Autismul este o boal caracterizat de scderea capacitii de a interaciona pe plan social

i de a comunica, de comportament stereotip i repetitiv cu simptome ce se manifest de

obicei naintea vrstei de 3 ani. Aproximativ 75 din indivizii afectai manifest i
!andicap mintal.

Introducere

n "#$3 doctorul %eo &anner a descris pentru prima dat "" copii care s'au prezentat la
clinica sa cu o combinaie de (rave deficite de vorbire marcate de anormaliti n
interaciunea social i o nclinaie spre comportamente stereotipe, repetitive i
ritualisitce. Aceti "" copii au fost primii copii dia(nosticai cu autism infantil. )ei
denumirea iniial a evideniat c autismul infantil e observat n copilrie i documentele
descriu comportamentul autist la copii, acum este clar c autismul e vzut ca o boal pe
tot parcursul vieii a crei tip i severitate se modific n timp odat cu dezvoltarea
individului.


Definiia Autismului i Strile nrudite
Autismul este un sindrom comportamental definit de un curs caracteristic i de apariia
simultan a unor purtri particulare n trei mari domenii. n acest moment, cea mai
utilizat definiie a autismului este cea publicat n "#$$ de ctre Asociaia *si!iatric
American n Manualul de diagnostice i statistice al bolilor mintale (Diagnostic
and Statistic Manual of Mental Disorder)- DSM-IV. *entru a se stabili un dia(nostic de
autism, aceast definiie presupune ca individul s manifeste+
,"- o scdere n interaciunea social , manifestat de cel puin dou articole din A." n
Tabelul 1-.
,/- o scdere n comunicare , manifestat de cel puin un articol din A./ n Tabelul 1-.
,3- un comportament, interese i activiti restrictive, repetitive i stereotipe
,manifestate de cel puin un articol din A.3 n Tabelul 1-.
,$- simptomele aprute naintea vrstei de 3 ani.
)e multe ori anormalitile comportamentale sunt observabile de la cele mai fra(ede
vrste. 0otui, ntr'un mic numr de cazuri exist o perioad de dezvoltare normal
urmat de o re(resie i de manifestarea simptomelor autiste. n (eneral, simptomele se
sc!imb odat cu dezvoltarea i se pot mbunti considerabil. 1n mic se(ment de
indivizi manifest o nrutire n timp a comportamentului ritualistic'repetitiv.
)e la prima descriere a autismului fcut de &anner, au fost observate alte boli care sunt
similare cu autismul dar difer n prezentare. mpreun cu autismul, aceste boli
, sindromul 2ett, sindromul Asper(er, dezvoltare pervaziva, 3c!ild!ood disinte(rative
disorder4 etc- sunt cate(orizate sub numele de boli pervazive de dezvoltare , *)) 5
pervasive developmental disorders-.
)intre acestea, probabil cel mai cunoscut sindrom este Asper(er. Aceast boal este
uneori (reu de deosebit fa de autism la indivizii care au un nivel normal de inteli(en,
validitatea acestor diferene este dezbtut n prezent de ctre cercettori si doctori.
)efiniia dat de )67'89 specific faptul c in cazul sindromului Asper(er, pe ln(
inteli(ena normal, impedimente n interaciunile sociale, comportament stereotip i
repetitiv , indivizii ar trebui sa nu aib nici o ntrziere n dezvoltarea limba:ului , de
exemplu copiii spun cuvinte pn la / ani i fraze pn la 3 ani -. 6e pune dia(nosticul
unei boli pervazive de dezvoltare n cazul n care individul are deficite n toate domeniile
tipice pentru indivizii autiti.
1ltimele dou boli care fac parte din cate(oria *)), 3c!ild!ood disinte(rative disorder4
si sindromul 2ett sunt mult mai puin ntlnite dect cellalte trei boli din aceast
cate(orie. 3;!ild!ood disinte(rative disorder4 este dia(nosticat la copii de / sau mai
muli ani de dezvoltare aparent normal i care au o re(resie marcant i ulterior
manifest comportamentul asociat autismului. <n cazul copiiilor cu aceast boal este
foarte important s se exclud orice alt boal care poate fi identificat , de exemplu
3metac!romatic leucod=strop!=4- i care ar putea fi cauza simpotmelor manifestate.
)ia(nosticarea sindromului 2ett se face cnd la copiii de 5 luni cu o dezvoltare normal
apar micri stereotipe ale minilor, o slab coordonare, limba: n(reunat i ncetarea
creterii capului. <n cazul autitilor se manifest o continu dezvoltare a ndemnrilor si
diminuarea n timp a unor caracteristic anormale dar la indivizii dia(nosticai cu
3c!ild!ood disinte(rative disorder4 i sindromul 2ett ele se nrutesc n timp.
<n timp ce definiia autismului e limitat la trsturile prezentate n Tabelul 1, mai exist
un numr de alte trsturi care descriu boala. Aproximativ 75 din indivizii cu autism au
abiliti intelectuale n zona retardrii mintale , de exemplu un 8.> mai mic de 7? -.
*rezena unei retardri mentale severe , de exemplu un 8.>. mai mic de 35- deseori
n(reuneaz dia(nosticarea autismului datorit numrului limitat de
activiti@comportamente i abiliti care sunt necesare n observarea bolii. *e ln(
dificultile n interpretarea rezultatelor testului de 8.>, se adau( i faptul c indivizii
autiti demonstreaz frecvent un model de abiliti mprtiate pe parcursul unor teste
standradizate , de exemplu+ o discrepan ntre 8.>'ul verbal i cel nonverbal- sau un
limba: limitat ori c!iar lipsa lui definitv. )ei un numr de studii au demonstrat punctele
tari , de ex+ decodarea- i slbiciunile caracterisitice , nele(ere, (ndire abstract - totui
nu exist nici un tipar care s poat fi observat la toi indivizii autiti i nici deficite
neuropsi!olo(ice.
*e ln( retardarea mintal, autismul apare n con:unctur cu alte dificulti n
comportament cum ar fi !iperactivitate i a(resivitate ctre propria persoana sau ctre cei
din :ur la un nivel att de ridicat nct necesit interveni adiionale celor menite s lupte
cu boala propriu'zisa.


;riterii pentru dia(nosticarea autismului .
". 1n total de A , sau mai multe- din urmatoarele+
,"- impedimente n interaciunea social, manifestate sub forma a cel puin dou din
urmtoarele+
,a- impedimente marcante n utilizarea unor comportamente nonverbale cum ar fi
privitul oc!i n oc!i, expresiile faciale, poziiile corpului
,b- eecul n dezvoltarea unor relaii caracteristice nivelului de dezvoltare
,c- lipsa dorinei de a imprtai plcere, interese sau realizari cu alte persoane, de
exemplu nu sunt artate sau aduse obiectele de inters de ctre pesoanele autiste -
,d- lipsa reciprocitii sociale sau emoionale
,/- imedimente in comunicare, manifestate sub forma a cel puin unuia dintre
urmtoarele+
,a- ntrzierea sau lipsa total a lima:ului verbal , fr a fi nsotit de ncercarea de a
compensa aceast lips prin moduri alternative de comunicare cum ar fi (esturile sau
mimarea-
,b- la indivizii cu un limba: potrivit apare un imepdiment n abilitatea de a iniia sau
susine o conversaie cu ceilali
,c- limba: stereotip i repetitiv sau limba: idiosincratic
,d- lipsa :ocului variat i spontan sau a :ocului social imitativ potrivit vrstei
,3- comportamente, interese i activitai reduse, repetitive i stereotipe, manifestate sub
forma a cel puin unuia din urmtoarele+
,a- interes redus i anormal n intensitate sau concentrare
,b- aderena aparent inflexibil pentru un ritual specific i nefuncional
,c- maniere stereotipe sau repetitive , de exemplu+ flfirea sau rsucirea minii sau a
de(etului, sau micari complexe ale ntre(ului corp-
,d- preocupri insistente pentru pri ale obiectelor

". ntarzieri sau funcionri anormale ntr'unul din urmtoarele domenii+
,"- interaciune social
,/- limba: asemntor cu cel din comunicarea social
,3- :oc simbolic sau ima(inativ
.




Predominana Autismului

B estimaie moderat a predominaiei autismului este de aproximativ $'5@"? ??? indivizi.
0otui, estimrile recente urc pn la "?@"? ???. )ac ar fi sa facem o comparaie, cea
de'a doua rat,de "?@"? ???, este aproximativ e(al cu rata de nateri a indivizilor cu
sindromul )oCn, cea mai cunoscut boal cromozomial i cauza cea mai des ntlnit
cauz a retardrii mentale. )iferena dintre ratele de predominan din diferite studii este
cauzat n mare parte de faptul c, de'a lun(ul timpului, criteriile de dia(nosticare s'au
sc!imbat de la primele descrieri ale lui &anner iar cel curent este mai lar( dect criteriul
anterior utilizat. Bdat ce s'a nscut un copil autist, riscul de a se nate un alt copil autist
variaz ntre 3 pna la 7. Autismul apare de $ sau 5 ori mai des la brbai dect la
femei.


Teorii euro!si"olo#ice i $aracteristici
6tudiile neuropsi!olo(ice, pe ln( faptul c se concentreaz asupra trsturilor
autismului, au i o alt int, aceea de a descoperi deficitul sau deficitele co(nitive
fundamentale ce se afl n spatele anormalitilor comportamentale observate n cazul
acestei boli.0rei dintre cele mai importante teorii presupun c exist deficite co(nitive
fundamentale n funciile executive,coerena central i elaborarea unei teorii, preri.
3Dunctii executive4 este un termen care acoper o lar( zon de procese co(nitive
superioare cum ar fi capacitatea de a se libera de context, in!ibarea unor rspunsuri
nepotrivite, planificarea, ndeplinirea unei sarcini, sc!imbarea sarcinilor i monitorizarea
lor. *entru examinarea acestor procese s'au creat nite teste neuropsi!olo(ice cum ar fi
0urnurile din Eanoi si 6ortarea Fisconson a crilor de :oc care au scos la iveal functii
executive anormale n autism. <n particuar, deficitul n capacitatea de a trece de la o
sarcina la alta este considerat paralel cu acel comportament ritualistic'repetitiv observat
n autism i reprezint caracteristica definitorie a acestei boli.
B a doua teorie neuropsi!olo(ic despre autism afirm c persoanele autiste au o slab
coeren central. ;a dovad n susinearea acestei teorii este faptul c autitii nu pot
deosebi tipare, modele sau stimuli ntr'un context cu neles, spre deosebire de o persoan
care nu sufer de aceast boal. Acest deficit poate nsemna limitare n procesarea unor
evenimente sau stimuli importani dar poate sevi la creterea performanei unui individ
autist de a procesa stimuli ntmpltori, observaie ce a fost fcut n mai multe studii. )e
exemplu, ntr'un studiu, indivizii autiti au dovedit c au o capacitate relativ dezvoltat n
a'i aminti cuvinte ntmpltoare, fr sens dar au avut rezultate proaste n a'i aminti
propoziii cu nteles.
B a treia ipotez su(ereaz c indivizii autiti au un deficit n a crea o prere despre sine
sau o teorie despre starea mental intern a celorlali, cum ar fi dorinele i credinele lor.
Acest deficit este observabil atunci cnd unui individ autist i se cere s prevad
comportamentul unei alte persoane dup ce s'a luat n considerare posibilitatea c
informaia dat acelei persoane poate fi fals sau c individul ar putea avea o opinie
(reit. 1n astfel de exemplu este ilustrat de nereuita copiiilor autiti n urmtorul test+
subiectului i se cere s prevad dac o persoan ar mai cuta un anumit obiect care a fost
mutat de la locul sau ori(inal , din punctul A n punctul G- n timpul ct persoana a fost
afar din ncpere. ;opilul autist nu e capabil s ia n considerare faptul c persoana
respectiv nu poate sti c obiectul a fost mutat , din punctul A n punctul G- ntruct era
absent la aceast mutare. Hl va rspunde c persoana va cuta obiectul n noua locaie
, punctul G-.
)ei toate aceste trei teorii ,deficit n funciile executive, coeren central slab, deficit
n formularea unei opinii- au ncercat s explice caracteristicele comportamentale i
co(nitive ale autismului, nu exist un model unic care s poat explica toate
caractersiticele tuturor indivizilor. )e exemplu c!iar dac teoria deficitului n crearea
unei opinii explic deficitul social observat n autism, ea nu explic suficient
comportamentul ritualistic'repetitiv sau retardarea mental care e prezent pna la 7?
din cazuri.


%a&a %iolo#ic a Autismului
6tudiile recente demonstreaz ca autismul are o baz biolo(ic dar nu s'au determinat
nc mec!anismele pato(enice.%a fel ca orice alta boala comportamental, autismul este
foarte probabil rezultatul final al diferitelor cauze si ci biolo(ice. ;ea mai bun dovad
este faptul c "? din indivizii autiti au totodata i o stare medical fra(il , de exmplu+
sindromul I, scleroz, 3con(enital rubella4 - despre care se crede ca le'a cauzat
simpotemele autiste. %a ceilali #? indivizi unde nu apare nici o alt boal, s'a
descoperit c factorul (enetic are o mare importan. )ovada aestei afrimaii provine din
studiul familiilor i a (emenilor. 6tudiul familiilor a demonstrat c dei riscul apariiei
autismului , adic de a avea un al doilea copil autist- este de doar /'5, aceast rat este
de "?? de ori mai mare dect rata apariiei autismului la restul populaiei. 6tudiul
(emenilor a demonstrat c autismului care apare la ambii membri ai unei perec!i identice
de (emeni , adic (emenii monozi(oi care au "?? acelai material (enetic- are o rat
mai mare , peste A? - dect cea de 3'5 a autismului care apare la ambii membri ai
unei perec!i de (emeni , adic la (emenii dizi(oi care au doar 5? acelai material
(enetic-. ;oncluzia acestor studii este c autismul e o boal (enetic i e rezultatul
interaciunii a mai multor (ene. 6tudii (enetice au ncercat s descopere (ena sau (enele
care sunt responsabile pentru cauzarea autismului n ma:oritatea cazurilor dar dei unele
zone ale (enomului uman sunt considerate ca loc de dezvoltare pentru (ene defecte, nc
nu s'a identificat nici o (en care s :oace un rol n cauzarea autismului.
Daptul ca autismul e consierat o boal (enetic pare (reu de crezut pentru c rare ori se
poate observa o familie cu mai mult de un membru autist. 0otui, un astfel de criteriu
poate duce la concluzii (reite din mai multe motive. <n primul rnd, comparat cu alte
boli care se cred c se motenesc, diabet, !ipertensiune- autismul este foarte neobinuit.
<n al doilea rnd, foarte puini dintre indivizii autiti se cstoresc i au copii, eliminnd
astfel unul dintre cele mai obinuite moduri de transmitere , adic de la un printe afectat
la copil- i n mod si(ur scznd numrul familiilor cu mai mult de un membru autist. <n
sfrit, se pare c familiile care au de:a un copil autist, n (eneral i limiteaz planurile
de a avea ali copii.
;u toate c puini dintre indivizii autiti au o condiie medical slab, ma:oritatea nu au
nici o anormalitate fizic evident. <n unele studii totui, s'a descoperit c pn la /5
dintre indivizii autiti au suferit de leinuri sau au macrocefalie. 7acrocefalia nu
cauzeaz simptomele autismului dar e considerat ca fcnd parte din mecanismul cerebral
ce cauzeaz autismul.
<n urma ctorva studii neuropatolo(ice realizate postmortem s'a observat o proast
dezvoltare a structurilor n mai multe zone distincte ale creierului. <n sistemul limbic,
anormal de mic, au fost detectate celule dens mpac!etate pe cnd n cerebel exista o
descretere a numrului de celule *urJin:e. 6'a observat i o cretere substanial a
creierului dar numai n anumite re(iuni , ca de exemplu lobul temporal, parietal si
nucleii-. <n contrast cu aceasta, corpul callos, o conduct fibroas care lea( cele dou
emisfere ale creierului, a sczut n mrime n partea de mi:loc i posterioar a sa.
;reterea creierului la indivizii autiti su(ereaz existena unei anormaliti n
dezvoltarea creierului , se produc prea multe celule nervoase, nu se elimin destul esut
nervos prin procesul normal de eliminare a esutului nervos n perioada de dezvoltare sau
exist o supracretere a esutului nonneuronal-.
7odul n care sunt distribuite anormalitile n creierul individului autist, mod rezultat
din studiul posmortem, este asemntor cu teoriile neuropsi!olo(ice care su(ereaz c
anormalitile creierului autist nu pot fi localizate doar intr'o sin(ur structur a acestuia.
1nele anormaliti sunt asemntoare cu cele care apar la un adult in cazul unei con(estii
cerebrale, de exemplu, deci nu par a i avea locul intr'o boal despre care se crede c e
rezultatul unei anomali timpurii n dezvoltarea creierului. Astfel c o sin(ur anomalie
timpurie aparut n procesul de dezvoltare al creierului n autism poate afecta mai multe
strucutiri i zone ale acestuia.
Alte studii ale bazei biolo(ice a autismului au artat c exist anormaliti n unele
substane c!imice (site n creier. ;ea mai important descoperire n autism din ultimii
/5 de ani a fost serotonina descoperit la o treime din indivizii autiti. Aceasta
anormalitate n nivelul serotoninei din sn(e este considerat a fi o indicaie ctre
funcionarea sistemului de serotonin din creier i su(ereaz o anormalitate n
metabolismul central de serotonin. Daptul c unii indivizi autiti arat mbuntiri n
comportament n urma administrrii unor medicamente care in!ib serotonina
demonstreaz posibilitatea ca serotonina s aib un rol important n pato(eneza
autismului. Alte studii mai recente s'au ndreptat spre defecte imunolo(ice care ar putea fi
prezente la indivizii autiti. )ac aceste defecte sunt descoperite, mpreun cu anomaliile
substanelor c!imice din creier , de ex serotonina- pot avea un rol important n
dezvoltarea anormal a creierului autist.

Tratarea !ersoanelor autiste
Koile cercetri arat c o intervenie facut devreme n modul de comportare al
pacientului poate avea un rol important n tratamentul autismului. 6e ncerarc s se
descopere care aspecte ale tratrii timpurii a comportamentului sunt mai importante i
care indivizi autiti ar putea beneficia cel mai bine de aceste intervenii. 6'a ncercat
crearea unor dispozitive care s poat dia(nostica din timp prezena bolii. 30!e ;!ecJlist
for Autism in 0oddlers4,;EA0- este un aparat utilizat de ctre medicii primari pentru
detectarea autismului la copiii de "L luni. 30!e Autism )ia(nostic 8ntervieC4,A)8- i
al(oritmul de dia(nosticare ce l acompaniaz pot stabili prezena autismului la copiii n
vrst de / ani.
*e ln( dia(nosticarea din timp, un pas critic n tratamentul unui copil autist este o
evaluare iniial foarte minuioas. Aceast evaluare necist prezena unei ec!ipe
multidisciplinare de medici, incluznd un psi!olo( care s testeze abilitile intelectuale
, 8> -, un medic lo(oped care s evalueze limba:ul, un consultant n educaie care s
determine apitudinile de citire si comportament colar, un psi!olo( sau psi!iatru care s
decopere o potenial problem de comportament.
)ei nu exist tratament pentru autism, toui medicii au a:uns la un conses+ un tratament
adecvat are un imapct important asura bolii. Minta tratamentului este+ s faciliteze
dezvoltarea social i a limba:ului. s scad din problemele comportamentale
, comportament ritualistic, a(ersivitate sau !iperactivitate-. s determine dezvoltarea unor
aptitudini pentru funcionarea independent. s a:ute familiile s fac fa bolii.
8nterveniile comportamentale care se pare c au avut rezultate difer de la unele simple,
cum ar fi antecedentele , prevenirea unor sc!imbri care sunt pe cale s apar, pentru a
limita traumele ce rezult n urma unei sc!imbri abrupte - pna la ncercarea de a nva
pacientul comportamente alternative care s le nlocuiasc pe cele aberante existente , s
dea mna nloc s atin( pe cineva ntr'un mod nepotrivit aunci cnd ii salut -.
Antrenamentul pentru aptitudinile sociale este destul de folositor pentru copii care de:a
pot vorbi, adolesceni i aduli cu autism. 2ezultate importante s'au obinut i n
ncercarea de a oferi i menine un adult autist ntr'un loc de munc pltit.
6e pare c i anumite medicamente au un efect benefic n problemele de comportament,
cum ar fi cele care in!ib serotonina. acestea descresc numrul comportamentelor
repetitive, ritualistice i stereotipe precum i a a(resivitii. Ni alte medicamente au fost
folositoare n tratarea unor comportamente care nu sunt trsturi definitorii ale
bolii, stimulani ai !iperactivitii, , neuroleptice pentru a(resivitate i antidepresive
pentru sc!imbri episodice de stri, somn, pofta de mncare, nivel al ener(iei i (rad de
iratibilitate despre care se crede c reflect o boal afectiv -.

Am scris despre filmul 7ozart si Galena,7ozart and t!e C!ale- si m'am (andit ca ar fi
binevenite cateva informatii despre ideea in :urul careia este facut scenariul filmului si
poate unora o sa fie de folos.
6indromul Asper(er se caracterizeaza printr'o tulburare a dezvoltarii, in care individul
afectat are dificultati in intele(erea modalitatilor de interactiune sociala. Bamenii cu
sindrom Asper(er au unele manifestari de autism ,concentrare anormala asupra propriei
persoane, caracterizata prin tulburari (rave de comunicare, dificultati de concentrare si
interactiune sociala-, in special abilitati sociale slabe si tendinta spre rutina. 0otusi, spre
deosebire de cei cu autism, copiii cu sindromul Asper(er incep sa vorbeasca in :urul
varstei de / ani ,varsta la care se dezvolta vorbirea in mod normal-. Kivelul lor de
inteli(enta este normal sau superior normalului.
Ku se cunoaste cauza exacta a sindromului Asper(er. 6indromul Asper(er tinde sa fie
transmis pe cale (enetica ,tendinta ca 3boala4 sa fie re(asita la mai multi membrii ai unei
familii-, cu toate ca cercetatorii nu au descoperit exact care este (ena vinovata.
Hxista mai multe simptome prin care ar putea sindromul Asper(er sa se manifeste.
;opilul poate avea simptome variate ca si intensitate, de la usoare pana la severe si, de
asemenea, se pot manifesta cateva sau mai multe dintre acestea. )atorita varietatii lar(i a
simptomatolo(iei, nu exista doi copii cu sindrom Asper(er care sa se manifeste la fel.
Sim!tome in tim!ul co!ilariei
*arintii remarca de obicei, simptomele sindromului Asper(er in momentul in care copilul
lor incepe sa mear(a la (radinita si sa interactioneze cu alti copii. Acesti copii afectati de
sindromul Asper(er pot sa se manifeste in urmatoarele moduri+
incapacitatea de a invata te!nici de interactiune sociala si lipsa unor abilitati
sociale innascute, precum capacitatea de a 3citi4limba:ul trupului, de a incepe si
mentine o conversatie si de a'si astepta randul pentru a vorbi
ii displace orice sc!imbare in rutina zilnica
lipsa de empatie ,capacitatea de a recunoaste si a relata emotiile celor din :ur-
incapacitatea de a recunoaste modificari subtile in tonul si accentul conversatiei,
prin care vorbitorul sc!imba sensul unei relatari. astfel, copilul nu va putea
intele(e o (luma, sau un comentariu sarcastic va fi perceput ca atare. de
asemenea, relatarile lui vor fi lipsite de tonuri, accente si intonatie si, astfel, vor fi
dificil de inteles
poate avea un mod formal de a vorbi care este prea avansat comparativ varstei
sale
poate evita sa priveasca direct in oc!ii celor din :ur
poate avea expresii si posturi aparte
poate fi preocupat doar de unul sau cateva lucruri despre care stie foarte multe.
multi copii cu sindromul Asper(er par a fi interesati excesiv de activitati
neobisnuite, precum rezolvarea de puzzle'uri, proiectarea de case, desenarea unor
scene extrem de detaliate sau pot fi pasionati de astronomie
pot sa vorbeasca mult, de obicei despre subiectul favorit. este des intalnit
monolo(ul. (andurile private sunt frecvent exteriorizate
este posibil sa aiba o dezvoltare motorie intarziata. copilul poate invata mai (reu
modul de utilizare a furculitei si a lin(uritei, de a mer(e pe bicicleta sau cum sa
prinda o min(e. poate avea un mod ciudat al mersului, iar scrisul de mana este
frecvent deficitar
poate fi extrem de sensibil si sa reactioneze exa(erat la z(omote de intensitate
mare, la lumini, la (usturi intense sau texturi aparte
poate avea o capacitate de memorare dezvoltata si abilitati aparte in matematica.
copilul poate fi capabil sa memoreze date, formule si numere de telefon cu o
neobisnuita acuratete in ceea ce priveste detaliile.
;u toate ca aceasta afectiune este in multe moduri asemanatoare cu autismul, copilul cu
sindromul Asper(er are, in mod tipic, abilitati normale spre avansate ale limba:ului si
intelectului. )e asemenea, cei cu sindrom Asper(er, in mod tipic, intampina dificultati in
a'si face prieteni si in a se implica in activitati sociale.
Sim!tome in adolescenta si la adultul tanar
7a:oritatea simptomelor persista in timpul adolescentei si, cu toate ca bolnavul poate
incepe sa deprinda abilitati de interactiune sociala, dificultatile in comunicare raman.
*robabil ca vor avea in continuare dificultati in a intele(e comportamentul antura:ului.
Adolescentul cu sindrom Asper(er, precum ceilalti adolescenti, va dori sa'si faca prieteni,
dar se poate simti timid sau intimidat la abordarea celor de varsta lui. 6e va simti diferit
de ceilalti. )atorita faptului ca ceilalti adolescenti pun mare pret pe a fi si a arata 3de
(asca4, efortul de a se inte(ra poate deveni frustrant si epuizant emotional pentru
adolescentii cu sindrom Asper(er. *ot fi imaturi, comparativ cu varsta lor biolo(ica si pot
fi naivi si prea increzatori, ceea ce ii va face tinte usoare pentru bat:ocura si cicalire.0oate
aceste dificultati pot determina adolescentii cu sindrom Aspern(er sa devina izolati si
retrasi din punct de vedere social si sa sufere de depresie si anxietate.
0otusi, unii dintre adolescentii suferinzi de sindromul Asper(er, sunt capabili sa'si creeze
si intretina cateva prietenii de'a lun(ul anilor de scoala. 1nele dintre trasaturile clasice
ale sindromului Asper(er pot functiona in beneficiul adolescentului. Adolescentii cu
sindrom Asper(er sunt in mod tipic dezinteresati in a urmarii normele sociale si de a
(andi dupa niste norme conventionale, permitand dezvoltarea unei (andiri creative si
urmarirea unor interese si scopuri ori(inale. 0endinta lor de a a(rea re(ulile si, de
asemenea, onestitatea lor caracteristica, ii poate spri:ini in a excela la scoala si pe plan
civic.
Sim!tomele adultului
6indromul Asper(er este o afectiune prezenta pe toata durata vietii, cu toate ca are
tendinta de a se stabiliza cu timpul si, de asemenea, uneori se remarca ameliorari. )e
obicei adultii reusesc sa atin(a o mai buna intele(ere a propriilor defecte si calitati. 6unt
capabili sa acumuleze abilitati sociale si sa invete cum sa reactioneze in societate, in
functie de comportamentul antura:ului. 7ulti oameni cu sindromul Asper(er se
casatoresc si au copii.
)ia(nosticul de sindrom Asper(er se stabileste atunci cand se intalnesc anumite criterii.
Acestea includ+
interactiuni sociale defectuoase
comportament, interese si activitati neobisnuite
limba: dezvoltat normal
lipsa tulburarilor in dezvoltarea abilitatilor de autoin(ri:ire si a curiozitatii fata de
mediul incon:urator.
6pecialistii in domeniu vor analiza istoricul medical al copilului si vor obtine informatii
in ceea ce priveste dezvoltarea acestuia, inclusiv date despre dezvoltarea motorie, a
limba:ului, despre domeniile de interes ale copilului si a interactiunilor de natura sociala.
)e asemenea, specialistul se va interesa despre sarcina si despre istoricul medical in
familie ,ce alte boli au fost prezente la rudele directe ale copilului afectat-.
6pecialistul poate investi(a copilul pentru a stabilii daca simptomatolo(ia se datoreaza
sindromului Asper(er.
6e pot indica urmatoarele forme de evaluare+
test psi!olo(ic prin care se evalueaza intelectul si capacitatea de invatare, 8>'ul
,coeficient de inteli(enta- si abilitatile motorii. se poate realiza, de asemenea, un
test de personalitate
evaluarea capacitatii de comunicare, prin care se testeaza (radul de dezvoltare a
limba:ului. copiii se testeaza pentru a evidentia capacitatea lor de intele(ere si de
utilizare a limba:ului in comunicare. de asemenea se testeaza si formele non'
verbale de comunicare, alaturi de limba:ul non'literal, precum umorul sau
metafora. se vor urmarii tonul, intensitatea si accentele utilizate de copil
examinare psi!iatrica prin care specialistul va evalua relatiile copilului cu familia
si apropiatii, reactia la situatii noi si capacitatea acestuia de a intele(e
sentimentele celorlalti, precum si comunicarea indirecta, precum sarcasmul si
cicalirea. medicul psi!iatru va observa copilul acasa si la scoala. de asemenea se
vor investi(a si alte posibile afectiuni, precum anxietatea si depresia, tulburari
care se re(asesc frecvent la cei cu sindromul Asper(er.
%a momentul stabilirii dia(nosticului, medicul specialist va concluziona daca copilul
intruneste criteriile de dia(nostic publicate in 7anualul de )ia(nostic si 6tatistica a
Golilor 7entale ,)67'89'02-, publicatie ce apartine de Asociatia Americana de
*si!iatrie.
1nele calitati care sunt tipice sindromului Asper(er, precum memoria excelenta si
capacitatea de concentrare, pot creste sansele unei educatii universitare si a unei cariere
de succes. 7ulti oameni cu sindrom Asper(er par fascinati de te!nolo(ie si optiunea cea
mai frecventa in ale(erea carierei este cea de in(iner. 0otusi, cariera in domeniul stiintific
este, fara indoiala, sin(ura in care acestia exceleaza. 8ntr'adevar, multe personalitati
istorice au avut simptome ale sindromului Asper(er, inclusiv Wolfgang Amadeus Mozart,
Albert Einstein, Marie Curie si Tomas !efferson" ,sfatulmedicului-