Asistenta sociala-C5

Politica sociala si conceptul de bunastare

Statul dezvolta o serie de activitati: economica, culturala, educationala, de sanatate,
in sfera populatiei si familiei, a copilului, a handicapatilor, a minoritatilor nationale, a sexelor,
a mediului inconjurator, in scopul crearii unor mecanisme proprii capabile sa asigure
egalizarea oportunitatilor pentru cat mai multi dintre membrii unei comunitati.
olitica sociala reprezinta interventia statului in configuratia proceselor sociale
caracteristice unei anumite colectivitati in vederea modificarii lor intr-o directie considerata de
catre factorii politici a fi dezirabila.
Se incearca astfel prin mecanisme proprii de distribuire si redistribuire a resurselor
existente in comunitate la un moment dat realizarea unei bunastari colective.
!biectivul declarat explicit al politicilor sociale in secolul "# este bunastarea, termen
definit de $arshal in %&'#. dupa al "-lea razboi mondial, in occidentul dezvoltat s-a lansat un
nou concept in jurul caruia s-a constituit o adevarata ideologie.
(esi nou, conceptul se referea la un proces istoric inceput de la inceputul secolului
%& in tarile occidentale si in America de )ord, tari intrate rapid intr-un proces de dezvoltare
economica accentuata. *conomia acestor tari se baza preponderent pe industrie. Ca urmare a
acestor modificari economice, statul isi modifica substantial functiile asumandu-si roluri
multiple in asigurarea bunastarii colective.
+n mod traditional, se considera ca startul bunastarii are responsabilitatea indeplinirii
urmatoarelor obiective:
a,.producerea de bunuri publice ca aparare, securitate, infrastructura, sanatate,
educatie, cultura si stiinta-
b,.protectia sau securitatea sociala a populatiei, care dintr-un motiv sau altul este
in dificultate, aici existand " componente distincte: asigurarile sociala si sistemul asistentei
sociale-
c,.dezvoltarea sociala prin asigurarea unor conditii sociale considerate
importante.
rogramele politice de guvernare au urmarit in conceptii si viziuni proprii
dezvoltarea economica generala pentru a asigura astfel baza bunastarii sociale.
+n civilizatia moderna industrializata, bunastarea este un deziderat universal care
implica o multitudine de factori. !ptiunile principale in abordarea politicilor sociale in functie
de care se constituiesc tipuri majore de state numite ale bunastarii sunt in numar de ": optiunea
universala sau maximalista si optiunea minimalista.
Aceasta tipologie marcheaza stabilirea unui raport de colaborare si contiguitate a
institutiilor statului cu institutiile societatii civile. Statul nu mai este o providenta nationala, un
instrument de dominare si detinatorul absolut al instrumentelor.
Aceasta etapa a intrat in Statele .nite ale Americii prin programele adoptate de
/oosvelt, consacrandu-se epoca statului paternalist interesat in politica sa de asigurarea unei
vieti demne pentru toti cei prezenti.
+n toate statele occidentale, politicile s-au orientat catre transpunerea principiilor
unitatii in diversitate. *xperienta marilor crize economice intre cele " razboaie mondiale si din
perioada imediat urmatoare a facut necesara adoptarea in majoritatea tarilor europene a
modelelor universaliste de bunastare.
0uvernele si-au asumat responsabilitatea in atenuarea si combaterea efectelor
generale ale problemelor sociale existente identificand tinte precise cum sunt somerii, copiii,
batranii, bolnavii, delincventii, pentru a caror sustinere au actionat.
Complementar conceptului de stat al bunastarii a aparut conceptul de bunastare
colectiva, care reprezinta asigurarea intregii comunitati cu bunurile si serviciile necesare
realizarii unui mod de viata considerat a fi normal la nivelul respectivei colectivitati.
Standardele normalitatii sunt diferite in functie de conditiile socioculturale,
economice, climatice, de mediu ale respectivei colectivitati, de acumularile realizate in cadrul
ei, cat si la nivelul intregii populatii a statului respectiv.
Conceptul de standard de viata al unei colectivitati se refera la starea aspiratiilor
respectivei colectivitati modelate in mod special de disponibilitati interne si de sistemul de
valori al acestei comunitati. Asupra standardului de viata actioneaza " factori in sensuri opuse:
pe de o parte noile bunuri si servicii inventate-chiar daca nu sunt disponibile la nivel de masa,
genereaza aspiratii din partea tuturor membrilor comunitatii respective- pe de alta parte,
existenta resurselor actioneaza in sens invers, apropiindu-le de posibilitatile existente.
! perioada indelungata a secolului "#, statul modern si-a asumat sarcinile unui
parinte care are grija de copiii lui. rincipalul obstacol de care s-a lovit statul paternalist a
aparut in limitele resurselor si din disfunctiile aparatrului birocratic. +n toate zonele unde
principiile statului maximalist au fost aplicate s-a constatat un consum urias de resurse
transformate prin ricoseu in intretinatoare a numeroase probleme sociale.
(ezvoltarea serviciilor sociale, sanatate, generalizarea asigurarilor, asistenta sociala,
cultura a fost o necesitate absoluta in satisfacerea exigentelor egalitariste reclamate de
emanciparea sociala si a presupus un efort considerabil din partea statului pentru asigurarea si
gestionarea resurselor publice. resiunile sunt imense, astfel incat tari precum !landa, Austria,
tarile scandinave si in oarecare masura 1ranta au rate crescute de impozitare, ceea ce duce la
nemultumire sociala si demotivarea muncii.
(ezvoltarea unui aparat administrativ greoi cu ierarhie supradimensionata in paralel
cu cresterea rolului institutiilor de control social sunt defecte ale acestui tip de stat in
ansamblu, generand un raport disproportionat intre costuri si beneficii.
Apare ca evident faptul ca pentru promovarea politicilor sociale maximaliste este
nevoie de o economie solida cu un produs intern brut suficient de mare, astfel incat sa
alimenteze un buget capabil a sustine masurile guvernamentale de asigurare a bunastarii
tuturor membrilor comunitatii. +storia a demonstrat ca in ciuda fondurilor inghitite de
programele sociale saracia s-a mentinut, desi a fost eliminata saracia absoluta. Aceste state au
devenit destinatia marilor migratii internationale din zonele sarace ale globului, ceea ce a
presupus un consum suplimentar de resurse pentru integrarea sociala in majoritatea statelor
occidentale.
2intele politicilor sociale sunt percepute in statul maximalist drept clienti. 3egea de
baza a comportamentului clientelar se respecta, cu alte cuvinte, in achizitionarea unui serviciu,
clientul se orienteaza catre cel mai ieftin. Serviciile si bunurile publice prevad neexcluderea
niciunui individ odata ce aceste servicii au fost produse. *le nu au pret de achizitie, fiind
practic gratuite.
"