Arche Grinda

ARCHE POUTRE Edition July 2002
GRAITEC - Groupe d'assistance informatique technique 1

Introducere

Acest manual este un ghid de utilizare pentru modulul GRINDA, ce expune
toate comenzile specifice. Pe parcursul acestui manual se vor face trimiteri
la ARCHE PLATFORMA si ARCHE MODULE DE ARMARE.
Fiind un manual tehnic el va oferi cteva solutii privind aplicarea diverselor
metode de calcul.
Cuprinde de asemenea un Tutorial, ce ofera posibilitatea oricarei persoane
ce nu stie sa utilizeze programul, sa realizeze un calcul simplu de armare al
unei grinzi, pornind de la un exemplu dat.
Manualul cuprinde, de asemenea, raspunsurile aferente celor mai
frecvente ntrebari pe care si le pun utilizatori noi. Va rugam sa consultati
acest capitol daca ntmpinati greutati.

Meniul Fisier

Comenzile disponibile n acest meniu sunt tratate n ARCHE PLATFORMA


Meniul Afisaj
Acest meniu permite schimbarea sectiunii de afisaj. Fiecare pagina de afisaj
corespunde unei faze speciale de exploatare a programului.

Pagina de introducere
Aceasta pagina permite introducerea caracteristicilor geometrice ale
grinzii( sectiune, numar de travee, lungimea traveelor, reazeme) si sarcinile
la care este supusa.
Ecranul principal de introducere a datelor ofera accesul la toate functiile si
meniurile programului.

Pentru detalii


Introducerea caracteristicilor geometrice
Aceasta icoana apeleaza fereastra ce permite introducerea
geometriei traveei, ca de altfel si sectiunea (dreptunghiulara sau T) a grinzii.

[Deschiderea] este lungimea traveei ntre fetele reazemelor.
Lungimea reazemului se gaseste n [Reazem stng] si [Reazem drept].
Este de retinut faptul ca daca grinda este continua, reazemul stng al unei
traveei este reazemul drept al traveei situate la stnga si reciproc. Puteti sa
schimbati numele grinzii folosind [Nume].
Sectiunea dreptunghiulara este introdusa prin intermediul butoanelor [B0] si
[H].
Folosirea acestor optiuni duce la introducerea dimensiunilor grinzii alese de
catre utilizator ceea ce opreste predimensionarea sectiunii de catre
program.
Cele doua sageti din partea dreapta-jos permit trecerea de la o travee la
alta n cazul n care grinda este o grinda continua cu mai multe travee.
Activati [Perete stng] si [Perete drept] si veti avea posibilitatea de a
considera reazemele extreme stngi ca pereti, tinndu-se cont de
antemasuratoare si de armatura .
Icoanele din partea inferioara a ferestrei sunt identice cu cele de
introducere; apare n plus doar . Are ca functie introducerea
coeficientului de deschidere pentru a calcula deschiderea reala a grinzii

(folosit n cazul unor reazeme de mari dimensiuni). Deschiderea reala va fi
marcata la deschiderea dintre axe.

Introducerea sectiunii

Icoana apeleaza fereastra ce permite introducerea sectiunii grinzii.

Definirea sectiunii din punct de vedere geometric se face pornind de
la sectiunea dreptunghiulara.
Fara considerarea unei latimi aferente din plaseu, la stnga
(dreapta).
considerare latime aferenta din planseu (implicit deschidere/10)
Aceesi latime aferenta din plaseu, n dreapta
Aceesi latime aferenta din plaseu, n stnga


Puteti sa adaugati sectiunii dreptunghiulare de baza, latimea aferenta din
plase n partea stnga sau dreapta.
Doua posibilitati va sunt oferite pentru a determina lungimile:
fie introduceti lungimea apasnd pe BG si BD,
fie apasati pe icoana din stnga sau din dreapta, ceea ce are ca
efect dimensionarea talpilor cu o lungime egala cu a zecea parte din
deschiderea traveei
n cazul al doilea, trebuie sa definiti o grosime a latimii aferenta din
plaseu si un eventual decalaj raportat la fibra superioara (plansee la
niveluri diferite)
Icoana permite stergerea latimii aferenta din planseu la stnga sau la
dreapta.
Notatiile au semnificatia urmatoare:


Introducerea reducerii sectiunii
Icoana apeleaza fereastra de dialog urmatoare, ce permite
introducerea zonei de sectiune redusa a grinzii.

E suficient sa apasati pe icoana ce reprezinta tipul de sectiune redusa a
grinzii pe care doriti sa o realizati pe travee activa. Aceasta are ca efect
activarea butoanelor ce permit introducerea lungimii, naltimii si abcisei
zonei de sectiune redusa.
Daca introducerea datelor duce la situatii necorespunzatoare ale
geometriei grinzii, iesirea din aceasta fereastra va fi imposibila pna la
corectarea erorii.

Introducerea golurilor n placa
Icoana apeleaza fereastra de dialog ce permite introducerea
tipului de gol n grinda: dreptunghiular sau circular, conform icoanelor situate
n partea dreapta a ferestrei.

Golurile n grinda sunt numerotate si reasamblate n cadrul tabelului.
Pentru fiecare, se poate alege pozitia, geometria si dimensiunile.
nainte de a verifica introducerea datelor, programul ofera
posibilitatea unei vederi 3D, reprezentnd deschiderile.
Cnd armaturile sunt calculate, se poata ntmpla uneori sa nu fie bine
sectionate n dreptul deschiderilor. De aceea programul pune la dispozitie
optiunea "necalculat" ce permite n mod sistematic sa se taie barele, dar
trebuie introdus diametrul acestora.
E suficient sa selectati n cadrul "golurilor de placa", golul pe care doriti
sa-l definiti si sa-i precizati pozitia si caracteristicile geometrice.
Acoperirea cu beton a armaturilor corespunde acoperirii laterale,
pentru cadrele si ranforsarile de pe marginea golului de grinda.
Icoana readuce la 0 toate valorile golurilor n grinda, selectat n
cadrul sectiunii "goluri n grinda"
Golurile n grinda ce au aceeasi valoare [Grup] se considera n calcul
ca un gol de grinda nfasurator.


Introducerea elementelor prefabricate
Icoana permite afisarea ferestrei de dialog pentru introducerea
elementelor prefabricate.

[Prezenta elementului prefabricat] permite activarea sau nu a datelor
referitoare prefabricare n traveea selectata.
[naltimea elementului] defineste naltimea zonei prefabricate n raport cu
fibra inferioara a grinzii.
[Barele de montaj] permit adaugarea barelor n partea superioara a
elementului prefabricat.
Aceste bare pot sa fie:
cu un diametru definit
prelungit spre exteriorul elementului prefabricat, cu o anumita lungime
mentinut la acelasi diametru cu ajutorul agrafelor suplimentare.
[Numar conectori] permite definirea, n functie de deschiderea
elementului, a numarului de conectori.
Pozitionarea acestora se va face cu ajutorul optiunii [Proportie travee]
Pentru o grinda cu lungimea de 8 m si cu 5 conectori si cu conectori de
margine situate la o distanta de 20 % fata de extremitate, vom avea:

Conector 1 pentru 20% din 8 m =1.6 m
Conector 2 pentru 1.6+1*(8 -2*1.6)/4 =2.8 m
Conector 5 pentru 80% din 8 m =6.4 m
[Partea superioara a elementului prefabricat] corespunde cotei superioare
a conectorului, fara beton.
[Acoperirea cu beton inf.] corespunde distantei inferioare a conectorului n
raport cu suprafata superiara a grinzii.
[Ancrorajul] corespunde lungimii ancorajului orizontal.
[Coef. Majorare PP] ofera posibilitatea de a mari greutatea proprie pentru
faza de ancoraj.

Introducerea dalelor prefabricate

Icoana permite apelarea ferestrei de dialog pentru introducerea
dalelor prefabricate.

Dalele prefabricate nu pot fi definite dect daca sectiunea grinzii o
permite, cu mentiunea ca trebuie sa existe o latime aferenta din planseu n
partea luata n calcul.
n acest caz trebuie activat butonul [Dala prefabricata] si introduse
caracteristicile geometrice.
[Latimea reazemului] corespunde latimii reazemului dalei prefabricate.
Cadrele (etrierii) pot fie dreptunghiulare, fie trapezoidale si sunt n
conformitate cu reazemul dalei prefabricate pe grinda.
[Decalajul] corespunde spatiului pe care dorim sa-l pastram ntre fata
dalei prefabricate si cadru.

Introducerea gaurilor pentru instalatii

gaurilor pentru instalatii.


Introducerea gaurilor pentru instalatii este asemanatoare cu introducerea
golurilor. Trebuie sa se stie numarul de goluri pentru instalatiile consecutive.
Aici, sunt posibile mai multe serii si se poate trece de la o travee la alta
direct.

Introducerea conectorilor

Icoana permite introducerea conectorilor.

Aceasta fereastra permite introducerea conectorilor n partea superioara
a grinzii (stlp, perete, grinda...)

Introducerea este mai dificil de realizat, fiind foarte important numarul de
parameti.
Trebuie introdusa pozitia si ntinderea elementului, apoi numarul conectorilor
si spatierea lor, pe cele doua directii.
Trebuie definita acoperirea cu beton, tipurile de ancoraj ale extremitatilor si
apoi dimensiunile ancorajelor.
Optiunea "orientat la dreapta" permite orientarea conectorilor.
Optiunea "desenul cofrajului" permite/ sau nu desenarea cofrajul
elementului superior.

Introducerea ncarcarilor

Icoanele permit introducerea ncarcarilor concentrate fie ele
forte sau momente.

Aceasta fereastra permite introducerea sarcinilor ce se aplica pe
traveea activa.

Prin apasarea icoanei se creeaza o sarcina suplimentara n lista
sarcinilor. Puteti sa selectati aceasta sarcina n cadrul ferestrei "Sarcini".
Nu va ramne dect sa introduceti valorile numerice ale eforturilor
aplicate.
[Sarcina suspendata] permite introducerea datelor referitoare la
sarcinile ce nu sunt aplicate pe fibra superioara a grinzii:

Trebuie ca abscisa sa fie luata n calcul dupa un sistem de axe local pe
travee, a carei origine se situeaza la dreapta fetei reazemului stng.
Icoana permite suprimarea sarcinii selectate n cadrul ferestrei
"Sarcini" a listei de sarcini aplicate pe travee.
Sagetiile permit trecerea de la o travee la alta, pentru grinzi continue.
Fereastra "generare" permite obtinerea de copii pentru sarcina, dupa
axa X.
Este suficienta indicarea numarului de sarcini ce se doreste a fi copiate,
ca de altfel si distanta dintre fiecare sarcina.

Introducerea sarcinilor repartizate
sarcinilor uniform repartizate.

Introducerea sarcinilor repartizate uniform este asemanatoare cu cea
a sarcinilor punctuale. Eforturile sunt exprimate n unitati de forta pe
unitatea de lungime liniara.
Icoana permite repartizarea sarcinii pe ntreaga travee.
Icoana permite copierea sarcinii pe toate traveele, n cazul
unei grinzi continue.

Introducerea sarcinilor trapezoidale

Icoana permite introducerea sarcinilor trapezoidale.
Aceasta fereastra permite introducerea sarcinilor trapezoidale.
Este suficient sa indicati cele doua extremitati ale sarcinii trapezoidale,
abscisa, lungimea sarcinii (conform schemei urmatoare):


Icoana defineste lungimea si abscisa astfel nct sa fie
acoperita toata traveea.
Icoana permite duplicarea sarcinii pe toata traveea grinzii,
daca aceasta este continua.

Introducerea ncarcarilor trapezoidale simetrice
Icoana permite introducerea sarcinilor trapezoidale simetrice.

Pentru sarcinile trapezoidale simetrice, introducerea este similara cu
cea precedenta.

Singura diferenta n raport cu introducerea sarcinilor repartizate este
introducerea caracteristicilor sarcinilor trapezoidale simetrice, ce se face
dupa schema urmatoare.

Icoana permite aplicarea sarcinii pe toata traveea.
Icoana permite aplicarea sarcinii pe toate traveele.

Solicitarile

Aceasta pagina contine curbele de solicitari.


Pentru o determinare ct mai corecta a valorilor n orice punct, trebuie sa
deplasati linia de mira din dreapa si sa cititi valorile diferitelor abcise
(determinate in punctele de intersectie). Rezultatele vor aparea ntr-o
fereastra ce ofera n plus facilitatea introducerii unei valori a abcisei pentru
care programul va afisa valoarea corespunzatoare de pe curba.
Puteti sa alegeti curbele ce trebuie afisate, utiliznd (Optiune/afisaj). Puteti
alege ntre:
curba nfasuratoare a momentelor.
curba nfasuratoare a fortelor
curba mometelor ncovoietoare.
curba fortelor taietoare


Diagrame de armare

Aceasta comanda permite afisarea diagramelor de arii de armatura
(att cea necesara ct si cea rezultata) att longitudinale ct si transversale.

Curbele armaturii reale sunt colorate n rosu, iar cele ale armaturi teoretice,
n verde.
Este de retinut ca sectiunile armaturilor comprimate sunt reprezentate cu
culoare albastra pentru armatura longitudinala.
Puteti sa utilizati linia de mira din partea dreapta, pentru a determina cu
exactitate valorile curbele. O facilitate interesanta a acestei sectiuni, este
aceea ca prin modificarea pozitiei si sectiunii armaturii se pot observa imediat
implicatiile asupra curbelor de rezultate.
Pentru aceasta trebuie sa utilizati icoanele prezente n partea
inferioara

1 Armarea reazem stnga
2 Armarea n cmp, partea inferioara
3 Bare de montaj sau antifisurare
4 Armarea n cmp, partea superioara
5 Armarea reazem dreapta
6 Conectori
7 Armare transversala
8 Bordaj goluri
9 Armare suplimentara a placii (calaret)
10 Armaturi suplimentare inferioare reazem stnga-lunecare (eclisa)
11 Armaturi suplimentare inferioare reazem dreapta-lunecare
(eclisa)
12 Armaturi suplimentare reazem stnga (biela)
13 Armaturi suplimentare reazem dreapta (biela)
Dupa fiecare modificare a armaturilor, calcul este actualizat automat.

Deformatii

Aceasta pagina permite vizualizarea deformatiilor posibile conform
teoriilor din rezistenta materialelor.
Valorile indicate sunt cele mai semnificative.
Pentru setarea ipotezelor de calcul pentru determinarea sagetilor
activati meniul (Optiuni/Afisaj)

Eforturi unitare

Aceasta sectiune prezinta curbele eforturilor unitare.
Veti putea vizualiza:
valoarea compresiunii n armaturi
valoarea tractiunii n armaturi
valoarea compresiunii n beton
Selectati curbele ce doriti a fi prezentate n (Optiuni/ Afisaj).
Linia de mira disponibila n dreapta ecranului va permite determinare
valorilor exacte n orice punct al curbelor


Valoarea maxim admisibila este indicata n rosu.

Verificarile pe reazeme
Aceasta sectiune furnizeaza informatiile necesare pentru fiecare
reazem.

Se considera:
A este sectiunea armaturii de lunecare de pe reazem sau armatura
inferioara ntinsa.
Trebuie verificate relatiile:
in margine
in travee

respectiv
este efortul unitar n biela echivalenta

Trebuie verificat:
Efortul unitar va fi:

cu verificarea conditiei:

Reactiunea pe reazem este calculata numai pentru starea limita ultima.

Planul de armare

Aceasta sectiune afiseaza planul de armare.

Odata calculata armatura grinzii, utilizatorul are posibilitatea sa
vizualizeze aceasta si 3D, poate modifica dispunerea si valorile diametrelor
barelor de armatura.
Se poate trece de la o travee la alta sau de la grinda la alta, cu
ajutorul sagetiilor situate n partea dreapta de jos a ecranului.
Aceasta sectiune permite efectuarea a diverse modificari si adaptari
a planului de armare conform exigentelor utilizatorului. Unele dintre acestea
se realizeaza cu ajutorul icoanelor urmatoare:


1 Armarea reazem stnga
2 Armarea n cmp, partea inferioara
3 Bare de montaj sau antifisurare
4 Armarea n cmp, partea superioara
5 Armarea reazem dreapta
6 Armare transversala
7 Bordaj goluri
8 Armare suplimentara a placii (calaret)
9 Armaturi suplimentare inferioare reazem stnga-lunecare (eclisa)
10 Armaturi suplimentare inferioare reazem dreapta-lunecare (eclisa)
11 Armaturi suplimentare reazem stnga (biela)
12 Armaturi suplimentare reazem dreapta (biela)
13 Conectori
14 Modificare/ introducere de bare suplimentare
15 Optiuni de modificare/configurare a planului de armare
16 Comutare o travee la stnga
17 Comutare o travee la dreapta
Icoanele de la 1 pna la 13 permit modificarea dispunerii armaturii si
materialului diferitelor bare folosite.
Dupa fiecare modificare, calculele sunt refacute si noua armatura
actualizata. Aceste icoane sunt utilizate n afisajele corespunzatoare
sectiunilor de armare.
Icoana 15 ofera acces pentru modificarea planului.

Aceasta permite sa definiti:
- Elementele de figurare a planului (vedere Cadru)
- Pozitionare n pagina
diverse configurari ale elementelor planului de armare (marci, sectiuni,
indicator, titluri, scari).
Pentru mai multe detalii, puteti folosii comanda (Optiuni/Planuri).
Pentru plotarea planului, utilizati comanda (Documente/Printare)
For more info

Grinda
Aceasta comanda deschide fereastra ce permite introducerea si
modificarea datelor referitoare la grinda.

[Numarul grinzii] si [Numarul etajului] servesc nu numai la reperarea fiecarui
element, dar si n cadrul criteriilor de selectie pentru operatiile n serie din
meniul nlantuire.
[Reper] corespunde prefixului fiecarei travee. Pentru a schimba numele
ansamblului traveelor, e suficient sa schimbati aceasta valoare si programul
va adauga numarul fiecarei travee.

Butoanele [Localizare], [Plan] si [Numarul grinzilor identice] servesc la
furnizarea informatiilor utilizate n indicator.

Beton armat

Acest meniu permite descrierea caracteristicilor mediului de lucru al
grinzii, ct si a marimilor fizice ce definesc betonul armat.

[Bc] corespunde clasei de beton.
[Ra] corespunde limitei de elasticitate a armaturilor longitudinale.
[Rae] corespunde limitei de elasticitate a armaturilor longitudinale.
[Densitatea] corespunde betonului armat (2.5 t/m3). Aceasta valoare
este raportata la unitatea de volum.

Bare de armatura

Aceasta fereastra permite introducerea tuturor informatiilor
referitoare la armaturile folosite: diametrul lor, sectiunile si mai ales existenta
acestora n stocuri (aflate la dispozitia executantului).

Vor exista astfel n cadrul modulului doua posibilitati de impunere a
armarturii: - fie prin alegerea unui singur diametru n lista anterioara, si atunci
programul calculeaza numarul de bare necesare.
- fie prin alegerea numarului de bare si atunci programul va calcula diametrul
necesar.
Oricum, dupa cum am mai prezentat, programul ofera utilizatorului si n
faza de postprocesare posibilitatea modificarii armaturii (numar de bare si
diametre) ct si verificarea imediata a implicatiilor acestora.

Conditii de armare

Acest meniu permite pentru fiecare categorie de armaturi, impunerea
anumitor dispozitii constructive, alegerea diametrele barelor sau respectarea
anumitor conditii.

Transversal
Se poate alege forma si diametrul armaturilor transversale (etrieri, agrafe),
spatierea si dispunerea lor. Forma si diametru sunt determinate de
ansamblul conditiilor geometrice ale grinzii, dar pot fi modificate interactiv
pentru fiecare travee independent.
[Determinarea automata] permite determinarea diametrului armaturilor pe
travee, respectnd regulile constructive si de dispunere impuse de utilizator

(distanta minima). n caz contrar, programul va impune diametrele definite
mai jos.
[Valoarea rotunjirii] permite optimizarea numarului de spatii pe pachetul de
armaturi.
Epura transversala poate fi foarte exacta, existnd posibilitatea unei serii de
urmatorul gen : 1 x 12, 1 x 13, 1 x 14, 1 x15 , 1 x 16, 1 x17.
Rotunjiri de 1 cm implica valoriile : 1 x 12, 1 x 13, 1 x 14, 1 x15 , 1 x 16, 1 x17.
Rotunjiri de 3 cm implica valoriile : 2 x 12, 2 x 14, 2 x 16.
Rotunjiri de 3 cm implica valoriile : 3 x 12, 3 x15.
[Cadru marginal] permite adaugarea pe fiecare reazem a unei armaturi
transversale la marginea reazemului.
[Dispunere constanta] permite impunerea unei distante constante ntre
armaturile transversale (definita prin butonul de mai sus) pe toata traveea.
Aceasta functie se cumuleaza cu cea de [Determinare automata].

Longitudinal

Exactitatea calculelor va fi determinata de marimea pasului de iteratie
pentru analizarea curbelor teoretice.
Cu ct valoarea pasului de iteratie este mai mica, cu att exactitatea
rezultatelor privind armarea va fi mai mare si calculele vor dura mai mult.
[Numarul barelor difera n ultimul strat] permite programului plasarea a mai
putine bare n rndul 2 (si urmatoarele) din cmp dect n rndul 1.
[Coef. deschidere] este coeficientul aplicat lungimii dintre fetele
reazemelor pentru a putea obtine deschiderea reala a grinzii (n cazul
rezemarilor superficiale intermediare ).

Deschiderea de calcul este limitata la deschiderea dintre axe.
Ancoraj

Aceasta fereastra ofera posibilitatea definiiri ancorajelor si suprapunerii
barelor.
Se poate ca pentru fiecare tip de reazem, sa se admita sau nu suprapuneri.
O posibilitate interesanta este aeea de a permite realizarea de ciocuri sau
crlige pentru un diametru inferior unui anumit prag (aici 20 mm) evitndu-
se iesiere armaturilor din cofraj pe reazeme de latime mica.
Anti-Fisurare


Aceasta fereastra ofera posibilitatea definirii prezentei si dispunerii
armaturilor de fisurare.
Este de remarcat ca parametrii nu pot fi alesi de catre program n mod
automat, utilizatorul trebuie sa aleaga diametrul, forma si ancorajul pe
reazem.

Montaj

Ca si pentru armaturile anti-fisurare, utilizatorul poate alege diametrul si
ancorajul barelor.
ntre altele, modulul ofera posibilitatea considerarii sau nu n calcul a
acestora.

Continuitatea cu placa



Optiunea Reprezentare permite sa impuneti numarul de bare (ex 3 10/ml)
sau densitatea (ex 3.2 cm/ml).
[Numarul zonelor de taiere] permite alegerea numarului de intervale pentru
care armaturi de continuitate cu placa (calaretii din placa) vor fi dispuse.
[Doar pt. momentul pe travee] nu va considera n calcul aceste armaturi
(calaret) dect n zona n care elementul este comprimat.

Alunecarea

n cadrul acestei sectiuni se pot descrie armaturile suplimentare pentru
alunecare si de biela.

De obicei, pentru prescriptiile romnesti de calcul, prin prelungirea
barelor de la partea inferioara din cmp pna in extremitatea opusa a
reazemului se asigura si armatura necesara alunecarii.
Consideratiile din aceasta sectiune vor fi deci necesare n momentul n
care barele de la partea inferioara nu se prelungesc pna pe reazem.
Rolul armaturilor de alunecare poate fi preluat de bare independente
sau de armaturile longitudinale ale traveii respective. Prin obtiunile utilizator
acesta poate decide asupra acestui aspect. Daca diametrul este impus,
armaturile vor fi intotdeauna distincte. Daca diametrul ales este egal cu
diametrul barelor din cmp de la partea inferiora, armaturile de alunecare si
longitudinale vor fuziona daca distanta este inferioara lungimii prestabilite (aici
1,50 m vezi ferestra urmatoare).



Eclise
Ca si la sectiunea anterioara este important de precizat ca, de obicei,
pentru prescriptiile romnesti de calcul, prin prelungirea barelor de la partea
inferioara din cmp pna in extremitatea opusa a reazemului se asigura si
armatura necesara ecliselor.
Consideratiile din aceasta sectiune vor fi deci necesare n momentul n
care barele de la partea inferioara nu se prelungesc pna pe reazem.


Pentru aceasta, activati cmpul "pozitionare ecliselor" si apoi
configurati ipotezele privind tipul si forma reazemelor marginale si
intermediare.
n campul [dispunere] aveti posibilitatea fie sa folositi bare
independente de barele din cmp , fie barele din cmp ce se gasesc n
primul rnd de armatura, care se vor ancora pe reazem.
Distributia pe vertiala a acestora ofera urmatoarele optiuni:
Dupa : spatierea rndurilor ecliselor este egala cu N - diametrul
barelor. n acest caz trebuie precizata valoarea N.
Dupa H : eclisele sunt repartizate pe naltimea grinzii.
Dupa a : dispunerea pe verticala a rndurilor de eclise este egala cu
latimea
bielei.
Tipuri de eclise: programul ofera posibilitatea alegerii formei acestor
eclise fie bare sub forma de U, fie bare drepte. Trebuie introdusa, de

asemenea, distanta fata de reazem la care barele din cmp se opresc.
Distanta este definita pornind de la fata reazemului: astfel o distanta egala cu
zero, nseamna ca barele din cmp vor fi oprite pe fata reazemului.
Pentru reazemele intermediare, trebuiesc configurate aceleasi optiuni.
Trebuie, de asemnea, sa introduceti limitele diametrelor pentru calculul
ecliselor; daca acestea nu vor exista, diametrele se vor ncadra ntre 8 mm si
16 mm.
Iata un exemplu de dispunere a unei eclise:

Numarul de bare

Acest meniu permite utilizatorului sa indice numarul maxim de bare ce
pot fi dispuse pe grinda (n functie de latimea grinzii si de distantele minime si
maxime admisibile ntre doua bare).
Asa cum s-a prezentat si n cadrul meniului Bare de armatura
utilizatorul poate impune aici numarul de bare care se vor folosi.
Asa cum am mai precizat utilizatorul va putea:

- sa lase programul sa calculeze numarul de bare si diametrul lor
- sa impuna numarul de bare (din acest meniu) si sa lase programul sa
calculeze diametrul necesar
- sa impuna diametrul barelor disponibile (din meniul Bare de armatura)
si sa lase programul sa calculeze numarul necesar
- sa impuna programului att numarul de bare ct si diametrul barelor
disponibile programul realiznd prin diagramele de armare n fapt, o
verificare a armarii propuse de utilizator.


Diametrul maxim

Se va indica n aceasta sectiune, diametrul maxim al barelor de
armatura care se doreste pentru armare. La fel ca si n cazul numarului de
bare, acesta depinde de latimea grinzii.

Numarul de rnduri


Pe domenii de naltime a grinzii se introduce numarul maxim de rnduri
de armare.
[Incrementeaza numarul de rnduri] permite programului, n cazul n
care numarul de rnduri specificat nu poate fi respectat (fiind prea mic) sa-l
incrementeze pna sunt rescpectate conditii impuse de calcul.

Ipoteze de calcul
Caracteristici

[Sectiune T] ofera posibilitatea de a calcula grinda de sectiune
dreptunghiulara sau sub forma de T. Aceasta optiune este importanta daca
utilizatorul doreste sa considere zona aferenta a placii n zona comprimata.
[Reducerea zonei aferente la reazeme] permite reducerea zonei
aferente de calcul de placa dupa o nclinare de 2/3 pornind de la reazeme.
Aceasta exprima faptul teoretic potrivit caruia considerarea zonei aferente
de placa n calcul grinzii se va face doar n zona de calcul.
[Dispunerea n conformitate cu STAS 10107] presupune o dispunere a
barelor de la partea inferioara conform normativelor romnesti, adica cu
prelungirea si ancorarea acestora pe reazeme. n conditiile n care acesta
optiune este dezactivata, programul va face o dispunere a barelor dupa
Adopts the construction dispositions about
Take into account the compression tables
Reinforcement disposition according to
STAS (inferior bars extension over the
support)
Steel concrete cover
Adopts a symmetrical reinforcement for iso-
Calculation tolerance.Accepts the steel
real section if deviation theoretical-real is

diagramele de moment si n acest caz trebuie ac ordata o importanta mai
mare calcului si pozitionarii barelor de alunecare si a ecliselor de pe reazeme.
[Calcul la seism] presupune dispunerea armaturilor pentru grinzi
conform P100/90, n functie de tipul acestora: participante sau nu n structuri
antiseismice. Pentru cele participante la structuri antiseismice (grinzi
principale) dispunerea etrierilor se va face diferntiat, n sensul indesirii lor pe
prima patrime a fiecarei travei.
[Acop. bet. sus] va fi valoarea acoperii cu beton la partea superioara.
[Acop. bet. jos] va fi valoarea acoperii cu beton la partea inferioara.
[Acop. bet. lat] corespunde ansamblului tuturor acoperirilor cu beton,
cu exceptia celor din jurul golurilor n grinda (ce vor fi definite n fereastra
Goluri).
[Toleranta] ofera posibilitatea de a plasa o armatura reala inferioara
unei armaturi teoretice cu o abatere specificata. Aceasta va fi semnalat ca
un avertisment n timpul calculului.
Daca o sectiune de beton necesita o sectiune de armatura teoretica
de 100 cm, la o toleranta de 5% programul va accepta situatia n care vom
avea o dispunere a barelor cu o arie reala cuprinsa ntre 95 si 100 cm.
[Simetrizarea grinzilor izostatice] permite armarea simetrica a grinzilor
izostatice (cu o singura travee).

Sageata

Calculul sagetii se poate realiza fara sa se tina cont de momentele
negative de pe reazeme. Dezactivarea acestei optiuni permite efectuarea
unui calcul bazat pe o diagrama de moment pe o schema de tip grinda simplu
rezemata n locul momentului real pe travee.

Greutatea proprie

Luarea n calcul a greutati proprii permite armarea grinzii cu
considerarea acesteia ca ncarcare uniform repartizata, deducnd de
asemenea si corectiile pentru eventualele goluri din sectiune.

[Considerarea zonei aferente] impiedica introducerea greutati zonei
aferente a placii n conditiile n care ea a fost deja calculata prin activarea
optiunii de considerare a greutatii proprii.
Trebuie notat faptul ca n timpul importului grinzilor din programul
Ossature, nu se tine cont de greutatea proprie a zonei aferente de placa,
acesta fiind integrata n ncarcarile permanente.


Combinatii

Aceasta sectiune permite introducerea coeficentilor de calcul pentru
ncarcarile normate n vederea obtinerii combinatiilor de ncarcari de calcul.


Calcul
Momente

Aceasta fereastra este interactiva si va permite redistriburea
momentelor pentru grinda continua prin definirea manuala a coeficientilor de
reducere (n [Coef] din partea stnga a ferestrei).
Puteti de asemenea sa definiti valorile pentru redistribuirea momentelor
pentru reazemele de margine si pentru reazemele intermediare.
Apasnd pe [Actiune] si veti avea automat valorile corespunzatoare
diverselor reazeme.

Predimensionare
Permite introducerea criterilor de predimensionare.

Meniul documente

Comenzile disponibile n acest meniu sunt tratate n ARCHE PLATFORMA .

Meniul nlantuire
Comenzile disponibile n acest meniu sunt tratate n ARCHE MODULE DE
ARMARE .

Note de calcul

Aceasta sectiune serveste la configurarea notelor de calcul, unde
puteti defini continutul acestora.


Puteti sa includeti n notele de calcul toate optiunile folosind butonul
[Toate optiunile].
Puteti sa indicati de asemenea realizarea notelor de calcul pentru
anumite travee sau pentru toate traveele n cazul grinzilor continue.

Afisaj
Aceasta comanda permite alegerea continutului paginilor de afisaj
ale programului.


Pentru pagina de introducere a datelor, puteti selecta ncarcarile pentru
a le vizualiza dupa:
cazul de ncarcare
tipul de ncarcare.
Pentru toate paginile ce prezinta diverse curbe si diagrame, programul
ofera posibilitatea de configurare a datele relativ la aceasta folosind optiunile
din submeniul "comentarii".
Submeniurile "solicitari ", "eforturi" si "sageti " seteaza diversele optiuni ce
se vor regasii n componenta acestora din cadrul sectiunilor programului.

Planul de armare

Aceasta sectiune permite configurarea planului de armare. Astfel,
utilizatorul poate alege ce doreste sa contina planul, n ce mod sa fie

reprezentate elemetele acestuia si plasarea eventualelor sectiuni sau elevatii
din cadrul planului.

Alegerea formatului pentru sispunerea planului se face utiliznd
[Definirea formatului paginii].
Submeniul "Detalii" permite afisarea indicatii, tipul liniior, grosimea...).
[Afisaj] permite selectarea detaliilor pe care utilizatorul le doreste
reprezentate n planul de armare.
[Parametrizare] permite accesul la o fereastra, ce permite alegerii
grosimii armaturilor si a factorului de scalare verticala.

Meniul utilitare

Comenzile din acest meniu se regasesc n ARCHE MODUL DE ARMARE


Adaugarea armaturii

Se ntmpla adesea ca utilizatorul sa doreasca sa faca unele modificari
n planul de armare. Pentru aceasta, poate folosind planul desenat sa traseze
orice fel de elemente suplimentare :arce, linii, linii curbe...
n cazul n care utilizatorul doreste adaugarea de bare de armare cu
configuratie specifica este indicat sa foloseasca optiunea "adaugarea de
armaturi"
Aceasta este accesibila pornind de la planurile de armare cu ajutorul
icoanei ,
ceea ce ca duce la afisarea ferestrei urmatoare:

n primul rnd, trebuie introdus numarul traveii careia apartine bara.
Apoi, trebuie definit planul n care va fi dispusa. Cel mai dificil este calculul

coordonatelor din punct de vedere al ancorajului armaturii. Acesta
corespunde portiunii n rosu din schema.
Un mod mai simplu consta n a utiliza coordonatele din planul de
armare (ALT+D) si a folosi aceste date cu ajutorul icoanei .
Trebuie apoi ales apoi tipul de bara din lista desfasuratoare.

Revenind n planul de armare, barele sunt reprezentate si completate n
extrasul de armatura.

Curbe nfasuratoare
nainte de a determina momentele maxime si minime pe travee si pe
reazeme, se aplica diferite cazuri de ncarcari pe grinda
a) Conventii folosite

b) Momentul maxim pe travee
ncarcarea traveii luate n consideratie si traveele nvecinate (daca
exista) nencarcate.


c) Momentul minim pe travee
Traveele considerate nencarcate si traveele nvecinate (daca exista)
ncarcate

Reducerea Momentelor
Pentru a se tine cont de redistribuirea momentelor pe grinda, se va tine
cont de reducerea momentelor de pe reazem si redistribuirea sa n cmp.
Coeficientul de reducere poate fi aplicat pe fiecare travee, aceasta
diminund momentele pe reazem si marind momentele pe travee:
Formula clasica a rezistentei materialelor:
M
BC
(x) =
BC
(x) +M
B
. (1-x/L
BC
) +M
C
. x/L
BC
Formula adaptata pentru Arche Grinda:
M
BC
(x) =
BC
(x) + R
B
. M
B
. (1-x/ L
BC
) + R
C .
M
C
. x/L
BC
Cu :
M
BC
(x) : valoarea momentului real pe o abcisa oarecare a traveii BC.
BC
(x) : valoarea momentului n ipoteza de simpla rezemare pe o
abcisa oarecare a traveii BC.
M
B
: valoarea momentului real pe reazemul B
M
C
: valoarea momentului real pe reazemul C
L
BC
: deschiderea traveei BC
x : abscisa considerata a traveei BC
R
C
: valoarea coeficientului de reducere al momentului M
C
(n %).

R
B
: valoarea coeficientului de reducere al momentului M
B
(n %).
Daca R
C
et R
B
sunt peste 100 %, momentele pe reazeme vor fi mai slabe
si momentele n cmp mai puternice.
Programul defineste implicit valorile de 15 % pentru reazemele de
margine si 65 % pentru reazemele intermediare repectiv 100 % pentru
console.
Pentru a reveni laformula clasica a rezistentei materialelor este suficient
sa se impuna sistematic valorile de 100 % pentru reazemele de margine si
pentru reazemele intermediare.
Pentru a regasi datele prin metoda celor 3 momente, coeficientul de
reducere pe reazemele intermediare trebuie ales de 65%.


Repartitia armaturilor longitudinale.
Pasul nr 1: Determinarea armaturilor teoretice
Odata momentele ncovoietoare determinate (dupa SLU si SLS) se
determina apoi n conformitate cu STAS 10107/0-90 cantitatea de armaturi
teoretice ce este necesara pentru fiecare sectiune a grinzii, tinndu-se cont
de procentajul minim de armare.

Pasul nr 2: Corectarea curbei
Odata curbele armaturilor teoretice determinate, se determina maxima
pe travee, pe reazeme si pe abscise si se impune maxima pentru zona de la x -
0.8 h la x +0.8 h
1

Pasul nr 3: Epura repartitiei armaturilor longitudinale
Numarul de rnduri si numarul barelor pe rnd sunt determinate fie
automat (dar tinnd cont de geometria traveii), fie manual.

1
h correspond la hauteur de la trave considre.

TUTORI AL
Pasul nr 1
Scopul:
Scopul acestui ghid este de a sprijini utilizatorul cu ajutorul unui
exemplu simplu, pas cu pas, sa deprinda rapid cei mai importanti pasi n cadrul
analizei si determinarii armaturii unei grinzi, nainte chiar de a cunoaste pe
deplin functionarea modulului Arche Grinda.

Dupa lansarea OMD, creati-va un nou director de lucru (CTR+N), apoi
lansati grinda din meniul utilitare (vede-ti documentatia OMD pentru mai multe
detalii)


Pasul nr 2

Odata lansat modulul Grinda, folositi comanda [Nou] din meniul [Fisier]
(sau CTRL+N). Indicati n fereastra ce se deschide numele fiserului nou
creat, n care veti lucra n continuare

Vom alege n continuare sistemul de unitati de masura n care vom
lucra.
Comanda (Optiuni/ unitati) va deschide fereastra cu sitemul de unitati
de masura folosit.
Verificati ca fortele sa fie n "Tone-forta" eforturile n "MegaPa", lungimile
n "Metri".Alegeti "Tone" pentru mase.

Pasul nr 3

nainte de a defini geometria grinzii, trebuie alese ipotezele de calcul.


n (Ipoteze/ Beton armat), vom introduce caracteristicile betonului armat
folosit si a mediului de lucru al grinzii. Introduceti valorile Bc=25 (clasa
betonului), Ra =300 MPa (armatura longitudinala - corespunzator PC52),
Rae =210 MPa (armatura transversala - corespunzator OB37). Acestea sunt
valorile implicite si ar trebui sa fie deja setate.nchideti fereastra.
n (Ipoteze/ Armatura/ Transversal) n sectiunea [Forma], alegeti etrierii.
nchideti fereastra.


n (Ipoteze/Armatura/ Ancoraj), optati pentru ancorajul armaturilor
longitudinale luate n calcul. Implicit, functia "Ancoraje admise" este activa pe
reazemele marginale. Impuneti diametrul barelor pentru ancorajele se vor
realiza cu ajutorul ciocurilor. Aceleasi optiuni vor fi aplicabile si pentru
reazemele intermediare respectiv pentru console.
Pentru a alege tipul ancorajului (bare drepte, n echer, la 135 sau 45 de
grade) apasati pe [Tip de ancoraj implicit]. Pentru acest exemplu alegeti
Echer. Iesiti din aceasta fereastra.
Alegeti acum (Optiuni/ Aplicatii ). Verificati ca butonul [Lansarea
sintezei dupa calcul] este activat. n caz contrar, activati-l. De fiecare data
cnd lansati un calcul, veti obtine automat si o lista cu posibile avertismente si
erori pe care programul le-a detectat.

Pasul nr 4
Vom configura pentru nceput geometria grinzii.

Definiti pentru nceput 3 travee. Aceasta o vom realiza prin copierea
traveii existente, efectuati clic pe icoana .Se vor crea doua travee.
Traveea activa va fi intotdeauna semnalata printr-o bara albastra.
Pentru a putea realiza consola apasati icoana , din partea stnga
a ecranului.
Odata creata structura cmpurilor grinzii, vom introduce
caracteristicile geometrice ale grinzii pe fiecare travee.
Pentru aceasta, vom ncepe cu consola. Apasati pe consola si
bara albastra se va muta pe aceasta travee. Apasnd nca o data pe

consola se va activa fereastra de definire a geometriei aceasteia. Vom
alege o deschidere de 1.500 m, folosind butonul [Deschidere].
Toate deschiderile se vor defini ca deschideri ntre fetele reazemelor
(lumina).
Introduceti B0 =0.300 m cu butonul [B0] si H =0.600 m cu butonul [H].
Activati si cea de-a doua travee, apasnd pe sectiunea sa.
Bara albastra trebuie sa se situeaze de aceasta data deasupra acesteia.
Reapasnd pe sectiune, veti obtine o fereastra ce va permite
introducerea caracteristicilor.
Indicati deschiderea de 4.000 m, B0 =0.300 m si H =0.700 m.
Treceti la a treia travee prin aceeasi operatie.
Introduceti o deschidere de 7.000m, B0 =0.300 m si H =0.700 m.
Impuneti prin [Reazem stng] dimensiunea : 0.20 m.
Pentru ultima travee, indicati o deschidere de 5.000 m, B0 =
0.400m si H =0.650 m.
Pasul nr 5

n continuare vom defini ncarcarile.
Activati consola, apasnd pe traveea aferenta.
Apasati pe icoana , aceasta fiind icoana de definire a ncarcarilor
punctuale.
n fereastra tocmai deschisa, apasati pe sageata galbena din partea
stnga jos pentru a insera o noua ncarcare n lista.
Introduceti valoarea primei ncarcari G = 3T n zona de definire a
ncarcarilor permanente (este suficient introduceti valoarea 3 - unitatile
sunt automat preluate din fereastra de definire a unitatilor de masura)
ncarcarea va fi aplicata n abscisa 0, deci nu vom modifica valoarea
implicita.
Introduceti n acelasi fel cea de a doua ncarcare concentrata pe cea
de a treia travee.
Pentru aceasta activati traveea, si apasati pe icoana .

Inserati o noua ncarcare si introduceti valorile G = 3T si Q = 4T
introducnd 3 n cmpul [permanent] si 4 n cmpul [Exploatare].
Introduceti abscisa, introducnd 3 n [Abscisa].
Introduceti cea de a treia ncarcare concentrata pe cea de a patra
travee, efectund aceeasi operatie, cu valorile G =5T si Q =7T n abscisa de
2m.
Veti introduce acum ncarcarea repartizata pe cea de a doua travee
Apasati pe cea de a doua travee pentru a o activa.
n grupul "ncarcari" apasati pe icoana - pentru definirea
ncarcarilor uniform distribuite.
Introduceti caracteristicile ncarcari: : G =4T, Q =2T pe 2.5m pornind de
la abscisa 1m. Pentru aceasta introduceti valorile:
-4 n [permanent]
-2 n [Exploatare]
-1 n [Abscisa]
-2.5 n [lungime]
Parasiti fereastra.
Introduceti n continuare ncarcarea trapezoidala pe cea de a patra
travee.
Activati traveea si apoi apasati icoana ce reprezinta ncarcarile
trapezoidale.
Pentru a ncarca ntreaga travee, apasati pe icoana "travee" (icoana
din partea de jos a ferestrei)
Abscisa si lungimea se ajusteaza astfel nct sa se ncarce ntreaga
travee.
Trebuie introduse ncarcarile: G1 = 1T, Q1 = 2T, G2 = 3T, Q2 = 4T,
introducnd:
-1 n[permanent]
-2 n [Exploatare]
-3 n [permanent2]
-4 n [Exploatare 2].
nchideti fereastra.

Pasul nr 6

Ati definit pna n acest moment geometria grinzii ca si ncarcarile
aplicate.
Puteti sa lansati calculul pentru a determina armatura sub ipotezele de
calcul si armare indicate n etapa 4.
Apasati pentru aceasta pe , situata n partea dreapta a ferestrei
principale.
Calculul se lanseaza, iar dupa efectuarea acestora icoana devine .
Un avertisment trebuie sa apara pentru a indica daca exista erori.
Dupa parcurgerea ei, nchideti aceasta fereastra.

Pasul nr 7

Acum, vom apela sectiunile de exploatare a rezultatelor, afisare
armare si efectuare a eventualelor modificari.
Pentru a vizualiza curbele cu solicitari, alegeti (Afisaj/ Solicitari)
Pentru a vizualiza curbele de forta taietoare si momentului
nconvoietor alegeti (Optiuni/ Afisaj)
n cadrul ferestrei "Solicitari", activati afisarea [Moment ncovoietor] ,
[forta taietoare] si dezactivati [nfasuratoare moment], [nfasuratoare forta
taietoare].
n momentul n care nchideti fereastra, aveti urmatorul afisaj:


Puteti acum sa aflati ct mai multe date despre aceste curbe:
n zona din dreapta a monitorului se va gasi o linie de mira. Cu ajutorul
mouse-lui, apasati pe butonul stnga si deplasati mouse-ul pentru
deplasarea acestei linii de mira. n momentul n care nu mai apasati pe
mouse, obtineti o fereastra ce indica cu precizie valorile de pe curbe
corespunzatoare abscisei.
Pentru determinarea cu precizie a valorilor corespunzatoare unei abscise
date, apasnd pe [X], este suficient sa introduceti valoarea abscisei si
programul v-a muta linia de mira si va afisa valorile corespunzatoare
acesteia.


Pasul nr 8
Puteti sa examinati sageata grinzii cu ajutorul (Afisaj/ Sageata).

Pasul nr 9
Pentru a vizualiza eforturile pe armaturi si pe beton, lansati (Afitaj/
Eforturi).


Modul de interpretare a datelor este similar cu cel din etapa
anterioara.

Pasul nr 10

Pentru afisare rezultatelor relativ la reazeme, puteti sa apelati la
comanda (Afisaj/ Verificare reazeme).


Pasul nr 11

Pentru vizualizarea planului de armare veti folosi comanda (Afisaj/ Plan
interactiv) Veti obtine planul de armare fie pe o singura travee fie pe
ntreaga deschidere.



Pentru a trece la traveea nr 2, apasati pe .
Vizualizati planurile pna la traveea 4.
Pentru a obtine un plan de armare pe toate traveele, apasati pe icoana
.
Pentru a avea acces la optiunile de modificare ale planului apelati
(Optiuni/Planuri).
n cadrul "Vizualizare n pagina", apasati pe [Toate] (traveele).
Ceea ce se vizualizeaza pe ecran, este ceea ce veti putea imprima.
Reveniti la planul de armare a traveei 4.
Pentru aceasta, apasati pe icoana de vizualizare a planului si introduceti
4 n travee. Puteti interveni direct pe traveea vizibila pe ecran.
Sub plan se afla icoanele de armatura (galbene si albe). Apasati
icoana armaturilor inferioare .
n fereastra ce apare, veti vizualiza 2 rnduri de 3 bare 20.
Schimbati "cioc la 135", ntr-un "Echer", apasnd pe [cioc la 135] si
selectnd n lista ce se deschide [Echer]. nchideti fereastra.
Calculul de ancoraj este automat refacut, iar planul este reactualizat. Puteti
de asemenea, cu ajutorul icoanelor situate n partea stnga a ecranului sa
modificati diferitele armaturi.
Plan

ntrebare: Cum afisam toate traveele pe plan?
Dupa ce ati ales afisajul planului de armare (Afisaj/Plan), trebuie sa
deschideti fereastra cu optiunile de modificare a planului. Pentru aceasta
fie alegeti comanda (Optiuni/Planuri), fie apasati pe icoana
corespunzatoare (situata n partea stnga).
n cadrul sectiunii "vizualiazare n pagina", e suficient sa apasati pe
[Toate traveele].
n momentul n care parasiti fereastra, toate traveele vor fi afisate.
ntrebare: Cum se pot adauga barele de continuitate?
Apelati sectiunea cu planul de armare prin comanda (Afisaj/ Desen).

Trebuie apoi sa apasati pe icoana de modificari si de introducere a
barelor de continuitate. Veti avea acces astfel la o fereastra ce va
permite sa pozitionati si sa determinati barele de continuitae de pe traveea
activa.
Cum se schimba scalarea reprezentarilor armaturilor ?
Cnd sectiunile sunt de dimensiuni mici, poate fi necesar sa se ngroase
armaturile, astfel nct citirea planului sa fie mai usoara.
Pentru a putea face acest lucru, trebuie folosita comanda
(Optiune/ Plan) ce deschide fereastra de setare a optiunilor planului de
armare. Puteti alege grosimea necesara cu ajutorul butonului [Grosimea
armaturilor].

Cum se parametreaza punerea n pagina a afisajului planurilor?
Prezentarea planurilor este complet parametrabila.
Puteti sa schimbati diapunerea diferitelor elemente ce compun planul
folosind comanda (Optiune/Plan).
Cu ajutorul sectiunii [Definirea formatului paginii] veti obtine o fereastra
ce va propune patru dispuneri n plan. Puteti alege elementele
componente ale planului n cadrul "vedere", unde puteti sa activati:
afisarea elevatiei
afisarea sectiunilor
pe reazem stng
n travee
pe reazemul drept
afisarea extrasului de armatura

Introducerea datelor
ntrebare: Cum se pot modifica toate sectiunile?

Alegeti traveea de referinta si apasati pe icoana .
Selectati atunci optiunea [Sectiune] si tastati [Toate traveele].


ntrebare: cum putem duplica o travee?

Puteti sa duplicati o travee cu toate caracteristicile geometrice si
ncarcarile sale pe o travee adiacenta.
Pentru aceasta apasati pentru a duplica pe traveea din dreapta sau
pe pentru a duplica pe traveea stnga.

ntrebare: Cum se face o reducere de sectiune?
Este suficient sa tastati .
Veti avea acces la o fereastra ce va permite sa alegeti reducerea de
sectiune si sa indicati caracteristicile geometrice.

ntrebare : Cum se poate crea o consola?
Este foarte simplu:
Pentru a adauga o grinda consola la stnga, trebuie sa activati
Pentru a adauga o grinda consola la dreapta, trebuie sa activati .

ntrebare: Cum se poate crea o ncastrare?
Pentru a ncastra o grinda la stnga, trebuie sa activati .
Pentru a ncastra o grinda la dreapta, trebuie sa activati .

ntrebare: Cum se vizualizeaza ncarcarile?
Pentru a vizualiza sarcinile pe o travee, apasati deasupra traveei luate n
calcul.
Va aparea un tabel, ce va trece n revista toate ncarcarile la care este
supousa traveea.

Calculul


ntrebarea: Cum distribuim momentele pe reazem?
Exista o fereastra ce permite redistribuirea momentelor pe reazem.
Trebuie sa utilizata comanda (Ipoteze/Calcul/Moment).
Este suficient sa se introduca diferite valori cu ajutorul [Coef.] ce
corespunde diverselor reazeme. Raportati-va la manualul tehnic pentru o
mai mare precizie.

ntrebare: Cum se poate realiza o predimensionare?
Trebuie sa va aflati n sesiunea de introducere a datelor (daca nu, apelati
Afisaj/ introducere).
Alegeti ipotezele de predimensionare n meniul
Ipoteze/ Calcul/ Predimensionare. Lansati predimensionarea prin .

ntrebare: De ce exista portiuni libere ntre etrieri?

Cnd se afiseaza planul de armare, se poate constata ca etrierii nu
sunt amplasati la distate egale de-a lungul grinzii si ca mai exista portiuni
unde acestia sunt pozitionati mai rarefiati.
Aceasta nu este o eroare, ci aplicarea normelor pentru armaturile
comprimate.
Pentru a va convinge de aceasta, este suficient sa vizualizati armaturile
longitudinale (prin comanda Afisaj/Armatura/Longitudinal). Armaturile
comprimate apar colorate n albastru. n zona armaturilor comprimate
regula stipuleaza o distanta minima de 15 diametre ale armaturii
longitudinale.
ntrebare: De ce eforturile pot fi depasite?
Este posibil sa obtineti eforturi mai mari dect eforturile maxim
admisibile. Pentru a le vizualiza, apelati (Afisaj/ eforturi)
Aceasta se datoreaza metodei de calcul non-iterativ ARCHE GRINDA.
Pentru nceput, programul determina sectiunea armaturii teoretice At,
localiznd centrul de greutate al armaturii la 0.9*h de fibra superioara.


Diverse
ntrebare: Cum se importa Structura?

n Effel Structura, exportul structurii cu ajutorul comenzii (Fisiere/ Export/
ARCHE).
Pentru a importa toate grinzile structurii, trebuie sa utilizati (nlantuire/ Import
OST).
Atunci veti avea acces la o fereastra ce permite configurarea
proiectului pe baza elementelor importate.
Programul va ofera posibilitatea sa :
determinati armatura
determinati predimensionarea
suprima fisierul creat n Ossature n momentul exportului.
generati notele de calcul
Puteti selecta anumite grinzi, pentru a nu le exporta pe toate,cu ajutorul
[Selectie]. Daca nu doriti sa importati dect o singura grinda, activati-o si
folositi comanda (Fisier/ Import/ Arche). Doar grinda selectata va fi importata
n modulul ARCHE.

ntrebare: Cum se face exportul spre Ossature ?

Exista doua posibilitati de export.
Puteti exporta un set de grinzi selectate sau numai o singura grinda.
Pentru a exporta un set de grinzi, folositi comanda (nlantuire/Export OST).
Tastati [Selectie]. Selectati etajele si grinzile pe care doriti sa le exportati.
Pentru a exporta toate grinzile, este suficient sa le selectati pe toate cu
ajutorul sectiunii [ Toate grinzile].
Pentru a exporta o singura grinda, este suficient s-o activati si sa o
exportati prin comanda (Fisiere/Export/ARCHE).

ntrebare: Cum realizam desenele n serie?

Este posibil sa vizualizati mai multe planuri de armare ntr-o singura
operatie.
Pentru aceasta folositi comanda (nlantuire/ Desene) n serie.
Veti avea o fereastra ce permite:
genera un DXF
genera un fisier ce poate fi tiparit cu ajutorul unui ploter
Apasati pe butonul [Lansare] pentru aceasta.

ntrebare: Cum printam o singura data?

Trebuie folosita optiunea de imprimare ulterioara.
Cnd doriti sa imprimati documentele, alegeti optiunea [Ulterior] din
fereastra (Documente/ Imprimare).
Toate fisierele vor fi pastrate ntr-un fisier de lucru si nu vor fi transmise la
imprimanta. Cnd veti dori sa le printati, alegeti meniul OMD si afisati
documentele cu (Afisaj/Documente). Tastati documentul n .emf . Desenul se
va deschide ntr-un editor grafic ce permite imprimarea documentului.

ntrebare : Cum scoatem toate notele o singura data?

Trebuie folosita comanda (nlantuire/ Calcul n serie)
n fereastra care apare, dezactivati:
[Determinarea armaturii]
[Determinarea predimensionarii ]
[Calculati din nou ]
Activati : [Generati toate notele de calcul]
Utilizati butonul [Selectie] nainte de a selecta grinzile pentru care doriti nota
de calcul. Realizati notele de calcul prin [Calcul n serie].

ntrebare: Cum putem obtine un istoric cu toate datele?


Alegeti (Optiune/ Note) pentru a obtine fereastra de configurare a notelor
si alegeti optiunea [Imprimarea datelor]. Alegeti optiunile pentru toate
traveele n "Alegere travee".

ntrebare: Cum se realizeaza o antemasuratoare?

Pentru nceput, trebuie lansat calculul. Daca nu s-a realizat, apasati pe
icoana !!!.
Apelati (nlantuire/ Antemasuratoare generala(sau (nlantuire/ calcul n
serie).

ntrebare: Cum se realizeaza o nota personalizata?
Apelati (Optiune/Note)
Alegeti elementele pe care doriti sa le intergrati notei si pozitia acestora.

Arche Grinda

Transféré par

Informations du document

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Arche Grinda

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

ARCHE POUTRE Edition July 2002

GRAITEC - Groupe d'assistance informatique technique 1

Vous aimerez peut-être aussi