MONEDA Note de Curs ID 2011

Moned i credit (Note de curs)
Timioara, 2011
Bogdan Ion BOLDE 3
Bogdan Ion BOLDE 4
!"#$IN%
I& OBIE!T"L 'I !$!TE$I%TI!ILE E!ONOMIEI MONET$E 7
1.1. Obiectul teoriei monetare 7
1.1.1. Problemele fundamentale ale teoriei i analizei monetare 7
1.1.2. Caracteristicile economiei monetare ca disciplin economic
9
1.1.3. Metodele de abordare a fenomenelor monetare 11
1.1.4. actorii care determin dez!oltarea i diferen"ierea economiei monetare
13
II& MONED 'I (O$MELE %LE 1#
2.1 unc"iile monedei 1#
2.2. Caracteristicile monedei 19
2.3 Ori$inile terminolo$ice ale monedei 2%
2.4. ormele istorice ale monedei 2%
2.&. Ce este moneda' 2#
2.#. unc"iile monedei 2(
2.7. Primele monede 3%
III& %I%TEME MONET$E 4%
3.1. )ntroducere 4%
3.2. *lementele unui sistem monetar 41
3.3. Clasificarea sistemelor monetare 42
3.3.1. +isteme monetare metaliste 42
3.3.2. +istemele monetare nemetaliste
47
3.4. +istemul monetar european &2
I)& !I$!"L*I 'I EMI%I"NE MONET$+ #E TE$ITO$I"L
$OM,NIEI
&#
4.1.Monedele dacilor &#
4.2. Circula"ia monetar ,n secolele - . /)- &7
4.3. Primele monetrii rom0neti &(
4.4. 1nar2ia monetar #%
4.&. 3omanatul lui Cuza #2
4.#. 4nfiin"area sistemului monetar na"ional 5 6eul rom0nesc #4
4.7. Concluzii #&
Bogdan Ion BOLDE 5
)& -$E-TELE MONET$E ##
&.1. Criterii formale i institu"ionale ##
&.2. 7omenclatura a$re$atelor monetare ,n 3omania #7
)I& O(E$T DE MONED+ #(
#.1. Crea"ia monetar a bncilor comerciale #(
#.2. Oferta de moned i crea"ia monetar 7%
#.3. Cauzele crea"iei monetare a bncilor comerciale 72
#.4. Mecanismul crea"iei monetare a bncilor comerciale 74
#.4.1. Procesul crea"iei monetare ,ntr.o economie cu o sin$ur banc
comercial
74
#.4.2. Procesul crea"iei monetare ,ntr.un sistem bancar di!ersificat
(%
#.&. 6imitele procesului de crea"ie monetar (&
#.#. Multiplicatorul creditului 9%
#.7. Concluzii 93
)II& !E$E$E DE MONED+ 9(
7.1. 8eoria clasic pri!ind cererea de moned 9(
7.2. 8eoria lic2idit"ii preferen"iale 1%1
7.3. 8eoria modern a cantit"ii 1%&
7.4. *c2ilibrul de pe pia"a monetar 1%7
7.&. *c2ilibrul pie"ei monetare9 un e:emplu 1%9
Bi./iogra0ie 111
Bogdan Ion BOLDE 6
I& OBIE!T"L 'I !$!TE$I%TI!ILE
E!ONOMIEI MONET$E
1&1& O.iectu/ teoriei monetare
1&1&1& #ro./eme/e 0undamenta/e a/e teoriei i ana/i1ei
monetare
#ro./eme de0initorii 2entru o.iectu/ de studiu3
; <efinirea monedei =aa.zisa problem a a$re$atelor monetare>.
consta in stabilirea precisa a nomenclatorului elem care in conditiile
concrete ale unei ec pot fi si sunt considerate moneda =depinde in
special de ar2itectura sectorului financiar.bancar
; 3olul factorului monetar ,n economie =neutralitatea sau non.
neutralitatea monedei>. dintr.un pct de !edere moneda este
in!ariant=neutral> in sensul ca este un simplu instrument de deser!ire
care desi elimina dificultatile trocului? nu influenteaza e!olutia ec
@realeA =cererea de marfuri si ser!icii? productia? in!estitiile?
preturile? importurile? e:porturile? etc.>. <in alt pct de !edere
moneda este un factor acti! al ec care influenteaza intens dinamica
marimilor ec @realeA complicand astfel conditiile de realizare a
ec2ilibrului economic $eneral si pro!ocand in caz ca nu functioneaza
corespunzator inflatie? insol!abilitate si recesiune. Moneda are deci
un dublu caracter9 neutral =in!ariant> si acti! =!ariant>
; -aloarea monedei. depinde de ni!elul $eneral al preturilor
marfurilor si ser!iciilor e:istente in ec
Bogdan Ion BOLDE 7
; Crearea monedei =emisiunea monetar? oferta de moned>. se
imparte in doua subprobleme cine anume creaza moneda intr.o ec
sau alta respecti! cum anume este creata si pusa in circulatie moneda
; Cererea de moned 5 pb cererii de moneda pro!ine din necesitatea
cunoasterii factorilor carae determina comportamentul e$entilor
economici in ceea ce pri!este detinerea anumitor stocuri de moneda.
Printre factorii determinanti ai cererii de moneda fi$ureaza nu numai
elem masurabile statistic =!olumul tranzactiilor cu marfuri? ni!elul
$eneral al preturilor? rata dob. *tc> ci si elemente necuantificabile
cum ar fi anticipatii pe care le fac a$entii economici cu pri!ire la
e!olutii !iitoare ale unor marimi economice rele!ante =!ol
!eniturilor !iitoare? dobanzile !iitoare? etc.>
; Procesul de realizare = sau nerealizare> a ec2ilibrului monetar
=problema mecanismului de transmitere> 5 cererea de moneda de
e:emplu se modifica din cauza modificarii !olumului tranzactiilor
banesti? fenomen in al carui fundal se $aseste modificarea !olumului
si structurii cererii de marfuri si ser!icii? modificarea !olumului
productiei? in!estitiilor? $radului de ocupare al fortei de munca?
pretului? ratei dobanzii? etc. Oferta de moneda se modifica din cauza
modificarii !olumului creditelor acordate de banci? a intrarilor si
iesirilor de capital din tara? etc. <eci procesul de =ne>realizare a
ec2ilibrului monetar =al carui rezultat este e:istenta sau ine:istenta
inflatiei> contine structuri foarte comple:e de tranzactii cu bunuri si
titluri ce sunt efectuate? in forma baneasca pe pietele interne sau
internationale.
; 8ime la$9
; 8ime lun$ . perspecti!a pe termen lun$ este
ec2i!alenta cu abordarea statica? cu toate
deosebirile care decur$ de aici in planul
Bogdan Ion BOLDE 8
interpretarii teoretice a procesului respecti! si
in planul $asirii solutiilor practice de corectie
ce se impun.
; 8ime scurt. perspecti!a pe termen scurt se
identifica? de re$ula cu abordarea dinamica a
porcesului de realizare a ec2ilibrului monetar.
1&1&2& !aracteristici/e economiei monetare ca disci2/in
economic
Locu/ economiei monetare 4n tiin5a economic (4n condi5ii/e 4n
care economii/e contem2orane sunt economii monetare) 6 ec monetara
constituie una din disciplinele economice cu cele mai multe contin$ente cu
celelalte domenii ale stiintei ec si cu alte stiinte ec? este combinatia specifica
de elemente micro si macroeconomice si elemente cantitati!e si calitati!e pe
care le contine.
O.ser7a5ii3 Obiectul tiin"ei economice B modulde alocare a resurselor
limitate in scopuri alternati!e.
!aracteru/ relativ a/ economiei monetare? determinat de urmtorii
0actori3
Variabilitatea i caracterul relativ al obiectului economiei monetare9
Cn prim factor care determina caracterul relati! al economiei
monetare este !ariabilitatea obiectului sau de studiu. Obiectul stiintei
economice difera din pct de !edere calitati! de la un sistem socio.ec la
altul? de la un $rad de dez!oltare ec la altul? de la o tara la alta? etc.
Bogdan Ion BOLDE 9
1ceste deosebiri se concretizeaza prin tipurile de moneda utilizate prin
mecanismele de creare a monedei? prin instrumentele de re$lare a masei
monetare? prin canalele de actiune a !ariatiilor masei monetare asupra
e!olutiei economice? etc.
1re un caracter relati! si !ariabil si datorita dependentei sale stranse
fata de sistemul social.ec? de $radul de dez! ec si de alte asemenea
conditii concrete e:istente intr.o ec sau alta.
*:ista si o relati!itate subiecti!a pro!enita din faptul ca ideile
monetare sunt influentate de elementele ideolo$ice? politice? culturale?
etc? care e:ista intr.o soc precum si de matricea culturala si de !alorile
etice ale fiecarui autor.
Preul:
economia de pia" B un a$. ec. nu influentez ni!elul absolut
al pre"urilorD
economia planificat B pre"urile sunt dictate de or$anisme
etatiste.
Iluzia terminolo$ic9
)luzia terminolo$ic consta ,n ec2i!ocurile i ambi$uit"ile
suplimentare create prin utilizarea inconstient a unor termeni diferi"i
pentru a desemna unul i acela"i lucru sau aplicarea aceluiasi termen la
realitati complet diferiteD
O alta cauza a iluziei terminolo$ice rezida din faptul ca maEoritatea
notiunilor cu? care opereaza analiza monetara moderna s.au format ca
notiuni stiintifice in procesul elaborarii teoriei monetare a economiei de
pia"? deci adesea no"iunile respecti!e sunt folosite cu semnificatia pe
care o au in econimia de pia" i pentru alte tipuri de economie
Bogdan Ion BOLDE 10
=planificata? emer$enta etc>? desi realit"ile social.economice care le
desemneaz sunt total diferiteD
O a treia cauz a iluziei terminolo$ice este necesitatea de a aface
abtrac"ie de anumite aspecte ale fenomenelor monetare. olosirea
abstrac"iei este impus? adesea? de necesitatea cuantificarii fenomenelor
monetare cu aEutorul unor mrimi scalare.
1&1&8& Metode/e de a.ordare a 0enomene/or monetare
4n literatura de specialitate se ,nt0lnesc dou metode9
1. metoda pozitiv 5 urmareste e:plicarea fenomenelor monetare
obser!ate i pe aceast baz? pre!izionarea lor si? e!entual?
conceperea de msuri care s le corecteze e!olu"iaD
2. metoda normativ porneste de la criterii sociale? politice? morale?
urmrind formularea unor aprecieri? prin prisma criteriilor
respecti!e? asupra modului de desfaurare a fenomenelor monetare
!izate. 1bordarea normati! este imposibil far abordarea poziti!.
Variabile endogene i exogene
Fradul de $eneralitate a unui anumit mediu monetar depinde de
numrul i modul de $rupare a !ariabilelor endo$ene si e:o$ene.
)n analiza monetar se ,nt0lnesc 4 sisteme monetare rele!ante pentru
ilustrarea relativismului9
Modelele =teoretice? matematice? econometrice> care sunt
construite ntr-un mod reducionist? ,n sensul c !ariabilele i
le$turile cauzale a!ute ,n !edere sunt stabilite prin aplicarea
unui model mai $eneral la un caz particularD
Bogdan Ion BOLDE 11
Modelele construite pe baza unor orizonturi de timp diferite?
ceea ce face ca !ariabilele? le$turile cauzale i de
func"ionare precum i $radul de diferen"iere i de
$eneralizare a mediului s fie diferite. <e e:emplu? modelele
pe termen scurt =dinamice> sunt mai diferen"iate? dar mai
pu"in $enerale dec0t modelele pe termen lun$ =statice>D
Modelele construite pe baza unui tip diferit de analiza
=calitati! sau empiric> a fenomenelor monetare. <e
e:emplu? ,n cadrul aceluiai referen"ial temporal? modelele
elaborate pe baza analizei calitati!e =teoretice> sunt mai
$enerale i mai diferen"iate dec0t modelele empirice
=econometrice>? ,nsa posibilit"ile de identificare statistica a
elementelor sunt mai reduseD
Modelele construite pe baza unor grupri diferite ale
variabilelor ,n endo$ene i e:o$ene.
Premisele
Premisele se refer la elementele economice? institutionale? rele!ante
pentru definirea conte:tului ,n care a fost elaborat teoria monetar
respecti!. 3olul lor este s precizeze condi"iile in care este !alabila
teoria in cauza? a!0ndu.se in !edere faptul c nu este posibil elaborarea
unei teorii monetare care s fie !alabila ,n orice condi"ii. <e aceea?
con"inutul i structura premiselor adoptate influenteaz 2otar0tor
con"inutul i structura ra"ionamentelor i concluziilor diferitelor teorii
monetare. )n cazul ,n care se urmrete ob"inerea unor cunotinte
sistematice despre un anumit cerc de fenomene? pe baza crora s se
formuleze le$ile care $u!erneaz fenomenele respecit!e? premisele se
pot abate de la realitatea obser!abil? iar ,n cazul ,n care se urmreste tot
ob"inerea de cunostinte sistematice? dar care reprezint o simpl
descriere a unui anumit cerc de fenomene? fr ambi"ia de a formula le$i
Bogdan Ion BOLDE 12
$eneral !alabile? premisele trebuie s reflecte c0t mai $eneral realitatea
obser!abil.
Gradul de generalitate i de difereniere:
- Fradul de $eneralitate a unui anumit model monetar depinde
de numrul !ariabilelor pe care le con"ine i de modul lor de
$rupare ,n endo$ene i e:o$ene. Cu c0t numrul !ariabilelor
endo$ene este mai mare cu atat modelul este mai $eneralD
- Fradul de diferen"iere a unui model monetar este determinat
de9
- msura ,n care sunt diferen"iate !ariabilele monetare
financiare i nemonetare =reale>D
- de msura ,n care sunt diferen"iate le$turile cauzale
i functionale care se stabilesc? ,n di!erse sensuri?
,ntre aceste !ariabile.
Implicaie:
NU exist o teorie monetar unic, valabil pentru toate
timpurile i toate locurile economiile!"
1&1&9& (actorii care determin de17o/tarea i di0eren5ierea
economiei monetare
Evoluia istoric a sistemelor social - economice =economie de pia"?
economie planificat? economie emer$ent? economie ,n tranzi"ie
etc.> se caracterizeaz prin urmtoarele procese maEore9
apari"ia economiilor planificateD
apari"ia unor economii @mi:teA =,n particular diriEiste>D
Bogdan Ion BOLDE 13
diferen"ierea economiilor de alcelai tip =de pia"? planificat>
,n func"ie de $radul de dez!oltare economic =economie de
subzisten"? emer$ent? industrial? de penurie? de consum etc.>D
o Prabuirea rapid a sistemului social 5 economic comunist i
apari"ia economiilor ,n tranzi"ie =de la economia planificata
la economia de pia">.
Gradul de dezvoltare economic =economie dez!oltat? ,n curs de
dez!oltare etc.> . influenteaz economia monetar prin faptul c
determin creterea comple:it"ii rela"iilor baneti din economie.
1stfel? anumte $enuri de tranzac"ii i rela"ii baneti? care anterior nu
au e:istat in economia respecti!a sau au a!ut importan" redus?
de!in? odata cu dez!oltarea economic? elemente semnificati!e ale
practicii i teoriei monetare.
Dezvoltarea general a tiin"ei economice.
Mondializarea =$lobalizarea> este procesul prin care pro$resul liberei
circula"ii a ideilor? persoanelor? bunurilor? ser!iciilor? capitalurilor
conduce la inte$rarea economiilor i societ"ilor contemporane.
Dezvoltarea metodelor cantitative influenteaz economia monetar
pentru c creaz posibilitatea efecturii pe scar lar$ a unor
in!esti$a"ii empirice? ,n concordan" cu sofisticarea modelelor
teoretice i accentuarea caracterului lor aplicati!.
Ameliorarea bazelor de date statistice disponibile este un alt factor
ce influen"eaz economia monetar. 8rebuie amintit practica
includerii ,n datele statistice publicate? ,n di!erse "ri? a datelor
referitoare la ni!elul i e!olutia !ariabilelor monetare care? ,n trecut?
lipseau din publica"iile statistice.
Teoria monetar a economiei de pia dezvoltate:
1. 8eoria monetar a economiei de pia" ,n curs de dez!oltare
=economie emer$ent>D
2. 8eoria monetar a economiei planificate9
Bogdan Ion BOLDE 14
tradi"ionale =cu planificare centralizat>D
modificate =,n tranzi"ie>.
Bogdan Ion BOLDE 15
II& MONED 'I (O$MELE %LE
2&1 (unc5ii/e monedei
; Moneda este ,n $eneral definit prin descrierea func"iilor sale.
; Cele mai importante func"ii sunt9
5 4nlesnirea tranzac"iilor cu bunuri i ser!icii =mediu de
sc2imb>D
5 Cnitate de msurD
5 Cnitate de stocare i transfer a !alorii =a!erii>.
; unc"iile monedei sunt corelate de e!olu"ia istoric a acesteia.
; <efinirea monedei este? astfel? ,n continu sc2imbare.
; 1pari"ia monedei este un fenomen spontan? produs de tendin"a
natural a a$en"ilor economici de a reduce costurile de
tranzac"ionare.
Not9 *fectele costurilor de tranzac"ionare i ale drepturilor de
proprietate asupra structurii institu"ionale i func"ionrii economiei au
fost rele!ate de economistul en$lez 3.G.Coase? laureat al premiului
7obel pentru economie =1991>.
4n e!olu"ia sa economia a fost9
5 Economia natural =de autoconsum> . presupune c fiecare
indi!id trebuie s.i insuseasc cunostintele i deprinderile
necesare pentru producerea tuturor bunurilor de care are ne!oie.
5 Economia de schimb cu !ariantele9
a> trocul =sc2imbul ,n natur> . presupune c o anumit marf
este sc2imbat pe o alt marf far a se recur$e la bani.
Bogdan Ion BOLDE 16
1tenuarea incon!enientelor trocului se face prin stabilirea
unor locuri de efectuare a sc2imbului? crearea unor case de
compensare =se interpune intre a$en"ii economici care !or
s.i sc2imbe zestrea ini"ial de bunuri? astfel a$entii
economici nu !or mai sc2imba unul cu altul bunul ,n mod
direct? ci !or recur$e la intermediari reprezenta"i de casa de
compensare>? utilizarea unor mrfuri obinuite cu rol de
intermediar de sc2imb =prezinta a!antaEe similare cu recursul
la o casa de compensare fr a $enera costurile care le
implic crearea i functionarea unui asemenea or$anism> sau
speciale cu rol de intermediar de sc2imbD
b> economia monetar.
Costurile de tranzacionare sunt de dou tipuri:
Costuri implicate de efectuarea ca atare a tranzac"iilor
=costuri fie> 5 !T3 cuprinde costul de transport? de
depozitare? paza? perisabilitatii etc. 1ceste elemente de cost
sunt diferite de la o tranzac"ie la alta deoarece depind de un
mare numr de factori? ce "in de natura bunurilor sc2imbare?
soliditatea sau fra$ilitatea acestora? calitate? distanta etc.
Costuri de informare i alte costuri subiecti!e =costuri
variabile> =de e:emplu costul ateptrii> . !9 rezulta din
faptul ca un indi!id care dorete s modifice structura
bunurilor pe care le de"ine? prin sc2imbarea a dou bunuri? de
e:emplu a bunului 1 pe bunul H? trebuie s $aseasca alt
indi!id dispus s sc2imbe? la randul sau? bunul H cu bunul 1
=este necesara o dubla coinciden" de !oint> fiind necesar?
de asemenea? ca partenerii sa accepte efectuarea sc2imbului
,n acelasi moment.
Bogdan Ion BOLDE 17
; 1$en"ii economici au tendin"a de a minimiza costurile totale =!>9
CBC8IC1D
; 3educerea costurilor de tranzac"ionare se realizeaz nu numai prin
recursul la moned? ca atare? ci i prin utilizarea acelor forme de
moned care sunt cele mai potri!ite cu spiritul epocii =precum i prin
perfec"ionarea formelor de comercializare ,nsi> astfel9
; trocul pur =i dificult"ile sale> =1> 5 pe lan$a costurile de
tranzactionare si informare mai e:ista alt deza!antaE? ce tine
de confi$uratia bunurilor pe care a$entii economici le doresc?
i care conduce la mrirea fazelor intermediare ,n care
trebuie s se manifeste dublele coinciden"e pentru a se aEun$e
la o situatie de ec2ilibru.
; or$anizarea de trguri? iarmaroace etc. =2> . reduc costurile
de informare implicate de troc? ins nu le elimina complet.
; recursul la mrfuri-moned =3> . marfa intermediar nu este
un bun oarecare? ci un bun e:trem de important pentru !ia"a
comunita"ii fie ca bun de conum? fie ca bun de produc"ie?
deci ,n comunitatea respecti! se $asesc ,ntotdeauna indi!izi
dispui s cedeze marfa pe care o au ,n sc2imbul acestor
marfuri importante? sau dimpotri!? s cedeze respecti!a
marf pe un alt bun care? din punctul lui de !edere? este mai
important. =de e:emplu pieile de animale? petele? scoicile?
tutunul? scla!ii? arama? aurul? ar$intul? c2i2limbarul? diferite
animale etc.>.
; utizarea monedei-marf =4>. marfa . intermediar inceteaza sa
mai fie o marfa ca oricare alta? deoarece dob0ndete o
finalitate economica care ,i este proprie? ceea ce determin
estomparea caracterului su de marf obinuit i accentuarea
Bogdan Ion BOLDE 18
caracterului su de moned? deci marfa.moned se
transforma treptat ,n moneda-marf. 1ceast muta"ie s.a
produs datorita deza!antaEelor pe care le presupunea
utilizarea comercial? in forma nestandardizat? a metalelor
pre"ioase. iind confectionate de particulari? $reutatea i titlul
obiectelor =lin$ouri? broe? cercei? inele> !ariau foarte mult?
iar pentru a cunoate !oaloarea real trebuiau? de fiecare
dat? facute !erificri. <in aceast cauz autorit"ile? de
diferite $enuri? au ,nceput s pun ,n circula,ie lin$ouri? iar
apoi simple discuri care erau marcate cu o si$l special care
s indice? pe raspunderea emitentului? $reutatea sau titlul
pieselor respecti!e.
; utilizarea monedei fiduciare =&> etc. 5 de e:emplu biletele de
banca care erau con!ertibile ,n aur? pot fi calificate ca i
moned fiduciar deoarece !aloarea lor depindea mai mult de
,ncrederea pe care de"inatorii lor o acordau emitentului dec0t
de cantitatea de metal care o reprezentau.
!onc/u1ie3
3ecursul la moned nu este e!enimentul care marc2eaz apari"ia
economiei de sc2imb? ci apari"ia tendin"ei de or$anizare ra"ional a acesteia
=organizare raional ! minimizarea costurilor implicate de efectuarea
tranzaciilor>.
2&2& !aracteristici/e monedei
Bogdan Ion BOLDE 19
; +tocarea i tranzac"ionarea !alorii monetare solicit urmtoarele
propriet"i9
5 uor de transportatD
5 indistructibileD
5 omo$eneD
5 di!izibileD
5 ofert relati! constantD
5 dificil de contrafcutD
5 acti!e durabile =metale pre"ioase>D
5 acti!e cu !aloare estetic sau ideolo$ic? precum biEuteriile?
articole de ritual? relic!e? etaloane de !aloare.
; Problem9 7eomo$enitatea di!erselor forme de moned impune
necesitatea unor anumite JstandardeA.
; Pornind de la JstandardeA deri! Jmoneda standardizatA =din
portu$2ez JescudoA? francez JKcuA? austriac J+c2illin$A>.
2&8 Origini/e termino/ogice ale monedei
; Lei"a =Gera> Moneta a fost cea care proteEa i re$lementa circula"ia
bneasc din 3oma anticD
; Mitolo$ia afirm c Leus a pedepsit.o pe Gera le$0nd.o ,ntre
Pm0nt i Cer cu un lan" de aur. Gera a rupt acest lan" iar din
buc"ile de aur picate pe Pm0nt a confec"ionat? ,n templul su secret
din *$ipt? buc"i de metal denumite Mone =moneta>.
2&9& (orme/e istorice a/e monedei
Bogdan Ion BOLDE 20
1& Moneda meta/ic 5 dintre toate marfurile? aurul i ar$intul au o
serie de propriet"i fizico . c2imice e:cep"ionale care le fac
e:trem de potri!ite pentru a Euca rolul de miEloc de sc2imb. 6a
,nceput aurul i ar$intul au fost utilizate sub forma de lin$ouri?
broe? cercei? adica ,n forma nemonetar. 1utorit"ile? de diferite
$enuri? au ,nceput s pun in circula"ie lin$ouri transformate in
simple discuri care erau insemnate cu o si$l special care sa
indice? pe raspunderea emitentului? titlul i $reutatea pieselor
respecti!e. 1stfel? de la marfa.moned s.a trecut la monedele
numrate. )n e!olu"ia multisecular a monedei pot fi delimitate 3
mari perioade9
a& o faza de ascensiune i triumf al rolului monetar al
aurului? in cursul careia acest metal i.a eliminat treptat
to"i concurentii? mai ales ar$intulD
.& o faza de reducere a rolului monetar al aurului ca moned
internD
c& o faza de diminuare a rolului aurului ca moneda
international.
)n prezent monedele metalice nu mai sunt confectionate din
metal pretios ci din alam? aluminiu? otel? nic2el i ser!esc ca
@moneda di!izionarA pentru efectuarea pla"ilor de mic !aloare
sau pentru a da rest.
2& Moneda de :;rtie 6 are o importan" deosebit. 1pari"ia acesteia a
determinat o sc2imbare radical a $0ndirii i practicii monetare. )n
functie de natura le$aturii sale cu metalul pretios? moneda de 2artie se
prezinta? istoric? ,n 3 forme9
a> "iletul de h#rtie reprezentati! . a aparut ,nc din *!ul Mediu?
c0nd banc2erii italieni i olandezi? biEutierii francezi si
en$lezi au ,nceput sa remit clien"ilor lor =care le ,ncredin"au
spre pastrare monede din aur? ar$int? lin$ouri? biEuterii>
@recipiseA care atestau e:isten"a depozitului i pe care titularii
le puteau trnsfera altor persoane. 1ceste recipise au inceput
Bogdan Ion BOLDE 21
s fie utilizate ca instrument de sc2imb in locul monedelor
metalice.
b> "iletul de hartie convertibil. a aparut din cauza ca detinatorii
de bilete reprezentati!e nu !eneau intotdeauna sa.si retra$a
depozitul de la banca ceea ce a permis depozitarilor sa emita
o cantitate mai mare de bilete decat stocul lor de aur. <e
fiecare data cand un bilet era pus in circulatie o anumita
cantitate de metal pretios era retrasa din circulatie. Ca
instrument monetar biletul de banca prezinta a!antaEe fata de
efectele comerciale=trate? bilete de ordin? etc>9 !aloarea
bancnotei este in!ariabila in timp ce !aloarea cambiei creste
pe masura ce se apropie de scadenta? bancnota are o !aloare
e:primata in cifra rotunda in timp ce efectele comerciale nu?
bancnota se transmite prin simpla remitere manuala in timp
ce circulatia cambiei impune indeplinirea formalitatii $irului?
bancnota circula intr.un sistem mai lar$ de persoane in timp
ce efectele comerciale circula intr.un cadru local? etc.
c> "iletul de hartie neconvertibil< a aparut din cauza pierderii
increderii detinatorilor de bancnote? care a dus la cereri
masi!e de con!ertire a acestora in aur. 1!and in !edere ca
!aloarea totala a bancnotelor e:istenete in circulatie? depasea
frec!ent !aloarea stocului de aur al bancii de emisiune a
aparut pericolul falimentului bancii centrale. in asemenea
situatie a inter!enit statul ? decretand @cursul fortatA al
bancnotelor si de$re!and astfel banca centrala de obli$atia de
a le con!erti in aur? ar$int. Odata cu izbucnirea primul razboi
mondial statele europene au suspendat con!ertibilitatea in
aur a bancnotelor lor? accentuandu.se astfel caracterul
fiduciar a bancnotelor? iar a$entii economici s.au obisnuit
treptat ca moneda sa nu mai fie marfa si sa nu mai aibe
!aloare intrinseca? ci o !aloare de sc2imb =putere de
cumparare>.
Bogdan Ion BOLDE 22
8& Moneda scri2tura/ < const in depozite desc2ise la !edere?
conturi desc2ise la banci? care pot fi transferate de la un titular la
altul cu aEutorul cecurilor sau alte forme de !irament si care
ser!esc la efectuarea tranzactiilor. <epozitele bancare sunt
sin$urele depozite bancare perfect lic2ide? in sensul c permit
efectuarea imediata a unei pla"i prin una sau alta din modalitatile
de plat fr numerar i cu unul sau altul din instrumentele
e:istente in economiile contemporane.
!ontu/ curent este rezultatul unui contract intre 2 pr"i =o
institutie financiar i un client> care con!in s efectueze remiteri
reciproce de fonduri.
aptul ca depozitele la !edere au o natura monetar autonom
impune o delimitare intre urmtoarele cate$orii de moned9
@moneda centralA emisa direct de catre banca centrala a
statuluiD in economiile contemporane este numita si
@moneda primaraA =baza monetara> este reprezentata de
bancnotele necon!ertibile i monedele di!izionare? la
care se adau$ soldurile creditoare ale conturilor desc2ise
la banca centrala pe numele bancilor comercialeD
@moneda de cont n sens restransA reprezentat de
soldurile creditoare ale conturilor curente? la !edere?
desc2ise la bancile comerciale pe numele a$en"ilor
economici nebancari.
Moneda de 2artie si moneda scripturala constituie ceea ce se poate numi
@moneda-simbolA adica o moneda? care spre deosebire de @moneda.
marfaA nu are !aloare proprie? ci ,si dob0ndete !aloarea =puterea de
cumparare> din !aloarea bunurilor i ser!iciilor ce pot fi procurate cu
aEutorul su.
Bogdan Ion BOLDE 23
; Cnele cercetri estimeaz c cea mai !ec2e form de moned au fost
animalele !ii =6i!estocM> =de la cabaline la o!ine>D
; olosirea animalor pe post de instrumente de sc2imb dateaz din
9%%%.#%%% ,.C. D
; 1l"i istorici consider scoicile =,n special cele de perle> ca fiind cele
mai timpurii forme monetare. +coicile de perle au fost utilizate ca
moned ,ncep0nd cu C2ina antic ,n 12%% ,.C.
; Hunul.moned =commoditN moneN> ,ntr.o economie de troc =barter
economN>9
; JbunuriA de valoare utilizate cum ar fi9 sarea? porumbul?
cereale? uleiul? !itele? pieile de animale? scoicile $%ampum&
folosite ca moned de indienii nord.americaniD
; JActiveA rare i care fceau obiectul sc2imbului? cum ar fi
aurul? perlele? pene de psri rare? pieile de bizonD
; 4n societ"ile ,n care oamenii erau considera"i Jacti!eA?
moneda lua forma scla!ilor? copiilor? femeilor aEunse la
!0rsta maritiului.
area i codimentele
; &&% ,.C.? acceptarea srii ca marf de sc2imb fost considerat
anonim ,n acceptarea pl"ii. 1a a aprut no"iunea de +1613O.
; 'iperul a fost utilizat ca bun.moned 5 c0te!a sute de ani ,.C.
; 4n 4%( d.C.? 1laric ) a solicitat 3?%%% pounds de piper pentru
rscumprarea 3omei.
; Pro!erb francez9 J1t0t de dra$ ca i piperulA.
; 4n 1n$lia? renta minim este denumit Jpeppercorn rentA.
; O brar ()poho a fost o form de moned tradi"ional ,n 7i$eria.
; *rucea din +atanga a fost o form ar2aic de moned utilizat ,n
1frica de -estD
Bogdan Ion BOLDE 24
; Pe insula O1P pietre de mari dimensiuni au fost utilizate pe post de
moned9
; dimensiune9 2.3 metriD
; datorit dimensiunii? erau amplasate ,n fa"a casei ca un
simbol al a!u"ieiD
; plata9 promisiune de plat? nu efecti!.
#rime/e monede meta/ice
; 3eplici dup scoici din bronz i cupru au fost fabricate ,n C2ina la
sf0ritul epocii de piatr.
; 6idia =teritoriul 8urciei>9 monede de aur i ar$int &#% ,.C.
; 1cestea pot fi considerate primele forme de moned.
De ce a7em ne7oie de moned=
; J4ntr.o lume a certitudinii ... 7u e:ist ne!oia de monedA =C2arles
Food2ardt>.
; O asememenea economie nu are ne!oie de moned? deoarece orice
bun economic poate a!ea func"ia unei unit"i monetare =numerar>.
; 8oate deciziile de alocare a resurselor pot fi asimilate perioadei de
referin" 5 indiferent de drumul urmat de economia real
=certitudinea 5 ec2i!alenta economiei>.
; <.p.!. al aspectelor nepre!zute? nu apare necesitatea de moned
deoarece toat lumea ar cunoate toate pre"urile relati!e aproiri.
Bogdan Ion BOLDE 25
2&>& !e este moneda=
@Moneda este ceea ce moneda faceJ 5 @ MoneN is P2at moneN doesJ.
Moneda este definita de func"iile sale =Qo2n GicMs>.
Moneda este o te2nolo$ie de procesare a informa"iei ce urmrete reducerea
incertutidinii i implementarea ,ncrederii.
E?ista 8 moda/it5i 2rinci2a/e de de0inire a monedei3
1bordarea functional < conform careia moneda se defineste prin
functiile pe care le indeplineste9 intermediar de sc2imb? unitate de
calcul? etalon de !aloare.
1bordarea conceptual . este focalizata pe ceea ce este moneda? nu
pe ceea ce face ea? este !orba de a sti ce reprezinta moneda dpd!
economic9 un bun ? un titlu? o forma de a!ere? o institutie? etc.
1bordarea formal . ofera o !iziune mai concreta asupra monedei? in
sensul ca intocmeste o lista te2nica a formelor sale actuale? bazata pe
anumite definitii @oficialeA ale masei monetare.
Moneda i 2re5uri/e re/ati7e
n,-$n-.&- pre"uri relati!eD
n . pre"uri monetare.
#ro./ema neutra/it5ii monedei
/eoria clasic . considera c creterea cantitatii de moneda
e:istenta in economie nu modifica preturile relati!e. 1stfel
Bogdan Ion BOLDE 26
spus a$entii economici isi c2eltuiesc stocurile de moneda
suplimentare pe care le detin in mod concomitent si e$al pe
pietele tuturor bunurilor? ceea ce face ca toate preturile
e:istente in economie sa creasca in aceeasi proportie. )n modul
acesta desi toate preturile monetare =nominale> cresc? preturile
relati!e =reale> raman nesc2imbate.
/eoria portofoliului optim =. Modi$liani? Q. 8obin etc.>9
moneda nu este neutr? iar sistemul celor JnA pre"uri monetare
nu este o simpl reflectare a celor JnR2=n.1>A pre"uri
JrealeA=relative>.
)a/oarea monedei B1@#
unde9
3elatia de calcul a ni!elului $eneral al preturilorD
=unde p
i
Bpre"urile monetareD $
i
Bponderile>
<eterminarea !alorii monedei in raport cu toate bunurile e:istente in
economie este o operatie dificila? iar in acest scop in practica se utilizeaza
un esantion reprezentati! de bunuri? in care fiecare bun este inclus intr.o
anumita cantitate? care e:prima ponderea bunului respecti! in cadrul
tranzactiilor efectuate in perioada de referinta.
. Metod alternati! =SeNnes a propus masurarea !alorii monedei prin
raportarea la un bun al carui raport de scimb cu moneda este cel mai stabil
in timp.munca>9 in loc de e:primarea a !alorii monedei prin marimea 1RP
este posibila e:primarea 1RP unde9 P . rata salariului
Bogdan Ion BOLDE 27
( )
=
= =
n
i
n i i i
p p p p g p '
1
2 1
?... ? ?
2&A& (unc5ii/e monedei
; Cnitate de calcul
; MiEloc de sc2imb
; *talon de !aloare
; unc"ie de plat
; MiEloc de rezer!
"nitate de !a/cu/
; 7ecesit o form de moned standardizat
; <e asemenea? moneda trebuie di!izat ,n subunit"i
; Moneda trebuie s fie durabil i s nu ,i piard !aloare ,n timp
Pentru aceste moti!e? metalul pre"ios Eoac un rol important sub
func"ia de moned
MiB/oc de sc:im.
; 4ntr.o economie de troc? orice bun poate prelua func"ia de miEloc de
sc2imb? ,ns apare necesitatea ca inten"iile de sc2imb s apar
concomitent.
; Cn bun poate ser!i deseori ca i JnumerarA =reduc0nd n0$n-.& rela"ii
posibile de sc2imb la $n-.& >
; Moneda descompune un act de sc2imb ,n dou asemenea acte9
bunul moned bunul 1
; +cindarea sc2imbului remite posibilitatea di!iziunii muncii ,n
economiile moderne
; 1cest aspect? ,ns? necesit e:isten"a unui of a consens social?
potri!it cruia moneda este acceptat ca miEloc unanim de sc2imb
MiEloc de sc2imb 9 lipsa ,ncrederii
; 1tunci c0nd apare lipsa confiden"ei ,ntr.un operator le$al? apare
posibilitatea unor Jmonede de substitu"ieA
; =B moned J$reaA? Jde factoA sau marf
Bogdan Ion BOLDE 28
; ..T cum ar fi "i$rile? untul? P2isMN.ul>
; 1semenea JmonedA circul eficient ca i miEloc de sc2imb ? ,ns nu
poate ,ndeplinii func"ia de stocare a !alorii =J6e$eaA lui Fres2am>9
<aca pe un teritoriu dat? circula la un moment dat doua cate$orii de
moneda? iar una din acestea este mai bine apreciata decat cealalta?
astfel incat raportul de con!ersie a celor doua cate$orii de moneda
un mai este de unu la unu? moneda considerata JbunaA tinde sa
dispara din circulatie? in timp ce moneda mai putin apreciata?
considerata JreaA ramane sin$ura sa deser!easca circulatia.= pe
scurt 9Moneda rea ,nlocuiete moneda bunU>. *:plicatia consta in
faptul ca in masura in care a$entii economici isi constituie rezer!e
monetare? acestia pastreaza moneda care li se pare mai buna? aceasta
moneda se acumuleaza deci in rezer!e? in timp ce moneda care
continua sa circule este cea JreaA.
Eta/on de 7a/oare
; Condi"ia esen"ial a func"iei de stocare a !alorii i de creare a !alorii
este e:isten"a unei ordonri a drepturilor de proprietate
; -aloarea de re"ea posed dou caracteristici. *ste utilizat9
5 <irect9 prin furnizarea de ser!icii de consum =!alori
imobiliare? biEuterii? antic2it"i? relic!e>
5 )ndirect9 prin le$tura realizat ,ntre ecartul temporar dintre
flu:ul de !enit i c2eltuieli
; 4n msura ,n care acti!ele posed caracteristici monetare? moneda
poate $enera !enit =din dob0nd>
; 4n mod normal? moneda de"inut nu aduce dob0nd
; 4ntrebarea este9 <e ce $ospodriile de"in moned fr a ob"ine
dob0nd'
; 1stfel aEun$em la no"iunea 9 1bilitatea de a efectua pl"i sau
Jlic2iditateaA
Bogdan Ion BOLDE 29
(unc5ia de miB/oc de 2/at< consta in utilizarea monedei pentru
stin$erea tuturor datoriilor? prin aceasta prisma? moneda este miElocul
uni!ersal de stin$ere a datoriilor? indiferent de natura acestora =comerciale?
financiare? fiscale? etc.>
; Permite $arantarea? acordarea i transferul de credite i obli$a"ii
corelati!e? precum i recuperarea datoriilor
; Condi"ia necesar ,ndeplinirii acestei func"ii este furnizarea de
moned i acceptarea uni!ersal a acesteia ,ntr.o anumit societate.

MiB/oc de re1er7
Moneda este miEloc de rezer!a deoarece poate fi pastrata? la
fel ca alte bunuri de capital? pentru a constitui patrimoniul
sau portofoliul a$entilor economici
<etinerea de moneda confera protectie posesorului impotri!a
fluctuatiilor preturilor bunurilor materiale sau financiare =in
cazul in care preturile practicate in economie sunt stabile>. )n
economiile moderne nu e:ista stimulente pentru a pastra
moneda ca atare deoarece !aloarea capitalului detinut in
forma monetara se depreciaza in functie de ritmul inflatiei.
2&C& #rime/e monede
O moned este o bucat de material $reu? de obicei metal sau un
material metalic? de re$ul ,n forma de disc i de cele mai multe ori
re$lementat =emis> de ctre $u!ern. Monedele sunt folosite ca o form de
bani ,n tranzac"ii de diferite bunuri? de la monede din circula"ia de zi cu zi?
p0n la stocurile numeroase de lin$ouri. 4n ziua de astzi? monedele i
bancnotele reprezint formele de bani ale tuturor sistemelor monetare
Bogdan Ion BOLDE 30
moderne. Monedele scoase pentru circula"ie =uz $eneral monetizat> sunt de
obicei folosite pentru unit"i cu !alori sczute? iar bancnotele pentru !alorile
ridicateD de asemenea? ,n maEoritatea sistemelor monetare? moneda cu cea
mai ridicat !aloare facut pentru circula"ie !aloreaz mai pu"in dec0t
bancnota cu cea mai sczut !aloare.
-aloarea nominal a monedelor de circula"ie este de re$ul mai
ridicat dec0t t2e $ross !alue a metalului folosit ,n fabricarea lor? dar aceasta
nu este ,n $eneral i cazul monedelor istorice de circula"ie fcute din metale
pre"ioase. +pre e:emplu? !ulturul istoric =t2e 2istorical *a$le> con"inea .
4(37& troN ounce of $old i a!ea o !aloare nominal de doar zece dolari
americani? dar !aloarea de pia" a monedei? datorate con"inutului ei metalic
este acum de mai multe ori !aloarea amount.
+unt i e:cep"ii de la re$ula conform creia !aloarea nominal a unei
monede este mai mare dec0t !aloarea con"inutului su? de asemenea este de
re"inut faptul c pentru anumite lin$ouri fabricate din ar$int sau aur = i?
foarte rar? alte metale? cum ar fi platina sau paladiu>? au fost fcute special
pentru colectori i in!estitori din metale pre"ioase. Pentru e:emple de
monede moderne de aur pentru colectoriRin!estitori? +tatele Cnite a btut
-ulturul de 1ur 1merican =t2e 1merican Fold *a$le>? Canada a btut
runza de 1r"ar de 1ur Canadian =t2e Canadian Fold Maple 6eaf> i 1frica
de +ud a btut Sru$errand. -ulturul de 1ur 1merican are o !aloare
nominal de C+V&%? i monedele runza de 1r"ar Canadian de asemenea
au !alori nominale =pur simbolice> de =e.$.? CV&% pentru 1 oz.>D dar
Sru$errand nu are.
Bogdan Ion BOLDE 31
.
82e 1merican Fold *a$le and t2e sNmbol of libertN.
3e!erse of a 1 oz Fold Canadian Maple 6eaf bullion coin.
Sru$errands
Bogdan Ion BOLDE 32
<in punct de !edere istoric? un numr mare de metale monetare
=inclusi! aliaEe> i alte materiale au fost folosite practicallN? impracticallN
artisticallN i e:perimental ,n producerea monedelor pentru circula"ie?
colec"ie i in!esti"ii de metal? unde monedele de aur deseori ser!esc ca
rezer!e mai con!enabile de cantitate i puritate asi$urate ale metalului?
dec0t oricare alt lin$ou.
Monedele au fost ,ndelun$ le$ate de conceptul de bani? aa cum
rezult din faptul c ,n alte limbi cu!intele @coinA =moned> i @currencNA
=rsp0ndire> sunt sinonime. ic"ional currencies maN also bear t2e name
coin =aadar? o unitate poate fi spus c !aloreaz as suc2? 123 coin or 123
coins>.
Monedele au ori$inat separat ,n )onia.6Ndia =cel mai probabil ,n
FreeM *p2esus>? C2ina i )ndia =unde monedele erau cunoscute ca
)arshapana2 dei )ndia a fost mai t0rziu? ,n timpurile 2elenistice? influen"at
de prima linie de dez!oltare>. +pturile desfurate la 1nurad2apura Fedi$e
au scos la i!eal =au $sit> monedele +in2ala dat0nd ,nc din 4%% HC? alte
spturi au artat de asemenea faptul c scoicile =specie de scoici CNpridae>
au fost folosite ,n +ri 6anMa ,nainte de 4%% HC.
O moned timpurie din Caria? 1sia Mic? include o le$end @ *u sunt
insi$na lui P2anesA? dei maEoritatea pieselor lNdiene timpurii nu au ,nscrisuri
pe ele? doar animale simbolice. 1adar datarea acestor monede se bazeaz ,n
primul r0nd pe do!ezi ar2eolo$ice? cu cea mai des citat do!ad !enind de la
spturile la 8emplul Lei"ei 1rtemis de la *p2esus? numit de asemenea i
*p2esian 1rtemision =care mai t0rziu !a de!eni una dintre Cele Wapte Minuni
ale lumii antice>. Prima moned lNdian a fost fcut din electrum? un aliaE
din ar$int i aur. Multe monede lNdiene timpurii au fost fr ,ndoial
lo!ite= manufacturate> sub autoritatea unor pri!ate indi!iduals i sunt astfel
mai asemntoare semnelor dec0t monedelor ade!rate? dei din cauza
numerelor lor este e!ident c unele dintre ele erau emise oficial de ctre stat?
Bogdan Ion BOLDE 33
cu re$ele 1lNattes al 6Ndiei fiind cel mai frec!ent men"ionat ori$inator al
monedelor =ori$inator monetar>.
Primele monede indiene au fost btute ,n Eurul secolului al.#.lea ).G.
de ctre Ma2aEanapadas din )ndo.Fan$etic Plain. Monedele din aceast
perioad erau monede marcate cu pumnul numite 'uranas? +arshapanas sau
'ana3 Ma2aEanapadas care au btut propriile lor monede au inclus Fand2ara?
Suntala? Suru? Panc2ala? +anMNa? +urasena? and +uras2tra. Cnii sus"in c
monedele indiene s.au dez!oltat din prototipuri !estice? cu care indienii au
intrat ,n contact prin comer"urile babiloniene.
Cnele dintre monedele timpurii fcute doar =pur> din ar$int i aur
erau ar$intul s2eMel i aurul <eriM ,n )mperiul arc2amaenid cam ,n &%% ).G.
Prima moned european care a folosit numeralele arabice care s dateze
anul ,n care au fost btute a fost ar$intul el!e"ian 1424 +t. Fallen Plappart.
!bsidian
Bogdan Ion BOLDE 34
Cna dintre cele mai fascinante monede din toate timpurile ,nf"ieaz?
unul dintre cei mai fascinan"i lei care au aprut !reodat pe o moned.
6eul lNdian a precedat ,n mod direct monetaEul $rec antic? care prin
3oma a cptat tot monetaEul !estic i care prin +eleuMids? Part2ians i
+assanians a cptat tot monetaEul islamic. MonetaEul indian a fost ,n mare
msur un produs al influen"elor $receti? romane i islamice. MonetaEul
c2inezesc? dei probabil c s.a dez!oltat independent? a fost succedat de
monetaEul Xestern.stNle ,n t0rziul secol 19. 1lte "ri ,n 1sia i ,n 1frica au
adoptat abordarea !estic a monetaEului. 7u este o!inistic i este doar ,ntr.o
oarecare msur 2iperbolic? s se su$ereze c !irtual? tot monetaEul pus ,n uz
de astzi este descendentul leului lNdian? care este supranumit 1dam al
monedelor.
8rita leul lNdian a fost cea mai comun !aloare lNdian a timpului
su i este fcut din electrum? un aliaE din aur i ar$int numit Y aur alb Z ,n
timpurile str!ec2i.
Bogdan Ion BOLDE 35
Prima moned din lume9 6eul 6Ndian
"lectrum
*lectrum poate fi un aliaE din aur i ar$int $sit ,n natur sau poate fi
un aliaE fcut de m0na omului? precum ,n cazul leilor lNdieni? ,n care lNdienii
controlau cu aten"ie procentaEele de aur i ar$int.

1t2enian OPls au fost discutabil cele mai influen"abile dintre toate
monedele i t2e Classical OPl tetradrac2m este cea mai lar$ recunoscut
moned antic. printre publicul $eneral de astzi.
Bogdan Ion BOLDE 36
Hufni"ele ateniene
1tena a fost zei"a ,n"elepciunii i totodat a bunstrii? combin0nd ,n
sinea sa dou calit"i pe care noi le $sim incompatibile astzi? dar anticii nu
au fcut o diferen" $ritoare ,ntre lumea lor i a noastr. *a a fost zei"a
patron a 1tenei? unul dintre cele mai mre"e orae din toate timpurile.
Potri!it mitolo$iei $receti antice? 1tena a fost fiica lui Leus i a
primei lui so"ii Metis? al crei nume ,nsemna @,n"elepciuneA. Metis l.a
a!ertizat pe Leus c primul lor fiu !a fi mult mai puternic dec0t Leus ,nsui?
fapt care l.a nelinitit pe Leus at0t de mult ,nc0t atunci c0nd Metis a rmas
,nsrcinata? el a ,n$2i"it pe de.a ,ntre$ul pe Metis i pe copilul lor nenscut.
1cest lucru i.a dat o durere de cap? pe care a !indecat.o despic0ndu.i capul
cu o secure. = Leus se prea poate s fi fost foarte puternic? dar nu era neaprat
detept.> <in ran a ieit la i!eal 1tena? pe deplin matur.
1tributul 1tenei? bufni"a. este ,nc un simbol al ,n"elepciunii astzi?
dei ,n locuri diferite i ,n timpuri diferite? bufni"ele au simbolizat alte
lucruri? printre care spaima.i.moartea.
1le:ander t2e Freat Coins
Aleander the Great gold stater2 silver tetradrachm2 and bronze hemiobol
Bogdan Ion BOLDE 37
1stzi? doi conductori din timpurile str!ec2i au stat mai presus
dec0t to"i ceilal"i9 1le:andru cel Mare i )ulius Cezar. 1le:andru ))) a fost cel
mai mare cuceritor din toate timpurile. *l nu a pierdut niciodat o lupt i
p0n la moartea sa prematur la !0rsta de aproape 33 ,n 323 HC? el a condus
peste pm0nturi din *$ipt p0n ,n )ndia.
1cestea au fost monede puternice. *le nu numai c au influen"at
!iitorul urmtorului monetaE pe trei continente? ele de asemenea au descris
c0te!a simboluri puternice? cele mai notabile fiind GeraMles =Gercules la
romani>? cel mai puternic erou mitolo$ic al lumii antice? Leus? re$ele zeilor
Olimpului? 1tena? zei"a care a combinat ,n propria.i sfer am0ndou.
,n"elepciune i bunstare i 7iMe. zei"a !ictoriei.
Medusa Coins
Ancient Gree) 4eapolis classical hemidrachm c3 5..-657 "*
Meduza? $or$ona mitolo$iei $receti antice care a fost omor0t de
ctre Perseu este nu numai fa"a cea mai ur0t de femeie care a aprut
!reodat pe fa"a unei monede? ea este de asemenea? indiscutabil? cea mai
ur0t fa" de femeie? ima$inat !reodat pe o moned din circula"ie.
Bogdan Ion BOLDE 38
Werpii amenin"tori ridic0ndu.se din capul ei? c0teodat
,nconEur0ndu.i fa"a. *a ii scoate limba afar? nepoliticos. *a ,i poart din"ii
,ndeprta"i cu ru!oin"? ridicol? sau cu o isterie sc2izoid. Oc2ii ei de o"el
lucesc sau r0d la tine. C0teodat 5i interesant. Meduza poate fi c2iar
frumoas. 1ceast natura dual? i interpretarea ei? sunt ceea ce o fac pe
Meduza intri$ant.
Bogdan Ion BOLDE 39
III& %I%TEME MONET$E
8&1& Introducere
<ef9 Ansamblul de reglementri instituionale ce au n vedere
circulaia monetar dintr-o ar pe baza unor legi specifice statului
respectiv
Costin Siri"escu9 ansamblul normativelor legale 8i al
instituiilor care reglementeaz2 organizeaz 8i supravegheaz relaiile
bne8ti dintr-o ar
Odat cu formarea statelor? acestea i.au asumat9
rolul monetarD
crea"ia monetarD
definirea unit"ii monetareD
stabilirea parit"ii metalice.
"lementele unui sistem monetar:
a> metalul monetar
b> unitatea monetar
c> baterea i circula"ia monedei
d> emisiunea i circula"ia bancnotelor
e> institu"ii monetare
Bogdan Ion BOLDE 40
8&2& E/emente/e unui sistem monetar
a) Meta/u/ monetar
; metalul din care sunt confec"ionate monedele circulatorii =1ur?
ar$int? ambele metale>
; sistemele monetare bazate pe circula"ia metalic =!aloare intrinsec a
monedei> sunt sisteme metaliste
b> "nitatea monetar
; -aloarea paritar B cantitatea de metal pre"ios care se atribuie? prin
le$e? uni unit"i monetare
19339 1V B 1?&%4#3 $r aur
19349 1V B %?(((#7 $r aur
19#79 1 leu B %?29% $r aur
; Paritatea !alutar B raportul !aloric dintre dou unit"i monetare
c> Baterea i circu/a5ia monetar
Monede cu !aloare intrinsec9 se asi$ur re$larea spontan a
cantit"ii de moned func"ie de necesit"ile economiei
fr !aloare deplin9 implementate dup primul rzboi
mondial
d> Emisiunea .ancnote/or
; emisiunea i rela"iile dintre banca central i bncile comerciale?
,n scopul dimensionrii corecte a masei monetare
; caracteristicile bancnotelor9
Con!ertibilitate ,n metal monetar
-alabilitate pe ,ntre$ teritoriu al "rii
Moned reprezentati! =fiduciar>
; *misiunea i circula"ia banilor din 20rtie
e$alitatea9 cantitatea de bani de 20rtie 5 metal pre"ios
Bogdan Ion BOLDE 41
8&8& !/asi0icarea sisteme/or monetare
%istemu/ comercia/ (cu eta/oane 2ara/e/e)
- 1tributul comercial reflecta faptul ca di!ersele
monede e:istente in epoca circulau pe baza !alorii
intrinseci a metalului din care erau confectionate
=moneda.marfa>? nu a !reunui indreptar le$al? care sa
le stabileasca si sa le impuna o anumita !aloare
nominala.
Principalele trsturi:
Pluralitatea autoritatilor care bateau monedaD
*:istenta in circulatie a unor monede distincte de moneda de
calculD
1bsenta unei definitii stabile a monedei de calculD
-ariabilitatea raporturilor de sc2imb intre etaloanele
monetare.
1cest sistem a aparut ca urmare a e!olutiei istorice spontane a
monedei si a formelor de or$anizare a circulatiei monetare.
8&8&1& %isteme monetare meta/iste
Bimeta/ismu/
=1n$lia 171# . 1(1#? ran"a 1(%3 5 1(7#? 3om0nia 5 1(#7 5 1(9%>
1cest sistem ar fi trebuit teoretic sa functioneze automat fara
inter!entia puterii publice? acesta aEustare automata fiind insasi e:presia
rationalitatii sale.
Trsturi:
Bogdan Ion BOLDE 42
Circulatia le$ala paralela a pieselor din aur si ar$intD
+tabilirea unui raport le$al de !aloare intre piesele monetare
din aur si ar$intD
8ransformarea monedei de calcul in moneda efecti!a.
Himetalismul integral 5 moneda se bate liber? cu un raport de 1.1&?&D
Himetalismul parial 5 circulau numai monedele dintr.un sin$ur
material.
Monometalismul rolul de metal monetar este ,ndeplinit fie de aur =$old
standard>? fie de ar$int =sil!er standard> Marea Hritanie 1(1#? +C1
1(&3? Fermania 1(73? 3om0nia 1(9%
#orme:
*talon aur.moned =Fold +pecie +tandard>
*talon aur.lin$ouri =Fold Hullion +tandard>
1coperire mi:t aur.de!ize =Fold *:c2an$e
+tandard>
Monometa/ismu/
3olul de metal monetar este indeplinit fie de aur =Fold +tandard> fie
de ar$int =+il!er +tandard>. 1cest sistem a aprut in 1n$lia in 1(1#? +C1
19%%? 3omania 1(9%. <upa 1((%? maEoritatea tarilor lumii au adoptat un
sistem monetar bazat e:cusi! pe aur. Principalele trasaturi ale acestui sistem
@etalon aur.monedeA =Fold +pecie +tandard> sunt9
Haterea libera a monedelor din aur si circulatia efecti!a a lor in
interiorul tariiD
Circulatia paralela cu monedele din aur a monedelor di!izionare
confectionate din alte metale? precum si a bancnotelor
con!ertibile nelimitat in aurD
Circulatia libera a aurului dintr.o tara in alta.
Bogdan Ion BOLDE 43
Presupune e:isten"a unor stocuri mari de aur =renun"area la sistem ,n
anul 1914>
*talon aur.moned =Fold +pecie +tandard> =mecanisme> 9
- con!ertibilitatea bancnotelor9 stabilitatea pre"urilor
interneD 1ctioneaza pe plan intern? impunand bancilor
centrale o disciplina ri$uroasa in materie de emisiune
monetara si limitand e:pansiunea masei monetare si
deci cresterea preturilor. <e e: daca cantitatea de
bancnote crestea peste ne!oile de miEloace de plata a
economiei? cresteau preturile? ceea ce ducea la
deprecierile bancnotelor. Pentru a e!ita pierderile
detinatorii bancnotelor le con!erteau in aur? iar ca
urmare cantitatea de bancnote din circulatie incepea
sa scada adaptandu.se la necesarul de miEloace de
plata a economiei.
- punctele aurului9 stabilitatea C-D Constituie un
mecanism de aEustare care actioneaza in planul
relatiilor cu e:teriorul? asi$urand stabilitatea
cursurilor de sc2imb. *fectul mecanismului este
faptul ca cursurile monedelor nationale erau fi:e in
sensul ca paritatile metalice nu se modificau decat la
perioade de timp lun$i? cursurile de piata nu se
indepartau de paritatile metalice decat intr. o masura
foarte mica? in cadurl unei marEe definite de @punctele
auruluiA? dupa a caror depasire aurul se deplasa
automat dintr.o tara in alta.
"fectele mecanismelor:
Bogdan Ion BOLDE 44
adaptarea produc"iei totale de aur a lumii la ne!oile
mondiale9 iesirea aurului din unele tari i insuficien"a sa duc
la scaderea bunurilor si ser!iciilor? deci crete puterea de
cumparare a auruluiD
repartizarea automata a aurului intre natiunile lumii9 intrarile
de aur intr.o anumita tara determina cresterea cantitati
acestuia? deci cresc preturile =produsele auto2tone de!in tot
mai scumpe pentru strainatate>D
e$alizarea preturilor mondiale? e:primate in aur9 modificari
ale preturilor? pro!ocate de miscarile de aur dintre tari? tind
sa elimine diferentele dintre preturile formate in di!erse tari?
ceea ce determina la randul sau atenuarea diferentelor dintre
producti!itatea muncii din diferitele tari.
JMonedele de rezer!aA =forte> erau monedele unor tari puternice
dpd! economic si finanicar ale caror balante de plati erau cronic
deficitare =lire sterline? franci francezi>.
)ncon!eniente =6eon Xalras? *tudes d[economie politi\ue
appli\uee>
Cantitatea de aur are caracter limitat? comparati! cu
necesit"ile economiei =efecte asupra rezer!elor>
1ntreneaz scderea pre"urilor? deci nu $aranteaz
stabilitatea monetar =poate pro!oca recesiune i
omaE? ,n fa!oarea ec2ilibrului e:tern>
a!orizeaz 3e$atul Cnit =e:portator industrial>
Pp anumite condi"ii9 concuren"a perfect e:tern?
liber transfer al capitalului? pasi!itatea autorit"ii
monetare.
-o/d Bu//ion %tandard
Bogdan Ion BOLDE 45
*talon aur.lin$ouri =Fold Hullion +tandard>
4n circula"ie se aflau bancnote con!ertibile ,n lin$ouri =4%%
uncii aur B 12?44 M$>
6imitarea con!ertibilit"ii =la minimum 1 lin$ou>
1urul era folosit ,n rela"iile !alutare interna"ionale
HC tezaurizau aur
3olul HC 5 inter!en"ii ,n !ederea ec2ilibrrii masei monetare
Hancnotele con!ertibile a!eau acoperire ,n aur monetar?
numai ,n propor"ie de 3%.4% ]
*talon JaristocraticA
-o/d E?c:ange %tandard (eta/on aur<de7i1e)
MaEoritatea "rilor au incercat s stopeze infla"ia prin restabilire
le$turii dintre bancnote i aur prin reinstaurarea principiului etalon.aur.
)n 3om acest sistem a fost introdus cu ocazia stabilizarii monetare din anul
1929.
Trsturi:
<efinirea monedei nationte ale prin raportarea la o cantitate
con!entionala de aur sau la o alta moneda con!ertibila ea insasi
in aurD
3etra$erea aurului din circulatia monetara internaD
Con!ertibilitatea bancnotelor =la un cus oficial fi:>D
Constituirea rezer!ei de miEloace de plata internationale i aur?
!alute.aur? de!ize.aurD
8ransferabilitatea libera sau cu anumite restrictii a capotalurilor
banesti dintr.o tara in alta.
$vanta%e:
Bogdan Ion BOLDE 46
+uplinirea lipsei de aur? resimtita la ni!elul mai multor tari cat si
la ni!elul ec mondiale in ansamblu =posibilitatea restabilirii
con!ertibilitatii bancnotelor fara a recur$e la dezinflatie>D
*lasticizarea disciplinei e:cesi!e impuse emisiunii monetare de
re$ulile etalonului aur.monedeD
Concentrarea aurului =a bazei creditului international> pe cate!a
mari piete.
)n practica sistemul s.a confruntat cu o serie de dificultati ?
pro!ocate in principal de faptul ca a permis multiplicarea abuzi!a a
creditului si a masei monetare $lobale.
Cursurile de sc2imb !alutar erau fi:e? formate pe baza paritatilor
metalice si re$late automat de mecanismul punctelor aurului. )nsa datorita
disparitiei aurului din circulatia monetare interna? mecanismul punctelor
aurului actiona la ni!elul bancilor centrale. Ca urmare pentru a mentine
cursul monedei nationale in limitele punctelor aurului =pentru a nu pierde
aur> banca centrala aflata in acest re$im trebuia sa dispuna de o rezer!a
!alutara suficienta? pe care o constituia cumparand de pe piata !alute si
de!ize @de rezer!aA pe care le platea cu propria sa moneda nationala
=procedand in felul acesta crea inflatie>. Moneda aflata in circulatie este
$arantata atat cu metal pretios cat si cu titluri e:primate in moneda straina
denumita de!iza =acoperire mi:ta aur.de!ize>
8&8&2& %isteme/e monetare nemeta/iste
)mportant9 eliminarea aurului din definirea u.m. =definirea monedei
se realizeaz fa" de alt !alut? cos de !alute? mediu sau ponderat? sau
<+8.>
<efinitoriu9 etalonul puterea de cumprare
Bogdan Ion BOLDE 47
9ndicele puterii de cumprare B raport in!ers al indicelui pre"urilor
de consum ^!aloarea unui co de bunuri i ser!icii specifice popula"iei
=diferen"iate pe $rupe? func"ie de mediu> e:primate ,n pre"uri curente
raportat la acelai co e:primat ,n pre"urile anului de baz_
%MI Bretton Doods
1.22 iulie 19449 Conferinta Monetara si inanciara )nternationala a
7atiunilor Cnite? Hretton Xoods? neP Gamps2ire? +C1
Haza discutiilor9
Planul X2ite
Planul SeNnes
#/anu/ EerrF De?ter D:ite< pre!edea crearea unor lic2iditati
internationale prin constituirea reciproca de depozite la bancile din tarile
membre? precum si recursul la un fond limitat? proportional cu marimea
contributiei la un fond de stabilizare comun? format din aporturile statelor
participante. +e urmarea in acest mod eliminarea restrictiilor cu pri!ire la
detinerea de monede straine e:istente in di!erse tari? facilitarea sc2imburilor
internationale si aEustarea balantelor de plati.
Monedele tarilor definite in unitas =!anduta si cumparata numai contra aur>D
1 unitasB1% C+< =ec2i!alent aur>
ondul stabilea si modifica C- a tarilor membre
#/anu/ Go:n MaFnard HeFnes< se baza pe premisa ca mecanismele
stabilizatoare ale ec au eficacitate redusa si ca este necesar in primul rand
mentinerea ocuparii depline a fortei de munca in interiorul tarilor
participante si in al doilea rand? asi$urarea ec2ilibrului balantelor lor de
plati cu e:teriorul.
SeNnes 5 consilier onorofic al Ministrului inantelor? CS? 194%
Bogdan Ion BOLDE 48
1943: 'ropuneri pt o uniune de clearing international
;niunea de clearing B o banca centrala ce emitea o moneda scripturala
internationala? definita in aur? bancor3
8arile membre primeau o cota de moneda? <P cu ponderea comertului
e:terior =pt compensarea multilaterala a bancii>.
%MI Bretton Doods
*aracteristici:
<efinirea monedelor nationale prin raportarea la aur sau la dolarul
american? definit el insusi in aur. -aloarea paritara C+<9 %.((( $r
aur =3& C+< B 1 uncie aur> 3ezer!a de aur a +C19 24 mld. C+<
=ec2i!alent>
i:itatea dar aEustibilitatea cursurilor de sc2imb=ceea ce presupune
calcularea cursurilor de sc2imb pe baza paritatilor metalice si
mentinerea acestora nemodificate o perioada de timp indelun$ata?
respecti! re!izuirea cursurilor oficiale prin de!alorizari sau
re!alorizari efectuate prin proceduri prestabilite9 pana la 1%] cu
conditia de a notifica M)? peste 1%] cu conditia ca masura sa fie
impusa de un dezec2ilibru fundamental al balantei de plati ce nu
poate fi eliminat pe alta cale? unicitatea cursurilor de sc2imb.
6ibera con!ertibiliate a monedelor? concretizata de urm re$uli9
fiecare stat participant se obli$a sa rascumepere propria sa moneda
detinuta de un alt stat membru? cedand fie moneda statului detinator?
fie aur? acest an$aEament fiind !alabil numai in masura in care
pri!este platile curente si nu miscarile de capitaluriD miscarile de
capitaluri pot fi limitate pri interzicerea con!ertibilitatii pentru acest
tip de tranzactii =control !alutar>
Principiile &I:
Bogdan Ion BOLDE 49
Cooperarea monetara internationala
1rmonizarea politicilor monetare
+tabilitatea C-
orme9
.acorduri de imprumut
.facilitati de finantare compensatorie
Cresterea ec2ilibrata a comertului international
*liminarea restrictiilor !alutare
<ez!oltarea economica a tuturor statelor membre
+priEinirea tarilor sarace =propunerea )ndiei>
8arile dez!oltate9 impotri!a principiului
+tabilitatea C-
iecare tara stabileste !aloarea paritara a monedei sale? cu
acordul M)
Cursul de piata a monedei poate !aria cu 1]
)nter!entii acceptate9 !anzareaRcumpararea de !aluta
19719 !aloarea paritara este inlocuita de curs central<
interventia: -3-=>
19739 C+< s.a de!alorizat cu 1% ] ` martie9 prabusirea
sistemului de C- fi:e
*urodolari sunt depozite la !edere in titluri detinute de pf sau pE la
banci comerciale din afara +C1 si care circula in e:teriorul statului
emitent.
De1ec:i/i.re/e %MI de /a Bretton Doods
O asimetrie care a pri!ile$iat +C1
8arile europene inre$istreaza deficite comerciale =dupa XX
))>
C+<9 pozitie pri!ele$iata =$eneral acceptata>
Bogdan Ion BOLDE 50
+C1 isi finanteaza propriul deficit prin emisiune de moneda?
plasata pe piete e:terne =in!estirii? aEutoare? credite>
<ilema con!ertibilitatii
19#%9 3obert 8riffin =Oale>
7e!oia de lic2iditate internationala ` oferta crescuta de
C+< ` a$ra!area deficitului e:terior +C1 ` diminuarea
increderii in C+< ` scaderea ofertei C+<
1simetria si contradictiile sistemului
<eciziile9 adoptate cu (&] din !oturi =+C1 influenta
maEoritar>
P31HC+)3*1 +M) H3*88O7 XOO<+
1bandonarea con!ertibilitatii C+< in aur
Cauze9 .modificarea C- a principalelor monede
.maEorarea pretului aurului pe piata
.speculatii contra C+<
.scaderea rezer!elor in aur a +C1
Demonetizarea aurului B utilizarea doar ca marfa? nu ca
etalon monetar =miEloc de lic2idare a datoriilor internationale
si de tezaurizare>
Dre2turi/e s2ecia/e de tragere (DT%) 6sunt anterioare sist monetar
international actual? fiind create in cadrul sist de la Hretton Xoods? ca
miEloc de rezer!a international de natura sa completeze rezer!ele !alutare
ale tarilor membre. 6a putin timp dupa crearea <+8 ? marile tari ale lumii au
adoptat re$imul cursurilor flotante. <8+B o creanta !irtuala asupra
monedelor liber.utilizabile ale tarilor membre ale M)? in sensul ca
detinatorii de <8+ pot obtine in sc2imbul <8+ monedele amintite.
(MI. are sarcina sa e:ercite o supra!e$2ere ferma a politicilor
!alutare ale tarilor membre in scopul asi$urarii unei bune functii a +M)?
Bogdan Ion BOLDE 51
spriEina tarile in atin$erea obiecti!elor de stabilitate financiara si cresterea
economica durabila.
8&9& %istemu/ monetar euro2ean
Eta2e 2remergtoare
19&19 Comunitatea *conomica a Carbunelui si a Otelului =3? F*3? )8?
H*7*6C/> 5 tratatul de la Paris
19&79 Comunitatea *uropeana a *ner$iei 1tomice =*C318OM>
Comunitatea *conomica *uropeana =*CC>
tratatul de la 3oma9 Obiecti!e
uniune !amala =protectie comuna tarifara fata de terti>
6ibertatea de circulatie a capitalului? fortei de munca si a
ser!iciilor
Politici a$ricole comunitare

%istemu/ Monetar Euro2ean 6 integrare
+arpele Monetar B marEele de fluctuatie autorizate de +M)
; acordul de la Xas2in$ton =1971>9 marEe de fluctuatie 1] la
2?2&] stabilitate limitata a ratelor de sc2imb.
orme.9+arpele in tunel =72.73>9 fluctuatie a monedelor europene fata de
C+< de 2?2&] iar intre ele de 4?&]
.+arpele fara tunel9 fluctuatie libera fata de C+<? fluctuatie de 4?&]
intre ele.
!rearea %ME3 2rinci2ii i 0unc5ionare
Bogdan Ion BOLDE 52
Consiliul *uropean de la Hru:elles =dec. 197(>? aplicabil din 12 mer. 1979
=3? F*3? )8? H*7*6C/? <17? apoi CS>
+M*9 bazat pe9
moneda *CC 5 *uropean CurrencN Cnit =denumire franceza
din sec /))) a unei monede din aur>
<efinirea C- pi!ot fata de *CC
Mecanisme de inter!entii pe piata !alutara
Jindicatori de di!er$entaA pentru fiecare moneda participanta
care sa reflecte e!olutia disparata a monedei respecti!e fata
de celelalte monede participante
+olidaritatea statelor membre? manifestata prin crearea unor
rezer!e !alutare comune si acordarea de credite reciproce in
cazul e:istentei unei bificultati ale balantei de plati? precum
si pentru finantarea inter!entiilor
-aloarea *CC9 cos de monedeD ponderea <P cu P)H si !olumul comertului
international.
Caracter fi: al macanismului de sc2imb9 curs central =pi!ot>. MarEa de
fluctuatie 2?2&]
E!"3 curs 2i7ot i marBe de 0/uctua5ie
"C' ( unitate de cont =reflecta media puterilor de cumparare a monedelor
uitilizate>. -aloarea *CC determinata zilnic de o comisie europeana.
Curs central B cursul menedelor fata de *CC? stabilit de tara in cauza.
Curs bilateral B compararea a 2 cursuri centrale =cursurile efecti!e pe piata
puteau fluctua fata de cursul central cu 2?2&]>.
E!" 6 destina5ii3
stabilirea bu$etului
*:primarea tarifelor !amale
Bogdan Ion BOLDE 53
Prele!ari si !arsaminte intra.comun
E!" 6 0unc5ii3
Moneda efecti!a in cadrul mecanismului de sc2imb al +M*
Haza de calcul al paritatilor celorlalte monede
Haza de referinta in mecanismul de inter!entie si de credit
3e$larea soldurilor autoritatilor monetare
19939 lar$irea marEelor de flcutuatie la 1&]
Moneda unica im2/ementat in 8 eta2e3
+porirea performantelor ecD unificarea pietelor financiare
Coordonarea politicilor ec si infiintarea HC* si +*HC
8recerea la paritati fi:e? transferarea competentelor bancilor
centrale catre HC* si infiintarea monedei unice.
Tratatu/ de /a Maastric:t (semnat 1II1, in 7igoare 1II8)
Cn nou concept9 Cniune *uropeana care reuneste9
Comunitatea *uropeana
Cooperarea politicii e:terne si securitatii
Cooperarea politicii interne si Eustitiei
!riterii de con7ergen5 nomina/3
Bogdan Ion BOLDE 54
rata infla"iei cu ma:. 1?&] mai mare dec,t media celor mai
performante 3 "riD
deficit bu$etar de ma:. 3] din P)HD
datorie public de ma:. #%] din P)HD
rata dobanzii nu trebuie sa fie mai mare de 2]fata de r pe termen
lun$ a celor mai performante 3 "riD
rata de sc2im$ nu trebuie sa depaseasca marEele normale de 2?2&]
fata de *CC.
1ceste condi"ii trebuiesc indeplinite timp de cel pu"in 2 ani fara inter!entii
sau tensiuni? concomitent cu adoptarea le$islatiei europene.
Bogdan Ion BOLDE 55
I)& !I$!"L*I 'I EMI%I"NE
MONET$+ #E TE$ITO$I"L
$OM,NIEI
Haterea de moned pe teritoriul actualei 3om0nii ,ncepe ,n coloniile
antice $receti de la Marea 7ea$r? aezri ce desfurau o foarte fructuoas
acti!itate comercial. 4ntr.ade!r? ,n secolul al )-.lea ,.C2r? la Gistria?
Calatis? 8omis i <Nonisopolis? e:istau ateliere monetare unde se bteau
monede de aur =mai rar>? tetradra2me i dra2me din ar$int i subdi!iziuni
de bronz ale dra2mei.
<up ce au cucerit pro!incia? ,n anul 71 ,.C2r.? rom0nii au interzis
baterea monedelor $receti de la "armul Pontului *u:in? ,ncetat0nd
definiti! ,n Eurul anului 24& d.C2r.
9&1&Monede/e daci/or
Monedele fabricate ,n coloniile de la Marea 7ea$ra au a!ut doar o
circula"ie local. 4n restul <aciei erau preferate monedele macedoniene ale
lui ilip al )).lea si ale urmailor si? sau? dup cucerirea Macedoniei de
ctre romani? dinarii republicani. 4n Eurul anului 2(% ,.C2r? apar ,n circula"ie
monede din ar$int btute de ctre daci in propriile lor ateliere.
Bogdan Ion BOLDE 56
)mit0nd ca desen pe cele macedoniene sau romane? monedele
dacilor respectau $reutatea monetara a ori$inalelor pe care le imitau. 1a se
e:plic faptul c? dei nu erau prea reuite din punct de !edere artistic?
monedele dacilor circulau ,n paralel cu monedele $receti sau rom0ne pe
care le copiau.
Cucerirea <aciei de ctre romani ,n anul 1%# d.C2r. a pus capt
acti!ittii atelierelor monetare ale dacilor.
Comer"ul zonei? de!enit pro!incie roman? a fost acaparat de
monedele imperiale? a cror circula"ie a continuat dup retra$erea aureliana
din 271 d.C2r. p0na la caderea 3omei in 47# d.C2r .
9&2& !ircu/a5ia monetar 4n seco/e/e ) < JI)
Prbuirea )mperiului 3oman de 1pus i n!lirile barbare au readus
,n actualitate trocul. <ei diminuat? circula"ia monetar p0na ,n secolul al
/)).lea se bazeaz pe monedele )mperiului 3oman de 3srit =Hizantin>.
Monedele Hizantine au fost practic primele monede folosite de ctre
poporul ce se forma ,n spa"iul !ec2ii <acii . poporul rom0n.
4n secolul al /)).lea? odat cu ridicarea noilor state !ecine "inuturilor
locuite de rom0ni9 Cn$aria? Polonia? +erbia si Hul$aria? monedele acestora
au ,nlocuit ,n circula"ie pe cele bizantine.
Marea n!lire a ttrilor din 1241 a sc2imbat din nou confi$ura"ia
economic a zonei? fa!oriz0nd ptrunderea unor monede din apusul *uropei
=$ermane i en$lezeti>? ,nlocuite la r0ndul lor de ctre dinarii banali emii
de banii +la!oniei si de re$ii Cn$ariei. <e la numele acestor banali s.a
format ,n limba rom0na cu!0ntul abana? care desemneaz at0t moneda ca
atare c0t i monedele de !aloare mic . mrun"iul.
1stzi abanula? este subdi!iziunea monedei na"ionale rom0neti.
Bogdan Ion BOLDE 57
9&8& #rime/e monetrii rom;neti
6a scurt !reme dup ,ntemeierea principatelor Moldo!ei i
-ala2iei? apar ,n aceste pro!incii primele monetrii.
4n bara 3om0neasc? -laicu -od =13#4 . 1377> a btut ,ncep0nd cu
anul 13#& duca"i de ar$int =1( . 21 mm diametru? 1?%& $rame> similari cu
$roii bul$reti i s0rbeti i cu duca"ii bizantini? precum si dinari =1# . 1(
mm diametru? %?7 $rame> si bani =1& . 1# mm diametru? %?3& $rame> tot din
ar$int? dup sistemul un$uresc. 1cestea sunt practic primele monede
fabricate de ctre rom0ni.
<ubla orientare ,n politica monetar? ca i le$endele ,n sla!on i
latin de pe monede? se e:plic prin le$turile comerciale pe care -ala2ia le
a!ea at0t cu +erbia i Hul$aria? state aflate in ultimii ani ai independen"ei lor
politice dinainte de cucerirea otoman? c0t i cu re$atul ma$2iar.
<e altfel sub domnia lui <an ) =13(3 . 13((> sistemul ponderal al
duca"ilor dispare iar dinarii sunt redenumi"i duca"i munteni.
P0n la Eumtatea secolului al /-.lea moneda !ala2 a urmat
tendin"a de de!alorizare a celei un$ureti.
-ladisla! al )).lea =1447 . 14&#> corecteaz sistemul ponderal
adapt0ndu.l dup cel al asprilor turceti =1?21 $rame> din !remea lui Murad
al )).lea =1421 . 14&1> i emite duca"i din ar$int de (%% c cu $reutatea de
%?# i bani cu $reutatea de %?3 $rame.
<omina"ia turceasc asupra -ala2iei pune capt emisiunilor domnilor
pm0nteni? ultimele monede cunoscute fiind cele ale lui Hasarab cel Htr0n
=147# . 1477>.
Pentru aproape 4%% de ani de aici ,nainte ,n bara 3om0neasc !or
circula tot felul de monede turceti? un$ureti? ruseti? olandeze? austriece?
etc.
Bogdan Ion BOLDE 58
Monetria Moldo!ei a fost ,nfiin"at la +ucea!a de ctre Petru Muat
=137& . 1391>. 4ncep0nd din 1377? aici s.au btut $roi =1( . 24 mm
diametruD %?9# $rame> i semi$roi =14 . 1# mmD %?4 $rame> din ar$int dup
modelul celor polonezi de la 6PoP. +pre deodebire de moneda !ala2?
le$endele monedelor moldo!eneti sunt ,n lar$ maEoritate ,n limba latin i
doar cu c0te!a e:cep"ii ,n limba sla!on?i moneda moldo!eneasc urmeaz
tendin"ele de de!alorizare a celei !ecine =poloneze> astfel ca $roii i
semi$roii din ar$int ai lui Wtefan cel Mare =14&7 . 1&%4>? dei accepta"i ,n
circula"ie p0na ,n )mperiul Otoman? au numai %?# respecti! %?3 $rame.
<up anul 1&2#? emisiunile re$ulate moldo!eneti se opresc.
Monetria !a continua se lucreze ,nsa ocazional? p0na ,n a doua
Eumtate a secolului al /-)) .lea? c0nd ,n timpul domniei lui )strate <abiEa
se ,nre$istreaz ultima fabricare de moned? si anume imita"ii clandestine
masi!e de silin$i polonezi care au pro!ocat un ade!rat dezastru financiar ,n
circula"ia monetar din epoc. P0na la reforma monetar din anul 1(#7?
economia Moldo!ei !a fi in!adat de emisiuni strine? ,n mare parte aceleai
ca i ,n bara 3om0neasc ?i ,n 8ransil!ania baterea de moned ,ncepe ,n
secolul al /)-.lea.
+pre deosebire de celelalte doua principate rom0neti? aici e:istau
mai multe monetrii9 CluE? +ibiu? 6ipo!a? Hraso! si Haia Mare. Moneda care
se fabrica aici era ,nsa cea emis de re$ele Cn$ariei? !oie!odatul fiind !asal
coroanei ma$2iare. 1stfel re$ele Carol 3obert de 1nEou =13%( . 1342> i
apoi urmasul sau 6udo!ic cel Mare =1342 . 13(2> au btut ,n monetriile din
8ransil!ania $roi din ar$int dupa modelul celor de la Pra$a i dinari banali
dupa modelul sla!on. Odat cu transformarea Cn$ariei ,n pasal0c turcesc
dup btlia de la Mo2acs =1&2#>? 8ransil!ania de!ine principat autonom
sub suzeranitate turceasca? fiind condus de un principe. Practic de la acest
moment se poate !orbi de emisiuni de moneda proprie ale 8ransil!aniei?
fa!orizate decisi! de prezenta e:ploatrilor de metale pre"ioase pe care "ara
le de"inea ,n re$iunea 1pusenilor.
Bogdan Ion BOLDE 59
1cti!itatea monetar a principilor transil!ani este foarte di!ers?
moti!at fiind ,nsa mai ales de or$olii politice de afirmare a dreptului
re$alian dec0t de ra"iuni economice. 4n principat continuau s circule ,n
paralel i monede strine.
+istemul ponderal este cel al duca"ilor la aur =1 ducat B 3?& $rame
1u 9(% c> dar i =la ar$int> al talerilor $ermani? $roilor polonezi? dinarilor
un$uresti? silin$ilor suedezi sau creitarilor austrieci. *misiunilor na"ionale a
lsat loc in!aziei monedelor strine? numrul acestora sporind de la
apro:imati! 2% ,n secolul /-)) la peste 9% la Eumtatea secolului /)/.
<iferite ca aliaE i sistem ponderal? aceast multitudine de moned strain a
dus la un ade!arat 2aos ,n circula"ia Monetrii noi se ,nfiinteaza ,n aceast
perioada la 1lba )ulia? +i$2ioara? $ra i 1rad.
*misiunile proprii ,nceteaz dup transformarea 8ransil!aniei ,n
pro!incie a )mperiului Gabsbur$ic =1#((> iar talerul austriac de!ine moned
de sc2imb.
9&9& nar:ia monetar
4ncetarea monetar din Moldo!a i -ala2ia. <ac p0na la sfiritul
secolului al /-)).lea au predominat asprii? declinul )mperiului Otoman
sur!enit dup asediul ratat al -ienei =1#(3> s.a cunoscut i ,n de!alorizarea
monedei turceti? aceasta fiind ,nlocuit de talerii.lei olandezi. Monede cu
diametru mare =4% mm>? $rele =27 $rame> i btute din ar$int cu titlu
superior =(33 c>? acesti leePedaalder.i? al caror nume deri! de la leul
rampant de pe a!ersul lor? s.au impus cu at0ta autoritate ,n ,ntre$ sud.estul
*uropei? ,nc0t nu numai c ,n "arile rom0ne s.au pstrat ca baza de calcul
dup scoaterea lor din circula"ie? dar numele li se re$aseste p0na astazi ,n
denumirea monedelor na"ionale ale unor "ari din re$iune9 leu . 3om0nia?
le!a . Hul$aria.
Bogdan Ion BOLDE 60
<e la sfiritul secolului al /-))).lea i p0na dup Eumtatea celui
urmtor? ,n principate au circulat ,n special monede turceti? ruseti i
austriece? con!ersia lor fc0ndu.se dup sistemul ponderal al leului i al
paralei =moneda di!izionar turceasc>.
4n lipsa unei monede unice? leul de calcul nu putea re$lementa circula"ia din
"arile 3om0ne? c2iar dac di!erse pra!ile ,ncercau s stabileasc un curs
unic.
4ntre 1(31 si 1(32? 3e$ulamentul Or$anic stabilea urmatoarele
ec2i!alente9 31?& lei B 3?49 $rame 1u 99% c sau 2?2& lei B #?#( $rame 1$
&(3 c? iar 1 leu B 4% parale. 4n 1(37 i apoi ,n 1(43? raportul leu.para se
modific iar? de la 1 la #% respecti! la 1 la (%.
+c2imburile se fceau conEunctural dup rapoarte aleatorii.
+peculatii au loc at0t ,n interiorul $ranitelor c0t i ,n sc2imburile
interna"ionale? acestea din urm bine,nteles ,n defa!oarea principatelor.
)ntensificarea sc2imburilor economice din prima Eumtate a secolului al
/-))).lea? ,ntre"ine 2aosul din circula"ia monetar? datorit creterii
cantittii i di!ersittii de moned care circula ,n Principate. O mare parte
din aceast moned este din metal comun cu !aloare intrinsec inferioar
celei de sc2imb.
<i!ersele ocupatii strine las ,n teritoriu cantitti ,nsemnate de
moned? iar de!alorizarea pro!ocat de fluctuatiile numeroaselor cursuri de
sc2imb i specula"iile stap0nirii turceti cu ocazia fie a sc2imburilor
comerciale fie a diferitelor plti pe care principatele trebuiau s le fac
puterii suzerane? contribuie esen"ial la dezordinea din circula"ia monetar.
*ra e!ident faptul c moneda ficti! nu corespundea unei economii
,n dez!oltare? ,n special dup unirea principatelor? iar un sistem monetar
unitar bazat pe o moned na"ional unic? de!enise mai mult dec0t necesar.
Bogdan Ion BOLDE 61
9&>& $omanatu/ /ui !u1a
Odata cu ale$erea unui sin$ur principe ,n ambele "ari rom0ne?
problema monedei unice se complic prin semnifica"ia politic pe care o are
,nfiin"area ei9 dreptul re$alian de batere ,nsemna independenta statului.
)mperiul Otoman pri!ea deEa cu neputincioasa ,n$riEorare la unirea
pro!inciilor rom0ne ,ntr.un sin$ur stat i ,nc spera ca aceast stare de fapt
!a dinui doar pe durata domniei lui Cuza? fiind decis s se aeze ,n calea
oricrei ini"iati!e politice care ar fi putut duce mai t0rziu la desprinderea
principatelor de sub tutela imperiului.
<ei? perfect contient de pozi"ia turcilor? Cuza ,ncepe din c2iar anul
ale$erii sale ca domn =1(&9> pre$atirile pentru ,nfiin"area unui sistem
monetar.
4ntr.un document din 1( noiembrie al consiliului de minstrii al
$u!ernului din Muntenia apare pentru e!entuala moned denumirea de
aromanata? a!0nd ca etalon mrimea? $reutatea si titlul metalic al francului
francez? di!iziunile urm0nd a se numi adecimaa sau banul pentru a 1% .a
parte din romanat i acentimaa pentru a suta lui parte.
Pe baza documentului $u!ernului muntean? s.a ,ntocmit ,n au$ust
1(#% un proiect de le$e ,n 12 articole care stabilea c se !or bate monede
din aur? ar$int si arama. 4n paralel cu pre$tirea le$islatiei pri!itoare la noua
moned? ,n mai 1(#% se ini"iaza un contract pe & ani cu monetria franceza
pentru fabricarea necesarului de moned rom0neasc.
-aloarea monedei ce urma sa se fabrice ,n primii 2 ani ai
contractului era de 1%%.%%%.%%% franci iar baterea anuala era limitata la
1&%.%%%.%%% piese. Pentru acoperirea primei trane a contractului?
Ministerele de inante ale Principatelor Cnite urmau s an$aEeze pe pia"a
franceza un ,mprumut de #%.%%%.%%% franci prin subscrip"ie publica.
Contractul folosete pentru moned denumirea de aroumaina =rom0n>? si
precizeaza c unitatea !a fi o moned din ar$int ,n $reutate de & $rame.
Bogdan Ion BOLDE 62
Moneda de 1 3om0n ar fi fost astfel similara ca diametru si $reutate cu cea
de & franci.
6a recomandarea lui -ictor Place? consulul francez? numismatul de
6on$pKrier? custodele cabinetului de medalii al Muzeului 6u!ru? a e:ecutat
mac2ete pentru toate cele trei tipuri de monede9 aur? ar$int? bronz.
*ste interesant de mentionat c denumirea monedei a dat loc la
dispute. <ei prima !ariant? inspirat din denumirea monedei franceze?
atribuia numele de arom0na monedei nationale? la propunerea lui Geliade
3adulescu? care a atras aten"ia c numele monedei ar putea nate confuzii i
ec2i!ocuri? s.a adoptat denumirea de aromanata dupa etimolo$ia similarului
aducata.
4mprumutul prin obli$a"iuni lansat pe pia"a francez nu s.a
concretizat ,ns? iar ,nalta poarta? cum era de asteptat? nu a fost de acord cu
proiectul baterii monedei rom0neti? consider0nd.o ca pe un atribut de
su!eranitate. Proiectul ,nfiin"arii monedei na"ionale a czut.
Prioritatea politic a recunoaterii Cnirii de ctre turci? a trecut pe
planul doi problema monetar. Cuza a lasat impresia c abandoneaz ideea.
Cn an mai t0rziu ,ns un nou proiect le$islati! numit pentru re$ularea
cursului monetar ,n Principatele Cnite readuce c2estiunea ,n actualitate. 4n
mare? proiectul era cel din 1(#% dar la articolul 7 se specifica am0narea
baterii efecti!e a romana"ilor de aur i ar$int . Crma a se bate mai ,nt0i
moneda di!izionar din aram. +e stabilise c2iar i compozi"ia aliaEului9 9&
prti aram? 4 prti cositor si o parte zinc. <in nou ,ns proiectul se lo!ete
de ,mpotri!irea turcilor.
O a treia tentati! are loc ,n 1(#4. O noua initia"i!a le$islati!
precizeaz tipurile de moned ce urmeaz a fi fabricate i anume9 2% si 1%
romana"i din aur? &? 1 si 1R2 romana"i din ar$int precum i 1%? & i 1sutime
din bronz. <in aceast perioad au rmas c2iar i nite probe a monedei de &
sutimi? men"ionat ,n literatura de specialitate fiind i prob de 1% sutimi.
Bogdan Ion BOLDE 63
Proiectul !a ram0ne bine,nteles nefinalizat din acelai moti! ca i
precedentele.
7u se mai cunosc alte tentati!e de ,nfiin"are a unei monede na"ionale
p0na la abdicarea for"ata a domnitorului din 11 februarie 1(##. 1!0nd mereu
alte priorita"i? le$ea electoral? reforma a$rar? etc. -oda Cuza a trebuit s
renun"e sau sa am0ne mereu realizarea acestui proiect.
+e remarc totui marea asemanare a sistemului monetar $0ndit ,n
!remea domnitorului Cuza cu cel ce a adoptat prin le$ea monetar din 1(#7.
Cu mici sc2imbri ,n structura !alorii pieselor i cu alt nume pentru
moned? sistemul monetar al romanatului este de fapt premer$torul
sistemului monetar na"ional al leului.
9&A& Kn0iin5area sistemu/ui monetar na5iona/ 6
Leu/ rom;nesc
+trdaniile din timpul domniei lui 1le:andru )oan Cuza s.au
concretizat ,n c2iar anul plecrii acestuia de la domnie. <ei ini"ial? prin
actul de recunoatere a noului domnitor =Carol )> $u!ernul turc nu permitea
acestuia nici emisiunea de moned nici conferirea de decora"ii? ,ntr.o
scrisoare din luna octombrie adresat de ctre Marele -izir $u!ernului
3om0niei? Poarta re!ine asupra c2estiunii monedei i permite Principatelor
s bat moned proprie cu condi"ia ca aceasta s poarte un semn al
imperiului =semiluna sau semiluna cu stelele>. O luna mai t0rziu printr.o
nou scrisoare? Poarta renun"a la aceasta preten"ie? ,nsa doar ,n ceea ce
pri!ete moneda di!izionar de bronz.
Profit0nd de acest succes? $u!ernul Hratianu reformuleaz ,ntr.un
nou proiect le$ea monetar din timpul lui Cuza i ,l supune aprobrii
parlamentului.
Bogdan Ion BOLDE 64
4n luna aprilie a anului 1(#7 se !oteaza prima le$e monetar a
3om0niei prin care se stabilete moneda na"ionala . leul.
<ei? se renun"a la denumirea de aromanata? pentru ca popula"ia era
obinuita deEa de aproape doua secole? mai ,nt0i cu moneda olandeza i apoi
cu leul de calcul? aleula ram0ne ec2i!alent cu francul francez. 1dopt0nd
sistemul monetar bimetalist al Cniunii 6atine =con!entie ,nc2eiata ,n 1(#&
,ntre ranta? Hel$ia? *l!etia si )talia>? le$ea pre!edea emiterea de monede
din aur =2%? 1% si & lei>? ar$int =2 lei? 1 leu si &% bani> si bronz =1%? &? 2 si 1
ban>.
6e$ea mai pre!edea ca din moti!e financiare? deocamdat urmau a
se bate doar monedele de bronz? a caror e:ecu"ie s.a fcut de altfel imediat
la monetriile Xatt d Co. i Geaton din Hirmin$2am.
Ocolind cu prete:tul imbatabil al lipsei banilor fabricarea monedelor
din aur i ar$int cu ,nsemnele suzeranita"ii turceti? Hratianu urmrea un
dublu scop9 ,nfiin"area unei monetrii na"ionale i baterea de monede cu
efi$ia domnitorului . semn al su!eranitatii statului.
8rei ani mai t0rziu =1(7%> lua fiin"a la Hucureti prima monetrie
rom0neasc unde se bate primul leu rom0nesc.
9&C& !onc/u1ii
<ei de.a lun$ul anilor au sur!enit de atunci numeroase modificri
,n structura sistemului monetar? aleula a rmas p0na ,n prezent moneda
na"ionala a 3om0niei.
Crearea acestor ateliere monetare de batere a monedei au influentat
in mare parte sistemul financiar al circulatiei monetare din acea epoca.
Bogdan Ion BOLDE 65
)& -$E-TELE MONET$E
>&1& !riterii 0orma/e i institu5iona/e
1. )nstrumentele de plat aflate la dispozi"ia sectorului nebancar
; Moneda fiduciar
. bancnotele =Palmstruc2 . sec. /-))>
. biletele de 2,rtie emise de stat =banii de 20rtie propriu.zii>
. moneda di!izionar
; Moneda scriptural =de cont? de banc>
=depozite la !edere ,n conturile desc2ise i utilizate pentru efectuarea
pl"ilor prin !irament>
2. 1cti!ele c!asimonetare aflate la dispozi"ia sectorului nebancar
<isponibilit"i ,n conturile de economii pe librete
<epozitele la termen la bnci
8itlurile pe termen scurt pro!enite de la 8rezoreria public
etc.
<epozitele i plasamentele ,n !alut
Moneda de facto
3. Moneda aflat la dispozi"ia sectorului bancar =moneda primar? moneda
central baza monetar>
bancnote? numerar
monede
Bogdan Ion BOLDE 66
disponibilit"i la !edere e:istente ,n conturile bncilor comerciale?
8rezoreriei publice etc.? desc2ise la Hanca Central
>&2& Nomenc/atura agregate/or monetare 4n $omania
M1 5 masa monetara ,n sens restr0ns9 numerarul aflat in afara sectorului
bancar? moneda scripturala =depozitele la !edere>
M2 =masa monetara intermediara>B M1I <epozite cu durata ini"ial de p0n
la doi ani inclusi!
P+9 M2.M1 B c!asimoneda
Haza monetara =moneda primara> cuprinde9 numerarul aflat in casieriile
bancilor? numerarul aflat in afara sistemului bancar? disponibilitatile bancilor
la Hanca 7ationala
M8 =masa monetara in sens lar$>B M2I
4mprumuturi din opera"iuni repo
1c"iuniRunit"i ale fondurilor de pia" monetar
=emise>
8itluri de !aloare ne$ociabile emise cu maturitatea de
p0n la doi ani inclusi!
o2era5iuni repo . tranzac"ii re!ersibile? destinate inEectrii de lic2iditate? ,n
cadrul crora H73 cumpr de la institu"iile de credit acti!e eli$ibile pentru
tranzac"ionare? cu an$aEamentul acestora de a rscumpra acti!ele respecti!e
la o dat ulterioar i la un pre" stabilit la data tranzac"ieiD
o2era5iuni reverse repo . tranzac"ii re!ersibile? destinate absorb"iei de
lic2iditate? ,n cadrul crora H73 !inde institu"iilor de credit acti!e eli$ibile
Bogdan Ion BOLDE 67
pentru tranzac"ionare? an$aE0ndu.se s rscumpere acti!ele respecti!e la o
dat ulterioar i la un pre" stabilit la data tranzac"ieiD
)I& O(E$T DE MONED+
A&1& O0erta de moned i crea5ia monetar
Oferta de moned reprezint masa monetar e:istent ,n circula"ie i
e:prim ansamblul crean"elor de"inute asupra institu"iilor emitente de acti!e
ce se cuprind ,n structura masei monetare. +fera acestor institu"ii prezint
diferen"ieri de la o "ar la alta? de la o epoc istoric la alta? ,n func"ie de
modul de definire a masei monetare? de $ama acti!elor financiare incluse ,n
structura acesteia. *sen"a? monedei const ,n faptul c poate fi ,n mod
$eneral acceptat ca miEloc de plat? ,ns lipsa unei defini"ii unitare a ofertei
de moned ,n economiile contemporane a condus la delimitarea unor
ansambluri? stadial inte$rabile? numite a$re$ate monetare =M1? M2? M3?
M4>? care e:prim o anumit compozi"ie a cantit"ii de moned e:istent ,n
economie.
Modificrile ,n totalul ofertei de moned i sc2imbrile ratei de
cretere a cantit"ii de moned afecteaz semnificati! !ariabilele economice
esen"iale? ca de e:emplu? rata infla"iei? rata dob0nzii? utilizarea muncii i
!enitul na"ional. Ctilizarea c0t mai complet a muncii? stabilitatea pre"urilor?
creterea economic i ec2ilibrul pl"ilor interna"ionale depind? direct sau
indirect? de sc2imbrile ,n oferta total de moned i de sc2imbrile ,n
creterea cantit"ii de moned. Cantitatea optim de moned i creterea
acesteia contribuie la crearea capacit"ii na"iunii de a realiza aceste
obiecti!e.
Bogdan Ion BOLDE 68
*:isten"a? e:tensia i diferen"ierea compozi"ional a a$re$atelor
monetare este rezultatul procesului de acrea"ie monetara? definit ca o
cretere a cantit"ii de moned de"inut de ctre a$en"ii economici
nefinanciari. *:ist crea"ie monetar atunci c0nd? ,ntr.o perioad dat? se
obser! o !aria"ie poziti! a a$re$atului monetar considerat.
4n condi"iile monedei . marf.? crea"ia monetar a fost ,n func"ie de
condi"iile de produc"ie a monedei . marf =aur? ar$int>. 4n acest fel?
institu"iile financiare nu puteau ,mprumuta aceast moned dec0t dup ce o
colectaser ,n prealabil. Creterea stocurilor de moned =crea"ie monetar>
era deci independent de !oin"a subiec"ilor economici.
4n economiile moderne? ,n care moneda le$al are curs for"at?
institu"iile financiare pot crea ele ,nsele miEloace de plat pe care s le pun
la dispozi"ia subiec"ilor economici nefinanciari? fr restric"ii pentru banca
central =numerarul>? sub controlul bncii centrale pentru celelalte institu"ii
bancare =moneda scriptural>. 4n acest sens? crea"ia monetar rezult din
transformarea crean"elor fr putere de plat ,n miEloace de plat? crean"e
re$rupate ,n acorespondentele masei monetarea? constituind ori$inea
emisiunii monetare.
+e consider c ,n economiile contemporane? crea"ia monetar? ,n
condi"iile banilor . simbol? constituie e:clusi! rezultatul acti!it"ii autorit"ii
monetare i c fiecare act de creare a banilor reprezint un act de creare a
unei puteri de cumprare suplimentare? care determin creterea cererii de
mrfuri i ser!icii peste ni!elul ofertei? declan0nd astfel procese
infla"ioniste. 4n realitate? ,ns? aceast apreciere este simplificatoare i
e:aminarea flu:urilor de creare a monedei ,n ansamblul flu:urilor financiare
!a e!iden"ia comple:itatea proceselor de crea"ie monetar.
1stfel? flu:urile prin care se creeaz moneda apar ca tranzac"ii
financiare efectuate ,ntre institu"iile bancare i ceilal"i subiec"i nebancari? ,n
cadrul crora bncile apar at0t ca furnizori de moned? c0t i ca receptori ai
Bogdan Ion BOLDE 69
acesteia =,n cazul distru$erii banilor>. urnizarea de moned de ctre bnci
celorlal"i subiec"i economici nebancari =crearea de bani> este le$at de
colectarea anterioar a monedei de la subiec"ii nebancari =formarea surselor>
sau de primirea ei de la banca central =moneda primar>. Crearea monedei
de ctre bnci? prin intermediere financiar? are loc prin multiplicarea
crea"iei monetare ini"iale a bncii centrale =emisiunea monetar>. Pe de alt
parte? c2iar crearea monedei primare de ctre banca central reprezint
compensarea scur$erilor de moned primar deEa e:istent ,n conturile
institu"iilor bancare desc2ise la banca central. <in punctul de !edere al
subiec"ilor nebancari important este cererea de bani? tendin"a acestora de a
de"ine lic2idit"i.
Cele trei cate$orii de subiec"i economici implica"i ,n procesul de
creare a monedelor . banca central? bncile i subiec"ii nebancari . au
comportamente i func"ii diferite ,n cadrul aceluiai $en de tranzac"ii? ,n
condi"iile ,ncadrrii tranzac"iilor sistemului bancar ,n limitele cererii de bani
din economie? procesul de creare al banilor depinz0nd deci de cererea de
bani. Hanca central de"ine un rol determinant asupra e!olu"iei masei
bneti? ea stabilind !olumul ma:im al crea"iei monetare? ,n timp ce
comportamentul autonom al bncilor comerciale determin $radul de
utilizare a acestui cadru ma:imal? din ac"iunea con!er$ent a ansamblului
subiec"ilor bancari rezult0nd !olumul ma:im al masei bneti care poate
aEun$e la subiec"ii nebancari.
4n concluzie? bncile comerciale sunt motorul crea"iei monetare.
1ceast situa"ie confer crea"iei monetare o suple"e considerabil i rezol!
o problem care nu are o solu"ie satisfctoare ,n sistemele monetare
metaliste9 acoperirea ne!oilor de moned a unei economii ,n cretere.
A&2& !rea5ia monetar a .nci/or comercia/e
Bogdan Ion BOLDE 70
Crea"ia monetar? ca factor specific al func"ionalit"ii bncilor? st la
baza definirii locului i rolului bncilor ,n economie. Hncile s.au afirmat
esen"ial ca institu"ii monetare a cror caracteristic principal este
posibilitatea de a pune in circula"ie crean"e asupra lor ,nsei? care sporesc
masa miEloacelor de plat? !olumul circula"iei monetare.
orma principal a crea"iei monetare este emisiunea de numerar. 6a
,nceput aceast func"ie era desc2is tuturor bncilor? pentru ca ulterior s fie
una specific bncii de emisiune. 1stfel? ,n trecut? ,n 1n$lia? ran"a? +C1 i
alte "ri? o mare parte a bncilor comerciale efectuau i opera"iuni de
emisiune. Multiplicarea acestor centre de emisiune a condus la crearea
condi"iilor de ,nclcare a normelor de emisiune i ,ncrcarea canalelor
circula"iei cu bancnote emise cu sau fr Eustificare economic. +pre
e:emplu? ,n 1913 ,n +C1? numrul bncilor ,mputernicite s emit bancnote
depea 7&%%.
Prin urmare? la momente istorice diferite i ,n func"ie de condi"iile
proprii? toate "rile dez!oltate au fost ne!oite s delimiteze foarte clar
func"iile bncii de emisiune? aceasta concentr0ndu.se de re$ul la o sin$ur
banc? banca central. 4n +C1 de e:emplu? dei e:ist 12 bnci federale de
emisiune? acestea ac"ioneaz ca un tot unitar sub e$ida unei autorit"i
monetare unice.
8otui? bncile comerciale tipice ii aduc aportul lor la crea"ia
monetar prin transformarea acti!elor nemonetare fr putere liberatorie? ,n
instrumente de plat. 4nscrierea ,n conturile de la banc a creditelor acordate
=fundamentale sau $arantate de acti!ele pe care le monitorizeaz> constituie
momentul crea"iei unei monede adi"ionale specifice? moneda scriptural.
Crea"ia de moned scriptural este realizat ,n principal prin sistemul
bancar. 1ceast afirma"ie poate fi considerat parado:al ,ntruc0t? la prima
!edere? depozitele corespund unor !rsminte efectuate de ctre a$en"ii
Bogdan Ion BOLDE 71
economici. Moneda de banc? sumele ,nscrise ,n conturi? apare astfel ca o
,nlocuire a bancnotelor? moneda propriu.zis. 4n realitate este !orba de o
moned adi"ional? cu ori$ine dubl? creat de bnci ,n procesul creditrii
economiei na"ionale? ceea ce conduce la rezol!area unei probleme care nu
are o solu"ie satisfctoare ,n sistemele monetare metaliste9 acoperirea
ne!oilor de moned a unei economii ,n cretere.
A&8& !au1e/e crea5iei monetare a .nci/or
comercia/e
Crea"ia monetar a bncilor comerciale este reprezentat de moneda
scriptural =numit i moned de banc sau moned de cont>. Ctilizarea
acestui tip de moned s.a rsp0ndit ,n 1n$lia ,n secolul al /)/.lea? c0nd
prin @Peel 1ctA s.a decis ca emisiunea de bancnote s fie efectuat doar de
ctre autoritatea monetar. 4n urma acestei re$lementri? la care se adau$
creterea !olumului comer"ului? circula"ia fiduciar a de!enit insuficient?
iar bncile en$leze au ,nceput s desc2id conturi clien"ilor lor i s
alimenteze aceste conturi nu doar prin depunerile titularilor? ci i prin
acordarea de credite. 1stfel? a aprut fenomenul @creditele fac depoziteleA i
nu in!ers.
Prin urmare? moneda scriptural? este astfel denumit pentru c este
creat printr.o ,nscriere ,n re$istrele institu"iilor de credit. Cauzele care
determin crearea acestei monede sunt9
1> crearea monedei scripturale de ctre bancile comerciale are loc ,n
principal sub impulsul diferi"ilor a$en"i nebancari =firme? persoane
particulare? 8rezoreria statului> care solicit credite sectorului bancar.
Bogdan Ion BOLDE 72
1cord0nd aceste credite? practic? bncile comerciale ac2izi"ioneaza acti!e
monetare prin9
. scontri de efecte comercialeD
. cumprarea de de!ize strineD
. cumprarea de titluri financiareD
. cumprarea unui bun real.
Hncile pltesc aceste ac2izi"ii printr.o simpl inscrip"ie a sumelor
aferente ,n contul !0nztorilor. Prin aceste opera"iuni? acti!ele monetare
=fr putere liberatorie sau circulatorie> se transform ,n instrumente R
miEloace de platD se produce astfel o monetizare a acestor acti!e? specific
crea"iei monetare.
2> crearea monedei scripturale are loc i din ini"iati!a bncilor? prin
politica lor de credite.
1ceste dou cauze care impulsioneaz crea"ia monedei scripturale
contribuie la asi$urarea unei propor"ii necesare ,ntre cantitatea de mas
monetar ,n circula"ie? i !olumul bunurilor i ser!iciilor tranzac"ionate. 4n
acest conte:t? se poate afirma c ne!oia? respecti! cererea de moned crete
,n urmtoarele cazuri9
. c0nd produc"ia na"ional sporeteD
. c0nd cresc pre"urileD
. c0nd e:porturile se dez!oltD
. c0nd intrrile de de!ize se maEoreaz.
Bogdan Ion BOLDE 73
4n toate aceste situa"ii este necesar o maEorare a creditelor ,n
economie pentru a satisface aceste cereri? i ,n consecin" are loc o
e:pansiune a monedei scripturale.
A&9& Mecanismu/ crea5iei monetare a .nci/or
comercia/e
A&9&1& #rocesu/ crea5iei monetare 4ntr<o economie cu o
singur .anc comercia/
Pentru a e!iden"ia procesul de creare de moned? precum i
modalit"ile prin care o banc comercial creeaz moned? se presupune
e:isten"a ,n economie a unei sin$ure bnci. <up cum s.a precizat i ,n
capitolul anterior? o banc creeaz moned atunci c0nd acord credite
a$en"ilor economici? persoanelor fizice? precum i ,n condi"iile ,n care
ac2izi"ioneaz acti!e financiare =efecte pri!ate? efecte publice? de!ize> sau
acti!e reale =de pild? bunuri imobiliare>.
a) creare de moned 2rin acordare de credite de ctre
.anc
<e pild? ,ntreprinderea @:a solicit bncii sale un credit sub forma
unui @a!ans ,n contul curenta. Prin acordarea creditului? banca ,nre$istreaz
o cretere? simultan i cu aceeai sum? a acti!ului i a pasi!ului bilan"ului
su9 acti!ul bilan"ului crete pentru c ,mprumutul acordat de banc e:prim
o crean" asupra clientului ,mprumutatD pasi!ul crete ,ntruc0t creditul d
Bogdan Ion BOLDE 74
natere la crearea de moned de ctre banc ,n fa!oarea clientului @:a?
conform sc2emei de mai Eos9
1 Hilan"ul bncii
comerciale
P 1 Hilan"ul ,ntreprinderii
J:A
P
credit acordat lui
J:A I1 mil u.m.
=crean" asupra
J:A>
disponibilit"i ,n
contul curent al
lui J:A
I1 mil u.m.
disponibilit"i ,n
cont curent la
banc
I1 mil u.m.
credit bancar
I1 mil u.m.
=datorie fa" de
banc>

?ig3 nr3 .: *rearea de moned prin acordarea de credite de ctre banc
4nscrierea simultan a aceleiai sume at0t ,n acti!ul c0t i ,n pasi!ul
bilan"ului bancar este actul prin care se creeaz moneda scriptural?
procedeul prin care este sporit masa monetar.
Moneda creat de banc se concretizeaz printr.o ,nscriere ,n contul
clientului ,mprumutat? care fi$ureaz ,n pasi!ul bilan"ului bancar? iar
contrapartida sa? reflectat ,n acti!? este crean"a asupra clientului. Prin
urmare? creditul acordat de banc s.a aflat la ori$inea crerii de moned.
Moneda de"inut de ,ntreprindere? ca urmare a creditului bancar contractat?
nu rezult dintr.un transfer de resurse ,ntre clien"ii bncii? ci reprezint o
putere de cumprare suplimentar pentru ,ntreprinderea @:a fr ca alt
persoan s renun"e la puterea sa de cumprare.
Moneda scriptural creat de banc i de"inut de clientul su !a fi
utilizat de acesta ca miEloc de plat. 4ntreprinderea @:a solicit creditul
bancar nu pentru a pstra resursele bneti? ci pentru a efectua di!erse pl"i
deoarece creditul are un cost9 @:a ,i !a plti pe furnizori? salaria"i? al"i
Bogdan Ion BOLDE 75
creditori? a!0nd loc un simplu transfer din contul lui ,n contul acestora?
desc2is la aceeai banc =,n acest e:emplu>.
Prin urmare? moneda creat de banc este o datorie a ei care circul?
un element al pasi!ului bancar acceptat ca miEloc de plat.
Mecanismul de crea"ie monetar prezentat este identic ,n cazul ,n
care cel care solicit creditul bancar este o persoan fizic sau statul.
.) creare de moned 2rin ac:i1i5ionarea de ctre .anc
a unui acti7 0inanciar
4n aceast situa"ie? se ia ca e:emplu opera"iunea de scontare a
cambiilor. +e presupune c ,ntreprinderea @:a de"ine o crean" comercial ,n
!aloare de 1 milion u.m. asupra ,ntreprinderii @Na? pentru un termen de 3%
de zile. 4ntreprinderea @:a a!0nd ne!oie de lic2idit"i? ,nainte de scaden"a
cambiei =documentul care materializeaz crean"a comercial>? solicit bncii
sale s.i sconteze cambia tras asupra lui @Na. Hanca crediteaz contul lui
@:a i ,nre$istreaz ,n acti!ul su cambia tras asupra lui @Na? conform
sc2emei9
Bogdan Ion BOLDE 76
1 Hilan"ul bncii
comerciale
P 1 Hilan"ul ,ntreprinderii
J:A
P
cambia
I1 mil
u.m.
=crean"
asupra JNA>
disponibilit"i ,n
contul curent al
lui J:A
I1 mil u.m.
cambia
.1 mil u.m
disponibilit"i ,n
cont curent la
banc
I1 mil u.m.

?ig3 nr3 -: *rearea de moned prin scontarea unei cambii de ctre banc
Opera"iunea de scontare a determinat crearea de moned? la ni!elul
sumei de 1 milion u.m.D !olumul miEloacelor de plat a ,ntreprinderii @:a au
crescut fr ca alt persoan s.i diminueze capacitatea de plat. Moneda
scriptural astfel creat de ctre banc are drept contrapartid crean"a asupra
lui @NA.
c) creare de moneda 2rin ac:i1i5ionarea de ctre .anc
a unui acti7 rea/
<e pild? banca cumpr un imobil de la a$entul economic @Na. 4n
aceast situa"ie? imobilul ac2izi"ionat de banc este ,nscris ,n acti!ul su? iar?
Bogdan Ion BOLDE 77
,n contrapartid? este creditat contul curent al !0nztorului? conform
sc2emei de mai Eos9
1 Hilan"ul bncii comerciale P 1 Hilan"ul a$entului
economic JNA
P
imobil
I1 mil u.m.
disponibilit"i ,n
contul curent al
lui JNA
I1 mil u.m.
imobil
.1 mil u.m
disponibilit"i ,n
cont curent la
banc
I1 mil u.m.

?ig3 nr3 6: *rearea de moned prin achiziionarea unui imobil de ctre
banc
Prin e:emplele utilizate anterior se pot pune ,n e!iden" c0te!a
trsturi esen"iale ale mecanismului de crea"ie monetar i anume9
bncile creeaz moned prin ac2izi"ionarea de acti!e
nemonetare =reale i financiare> de la a$en"ii nefinanciari. Moneda creat de
o banc apare ,n pasi!ul bilan"ului acesteia? iar contrapartida sa? reprezentat
de bunurile i titlurile ac2izi"ionate? fi$ureaz ,n acti!ul bilan"ier. Procesul
de crea"ie monetar pune ,n rela"ie un a$ent nefinanciar =,ntreprindere?
persoan fizic> i bncile? institu"ii ce au puterea de creare de moned.
Bogdan Ion BOLDE 78
situa"iile prezentate anterior ilustreaz crearea de moned de
ctre o banc? ,ns ele prezint anumite deosebiri9
. ,n primele dou cazuri =clientul contracteaz un credit bancar?
respecti! sconteaz o cambie> sectorul bancar de!ine creditor al sectorului
nebancar? iar moneda este creat cu titlu temporar deoarece la scaden"?
a$entul economic !a trebui s ramburseze ,mprumutul? ceea ce ec2i!aleaz
cu o @distru$erea a monedei create.
. ,n ultimele dou cazuri =clientul cedeaz bncii de!ize?
respecti! acti!e reale>? moneda este creat cu titlu definiti! i pus la
dispozi"ia !0nztorului acti!elor amintite.
crearea de moned de ctre bnci se realizeaz e:clusi! la
cererea a$en"ilor nefinanciariD bncile nu pot s creeze moned scriptural
dec0t dac li se solicit moneda respecti!. Prin urmare? ini"iati!a ,n
procesul de crea"ie monetar apar"ine clien"ilor bncii? atunci c0nd solicit
credite? ofer acti!e financiare i reale.
Opera"iunile bancare prezentate au pus ,n e!iden" procesul de
crea"ie monetar realizat de o banc. Opera"iunile bancare in!erse? respecti!
recuperarea creditului? ,ncasarea cambiei la scaden"? !0nzarea unui acti!
financiar sau real e:prim o re!enire a monedei la locul su de ori$ine?
banca. Cu alte cu!inte? este !orba de procesul de @distru$erea a monedei?
care se reflect ,n e!iden"a bncii prin dispari"ia crean"ei din acti! i
debitarea contului clientului? conform sc2emei9

1 Hilan"ul bncii comerciale P
Bogdan Ion BOLDE 79
crean"e sau acti!e
reale
.1 mil u.m.
disponibilit"i ,n
contul curent al
lui J:A
.1 mil u.m.
?ig3 nr3 5: Distrugerea de moned de ctre banc
+intetic? opera"iunile care se deruleaz ,ntre a$en"ii nefinanciari i
bnci i care au consecin"e asupra masei monetare? pot fi reprezentate astfel9
!rea5ie monetar LDistruc5ieM monetar
1cordarea unui credit bancar 3ecuperarea creditului
Cumprare de de!ize -0nzare de de!ize
Cumprare de acti!e nemonetare
=reale sau financiare>
-0nzare de acti!e
nemonetare
/abelul nr3 .: (peraiunile de creaie 8i distrucie monetar
A&9&2& #rocesu/ crea5iei monetare 4ntr<un sistem
.ancar di7ersi0icat
4n modelul pluralist se presupune c utilizatorii monedei pot recur$e
la ser!iciile mai multor bnci? aflate ,n concuren" una cu alta. Modelul este?
aadar? nu numai mai realist? ci i mai comple: dec0t cel cu o banc unic?
Bogdan Ion BOLDE 80
deoarece reflect rela"iile e:istente ,ntre bnci care? ca natur? pot fi
considerate? ,n principiu? de tip concuren"ial.
r ,ndoial? realitatea este mai comple: c2iar i dec0t modelul
pluralist? ,ns el constituie totui? o reprezentare corect a realit"ii. *l nu mai
reflect rela"iile monetare care unesc clien"ii aceleiai bnci comerciale? ci
rela"iile monetare mult mai dense dintre clien"ii unor bnci comerciale
diferite.
*lementul de noutate const ,n faptul c e:ist mai multe bnci
creatoare de moned i? deci? mai multe circuite monetare. Cn circuit
monetar este format din aria de circula"ie a unei monede? ,n cadrul creia nu
apare problema con!ersiei =sau transformrii> monedei respecti!e ,ntr.o alta
moned. <e pild? ,n situa"ia ,n care moneda scriptural circul ,ntre
conturile desc2ise de clien"i la aceeai bancD ,n acest caz? apare doar o
simpl problem de ,nscriere a opera"iunii9 banca !a debita contul
tr$torului i !a credita contul beneficiarului. 4n realitate? circuitele
monetare nu sunt ,nc2ise? ci se intercondi"ioneaz. Prin urmare? apare
problema con!ersiei monedei unei bnci ,n moneda altei bnci? a
transferurilor de la o banc la alta? care afecteaz !olumul depozitelor la
!edere e:istente la banca ,n cauz. 8ransferurile ,ntre bnci antreneaz
@scur$eria de moned =ieiri de fonduri>? care pot s pun probleme de
lic2iditate bncilor respecti!e i care pot fi rezol!ate fie prin refinan"are de
la alte bnci? fie prin refinan"are de la banca central.
+e presupune e:isten"a a dou bnci @1a i @Ha i patru a$en"i
nefinanciari9 @:a i @Na . clien"i ai bncii @1a i @Pa i @za . clien"i ai bncii
@Ha. <up analiza dosarului de credite? banca @1a decide acordarea unui
credit ,n !aloare de 1%%%% u.m. lui @:a? iar banca @Ha acord un credit de
&%%% u.m. lui @PA. Hilan"urile celor dou bnci dup acordarea creditelor se
prezint astfel9
Bogdan Ion BOLDE 81
1 Hilan"ul bncii @1A
P
1 Hilan"ul bncii
@HA
P
credit acordat
lui @:A
I1%%%% u.m.
disponibilit"i
,n contul
curent al lui
@:A
I1%%%% u.m.
credit
acordat lui
@PA
I&%%%
u.m.
disponibilit"i
,n contul
curent al lui
@PA
I&%%% u.m.

?ig3 nr3 =: "ilanurile celor dou bnci dup acordarea de credite clienilor
1$entul ,mprumutat @:A utilizeaz creditul contractat pentru
ac2izi"ionarea de materiale? de la a$entul @NA? ,n !aloare de 7%%% u.m. i de
la a$entul @zA? ,n !aloare de 3%%% u.m. +imilar? a$entul ,mprumutat @PA
utilizeaz creditul contractat pentru pl"i ,n fa!oarea lui @NA? ,n !aloare de
2%%% u.m. i ,n fa!oarea lui @zA? ,n !aloare de 3%%% u.m. Prin urmare?
conturile a$en"ilor @:A i @PA sunt debitate? respecti! cu 1%%%% u.m. i &%%%
u.m.? iar conturile a$en"ilor @NA i @zA sunt creditate cu suma de 9%%% u.m. i
#%%% u.m. Hanca @1A are o crean" asupra bncii @HA? ,n !aloare de 2%%%
u.m. =plata efectuat de @PA ctre @NA>? iar banca @HA are o crean" asupra
bncii @1A? ,n !aloare de 3%%% u.m. =plata efectuat de @:A ,n fa!oarea lui
@zA>. 4n urma acestor opera"iuni? bilan"urile bancare se prezint astfel9
Bogdan Ion BOLDE 82
1 Hilan"ul bncii @1A P 1 Hilan"ul bncii @HA P
credit
acordat lui
@:A
I1%%%%
u.m.
crean"
brut
asupra
bncii @HA
I2%%% u.m.
disponibilit"i ,n contul
curent al lui @:A
% u.m.
curent al lui @NA
I9%%% u.m.
datorie brut fa" de banca
@HA
I3%%% u.m.
credit acordat
lui @PA
I&%%% u.m.
crean" brut
asupra bncii
@1A
I3%%% u.m.
disponibilit"i
,n contul
curent al lui
@PA
I% u.m.
disponibilit"i
,n contul
curent al lui
@zA
I#%%% u.m.
datorie brut
fa" de banca
@1A
I2%%% u.m.
?ig3 nr3 @: "ilanul celor dou bnci dup utilizarea monedei scripturale de
ctre clieni
Pl"ile ordonate de a$en"ii nefinanciari @:A i @PA $enereaz datorii
i crean"e reciproce pentru cele dou bnci. Prin urmare? bncile !or proceda
la opera"iunea de compensare a datoriilor i crean"elor reciproce.
Bogdan Ion BOLDE 83
1 Hilan"ul bncii @1A P 1 Hilan"ul bncii @HA
P
credit
acordat lui
@:A
I1%%%%
u.m.
curent al lui @NA
I9%%% u.m.
datorie net fa" de banca
@HA
I1%%% u.m.
credit acordat
lui @PA
I&%%% u.m.
crean" net
asupra bncii
@1A
I1%%% u.m.
disponibilit"i
,n contul curent
al lui @zA
I#%%% u.m.
?ig3 nr3 A: "ilanul celor dou bnci dup compensare
4n urma opera"iunii de compensare rezult c banca @1A datoreaz
1%%% u.m. bncii @HA. Pentru stin$erea datoriei bncii @1A fa" de banca @HA
e:ist mai multe posibilit"i? printre care9 una dintre ele este men"inerea ,n
acti!ul bilan"ului bncii @HA a unei crean"e asupra bncii @1A? ,n sc2imbul
unei dob0nzi? ,ns banca @1A nu poate fi un debitor permanent ,ntruc0t ar
duce la falimentul bncii @HAD o alt solu"ie este ca banca @HA s accepte
anumite acti!e =!alut? acti!e financiare> ale bncii @1A? ,ns ,n acest caz
banca @1A ar fi aceea care ar aEun$e la faliment. Prin urmare? solu"ia real ar
fi compensarea interbancar prin intermediul conturilor curente desc2ise la
banca central. 4n concluzie? dac pe ansamblul bncilor? @scur$erileA de
moned compenseaz intrrile? rezult c sistemul bancar nu ar a!ea
probleme de lic2iditate i c ar putea s creeze moned fr nici o limit. Pe
l0n$ toate acestea? bncile comerciale trebuie s ia ,n considerare i banca
Bogdan Ion BOLDE 84
central care? la r0ndul su? creeaz moned i influen"eaz puterea de
crea"ie monetar a bncilor.
A&>& Limite/e 2rocesu/ui de crea5ie monetar
3e$ula @creditele fac depozitelea poate s creeze iluzia c bncile
pot s acorde credite i? deci? s creeze propria lor moned =moneda
scriptural>? ,n mod nelimitat. 4n realitate? puterea de crea"ie monetar a
bncilor este limitat i aceasta rezult? ,n special? din pozi"ia i rolul maEor
al bncii centrale ,n cadrul sistemului bancar.
4n primul r0nd? banca central Eoac rolul de institu"ie de emisiune?
care de"ine monopolul emiterii numerarului. Prin urmare? pentru a satisface
cererile de numerar ale clien"ilor lor? bncile trebuie s se preocupe pentru a
a!ea suficiente de"ineri de numerar.
4n al doilea r0nd? se ia ,n considerare calitatea de autoritate a bncii
centrale? ce adopt di!erse msuri obli$atoriu de respectat de ctre celelalte
bnci? ,n scopul asi$urrii stabilit"ii sistemului bancar i monetar. Printre
acestea? se remarc obli$a"ia impus bncilor de a.i constitui rezer!e la
banca central? cunoscute sub numele de rezer!e obli$atorii.
Hncile comerciale trebuie s de"in moneda bncii centrale? ,n
principal pentru satisfacerea cererilor de numerar ale clien"ilor? asi$urarea
compensrii interbancare prin intermediul conturilor curente creditoare
desc2ise la banca central? respectarea obli$a"iei impuse de banca central
de a.i constitui rezer!e ,ntr.o anumit propor"ie.
Pentru a ilustra limitele procesului de crea"ie monetar se ia ,n
considerare urmtorul scenariu9 ,ntreprinderea @:A se apro!izioneaz cu
materii prime? ,n !aloare de &%% mii u.m.? de la ,ntreprinderea @NA. Pe de
Bogdan Ion BOLDE 85
alt parte? a$entul @:A solicit bncii sale . banca @1A . un credit ,n !aloare
de 1 milion u.m. Hilan"urile pr"ilor implicate se prezint astfel9
1 Hilan"ul lui @:A P 1 Hilan"ul lui @NA P
materii
prime
I&%%
mii u.m.
datorie fa" de @NA
I&%% mii u.m.
crean" asupra lui
@:A
I&%% mii u.m.
!enituri
I&%% mii u.m.
?ig3 nr3 7: "ilanul celor dou ntreprinderi dup aprovizionarea cu materii
prime
1 Hilan"ul bncii
@1A
P 1 Hilan"ul lui @:A P
credit
acordat lui
@:A
I1 mil u.m.
curent al lui @:A
I1 mil u.m.
materii prime
I&%% mii u.m.
disponibilit"i ,n
contul curent la
banca @1A
I1 mil u.m.
datorie fa" de @NA
I&%% mii u.m.
datorie fa" de
banca @1A
I1 mil u.m.
?ig3 nr3 B: "ilanurile dup ce banca CAD acord ntreprinderii CD un
credit n valoare de . mil u3m3
Bogdan Ion BOLDE 86
4ntreprinderea @:A solicit bncii @1A !irarea sumei de &%% mii u.m.
,n contul ,ntreprinderii @NA . client al bncii @HA i numerar pentru suma de
3%% mii u.m. Hanca @1A !a debita contul curent al ,ntreprinderii @:A pentru
suma de &%% mii u.m. i ,nre$istreaz o datorie de pltit bncii @HA? de
acelai ni!el. <in bilan"ul bncii @1A se constat c nu dispune de numerar
pentru a satisface cererea clientului i nici de rezer!e ,n cont la banca
central pentru a.i ac2ita datoria fa" de banca @HA. Pentru a face fa"
@scur$erilorA de moned? banca @1A trebuie s se refinan"eze9
. pentru a furniza numerarul solicitat de client? !a apela la banca
central? sin$ura institu"ie abilitat s.1 emitD
. pentru a.i stin$e datoria fa" de banca @HA? contracteaz
,mprumuturi? fie de la banca central? fie de la alt banc =pe pia"a
interbancar>. +e presupune c banca @1A se refinan"eaz de la banca @HA.
1 Hilan"ul bncii @1A P 1 Hilan"ul lui @:A
P
credit acordat
lui @:A
I1 mil u.m.
disponibilit"i ,n
contul curent al lui
@:A
I2%% mii u.m.
refinan"are de la
banca central
I3%% mii u.m.
refinan"are de la
materii prime
I&%% mii u.m.
disponibilit"i ,n
contul curent la
banca @1A
I2%% mii u.m.
numerar
datorie fa"
de banca @1A
I1 mil u.m.
Bogdan Ion BOLDE 87
banca @HA
I&%% mii u.m.
I3%% mii u.m.
1 Hilan"ul bncii @HA P 1 Hilan"ul lui @NA P
refinan"are
acordat bncii
@1A
I&%% mii u.m.
disponibilit"i ,n
contul curent al lui
@NA
I&%% mii u.m.
disponibilit"i ,n
contul curent la
banca @HA
I&%% mii u.m.
!enituri
I&%% mii u.m.
1 Hilan"ul bncii centrale P
crean" asupra
bncii @1A
I3%% mii u.m.
emisiune de
numerar
I3%% mii u.m.
?ig3 nr3.E: "ilanurile prilor implicate
Bogdan Ion BOLDE 88
<in e:emplul prezentat anterior? ca i pe baza realit"ii economice?
rezult c bncile nu pot s creeze moned fr limit? din mai multe
considerente9
. ,nscriind o sum ,n contul clientului? ca urmare a creditului acordat?
banca trebuie s se atepte ca acesta s.i solicite? la un moment dat? suma ,n
numerar. Prin urmare? bncile trebuie s se preocupe pentru a a!ea
suficiente de"ineri de numerar. 4n caz contrar? trebuie s apeleze? prin
refinan"are? la banca central? sin$ura institu"ie abilitat s.1 emit. 4ns?
banca central ar putea? cel pu"in teoretic? s refuze eliberarea numerarului
solicitat? ceea ce ar crea o situa"ie critic bncii comerciale. <e asemenea?
dac banca central consider c banca comercial acord prea multe
credite? poate s mreasc costul refinan"rii? ceea ce are ca efect mrirea
costului creditelor bancare.
. moneda creat de o banc ,n urma acordrii unui credit este
utilizat de ctre beneficiarul acestuia? ,n primul r0nd? pentru efectuarea de
pl"i ctre clien"ii altor bnci. Pentru a face fa" acestor solicitri? banca
trebuie s aib suficiente de"ineri de moned central. 7e!oia de lic2idit"i a
bncilor pune ,n e!iden" dependen"a acestora de raporturile cu banca
central.
1stfel? bncile nu pot s creeze moned fr limit ,ntruc0t? pe
ansamblul lor? se confrunt cu probleme de lic2iditate? pe care doar banca
central poate s le rezol!e. Cu toate acestea bncile sunt animate de un
spirit de concuren" care le determin s ,ncerce? fie direct? fie indirect =prin
publicitate? calitatea ser!iciilor oferite etc.> s.i e:tind opera"iunile cu
clien"ii.
Principalele moti!e pentru care bncile ,ncearc s.i amplifice
propriul circuit monetar sunt urmtoarele9
Bogdan Ion BOLDE 89
. cu c0t o banc are mai mul"i clien"i? cu at0t ea risc mai pu"in s fie
obli$at s fac pl"i ctre o alt banc? iar ieirile sale de moned sunt mai
miciD
. cu c0t circuitul monetar al unei bnci este mai e:tins? cu at0t banca
respecti! se poate an$aEa ,n mai mare msur ,n opera"iunile de credit
remuneratoare.
Politica de dez!oltare a bncilor comerciale const? aadar? ,n
modificarea ,n folos propriu a Jstatus.\uoA.ului? ,n care nu e:ist probleme
de lic2iditate? i ,n ridicarea de probleme de lic2iditate ,n fa"a ri!alilor? care
s ,i determine pe acetia din urm s piard acti!e remuneratoare.
3ezult c bncile sunt obli$ate de concuren" s fie suficient de
dinamice pentru a.i spori ,ntr.un ritm comparabil depozitele din conturile
clientelei. <ac reuesc acest lucru? i numai atunci? ele nu !or a!ea
probleme de lic2iditate interbancar.
A&A& Mu/ti2/icatoru/ creditu/ui
Msurarea cantit"ii de moned creat de ctre bncile comerciale
poate fi abordat ,n cadrul teoriei multiplicatorului de credit. 1bordarea se
poate realiza ,n dou stadii succesi!e? "in0nd seama numai de moneda
scriptural sau lu0nd ,n considerare i numerarul. 4n primul caz? lu0nd ,n
considerare numai moneda scriptural? pentru a face fa" afu$iia de moned?
fiecare banc trebuie s pstreze rezer!e de moned la banca central? sub
forma depozitelor ,n conturi curente. 1ceste rezer!e necesare sunt
determinate printr.o rat mar$inal de lic2iditate? ca un raport ,ntre creterea
cantit"ii de moned pe l0n$ banca central i creterea depozitelor
bancare.
Bogdan Ion BOLDE 90
<e e:emplu? dac o banc dispune de un e:cedent de rezer!e de
moned pe l0n$ banca central? comparati! cu rata mar$inal obinuit? ea
,i !a mri creditele pentru a ob"ine un !enit suplimentar sub forma
dob0nzii? dec0t s.i pstreze rezer!ele e:cedentare ,n moneda bncii
centrale? care nu.i produce nimic. 1ceste noi credite alimenteaz conturile
bancare? maEoreaz depozitele beneficiarilor? depozite din care se efectueaz
pl"i.
-alori succesi!e de credite i depozite se propa$ ,n sistemul bancar?
amplificarea creditului diminu0ndu.se cu fiecare !al? ,n func"ie de rata
necesar de lic2iditate a fiecrei bnci. <ac se presupune aceast rat de
lic2iditate e$al cu 2%] i se admite c suma rezer!elor e:cedentare
afectat creditului ini"ial ar fi de 1%% u.m.? !alurile de credit se ,nln"uiesc
astfel ,nc0t? din fiecare !al de credite 2%] sunt afectate rezer!elor necesare
i (%] constituie rezer!e e:cedentare? care pot fi afectate unor noi credite?
astfel ,nc0t creditele noi depuse ,n conturi curente !or fi ,n sum de &%%
u.m.? de & ori mai mari dec0t suma creditului ini"ial =1%% u.m.>. Cu c0t rata
necesar de lic2iditate este mai mic? cu at0t e:pansiunea monetar !a fi
mai mare i in!ers. Multiplicatorul creditului msoar aceast e:pansiune
monetar. 4n acest caz9
eM B moneda nouD
eC B suma ,mprumutului lic2id =lic2iditatea e:cedentar>D
a B rata mar$inal de lic2iditate.
Pentru e:emplul de mai sus? a B 2% ]? eC B 1%% u.m.? iar eM B &%%
u.m.
Mrimea creditelor acordate i? deci? a monedei create se ob"ine prin
,nsumarea !alurilor succesi!e de credite9
eM B 1%% I 1%%
( ) 2 ? % 1
I1%% ( )
2
2 ? % 1 I...I1%% ( )
n
2 ? % 1 .
Bogdan Ion BOLDE 91
+e constat c rezer!ele e:cedentare aferente fiecrei perioade?
respecti! crea"iile succesi!e de moned? se prezint dup o re$ul e:primat
printr.o pro$resie $eometric cu primul termen 1%% i ra"ia =1 . %?2>?
poziti! i subunitar. 1stfel c0nd n

9
eM B 1%%
( ) 2 ? % 1 1
1

B 1%%
2 ? %
1
?
de unde rezult c9 eM B
a
1
eC i S B
a
1
.
6u0nd ,n considerare i numerarul ,n circula"ie? procesele de
e:pansiune monetar !or suferi o ,ncetinire. au$aa datorit cererii de
con!ersie ,n numerar poate fi msurat printr.un raport ,ntre cererea de
moned central de"inut de public i creterea masei monetare? raport
denumit rata mar$inal de preferin" a publicului pentru numerar. <ac ,n
e:emplul precedent se presupune c aceast rat? notat cu b? ar fi e$al cu
3%]? !alurile de credit se !or ,ncetini? astfel ,nc0t creditele noi !or fi ,n
sum de numai 227?2 u.m. 4ntr.ade!r? lu0nd ,n considerare i pe b? moneda
nou creat !a fi e$al cu9
eM B 1%% I 1%%
( ) ( ) 3 ? % 1 2 ? % 1
I1%% ( ) ( )
2 2
3 ? % 1 2 ? % 1 I
I...I1%% ( ) ( )
n n
3 ? % 1 2 ? % 1 B 1%%
> 3 ? % 1 = > 2 ? % 1 = 1
1

B 1%%
2?27 B 227 u.m.
-aloarea multiplicatorului !a fi ,n acest caz9
S B
> 1 = > 1 = 1
1
b a
B 2?27.
Multiplicatorul creditului =S> e:prim numrul de unit"i de mas
monetar nou creat pe baza unei unit"i de rezer!e e:cedentare.
Bogdan Ion BOLDE 92
<in e:emplul prezentat rezult c procesul de multiplicare a
creditelor se desfoar cu condi"ia ca bncile s dispun de rezer!e
e:cedentare? ceea ce ar ,nsemna c re$ula amintit? i anume9 @creditele fac
depozitelea nu ar fi corect. 4n realitate? condi"ia prealabil pentru ca
procesul de multiplicare s se desfoare este manifestarea cererilor de
credite bancare din partea a$en"ilor economici? persoanelor fizice.
Multiplicatorul arat numai ma:imum de moned ce poate fi creat de ctre
bnci sau poten"ialul de creditare al acestora? ni!elul real fiind determinat de
situa"ia lic2idit"ii lor. 1ceasta din urm depinde de preferin"a clien"ilor
pentru numerar? care? de altfel? este luat ,n considerare ,n calculul
multiplicatorului =prin coeficientul b>? dar mai ales de politica bncii
centrale? care poate influen"a lic2iditatea bncilor =prin instrumente de
politic monetar? cum ar fi9 opera"iunile de open.marMet? ta:a de rescont?
rezer!ele bancare obli$atorii>.
A&C& !onc/u1ii
Hncile comerciale Eoac rolul unui centru creator de moned?
crea"ia lor fiind impulsionat de necesit"ile unei economii ,n cretere.
3ezultatul acestei crea"ii? moneda scriptural? este reprezentat prin
depozitele la !edere ,n conturile desc2ise la bnci care au drept
contrapartid acti!ele financiare sau reale ac2izi"ionate i creditele acordate
a$en"ilor economici.
3ela"iile concuren"iale e:istente ,ntre diferitele bnci comerciale le
determin s ,i amplifice din ce ,n ce mai mult crea"ia monetar? i prin
urmare profiturile. Cu toate acestea? pentru a nu se confrunta cu probleme
de lic2iditate? trebuie s "in cont de limitele care le sunt impuse pe de.o
parte de obli$a"ia de a.i constitui rezer!ele minimie obli$atorii la banca
central? precum i de preferin"a clien"ilor pentru numerar. 6u0nd ,n
considerare aceste restric"ii? bncile pot calcula cantitatea ma:im de
Bogdan Ion BOLDE 93
moned pe care o pot $enera cu aEutorul multiplicatorului de credit care
e:prim numrul de unit"i de mas monetar nou creat pe baza unei
unit"i de rezer!e e:cedentare.
4n concluzie se poate afirma c bncile comerciale de"in un rol
indispensabil ,n e!olu"ia !ie"ii economice? pun0ndu.i la dispozi"ie
mecanisme care ,i ,nlesnesc i accelereaz dez!oltarea.
na/i1a teoretic a o0ertei de moned
(biective:
; 7atura di!erselor cate$orii de moned e:istente ,ntr.un asemnea
sistem
; Principiile emisiunii acestor tipuri de moned
; 6e$tura dintre oferta de moned i !olumul creditului? precum i
controlul ofertei de moned
; Caracterul eogen sau endogen al ofertei de moned
Natura di7erse/or categorii de moned e?istente 4ntr<un sistem .ancar
cu dou ni7e/e
Moned central? @moned cu mare putereA =Figh-'o%ered Mone1>?
@moned primarA? @moned de bazA? @moned fiduciarA?
@numerarA etc. =emisa de banca centrala>
Moned @scripturalA sau @de bancA =,n contrapartid cu de"inerile
de @moned de bazA> =produsa de bancile comerciale>
Oferta de moned B@moneda centralD G@moneda de bancA
#rinci2ii/e emisiunii di7erese/or ti2uri de moned
Bogdan Ion BOLDE 94
Contro!ersa ,ntre @8coala circulaieiA=*urrenc1 Hchool> =<.
3icardo> i @8coala bancarA ="an)ing Hchool> =8. 8ooMe>
)ni"ial? a triumfat @8coala circulaieiA9 ,n anul 1(44? ,n 1n$lia? a fost
adoptat o le$e =Act 'eel>? prin care Hanca 1n$liei i emisiunea sa
de bancnote au fost or$anizate ,n conformitate cu ideile lui 3icardo
*!olu"ia ulterioar a institu"iilor monetare? ,ndeosebi suspendarea
con!ertibilit"ii ,n aur a bancnotelor i atribuirea monopolului
emisiunii unei sin$ure bnci? !or da c0ti$ de cauz adep"ilor J8colii
bancareA
<ei se pune ,ntr.un conte:t diferit? problema le$turii dintre
Jmoneda de bazA i Jmoneda de bancA 5 aflat ,n miezul
contro!ersei dintre J8coala circulaieiA i I8coala bancarA 5 nu
este clar rezol!at nici la ora acual
!aracteru/ exogen sau endogen a/ o0ertei de moned
Oferta de moned este numit @eogenA ,n cazul ,n care banca
central poate controla cantitatea de @moned primarA? iar?
inEect0nd ,n manier discre"ionar cantit"i mai mari sau mai mici de
asemenea moned? determin mrimea masei monetare? M1 =M.
riedman>
Oferta de moned este considerat @endogenA ,n cazul ,n care banca
central nu poate controla masa monetar? ceea ce ,nseamn c
aceasta din urm este determinat de comportamnetul di!eselor
cate$orii de a$en"i economici? inclusi! bncile comerciale
Mu/ti2/icatoru/ monetar
Bogdan Ion BOLDE 95
NeN 7ieN (noua orientare) este acea conceptie cu pri!ire la fenomenele
monetare si financiare ? dupa care ceea ce conteaza pentru buna
functionare a economiei este nu atat cantitatea de moneda? cat $radul de
lic2iditate al ec asi$urat de intrea$a $ama a acti!elor lic2ide create de
sistemul bancar modern.
Principalele elemente ale acestei conceptii sunt9
Concentrarea atentiei mai de$raba asupra notiunii de Jlic2iditateA
decat cea de JmonedaA 5 este consecinta conceptiei MeNnesiene cu
pri!ire la moneda ca acti!? in care calitatea monedei de a fi lic2ida
are intaietate fata de functia sa de miEloc de sc2imb
)mportanta deosebita acordata intermediarilor financiari nebancari.
acestea sunt in concurenta cu bancile pentru a satisface preferintele
pentru lic2iditate in sens lar$.
*!identierea rolului ratei dob ca !ariabila comportamentala esentiala
la ni!elul institutiilor financiare si al publicului. este consecinta
remarcarii importantei acestui factor in deciziile de in!estitii.
O0erta de moned i o0erta de credit
Marimea ofertei de credite este e$ala cu diferenta dintre canitatea de
moneda scripturala creata si cantitatea de moneda primara pastrata in
rezer!e.
1. 8eoria intreprinderii bancare porneste de la ideea ca o banca
comerciala este o forma ca oricare alta al carui scop este
ma:imizarea profitului. Oferta de moneda este diferita in functie
de structura pietei monetare =interbancare>? ea este mai mare si
are costuri mai mici in situatia de concurenta decat in situatia de
oli$opol. 6uarea in considerare a riscului de falimet rele!a ceea
ce se numeste Jmonopol discriminatorA 5 in sectorul bancar
discriminarea solicitantilor de credite se realizeaza prin
Bogdan Ion BOLDE 96
dobanzile mai mari pe care bancile le pretind pentru a acorda
credite debitorilor rai platnici? astfel incat dobanda sa cuprinda si
prima de risc corespunzatoare.
2. 8eoria rationalizarii creditului isi propune sa e:plice cauzele
pentru care piata creditului nu se aEusteaza durabil prin !ariatiile
pretului creditului =dobanda> c2iar si atunci cand rata dob nu
prezinta o ri$iditate e:o$ena.
O prima e:plicatie este cea oferita de Modi$liani dupa
care bancile $rupeaza clientii in clase de risc? propunand
o dob diferita de la o clasa la alta
1lta e:plicatie se bazeaza pe conceptul de Jinformare
imperfectaA. Conform acestei interpretari bancile
comerciale nu se adapteaza automat la o cerere de credit
e:cedentara prin maEorarea ratei dob ? doarece ar
determina selectia ne$ati!a si riscul moral. +electia
ne$ati!a se produce ca urmare a renuntarii la an$aEarea
de imprumuturi de catre clientii buni platnici. 3iscul
moral apare din cauza ca prin maEorarea dob clientii sunt
presati sa incerce sa realizeze proiecte cu randament mai
mare? care totodata prezinta riscuri mai mari.
Bogdan Ion BOLDE 97
)II& !E$E$E DE MONED+
C&1& Teoria c/asic 2ri7ind cererea de moned
Ponind de la ecuaiei schimbului9
M- B PO?
,n care cu M se noteaz !aloarea nominal a cantit"ii de bani? - este !iteza
de rota"ie a banilor =numrul mediu de rota"ii ale fiecrui dolar al M> i PO
este !enitul nominal sau P)H. *cua"ia de sc2imb este transformat ,ntr.o
teorie clasic a banilor prin adu$area a dou ipoteze.
Prima? economitii clasici credeau? c !iteza de rota"ie a banilor
poate fi !zut drept constant i independent de cantitatea de bani pe
termen scurt? de e:emplu - B -? dei ar putea !aria pe termen lun$.
3a"ionamentul acestei ipoteze este c modificrile institu"ionale i ino!a"iile
te2nolo$ice care ar putea afecta comportamentul indi!izilor ,n ceea ce
pri!ete tranzac"iile pare s apar foarte ,ncet pe parcursul timpului? aa c
pe termen scurt este oM s presupunem c rata cifrei de afaceri nu se
sc2imb? c2iar dac se sc2imb cantitatea de bani. 1 doua? economitii
credeau c ade!rata acti!itate economic? de e:emplu P)H.ul real nu sunt
afectate de sc2imbri ale cantit"ii de bani? i c ,n medie? P)H.ul real este la
aa numitul Jni!el de deplin ocupare a for"ei de muncA unde economia ,i
folosete toate resursele la eficien" ma:im. + notm acest ni!el ma:im de
ocupare a for"ei de munc a P)H.ului real? cu Of. *conomitii clasici au
crezut c P)H.ul !a fi la acest ni!el sau cel pu"in aproape de acest ni!el de
P)H pentru c ei credeau c pre"urile i salariile se !or aEusta rapid. 1a c
de e:emplu? dac ar fi resurse nefolosite =muncitori? fabrici etc.> salariile ar
Bogdan Ion BOLDE 98
scdea rapid pentru a restabili stitua"ia economiei unde producea Of
=ocupare ma:im a for"ei de munc> ca ni!el al P)H.ului.
Cu aceste dou ipoteze? - B - i O B Of? ecua"ia sc2imbului se
transform ,n teoria cantit"ii de bani care spune c o modificare a cantitii
de bani conduce la o modificare egal proporional a nivelului preurilor3
Pentru a ,n"ele$e de ce aceast afirma"ie este ade!rat? 2aide"i s folosim
cele dou ipoteze ,n ecua"ia de sc2imb9
M- mediu B POf
3e$rup0nd? a!em9
P B - R Of : M =1>
<ac - mediu i Of sunt strict constante i independente fa" de
modificrile cantot"ii de bani? atunci? conform teorie cantit"ii? o sc2imbare
a cantit"ii de bani? e M =care reprezint diferen"a cantit"ii de bani dintre 2
d"i? de e:emplu M
t
5 M
t.1
> !a conduce numai la o sc2imbare a ni!elului
pre"urilor? P =P
t
5 P
t.1
>9
e P B - R Of : e M =2>
<ac ,mpr"im ecua"ia =2> cu ecua"ia =1> ob"inem9
e P R P B e M R M
1ceast ecua"ie rezum teoria clasic a predic"iei cantit"ii9 -aria"ia
procentual a ni!elului pre"ului =e P R P> este e$al cu !aria"ia procentual a
cantit"ii banilor=e M R M>.
Bogdan Ion BOLDE 99
Eemplul .3 + presupunem c P)H.ul nominal =PO> este V9 trilioane i
!iteza de roata"ie a banilor? - este 2?&. conform ecua"iei de sc2imb?
cantitatea de bani? M? trebuie s fie V9 trilioane R 2?& B V3?# trilioane. 1cum
presupunem c teoria cantit"ii banilor "ine. 1stfel de cantitatea de bani
crete cu 11] =de e:emplu e M R M B %?11> care este noua cantitate de bani
i noul ni!el al P)H.ului nominal'
7oua cantitate de bani este cu 11] mai mare i e e$al V3?# : 1?11 B
V3?99# trilioane. 8eoria predic"iei cantita"ii e c P)H.ul nominal !a fi cu
11] mai mare pentru c ni!elul pre"ului ' !a fi crescut cu 11] =fr
sc2imbarea P)H.ului real? J>. <ac noua cantitate de bani este V3?99#
trilioane? i - rm0ne constant la 2?& aa cum presupune teoria cantit"ii?
atunci PO trebuie s fie V3?99#:2?& B V9?99 trilioane. 1ceast sum
reprezint o cretere de 11] a P)H.ului nominal9 ^=V9?99 . V9>R49_ B %?11.
<up cum spun economitii clasici? teoria cantit"ii nu a fost numai
o pre!edere a sursei sc2imbrilor ni!elului pre"urilor =numite sc2imbri ale
cantit"ii de bani%. a fost de asemenea i o teorie a cererii de bani. 8eoria
clasic a cererii de bani spune c cererea de bani este propor"ional cu
!eniul nominalD dac !iteza de rota"ie a banilor - este presupus e:act - ?
atunci ecua"ia modificrii poate fi scris ca o ecua"ie a cererii de bani9
M
d
B MPO?
unde M B 1R -

* o frac"ie constant? % g M g 1. <in moment ce mai toate msurile banilor?
M sunt mai sczute? ,n dolari actualiza"i? dec0t !aloarea nominal a P)H.ului
rezult c - B PO R M T 1? implic0nd o !aloare M h =%? 1>. 1ceast pri!ire
asupra cererii de bani spune c cererea de bani !a crete pe msur ce crete
!enitul =P)H.ul> i !a scdea pe msur ce !a scdea !enitul =P)H.ul>.
Bogdan Ion BOLDE 100
1cest punct de !edere clasic asupra cererii de bni rm0ne rele!ant
i azi? dei sufer c0te!a mici deficien"e. 4n spe"? aceast perspecti! clasic
i$nor efectele ratei dob#nzii asupra cererii de bani. )deea c ratele dob0nzii
= pe l0n$ ni!elul nominal al !enitului> pot afecta cererea de bani? a fost mai
,nt0i introdus oficial de economitii Qo2n MaNnard SeNnes i Qo2n GicMs ,n
anii 193%. aceast nou perspecti! JSeNnesianA despre moti!ul cererii de
bani a de!enit cunoscut ca teoria lichiditii prefereniale3 1lt deficien" a
perspecti!ei clasice este c presupune rota"ia banilor ca fiind constant? c0nd
de fapt nu e aaD !iteza de rota"ie a banilor se modific c2iar foarte mult.
C&2& Teoria /ic:idit5ii 2re0eren5ia/e
SeNnes a cutat s perfec"ioneze teoria clasic asupra cererii de bani?
e!iden"iind 3 posibile moti!e pentru care oamenii cer bani. 1ceste trei
moti!e asupra cererii de bani sunt9
1. Moti!ul tranzac"iei. Moti!ul tranzac"iei pentru cererea de bani se
refer la faptul c este ne!oie de bani ,n scopul tranzac"ionrii. <in
moment ce tranzac"iile tind s creasc ,n ceea ce pri!ete !enitul?
cererea tranzac"iilor pri!ind banii !a crete de asemenea cu creteri
de !enit =P)H>.
2. Moti!ul precau"iei. Oamenii deori cer bani din moti!e de
precau"ie? astfel ,nc0t s aib bani pentru e!enimente neateptate
cum ar fi repara"ii auto? marf la reducere sau situa"ii de ur$en".
Hanii sunt prefera"i ,n compara"ie cu alte bunuri din aceast cauz?
pentru c sunt cel mai lic2id bun i ser!ete ca mediu de sc2imb ,n
scopuri tranzac"ionale. 1lte bunuri? de e:emplu o cas? poate s nu
fie c2iar aa de uor s o faci lic2id ,n timp util. Moti!ul
precau"iei pentru cererea de bani !a fi i propor"ional cu !enitul
na"iunii. 8otui? moti!ul precau"iei pentru cererea de bani este
oarecum diferit de moti!ul tranzac"iei. Moti!ul precau"iei apare
din posibilitate apari"iei neanticiprii unei tranzac"ii ,n timp ce
moti!ul tranzac"iei apare la tranzac"ii complet anticipate.
3. Moti!ul specula"iei. 1mbele moti!e ale tranzac"iei i al precau"iei
su$ereaz c cererea de bani este propor"ional cu !enitul na"iuniiD
pe msur ce P)H.ul crete =descrete> cererea tranzac"ional i de
precau"ie pentru bani crete =descrete>. Moti!ul speculativ al lui
SeNnes pentru cererea de bani difer de aceste dou moti!e
anterioare pentru c "ine cont de rolul ratei dob0nzii care poate
afecta cererea de bani.
Pentru simplificare? SeNnes i.a ,nc2ipuit c toat bo$"ia? X?era
de"inut fie ,ntr.o form de bani? fie ,n obli$a"iuni. Obli$a"iunile?
bine,n"eles? pltesc dob0nd ,n timp ce banii nu. SeNnes a acceptat
mai depate c este o rat natural a dob0nzii pe care oamenii se
ateapt s o ob"in? ,n medie pe o anumit pe parcursul timpului.
<ac ratele dob0nzii de pe pia" sunt ,n prezent mai mari dec0t rata
natural? atunci e de ateptat ca rata dob0nzii !a cdea ,n cele din
urm la ni!elul ratei naturale i dac ratele dob0nzii de pe pia"
sunt mai sczute dec0t aceast rat natural atunci e de ateptat ca
aceast rat a dob0nzii s se ridice la ni!elul ratei naturale. Pozi"ia
ratei dob0nzii de pe pia" este ,n le$tur cu aceast rat natural?
care afecteaz cererea de obli$a"iuni i din moment ce sin$ura alt
form de bo$"ie sunt banii? modificrile ratei dob0nzii afecteazR
de asemenea i cererea de bani.
+ presupunem c ratele dob0nzii de pe pia" sunt deasupra
ni!elului ratei naturale? deci se ateapt ca aceste rate ale dob0nzii
s scad. Wtim c atunci c0nd ratele dob0nzii ,ncep s scad? pre"ul
obli$a"iunilor ,n cele din urm !or crete? i de"intorii de
obli$a"iuni !or a!ea c#8tiguri de capital3 4n anticiparea acestei
creteri a pre"ului? cererea pentru obli$a"iuni !a fi mare c0nd rata
dob0nzii !a fi mai mare dec0t rata natural. <ac cererea de
obli$a"iuni ca o form de bo$"ie e mare? atunci cererea pentru
cealalt form de bo$"ie? banii? trebuie s fie relati! Eoas.
Pe de alt parte? dac ratele dob0nzii de pe pia" sunt mai Eos
dec0t rata natural? este ateptat ca rata dob0nzii s creasc.
Creterea anticipat a ratei dob0nzii !a conduce ctre !iitoare
pre"uri Koase ale obli$a"iunilor? i posibilitatea unor pierderi de
capital pentru de"intorii actuali de obli$a"iuni.
Prin urmare? dac ratele dob0nzii sunt mai Eos dec0t rata
natural cererea pentru obli$a"iuni !a fi relati! sczut? ,n timp ce
cererea pentru cealalt form de bo$"ie? banii? !a fi relati!
ridicat.
1

4n concluzie cererea speculativ pentru bani const ,ntr.o
rela"ie in!ers dintre de"intorii de bani i rate ale dob0nzii. <ac
ratele dob0nzii de pe pia" sunt relati! ridicate? cererea de bani !a
fi sczut? dac ratele dob0nzii de pe pia" sunt relati! sczute?
cererea de bani !a fi ridicat.
Pe scurt? sunt doi factori care afecteaz cererea de bani. Primul este
ni!elul !enitului real sau P)H.ul? notat cu O i al doilea este rata dob0nzii de
pe pia"? i. Putem s scriem func"ia SeNnesian cerererii de bani dup cum
urmeaz9
M
d
B ^MO I i=i>X_ P
1
1ici presupunem c pierderile de capital ,n obli$a"iuni poten"ial depesc costurile
infla"iei de de"inere de bani.
unde i=i> este parte a bo$"iei reale X de"inut ,ntr.o form de bani % j i=i>
j 1? i P este ni!elul pre"ului. Partea i=i> este o in!ers a func"iei iD dac i
crete? i=i> descrete? i in!ers. Primul termen dintre paranteze? MO?
reprezint tranzac"iile i moti!ul precau"ionar? ,n timp ce al doilea termen?
i=i>X? cuprinde moti!ul speculati!. <ac considerm perioade scurte de
timp? pe parcursul crora bo$"ia nu crete al doilea termen poate fi pri!it
drept constant? i ecua"ia cererii de bani se reduce la o !ersiune a ecua"iei
clasice a cererii d ebani? M
d
B MPO I constanta.
<eseori considerm c cererea de bani reali ca solduri? pe care o
!om nota cu M
d
RP. 1ceast este cererea pentru bani termeni reali? "in0nd
cont de puterea de cumprare a banilor? dup cum e indicat de ni!elul actual
al pre"urilor? P. Putem re$rupa ecua"ia de mai sus ca s ne dea cererea pentru
banii reali ,n solduri dup cum urmeaz9
'
M
d
B ^MO I i=i>X_.
+pre deosebire de teoria clasic? teoria SeNnesian pri!ind lic2iditatea
preferen"ial "ine cont de !iteza de rota"ie a circula"iei banilor. Pentru a
!edea aceasta? s lum in!ersa ecua"iei de mai sus? pe care o scriem ca9
M
'
B 1 R ^MO I i=i>X_.
Mai departe ,nmul"im am0ndou pr"ile cu P)H.ul real? O pentru a ob"ine9
M
'J
B O R ^MO I i=i>X_. B -
1minti"i.! c PORM B -? !iteza de rota"ie a banilor. 3ezult conform teorie
lic2idit"ii preferen"iale? !iteza de rota"ie a banilor poate s nu fie constant?
dar totui !a depinde de ni!elul !enitului real O? de rata dob0nzii de pe pia"
i2 i de ni!elul bo$"iei? X. + presupunem de e:emplu? c ratele dob0nzii
de pe pia" sunt sczute? dar nu a fost afectat ni!elul !enitului O sau al
bo$"iei X.
O cretere ,n i reduce frac"iunea i? a bo$"iei de"inute sub form de bani.
)n!estitorii pun mai mult din bo$"ia lor ,n acti!e care promit c0ti$uri?
"in0nd cont c a crescut costul de"inerii banilor reali ,n solduri. Prin urmare?
numitorul ,n e:presie de mai sus este redus implic0nd? creterea !itezei de
rota"ie a a banilor9 iLZ i=i>M Z ^MO I i=i>X_ MZ - L
C&8& Teoria modern a cantit5ii
3edeclararea modern a teorie clasice a cantit"ii banilor a fost oferit de
Milton riedman ,n 19&#.
2
teoria modern a cantit"iieste destul de
asemntoare cu teoria SeNnesian a lic2idit"ii preferen"iale pentru c
pri!ete banii ca acti!? i nu doar ca un mediu de sc2imb ,n scopuri
tranzac"ionale. <in acest punct de !edere? teoria modern a cantit"ii de bani
poate fi pri!it ca o elaborare asupra teoriei lic2idit"ii preferen"iale? dei
e:ist c0te!a diferen"e importante.
8eoria modern a cantit"ii de bani afirm c cererea de bani reali ,n
solduri poate fi descris prin ecua"ia9
'
M
d
B f =X
1
*r
b
5 *r
m?
*r
e
5 *r
m
*k 5 *r
m
>
2
Milton riedman? J82e luantitN 82eorN of MoneN9 1 3estatementA? ,n M. riedman? ed.
Htudies in the Nuantit1 /heor1 of Mone12 C2ica$o9 Cni!ersitN of C2ica$o Press? 19&#?
pp.3.21
1ici este notat cu X bo$"ia din economie? care poate fi socotit ca !aloare?
la o rata a dob0nzii i a !iitorului !enit national sau P)H? O? primit ,n orice
perioad !iitoare pe o perioad nederminat9
X B
4
4
i
J
> 1 =
1
+
B
i
J
*r
b
!enitul ateptat de la obli$a"iuni? *r
mI
!enitul ateptat de la bani? *r
e
este
!enitul ateptat de la ac"iuni? *
k
este rata infla"iei ateptat.
Ce reprezint aceste diferen"e ,ntre !eniturile ateptate' <iferen"a
dintre *r
b
5 *r
m
reflect suma cu care se ateapt ca obligaiunile s
depeasc !enitul banilor. -enitul obli$a"iunilor? dup cum am ,n!"at?
reflect at0t dob0nda pltit de"intorilor de obli$a"iuni c0t i c0ti$urile sau
pierderile ateptate de capital din !inderea obli$a"iunilor ,nainte de data
scaden"ei. -enitul ateptat din de"inerea banilor reflect 1> orice dob0nd ce
este primit pentru de"inerea de bani ,ntr.un cont bancar i 2> ser!iciile
furnizate de bnci pentru conturile bancare. Oric0nd rata dob0nzii sau
ser!iciile oferite de banc pentru conturi bancare crete =descrete>? !enitul
ateptat din de"inerea banilor de asemenea crete =descrete>.
1 doua diferen"? *r
e
5 *r
m
? reflect suma cu care se ateapt ca
!enitul ac"iunilor s depeasc !enitul banilor. 1 treia diferen"? *
k
5 *r
m
reflect suma cu care se ateapt ca !enitul bunurilor s depeasc !enitul
banilor. Cu c0t este mai mare rata infla"iei ateptat? cu at0t este mai mare
c0ti$ul ateptat de la aceste bunuri.
Conform redeclarrii moderne a teoriei cantit"ii? cererea de bani
reali ,n solduri este propor"ional cu modificrile bp$"iei? i e invers
proporional cu sc2imbrile *r
b
5 *r
m
?

*r
e
5 *r
m
sau

*
k
5 *r
m
.
Obser!a"i asemnarea cu analiza portofoliului9 cererea de bani poate fi
pri!it ca o cerere pentru doar un tip de bun ,n portofoliul de bunuri al unui
indi!id. Cererea de bani !a depinde de !eniturile ateptate a acestor alte
bunuri relati!e cu !enitul ateptat din bani.
1firma"ia lui riedman cu pri!ire la teoria cantit"ii difer de cea a
lui SeNnes pri!ind teoria lic2idit"ii preferen"iale? pentru c riedman ia ,n
considerare !eniturile din mai multe bunuri? nu numai obli$a"iuni? "ine cont
i de !enituri din cumprarea de bunuri. O alt diferen" este c riedman
pri!ete cererea de bani ca fiind afectat de rata dob0nzii de pe pia" numai
,n msura ,n care aceste rate cresc relati! fa" de !enitul din de"inerea
banilor. Oricum ,n $eneral ,n cazul ,n care ratele dob0nzii obli$a"iunilor
cresc? ratele dob0nzii la alte fonduri ,mprumutate? de e:emplu depozite
fcute la bnci i acestea !or crete? deci este normal s fie o modificare ,n
diferen"a *r
b
5 *r
m
c0nd rata dob0nzii crete. 1stfel? teoria cererii de bani a
lui riedman su$ereaz c o cretere a ratei dob0nzii de pe pia" trebuie s
conduc la o reducere ,n cererea de bani. Mai de$rab? ce este ne!oie e o
cretere a !eniturilor ateptate a bunurilor alternati!e ,n compara"ie cu
!enitul ateptat din de"inerea banilor.
C&9& Ec:i/i.ru/ de 2e 2ia5a monetar
+ ne ,ntoarcem ,nc o dat la ipoteza lui SeNnes potri!it creia bo$"ia este
de"inut fie ,n bani? fie ,n obli$a"iuni. *ste de aEutor s pri!im aceste dou
forme posibile de a pstra bo$"ia ca s putem delimita toate bunurile
bo$"iei care aduc sau nu dob0nd.
1!0nd ipoteza? rezult c cererea de bani? M
d
i cererea de
obli$a"iuni? H
d
,nsumate trebuie s dea !aloarea total a bo$"iei9
M
d
I H
d
B X
<ac este cerere pentru bo$"ie ,ntr.o form fie de bani? fie de obli$a"iuni?
trebuie s e:iste coresponden" a acestei cantiti ,n aceste dou forme de
bo$"ie. 3ezult cantitatea de banii? M
s
? i antitatea de obli$a"iuni? H
s
?
trebuie s fie de asemenea e$al cu bo$"ia astfel ,nc0t s putem rescrie
ecua"ia de mai sus ca9
M
d
I H
d
B X B M
s
I H
s

3e$rup0nd ecua"ia de mai sus =i elimin0nd X> putem scrie9
H
d
. H
s
B M
s
. M
d
1ceast ecua"ie ne spune dac este ec2ilibru ,n pia"a monetar? astfel ,nc0t
M
s
B M
d
? atunci prin defini"ie trebuie s a!em ec2ilibru pe pia"a de
obli$a"iuni. 1sta ,nseamn c9
M
s
B M
d
Z H
d
B H
s

Mai mult? rata dob0nzii de ec2ilibru determinat pe pia"a obli$a"iunilor !a fi
aceeai cu rata dob0nzii de ec2ilibru determinat de e$alitatea dintre
cantitatea de bani i cererea de bani de pe pia"a monetar. Prin urmare se
poate folosi analiza ec2ilibrului de pe pia"a de obli$a"iuni pentru a
determina ec2ilibrul ratei dob0nzii de pe pia" = aminti"i.! de analiza
anterioar a ec2ilibrului pie"ei obli$a"iunilor> sau se poate folosi analiza
ec2ilibrului de pe pia"a monetar folosind =s zicem> abordarea lic2idit"ii
preferen"iale a cererii de bani pentru a determina ec2ilibrul ratei dob0nzii
=dup cum !om !edea ,n cele ce urmeaz>.
aptul c ec2ilibrul uneia dintre cele dou pie"e posibile ale bo$"iei
implic ec2ilibrul celeilalte ar trebui s fie e!ident? din moment ce poate s
fie doar o condi"ie independent pentru dou pie"e. Concep"ia c ec2ilibrul
pie"ei monetare implic ec2ilibrul pie"ei obli$a"iunilor i in!ers? este
cunoscut ,n economie ca Oeagea lui Palras? care spune c e:ist un total
de 4 pie"e posibile? i c este ec2ilibru ,n 7 5 1 a acestor pie"e i c a 7
pia" trebuie s fie ,n ec2ilibru de asemenea.
C&>& Ec:i/i.ru/ 2ie5ei monetare3 un e?em2/u
Gaide"i s lum un e:emplu s !edem cum cererea total i
cantitatea de bani ,mpreun determin rata dob0nzii de ec2ilibru. *:emplul
este bazat pe perspecti!a lui SeNnes cu pri!ire la lic2iditatea preferen"ial?
potri!it creia este simplu s construieti o rela"ie simpl a cererii de bani
folosin teorii cererii monetare. 8eoria cantit"ii totale de bani !a fi
dez!oltat pu"in mai t0rziu ,n curs c0nd !om fi stabilit ac"iunile politicii
monetare ale bncii centrale c0t i rolul sectorului bancar pri!at ,n
determinarea cantit"ii totale de bani.
Crmrind perspecti!a lic2idit"ii preferen"iale? s presupunem c
cererea total de bani poate fi caracterizat de urmtoarea ecua"ie9
M
d
B =%?&O 5 4%i>P?
Cnde cu M
d
este notat cererea total de bani msurat ,n trilioane la
cursul actual al dolarului? cu O se noteaz P)H.ul real? i este rata dob0nzii i
P este ni!elul actual al pre"ului. Coeficientul %?& care ,nmul"ete O reflect
presupunerea c cererea de bani pentru tranzac"ii i moti!e de precau"ie este
e$al cu Eumtate din P)H.ul real? de e:emplu am ales s stabilim MB %?&. 1l
doilea termen? .4%i are scopul de a re"ine cererea speculati! a banilor.
1minti"i.! c ,n formularea noastr al$ebric a perspecti!ei lic2idit"ii
preferen"iale? termenul i=i>X a fost folosit pentru a re"ine cererea
speculati! a banilor. 1ici folosim un termen simplu? .4%i? care re"ine
aceeai idee. Coeficientul de .4% cae ,nmul"ete rata dob0nzii i este o msur
a sensibilitii cererii totale de bani la o sc2imbare a ratei dob0nzii. +emnul
5 din fa"a coeficientului ne spune c cererea de bani !a !aria invers fa" de
rata dob0nzii constant cu specifica"ia moti!ului speculati! al cererii de
bani.
4n !ederea pro$resului !iitor al pie"ei? !a fi de folos s reducem
numrul de !ariabile din partea dreapt a ecua"iei de mai sus de la trei =O? i?
P> la una. -rem s ne concentrm asupra definirii ratei de ec2ilibru a
dob0nzii? deci !om stabili am0ndou O i P. = face ,nc o dat apel la ipoteza
ceteris paribus? c unele lucruri sunt "inute constante? pentru a putea stabili
le$tura dintre cererea de bani i rata dob0nzii>. + stabilim O B V# trilioane?
i ni!elul pre"ului P B 1. 1tunci ecua"ia noastra a lic2idit"ii preferen"iale cu
pri!ire la cererea de bani se simplific la9
M
d
B 3 5 4%i
Bi./iogra0ie
1. Hasno C.? Moneda? credit? bani? *d. <idactica si Peda$o$ica?
Hucuresti? 1999
2. Hasno? 1. C. d <ardac? 7. d loricel? C. . Moned3 *redit3 "nci?
*ditura <idactic i Peda$o$ic? Hucureti? 1999
3. Campbell? Colin <. d Campbell? 3osemarN F. d <olan? *dPin F. 5
Mone12 "an)ing and Monetar1 'olic1? *ditura <rNden Press? 19((
4. Cerna +.? Moneda si credit? !ol. )? *d. Cni!ersitatii din 8imisoara?
1991? pa$ 2%(.279
&. Cerna +.? Hanii si creditul in economiile contemporane? *d.
*nciclopedica? Hucuresti? 1994
#. Cerna +.? Moneda si teoria monetara? *d. Mirton? 8imisoara? 2%%%
7. Cerna +.? +istemul monetar si politica monetara pa$? 39.72? *d.
*nciclopedica Hucuresti? 199#
(. Cerna? +. . Moneda 8i teoria monetar? !ol. 1? *ditura
*nciclopedic? Hucureti? 199#
9. Cerna? +. . Histemul monetar 8i politica monetar? *ditura
*nciclopedic? Hucureti? 199#
1%. Costica ).? 6azarescu +.1.? XXX.1+*.3ORHiblioteca
11. <ardac 7.? -ascu 8.? Moneda si credit? XXX.1+*.3ORHiblioteca
12. <ardac? 7. d Harbu? 8. . Moned 8i *redit? *ditura *conomic?
2%%3
13. <onat2 6.? Moneda si credit? *d. Mirton? 8imisoara? 199#
14. 6zrescu?-. . "ncile comerciale n economia de pia din
Qom#nia? *ditura 1$ora? Hacu? 199(
1&. Manolescu F.? Moneda si ipostazele ei? pa$ &1.&7? *d. *conomica?
Hucuresti? 199#
1#. Manolescu? F. . Moneda 8i ipostazele ei? *ditura *conomic? 1997
17. 8urliuc? -. d Cocri? -. d Hoarui? 1. d +toica? O. d <ornescu ?-. d
C2irlean? <. . Moned 8i credit? *ditura Cni!ersit"ii J1le:andru
)oan CuzaA? )ai? 1992
1(. Lapodeanu <.? Politici monetare?pa$ 3&.7&? *d. <acia? CluE.7apoca?
2%%2
19. Lapodeanu? <. . 'olitici monetare? *ditura <acia? CluE.7apoca?
2%%2

MONEDA Note de Curs ID 2011

Transféré par

Informations du document

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

MONEDA Note de Curs ID 2011

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Moned i credit (Note de curs)

Vous aimerez peut-être aussi