Coruptia cuprinde incalcarea normelor referitoare la indatoririle functionarului public,
precum si neindeplinirea obligatiilor legale de catre agentii economici, avand un grad
sporit de periculozitate sociala, cu profunde consecinte negative asupra intregului sistem social. Exista mai multe tipuri de coruptii, si anume: coruptie profesionala, economica sau criminalitate economico-financiara sau de afaceri, si coruptia politica, ce include diferite activitati cum ar fi finantarea ilegala a campaniilor electorale, promovarea cu precadere in functii guvernamentale a unor persoane numai pe criterii politice. n noul Cod penal, conform art.15, infraciunea este fapta prev!zut! de legea penal!, s!v"r#it! cu vinov!ie, ne$ustificat! #i imputabil! persoanei care a s!v"r#it-o%. &in aceast! reglementare se rein urm!toarele tr!s!turi eseniale: prevederea 'n legea penal!, vinov!ia, caracterul ne$ustificat #i caracterul imputabil. (n )oul Cod penal , la stabilirea continuturilor infractiunilor de coruptie s-au avut in vedere, pe de o parte, reglementarea acestor fapte in Codul penal in vigoare, iar pe de alta parte, dispozitiile din *egea nr. +,-./// cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cele produse prin *egea nr. 101-.//1, fara a fi aduse modificari semnificative de fond . Infractiuni de coruptie Luarea de mit ( art. 254 Cod Penal ) : - Fapta funcionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primete !ani sau alte foloase care nu i se cu"in, ori accept promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respin#e, $n scopul de a $ndeplini, a nu $ndeplini, ori a $nt%r&ia $ndeplinirea unui act pri"itor la $ndatoririle sale de ser"iciu, sau $n scopul de a face un act contrar acestor $ndatoriri, se pedepsete cu $nc'isoare de la ( la )2 ani i inter&icerea unor drepturi. - Fapta pre"&ut $n alin ), dac a fost s"%rit de un funcionar cu atri!uii de control, se pedepsete cu $nc'isoare de la ( la )5 ani i inter&icerea unor drepturi. - *anii, "alorile sau orice alte !unuri care au fcut o!iectul lurii de mit se confisc, iar dac acestea nu se #sesc, condamnatul este o!li#at la plata ec'i"alentului lor $n !ani.
+area de mit ( art. 255 Cod Penal ) : - Promisiunea, oferirea sau darea de !ani ori alte foloase, $n modurile i scopurile artate $n art. 254, se pedepsete cu $nc'isoare de la , luni la 5 ani. - Fapta pre"&ut $n aliniatul precedent nu constituie infraciune atunci c%nd mituitorul a fost constr%ns prin orice mi-loace de ctre cel care a luat mita. - .ituitorul nu se pedepsete dac denun autoritii fapta mai $nainte ca or#anul de urmrire s fi fost sesi&at pentru acea infraciune.
Primirea de foloase necu"enite ( art. 25, Cod Penal ) : - Primirea de ctre un funcionar, direct sau indirect, de !ani ori de alte foloase, dup ce a $ndeplinit un act $n "irtutea funciei sale i la care era o!li#at $n temeiul acesteia, se pedepsete cu $nc'isoare de la , luni la 5 ani.
/raficul de influen ( art. 250 Cod penal ) : - Primirea ori pretinderea de !ani sau alte foloase, ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, s"%rit de ctre o persoan care are influen sau las s se cread c are influen asupra unui funcionar pentru a-l determina s fac ori s nu fac un act ce intr $n atri!uiile sale de ser"iciu, se pedepsete cu $nc'isoare de la 2 la )1 ani.
2rt. 233 Luarea de mita (1) Fapta functionarului care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cuinchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica sau de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia a savarsit fapta . (2) Fapta prevazuta in alin. (1) savarsita de una dintre persoanele aratate in art. 175 alin. (2) constituie infractiune numai cand este comisa in legatura cu neindeplinirea, intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale legale sau in legatura cu efectuarea unui act contrar acestor indatoriri. () !aca fapta prevazuta in alin. (1) a fost savarsita de o alta persoana decat cele aratate in art. 175, limitele speciale ale pedepsei se reduc la "umatate. (#) $anii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscarii, potrivit art.112. *uarea de mita, in noul cod, este incriminata intr-o varianta tip, care are un continut apropiat de cel din Codul penalvec2i. (ntr-un alineat distinct este incriminata luarea de mita cand este savarsita de catre o persoana care exercita o profesie de interes public, dar numai in ipoteza comiterii acestei fapte in scopul de a nu indeplini, a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale legale sau in scopul de a nu face un act contrar acestor indatoriri. 3rin aceasta dispozitie se rezolva mult controversata problema daca notarul public, executorul $udecatoresc sau alte persoane care executa o functie de interes public, pentru care este necesara o abilitate speciala a autoritatilor publice, poate fi sau nu autor al luarii de mita. 3entru realizarea in conditii mai bune a preventiei generale, in cazul normei de incriminare a luarii de mita, s-a prevazut ca pedeapsa complementara interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica sau de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia a savarsit fapta . Statistici Declaraii privind sistemul naional de integritate n iulie 2010 ambasadorul Franei la Bucureti, Henri Paul, atrgea atenia !ntr"un interviu pentru #e$s%n asupra corupiei din &om'nia, declar'ndu"se intrigat c rom'nii, care sunt cei care su(er !n primul r'nd atunci c'nd trebuie s dea pag, par s (ie lipsii de reacie pentru combaterea acestui (enomen) Diplomatul (rance* a a(irmat c &om'nia trebuie s lupte !mpotriva corupiei, consider'nd c (enomenul +este o boal !ngro*itoare+) ,l averti*a c rom'nii suport consecinele acestei situaii, nu rile strine- +&om'nii sunt cei care su(er !n primul r'nd consecinele corupiei, ei su(er c trebuie s plteasc la medic i s dea pag !n alte situaii+, a accentuat .mbasadorul Franei la Bucureti) +.sta m intrig " (aptul c rom'nii su(er " i ei trebuie s aib o reacie+, a adugat ambasadorul (rance*) .mbasadorul #orvegiei in &omania, /0stein Hovd1inn, declara !n octombrie 2010 pentru Hotne$s)ro- 2Percepei mica corupie ca pe"un (el de baci la restaurant, pltii !n plus ca s avei parte de un serviciu mai bun3, remarc'nd ast(el e4tinderea endemic a corupiei i reacia (oarte slab, at't a cetenilor, c't i a politicienilor i guvernanilor la (enomenele de corupie) +5tim ca &om'nia are nite probleme in domeniul 6ustiiei+, mai spune ambasadorul #orvegiei) +,4ist ca*uri de 6udectori acu*ai de corupie) 7n ast(el de lucru este aproape de neconceput in #orvegia) n istoria recent i cea a ultimilor ani, nu e4ist ast(el de ca*uri !n #orvegia) Di(erena ma6or este c &om'nia este o ar !n continu trans(ormare, iar #orvegia este una dintre cele mai vec8i, mai stabile i mai prospere democraii din nord"vestul ,urope Dinamica i amploarea corupiei !n &om'nia, !n general- 9 :a6oritatea persoanelor intervievate ;<=>? consider c nivelul corupiei !n &om'nia este (oarte ridicat sau ridicat @ o cretere cu A puncte procentuale, comparativ cu anul 200< i 200B ;ani !n care percepia a (ost similar?, dar o uoar scdere (a de anul 2011 ;<<>?) 9 ,4ist un pesimism ma6or al persoanelor intervievate privind evoluia corupiei !n &om'nia, CC> din acetia consider'nd c, !n anul 201=, nivelul corupiei va crete) Domparativ cu 200<, procentul acestora este aproape dublu ;de la 2E> !n studiul din 200<, la CC> !n studiul din 2012? ) 9 . (i Fcorupt3 !n &om'nia este v*ut ca un (actor al Fsuccesului F pentru mai mult de 6umtate din persoanele intervievate @ E1> consider c nu poi avea succes (r a deveni corupt) 9 %nstituiile !n care corupia este cel mai rsp'ndit sunt- guvernul ;<C> " destul de mare i (oarte mare msur?, vmile ;<2> " destul de mare i (oarte mare msur?, Parlamentul ;<0> destul de mare i (oarte mare masura? Dau*e percepute ale corupiei- 9 Pentru a msura nivelul de cunotine (a de ce !nseamn corupia ;de(iniie? au (ost testate un numr de 12 situaii- 9 = care nu repre*int (apte de corupie, i 9 B care repre*int (apte de corupie) 9 Pe ansamblu eantion doar <> au menionat !n mod corect cele B situaii ca (iind (apte de corupie, iar C1> au menionat !n mod corect cele = situaii ca ne(iind (apte de corupie) 9 :a6oritatea respondenilor au Frecunoscut3 !n mod corect ca (apte de corupie A situaii ;12>?, G ;2A>?, sau < situaii ;2C>?, iar situaia de corupie cea mai puin cunoscut este s dai (lori sau cadouri unui pro(esor ;1E> au menionat D.?) 9 7na din principalele conclu*ii ale studiului arat c e4ist o di(eren ma6or !n percepii i cunotine corecte (a de corupie- e4ist o percepie privind generali*area corupiei, dar cunotine corecte despre ce !nseamn corupie sunt (oarte reduse) Pentru a msura nivelul corect de in(ormare, a (ost construit un inde4 cu valorea 1 dac au (ost recunoscute ca (apte de corupie toate cele B situaii, i !n acelai timp au (ost recunoscute ca ne(iind (apte de corupie toate cele = situaii?) Pe ansamblu eantion, doar 1> au recunoscut !n mod corect toate cele 12 situaii) ,4perien i practici personale !n raport cu corupia- 9 n ceea ce privete contactul cu instituiile publice, studiul arat o situaie similar cu studiul din 200<, singura e4cepie notabil (iind primriile ;cretere de la 2A> la =B>, cea mai probabil e4plicaie (iind legatde alegerile locale?) .st(el- 9 1B> au intrat !n contact cu seviciul de ,videna Populaiei ;1=> !n 200<? 9 A> cu instana H parc8et ;similar cu 200< @ A>? 9 EE> servicii medicale ;E2> in 200<? 9 1=> poliieH poliist ;20> in 200<? 9 n anul 2012, AG> au intrat !n contact cu cel puin o instituie, iar contactul cu cel puin o instituie public nu in(luenea* percepia asupra corupiei ;CC> consider ca nivelul este (oarte ridicat din r'ndul celor care nu au intract !n contact cu nici o instituie, comparativ cu CG> !n r'ndul celor care au (ost in contact cu cel puin o instituie? @ datele sugerea* c percepia asupra corupiei este mediat de discuiile din spaiul public, i nu ca urmare a unei e4periene directe) .cest timp de conclu*ie trebuie s g8ide*e populaia int pentru campaniile viitoare) 9 Din instituiile cu care respondenii au intrat !n contact, acetia au (ost pui !n situaia de a da un cadou, atenie sau bani cel mai des !n ca*ul serviciilor medicale ;=B>?, poliitilor ;2B>? sau primrie ;2G>?) Principalele conclu*ii i recomandri ;B? =A 9 Pe ansamblu eantion, A> au menionat ca le"a (ost solicitat de ctre un anga6at :.% bani sau alte (oloase necuvenite pentru re*olvarea problemelor ;!n 200<, procentul a (ost de 11>?, iar 1 din C dintre cei crora le"au (ost solicitati bani H alte (oloase au sesi*at (apta ;2A>? " (a de 1B> !n 200<) 9 Din cei care au sesi*at (apta, ma6oritatea au (cut"o la superiorul direct ;A<>?, i ma6oritatea au (cut"o !n mod personal ;GE>? @ av'nd !n vedere numrul redus de ca*uri !n e antion ;sub =0 ca*uri?, aceste date trebuie interpretate cu precautie, i nu permit anali* comparativ) 9 Din totalul respondenilor crora le"au (ost solicitai bani sau alte (oloase dar nu au sesi*at (apta, principalul motiv ine de lipsa de e(icien sau proceduri @ E<> au menionat c nu cred c ar (i (ost (cut nici o anc8et, iar CE> c procedura de semnalare a ca*urilor de corupie este comple4 i !ndelungat) 5.Concluzii. Un numar de cazuri intens mediatizate (cazul rafnariei Rafo, cazul Petromidia etc) dau impresia unei oarecare intensifcari in activitatea anticoruptie. Deasemenea, de actualitate este si procesul de reforma in justitie, cu toate dezbaterile si controversele pe care le enereaza, care ar putea contribui la o mai mare efcienta in lupta impotriva coruptiei. Dar rezultatele tuturor acestor eforturi vor putea f vazute si evaluate abia peste o perioada considerabila de timp. !n orice caz, de aceste rezultate vor depinde in mare masura si celelalte domenii in care Romania s"a anajat, fata de partenerii europeni dar si fata de proprii cetateni, sa faca prorese semnifcative. !n toate documentele mentionate aici, si pe lana diferentele si nuantarile sesizabile, coruptia este prezentata ca un punct neativ major, ca o #boala$ a societatii romanesti de tranzitie. Pe lana aceasta, coruptia submineaza efcienta si leitimitatea institutiiilor statului si limiteaza dezvoltarea economica a Romaniei$ % . !n plus, perceptia coruptiei la nivel inalt contribuie la decaderea nivelului si asa scazut de incredere a cetatenilor fata de institutiile statului. !n mod unanim se recunoaste ca lupta impotriva coruptiei trebuie sa 1 4aportul .//1 constituie unul dintre principalele puncte pe aenda publica a Romaniei, in vederea unei alinieri la o normalitate din punct de vedere politic, social si economic , si la armonizarea efectiva a societatii romanesti cu practicile europene.