezi ca are parul sur? nseamna ca-i
baba! Rupe ,alul de pe umerii celeilalte femei ,i iara,i l arunca pe gard. Si
asta are parul sur. nseamna ca ,i asta-i baba!
Ileana lui Ispas ,i aranjeaza pieptanatura ,i odata se raste,te catre
copil:
- Mai, cum te-o fi chemnd: eu nu-s baba, eu-s femeie batrna!
Irina lui Neculai Jora se cruce,te:
- Auzi tu?! Nici nu ,i-a ,ters bine laptele ma-si de pe buze, dar vezi ce
da dintr-nsul...
- Eh! ofteaza Ileana. Amu, cuscra, to(i copchiii s a,a... Parca nu i-a
nascut ma-sa, da e|evzv... zau-ca!..
Si prind a rde amndoua: de bucurie ca-s bunicu(e ori, poate, pentru
ca Cezarel a nceput sa le gdile pe subsuori ca sa vada ce-or face. Si rd,
,i rd, rd de se prapadesc, pna cnd prinde a rde ,i Nastica. Rd cu
to(ii, de se pare ca ,i soarele-n cer rde cu dn,ii dimpreuna...
... Cnd se-ntoarce Filea de la magazin acasa, ncarcat cu pachete,
geanta grea, cu cutii ,i sticle, vede ceva, ceea ce nici sa-(i nchipui nu-(i
po(i nchipui, dar nu nca sa vezi cu ochii cum ma vezi ,i te vad: baiatul le
nhamase pe cele doua bunici legndu-le de gt cu ni,te sfori lungi, el
(inea capetele sforilor ntr-o mna, iar cu cealalta le ndemna cu o
vargu(a. Baie(a,ul tragea de ha(uri strignd:
- Dii, calu(ilor, dii!
Cele doua femei se uitau una la alta zmbind ,i se faceau a fugi, dar
tropaiau pe loc fara a se mi,ca. l pufni rsul pe Filea, n prima clipa,
cnd vazu a,a, dar imediat striga la baiat sa lase pe bunicu(e n pace, sa
nu le oropseasca a,a. Dar, auzindu-l, batrnele se rugara, cu glas tare:


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

260
- A,a vrem noi! Tare ni-i vesel cu nepotul nostru... Da, Cezarel, da
cu biciu,ca, mai tare! Da, nepo(ele, da...
Si continuara a tropoti ,i mai zdravan: tot pe loc! tot... pe loc! Aici
Filea auzi hohote de rs dinspre poarta. Se ntoarse ntr-acolo ,i vazu pe
aceea,i banca pe care ,ezusera la nceput cele doua bunicu(e, pe doi barba(i
n etate: erau Neculae Jora ,i Ispas, tata-sau ,i socru-sau. Ascultau
amndoi o melodie la un aparat cu tranzistori ,i tot aplaudau din barbile
albe: Mai, Ce mai cnta!, mai, asta-i muzica!, Si, binen(eles, bateau
amndoi tactul cu piciorul... Cnd a vrut Filea sa-i ntrebe de ce stau
acolo? de ce nu intra-n casa? amndoi au spus ca a,teapta pna nepo(elul
se va satura sa se joace de-a calu(ii, ca vor ,i ei sa se joace oleaca cu
nepotul lor.
1974-1973


N
E
P
O
T
U
I
261
M I C G I O S A R
De,i cartea vizeaza realita(i devenite de domeniul trecutului (sistem social, climat
lingvistic), n virtutea respectarii adevarului istoric al acelor vremuri autorul a (inut
sa pastreze specificul graiului viu n intimitatea textului pentru a-i imprima o mai
mare for(a de convingere. Cei care vor ntmpina dificulta(i la lectura sunt invita(i sa
apeleze la acest mic glosar.
Pag. 9 ,Unvernag (rus.) - magazin universal
Pag. 18 Harnan (reg.) - gradina
Pag. 19 Cnar (arh.) - camera
Pag. 23 Srnc (ucr.) - chibrit
Pag. 38 Verec (reg.) - o bucata de (esatura de cnepa
Pag. 43 (Hr| nacv| (rus.) - (tot numai) turte oleaginoase
Pag. 43 Basrvc (ucr.) - copil din flori
Pag. 44 Paren - om de partid, aici: komunist
Pag. 44 V|asea (srac|or| (rus.) - puterea.
Pag. 47 Jv|ae (reg.) - liota, mul(ime
Pag. 49 Trvdoz|e (calc rus.) - zile-munca
Pag. 53 Cvznj (rus., corect: kuzni(a) - fierarie, covalie
Pag. 53 Zdrase (rus) - buna ziua
Pag. 53 Od| prejde vsego (rus.) - primul lucru e sa te odihne,ti
Pag. 53 Se|pov (rus.) - cooperativa sateasca de consum
Pag. 54 Renon (rus.) - repara(ie, depanare
Pag. 56 FZO (rus.) - ,coala de meserii
Pag. 57 Vsa, snrno, dversa (rus.) - sculat, drep(i, diversiune
Pag. 59 vnn (rus.) - a nauci, a ame(i prin vorbe.
Pag. 81 Prjdae|e (rus., corect: predsedatel`) - pre,edintele
Pag. 83 Sc|ad (rus.) - magazie, depozit
Pag. 90 Ocop (rus.) - tran,ee
Pag. 90 Conavdr (rus.) - comandant


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

262
Pag. 91 P|o (rus., corect: pehota) - infanterie
Pag. 91 Leenan (rus.) - locotenent
Pag. 96 P|enc (rus.) - prizonier
Pag. 97 Racon (rus.) - comitet raional
Pag. 96 V co, rvss|e? (rus.) - cine sunte(i, ru,i?
Pag. 118 Seneev (abr.) - sta(ie de ma,ini ,i tractoare
Pag. 118 Nacea|n| (rus.) - ,ef
Pag. 119 Bara|an (rus.) - batator (la treieratoare)
Pag. 121 Caranda (rus.) - creion
Pag. 134 Mn (reg.) - gramada de cereale, de alimente etc. adunate ca provizie
Pag. 143 Prav|ene (rus.) - sediul conducerii
Pag. 171 Prve (rus.) - salut
Pag. 192 Proso (rus.) - simplu
Pag. 192 Sjo | vd (rus.) - suntem de-ai no,tri
Pag. 192 Gv|ea (rus.) - chef, petrecere
Pag. 192 Sever (Mo|dav| (rus) - nordul (Moldovei)
Pag. 193 Gardero|c| (rus.) - garderobier
Pag. 193 Carvz (rus.) - chipiu
Pag. 194 Ma|adej (rus.) - bravo
Pag. 196 Dejvrne (rus.) - persoava de serviciu, de garda
Pag. 201 Lcno (rus.) - personal
Pag. 201 Lsape (rus., corect: velosiped) - bicicleta
Pag. 201 Trvoga (rus., corect: trevoga) - alarma
Pag. 202 Vona ana (rus., corect: voennaia...) - secret militar
Pag. 224 Tvj| (rus.) - pantof
Pag. 249 zr (reg.) - a nimici, a distruge


N
E
P
O
T
U
I
263
CUPRINS
NEPOTUI .............................................................................................. 7
UMORISTICE.................................................................................... 189
MUST|IIE ............................................................................................. 190
SEDIN| FUIGER ................................................................................. 199
PIRIA IUI SOFRONIE ..................................................................... 209
TATI SI FIUI ........................................................................................ 214
CU PATU-N DRUM ............................................................................... 219
Mc g|osar .......................................................................................................... 261


V
I
A
D
I
M
I
R

B
E
S
I
E
A
G

264
VI ADI MI R B E S I E AG
NEPOTUI
741 561 +-
Editor: nao| Vdracv
Redactor: Nco|ae Marcvc
Procesare computerizata: O|ga Pere||ovs|
Aparut: 1998. Format: 60x84
1
/
16
Coli tipar: . Coli editoriale: .
Grupul Editorial IITERA, str. B. P. Hasdeu, nr. 2, Chi,inau, MD 2005, Republica Moldova
Tiparul executat sub comanda nr.
Combinatul Poligrafic, str. Mitropolit Petru Movila, nr. 35, Chi,inau, MD 2004, Republica
Moldova
Ministerul Culturii al Republicii Moldova