Alfredo Bryce Echenique

Gradina Iubitei Mele

Vol. 1
Alfredo Bryce Echenique (d. 1939, Lima), scriitor peruan din celera
!rupare cunoscut" su numele de #noul roman latino$american%. &ritica
literar" 'l 'nscrie 'ntr$o familie de spirite din care nu lipsesc &er(antes,
)aelais, *terne, Voltaire, *tendhal, +roust, ,enry -ames, ,emin!.ay,
*alin!er etc. /up" studii de drept la 0ni(ersitatea *1n 2arcos din Lima (unde
(a re(eni, peste ani, pentru a$3i da doctoratul 'n literatur"), '3i completea4"
forma5ia literar" la +aris, o5in1nd licen5a 'n literatur" france4" clasic" 3i
modern" (1966). /e atunci '3i 'mparte timpul 'ntre crea5ia literar" 3i
profesoratul de literatur" hispano$american" la diferite uni(ersit"5i din 7ran5a
(+aris, 2ontpellier) 3i America de 8ord (Austin, 9ale). /intre c"r5ile sale,
traduse peste tot 'n lume, amintim: (olumele de po(estiri ;r"dina fermecat"
(196<, distins cu +remiul &asa de las Americas), 2a!dalena +eruana 3i alte
po(estiri (19<6), +o(estiri complete (199=), romanele > lume pentru -ulius
(19?@, +remio 8acional, +eru), /e at1tea ori +edro (19??), Via5a eAoritant" a
lui 2artin )omana (19<1), >mul care (orea de >cta(ia de &"di4 (19<B), 8u
m" a3tepta5i 'n aprilie (199=), Vino(atul noptatic (199?, +remio 8acional,
*pania), Ami!dalele lui Car4an (1999, distins, 'n Dtalia, cu +remiul ;rin4ane
&a(our), eseuri E&ronici pierdute, @FF@), memorii (+ermisiunea de a tr"i,
1993), articole, c"r5i pentru copii etc.
;r"dina iuitei mele este o 'nc1nt"toare po(este de dra!oste 'ntre
t1n"rul de numai 3aptespre4ece ani &arlitos 3i supera 8atalia, inaccesiila
("du(" de trei4eci 3i trei de ani, r1(nit" de to5i "ra5ii in(ita5i la petrecerea
or!ani4at" de tat"l lui &arlitos 3i detestat" suit din clipa surprin4"toarei sale
preferin5e pentru imerul Gu al !a4dei. 0rm"rirea !rotesc" pentru prinderea
#(ino(a5ilor% 'i sile3te pe cei doi s"$3i !"seasc" refu!iu 'n #!r"dina% iuirii,
care nu este altce(a dec1t somptuoasa (il" cu parc 3i piscin" a fericitei
8atalia de Larrea y >la(e!oya, descendenta unei (echi familii aristocratice.
#Efectul *ioney% al primului dans interminail care declan3ase iuirea se
prelun!e3te cu re(erera5ii ma!ice 3i impre!nea4" 'ntrea!a atmosfer" a
#!r"dinii%.
;r"dina iuitei mele a fost distins", 'n anul @FF@, cu +remiul +laneta,
una dintre cele mai 'nalte distinc5ii literare din lumea hispanic".
+entru Anita &h1(e4 2ontoya, aceste cump"niri 3i descump"niri 3i
aceast" iuire a meaH 3i pentru Gicele ei, /aniela, 2anuela 3i AleIandra, cu
toat" dra!ostea celui care$3i spunea #/e!e5elul 'n!he5at%.
/e asemenea, pentru 7aiola 3i Ca(o de la +uente, sau despre cum. se
recuperea4" st"rile suJete3ti din copil"rie 3i adolescen5", st1nd de (or" la
un pahar de (in, 'ntr$o !r"din" frumoas", cu oameni 'n4estra5i cu memorie
un" 3i inim" curat", cu un ascu5it sim5 al umorului 3i al prieteniei.
*i mii de mul5umiri, dra!ii mei -ulia )oca 3i &arlos Al(are4, deoarece
3ti5i foarte ine c" f"r" aIutorul 3i r"darea (oastr" plin" de !enero4itate n$ar
G fost cu putin5", anul acesta, 3i 'n at15ia al5ii, 'n 2area noastr" Dnsul", nici
autorul, nici calculatorul s"u, 3i cu at1t mai pu5in cartea sa. V" mul5umesc,
de asemenea, pentru ad"postul pe care mi l$a5i oferit, (ou", Drene 3i 9o(anKa
Vaccari, prie!e alese, 3i 5ie, Luis *erra 2aIem, pentru re'nt1lnirea at1t de
frumoas" 3i pre5ioas" pe insul", cu tot trecutul acelei adolescente petrecute
'n 2enorca, 3i (ou", &ecilia 3i ,umerto +alma, pentru casa din +unta
&orrientes 3i amintirile de$o (ia5". ;r"dina m1ndrei mele de$o pri(e3ti 3i ochii
pln"$n cap"t 5i$i arunci, pu4derie de Jori ai s" !"se3ti 3i$n umra$nmiresmat"$
ai s" te culci.
7ELD+E +D8;L>, ;r"dina iuitei mele.
Voil" donc le eau miracle de (otre ci(ilisationL /e lMamour (ous a(e4
fait une aNaire ordinaire.
BA)8AVE.
*ou(enir ridicule et touchant: le premier salon ou " diA$huit ans lMon a
p"ru seul et sans appuiL Le re$!ard dMune femme suOsait pour mMintimider.
+lus Ie (oulais plaire, plus Ie de(enais !auche. -e me fai$sais de tout Des idees
Des plus faussesH ou Ie me li$(rais sans motif, ou Ie (oyais dans un homme un
ennemi parce quMil mMa(ait re!arde dMun air !ra(e. 2ais alors, au milieu des
aNreuA malheurs de m" timidite, quMun eau Iour etait eauL
PA8C.
Le esoin dManAiete Q.R Le esoin de Iouer formait tout le secret du
caractere de cette princesse aima$leH de la 3es rouilles et 3es
raccomodemments a(ec 3es freres des lM1!e de sei4e ans. >r, que peut Iouer
une Ieune GlleS &e quMelle a de plus precieuA: sa reputation, la consideration
de toute une (ie.
2emoires du duc dMAn!ouleme.
> ho. this sprin! of Do(e resemleth Che uncertain !lory on an April
dayH Thich no. sho.s all the eauty of the sun And y, and y a cloud taKes
all a.ayL
*,APE*+EA)E.
+lus de details, plus de details, disait$il " son Gls, DD nMy a dMori!inalite et
de (erite que dans Des details.
*CE8/,AL.
La duchesse seIeta au cou de 7arice, et toma dans un
e(anouissement qui dura une heure et donna des craintes dMaord pour sa
(ie, et ensuite pour sa raison.
*CE8/,AL.
&arlitos Ale!re, care niciodat" nu 3tia pe ce lume se aJ", sim5i deodat"
ce(a foarte puternic 3i uimitor, ce(a nest"(ilit 3i fulminant, a mai mult, sim5i
ce(a pe c1t de (iolent pe at1t de ineAplicail, de3i totul era eAtrem de pl"cut,
f"r" 'ndoial", c1nd se 'ntoarse acas" 'n seara aceea c"lduroas" de (ar" 3i
"!" de seam" c" se f"ceau pre!"tiri de petrecere afar", pe teras" 3i 'n
!r"din". /e (reo dou" s"pt"m1ni 'n("5a 'n Gecare 4i pentru eAamenul de
admitere la uni(ersitate, 'n mansarda unei hardu!hii cu fa5ada i!rasioas" 3i
pr"fuit", !"leIit", murdar", o c"soaie cu pere5i de chirpici, d"r"p"nat" 3i
numai un" pentru demolare, situat" 'n strada Amar!ura, 'n care tr"iau dona
2"ria *alinas, ("du(a unui anume &espedes, func5ionar" con3tiincioas" la
+o3ta &entral", 3i cei trei copii ai s"i U doi "ie5i, fra5i !emeni, ah, 3i o
feti3can", desi!ur, o feti3can".
V +e care$i a(usese cu r"posatul ei so5, &esar &espedes, un neoosit 3i
priceput dermatolo! din &hiclayo care 'ncepea s"$3i deschid" drum la Lima 'n
anii patru4eci 3i (isa s"$3i ridice o (il" 'n cartierul *1n Dsidro, ce mai, cu
cainetul 'n fa5", ine'n5eles, 3i lua5i aminte la ce (" spune tat"l (ostru,
"ie5i, lua5i aminte c" ascensiunea asta profesional" 3i social" am reu3it s$o
fac de unul sin!ur, pornind de la 4ero, a5i 'n5elesS &1nd moartea l$a surprins
3i l$a door1t U cum a spus cine(a la 'nmorm1ntarea pompoas" la care a luat
parte mult" lume, 'n +uerto Eden, &hiclayo, locul lui de a3tin" U silind$o pe
("du(" s" aandone4e condi5ia de casnic" mul5umit" 3i 'ncre4"toare, pentru
a se consacra trup 3i suJet educa5iei c1t mai une a copiilor ei, s" (1nd"
aproape la licita5ie casa 'n care locuiau atunci, 'n -esus 2"ria, 3i s" se
transforme 'n resemnata 3i eGcienta func5ionar" de stat 3i 'n corecta chiria3"
de la ultimul etaI al acelei c"soaie !ata s" se d"r1me 'n Gecare clip" de pe
strada Amar!ura, cu lume sc"p"tat", nici m"car 'n (echea Lima istoric" a lui
+i4arro, nici (or", nici m"car at1ta, ci 'n Lima d"r"p"nat", unde, totu3i, '3i
p"stra re3edin5a cu un alcon (rednic de admira5ie, 'n (echiul stil al capitalei,
pre3edintele don 2anuel +rado 0!arteche U pe atunci la al doilea mandat U
desi!ur Gindc" +rado tr"ia la +aris 3i asta nu e deloc !reu de 'n5eles, 'n afar"
de perioadele c1nd !u(erna 5ara, 3i pentru c" (echimea 'nseamn" nole5e
totodat", de ce s" n$o spunem, ar!ument pe care, de3i nu reu3eau s"$l
'n5elea!" pe deplin 3i nici s"$l 'mp"rt"3easc" pe deplin, 'l in(ocau adesea
Arturo 3i )aiil &espedes, feciorii !emeni ai r"posatului dermatolo! din
&hiclayo, fa5" de cei care 'ndr"4neau s" pri(easc" (etusta 3i neprimitoarea
c"soaie 3i s$o (ad" a3a cum era, adic" f"r" 'n5ele!ere 3i simpatie, ci de
trestie 3i lut, ori f"r" mil" 3i (ederi lar!i, ci murdar", 3i mai cur1nd cu un pic
de atIocur" ascuns" 3i un dispre5 care se (edea de la o post". Era de$aIuns
s" arunci o pri(ire, iar dac" te uitai la ea mai mult 3i schi5ai un 41met
'nsemna s" dep"3e3ti m"sura, de3i se mai 'nt1mpla uneori, ce !ro4"(ie, Lima
asta, s"rmanii Arturo 3i )aiil, at1t de susceptiili 'nc1t curmau cu hot"r1re
orice discu5ie despre cum po5i s" te procopse3ti 3i cum po5i s" s"r"ce3ti.
Acela3i ar!ument al (echimii 3i nole5ei era folosit de !emeni,
preschima5i 'n 19=? 'n doi ami5io3i ele(i ai cole!iului La *alle, aidoma unul
cu cel"lalt pe din"untru 3i pe dinafar", chiar dac" nici ei nu 'n5ele!eau cum
stau lucrurile 'n ca4ul "sta, ine'n5eles, c1nd era (ora despre cinstea surorii
lor mai mici, &onsuelo, c"ci apar5ii lumii une 3i distinse dac" tr"ie3ti 'n *1n
Dsidro sau 2iraJores, dar asta nu 'nseamn" c" treuie neap"rat s" Gi r"u ori
s" ai faim" rea, ceea ce este 3i mai cumplit, 3i cu at1t mai pu5in c" e3ti
necu(iincios, Gr$ar s" Ge, dac" tr"ie3ti 'n Amar!ura. Wi chiar dac" aceste
caliGcati(e nu a(eau asolut nimic de$a face unele cu altele c1nd fra5ii Arturo
3i )1ul &espedes se refereau la sora lor, nici frumu3ic", nici ur15ic", nici
de3teapt", nici proast", 3i toate cam 'n !enul "sta, nici laie, nici "laie, o
elea, o mare elea, sora noastr" &onsuelo, 'ndat" se f"cea 'n capul lor o
haraaur", un amestec de nedescris de *1n Dsidro 3i 2iraJores 3i Amar!ura,
de lume un" 3i prostime, a chiar calicime, de ceea ce 'nseamn" s" Gi
cu(iincios 3i necu(iincios, ori s"rac dar cinstit, ce lucru Ialnic, 3i nu i4uteau
s" ias" din acest lairint 'n!ro4itor dec1t cu aIutorul celei mai pu5in potri(ite
interpret"ri a aser5iunii c" (echimea 'nseamn" nole5e, care, de altminteri,
numai pe ei doi nu$i l"sa s" doarm", susceptiili cum nu se mai poate 'n
chestiuni de onoare, fra!il" clas" de miIloc plin" 11 de aspira5ii, suspine 3i
disper"ri, to e or not to e, ce$o s" spun" lumea, mama e o iat"
func5ionar" la po3t", dar noi pe mama, care e o sf1nt", o punem la altar, la
naia, Gindc" merit" mai mult ca oricine, f"r" doar 3i poate, mai mult ca
oricine. Wi (ai de cel care ar spune c" nu$i a3a.
&arlitos Ale!re, 'n orice ca4, niciodat" n$a "!at de seam" nimic, nici
m"car strada Amar!ura ori hardu!hia aia scoroIit" !ata s" se d"r1me ori
alconul micului palat al lui don 2anuel +rado, 3i cu at1t mai pu5in 'i p"sa de
chestia cu (echimea 3i nole5ea, iar pe &onsuelo nici m"car n$o (edea, ceea
ce 'ntr$ade("r 'i Ii!nea pe fra5ii &espedes, dar asta se 'nt1mpla din pricin" c"
erau interesa5i 3i ari(i3ti cum nu se mai poate pentru (1rsta lor. Dar &arlitos
Ale!re nu a!a niciodat" de seam" nimic, nici m"car faptul c" se n"scuse
'ntr$o familie o!at" 3i onorail" de dermatolo!i de presti!iu din tat"$n Gu, 3i
cu at1t mai pu5in faptul c" fer(entul 3i neclintitul s"u catolicism 'l f"cea s" Ge
o Gin5" total imun" la preIudec"5ile acelei Lime din anii cinci4eci unde
asol(ise cole!iul 2arKham 3i se pre!"tea cu entu4iasm s" intre la
uni(ersitate 3i s" urme4e aceea3i carier" 'n care tat"l 3i unicul s"u
o5inuser" o recunoa3tere ce dep"3ea !rani5ele 5"rii, 'n timp ce unicul din
partea mamei, dermatolo! 3i el, '3i str"mutase reputa5ia 'ntre !rani5ele
noastre, dat Gind c" era italian, profesor 'n *tatele 0nite, +remiul 8oel
pentru medicin", 3i pro!resele pe care le f"cuse 'n tratamentul leprei erau
pur 3i simplu eAtraordinare, recunoscute de 'ntrea!a lume 3i de o parte din
Lima, 'n!ro4itoarea Lima, ora3 unde sosise pentru prima dat" tocmai ca s"
(i4ite4e 'nGor"toarea lepro4erie din ;u1a, care 'l 'nsp"im1ntase de fapt at1t
de tare, 'nc1t aproape c" 'l f"cuse s"$3i piard" cump"tul.
&arlitos Ale!re n$a "!at de seam" niciodat" nimic, nici m"car faptul
c" a(ea dou" surori mai mici foarte dr"!u5e, &risti 3i 2arisol, de 3aispre4ece
3i, respecti(, paispre4ece ani, la fel de dr"!u5e ca mama lor, Antonella,
n"scut" 3i educat" la Bolo!na, 3i care a 'ncercat s"$l 'n(e5e italiene3te, dar,
numai /umne4eu 3tie cum, el a aIuns s" 'n(e5e latina. /e e(la(ios ce era,
desi!ur. Wi a3a se face c" nici m"car nu$3i d"dea seama c" adorailele lui
surori erau f"r" nici o 'ndoial" oiectul dorin5ei sociale a lui Arturo 3i )aiil
&espedes. Dar de aici a(eau s" aIun!" la altar, ine'n5eles, 3i atunci desi!ur
se (or instala l1n!" clinica particular" a 'n("5atului 3i presti!iosului
dermatolo! )oerto Ale!re -r., cum nimeni 'n afar" de ei nu$l numea pe tat"l
lui &arlitos. ;emenii &espedes cu suJete pereche ar G aIuns 'n sf1r3it 'n *1n
Dsidro 3i 2iraJores 3i Ancon, 'n al nou"lea cer, cum se spune, 3i de asemenea
cartierul Los &ondores p"rea s" se proGle4e la ori4ont, Gindc" de la o (reme
'ncepuse s" aduc" din ce 'n ce mai mult a *1n Dsidro$2iraJores$Ancon, 'n
pa!inile de cronic" social" ale celor mai importante 4iare din capital".
Wi 'n asemenea m"sur" nu "!a 3i nu "!ase niciodat" de seam" nimic
sf1ntul &arlitos Ale!re, cum 'i spuneau cole!ii de liceu, 'nc1t a acceptat f"r"
3o("ire in(ita5ia pe care i$au f"cut$o la telefon doi "ie5i pe nume &espedes,
pe care nu$i cuno3tea nici m"car din au4ite. L$au sunat cu pu5in 'nainte de
(acan5a de (ar", pe c1nd el se pre!"tea, cu 3ira!ul de m"t"nii 'n m1n" 3i
13parc" p"truns de o tain" nespus de pl"cut", pentru eAamenele de
acalaureat la cole!iul 2arKham, nu i$au spus nici m"car la ce liceu erau, 3i &
ar li tos cu si!uran5" c" nu 3tie nici ast"4i, 3i l$au in(itat s" 'n(e5e 'mpreun"
pentru eAamenul de admitere la uni(ersitate. Coat" Lima 3i$a dat seama ce
urm"reau cu in(ita5ia aceea, c1t de interesat" era propunerea fra5ilor
&espedes, dar, 'n sf1r3it, &arlitos Ale!re nu 3i$a dat seama de nimic, Gindc" el
'ntotdeauna !"sea c" totul e amu4ant, deoseit de (esel 3i de luminos.
Bine'n5eles c" fra5ii au propus la 'nceput s" 'n(e5e acas" la &arlitos, dar
el le$a spus, cu cea mai des"(1r3it" un"$credin5", c" era imposiil Gindc" se
f"ceau repara5ii la catul de sus 3i 4!omotul era asur4itor, de3i de fapt eu nici
nu a! de seam", dar ceilal5i 'mi spun mereu c" e insuportail, 3i 'ntr$ade("r
se pare c" a3a 3i este, ha, ha, ha. Arturo 3i )1ul &espedes s$au 'ndoit de
ade("rul acestor cu(inte, pentru c1te(a clipe s$au sim5it chiar redu3i la un
neant eAisten5ial, care pentru ei era neantul arierelor sociale din Lima, 3i
sin!ura solu5ie pentru a l"muri o asemenea dilem" a fost hot"r1rea de a se
duce !lon5 p1n" acas" la &arlitos 3i de a (edea cu ochii lor ca s" poat" crede,
Gindc" fuseser" cu ade("rat eAtrem de r"ni5i, 'nchipu$indu$3i c". 7iindc" ei
'ntotdeauna '3i 'nchipuiau c".
Au (enit cu o ma3in" care sem"na cu casa lor, dar pe care o (opsiser"
'n a3a fel 'nc1t s" semene cu casa lui &arlitos, iar acesta, ine'n5eles, n$a
"!at de seam" nimic, nici m"car efu4i(a str1n!ere de m1n", mai ine 4is de
m1ini, dreapta 3i st1n!a, pe care s$au !r"it s" i le apuce Arturo 3i )1ul
&"spedes, rostind 'n acela3i timp, 'ntr$un !las 'nc1ntat, pl"cerea e de partea
mea, 3i chestia cu (echimea 'nseamn" nole5e iar asta se (ede la tine 3i la
noi, sau cel pu5in a3a se d"dea de 'n5eles, f"r" 'ndoial" din pricina fericirii pe
care au sim5it$o c1nd s$au 'ncredin5at c" lucr"rile de la catul de sus al casei
familiei Ale!re p"reau cu ade("rat un omardament. *urorile lui &arlitos,
&risti 3i 2arisol, (rednice de el 'ntru totul, 3i$au f"cut apari5ia f"r" s" a!e de
seam" nimic, ceea ce pentru fra5ii &espedes a(ea 3i o parte un", dat Gind
c" p1n" 3i automoilul purta amprenta str"4ii Amar!ura. /ar toate celelalte
p"r5i ale acelei apari5ii asente au fost cu ade("rat 'n!ro4itoare pentru
!emenii Arturo 3i )1ul, Gindc" o clip" mai t1r4iu &risti 3i 2arisol, distante,
inaordaile, prea sus pentru ei, pline de cru4ime 'n astra!erea lor eAtrem
de inocent", au tra(ersat !r"dina din fa5a casei 'ndrept1ndu$se spre
automoilele familiei 3i spre taAiul "la sau ce naia era, au disp"rut 'n
interiorul unui Lincoln M=6, am r"mas paf, Arturo, parc"$i de aur, aur masi(,
)1ul, 3i !emenii &espedes c1t pe ce s"$3i !"seasc" sf1r3itul c1nd s$au i4it de
automoi$lul$c"soaie, asupra c"ruia s$au n"pustit cu furie 3i i$au distrus
capota, 'ncerc1nd s$o fac" s" dispar" 'mpreun" cu restul (ehiculului. *$a
do(edit o opera5iune foarte dureroas" pentru cei doi fra5i, mai ales pentru
Arturo, care pe deasupra 3i$a luAat o m1n" c1nd a lo(it 'n caroseria acelui
7ord$taAi$*edan$din$MB@, lestemat" ru3ine, lestemat" Ii!nire, lestemat"
ocar" 3i lestemat" (ia5", la naia, aauuuu, m" doare, m" doare r"u, )1ul.
V &um a spus &hurchill, Arturo: cu #s1n!e, sudoare 3i lacrimi%, dar (om
aIun!e.
V Wi cum 4ice c1ntecul popular meAican, )aiil: #'n cur1nd (om aIun!e
la +enIamo%, deoarece, chiar dac" foarte pu5in, cred c" ne$am apropiat
pu5intel a4i.
V Wi cu #s1n!e, sudoare 3i lacrimi%, 'ntr$ade$("r, Gindc", 4"u a3a, ra5ul
meu, cred c" mi l$am dislocat, (ai, la naia, (ai, (ai, auuu.
8u 3tiau c" Lincoln +anamerican n$a eAistat niciodat", neispr"(i5ii de
&espedes *alinas, dar 'n fond a meritat s" fac" 'ncercarea, a meritat din plin,
cu toat" suferin5a G4ic" 3i social", deoarece &arlitos a acceptat s" 'n(e5e
'mpreun" cu ei pentru admiterea la uni(ersitate, 3i asta 'nsemna c" urmau
s"$3i petreac" toat" (ara 'mpreun", 'n("51nd de diminea5" p1n" seara. &u
alte cu(inte. Wi pe deasupra &arlitos a acceptat f"r" s"$i 'ntree m"car de
unde r"s"$riser", nici c1nd 3i cum aJaser" de eAisten5a lui, la ce liceu erau ori
de unde 3tiau c" el dorea s" urme4e dermatolo!ia, 3i o mul5ime de alte
lucruri pe care ar G fost lo!ic s" le (eriGce. &u alte cu(inte. Xn sf1r3it, &arlitos
a acceptat f"r" s"$i 'ntree asolut nimic, ceea ce 'nsemna mult pentru
!emeni. &u alte cu(inte. Bine, ine, )1ul, dar nu era oare &arlitos 'n stare s"
ne fac" (reo G!ur"S &u alte cu(inte. >ri a3a o G ade("rata tradi5ie care
'nseamn" nole5e, iar nole5ea 'nseamn" ani 3i *1n DsidroS &u alte cu(inte.
A(eau s" aJe cur1nd. 8u mai lipsea dec1t s" treac" eAamenele
ultimului an de liceu, apoi serarea de asol(ire 3i (acan5a de &r"ciun 3i Anul
8ou. Xndat" dup" aceea treuiau s" se 'nchid" 'n cas" cu un mald"r de c"r5i,
dup" ce a(eau s"$3i ia r"mas$un de la plaIele din Lima, s" se claustre4e de
diminea5" p1n" seara ca s" toceasc" 3i iar s" toceasc", de3i cum s" facem,
ArturoS &um s"$i eAplic"m lui &arlitos Ale!re unde locuimS Ysta e 'n stare s"
dea 'napoi c1nd o s"$i spunem, po(estea cu s"raci dar cinsti5i e at1t de
r"suJat" c" n$o pot pricepe dec1t oamenii nec"Ii5i. )aiil 3i$a pierdut orice
n"deIde 3i l$a adus 3i pe Arturo la disperare, 3i au urmat c1te(a 4ile 3i nop5i
de total" descuraIare pentru am1ndoi. +1n" c1nd 3i$au luat inima$n din5i 3i l$
au sunat pe &arlitos, 'ntr$o duminic" dup"$amia4", !1ndindu$se c" nu (a G
acas", 'ncruci31ndu$3i de!etele ca s" i41ndeasc", 3i parc" 'mpl1nta5i
am1ndoi 'n telefonul de perete, ne!ru 3i preistoric, din casa &espedes
*alinas, mor5i de fric" 3i cheeK to cheeK, s"rmanii. /ar au a(ut dreptate.
&ona3ul &arlitos ie3ise, iar cel ce r"spundea era al doilea (alet, cineS Al
doilea (alet, da, domnilor, la dispo4i5ia dumnea(oastr", 3i acum Arturo 3i )aiil
aproape c" au r"mas at1rna5i de perete, cu telefon cu tot, n"uci5i de chestia
cu al doilea (alet, ori pesemne c" a3a se nume3te, corcitura dracului, 'n timp
ce "la f"r"$ndoial" c" au4ea p1n" 3i r"suJarea lor 3i tot ce$nsemna strada
Amar!ura, da, Amar!ura, 'l a3tept"m pe cona3ul &arlitos la adresa asta 3i ("
l"s"m 3i num"rul nostru de telefon, 'l a3tept"m diminea5a 3i dup"$amia4a,
da, 'n cele trei luni de (ar", da, 3i s" nu uita5i nimic, (" ru!"m, i$au spus 3i au
st"ruit pe l1n!" primul$al doilea (alet despre care Arturo 3i )1ul nu au4iser"
(orindu$se 'n (ia5a lor, complet d"r1ma5i 'n s"li5a dinspre culoar, parc" mai
&espedes 3i mai *alinas ca niciodat".
Bine'n5eles, &arlitos nu i$a sunat ca r"spuns la apelul lor telefonic, 3i
dup" trei s"pt"m1ni !emenii &espedes erau c1t pe$aci s" moar" de
1?disperare 3i or!oliu !ra( r"nit. 2ai$mai s" nu termine liceul, at1t de prost s$
au pre4entat la eAamenele de acalaureat, 3i n$au dansat mai deloc la
petrecerea de asol(ire, s$au 'm"tat cri5" 'n noaptea de )e(elion, ca s" nu
mai spunem c1t de cumplit" a fost noaptea de &r"ciun U 'n!ro4itor de trist"
de c1nd murise tat"l lor U pe care o petreceau 'ntotdeauna cu mama, pentru
a$i oferi m1n!1ierea de care a(ea at1ta ne(oie. &r"ciunul din 19=6 a fost 3i
a(ea s" Ge cel mai trist din c1te '3i (a aminti familia &"spedes *alinas,
Gindc" la triste5ea tuturor s$a ad"u!at furia aia st"p1nit" a celor doi fra5i
c1nd mama lor a e(ocat 'nc" o dat" memoria r"posatului, cu prileIul acelui
&r"ciun la fel de s"rac pe strada Amar!ura, 'n apartamentul cu chirie de la
etaIul doi unde &arlitos Ale!re nu ine(oise s" sune. &1te(a minute mai
t1r4iu, 'n triste5ea unei t"ceri 'ntunecate 3i crude, cu pere5i reci 3i ta(ane
'nalte mereu murdare, )1ul a sim5it c" 'nneune3te timp de o or" 'n care 3i$a
ur1t mama, iar Arturo, care "!ase de seam", era !ata s" se repead" s"$l
snopeasc" 'n "taie, dar l$a oprit propria sa ur", pe care o descoperise chiar
atunci, 'ndreptat" 'mpotri(a tat"lui lor, ur" pe care )aiil, la r1ndul lui, o
"!ase de seam", 'mi (ine s"$l omor pe Arturo, dar atunci 3i el, la r1ndul lui.
Au fost clipe interminaile, nespus de dure, de nea3teptate, de compleAe, de
reale.
/in aceast" atmosfer", 3i 'nc" asta nu e totul, se 'ntorcea &arlitos
Ale!re, f"r" s" a!e de seam" asolut nimic, 'n Gecare diminea5" 'nainte de
ora pr1n4ului 3i 'n Gecare sear" pe la ora 3apte. Crecuser" aproape dou"
s"pt"m1ni de c1nd 'n("5au acas" la !emenii &espedes, 3i ace3tia se
'ncredin5aser" c" niciodat" nu$3i (a da seama ce 'nsemna s" locuie3ti 'ntr$un
apartament cu chirie la etaIul doi, un"oar", Gindc" 'n Gecare 4i "tea la u3a
chiria3ului de la primul etaI 3i se strecura pe lin!" el sau prin cei c15i(a
centimetri r"ma3i 'ntre trupul lui 3i tocul u3ii dinspre strad", de4n"d"Iduit la
!1ndul c" treuia s" se apuce imediat de tocit, dar complet incapail s"$3i
dea seama c" 'n hardu!hia aia (etust" nu puteai urca la etaIul doi trec1nd pe
la etaIul 'nt1i, ci pe u3a de al"turi, dup" care sui direct la familia &espedes,
tinere, de c1te ori e ne(oie s" 5i$o spun, da, domnule, pe u3a de al"turi, eu
m" numesc 7aIardo 3i m" descurc pu5in 'n en!le4", dar nu pricep nimic din
ce$mi spui dumneata c" e latin", nothin!, 3i treuie s"$5i amintesc c" prima
dat" c1nd ai (enit nu mai puteam s" te scot din cas" 3i c" am fost ne(oit s"
dau telefon, ori nu$5i mai aduci aminte c" t1n"rul Arturo a coor1t 3i te$a luat
cu elS Wi acum 'n5ele!e$m", te ro!, de c1te ori treuie s"$5i spun c" eu nu 3tiu
nici o oa" de latin", cum adic" spaniol", tinereS Bine, ine, 'n5ele!,
desi!ur, punctualitatea 3i ner(ii, oricui i se 'nt1mpl" s" Ge distrat, dar 'n +eru
nu se (ore3te latina dec1t la litur!hie, 3i prea multe momente de distra!ere
'n doar c1te(a 4ile. 03a de al"turi, cum ie3i pe dreapta, tinere, da, a3a, 'n
spaniol", a3a. 8u, nu la st1n!a, ce naia, tinere.
/in aceast" atmosfer", 3i 'nc" asta nu e totul, se 'ntorcea, f"r" s"$3i
dea seama niciodat" de nimic 3i mereu cu 41metul pe u4e, sf1ntul &arlitos
Ale!re, care era 'ntruchiparea inteli!en5ei 3i a un"t"5ii, de3i un c"scat 'n
stare de orice ne!hioie, dup" p"rerea doriei Dsael, 19unica lui, ("du(" 3i
a(1nd aerul (echii Lirne, credincioas" 3i cucernic", de3i 'n4estrat" cu un sim5
practic sup"r"tor, de care d"dea do(ad" mai ales atunci c1nd s"(1r3ea opere
de milostenie cu at1ta eGcien5", capacitate de or!ani4are 3i risip" de ener!ie,
3i chiar cu at1ta rutalitate, 'nc1t uneori p"rea c"$i ur"3te pe s"racii c"rora le
consacra totu3i Ium"tate din (ia5a ei. /ona Dsael era pe alconul de la catul
de sus c1nd a sosit &arlitos de la toceal", plin de mul5umire 3i poticnindu$se
mai des ca niciodat" pe c1nd str""tea !r"dina si, ine'n5eles, f"r" s$o (ad"
3i f"r" s" aud" cu(intele ei de un$(enit, nici nimic altce(a, ca 'ntotdeauna,
ce 5i$e 3i cu "iatul "sta, are un fel de a se 'ncrede 'n toat" lumea 3i de a
crede tot ce i se spune, c1t" lips" de r"utate, /umne4eule, c1t" lips" de
suspiciune 3i sim5 al realit"5ii, c1t" lips" de tot, /umne4eule mare, drept s"
spun nu 3tiu ce$o s" se 'nt1mple 'n 4iua c1nd "iatul "sta o s" ias" 'n lume 3i$
o s" Ge ne(oit s" 'nfrunte (ia5a.
&arlitos Ale!re, care 'nc" nu reali4ase c" repara5iile ce st1rniser" at1ta
(acarm 'n toat" casa se terminaser" de c1te(a 4ile, "!" de seam" totu3i c"
seara era c"lduroas" 3i c" luminile de pe teras" 3i din !r"din", p1n" departe,
3i desi!ur c" 3i 'n piscin", 'i 'n(eseleau (ia5a. Wi 'nc" cumL Erau pre!"tirile
pentru o petrecere, dar nu dat" de surorile lui, ci de p"rin5ii lui, Gindc" altfel
3i$ar G amintit, ine'n5eles, dar nu$l anun5aser", pe el nimeni nu$l anun5ase
nimic. /e aceea &arlitos 'ncerc" s" 'nchid" u3a de la strad", dar nu reu3i din
pricina lipsei de concentrare, 3i u3a r"mase deschis" pe c1nd el tra(ersa
(estiulul 'ndrept1ndu$se spre scara principal", care i s$a p"rut minunat" 3i,
nu 3tiu cum, parc" aia ap"ruse acolo 'n seara aceea, 3i pe deasupra mai
c1nt" 3i mu4ica pentru el 'n timp ce urc" treptele.
/e mu4ic" se ocupa tat"l lui, 'ncerc1nd me!a$foanele pe care chiar el
le instalase pe teras" 3i ale!1nd c1te(a discuri, f"r" s"$3i 'nchipuie, desi!ur,
c" efectul at1t de ciudat 3i de profund al acelor acorduri, 'ntrerupte de Gecare
dat" c1nd schima discul sau a3e4a acul pe un alt 3an5, 'ncepuse s" schime
profund (ia5a Gului s"u. Dn(ita5ii erau, aproape to5i, aceia3i din$totdeauna,
cole!i, rude, prieteni, (reun medic str"in care (i4ita Lima, partenere de
rid!e ale so5iei sale, oi3nuitele prietene italiene, 3i se !1ndise s" dea
petrecerea aceea ca s" le ofere o sear" pl"cut" 3i nimic mai mult, proGt1nd
de c"ldura (erii pentru a se ucura de parfumul Jorilor de pe teras", pentru a
dansa pu5in 3i a ea c1te(a pahare, cu simplitatea dintotdeauna, f"r"
preten5ii, f"r" s" fac" nici o parad", erau de$aIuns c1te(a oiecte a3e4ate
strate!ic, c1te(a discuri ca astea, cu Andre Postelanet4 sau 2anto(ani, 'n
timp ce soseau in(ita5ii sau mai t1r4iu, c1nd se ser(eau !ust"rile, 3i ca "sta,
cu *tanley BlacK, mu4ica de dans dintotdeauna. /octorul )oerto Ale!re puse
*ioney 3i se !1ndi c" n$ar strica un p"h"rel, a(usese o 4i deoseit de !rea,
cu nea3teptata (i4it" la lepro4eria din ;ufa, dar, 'n Gne, era (ineri, s"pt"$
m1na de lucru se 'ncheiase 3i si!ur c" un p"h"rel mi$ar prinde foarte ine
p1n" nu 'ncep s" (in" in(ita5ii.
Xn ruptul capului nu s$ar G !1ndit 'ns" doctorul Ale!re la faptul c"
*tanley BlacK 3i (ersiunea sa interpretati(" a piesei *ioney a(eau s" fac"
ra(a!ii asupra Gului s"u la catul de sus, @11n dormitor. > dat" cu primele
m"suri, &arlitos sim5ise ce(a eAtraordinar de ciudat 3i emo5ionant, eAplo4i( 3i
foarte pl"cut, sen4a5ia profund" a unei taine parc" d"t"toare de desf"t"ri,
dar, ce$i drept, prea impre!nat" de c"ldura (erii pentru a putea G socotit" o
tain" reli!ioas". Wi, pe deasupra, &arlitos sc"p" din min" 3ira!ul de m"t"nii,
dar f"r" s"$3i dea seama, ceea ce pentru el era un lucru oi3nuit. Wi au4i cu 3i
mai mult" intensitate cu(1ntul #petrecere% plutind 'n (oie peste !r"dina
'nJorit" 3i luminat" pe care 3i$o 'nchipuia afar", a3tept1nd s"$i (ad" cum se
ucur" pe in(ita5ii p"rin5ilor lui, ron4a5i, profesioni3ti, cul5i, umla5i prin
lume, spirituali 3i deoseit de simpatici mai 'ntotdeauna. *ioney se
terminase, dar el continua s" simt" ce(a d"r1m"tor, tr1ntit pe pat cum era,
f"r" s"$3i dea seama, ca de oicei, c" starea lui suJeteasc" se datora mai
cur1nd c"ldurii din acea 4i de (ar" dec1t fer(orii reli!ioase din iserica
parohiei *1n 7elipe. *in!urul lucru nimerit a fost s" se scarpine 'n cre3tetul
capului c1nd a ("4ut foarte deslu3it u3a de la strad" pe care nu i4utise s$o
'nchid" 3i, intr1nd pe u3", a ("4ut$o pe ea.
D se p"ru c" (ede pentru prima dat" 'n (ia5" u3a aceea 3i o !"si foarte
mare 3i frumoas", cum era 'ntrea!a cas", ce$i drept, acum c1nd o pri(ea cu
luare$aminte, 'n schim pe ea o l"s" s"$3i urme4e drumul p1n" 'n !r"din"
f"r" s$o salute, de3i a(1nd !riI", treuie s" recunoa3tem, s$o conduc" un
chelner. 8$o ("4use niciodat" p1n" atunci, 3i chelnerul care$o c"l"u4ea nu era
foarte priceput s"$i arate drumul 3i p"rea ne(erosimil, dac" e s" spunem
ade("rul, pentru simplul moti( c" tat"l lui nu an!aIa niciodat" chelneri
pentru asemenea petreceri, socotind c" 'i erau de$aIuns cei doi (ale5i,
*e!undo 3i +rimo. Xn sf1r3it, primul 3i al doilea (alet, ce 4"p"cit era, 4"u a3a,
se numeau Victor 3i 2i!uel. &arlitos Ale!re se scarpin" din nou 'n cre3tet, de
data asta mai tare ca 'nainte, 3i fredona eAtrem de fals *ioney, uit1n$du$se
'n Iur s" (ad" ce se mai 'nt1mpl" 3i dac" i4ute3te s" 'n5elea!" p1n" la urm"
ce(a, dar acum nu mai aIun!ea nici un sunet dinspre !r"din" 3i petrecerea cu
si!uran5" 'nc" nu 'ncepuse, 3i nu sosise nimeni p1n" atunci, nici m"car ea,
f"r" 'ndoial" din pricina faptului c" el c1nta 'n!ro4itor 3i era cumplit de
pro(ocator. &arlitos 'ncet" s" se scarpine, dar sim5i 'ndat" din nou sen4a5ia
aceea de c"ldur" 3i ("4u din nou u3a deschis", de3i acum nu mai era nimeni
'n cadrul ei, Gindc" desi!ur c" ea n$ar G a(ut cum s" (in" at1t de de(reme 3i
sin!ur". &arlitos r"mase profund mi3cat la !1ndul foarte precis 3i neclintit de
nici o 'ndoial" c", 'n poGda tuturor aparen5elor, 3i iar 'ncepu s" se scarpine cu
furie 'n cre3tetul capului, ce 'n!ro4itor, ietul de el, era c1t pe ce s"$3i fac" o
ade("rat" trepana5ie, repet, c" ea tr"ia sin!ur" pe lume, 'n poGda tuturor
aparen5elor, sin!ur", foarte sin!ur".
/ar cine era eaS &ine, 4"u a3aL Wi de ce era eaS /e ceL Wi pentru ce era
eaS +entru ce l Wi pentru cine era eaS +entru cineL +artea a doua a acestor
'ntre"ri, pe Ium"tate profund esti(al", pe Ium"tate metaG4ic", 3i emfatic"
pe deasupra cum nu se putea mai mult, a(ea s" perfore4e p1n" la urm", de
at1ta sc"rpinat necru5"tor, craniul, sc"ftrlia sfmtului &arlitos Ale!re. Wi
'ncepu, de asemenea, s" simt" o durere 'n suJet c1nd, la ora 4ece GA, adus"
de (1nt p1n" @31n dormitorul lui, melodia aceea 4urdalnic" 3i esti(al",
*ioney, pe care cine(a o interpreta din nou, ori era o capcan", o chemare a
Iun!lei 3i a tropiculuiS *e strecur" p1n" 3i 'n ceasul de m1n" al lui &arlitos
Ale!re. /intr$o dat" 'n5elese c" se sc"rpina 'n cre3tetul capului de trei ore
'ncheiate 3i c" treuia s" cercete4e de ce la parter, pe terasa sc"ldat" 'n
lumin", 'n curtea interioar", 'n Iurul piscinei, musaGrii dansau 'ntruna. 0it"
complet de sc"rpinat, de perfor"rile 3i durerile craniului 3i suJetului, Gindc"
acum '3i d"dea seama mai pu5in ca niciodat" de ceea ce se petrecea 'n Iurul
luiH &arlitos nu "!" de seam" nici faptul c" stri(ise su talp" 3ira!ul de
m"t"nii, f"c1nd s" se 'mpr"3tie m"r!elele ne!re pe parchetul de cedru
'ntunecat, tain" dureroas" sau ce(a asem"n"tor, oricum, 3i cu at1t mai pu5in
'3i d"du seama c" a(ea un smoc de p"r reel 3i punK 'n cre3tet, cu mult
'nainte s" apar" moda asta sau stilul "sta pe Ium"tate na4ist, un smoc 4urlit
'n (1rful capului, efect sau produs al celor trei ore de sc"rpinat scormonitor
'ntr$o sear" de (ar".
X3i f"cu apari5ia cur1nd pe o teras" luminat" cu mult un$!ust 3i
'm"t"tor de 'nmiresmata de parfumul Jorilor, 'n miIlocul unui dans pentru
totdeauna, un (e3nic *ioney cu ecouri de maracas, cu palmieri ascun3i 'n
noapte, cu o ri4" 'n("luitoare de mare tropical" 3i suc de ananas cu rom.
Cocmai atunci '3i f"cu apari5ia &arlitos Ale!re. Copindu$se 'ntr$un 41met lar!
de ucurie 3i un"tate. Creuia s"$l G ("4ut. Era icoana (ie a fericirii, cu un
smoc 4urlit 'n cre3tetul capului 3i 3aptespre4ece ani 'mplini5i 'n anii cinci4eci,
3i pe deasupra un 3ira! de m"t"nii uitat pe parchetul de cedru 'ntunecat din
dormitor, foarte aproape de sc"unelul pentru ru!"ciune, 'n fa5a icoanei cu
*f1nta 7ecioar" la care se ru!a cer1nd iertare pentru p"catele acestei lumi.
)"mase 'ncremenit 'n miIlocul acelor oameni (eseli 3i f"r" !riIi, care 'nc" nu
"!aser" de seam" prea ine c" el se aJa acolo. /ar nu 'nt1r4iar" s$o fac",
Gindc" 'ntre timp se terminase acel *ioney fermecat, 3i el se 'ndrept" !lon5
spre patefon pentru a pune iar discul, 3i iar"3i, ad inGnitum, 3i pute5i s" m"
omor15i dac" (re5i, m" au4i5iS 2$a5i au4itS Cot nu m$a5i au4itS +1n" c1nd
sur14"toa$rea dar aia st"p1nita nemul5umire a tuturor a luat sf1r3it: n$au
a(ut 'ncotro 3i a treuit s"$l ia 'n seam".
V Vreau s" danse4 cu ea, spuse atunci &arlitos, ridic1nd m1na cu un
!est poruncitor care nu l"sa loc nici unei 'ndoieli 3i cu un !las cu totul
necunoscut 3i parc" 'nc"rcat de consecin5e impre(i4iile. Wi ad"u!": 3i (oi
dansa cu ea Gindc" (reau s" aJu c1t mai repede cine este. /e fapt 3tiu 3i
acum, de altminteri, de c1te(a ore une. A3a c" pute5i l"sa c1ntecul "sta
pentru mine pentru totdeauna. Atunci (oi dansa tot pentru totdeauna,
ine'n5eles. Wi de$G$ni$ti(. &u(intele lui p"reau o neunie, iar p"rin5ii lui
&arlitos 3i musaGrii lor dansau acum cu o frene4ie de4l"n5uit", cu o ade("rat"
'n(er3unare, cu o d"ruire total", str"duindu$se s" satisfac" 'ns" 'nainte de
toate eAi!en5ele artei, 3i mai pu5in s" dea fr1u lier sen4ualit"5ii, 'n Gne, ar G
fost 'n stare s" fac" tot ce era ne(oie, cu condi5ia s" nu$l (ad" n"pustindu$se
astfel 'n miIlocul acelei petreceri 3i mai ales dorind s" nu G au4it 'n (ia5a lor
cu(intele lui. 7iindc" nu era eat, nu, nici (or", &arlitos nu ea dec1t
@=&oca$&ola, 3i 'n pri(irea lui 'ntunecat", intens", r"t"cit", 3i 'n r1sul adresat
nu se 3tie cui, n$a5i "!at de seam"S Era o tain" profund", un amestec
'n!ro4itor de ce(a eAa!erat de (esel, dar 'n acela3i timp eAa!erat de f"los,
de3i foarte dureros deopotri(", da, nespus de dureros, la urma urmei.
V Da te uit", piciul "sta parc" a purcis 'n c"utarea asolutului, coment"
cardiolo!ul ar!entinian /ante *alieri, 4is 8ea *alieri, care 'ntotdeauna
de(enea cam peniil dup" al treilea pahar de .hisKy, iar acum se pre!"tea
s"$l ea pe al cincilea.
V A purces, dar mai ine s" schim"m suiectul, 'i r"spunse un
ade("rat cor, pe terasa unde dansul se 'ncinsese troppo. A purces 3i !ata,
dra!" 8ene.
V >f, ce 5i$e 3i cu "3tia din LimaL 2ereu !ata s"$5i dea peste nas cu
spaniola lor impecail".
V *e 3tie doar, dra!" 8enicule, se au4i din nou corul pe terasa aceea
din ce 'n ce mai 'nGer$1ntat" de at1ta dans, c" la Bo!ota 3i la Lima se
(ore3te cea mai corect" spaniol" din America. La Buenos Aires, 'n schim,
nene, nenicule.
Xn sf1r3it, to5i 'ncercau s"$3i umple timpul cu dansul 3i cu inter(en5ii
corale, orice numai s" nu$l (ad" pe &arlitos Ale!re, care p1n" la urm"
descoperise c" pe ea o chema 8atalia de Larrea 3i tocmai 'i spunea, c"lc1nd$
o mereu pe picior, c" nu$3i eAplica de ce tat"l lui luminase at1t de tare terasa
3i !r"dina 3i piscina 'n seara aceea, apa din piscin" cred c" a 'nceput s"
Gar", de altfel, nu 5i se pare 3i 5ie, 8ataliaS 3i c" lui luminile alea ca de foc
parc" 'i p"trunseser" 'n suJet, 'nc" dinainte de a se 'ntoarce de la 'n("5at, 'n
dup"$amia4a aceea, de la !emenii care se numeau &espedes Amar!ura, care,
nu 3tiu de ce, se arat" neoi3nuit de ner"d"tori s" le cunoasc" pe surorile
mele 2artirio 3i &onsuelo, ori sunt numai n"luciri de$ale mele, dat Gind c"
sunt mereu distrat, dup" cum se spune, ha, ha. &um le cheam" pe surorile
tale, &arlitosS *urorile mele &risti 3i 2arisol, scu4"$m". Wi tot dans1nd,
sim5indu$se mereu c"lcat" pe picior, 8atalia de Larrea i4utise s"
'ml1n4easc" smocul de p"r 4urlit, 'ntr$o i4ucnire nest"p1nit" de duio3ie 3i
pasiune deopotri(", 3i acum era con(ins" c" niciodat" 'n (ia5" nu ascultase
cu(inte at1t de (esele, at1t de (ii, at1t de tulur"toare, at1t de profund
sincere 3i c"lduroase, 3i sim5ea c" ar G (rut s"$l m"n1nce, nu altce(a, pe
&arlitos Ale!re. 8u putea s"$l s"rute, desi!ur, Gindc" se aJa 'n casa p"rin5ilor
lui &arlitos 3i erau de fa5" at15ia prieteni, 3i nici nu putea cheeK to cheeK, din
acelea3i moti(e, 3i cu at1t mai pu5in s"$l str1n!" 'n ra5e p1n" l$ar G dat
!ata, 3i pe urm" pot s" mor, ine'n5eles, Gindc" pe deasupra si!ur c" sunt de
dou" ori mai "tr1n" dec1t el, simt c" mor, (ai, ce tulurat" sunt,
/umne4eule mare. Atunci a 'ncercat sistemul coapselor, de care se sluIise la
c1te(a petreceri cu neru3inatul 3i nemernicul de fost "rat al ei, cel care o
snopea 'n "taie, ca s" nu spunem mai mult, ce(a de ne'nchipuit, aproape ca
la ordel, nu 'ncape (or", 3i 'ncepu s" treac" de la aproape nimic la parc"
ce(a 3i de aici, f"r" 'ndoial", la prea repede 3i tot mai repede, mai repede,
prea repede pentru &arlitos, 'n orice ca4, 'n aceast" mi3care necontenit"
c1nd pu5in 'nainte, c1nd pu5in 'napoi, cu u3oare atin!eri 3i desp"r5iri, @?fapt e
c" 'n scurt timp, c1t ai 4ice pe3te, &arlitos Ale!re p"rea un aler!"tor care nu
se !1nde3te la altce(a dec1t cum s" c13ti!e proa olimpic" 3i e 'n stare s"
treac" peste orice ostacol. La drept (orind, era cum nu se poate mai
ridicol, dar 8ataliei de Larrea de o !roa4" de ani nimic nu$i 'n(eselea (ia5a 'n
ora3ul "sta ne!uros 3i trist, iar pe &arlitos Ale!re de altminteri 'l iuea din
toat" inima. >rice$ar G !1ndit 3i orice$ar G spus ora3ul "sta ne!uros 3i trist,
'n!ro4itor, pe &arlitos Ale!re 'l iuea foarte mult, 'l iuea cu ade("rat 3i a(ea
s"$l iueasc" 'mpotri(a tuturor piedicilor ce i s$ar G pus 'n cale. /a, 'mpotri(a
tuturor piedicilor 3i orice s$ar G 'nt1mplat 'n aceast" Lima cumplit de trist"
pentru o femeie ca mine, os1ndit", mai mult dec1t os1ndit", 3i din na3tere,
aproape. Wi os1ndit" f"r" acel #aproape% 'n Lima cu cerul (e3nic de culoarea
pieii de m"!ar, a mai r"u, cum mi$a spus deun"4i la mo3ie ne!rul Bom6n,
eu nu m" mai 'ntorc la Lima, domni3oar" 8atalia, cu cerul "la de culoarea
ur5ii de alen" moart", 'mi face r"u la inim", de3i sunt (esel din Gre, cerul
"la ca de plum dis$de$diminea5", domni3oar" 8atalia. Di dau toat" dreptatea
potlo!arului de Bom6n, c1t e el de i!norant, are dreptate: cer de alen", 3i
'nc" moart", 5i se face sil", /umne4eule mare, dar Ge ce$o G 3i 'n poGda
tuturor ostacolelor, eu pe &arlitos 'l (reau cu totul 3i cu totul numai pentru
mine 3i. /estul cu pref"c"toriile 3i cu predicile, destul, destul, te$am suportat
destul p1n" acum, Lima nenorocit", Gindc" 8atalia de Larrea, supera, cea cu
3oldul coo$r1nd de la susuoar", cu un trup care te "!a$n oal" U #&orpul
coni5ei ate p1n" 3i corpul ;"r4ii &i(ileL%, se 4ice c" eAclamase pu3lamaua de
Bomon 'ntr$o un" 4i la mo3ie, mul5umesc de compliment, t1lhar tuciuriu ce
e3ti, de3i pentru tine e mai ine s" m" fac c" n$am au4it nimic, ne!ru
ora4nic, dar ne!ru 'mo!"5it, nimic de 4is U 3i 8atalia, peruana pref"cut",
maltratata, aandonata, dorita, r1(nita, dar acum resemnata 3i$a luat inima$n
din5i 3i a spus destul, 3i cu asta, astaL *$a 'ncheiat, doamnelor 3i domnilor,
Gindc" eu, 8atalia de Larrea, 'l ador pe &arlitos chiar dac" m$a c"lcat pe
picioare de m$a 'n(ine5it, 3i uite$l cum i s$au aprins c"lc1iele 3i i s$au 'nfoiat
coapsele, e !ro4a(, ce mai, ca pe (remea c1nd eram 3i eu de (1rsta lui 3i la
petreceri ne c"lcam cu to5ii la dans 3i ne l"sam pip"ite de "ie5i, a3a, a3a,
de3i f"ceam pe sGntele, era o pip"ial" !eneral" 'n toat" puterea cu(1ntului,
ce mai, 3i pe mine toat" Lima (oia s" m" alea!" re!ina carna(alului, halal de
tine, 8atalia, 3i p1n" 3i ne!rul Bom6n, un "ie5andru pe atunci, spunea
domni3oara a (enit rumenit" de la Lima (ara asta, ce (oia s" 4ic"
pe4e(en!hiul, c" fructul cel mai de pre5 din li(ada st"p1nului 'ncepuse s" dea
'n p1r!S 7unest" pre(estire, se adunau nori ne!ri la ori4ont, semn r"u,
s"rmana de mine, ce s$a ales din (ia5a mea de atunci, (ai de mine, dar, (ai,
ce !ro4a( e 3i cum m$am aprins de dra!oste, (ai, te iuesc, &arlitos, (ai, (ai,
pentru totdeauna, dra!ul meu &arlitos.
7urtuna s$a st1rnit c1nd 8ea *alieri, care n$a mai putut suporta 3i care
"use cam mult, desi!ur, 'ntotdeauna 'i f"cuse r"u .hisKy$ul 3i 'n seara
aceea "use mai mult ca niciodat", ce era de f"cut, naia s"$l ia, cum o s"
ie3im din 'ncurc"tura asta. Xn sf1r3it, 8ea *alieri se apucase s" distru!"
'n(elitoarea discului cu @9*ioney 3i pe urm" f"cuse acela3i lucru cu discul,
3"n5ule5 cu 3"n5ule5, pe urm" cu picK$up$ul 3i acum, de neoprit, '3i deschidea
hot"r1t drum cu coatele 'n c"utarea 8ataliei de Larrea, t1rfa asta care$mi
apar5ine, pe cinstea mea, 3i pentru asta, ine'n5eles, treuia mai 'nt1i s" se
r"fuiasc", la fel de hot"r1t 3i deschi41ndu$3i drum cu coatele, cu un &arlitos
Ale!re care continua s" nu a!e de seam" nimic, eat de fericire 3i
'ndr"!ostit lulea, dar care au4i stri!"tele 8ataliei 3i ("4u o namil"
n"pustindu$se asupra lui cu picioarele, 3i primul lucru la care s$a !1ndit a fost
c1t de un" era echipa de fotal a Ar!entinei, chiar doctorul 8ea *alieri 'i
po(estise 3i, ine'n5eles, Iucase 3i el 'ntr$o echip" din prima li!", la Buenos
Aires, Gindc" a(ea un fel de a lo(i, un ade("rat cracK, domnul doctor, ori
poate c" a 'nneunit 3i, cine 3tie. Coate ca toate, dar s" nu se atin!" de
doamna inimii lui, 3i pentru ce, de data asta 3i$a dat seama de 'ntrea!a
situa5ie, 3i 'nc" cum. &ine se atin!e de doamna inimii lui e pierdut, iar c1t
despre ea, e 'n stare s" se lupte cu !hearele 3i cu din5ii cu 'ntrea!a lume
dac" (or s$o despart" de &arlitos, care e numai 3i numai al ei. &e scandal s$a
st1rnit, sGnte /umne4euleL +arc" erupsese un (ulcan 'n cartierul *1n Dsidro,
'n acea (ineri, t1r4iu dup" mie4ul nop5ii.
8u s$a 3tiut niciodat" ce$a fost mai 'nt1i, pumnul n"prasnic sau piciorul
'ndesat al lui &arlitos Ale!re, dar 'n orice ca4 cardiolo!ul /ante *alieri s$a
'n"l5at de la p"m1nt, apoi s$a cl"tinat 3i pe urm" s$a pr"("lit pe spate 3i s$a
pr"u3it peste un mic !rup de "ra5i, 3i a3a destul de !elo3i 3i irita5i, care 'n
clipa aceea 3i$au pierdut cu totul capacitatea de a$3i ascunde furia 3i orice
urm" de un" educa5ie. La ora aceea p1n" 3i cei mai cump"ta5i "user"
c1te(a pahare, 3i asta a 'nr"ut"5it mult lucrurile, desi!ur, dar ceea ce le$a
f"cut s"$3i ias" cu ade("rat din matc" a fost pr"u3irea domnilor asupra
c"rora se n"pustise cu o i4itur" frontal" de4l"n5uitul doctor *alieri, care
c"4use peste ei ca o il" de o.lin! 3i 'i 'mpr"3tiase pe toat" terasa, 'n timp
ce doamnele, r"mase ne("t"mate, precum 3i c15i(a domni, destul de
numero3i, au 'nceput s" at" ur!ent 'n retra!ere cu mult" pruden5", sco51nd
!emete 3i stri!"te 'nsp"im1ntate, pres"rate cu c1te un la naia, mucos
nenorocit, toate astea c1t ai clipi din ochi 3i 'n poGda eforturilor depuse de
doctorul Ale!re pentru ca lucrurile s" nu ia o 'ntors"tur" 3i mai ur1t".
V V" ro!, domnilorL
V /"$te la o parte, )oerto, dac" nu (rei s"$5i omor1m "iatulL
Lucrurile s$au 'nr"ut"5it cu o repe4iciune de necre4ut. /ac" la 'nceput
"ra5ii aceia 'mpr"3tia5i pe teras", ce au f"cut cur1nd corp comun cu
doctorul *alieri, care parc"$3i ie3ise din min5i 3i aia reu3ise s" se ridice,
oric1t erau de !elo3i 3i m1nia5i pe mucosul "la neispr"(it de &arlitos care
(oia s" se culce cu 8atalia, nici mai mult, nici mai pu5in dec1t cu 8atalia de
Larrea, uc"5ic" un", ce mai, dac" la 'nceput, 4ic, sin!urul lucru pe care 'l
doreau era s"$l potoleasc" pe cardiolo! 3i s"$l trimit" la culcare pe 51ncul
c"ruia i se aprinseser" c"lc1iele, c1nd 3i$au re(enit lucrurile s$au schimat
complet, 3i cum &arlitos Ale!re nu p"rea s" G "!at de seam" deoseirea
dintre "ra5ii dinainte 3i cei de dup" ciocnirea peruano$ar!entinian",
318atalia de Larrea 'l 'n3fac" pe iuitul ei de o m1n", stri!": Ce omoar",
&arlitos, s$o 3ter!emL Wi 'n sf1r3it reu3i s"$l fac" s" deschid" ochii 3i s"$3i dea
seama de scandalul 'n!ro4itor pe care$l st1rniser". > 4u!hir" ca din pu3c"
3i, din pricina 'n("lm"3elii 3i a surpri4ei, nimeni nu$3i d"du seama 'n ce
direc5ie o luaser". >are ie3iser" din cas"S /ar pe unde, dac" pe u3a
principal" 'ncepuser" s" plece cei mai mul5i dintre musaGriS +e u3a de
ser(iciuS 8$ar G a(ut timp. +e (reo fereastr"S &u neputin5", Gindc" toate
a(eau !ratii. 8$or G Gind la catul de susS 0nde dracuM s$or G ascunsS La etaI
nu pot G. Wi de ce nu, m" ro!S Ba poate or G !"sit 3i un patL
V /omnilor, (" ro!, 'ncerc" s"$i lini3teasc" pentru a nu 3tiu c1ta oar"
doctorul Ale!re.
Wi el era ne!ru de m1nie, desi!ur, dar era !a4d" 3i treuia s"
potoleasc" 3leahta aia de neuni.
V *unt st"p1nul casei, domnilor, 3i (" ro! din suJet.
V Las" a4aconiile astea, )oerto. Wi d"$te la o parte, ori te facem 4o.
8imeni nu$i st" 'n cale lui /ante *alieri, prietene.
/e4l"n5uitul cardiolo! (orea 'n calitate de 3ef al unui deta3ament de
sminti5i, alc"tuit din doctorii AleIandro +alacios 3i -acinto Antune4 3i nici mai
mult, nici mai pu5in dec1t don 7ortunato Zuiro!a, holtei putred de o!at,
senator ilustru 3i primul contriuail al repulicii. Crecur" a3adar peste
cada(rul unului lor prieten )oerto Ale!re, care r"mase 4o pe scar", cu
!ura c"scat" 3i cu ochii hola5i, c"ci nu putea s" cread".
;emenii )aiil 3i Arturo &espedes *alinas nu i4uteau s"$3i re(in" din
uimirea care$i cuprinsese, dar 'n fa5a lor se aJa &arlitos Ale!re cu ochiul drept
'n(ine5it, aproape ne!ru, complet 'nchis 3i umJat 'n!ro4itor, cu u4a spart" 3i
cu trei copci la sprinceana dreapt", 'n sf1r3it, ce alte do(e4i mai puteau s"$i
cear" pentru ceea ce tocmai le po(estise, printre suspine 3i hohote de r1s ce
se succedau f"r" nici o lo!ic", era ade("rul !ol$!olu5, 3i f"r" pic de
eAa!erare, oric1t p"rea de incrediil. 7iindc" cine naia ar G putut s"$3i
'nchipuie c" o muieru3c" pe cinste cum era 8atalia de Larrea, multimilionar",
descendent" din (icere!i 3i pre3edin5i de repulic", femeie r1(nit" ca nimeni
alta 'n acest ora3 3i inaccesiil" p1n" 3i 'n (isele nop5ilor de (ar" ale
!emenilor Arturo 3i )aiil &espedes, l$ar G putut 'n(rednici m"car cu o pri(ire
pe un neispr"(it isericos precum &arlitos, 3i c" el, culmea, ar G fost 'n stare
s" 5in" piept unor "ra5i at1t de sus$pu3i, cu ran!ul 3i a(erea unui don
7ortunato Zuiro!a, ori cu reputa5ia chirur!ilor AleIandro +alacios 3i -acinto
Antune4, care operaser" la clinica 2ayo 3i la spitalul -ohns ,opKins din
*tatele 0nite, ce maiL Arturo, f"r" s"$l mai punem la socoteal" pe cardiolo!ul
ar!entinian /ante *alieri, de faim" continental", )aiil, 3i care mai Ioac" 3i
polo pe deasupra, Arturo.
/ar era ce(a 3i mai 3i, ce(a care pentru s"rmanii !emeni &espedes
*alinas echi(ala cu sf1r3itul lumii, 3i anume c" nenoroci5ii de meti3i Victor 3i
2i!uel, primul (alet 3i al doilea (alet ai familiei Ale!re, au cute4at s" le tra!"
o chel$f"neal" acelor domni care apar5in unei lumi situate mult deasupra lor,
pun1ndu$le e5e$n roate unor co!eamite doctori 3i personalit"5i, unde s$a mai
("4ut a3a ce(a, pentru a$i da o m1n" de aIutor chelf"nitului de &arlitos, ca s"
fu!" nici mai mult, nici mai pu5in dec1t cu 8atalia de Larrea. Xn sf1r3it, pur 3i
simplu era prea mult pentru fra5ii &espedes, care f"cuser" tot ce le st"tea 'n
putin5" 'n dorin5a ca lucrurile din aceast" lume s" se 'ntoarc" 'n matca lor.
/escump"ni5i de o asemenea hecatom" social", cu o de4ordine at1t de
nem"surat" pentru scara lor de (alori ce se reducea la ori4ontul Limei,
!emenii '3i a5intir" pri(irile asupra c"m"3ii cu m1neci scurte pe care o purta
&arlitos 3i, f"r" a 4ice nici p1s, 'n5ele!1ndu$se din ochi, ca ultim miIloc de a
respin!e po(estea aia smintit", hot"$r1r" s"$3i aprind" Gecare c1te o 5i!ar" 3i
s" o apropie de ra5ele !oale 3i sl""noa!e ale lui &arlitos, tr"!1nd pe r1nd
c1te un nou fum c1nd 5i!"rile erau !ata s" se stin!" 3i 'ntre5in1nd astfel un
soi de I"ratic 'n preaIma lui, tu la ra5ul drept, iar eu la st1n!ul, s" (edem
dac" nici a3a nu (a renun5a odat" la asmele lui cu pira5i, neispr"(itul "sta, 3i
realitatea se 'ntoarce la chipul ei dinainte, ori '3i (ine 'n Gre, ori cum dracuM i$o
G spun1nd, )1ul, Gindc" pesemne c" neispr"(itul (isea4" ori 3i$a pierdut
complet min5ile. Dar acum e timpul s" se tre4easc", ori s" ard" de (iu, ori s"
se duc" dracului. &hiar a3a, Arturo, Gindc" altfel o s" ne pierdem noi min5ile
3i$o s" ne ia naia, 3i asta 'nseamn" c" ora3ul nostru, Lima, n$a eAistat
niciodat" cu ade("rat.
V A3a cum (" spun, continu" &arlitos, f"r" s" a!e de seam" nimic
(s"racii !emeni, care 'ncercau pe r1nd s"$l ard" cu 5i!"rile, nu i4uteau s"$3i
atin!" scopul 3i se perpeleau fum1nd ca ni3te turci) 3i 'ndr"!ostit lulea,
reu3ind s" treac" ne("t"mat proa focului. /a, a3a cum (" spun, 'nt"ri el,
in(ulnerail la incendii. Wi aJa5i c" pe iuita mea n$a atins$o niciunul dintre
cretinii "ia 3i c" eu, cu aIutorul primului 3i al celui de$al doilea (alet, prietenii
mei din copil"rie, 3i al altor doi (ale5i, (ecini 3i prieteni de$ai no3tri, am i4utit
s$o fac s" aIun!" acas" imaculat", au4i5iS 7"r" (reo 4!1rietur" 3i cu rochia
intact", a5i 'n5elesS Adic" ceea ce se cheam" i$ma$cu$la$t", m" crede5iS
7ra5ii &espedes *alinas au4eau, 'n5ele!eau 3i credeau, ine'n5elesH si!ur
c" au4eau, si!ur c" 'n5ele!eau 3i si!ur c" acum credeau. /ar, 'n sf1r3it, totul
era pur 3i simplu prea mult pentru ei, prea se umJa 'n pene &arlitos 'n
diminea5a aceea, Gindc" lumea se 'ntorsese cu fundul 'n sus 3i nimic nu
r"m"sese la locul lui dup" un asemenea cutremur social. Ba nu, ce(a
r"m1nea, ce(a care p"rea mai (echi dec1t uni(ersul 'nsu3i, naia s$o ia,
deoarece casa umilin5elor 3i ru3inii continua s" eAiste pe strada Amar!ura, 3i
de!eaa se pref"cuse lumea 'ntr$un morman de molo4, c" nu se schimase
nimic 'n salona3ul acela cu pere5i co3co(i5i 3i cu pete de i!rasie 3i de s"r"cie,
cu o sofa roas", cu mese ca asta, 'n!ro4itoare, 3i Iil5uri ca "la pe care se
a3a4" mereu &arlitos c1nd (ine s" 'n("5"m 'mpreun", uita5i$(" la el,
descreieratul "sta, mai c" l$am ars de (iu 3i el nimic, nici nu clipe3te m"car,
a3a de 'ndr"!ostit e de muieru3ca lui stra3nic", o A(a ;ardner, ce mai, 3i pe
deasupra cu la4oane, 8atalia de Larrea, dar lucrul 'ntr$ade("r de necre4ut e
c" ea 'l 'ncuraIea4", dac" (" pute5i 'nchipui a3a ce(a.
3=Wi a3a se face c" o ade("rat" ploaie de lo(ituri c"4use pe capul
cretinului "stuia, 'n timp ce el '3i ocrotea iuita, 'mr"5i31nd$o cu tot suJetul
3i acoperind$o cu cele mai st1n!ace, sonore 3i lan!uroase s"rut"ri, c1nd de
fapt ar G treuit doar s" stea lini3tit su patul matrimonial al p"rin5ilor lui.
&"ci acolo nimerise cu 8atalia 3i, la drept (orind, ideea nu era rea, Gindc"
"ra5ii aceia furio3i, cu 8ea *alieri 'n frunte, la 'nceput, dup" ce 'l
'nl"turaser" de pe c1mpul de lupt" pe )oerto Ale!re, se !1ndiser" c"
perechea aceea de nemernici fu!ise s" se ascund" 'n dormitorul
lestematului de cucernic pref"cut 3i se (1r1se 'n (reo deara sau ce(a de
!enul "sta. /ar nu. 8u erau acolo nici el, nici ea. 8ici 'n deara, nici 'n
3ifonier, Gr$ar s" Ge.
V E un 3ira! de m"t"nii pe Ios, l1n!" pat, spuse don 7ortunato Zuiro!a,
adres1ndu$se celorlal5i memri ai eApedi5iei puniti(e. Wi, ar"t1nd spre el cu
de!etul, repet" c" pe Ios era un 3ira! de m"t"nii, c"4ut chiar l1n!" pat, dar
acum o f"cea pe alt ton, aha, i$am prins, cu un !las plin de m1nie 3i de
c1te(a pahare de .hisKy.
A fost de$aIuns pentru ca 8ea *alieri s" plonIe4e literalmente su pat,
dar furia lui era at1t de turat" 3i e5ia at1t de crunt", 'nc1t nu calcul" ine
distan5a 3i r"mase 'n5epenit acolo, d1nd din picioare 3i lestem1nd de mama
focului.
V C1rfa draculuiL 8ici urm" de eiL
V *"$i c"ut"m 'n celelalte dormitoare, /ante, spuser" aproape 'n
acela3i timp ceilal5i trei memri ai deta3amentului, 3i ad"u!ar": 3i . aie, 3i
peste tot, p1n" la urm" o s"$i !"sim noi
V Eu nu 3tiu cum o s"$i pot c"uta, dac" nu m" aIuta5i s" ies de$aici.
C1rfa draculuiL >ri mi$am spart capul, ori mi l$am 4drelit 4dra("n, Gr$ar a
naiii de t1rf"L
EApedi5ia '3i continu" aler!area neuneasc" la catul de sus, f"r" ca
nimeni 3i nimic s"$i poat" sta 'n cale, nici m"car dona Dsael, unica lui
&1rlitos, care locuia cu ei de c1nd r"m"sese ("du(" 3i a fost ne(oit" s" se
dea la o parte cu o iu5eal" neoi3nuit" ca s" nu Ge stri(it". +e urm" '3i f"cu
din nou apari5ia doctorul Ale!re, care$3i re(enise doar pe Ium"tate, urmat de
so5ia lui, prieten" un" cu 8atalia de Larrea. /ar 3i doamna Antonella, cu
ru!"min5ile ei cu tot, pres"rate cu un ner(os 3i delicios (ocaular italian, fu
ne(oit" s" se dea la o parte, 'n timp ce neputinciosul doctor Ale!re se hot"r'
s" mear!" 'n c"utare de aIutor 3i o lu" spre od"ile ser(itorilor chiar 'n clipa 'n
care se au4i un #iuita mea 8atalia% (enind din (reo ascun4"toare, urmat
'ndat" de un #sssst%, apoi din nou #iuita mea 8atalia%, 3i pe urm" ce(a care
'ntr$ade("r p"rea o rafal" de s"rut"ri 3i o m1n" care 'ncerca s" le sufoce.
&am a3a ce(a.
V *e 'n!roa3" !luma, spuse doctorul -acinto Antune4.
V 2ie 'ncepe s"$mi plac", nenicule.
&ei patru eApedi5ionari se 'ndreptau acum spre camera domnului 3i
doamnei Ale!re, unde un pat matrimonial complet !ol 'i a3tepta destul de
r"("3it.
V Ei sunt, ei suntL EAclam" din cadrul u3ii domnul Antune4.
V C1rfa draculuiL
*i!ur c" erau ei, dar 'n dorin5a lor de a pune mina mai 'nt1i pe 8atalia
3i de a$i tra!e o chelf"$neal", lu1nd$o la palme 3i 'n acela3i timp la s"rut"ri,
memrii eApedi5iei uitar" de &1rlitos, 3?care le sc"p" din !heare fu!ind pe
partea cealalt" a patului. /ar iat" c" se repe4i la el doctorul *alieri, urmat de
ceilal5i trei "ra5i, 'ns" &arlitos, ca 3i cum ar G repetat o lec5ie ine 'n("5at",
'i trase mai 'nt1i un pumn 4dra("n 3i pe urm" un picior, f"c1ndu$l s" se
rosto!oleasc" din nou pe spate, la fel ca pe teras" cu c1te(a minute 'n urm",
3i tot la fel, cei trei "ra5i se preschimar" 'n popice 3i se rosto!olir" 3i ei,
de3i nu prea departe de data asta, din pricina moilelor 3i pere5ilor de care se
ciocnir".
V Ai 'ncredere 'n mine, iuita mea 8ataliaL EAclam" atunci &arlitos,
!ro4"(indu$se cu cele dou" i41n4i pe care le o5inuse 'n 'nc"ierarea aceea 3i
care, cu p"rere de r"u treuie s$o spunem, erau o pur" 'nt1mplare norocoas"
3i n$a(eau nimic de$a face cu musculatura ori cu eAperien5a, ce$i lipseau cu
des"(1r3ire. &arlitos era la fel de sla ca 7ranK *inatra 'n anii aceia 3i n$a(ea
nici cea mai (a!" idee despre ce 'nseamn" s" te a5i. /ar asta nu$l 'mpiedic"
s" adau!e:
V +"4eaL +"4ea, nenoroci5ilor, c" ($a sosit ceasul la to5i patruL
Wi 'ncepu s"$3i suJece m1necile c"m"3ii alastre pe care o purta,
om1ndu$3i pieptul, pun1nd un picior 'nainte 3i retr"!1ndu$l pe cel"lalt,
ridic1nd pumnii str1n3i 3i adopt1nd pro(ocatoarea atitudine a unui oAer de
1lci 'n fa5a unui foto!raf de du4in". )e4ultatul a fost lamentail 3i cam
anemic, un soi de pu!ilist de campionat de cartier pentru orfani, cate!oria
musc", ine'n5eles, 3i cu aIutor parohial. +e deasupra, &arlitos nu era chiar
at1t de st"p1n pe sine pe c1t (oia s" par", Gindc" '3i trase 'napoi piciorul pe
care$l pusese 'nainte, schim" picioarele 3i$3i spuse: cred c" acum e ine,
si!ur. +e scurt, le d"du celor patru "ra5i pe care$i tr1ntise la p"m1nt timp
erechet s" se ridice 3i s" treac" la ac5iune c1nd el se aJa 'nc" 'n plin"
acomodare 3i se uita la 8atalia lui c"ut1nd o aproare. &hipul iuitei lui, pe
care se citea un pesimism 'n!ro4it, era destul de !r"itor, 3i c1te(a clipe mai
t1r4iu &arlitos era tr1ntit la podea cu fa5a 'n sus, iar cei patru "ra5i se
n"pusteau pe r1nd asupra lui ca s"$i dea ce merita, c"r1ndu$i pumni cu
nemiluita, to5i de cate!oria !rea, cu si!uran5", 'l snopeau 'n "taie 'n fa5a
8ataliei, care nu era 'n stare s" fac" altce(a dec1t s" stri!e dup" aIutor, 'n
timp ce, la r1ndul ei, doamna Antonella '3i stri!a so5ul 3i 'i d"dea primele
'n!riIiri unicii, dona Dsael, care le3inase. Atunci sosi aIutorul.
Erau patru, f"r" a$l mai pune la socoteal" pe doctorul Ale!re, c"ci 'n
starea 'n care se aJa nu mai era un de altce(a dec1t s" conduc" ac5iunea
de recuperare a Gului s"u, de3i ar G (rut 3i el s"$i 'nmoaie oasele cu cioma!ul.
/ar, 'n sf1r3it, acum era ne(oie s"$i sal(e4e (ia5a, Gindc" prietenii lui '3i
pierduser" f"r" 'ndoial" capul 3i, dac" nu$i oprea nimeni, 'nc"ierarea aceea
se putea transforma 'ntr$o ade("rat" tra!edie. &u alte cu(inte, doctorul
Ale!re se !1ndi c" 'ntr$ade("r a(usese noroc c1nd 'i !"sise pe Victor 3i pe
2i!uel 'n compania altor doi (ale5i din cartier, st1nd de (or" to5i patru 'n
uc"t"rie. /ar lucrurile nu fuseser" a3a. Xn realitate, (ale5ii d"duser" fu!a 'n
c"utare de 'nt"riri pentru a$i 'nfrunta pe cei patru e5i(i nenoroci5i, 'nainte ca
pe ietul &arlitos, cu care se Iucaser" de c1nd era mic 3i$i de(eniser"
39prieteni, s" ni$l omoare 'n "taie, 3i nu numai pentru c" ei sunt patru, ci 3i
pentru c", mai mult ca si!ur, cona3ul cel t1n"r nu e un la "taie, e la fel de
prost ca la fotal, un"oar", unde, dac" e s" spunem ade("rul, aia
nimere3te min!ea cu piciorul. /e aceea se aJau acolo Ios, urm"rind tot ce se
'nt1mpla 3i !ata s" inter(in". /e aceea, desi!ur, dar 3i deoarece cona3ul
&arlitos 3tiuse 'ntotdeauna s" se fac" iuit de toat" lumea.
Dar acei domni care$3i ie3iser" din Gre se a3teptau la orice altce(a,
numai la r"4meri5a (ale5ilor nu, corciturile naiii, la orice altce(a s$ar G
!1ndit, numai la a3a ce(a nu. &u alte cu(inte, au a(ut ne(oie de timp p1n"
s"$3i dea seama c" lucrurile se 'ntorseser" 'mpotri(a lor, 3i nu 'mpotri(a
"ie5andrului "luia nenorocit, 3i c1nd au sim5it primele lo(ituri, scatoalce 3i
'mr1nceli nici m"car n$au ripostat, Gindc" p"reau o n"lucire 3i un (is ur1t.
/ar uite c" 'l elieraser" pe &arlitos 3i acum acesta se al"turase 8ataliei, iar
ea 'l ducea /umne4eu 3tie unde, 'mr"5i31ndu$l 3i s"rut1ndu$l 'n ("4ul tuturor
3i pun1ndu$le la !rea 'ncercare r"darea, 'n disperarea ei, neru3inata, de3i,
treuie s$o spunem, pe adoratul ei &arlitos 'l urdu3iser" 4dra("n. Creuiau
s"$i 'mpiedice s" fu!", de un" seam", 'ndr"!osti5ii dracului, dar '3i d"dur"
seama netam$nesam c" tocmai lor li se puseser" piedici.
V C1rfaL Dar a 4u!hit$oL
V *ta5i, pui de lele ce sunte5iL
/ar la ce unL /on 7ortunato Zuiro!a '3i "tea !ura de poman". 8atalia
3i &arlitos erau de$acum 'n drum spre spital, iar cei patru (ale5i continuau s"
le dea cu tiJa celor patru "ra5i epui4a5i, su pri(irea !oal" a 'ndureratului
doctor )oerto Ale!re, care, 'n sf1r3it, stri!": destulL +e un ton cam fals 3i
lipsit de suGcient" autoritate, dar care 3i$a f"cut efectul, sla(" /omnului.
/ormitorul lui era (rai3te, dar ce s"$i faci, 'n sf1r3it plecau cu to5ii, 'n sf1r3it
(ale5ii se 'ntorceau 'n od"ile ser(itorilor, iar prietenii lui se retr"!eau spre
casele lor pe u3a principal".
V > s" (ede5i c" po(estea nu se 'ncheie aici, aGrma doctorul AleIandro
+alacios, 'n timp ce marii 'n(in3i str""teau !r"dina din fa5a casei, complet
4"p"ci5i, ame5i5i 3i ne'ncre4"tori. Wi se !1ndea: #'nfr1n5i de o muieru3c",
'nfr1n5i de un "ie5andru cu ca3 la !ur", de un neispr"(it care face pe sf1ntul,
de un cretin, 3i 'nfr1n5i de patru corcituri nenorocite, asta pune capac la
toate, 'n sf1r3it, mai ine ne 'n!hi5ea p"m1ntul dec1t s" p"5im ru3inea asta%.
V *$a 'ntors lumea pe dos 3i nimeni nu mai ascult" de *f1nta *criptur",
'i 5inea isonul cole!ul s"u -acinto Antune4. Creuie s" facem ce(a. Lucrurile
nu pot r"m1ne a3a. >ri mi se d" satisfac5ie, ori r"storn totul cu fundul 'n sus.
V C1rfa, repeta 'ntruna, cu !las 3optit, ca pentru sine, doctorul /ante
*alieri, de parc" ar G prins s" se tre4easc" din cel mai !roa4nic co3mar din
(ia5a lui 3i ar G fost complet sin!ur 3i nespus de 'ndurerat 'n miIlocul unei
!r"dini frumoase. Wi c1nd te !1nde3ti c" a3 G putut s" m" 'ntorc cu a(ionul la
Buenos Aires 'n seara asta. C1rfa.
V Eu unul, spuse ritos ilustrul senator 7ortunato Zuiro!a, dup" o scurt"
t"cere, pot s" (" asi!ur c" 'nc" nu mi$am spus ultimul cu(1nt. 2ai am multe
de spus 3i de f"cut. /a, domnilor, s" nu$ml spune5i mie 7ortunato Zuiro!a de
los ,eros. -ur pe ce am mai sf1nt. &ontinuau s" se clatine destul de tare
tuspatru c1nd ie3ir" din cas", a chiar le$a fost destul de !reu s"$3i aduc"
aminte unde$3i parcaser" automoilele. Erau pe punctul de a$3i lua r"mas$
un, opri5i pe trotuarul ule(ardului -a(ier +rado, 'nc" destul de ame5i5i de
at1tea pahare 3i at1ta efort, 3i tot furiun4i, de3i se pref"ceau c" sunt lini3ti5i.
*e uitau unii la al5ii 3i nu le (enea s" cread" ("41nd a nodul de la cra(at"
at1rn1nd la Ium"tatea pieptului, a c"ma3a sf13iat", a p"rul 4urlit 3i pete
de s1n!e pe ici, pe colo. /ar nu mai era nimic de f"cut 'n seara aceea 3i cel
mai un lucru era s"$3i ia r"mas$un, salut1nd cu o u3oar" 'nclinare a
capului, 3i s" plece Gecare spre locul unde$3i parcase automoilul. Era un
curaI neunesc s" conduc" 'n starea 'n care se aJau, 'n dormitorul doGei
Dsael, soacra ei, care$3i re(enise 3i acum dormea, mama lui &arlitos se
!1ndea la cele 'nt1mplate, la prietena ei 8ata$lia, la prietenii care '3i ie3iser"
din min5i, la Gul ei, la cei numai 3aptespre4ece ani ai lui, at1t de departe 'nc"
de a 'mplini dou"4eci 3i unu, adic" (1rsta maIoratului, potri(it le!ilor 5"rii, 'n
sf1r3it. Wi se mai !1ndea c" nimic nu se (a aranIa cu uchetele de Jori,
telefoanele 3i miile de scu4e pe care a(ea s" le primeasc", cu c"r5ile de (i4it"
pline de eAplica5ii 3i noi scu4e. Ctul (a G 4adarnic. > cuno3tea ine pe
8atalia, 'i cuno3tea r"nile, frustr"rile, sensiilitatea deoseit" 3i fra!ilitatea,
'n poGda 'nf"5i3"rii ei impun"toare, 3tia c1t de tare se plictisea, ce dorin5"
apri!" de a$3i tr"i (ia5a 3i ce sen4ualitate puternic" 3i reprimat" a(ea. &a s"
nu mai (orim de Gul ei. /oamna Antonella 'l cuno3tea ine pe &arlitos, cu
marea lui nai(itate, uim"ceala necontenit" 3i totala lips" de r"utate, dar 'n
acela3i timp 3tia c1t e de p"tima3 3i de 'nc"p"51nat 3i totodat", nu mai pu5in,
c" e sc"p"r"tor de inteli!ent 3i are o (oin5" de neclintit. &1nd &arlitos se
'nc"p"51na s"$3i atin!" 5inta. &e(a foarte serios se petrecea cu ei, a3a, dintr$
o dat", at1t de rusc 3i de nea3teptat, desi!ur, cine$ar G cre4ut una ca asta,
cine 3i$ar G 'nchipuit m"car. /ar, 'n sf1r3it, acum treuia s" se ocupe de so5ul
ei. A(eau ne(oie am1ndoi de un somn un 3i, din fericire, patul matrimonial
supra(ie5uise acelei "t"lii cr1ncene. )oerto o a3tepta acolo, cam t1rnosit 3i
'ndurerat, dar cu si!uran5" c" n$a(ea nici un os rupt. *e 'mr"5i3ar", se
s"rutar" 3i$i mul5umir" am1ndoi lui /umne4eu c" nici &risti, nici 2arisol nu
fuseser" acas" ca s" asiste la !ro4"(ia pro(ocat" de efectul *ioney asupra
fratelui lor &arlos.
Xntre timp, &arlitos dormea profund 'ntr$un salon al spitalului an!lo$
american. Xi de4infectaser" 3i 'i pansaser" toate r"nile, 'i puseser" trei copci
la sprinceana dreapt" 3i 'i f"cuser" o mul5ime de radio!raGi, dat Gind c" la
'ntrearea: Da s" (edem, ce te doare, tinereS )"spunsese: /rept s" (" spun,
domnule doctor, simt dureri 'n toate p"r5ile. *unt o durere amulant", ca s"
Gu sincer. Dar 8atalia, care dormea acum 3i ea, 'n patul pentru 'nso5itor, sim5i
3iroindu$i pe oraIi primele lacrimi de iuire dup" aproape dou"4eci de ani, 3i
parc"$3i redo1ndise 'n 'ntre!ime frumuse5ea din adolescen5", c1nd fusese
aleas" re!ina carna(alului 3i era al"turi de sin!urul "rat pe care$l iuise 'n
(ia5a ei, B3mort 'n chip tra!ic la dou"4eci 3i doi de ani, pe c1nd se 'ntorcea cu
automoilul de la mo3ia lui din nordul 5"rii.
V V" ro! s"$i face5i radio!raGi din cap p1n"$n picioare, domnule doctor,
'i spuse medicului de !ard". Wi da5i$i toate calmantele pe care le a(e5i.
Xn!riIi5i$(" s" nu sufere, domnule doctor, (" ro!, 3i s" doarm", s" se
odihneasc", s" se termine 'n sf1r3it pentru el 4iua asta 'n!ro4itoare.
&u(intele 8ataliei fuseser" o ru!"minte, cu !las tremur"tor, ru!"tor,
'mpu5inat de durere 3i pe deasupra 'nso5it de noi 3iroaie de lacrimi, dar ei
lacrimile 3i ru!"min5ile 'i st"teau at1t de ine, erau at1t de frumoase 3i de
sen4uale, at1t de seduc"toare, nu mai 'ncape (or", 'nc1t, s" nu$5i (in" s"
cre4i, mai cur1nd p"rea c" se de4rac" 'n fa5a acelui necunoscut 'nm"rmurit
de admira5ie dec1t c" implor". A3a se face c" nimeni nu putea s"$i spun" nu,
3i cu at1t mai pu5in t1n"rul medic care era de !ard" 'n noaptea aceea f"r"
mari nout"5i 3i incidente 3i care era destul de plictisit c1nd 'i aduseser" un
"ie5an$dru plin de lo(ituri 3i pe doamna aceasta ca$re$i adresea4" ru!"min5i
'ntr$un mod at1t de scandalos, 'ntr$un cu(1nt, lui &arlitos i$au f"cut radio!raGi
peste radio!raGi, 3i l$au 'ndopat cu calmante 3i sedati(e care l$au f"cut s"
doarm" p1n" a doua 4i la amia4", Gindc" ru!"min5ile 3i implor"rile 8ataliei
de Larrea nu erau porunci, ci mai cur1nd strip$tease.
8atalia a(ea planul !ata f"cut c1nd se tre4i dra!ul ei &arlitos. 8u a(eau
s"$3i petreac" sf1r$3itul de s"pt"m1n" 'n frumoasa cas" de pe fale4a de la
&horrillos, ci 'n !r"din", care nu era prea departe. Wi n$o (a 'n3tiin5a nici
m"car pe Antonella, oric1t de une prietene erau. A(ea 'ncredere deplin" 'n
ea, dar prefera s" procede4e a3a. /e altminteri, Antonella 3tia prea ine c"
Gul ei era cu ea 3i c" dinspre partea asta n$a(ea de ce s"$3i fac" !riIi. &arlitos
a(ea s" Ge 'n!riIit cum nu se poate mai ine 3i, cu si!uran5", trecuse pe la
ser(iciul de ur!en5" al unui spital sau pe la un cainet medical. 8imic cu
ade("rat !ra( nu i se 'nt1mplase.
V 2er!em 'ntr$o !r"din", &arlitos. +1n" ce te faci ine 3i n$o s" te mai
doar" nimic. Wi mai ales din precau5ie. /e3i nu prea cred, dar ipochimenii
care te$au lo(it sunt at1t de n"t"r"i 3i pesemne c" se simt at1t de Ii!ni5i, de
r"ni5i 'n amorul lor propriu, 3leaht" de 'nfumura5i ce sunt, 'nc1t nu e cu
neputin5" ca doi sau trei dintre ei, a chiar to5i patru, s" se 'nt1lneasc", s"
ea c1te(a pahare ca s" prind" curaI 3i s" se 'nf"5i3e4e la mine acas", pu3i
din nou pe har5".
V 8$au dec1t s$o fac", 8atalia, Gindc" eu nu mi$am 'ncheiat socotelile
cu ei, spuse &arlitos, f"c1nd pe !ro4a(ul, dar f"r" a i4uti s" adopte (reo
postur" pu!ilistic", Gindc" durerea era o piedic" serioas" pentru orice
'ncercare de felul "sta.
V 0it" toate nepl"cerile astea, iuitul meu. *in!urul lucru important e
ceea ce ne a3teapt". Dar (iitorul ne apar5ine 'n 'ntre!ime. La fel 3i !r"dina,
unde nu (a intra dec1t cine ne face nou" pl"cere.
&arlitos p"r"si spitalul 'nc" plin de (1n"t"i dureroase 3i cu ochiul drept
3i u4a de Ios 'n!ro4itor de umJate. Vorea cu !reutate 3i chiar 3chiop"ta
pu5in 'ndrept1ndu$se spre automoilul 8ataliei, dar nimeni nu putea s"$l fac"
s" tac" 'n acest sf1r3it de s"pt"m1n" pe care urma s"$l petreac" 'n !r"din".
V 0nde e, scumpa meaS 0nde e !r"dina iuitei meleS
V La *urco, la c15i(a Kilometri de &horrillos. Au !riI" de ea doi italieni,
o pereche 'nc1nt"$toare care a fost 'n sluIa tat"lui meu p1n" c1nd a murit.
Am1ndoi !"tesc !ro4a(. Wi le$am spus (aletului 3i unei sluInice s" (in" de la
casa din &horrillos 3i s" ai" !riI" de tine aici ca de un prin5. ;r"dina (a G
refu!iul nostru.
V 0n cui al dra!ostei, a3a$iS
V /e ce nuS Ai (reun moti( 'ntemeiat s" nu Ge a3aS
V +"i, (1rsta mea. D
V /ar a mea, &arlitosS 0ite ce este, dac"H tu 'ncepi s" te !1nde3ti la
(1rsta ta 3i eu la a mea, ne$am dus pe copc".
V *cumpa mea 8atalia.H
V *ssst. 8u mai (ori at1ta, c" o s" teR doar" 3i mai r"u u4a. E at1t de
umJat", iuit meu.
V *cum$pa$mea$8a$ta$li$a.
V +entru c" n$ai t"cut asear", c1nd era su pat, uite ce$ai p"5it. Wi
putea G mai r"u.
V /ar acum suntem aici, 'n automoilul t"u lieri 3i sin!uri, 'n drum
spre !r"dina iuiteH mele.
V Wtii c" "sta e numele unui (echi (al creolS
V ;r"dina iuitei meleS ,aar n$a(eam Wi *ioneyS > s"$mi pui
*ioneyS >ri poate c nici n$ai c1ntecul "sta, care e c1ntecul nost
V 8u$5i face !riIi. /ac" nu$l am, trimite s"$l cumpere.
8atalia se !1ndea la drumul pe care$l str" tuser" 'ndrept1ndu$se spre
!r"din". )amase3i 'n urm" cartiere 'ntre!i, districte precum *1n Dsidro,
2iraJores, Barranco, acum aIun!eau 'n &horrillos 3i 'ntorceau iar, ca s$o ia
spre *urco. Acolo se termina ora3ul Lima 3i 'ncepeau casele de tar" 3i
3oseaua sudului. Ddeea o 'nc1nta, i se p"rea simolic": districtele 3i cartierele
re4iden5iale 'n care tr"ia toat" lumea aceea, to5i oamenii 'n miIlocul c"rora ea
'3i petrecuse cei mai ur15i ani ai (ie5ii, mereu Iudecat", criticat", in(idiat",
numai pentru c" era cine era 3i a(ea ce a(ea 3i pentru c" era frumoas" pe
deasupra, de ce s" t"!"duim, dac" asta e o parte din realitate 3i din
prolema cu pricina, a chiar o parte foarte important", de altminteri: acele
cartiere lestemate care erau *1n Dsidro 3i 2iraJores 3i mai 3tiu eu care
r"m1neau 'n urm". A3a cum r"m"sese 'n urm" acea c"s"torie prea timpurie,
cu un "rat rutal 3i !elos, plin de preIudec"5i, compleAat, desfr1nat, la care
au silit$o Gindc" era 'ns"rcinat", 3i totul pentru ca sin!ura ei Gic" s" se nasc"
moart", iar neru3inatul "la s$o 'ntind" cu alt" femeie 3i o un" parte din anii
ei. Dn !r"din" nu eAista nimic din toate astea sau, 'n orice ca4, r"m"sese 'n
urm" pentru totdeaunaH 'n !r"din" nu locuiau dec1t doi "tr1ni imi!ran5i
italieni, Lui!i 3i 2arietta Valserra, oamenii aceia 'nduio3"tori care nu$i (or
cere niciodat" socoteal", Gindc" (eneau din alt" lume 3i nu Iudecau niciodat"
pe nimeni, ca 3i cum 'n felul lor 3i din moti(ele lor ar G repudiat ora3ul "la
lestemat 3i ipocrit. Wi ei se refu!iaser" 'n !r"din", dac" te !1ndeai ine.
Erau !ata s" aIun!", c1nd 8atalia 'l 'ntre" &arlitos, sur14"toare, foarte
ucuroas", cu toat" duio3ia din lume:
V Wtii c" te duc 'n !r"din"S
V +"i unde 'n alt" parteS
V 2" !1ndesc la altce(a, scumpul meu. Wti ce 'nseamn" #a duce pe
cine(a 'n !r"din"%M 8u 3tiu dac" 'n +eru s$a folosit (reodat" eApr sia asta 3i pe
urm" a disp"rut. >ri nu s$folosit niciodat". /ar 'n *pania se folose3te, 3:
/ic5ionarul Academiei spune, mai mult sa mai pu5in, c" a duce pe cine(a 'n
!r"din 'nseamn" a 'n3ela pe cine(a. Wi ast"4i multI lume folose3te eApresia
numai cu 'n5elesul di a duce pe cine(a 'n pat prin 'n3el"ciune. &I p"rere aiS
V 2i se pare c" sunt 'n m1inile tale 3i c" ni mi$au 'nchis doar un ochi, ci
pe am1ndoi. /ai s" spunem c" deocamdat" nu are nici o impoi tanta.
V A3a care (a s" 4ic"S
V /u$m" 'n !r"din", 8atalia. /u$m" 'n din" cum 3tii tu mai ine.
V Wi pentru mai t1r4iu ce propuiS
V ;r"din" pentru totdeauna, sunt si!uI 7iindc", de altfel, acas" la mine
nu cred c" (q s" m" primeasc".
V ;r"dina, &arlitos. #Am aIuns la de3t na5ie%, cum se spune uneori.
V *un" foarte dr"!u5, 8atalia. Dar mie ': sun" 3i foarte real 'n acela3i
timp.
V *" te$aud" /umne4eu 3i Lima s" ne d uit"rii.
8atalia claAona 3i 'ndat" '3i f"cur" apari Lui!i 3i 2arietta ca s" deschid"
lar! poarta Ger forIat 3i s" lase s" treac" automoilul, iat"$i pe cei doi ie3indu$
le acum 'n 'nt1mpin pe drumul de pietri3 str"Iuit de copaci uri care ducea la o
(eche 3i frumoas" cas" de M coperit" de Jori de u!an(ilea. Lui!i era 'nalt i
usc"5i(, iar 2arietta, cam !r"su5" 3i mai ur1nd scund". Am1ndoi a(eau p"rul
al, pielea %oarte ar"mie 3i r"4dat" de riduri, 3i numai umne4eu 3tie ce
(1rst" a(eau. &15i ani s" G (utS 2ul5i, 'n orice ca4, Gindc" (eniser" 'n eru la
'nceputul (eacului, c1nd deIa nu mai r1u ni3te copii. Cotu3i, at1t el c1t 3i ea
apar$ineau acelui tip de oameni 'n ca4ul c"rora recerea anilor se opre3te 'n
loc 'ntr$o un" 4i 3i pentru totdeauna. Wi, cum 'i pl"cea lui Lui!i " spun", 3i el,
3i 2arietta lui erau 'nc" 'n /utere ca s" mai poat" lucra mult 3i ine de icum
'ncolo, nu (" face5i !riIi dinspre partea ista. Wi, 'ntr$ade("r, erau 4dra(eni 3i
s"n"to3i. &arlitos, 'n schim, p"rea c" nu mai are mult le tr"it, 3i 'n timp ce
cuplul italian 'nchidea) oar5a 'n urma lor 3i se apropia s"$i salute, el M"m1nea
pierdut cu totul pe ancheta automo$ilului. +ierdut, cu !ura deschis", cu
respira$ia 'ntret"iat" 3i capul lipit de sp"tar. 8ici nu i$a dat seama c" Lui!i 3i
2arietta 'i d"duser" ine5e 3i el le r"spunsese cu un !est papal, Iidic1nd
am1ndou" m1inile cu palmele desf"cute, a atunci c1nd ridici ce(a 'ncetul cu
'ncetul, 3i e urm" descotorosindu$se de ei cu un fel de umne4eu s" (" ai" 'n
pa4a lui, copiii mei.
V A a(ut un accident, le spuse 8atalia italie$ilor ei, cum 'i numea. Wi
am1ndoi 41mir", f"r" se arate surprin3i 3i f"r" s" 'ntree nimic, Wi cum ar G
fost (ora de o lec5ie 'n("5at".
V /oamna 8atalia a fost atacat" de patru [ Dhari pe terasa casei mele,
l"muri &arlitos, nd ea se a3tepta cel mai pu5in. 8u$i a3a, \umpa meaS
V Bine, ine, spuse 8atalia, uit1ndu$se la Lui!i 3i la 2arietta 3i
41mind. Bine.
V V"d c" treuie s" !"sesc o eAplica5ie mai un". V" asi!ur c" o s"$
ncerc, doamnelor 3i domnilor, dar alt" dat", Gindc" acum (in de la r"4oi 3i
sunt !ra( r"nit.
Dtalienii 41mir", 'n loc de orice comentariu, iar 8atalia hot"r' s" se
duc" la (echiul conac, care se proGla minunat 'n fundul cur5ii, 3i s" a3tepte s"
(ina ser(itorii de la &horrillos. 8u puteau s" 'nt1r4ie prea mult. /ar &arlitos
era at1t de ciudat, at1t de asent 3i descump"nit, 'nc1t mai ine s$ar G culcat
din nou s" se odihneasc". Ea 3tia c1t de distrat putea G uneori, do(ad" ce se
'nt1mplase chiar seara trecut", dar la fel de ade("rat era c" nu$l cuno3tea
dec1t de dou"4eci 3i patru de ore.
V *" coor1m, scumpul meu.
V 8u 3tiu dac" (oi reu3i s" m" oi3nuiesc, 'i spuse dintr$o dat" &arlitos,
care de fapt n$a(ea altce(a dec1t c" r"m"sese uluit ("41ndu$se 'nconIurat de
at1ta (e!eta5ie 'ntr$un loc aproape pustiu.
V *pune$mi drept, &arlitos. *$a 'nt1mplat ce(aS E ce(a care nu$5i
placeS &e(a care te sup"r" ori te deranIea4"S
V &asa ta seam"n" cu un conac andalu4 'n inima Africii, 8atalia, 3i de
Iur$'mpreIur e *ahara, sau a3a ce(a. Dar eu, drept s"$5i spun, nu eram pre!"tit
pentru at1ta eAotism. 8$or G toate astea efectul lo(iturilor primiteS
V E !r"dina mea 3i eu o !"sesc fermec"toare, scumpul meu. Xncetul cu
'ncetul o s" te oi3nuie3ti, ai s" (e4i.
V &red c", 'ncep1nd din clipa asta, (a treui s" m" nasc din nou 'n
Gecare 4i. +oate c" a3a.
&arlitos nu$3i 'ncheie fra4a, iar 8atalia le f"cu semn lui Lui!i 3i 2ariettei
s" se apropie s$o aIute.
V Xntr$un anumit sens, le spuse ea, 'n chip de eAplica5ie, domnul &arlos
Ale!re a fost r"nit 'n r"4oi. ;ra( r"nit.
&uplul italian se purt" cu discre5ia 3i eGcacitatea dintotdeauna, iar
&arlitos adormi profund de 'ndat" ce$l instalar" 'n patul cel mai sen4a5ional
pe care$l ("4use 'n (ia5a lui. Wi ine'n5eles c" (is" 3i c" 'n (isul lui se
'n("lm"3i tot ce se 'nt1mplase 'n aIun, chiar dac" 'ntr$o (ersiune foarte
pl"cut", cam ro4 3i complet lipsit" de incidente de4a!reaile, 'n realitate, el
era 'n acela3i timp spectator 3i actor 'ntr$un Glm plin de une sentimente 3i
adresat nici mai mult, nici mai pu5in dec1t lui /umne4eu 'nsu3i, drept care
terasa 3i !r"dina casei lui do1ndir" dimensiuni cere3ti, iar musaGrii care
luau parte la marele al dat de tat"l s"u 'n cinstea 8ataliei de Larrea 3i a lui
se numeau cu to5ii Victor 3i 2i!uel 3i nenum"ra5ii (ale5i se numeau
'ntotdeauna /ante *alieri, de3i cei mai mul5i erau peruani 3i senatori ilu3tri
sau medici presti!io3i, 3i numai rareori se au4ea c1te un neic", 'ntotdeauna
cam de4acordat, ce$i drept. /in cer se po!orau luminile acelea minunate, iar
>rchestra *ioney interpreta la nesf1r$3it c1ntecul cu acela3i nume pe care
Lud.i! (an Beetho(en 'l compusese special pentru acea oca4ie.
7ericirea domnea la acel mare al unde to5i "ra5ii purtau smoKin!, iar
femeile, rochii lun!i. *in!ura eAcep5ie era perechea oma!iat", de (reme ce el
a(ea aceea3i c"ma3" alastr" 3i aceia3i pantaIpni KaKi pe care$i purta 'n f.
D [ [ =1 realitate, iar 8atalia, aceea3i rochie de culoarea i somonului 3i
cu un imprimeu 'nJorat foarte l (esel, al c"rei material Gn nu numai c" scotea
'n e(iden5" Gecare cur" a trupului ei minu$ ] nat, ci pe deasupra 'l mai 3i
prosl"(ea p1n" 'ntr$acolo 'nc1t 'l transforma 'ntr$o icoan". M
V X5i mul5umesc din suJet, /oamne, 'i spuse &arlitos Atotputernicului
+"rinte al unei asemenea minuni 3i, cu acea capacitate de a se mi3ca 'nainte
3i 'napoi pe care o au (isele, ad"u!": 8u am str1ns m"t"niile din 3ira!ul care
mi$a c"4ut pe Ios 'n fa5a Ca 3i a 2aicii Cale, *f1nta f 7ecioar", a3a cum ine
3tii, pentru c" aler!am dup" o iuire ce m" chema din tot suJetulH acum o
ador pe 8atalia, care e din carne 3i oase 3i, pe deasupra, are ni3te oase care
par de carneH 3i cel t1r4iu m1ine (oi dormi, tot din carne 3i oase, al"turi de ea
3i 'n !r"dina ei din: *urco. /ar, 'n sf1r3it, cum s"$^i eAplic, cum a(eam s"$^i
spun c" ea e di(or5at" 3i c" mie mi s$au aprins c"lc1iele dup" eaH da,
/oamne, eu, care eram numai ru!"ciune. +"c"tuiesc oareS 2" (ei pedepsiS
Voi arde 'n focul !heenei, /oamne /umne4eule 3i *t"p1n AtotputernicS 2"
(ei alun!a din raiS Ce ro!, /oamne, nu pune *+_)WDC acestui Glm at1t de
minunat pe care, se (ede c1t de colo, numai Cu puteai s"$l re!i4e4i.
V 8u te teme, &arlos Ale!re. /umne4eu nu$i pedepse3te niciodat" pe
'ndr"!osti5i. Wi cu at1t mai pu5in 'n ca4ul t"u, de3i, la drept (orind, diferen5a
de 3aispre4ece ani dintre 8atalia 3i tine nu 2i se pare deloc potri(it". /ar, 'n
sf1r3it, 8atalia a suferit mult, iar tu 2i$ai fost mereu credincios, 'nc1t, cel
pu5in pentru o (reme, 2" (oi face c" 'nchid ochii. Wi (ei (edea cur1nd p1n"
unde. 7ilmul se (a sf1r3i, dar numai pentru ca s" te tre4e3ti 'n alt Glm din
carne 3i oase. 7iindc" 8atalia a proGtat de faptul c" tu dormeai ca s" fac" un
du3, s"$3i pun" un halat de m"tase cu ade("rat di(in, pentru a folosi un
adIecti( cam p"m1ntean, 3i 'n clipa asta iese din aie 3i, cu p"rul 'nc" ud, e
!ata.
V 8u$mi (ine s" cred, spuse &arlitos, f"c1nd ochii mari 3i uit1ndu$se la
8atalia 'mr"cat" cu halatul pe care i$l d"ruise /umne4eu.
V &arlitos. Ce sim5i ineS
V 2" simt ine 3i sunt fericit, 'i spuse el, reac5ion1nd 3i ridic1ndu$se 'n
capul oaselor cu oarecare diGcultate, pentru a se spriIini de t"lia acelui
frumos pat. Am autori4a5ie di(in" pentru tot.
V &um a3aS
V 0n (is din acelea care te fac s" te cutremuri 3i s" 'n5ele!i totul 'ntr$o
clip". Vino, (ino, apropie$te. Wi scoate$5i halatul.
V 8u 5i se pare c"$i pu5in cam repedeS
V Vreau s" ("d, 8atalia. &um s"$5i spun. /omnul mi$a poruncit s" ("d
3i s" pip"i.
V +oftimS
V Am a(ut un (is. Wi am 'n5eles o mul5ime de lucruri. /ar tu treuie s"
Gi complet !oal" ca s"$5i pot eAplica asta.
8atalia '3i scoase halatul cu mi3c"ri domoale, p1n" ce r"mase complet
!oal". A(ea un trup de 41n". 0n p"r lun!, castaniu$'nchis, acum ud, ondulat,
a chiar c1rlion5at, o piele foarte al", 3i ce umeri, ce s1ni, ce picioare perfect
sculptate, ce 3olduri, ce fund di(in, ca s" folosim un cu(1nt pe care 3i
/umne4eu 'l folosise pu5in mai 'nainte, 3i ochii imen3i, a515"tori 3i duio3i
totodat", u4ele c"rnoase 3i umede, 'ntruchiparea =3dorin5ei, ca s" nu mai
(orim de pri(ire. > femeie 3i Ium"tate, nu mai 'ncape (or", 3i &arlitos 'n
capul oaselor, ne3tiind ce s" spun" sau ce (ore dulci s" alea!", din
'n"l5imea !ra(it"5ii 3i aparentei lui fra!ilit"5i.
V 2i se 'nt1mpl" ce mi s$a 'nt1mplat cu !r"dina 3i cu casa, scumpa
mea. 8u 3tiu dac" (oi i4uti s" m" oi3nuiesc (reodat" cu toate astea, spuse
&arlitos, uluit 3i eAcitat, pe c1nd 8atalia se tol"nea al"turi de el cu mi3c"ri
lente, ca 'ntr$o Glmare cu 'ncetinitorul, plin" de sua(itate 3i tandre5e, dar 'n
acela3i timp de sen4ualitatea trupului care a a3teptat prea mult 3i totu3i 3tie
c" nimic n$ar G mai 'n!ro4itor dec1t s" pro(oace durere, orice fel de durere.
7iindc" 3tia prea ine c" pentru "ie5andrul acela de 3aptespre4ece ani,
'ndr"!ostit lulea, totul era dureros 3i ar G putut lua propor5ii 'nGor"toare.
V > s" Gu mereu aici l1n!" tine, a3tept1nd, 'i spuse pri(indu$l cu coada
ochiului 3i s"ru$t1ndu$l dulce pe frunte.
V 21ine e duminic", 4i de 'nfr1nare.
V Ce (oi duce la litur!hie, dra!ul meu.
V Cocmai despre asta e (ora, 8atalia. 7iindc" eu cred c" tocmai m1ine
/umne4eu ne$a de4le!at.
V &e spuiS
V )"m1ne s"$5i po(estesc (isul pe care l$am a(ut pe c1nd f"ceai du3.
Xn (is /omnul mi$a spus c1te(a lucruri (rednice de toat" aten5ia.
V &arlitosL &e faci, &arlitos, au, auL
V Creuie s" m" 'ntorc 'n (is, ca s" pot.
V /ar, &arlitos, au, scumpul meu.
V /umne4eu mi$a (orit de un Glm din carne 3i oase, 8atalia.
V Ce iuesc, &arlitos, 3i mi se pare c" (ise4, da, da.
V E minunat, /oamne.L
A fost ce(a cu totul nou pentru &arlitos s" se tre4easc" 'n acea prim"
duminic" a iuirii lui. /eschise 3i 'nchise de mai multe ori ochiul s"n"tos,
adic" cel st1n!, 'nainte de a se con(in!e c" dormitorul acela de (icere!e 'n
(acan5" f"cea parte din lumea asta, chiar dac", din precau5ie, 'ncepu s"
a3tearn", pu5in c1te pu5in 3i cu o intensitate cresc1nd", o mul5ime de s"rut"ri
cam umJate 3i dureroase 3i m1n!1ieri f"r" num"r pe diferite 4one adormite
ale trupului iuitei sale. ;hemuit" 3i !oal" al"turi de el, sau mai cur1nd !oal"
pu3c" 3i 'nco(ri!at", 8atalia 'l l"sa pe &arlitos s" se ucure de ea, fericit" 3i
din ce 'n ce mai d"ruit" acelei ploi de m1n!1ieri pe c1t de st1n!ace pe at1t
de delicioase, ca de 'ncep"tor ce era, dar c1teodat", ine'n5eles dintr$o pur"
'nt1mplare, m1n!1ieri nemaipomenite ca tehnic" 3i intensitate, Gindc"
nimereau din plin 'ntr$o 4on" foarte sensiil". /ar, s"rmanul de tine, scumpul
meu, o s"$5i fac" r"u at1ta efort. >are c1t o G ceasulS
V E prima diminea5" pe care o petrecem 'mpreun" 3i prima noastr"
duminic", spuse 8atalia, 'ntin41ndu$se cu dr"!"l"3enie ca s"$3i de4mor5easc"
oasele, deschi41nd 'n sf1r3it ochii 3i 41mind cu recuno3tin5" 3i iuire. /ar
fa5a foarte umJat" a lui &arlitos o f"cu s" se 'ntoarc" repede, c"ut1nd cu
pri(irea un ceas. Era aproape dou" dup"$amia4", 'n!ro4itor, 3i s"rmanul nu$3i
luase calmantele, nici sulfamidele, nimic. 8atalia se scul" 3i d"du fu!a la aie
s" aduc" un pahar cu ap". Era tot !oal", 3i &arlitos o ==urm"ri cu pri(ireaH
era foarte ine f"cut", ("4ut" din spate, 3i din nou &arlitos deschise 3i 'nchise
de mai multe ori ochiul st1n!. A3a, pentru orice e(entualitate.
V Xmi 'nchipui ce tare te doare, 'i spuse ea c1nd se 'ntoarse de la aie.
&arlitos 'i r"spunse prin semne cu ochiul s"n"tos.
V *" nu$mi spui acum c" 3i ochiul "sta te doare, scumpul meu.
V 8u, nu. E din pricin" c" (eneai cu fa5a de data asta 3i. 8imic. 8u$5i
face !riIi. /ar.
V /ar ceS
V E duminic", nu$i a3a, 8ataliaS
V &e alt" 4i poate G, scumpul meuS
V *i!ur. *i!ur. Voiam s" am doar conGrmarea ta.
V Bine. /ar acum spune$mi cum te sim5i, c" e mai important dec1t
orice altce(a.
V +e dinafar", precum (e4i. *unt pesemne la fel de umJat ca ieri, c1nd
am ie3it din spital, dar e normal 3i e doar o chestiune de r"dare 3i treuie s"
a3tept s"$mi scoat" copcile. /e altfel, nu$mi fac nici un fel de !riIi, crede$m",
scumpa mea. Wi crede$m" c" sin!urul lucru 'ntr$ade("r important e c" ne$am
tre4it 'mpreun" 3i c" "sta e ade("rul !ol$!olu5. &" tu eAi3ti cu ade("rat 3i c"
aceast" cas" 3i aceast" !r"din" sunt reale, 'n5ele!i acum de ce te$am
'ntreat dac" a4i e duminic"S
V Xn5ele!, &arlitos, 'n5ele!.
V A fost (ineri cu ade("rat 3i am fost lo(it, 3i a fost s1m"t" 3i m$am
tre4it la spital, andaIat 3i cu tine al"turi. Wi a fost ade("rat. Wi 'n m"sura 'n
care ast"4i e duminic".
V X5i Iur pe iuirea mea c" e duminic" mie$n sut", &arlitos.
V /rept s"$5i spun, (isul "la cu /umne4eu, 3i apoi tu 'n fa5a mea
complet !oal", totul m" face s" m" simt 'nc" n"ucit, 8atalia. +oate c" peste
c1te(a 4ile, a chiar s"pt"m1ni, o s" m" de4meticesc.
V `ile, s"pt"m1ni, luni, ani. Cocmai despre asta treuie s" (orim,
scumpul meu. &e do(ad" mai un" (rei c" toate astea sunt ade("rateS
Creuie s" (orim despre (iitor.
V /eocamdat" nu 3tiu dec1t c" mi$e foame, 8atalia.
V Lui!i 3i 2arietta proail c" au pre!"tit ce(a la uc"t"rie. E de$aIuns
s"$i chem.
V +esemne cred c" am murit.
V La fel 3i -ulia 3i &ristdal.
V Y3tia cine mai suntS
V *luInica 3i (aletul de la casa din &horrillos. 8u$5i aduci aminte c" am
trimis s"$i chemeS
V Va!. 7oarte (a!.
V 21nc"m aici sau punem ce(a pe noi 3i mer!em 'n sufra!erieS
&arlitos deschise 3i 'nchise de c1te(a ori ochiul st1n! 3i opta pentru
sufra!erie. Era cam riscant s" ias" din acest formidail dormitor, un amestec
de cas" de 5ar" 3i palat de marchi4 de pe (remea &onchistei, dar la fel de
ade("rat era c", 'n m"sura 'n care eAistau un salon 3i o sufra!erie, un"oar",
3i 8atalia st1nd la mas" 3i m1nc1nd, un"oar", 3i el potolindu$3i foamea,
un"oar", teoria potri(it c"reia era duminic" 3i era ade("rat. Xn sf1r3it,
&arlitos opta pentru sufra!erie, pentru orice e(entualitate. Wi ade("rul e c" a
a(ut mult", foarte mult" dreptate, Gindc" 'nainte de asta 8atalia l$a chemat
s" =?fac" un du3 'mpreun" cu ea, ca s" se s"puneasc" reciproc 3i s" se
4en!uiasc" a3a cum numai ea 3tia s$o fac", 3i el se sim5ea foarte tulurat, 'n
cel mai un sens al cu(1ntului, Gindc" era o duminic" f"r" litur!hie, adic",
precum Atotputernicul 'i eAplicase de minune, eAact 'n clipa 'n care &arlitos
se 'ntoarse din nou din (isul lui ceresc pentru a se putea ucura de daruri din
carne 3i oase, c"ci de data asta era (ora despre un du3 dup" model acanal
3i despre un s"pun care mirosea a +aris, la care se ad"u!a o desf"tare
nemaicunoscut" de linii cure pe care treuia s" le dea cu s"pun, 'n timp ce
pe el 8atalia 'l cl"tea, frec1ndu$l cu un urete ne'nchipuit de seAual, cu ap"
c"ldu5", cu at1ta !riI", pricepere 3i r1(n" cum numai un r"4oinic r"nit era
(rednic s" Ge r"sf"5at. &arlitos m"rturisi c", pentru el, totul era 3i a(ea s" Ge
'ntotdeauna pentru prima dat", cu tine, frumoasa mea ire4istiil", iar 8atalia
'i r"spunse c" 3i pentru ea era prima oar", Gindc" acum o f"cea cu iuire 3i
c", 'n orice ca4, 'n (ia5a ei nu mai ("4use pe nimeni f"c1nd pro!rese cu pa3i
at1t de uria3i ca tiiiii$ne.
Xn sufra!erie aIunser" dup" aceast" nesf1r$3it" aie, aproape la ora
cinci dup"$amia4", 'n(e3m1nta5i 'n dou" minunate halate de m"tase,
am1ndou" de dam", 3i 'ntr$ade("r mor5i de foame, acum da, chiar dac"
fe5ele lor a(eau o eApresie ce continua s" r"sp1ndeasc" o asemenea ardoare
a (erii, 'nc1t 'i f"cu s" ro3easc" din cap p1n"$n picioare pe Lui!i, 2arietta,
-ulia 3i &rist1al, care 'i a3teptau de c1te(a ore une.
V Vin ro3u, scumpul meuS Xl 'ntre" 8atalia pe &arlitos cu un !las
catifelat 3i sen4ual, pentru ca astfel cei patru ru3ina5i s" 'n5elea!" 'n sf1r3it, o
dat" pentru totdeauna, situa5ia cu toate implica5iile ei.
&arlitos clipi des din ochiul st1n! 'n timp ce r"spundea c" da, (in ro3u
ca de oicei, scumpa mea 8atalia, chiar dac" 'n fa5a tuturor celor de$aici pot
s" Iur c" asta e prima dat" 'n (ia5a mea c1nd eau (in. /ar, 'n sf1r3it, cum
a4i e duminic" 3i, nu$i a3aS +e mine m" cheam" &arlos Ale!re di Lucea, sunt
cu ade("rat 'nc1n$tat de cuno3tin5", ca s" Gu sincer.
V +l"cerea e de partea noastr", domnule.
V A, daS +"i atunci scrie5i$mi, (" ro!, Gecare separat pe o ucat" de
h1rtie ce 4i e ast"4i.
8atalia fu ne(oit" s" inter(in":
V Wi acum s" punem o melodie pentru 4iua de duminic", Lui!i. Wi s"
aducem pastele de duminic", 2arietta. Dar dumneata, &ristoal, adu (inul
(echi pe care$l em duminica, iar -ulia s" deretice 'n dormitor 3i la aie, unde
e un de4astru, Gindc" 'n aceast" duminic", pentru prima dat".
&ei patru ser(itori reac5ionar" 'n sf1r3it, 3i dup" c1te(a minute soseau
pastele, (inul 3i, de /umne4eu 3tie unde, sosea *ioney, 'n (ersiunea lui
*tanley BlacK. +roail din salonul pe care tocmai 'l str""tuser" 8atalia 3i
&arlitos, de parc" ar G tra(ersat 'ntrea!a Andalu4ie, dar ale!1nd un traseu cu
saloane 3i cur5i interioare, cu ha(u4uri cu 3ipote fermecate 3i c1te(a mu4ee
sen4a5ionale cu moilier spaniol.
V A(eai disculS Xntre" &arlitos.
V 8u, am trimis s"$l cumpere ieri, c1nd tu dormeai. Dn schim, am uitat
ce era mai important. Am uitat s" cump"r un halat, scumpul meu, iart"$m".
V Vrei s" spui c" ast"4i nu e aceast" duminic"S
V Bine'n5eles c" e aceast" duminic", iuitul meu. 8u te speria, te ro!.
V +"i atunci.
V 8u$5i dai seama c" e3ti 'mr"cat cu un halat de dam"S
V &e$mi tot (ore3ti de halat de dam" 3i de alte a4aconii, 8ataliaS
Wtiam eu ca (ise4, f1r$ar s" GeL /ac" ar G un halat de femeie, mi$ar (eni la fel
cum '5i (ine 5ie.
V *cumpul meu &arlitos. /eschide ochii, te ro!. Wi !1nde3te$te pu5in.
+u5in de tot. /ou" halate pot G eAact la fel, dar dou" persoane niciodat". Wi
cu at1t mai pu5in dac" sunt de seAe diferite.
V /raceL Wtii c" ai dreptateS *e (ede treaa c" m$au lo(it 4dra("n la
cap (ineri. Wi de altfel unica Dsael mereu spune: #&1nd o s" a!e de seam"
&arlitos lucrurile cele mai elementareS% lart"$m", te ro!, 8atalia.
V 8oroc.
V AJ" c" spa!hetele astea sunt 'ntr$ade("r delicioase.
V *cu4"$m", dar hai s" toast"m cu (inul "sta, &arlitos.
V Ai dreptate. 8oroc pentru prima dat" 'n (ia5a mea. 8oroc pentru tine,
pentru mine 3i pentru noi, 'ntotdeauna.
V Wi eu sunt o 4"p"cit", 4"u a3a. Am uitat complet c" 5i$au f"cut
ferfeni5" c"ma3a 3i c" pantalonii sunt m1nIi5i de s1n!e.
V Am spus noroc pentru prima dat" 'n (ia5a mea.
V 8oroc, scumpul meu. /ar nu pot s" nu m" !1ndesc la hainele tale.
*" ai cu ce te 'mr"ca m1ine, orice. 8u cre4i c$am putea suna la tine acas"
f"r" s" aJe p"rin5ii t"iS
V E o idee !ro4a(". 7iindc" la mine, 8atalia, 'ntotdeauna r"spunde la
telefon un (alet. Cri$mite$l tu pe Lui!i sau pe &ristoal, iar eu (oresc s" le
dea un r1nd de haine curate. Wi 'n felul "sta pot s" le mul5umesc lui Victor 3i
lui 2i!uel c" m$au aIutat s"$i 'nfrunt pe cei patru t1lhari. Wi le pot spune c"
sunt (iu 3i ne("t"mat, c" tr"iesc ca un prin5 m1nc1nd paste 3i 'nchin1nd un
pahar pentru norocul nostru. Wi toate astea pentru prima dat" 'n (ia5".
V Dar m1ine, c1nd te duci s" 'n(e5i, o s"$5i cump"r eu alte haine. /e
acordS
V Bine, dar 'i trimi5i tatei nota de plat".
V &umS &e$ai spus, &arlitosS
V &e prost suntL Lart"$m". /up" cum (e4i, nu m" pricep la lucrurile
cele mai simple, lart"$m", te ro!. 8$o s" se mai repete.
V 8oroc, iuitul meu &arlitos Ale!re di Lucea.
V 8oroc, 8atalia de Larrea. Wi mai cumS 2i se pare c" 'nc" nu mi$ai
spus numele de familie al mamei tale.
V >la(e!oya.
V /race, parc" ai prileIul s" (ore3ti despre toat" istoria 5"rii.
V *" uit"m istoria 5"rii 3i s" ne ocup"m de a noastr", &arlitos. Cu ce ai
de !1nd s" faciS
V E foarte simplu. *" te iuesc toat" (ia5a 3i s" aIun! un mare
dermatolo!, ca tata 3i ca unicii mei. Wi ine'n5eles, nu mai 'ncape (or", s"
Gu 'n continuare un un cre3tin.
V At1t de simplu 5i se pare totulS
V *i!ur. /e altfel, a(em 'ncu(iin5area lui /umne4eu, nu uita.
V Ba tu ui5i c" a fost doar un (is. 0n (is frumos, &arlitos, at1ta tot.
V 8u 'n5ele!i nimic, 8atalia.
V 8u, ce$i drept, nu 'n5ele! nimic.
V > s"$5i eAplic cu alte cu(inte. &1nd este (ora de o mare iuire,
/umne4eu e cum nu se poate mai 'n5ele!"tor.
V Lart"$mi lipsa de respect, dar cred c" e momentul s" ne amintim o
4ical" foarte potri(it" pentru realitatea Limei noastre 3i a mediului 'n care ne
'n(1rtim: #/au n"(al" hoardele 3i ne moaie oaseleH pe r"u /omnul nu$l
opre3te, c1nd pe un 'l co(1r3e3te%.
V 8u 3tiam c" e3ti at1t de pesimist", 8atalia.
V Eu, pesimist"S *" nu$mi spui c" ai uitat scandalul care s$a st1rnit
(ineri. Ai uitat a3a de repede c" erau !ata s" te omoareS
V Erau patru contra unu, dar 3i a3a.
V AJ" c" acum 'ntrea!a Lima (a G 'mpotri(a noastr", care suntem
doar doi. 0n "ie5an$dru de 3aptespre4ece ani 3i o femeie di(or5at" de
trei4eci 3i trei. Cot 5i se mai pare c" 3i a3a.S
V *i!ur c" da. >ri nu m" iue3tiS
V Ce iuesc mult mai mult dec1t cre4i. Ce iuesc, &arlitos.
V Wi cu toate astea 5i$e fric"S
V Vino aici, neun 'nc1nt"tor ce e3ti. Bea din paharul meu 3i s"rut"$
m".
V /ar mai 'nainte Iur"$mi c" asta e ultima oar" c1nd te 'ndoie3ti c" a4i
e duminic".
V 7aci cinste numelui t"u de familie, &arlos Ale!re. /ar ea din paharul
meu 3i s"rut"$m".
V Asta 3i fac, 8atalia, dar tu spune$i lui Lui!i s" ne aduc" desertul 3i
'nc" o sticl" de (in. 7oamea nu mi$a trecut 3i mai sunt o mul5ime de lucruri
pentru care (reau s" 'nchin c1te un pahar.
Aproape c" n$au dormit 'n noaptea acelei prime duminici de dra!oste,
iar pentru &arlitos a fost 'ntr$ade("r 'n!ro4itor s" se smul!" din ra5ele acelei
femei frumoase 3i 'nJ"c"rate care 'nc" din 4orii 4ilei 'l f"cuse s" simt" c"
Gecare clip" tr"it" al"turi de ea constituia realitatea cea mai ne'ndoielnic" 3i
c" acum na(i!au spre un alt 5"rm numit luni, complicat, 'nfrico3"tor, arupt.
V +esimist", 'i spunea el.
V &rede$m" c" 'n5ele! 3i eu ce(a din toate astea, scumpul meu.
V Dar tu crede ce spune unica Dsael, c" a3a se tr"ie3te mult mai ine.
V >ra3ul "sta, &arlitos.
V *$ar spune c" te$ai n"scut pe strada Amar!ura, unde locuiesc fra5ii
&espedes.
V Wtii c" am hot"r1t s" stau de (or" cu mama taS Wi cu tat"l t"u, dac"
e ne(oieS
V 2i se pare c" faci foarte ine, 8atalia. AJ" c" 3i eu m$am !1ndit s" le
po(estesc !emenilor tot ade("rul. >r s" m" (ad" cu fa5a asta umJat" 3i de
un" seam" or s" doreasc" s" aJe ce s$a 'nt1mplat.
V Ast"4i e luni, &arlitos. *e crap" de 4iu". ,ai s" dormim m"car pu5in,
ca s" nu aIun!i oosit la prietenii t"i. Asear" i$am spus lui &ristoal s" cheme
3oferul ca s" te duc" la ei cu cel"lalt automoil. Ce poate duce 'n Gecare 4i,
dac" (rei.
V > s" stau aici, scumpa meaS
V *i!ur c" da, numai s" (rei.
V Wi tuS
V +"i unde, dac" nu aiciS Asta e fort"rea5a noastr". A ta 3i a mea. Wi
pentru totdeauna, dac" (rei tu.
V /a, !r"dina asta minunat" 3i conacul "sta ca$n Glme (or G fort"rea5a
noastr". /es"(1r3ita noastr" fort"rea5" ara": 4id de piatr" afar" 3i !r"din"
'n"untru.
V Ce iuesc, te admir 3i 'mi placi foarte mult.
V Eu cred c" se crap" de 4iu" 3i e duminic" din nou, scumpa mea
8atalia.
V Da s" (edem, 'ncearc" s" clipe3ti cu ochiul st1n!, &arlitos.
V 8u cred c"$mi iese prea ine, deocamdat". +erdelele sunt trase 3i
'nc" nu reu3esc s" ("d prea ine. >ric1t a3 clipi.
V 8uS 8u (e4i nimicS
V Asolut nimic, 'n schim, e de$aIuns s" te atin! pe tine pu5in aici, 3i
aici, 3i aici, ca s" (e4i c1t de ine (oresc, 3i tu e3ti duminica mea minunat",
comoara mea.
V 7aci pro!rese uria3e, scum.
Acea prim" 4i de luni a iuirii lor a(ea s" Ge 'ns" 'n realitate o 4i
nemaipomenit" pentru am1ndoi. Wi nici nu s$ar G putut altfelL 2ai 'nt1i pentru
8atalia, Gindc" niciodat" n$ar G cre4ut c" mama lui &arlitos, una ei prieten"
Antonella, a(ea s" fac" front comun cu so5ul ei 3i cu 'ntrea!a Lima. Dncrediil
cum putea s" se schime o Gin5" omeneasc" 'n ora3ul "sta. 8atalia o
cunoscuse c1nd (enise din Dtalia, pe (remea c1nd aia se m"ritase cu
)oerto Ale!re, 3i de atunci cele dou" femei se 'n5eleseser" de minune, 'n
afar" de asta, Antonella 'i fusese conGdent" at1t 'n timpul c"s"toriei sale
nefericite, c1t 3i mai t1r4iu, p1n" 'n 4iua scandalului, 3i fusese de fapt sin!ura
persoan" dispus" mereu s" asculte, 3i 'ntotdeauna o 'n5elesese, 3i din prima
clip" fusese cu totul de partea ei. La acea Antonella se dusese luni 8atalia,
pun1ndu$3i n"deIdea 'n capacitatea ei de 'n5ele!ere, 'n inteli!en5a 3i
!enero4itatea ei f"r" mar!ini, dar dintr$o dat" se i4i de o femeie 'ncuiat" 3i
ostil", plin" de preIudec"5i 3i care nu 5inea seama dec1t de ce putea s" spun"
sau s" !1ndeasc" lumea. /in prietena ei italianc", deschis" 3i inteli!ent",
sensiil", cosmopolit" 3i cult" nu mai r"m"sese asolut nimic 'n acea
diminea5" de luni. +e l1n!" asta, Antonella nici m"car n$a 'ndr"4nit s"
(oreasc" despre sine la sin!ular, 3i nici o clip" nu i$a spus c" ea !1ndea sau
credea sau sim5ea ce(a. D$a (orit mereu de so5ul ei 3i de ea, numai la plural,
3i cu acest plural 'n!ro4itor a dat$o pur 3i simplu afar" din cas".
V )oerto 3i cu mine am hot"r1t c" prietenia noastr" s$a 'ncheiat. *$a
'ncheiat, 8atalia. *" Ge limpede.
Dar lui 2i!uel, cel de$al doilea (alet, 'i f"cu semn s$o 'nso5easc" pe
doamna p1n" la ie3ire. +1n" la u3a din strad", te ro!, 2i!uel.
8atalia de Larrea ie3i din casa familiei Ale!re cu lacrimi 'n ochi, nespus
de trist", decep5ionat", r"nit" 3i pe deplin con(ins" c" una ei prieten"
Antonella, fosta ei prieten" 3i, 'ncep1nd de atunci, marea ei du3manc", se
schimase cu totul 'ntr$o clip" decisi(" de s1m"t" sau duminic". 7"r"
'ndoial" c" so5ul 3i prietenii ei o supuseser" unei presiuni teriile 3i 'i
ceruser" s"$3i schime complet atitudinea. Dar ea cedase 'n fa5a acelei furii
turate 3i a acelei ri!idit"5i 3i, ceea ce era cu mult mai 6=r"u, 'mp"rt"3ea
acum acea atitudine, nu numai c" treuise s" cede4e 'n fa5a ei. 8u, Antonella
trecuse p1n" la urm" de partea lor 3i din acea clip" de(enise o eAponent"
tipic" a Limei, la fel ca toate celelalte, un memru mul5umit 3i con(ins al
acelei lumi m"runte 3i cenu3ii care se credea ye3nic" 3i se sim5ea st"p1nul
ade("rului 3i Iandarmul asolut.
La fel p"5i 3i ietul &arlitos, care a plecat foarte op"rit dup" con(ersa5ia
cu !emenii &espedes. 8ici )1ul, nici Arturo n$au a(ut un sin!ur cu(1nt de
afec5iune sau 'n5ele!ere pentru el, dup" ce le f"cuse cronica am"nun5it" a
e(enimentelor, po(estit" printre suspinele de u3urare pro(ocate de o fericire
ce i4ucnea din c1nd 'n c1nd din pieptul lui 3i hohotele de r1s pe care nu 3i le
putea st"p1ni c1nd '3i amintea de doctorul *alieri 4ur1nd prin aer sau de
ilustrul senator 7ortunato Zuiro!a 5ip1nd la cei patru s"latici care$l Iupuiau
de (iu c" el era primul cet"5ean al repulicii, corcituri nenorocite, lua$($ar
dracuM, 'n timp ce Victor, la r1ndul lui, 'i r"spundea c" el era primul (alet al lui
don )uerto Ali!re 3i al doamnei di Locca, mama cona3ului &arlitos, prietinul
nostru, pe care$l 3tim de c1nd era mic.
Bietul &arlitos, po(estea lui s$a sf1r3it cu dou" arsuri 4dra(ene pe
ra5e, 3i aia c1nd s$a 'ntors seara 'n !r"din" 3i$a dat seama, la sf1r$3itul
interminailului intero!atoriu la care l$a supus descuraIata 8atalia, c" 'ntr$
ade("r cine(a 'l arsese cu 5i!ara pe ra5e cu c1te(a ore 'n urm". Wi c" 'l
usturau, 'l usturau foarte tare, 4"u a3a, asta mai lipsea, e cumplit, scumpul
meu, drept care 8atalia a treuit s"$l duc" din nou la spitalul an!lo$american,
spre marea satisfac5ie a medicului, Gindc" era acela3i t1n"r doctor care
fusese de !ard" (ineri noaptea 3i Gindc" scandalul aIunsese la urechile
'ntre!ii Lime, iar el era unul dintre cei dint1i care$i ("4use 3i le d"duse
primele 'n!riIiri p"c"to3ilor, 3i, a3a cum (" spun, eu sunt primul care i$a ("4ut
cum se pip"iau f"r" Ien", c" de s"rutat nu prea puteau din pricina u4ei lui
&arlitos, care era 4drelit", 3i pe ea am ("4ut$o de4r"cat", aproape !oal", ce
mai, (" asi!ur, Gindc" 8atalia asta e o poam" un", care se tra!e din (i5a
noil" de Larrea 3i de >la(e!oya, (i5" de (icere!i 3i de pre3edin5i, nimic de
4is, 3i de tot ce mai (re5i dumnea(oastr", sunt de acord, dar treuie s$o au4i
c1nd te roa!" cu !lasul ei incon$fundail, nemaipomenit, cum nu se poate
mai seduc"tor, mai intim 3i ire4istiil, (" ro! din suJet, domnule doctor,
pentru &arlitos al ei, treuie s$o (e4i unduindu$se 3i chiar 4(1rcolin$du$se de
iuire, ce mai, Gindc" tot st1nd de (or" parc" 3i$ar scoate r1nd pe r1nd totul
de pe ea, 3i nu lipse3te nici mu4ica de fond, 3i t1n"rul medic a r"mas paf,
asuda 3i tremura din toate 'ncheieturile la farmecele ei, cum s" nu, dona
8atalia, si!ur c" da, dona 8atalia, ine'n5eles, cu cea mai mare pl"cere, 3i pe
deasupra e oli!a5ia mea, dona 8atalia, Gindc" Iur"m1ntul lui ,ipocrate,
dona 8atalia, simt c"$mi pierd cump"tul, mor, 'nneunesc. V" Iur, domnilor,
pe ce am mai sf1nt c" 5i se 'nt"re3te m"dularul numai c1nd o (e4i 3i$i ascul5i
!lasul, crede5i$m", (" Iur pe ce am eu mai sf1nt.
Wi ar G meritat la fel de mult s"$i (e4i 3i s"$i ascul5i 'n acea sear" de luni
pe !emenii &6spedes *alinas, de3i 'n ca4ul "sta ei sunt cei 6?ce se t"("lesc
3i se 4(1rcolesc 3i asud", a chiar 'i trec toate n"du3elile, 5i se face sil", 3i se
de4rac", ori mai ine 4is r"m1n 'n pielea !oal", dar pe plan social 3i 'n mod
calculat, cum ine 3tim, deoarece nici nu putea G altfel c1nd era (ora
despre ei. Wi ine'n5eles c" nu eAist" nici o mu4ic" de fond 'n ca4ul "sta, ci un
soi de 4!omot 3i furie, 3i totul din pricin" c" shaKespearianul &arlitos Ale!re
le$a demonstrat chiar atunci, prin fapte 3i (ore, c" (ia5a nu este altce(a
dec1t o po(este spus" de un idiot. /ac" nu cum(a chiar ei, Arturo 3i )1ul,
sunt ade("ra5ii idio5i.
Wi acum p"rea c" s$a ridicat cortina la catul de sus al celei mai Ialnice 3i
d"r"p"nate hardu!hii de pe strada Amar!ura, strad" afurisit", dac" e s"
spunem ade("rul, 3i (ia5a era, 'n poGda 'nt1mpl"rilor po(estite de cretinul de
&arlitos, o mare porc"rie, 'n sf1r3it, despre toate aceste lucruri, de3i situate 'n
conteAtul ine preci4at al Limei, st"teau de (or" fra5ii )aiil 3i Arturo
&espedes *alinas, care, cum ine se 3tie, pe l1n!" faptul c" sunt !emeni 3i
seam"n" leit unul cu cel"lalt, sunt 3i suJete !emene, oric1t ar 'ncerca unul
s" se ridice la 'n"l5imea poreclei lui, care este /ucele, 3i ar crede c" posed"
prin na3tere purt"ri alese la ospe5e, 3i maniere ele!ante prin saloane, 3i
oric1t ar crede cel"lalt, care n$are nici m"car porecl", c" pe lume cu c1t mai
urduh"nos, cu$at1t omu$i mai frumos, 3i s$ar 'mp"una cu asta 'n fa5a o!lin4ii
3i cu toate prileIurile 'n care pre4en5a unei doamne ori a unei fete 'l st1rne3te
s" fac" pe coco3ul. /ucele are preten5ia s" Ge !eam"nul ine crescut, iar
cel"lalt s" Ge !eam"nul o!at, dar p1n" 3i mama lor spune c" "ie5ii ei
seam"n" ca dou" pic"turi de ap" 3i c" sunt pe deasupra suJete !emene. A3a
'nc1t, atunci c1nd (ore3te unul, la fel de ine ar putea G cel"lalt, 3i in(ers, 3i
n$are nici o importan5" care dintre ei spune ce(a 3i care altce(a, dat Gind c"
'ntotdeauna ce aGrm" ori t"!"duie3te )aiil este ecoul lucrurilor pe care le
aGrm" ori le t"!"duie3te Arturo. A3a se face c" acum, un"oar", po5i s"$i au4i
spun1nd despre &arlitos Ale!re c" e un ade("rat cretin, de3i treuie s"
recunoa3tem c" are oa3e, nimic de 4is, dar nu putem uita c" e neun de
le!at, a3a cred eu, cel pu5in, dar tu nu cre4i c" ne$ar putea G 'nc" de folosS Ei
ine, se prea poate, si!ur, Gindc" 8atalia o G ea t1rf" sau 4"natic", dar asta
n$o 'mpiedic" s" r"m1n" un (l"star al familiilor /e Larrea 3i >la(e!oya, 3i pe
deasupra Gic" unic", 3i pe deasupra i$a 3i mo3tenit pe taic"$s"u 3i pe maic"$
sa, si!ur, ne'ndoielnic, 3i ce i$ar mai putea lipsi 'n (ia5", c1nd are 3i o1r3ie
aleas" 3i a(ere$a3a frumoas"S &eS &umS Eu cred c" n$ar treui s" spunem
o1r3ie aleas" 3i a(ere$a3a frumoas", 5i se pare c" sun" prostS Eu cred c" da,
p"i atunci r"m1ne s" (edem dac" e sau nu a3a, s" ne l"murim cum stau
lucrurile, e o idee un", si!ur c" da, de3i treuie s$o facem cu mare "!are
de seam", Gindc" 4ilele trecute i$am spus cretinului de &arlitos c" Iuc"torul
de tenis AleIandro >lmedo a atins culmile !loriei c1nd a c13ti!at &upa /a(is,
3i pr"p"ditul "sta care face pe coco3ul a repetat: >lmedo a atins culmile
!loriei, 3i a i4ucnit 'ntr$un hohot de r1s, 'mi (enea s"$l omor, nu alta, 'n
schim n$am f"cut altce(a dec1t s"$l 'ntre de ce r1dea, iar el 'n loc de orice
r"spuns mi$a spus: )1d de eApresia asta: pe culmile !loriei, a atins culmile
69!loriei, Gindc" parc" o ("d pe unica Dsael r141nd de to5i cei care au atins
orice fel de culmi sau, mai ine 4is, de to5i cei care aGrm" c" cine(a ar G
urcat pe culmile !loriei.
V Wi mai ce, &arlitosS
V +"i si!ur c" unica Dsael r1de numai Gindc" unica ei, care se
numea tot Dsael, a r1s 'n hohote cu c1te(a (eacuri 'n urm" Gindc" nu 3tiu
cine a spus c" cine(a urcase pe o culme sulim", pricepiS 7iindc" at1tea
culmi 3i at1tea !lorii sun" cam omastic 3i de prost$!ust, prea sulim, am
putea spune, 3i prin urmare oarecum ridicol totodat", pricepi, )aiilS
V /e c1te ori treuie s"$5i spun c" eu sunt Arturo, ce naiaL
V Lart"$m", dar 5i$am spus c" mie$mi scap" 'ntotdeauna lucrurile cele
mai simple, dup" cum spune unica Dsael, cea cu AleIandro >lmedo 3i
culmile !loriei.
&ortina s$a ridicat 3i mai mult la catul de sus al hardu!hiei Ialnice din
strada Amar!ura, 'n seara aceea, nu mult dup" ce idiotul de &arlitos le
spusese po(estea (ie5ii lui 3i plecase cu am1ndou" ra5ele arse cu 5i!ara, 3i
parc" nu se 'nt1mplase nimic, f"c1nd s" li se n"ruie cele mai profunde
con(in!eri 3i demol1ndu$le p1n" 3i ultima certitudine, dar nu 3i casa, naia s$
o ia, imecilul ar G putut proGta de prileI, m"car de data asta, !emenii Arturo
3i )1ul au4ir" aceia3i pa3i oosi5i dintotdeauna urc1nd pe aceea3i scar"
sc1r51itoare 3i Ialnic" dintotdeauna 3i se !1ndir" la p1inea noastr" cea de
toate 4ilele 3i fac"$se (oia Ca, /oamne, 3i multe lucruri ne'nchipuit de dure 3i
de triste, Gindc" mama lor continua s" urce, t"cut", resemnat", la fel ca 'n
aIun 3i ca atunci c1nd ei erau copii, 3i continu" s" urce, de c1nd ne 3tim, una
dup" alta, 'n toate serile, 'n acela3i fel 'n care, 'n Gecare diminea5", cooar"
3i cooar" 3i iar"3i cooar" 3i urc" 3i aIun!e tot acolo, Gindc" e o (e3nicie de
c1nd a murit tata, ar4"$o$ar focul de (ia5", si.
Actul urm"tor
V Bun" seara, copiii mei.
> 'nc"pere mic", un salona3, moile (echi 3i c"r5i de medicin".
Dmpresie !eneral" trist". /ona 2"ria *alinas, ("du(a lui &espedes, 'i pri(e3te
din pra!ul u3ii. Are o rochie nea!r" 3i p"rul al. *e (ede c" e ostenit", dar ea
e o femeie resemnat" 3i 'ntotdeauna 41me3te 3i se 'nchin" de cum deschide
u3a casei 3i (ede scara cu trepte nenum"rate. )1ul 3i Arturo nu dau semne
c" ar (rea s" se ridice, dar 'n cele din urm" sar am1ndoi 'n picioare, o s"rut"
3i o 'mr"5i3ea4" pe dona 2"ria. Wi o str1n! cu putere, ca o demonstra5ie
clar" a unei iuiri foarte mari. At1t )1ul, c1t 3i Arturo ridic" ra5ele, de parc"
ar (rea s" spun" 'n sf1r3it un mare ade("r, o ade("rat" re(ela5ie, dar au s"rit
pu5in peste cal 3i acum se uit" unul la altul 3i Gecare 'l a3teapt" pe cel"lalt
s"$3i aduc" aminte ce treuie s" spun". +1n" la urm" nu spun nimic, de3i o
s"rut" din nou, o 'mr"5i3ea4", o str1n! la piept pe mama lor. /escump"nit",
("du(a lui &espedes se hot"r"3te s" 41measc" 3i se !1nde3te c" a sosit ora
mesei.
V Bine, acum treuie s" pun masa 3i s" 'nc"l4esc m1ncarea, le spune
copiilor ei 3i iese, 'ndrept1ndu$se spre uc"t"rie.
?10n coridor 3i un ec de patru4eci de .a5i care luminea4" drumul de
la micul salon p1n" la sufra!erie 3i uc"t"rie. +odeaua de pe coridor
trosne3te de c1nd a murit so5ul ei, iar ecul atlrn" de un calu care pe atunci
era al ca ta(anul. V"du(a lui &espedes intr" 'n uc"t"rie. Aprinde alt ec,
dar nu se mai !1nde3te la .a5i, nici nu mai trosne3te podeaua de sc1nduri. Xn
schim, aude !lasurile copiilor ei, f"r" s" le dea 'ns" prea mult" aten5ie, de
parc" ar G foarte departe, 3i r"m1ne cu pri(irile a5intite la moil", c"ut1nd
parc" ce(a.
V Vei G re!in", dra!" mam". Vei G re!ina ora3ului Lima. > s" a(em noi
!riI" de asta.
Ecoul acestor !lasuri se aude de mai multe ori pe strada Amar!ura 3i 'n
tot ora3ul Lima, 'n timp ce cortina se las" foarte 'ncet, 3i din miIlocul
pulicului se aud aplau4ele (e3nicului 4"p"cit 3i scandala!iu &arlitos Ale!re.
&arlitos se 'ndreapt" spre o femeie foarte frumoas". Wi continu" s" aplaude,
de3i d" din cap 'n semn c" nu 3i spune c" opera 'n sine i$a pl"cut, dar c"
ideea de a o transforma pe ("du(a &espedes 'n Iuc"toare de tenis
c13ti!"toare a &upei /a(is i se pare prea de tot. Wi c" o ("du(" pr"p"dit" nu
poate G coco5at" pe culmea martiriului 3i altele asemenea. 8atalia de Larrea
3o("ie, st" la 'ndoial", dar pe urm" r1de 3i se emo5ionea4" de 'ndat" ce
'n5ele!e ce a (rut s"$i spun" &arlitos de fapt, numai 3i numai d1nd din cap 'n
semn c" nu. 8atalia de Larrea 'l s"rut" pe &arlitos, eAact c1nd cortina se las"
cu totul, pentru c" din c1nd 'n c1nd a!" 3i el de seam" unele lucruri
elementare, 3i prin urmare unica Dsael se 'n3al".
Xntr$un stil foarte a(an!ardist, totu3i, cortina se ridic" din nou, 3i
!emenii 'ncep s" arunce cu pietre 'n &arlitos, dintr$un salona3 cu trei ecuri
de 3ai4eci de .a5i 3i o lamp" model &arlos ;ardel. 7"r" s"$3i dea seama de
nimic, ("du(a lui &espedes 'naintea4" 'n t"cere, s"rmana, pe coridorul cu un
sin!ur ec.
V &ulmeaL EAclam" de la parter &arlitos Ale!re. 0n coridor cu un
sin!ur ecL &ulmeaL ,alal culmeL
)idic" una c1te una pietrele cu care au aruncat 'n el de pe scen" 3i se
!r"e3te s" le arunce la r1ndu$i, dar nu 3tie dac" mai 'nt1i 'n )1ul 3i pe urm"
'n Arturo, nici, 3i "sta e un lucru fundamental, nu 3tie care$i unul 3i care$i
altul, a3a 'nc1t tot asupra lui se re(ars" o ploaie de pietre. 7urios, &arlitos
Ale!re a4(1rle toate pietrele deodat".
V La urma urmei, e totunaL Wi, de altminteri, niciunul nu$i mai rea4
dec1t cel"laltL Dar doamna &espedes nu urc" pe nici o culme, ci '3i t1r1ie pa3ii
spre o fund"tur" s"r"c"cioas". &"ci totul e un moft 3i nimic altce(aL
V 0nde 5i$ai mai !"sit asemenea prieteni, scumpul meuS
V 2ai ine 4is, ei m$au !"sit pe mine, scumpa mea 8a. 8u, nu$5i spun
3i n$o s"$5i mai spun nimic, scumpa mea 8atalia, Gindc", iart"$m", ar
'nsemna s" le facem Iocul acestor !emeni sulimi.
&ortina cade cu un 4!omot asur4itor 3i s$ar 4ice c" pentru totdeauna,
dup" starea 'n care a r"mas.
/ar niciodat" nu 3tii la ce s" te a3tep5i de la o oper" cum este Actul
urm"tor, Gindc" acum, de pild", s$a deschis din nou u3a din strad" a casei
unde st" cu chirie 3i e foarte un" platnic" ?3dona 2"ria *alinas, ("du(a lui
&espedes, care are m1ncarea pre!"tit" 3i a3teapt" doar s" (in" Gica ei
&onsuelo pentru a$i chema pe to5i la mas". Wi iat" c" (ine &onsuelo, nici
frumu3ic", nici ur15ic", nici de3teapt", nici proast". &onsuelo e 'n anul patru
la cole!iul CrandaGrul Americii, cu re4ultate destul de modeste, de3i an de an
c13ti!" +remiul pentru *tr"danie 3iasau +remiul pentru *t"ruin5", care$i fac s"
intre$n p"m1nt de ru3ine pe fra5ii ei Arturo 3i )1ul. Ysta$i ade("rul,
recunoa3te dona 2arfa, Gica ei e o fat" foarte a3e4at" 3i silitoare, care 'n(a5"
toat" 4iulica pentru a lua note une la 3coal" 3i pe deasupra mai are timp s"
urme4e ni3te cursuri de pre$secretariat ilin!( en!le$4"$spaniol", 'n Gecare
dup"$amia4" c1nd iese de la cole!iul CrandaGrul Americii. *"r"cu5a de ea
aIun!e acas" la ora mesei, m"n1nc", m" aIut" s" sp"l (asele, apoi se apuc"
de 'n("5at 'n acela3i salona3 cu fra5ii ei, mai ales acum c1nd ei 'n(a5" 3i
diminea5a 3i seara cu prietenul "sta al lor pe care /umne4eu 3tie unde l$au
!"sit, distratul, a3a$i 4ic, care$i "iat un dup" c1t se pare, dar a4i 'mi spune
dona 2"ria, m1ine$mi 4ice doamna Amar!ura, a o dat" mi$a spus chiar
doamna V"du(". &e$i drept, 'ns", e ine crescut 3i, dac" e s"$i cred pe "ie5ii
mei, apar5ine unei familii foarte distinse de medici dermatolo!i 3i are un
unic italian foarte cunoscut care se nume3te 8oel.
V /ar la ce or" se$apuc" de 'n("5at iata &onsuelo, 2"riaS
V A, da, era s" uit. Xn(a5" dup" cin", dup" ce m" aIut" s" sp"l (asele,
'n(a5" fur1ndu$3i din orele de somn, s"r"cu5a de ea.
V Atunci merit" din plin premiile astea pe care le$a c13ti!at. 2i$ai
(orit despre ele.
V /a. +entru *t"ruin5" 3i *tr"danie, dona Estela. 0ita5i aici anii de
chirie, ca 'n Gecare lun".
V V"d c" ai !riI" s" pl"te3ti la timp, ca 'ntotdeauna, 2"ria. *per c" 3i
casa o s" mi$o 'ntre5ii cu aceea3i !riI".
V Am chemat un "ietan s" m" aIute la cur"5enie, dona Estela. 7iindc"
"ie5ii mei, cum ($am mai spus, la (1rsta lor au alte preocup"ri, 3i treurile
casei nu$i pasionea4". Wi pe urm", acum se pre!"tesc s" intre la facultate 3i
au mult de 'n("5at.
V /ar '5i r"m1ne &onsuelo.
V Are 3i ea destule de f"cut, dona Estela. /ar acum, cu (oia
dumnea(oastr", treuie s" m" retra!.
;emenii &espedes ar G (rut s" intre 'n p"m1nt de ru3ine din pricina
premiilor pe care le c13ti!" sora lor &onsuelo, nici frumu3ic", nici ur15ic", nici
de3teapt", nici proast", 3i uite$a3a, o pacoste, o ade("rat" pacoste sora
noastr" &onsuelo. Wi ar G (rut s" intre 'n p"m1nt de ru3ine tocmai pentru c"
erau ni3te premii de consolare, create pentru fete ca ea, eAtrem de umile,
simplu5e, t"cute, sin!uratice 3i cum nu se poate mai ascult"toare, dar care
nu se remarcau prin nimic ori se remarcau prin aceea c" f"ceau s" se (ad"
limpede c" (ia5a e o porc"rie, 3i sin!urul lucru care le r"m1ne s"racilor este
s" se str"duiasc" necontenit 3i cu st"ruin5", la naia. Bine'n5eles c" niciodat"
&arlitos nu se (a uita la &onsuelo, dec1t dac" se (a 'mpiedica de ea, cum se
3i 'nt1mplase, 3i nu o sin!ur" dat", c1nd r"m1neau s" 'n(e5e mai mult dec1t
?=era pre("4ut 3i, de pild", ea (enea 3i el pleca, iar ea urca pe sc"ri 'n
acela3i timp 'n care el coora, 3i era at1t de distant, 'nc1t 'i 4icea scu$4a5i$m",
am !re3it scara, 3i se 'ntorcea s" urce din nou. /e necre4ut, dar se
'nt1mplase de dou"$trei ori cel pu5in. Dar alteori s$a 'nt1mplat ca ea s"$i spun"
un" seara, &arlitos U deoarece &onsuelo, nici frumu3ic", nici ur15ic", nici
de3teapt", nici proast", o pacoste, o ade("rat" pacoste, naia s$o ia,
continua s" se duc" sear" de sear" la cursurile de secretariat ilin!(, chiar 3i
(ara, c1nd to5i ele(ii plecau 'n (acan5" U iar el 'i r"spundea un" seara,
2artirio, alt" dat" )emedios, alt" dat" *oledad, &oncepcion 3i a3a mai
departe, '5i (ine s"$l omori pe &arlitos "sta, '3i spuneau !emenii, dar 'ndat"
dup" aceea &onsuelo urca sc"rile 3i st"tea pu5in cu ei, 3i atunci sim5eau c"
sunt 'n stare s$o omoare pe ea.
Actul urm"tor (continuare)
Biroul pre4iden5ial din +alatul )epulicii. Ele!an5" suprem". 2oile
fran5u4e3ti. 2ult aur 3i ar!int peste tot. L"mpi minunate, cu cele mai
puternice ecuri din lume. /on 7ortunato Zuiro!a de los ,eros este noul
pre3edinte al statului +eru 3i se a3a4" pentru prima dat" la iroul s"u. &ine e
"ratul ciudat care$l 'nso5e3teS
V &hiar de$ar G s" piar" to5i peruanii, Lucas, eu unul nu$mi (oi eAercita
puterea p1n" nu$mi omori cuplul "sta.
V Creurile murdare l"sa5i$le 'ntotdeauna 'n seama mea, domnule
pre3edinte.
V &1t timp cre4i c"$5i (a lua eliminarea lor f"r" s" la3i nici o urm"S
V /ou"4eci 3i patru de ore i se par un termen un eAcelen5ei (oastreS
V 7ie. > mie de dolari acum 3i 'nc" o mie c1nd am1ndoi (or G lichida5i.
2ai ales pe el, a!" de seam". &iuruieste$l cu toate !loan5ele pe care le ai, 'n
numele meu. +e ea omoar$o cu un sin!ur !lon5, 'n inim". Ai 'n5elesS
V /a, eAcelen5".
V /ac" o desG!ure4i cum(a, pun s" te sp1n$4ure de oa3e, Lucas. Ai
au4it ce$am spusS
V /a, eAcelen5".
V Atunci ai mare !riI" ce faci. 7iindc" (reau s" mer! la 'nmorm1ntarea
ei 3i s"$i pri(esc pentru ultima oar" chipul minunat. Wi s$o s"rut pentru prima
3i ultima oar" 'n (ia5a mea nenorocit". *"rutarea pe care ea nu mi$a 'n!"duit
niciodat" s" i$o dau.
V /a, eAcelen5".
V Wi acum, (alea.
Lucas iese ca din pu3c", iar pre3edintele pl1n!e cu lacrimi amare.
V Adio, 8ataliaL
&u c1te(a luni 'n urm". *alona3ul cu cele trei ecuri de 3ai4eci de .a5i
3i o lamp" model &arlos ;ardel. Arturo 3i )1ul &espedes se pri(esc, pri(esc
ta(anul, se pri(esc din nou, pri(esc din nou ta(anul. *unt 'n!riIora5i,
3o("itori.
V &red c" ar G ine s$o mai sl"im pu5in cu &arlitos. E un prieten un 3i
treuie s" recunoa3tem c" ne$a aIutat 'n toate pri(in5ele, de c1nd ne
pre!"tim 'mpreun" cu el pentru admitere.
V /a, dar.
V 7iindc" dac" don 7ortunato Zuiro!a e ales.
V La naia, tocmai acum, c1nd a(eam de !1nd s" ie3im 'n lume cu
surorile lui &arlitos.
V &re4i c"$i ade("ratS &" don 7ortunato e cu ade("rat 'ndr"!ostit
neune3te de 8atalia astaS
V &arlitos 4ice c" d" tot timpul t1rcoale !r"dinii 3i sun" din cinci 'n
cinci minute, 4i 3i noapte.
V /ar dac" (rea s" se c"s"toreasc" doar ca s" eAiste o prim" doamn",
de ce dracuM nu caut" alt" femeieS
V 7iindc" la Lima nu s$a n"scut 'nc" femeia care s" se poat" compara
cu 8atalia de Larrea y >la(e!oya.
V Dn pri(in5a asta ai perfect" dreptate. Dar &arlitos 'i st" 'n cale. /rept
s"$5i spun, eu unul nu pot s"$l cred, 4"u a3a. *" mor dac"$l cred.
*e 4"re3te ane(oie o inscrip5ie pe care scrie: #;r"dina iuitei mele%.
Lucas st" la p1nd" dup" tuG3uri. +oate G apoi ("4ut pe c1nd aprinde o
lantern" discret" 3i introduce o s1rm" su5ire 'ntr$o roasc". Apoi stin!e
lanterna 3i se pierde 'n interiorul hardu!hiei. Lini3te morm1ntal". /eodat" se
aude o rafal" de !loan5e. /in nou lini3te 3i apoi alt" rafal". L"trat de clini,
lumini ce se aprind, stri!"te de spaim".
+e str"4ile Limei, (1n4"torii de 4iare anun5" 3tirile sen4a5ionale 3i stri!"
ridic1nd ra5ul 3i a!it1ndu$l: #Cotul despre crima cea mai complicat" din lume
l% EAist" o sin!ur" eAplica5ie pentru crima cea mai neoi3nuit" 3i mai
complicat" din lume, cum o numesc unele 4iare de scandal. Asasinul (oia s"
omoare dou" persoane 3i a dat peste trei, una dintre ele pre(enit", iar
celelalte dou", nu. /ar dou" din cele trei au 'ncercat f"r" 'ndoial" s"
'mpiedice ca don &arlitos Ale!re di Lucea s" Ge ciuruit de !loan5e, 'n timp ce
acesta, la r1ndul lui, 'ncerca s" le fereasc" de !loan5e pe celelalte dou"
persoane, 3i au f"cut$o cu at1ta disperare, Dncit, cum se 'nt1mpl" uneori 'n
chestiunile de (ia5" 3i de moarte, prima care a c"4ut ciuruit" din cap p1n"$n
picioare a fost dona 8atalia de Larrea y >la(e!oya, a doua a fost acea a treia
persoan" pre(enit", care /umne4eu 3tie ce c"uta acolo f"r" 3tirea nim"nui 3i
care a fost !ra( r"nit", 'n timp ce t1n"rul Ale!re a sc"pat teaf"r ca prin
minune. Lui!i 3i 2arietta Valserra pl1n! cu hohote aceast" nedreptate
stri!"toare la cer.
V +orca miseriaL
V *anta 2adonna mia l.
&urtea *uprem" de -usti5ie. Dnculpatul &arlos )oerto Ale!re di Lucea,
peruan, n"scut la Lima, 'n (1rst" de dou"4eci 3i doi de ani, student la
medicin" la *coal" *1n 7ernando, s$a 'mpotmolit 'n declara5ii at1t de
contradictorii, Dncit a fost ne(oit s" an!aIe4e al treilea a(ocat, 3i soarta lui
pare pecetluit".
V V" asi!ur din nou, domnilor ma!istra5i, c" asasinul folosea ni3te
m"nu3i pe care 'mi aduc aminte c" le$a folosit numai 'n 4iua primei
comuniuni 3i de aceea pistolul e plin de amprentele mele p1n" 'n 4iua de
ast"4i. 7iindc" asasinului i$a c"4ut din m1n", eu l$am ridicat 3i, pentru a$l
'mpiedica s" fu!", am tras ore3te p1n" ce Lui!i, italianul, a aprins o lamp"
3i numitul Lucas a 4is destul, neun nenorocit, m$ai nimerit, 3i 3i$a dat duhul.
La spitalul Loay4a, &onsuelo &espedes *alinas '3i (ine 'n Gre dintr$o
dat", dup" ce ?9aproape un an a 4"cut f"r" cuno3tin5". &u autori4a5ia
medicului$3ef, un Iudec"tor (ine s" o intero!he4e. Wi (ersiunea ei coincide cu
cea a lui &arlitos Ale!re di Lucea, care e asol(it de (in" 3i 0 cere mina lui
2artirito, scu4a5i$m", a lui &onsuelito, ca do(ad" a (e3nicei sale recuno3tin5e,
c"ci ea s$a strecurat 'n !r"din" numai pentru a le sal(a (ia5a 8ataliei 3i lui.
;emenii )1ul 3i Arturo &espedes se 'mr"5i3ea4" ferici5i.
V &onsueloL EAclam". +remiul pentru *tr"danie 3i +remiul pentru
*t"ruin5"L Loteria, Gr$ar s" GeL LoteriaL
/ar ce(a a dat !re3 'n chip lamentail 'n salona3ul trist din strada
Amar!ura, unde !emenii &espedes se uit" unul la altul de (eacuri, apoi se
uit" 'n ta(an, se uit" iar unul la altul 3i apoi iar"3i 'n ta(an. &e(a a dat !re3,
desi!ur. 03a de la intrare se deschide pentru a treia oar" 'n seara aceea. A
intrat unchiul ;umersindo *alinas, poreclit, /umne4eu 3tie de ce, &olofon.
Asupra lui se p"strea4" o t"cere strict", de3i o oarece ru3ine 'nconIoar"
pre4en5a lui aproape ineAistent" 'n aceast" cas" 3i 'n aceast" (ia5". &olofon
este a treia persoan" care cooar" sc"rile 'n Gecare diminea5" 3i le urc"
seara. `ilnic, nenorocitul dracului. ;emenii aud sc1r51itul treptelor de lemn
3i, 'ndat" dup" aceea, stin! cele patru lumini din salona3. 0nchiul
;umersindo tu3e3te 'n 'ntuneric.
&olofon U Wtiu c" sunte5i acolo, nepo5eii mei.
V Bun" seara, nepo5eii mei. <F
V Wtiu c" sunt foarte s"rac 3i c" sunt olna(, nepo5eii mei. /ar pentru
casa asta pl"te3te chirie sora mea, 3i ea m$a in(itat s" stau aici.
0n ade("rat atac de tuse.
V 7ie$(" mil" de mine, pentru numele lui /umne4eu.
0nchiul ;umersindo *alinas se 'ndep"rtea4" tu3ind, str"ate toat" casa
3i deschide o u3" unde(a 'n fund. > sc"ri5" aproape clandestin" ce suie 'n
pod. Acolo e od"i5a unchiului 3i tot acolo 'i duce 'n Gecare sear" lidul cu
m1ncare !"tit" sora lui, sau mai ine 4is sor" doar pe Ium"tate.
V Via5a e o po(este spus" anapoda de un imecil lestemat, aGrm"
unul din !emeni.
+oate G oricare din ei, Gindc" salona3ul r"m1ne mai departe 'n 'ntuneric
3i acum cu ade("rat se las" cu totul o cortin" c1rpit", 'n timp ce &arlitos
Ale!re 'i spune 8ataliei c" melodrama asta sf13ietoare ar G treuit s" se
intitule4e 'n realitate *$a spart petrecerea, !emeni doitoci ce sunte5i. Ea
r1de 3i da s"$l s"rute, dar chiar 'n clipa aceea !emenii '3i fac apari5ia dintr$o
parte a scenei 3i 'ncep s" arunce cu pietre 'n cuplu.
*7_)WDC