Argumentarea Lucrarii

Argumentarea lucrarii
Capitolul 1
Familia
1.1.Caracteristici generale
1.2.Dimensiunea afectiv a familiei
1.3.Caracteristicile sistemului familial
1.4.Funciile familiei
1.5.Tipuri de familii
Un studiu privind familiile monoparentale si iparentale ar treui s clarifice atat
modul !n care prin compo"i ia lor c#iar daca se reflecta situatia socio$economica a unei
societati de multe ori releva si instailitatea familiei moderne care este supusa la
vulnerailitati intra si e%tra familiale. Cu toate acestea& definitia data termenului de
familie monoparentala !n sine repre"inta o prolema si este de !nteles de catre pulicul
larg ca un sinonim al unor familii !n care un parinte singur trie te cu un copil 'copii( sau
!n care un singuratic trieste cu unicii& cu un nepot 'nepoti(.
)rin urmare& aceast categorie de familie include& de asemenea cupluri care traiesc
!mpreun 'uniuni consensuale(& *pentru care merit sa ramana necasatoriti *& deoarece se
ucura de mai multe avanta+e sociale derivate din acest statut.
, anali"a separata a familiilor monoparentale de cele iparentale este foarte rara !n
studiile actuale 'ca spre deoseire de rapoartele cu privire la persoanele !n v-rsta&
persoanele cu #andicap& persoanele fara adapost& etc(. Familiile monoparentale& sau
parintii singuri cu copii& sunt doar discutate marginal& ca parte a anali"elor si
controalelor . cercetarilor care s$au concentrat asupra oamenilor cu venituri mici.
Familiile monoparentale apar& !n special& ca urmare a unui divort al parintilor& dar si
ca o urmare a decesului unuia dintre parin i sau !n ca"urile !n care o mama singura da
nastere la o copil. , conditie necesara dar nu suficienta pentru tratarea unei familii cu un
singur parinte este !n mod similar& ca si !n ca"ul altor familii& resedinta permanenta a
memrilor sai !ntr$o singura locuinta. , crestere dinamica pe termen lung este o
caracteristica tipica a de"voltarii numarului de familii monoparentale cu copii !n
!ntretinere. /ceasta evolutie este legata& !n special& de rata de divort mare. Desi o parte
din cei divortati se recasatoresc iar altii traiesc !ntr$un mod informal !ntr$o uniune
1
consensuala este un adevar de netagaduit ca familiile monoparentale sunt !n crestere ca si
pondere statistica.
0intagma 1familie monoparentala
1
2 defineste un tip de familie formata dintr$un
parinte si copilul.copii sai& un grup de personae aflate !n relatie de rudenie re"ultata prin
filiatie directa sau adoptie fiind considerata tot mai mult ca o alterntiva la familia
nucleara clasica& atat la noi !n tar cat si !n afara ei. Treuie suliniat caracterul alternativ
al familiilor monoparentale care nu sunt percepute ca facand parte dintr$un tip 1deviant2
sau 1anormal2& monoparentalitatea devenind 1normala2 !n conditiile !n care !nregistrea"a
o crestere a frecventei si devine o conduita comuna !n societatile actuale. Cresterea ratei
divortialitatii& a fertilitatii ilegitime& sc#imarile valorice de mentalitate din ultimele
decenii au facut ca acest tip de familie sa cunoasca o raspandire deoseita. Din punct
de vedere psi#osociologic& familia monoparentala poate fi definita ca un grup social&
constituit pe a"a relatiilor de rudenie !ntre unul dintre parinti 'parinte singur( si
copilul.copii sai& grup caracteri"at prin stari afective& aspiratii si valori comune cu alte
cuvinte& familia monoparentala este un grup primar& iar memrii sai !ntretin relatii directe&
informale.
Tot din punct de vedere mai putin conventional se constata ca familia monoparentala
poate fi si familia &&camuflata&&
2
& unul dintre parini& desi& !n pre"ent !n cadrul familiei
interactionea"a psi#ologic !ntr$o masura negli+aila cu alti memri ai familiei. , alta
varianta este aceea a familiei devenita monoparentala prin asenta fi"ica a unuia dintre
parinti& care este plecat o lunga perioada de timp din localitate& fiind fie la munca !n
strainatate& fie spitali"at& fie !ncarcerat. /stfel de ca"uri devin tot mai frecvente putand
atrage dupa sine o serie de consecinte nedorite pentru familie 3 socul suferit de parinte ca
urmare a dificultatilor de a face fata rigorilor de pe piata muncii& eventualul esec sau
aparitia prolemelor de sanatate& desfacerea casatoriei& perturari !n sociali"area copilului
si c#iar esec scolar.
4n conclu"ie& numim familia constituit5 din doi aduli si copii sai ai caror parini sunt&
familie con+ugal$parentala. Familia parentala poate re"ulta ca urmare a unor e%periente
diferite3 nasterea unui copil !n urma unei e%periente se%uale +uvenile care nu se
concreti"ea"a !ntr$o casatorie 6 deci"ia unor femei 'trecute de 37 de ani de regula( de a
avea un copil !n afara unei casatorii legale6 divortul sau cupluri cu copii& necasatoriti6
1
0tefan& C.& '2778( Familia monoparentala & 9d. )olirom& :asi& p. 43
2
;oinea& <.& '2775( st. citat& p.5
2
decesul unuia dintre parteneri. Deoarece !n marea ma+oritate '=7>( a ca"urilor de divort&
mamele sunt cele carora li se !ncredintea"a copilul& cele mai multe familii monoparentale
sunt alcatuite din femei cu unul sau mai multi copii !n !ntretinere.
:nocularea sistemului de valori tradiionale ale societii& cu preponderenta cele ale
valorilor morale in cadrul familiei su+ugate de perceptiile eronate privind viata
con+ugala cominate cu cresterea activitatii profesionale parentale& precum si ocuparea
mamei intr$o activitate& alta decat cea casnica poate duce la evidente carente educative ale
tinerilor din societatea de a"i.
?elaiile dintre memrii familiei& precum si atmosfera familiala determina in
personalitatea copilului o influeta directa si #otaratoare asupra formrii lui iar modelul
indus de viata parintilor ' actiuni& vore ( !i dictea"a comportamentul si conduita.
)arintii au oligaia sa$i asigure copilului pe langa sanatatea si de"voltarea lui fi"ica&
si un mediu securi"ant propice de"voltarii ailitatiilor sale care !mpreuna cu mediul
educational sa derive un viitor adult care sa$si utili"e"e aptitudinile sale si sa !si
dovedeasca utilitatea sociala.
4n aceasta lucrare cu a+utorul surselor iliografice am !ncercat s gsesc un rspuns
c-t mai apropiat de titlul lucrarii av-nd !n vedere ca tara noastra trece printr$o perioada de
tran"itie care ulversea"a atat familia care este supusa unor procese care influentea"a
negativ relatiile dintre memrii acesteia cat si filonul educational care in timp cere
stailitate si o una progno"a de de"voltare.
Cercetarea a fost indusa de asumarea faptului c inerentele transformari social$
economice care au o persistenta agresiva asupra actiunilor educative reali"ate !n cadrul
familiei si scolii conditionate de calitatea sau carentele ereditatii& a mediului primar in
care se de"volta copilul impreuna cu influentele si actiunile educative derulate in familie
si scoala pot e%ercita in esenta roluri enefice pentru familie si scoala ca importante
instante sociale de sociali"are a copilului.

1.1.Caracteristici generale
Fenomen raspandit atat la nivel gloal cat si la nivel national monoparentalitatea este
din ce !n ce mai des !ntalnita remarcandu$se o crestere a numarului de familii
monoparentale repre"ent-nd 24> din familiile la nivel mondial. Un fenomen mai
3
frecvent care conduce la formarea familiilor monoparentale poate fi separarea @i numarul
foarte mare de copii n5scui !n afara c5s5toriei. 0tudiile indic5 un raport al familiilor
monoparentale !n ?om-nia de 12&= din totalul gospodariilor alcatuite dintr$un singur
nucleu familial
3
.
Femeia tinde sa fie tot mai independenta atat economic cat si ca de"voltare personala6
c#iar si !n familia traditionala& rolul acesteia a devenit comparail cu cel al aratului& !n
timp ce acesta preia multe din functiile !ndeplinite pana nu demult de femeie 'e%.3
legislatia actuala ofera posiilitatea ca tatal sa eneficie"e de concediu pentru cresterea
copilului(.
, crestere procentuala a acestui fenomen repre"inta un real pericol pentru
de"voltarea normala a familiei @i pentru societate. )ersoanele cu risc crescut de a forma o
familie monoparentala sunt persoanele de gen feminin& tinerele cu nivel sca"ut de
scolari"are si care provin din familii de"organi"ate.
Aa nivelul copiilor re"ultati dintr$o familie monoparentala& e%ista un risc crescut de
aparitie a nasterilor nelegitime& aandonuri ale propriilor copii& tulurari de
comportament& esec scolar& sau c#iar delincventa. Bn ca" de divort& aceiasi autori arata ca
reactiilor copilului se manifesta cu cea mai mare intensitate !n primul an. Aa cinci ani
dupa divort& se pot distinge trei grupuri de copii3 34> dintre acestia sunt complet
restailiti6 2=> au o de"voltare medie si un comportament comparail cu cel al copiilor
din familiile traditionale& dar uneori !ncearca sentimente de tristete iar restul manifesta
sentimente de solitudine& uneori depresie
4
.
Casatoria nu mai constituie deutul uniunii con+ugale si nici a"a procrearii. Tinerii
!ncep sa se separe de parinti din ce !n ce mai devreme& locuind fie singuri& fie cu prietenii&
fie !n cuplu& astfel& procentul coaitarii +uvenile devine din ce !n ce mai frecvent mai
durail& !ncetand sa fie o form5 prealaila a casatoriei& ci tin"-nd catre o permanenti"are.
Uniunea partenerilor !ntr$o altfel de coaitare re"ida pe afectivitate& dar pentru ca
sentimentele sunt fluide& aceste uniuni au tendinta de a fi mai instaile dec-t o casatorie
oficiala.
Cu treuie omis nici aspectul de ordin material& copilul a+ungand sa fie privat de
afectiunea parintelui& deoarece acesta tinde sa petreaca mai mult timp la locul de munca
pentru a compensa venitul financiar al familiei. :nsa aceasta afectiune limitata de
3
;oinea& <.& '2775( st. cit.& p.D
4
<i#ailescu& :.& '2773( 0ociologie general5& 9d. )olirom& :asi& p. 247
4
responsailitatile suplimentare& poate fi inlocuita cu atentia& gri+a si interesul unicilor&
fratilor& prieteni apropiati ai copilului& invatatorilor.profesorilor& performante scolare
crescute& toti acestia constituind factori protectivi
5
.
<ai e%ista si ipote"a ca in cele mai multe ca"uri copii crescuti in familiile
monoparentale sa fie mai predispusi la acte de mimetism care sa repete modelul din
familia de origine& optand pentru o familie monoparentala la randul lor.
Familiei monoparentale !i sunt asociate o serie de proleme de ordin social @i
psi#ologic la care se adauga @i cele legate de aspectele de ordin financiar. 9fectele asupra
copilului sunt relative& ele depin"and de mai multi factori& cum ar fi 3 resursele materiale
si culturale ale parintelui si modul in care acestea sunt gestionate. 0ulinie" asadar& ca nu
monoparentalitatea !n sine treuie pusa !n discutie& ci particularitatea familiilor de acest
fel.
0e constata de ani uni implicarea statului pe componenta financiara de a+utor social&
dar treuie avut !n vedere faptul ca parintii raman principalii responsaili pentru
cresterea& educarea si formarea copilului iar de"voltarea armonioasa a copilului are
concretete !ntr$o familie traditionala prin sustinerea si implicarea amilor parinti& desi
multe studii arata ca este de preferat ca un copil sa creasca !ntr$o familie monoparentala
decat !ntr$o familie traditionala dominata de conflicte.

1.2.Dimensiunea afectiv a familiei
?olul parintilor este #otarator& deoarece fiecare copil care repre"inta un candidat la
umanitate poate fi educat numai !ntr$un mediu definit prin afectivitate si dragoste6 cei
care sunt vitregiti de dragostea parintilor devin mai vulneraili decat cei carora parintii le
asigura un suport afectiv deplin. Caracterul afectiv al mediului familial treuie completat
cu cel protectiv ce asigura securitatea copilului !n fata pericolelor lumii e%terioare&
pregatindu$l pentru viata sociala. 9ste adevarat ca si dependenta afectiva e%agerata poate
impiedica procesul maturi"arii si al conturarii autonomiei si independentei.
?elatia afectiva a copilului cu parintii lui repre"inta matricea de normalitate a
de"voltarii sentimentelor fata de sine si ceilalti. Aarga ma+oritate a copiilor aandonati
provin din familii de"organi"ate sau aparent organi"ate& comportamentul deviant fiind
5
0egalen& <.& '1==8( 0ociologie de la familie& 9ditura /rmand Colin& )aris& p.144 $145
5
adesea un mod de manifestare ce masc#ea"E e%istenta unor serioase carente afective si
educative.
Climatul afectiv familial cuprinde un ansamlu de stari psi#ice& modul de relationare
!ntre memrii ei& atitudini ce caracteri"ea"a grupul familial !ntr$o perioada mai mare de
timp. Unele carente afective au consecine negative asupra procesului de formare a
personalitaii copilului.
)rintii care nu se !neleg& se cearta mereu pe tema atitudinii ce treuie adoptata fata
de diverse fapte ale copilului sau fata de capriciile lui& constituie un mediu neadecvat
pentru de"voltarea lui. )e de alta parte copiii crescuti !ntr$un mediu prea protectiv& fara
nici o constrangere& avandu$i mereu la dispo"itie pe amii parinti pentru a le satisface si
cea mai mica dorinta& vor deveni capriciosi& !ncapatanati& iar mai t-r"iu nu vor putea
suporta frustrarile inerente impuse de disciplina si munca. 0capati de su controlul si
supraveg#erea parintilor& ei vor putea a+unge u@or su influenta grupurilor de delincventi
8
.
)arintii au"ivi au fost victime ale au"urilor parintilor lor c#iar daca atasamentul
fata de parinti este un instinct primar iar cau"ele ce stimulea"a acest atasament sunt legate
de mediu si in principal de conduita mamei.
De la dialogul afectiv cu mama si de la modelul patern de autoritate& copilul trece
apoi la dialogul cu lumea& deoarece prima distinctie dintre ine si rau va fi de natura
afectiva& deci parentala& peste cate se vor suprapune apoi alte distinctii superioare& cum ar
fi aceea ce corect$incorect& legal$ilegal. Daca un copil nu a avut sansa unor unor parinti
uni 'mama afectiva si tata model( ci& dimpotriva& a avut nesansa unor parinti rai 'mama
inafectiva& pentru ca nu si$a dorit copilul& si tata au"iv(& acesta va vedea lumea ca fiind
rea& asa cum a perceput$o in familie. Un astfel de copil va e%teriori"a trairile printr$o
opo"itie ce va depasi opo"itia fireasca a copilului. Copilul care nu a simtit dragostea
materna& la randul sau& nu va putea iui& nu va putea oferi iuire& pentru ca nu a simtit$o&
va deveni inafectiv si insensiil
F
.
)entru a promova implicarea !n colectivitate& parintii treuie s se asigure de faptul ca
fiul 'fiica( lor sunt implicati afectiv !n toate fa"ele vietii comunitare @i pentru aceasta este
necesar ca familia sa participe !mpreuna la evenimente culturale si sociale. 9mpatia are la
a" trei elemente3 ailitatea de a diferentia& identifica si numi gandurile si sentimentele
celeilalte persoane& ailitatea de a prelua rolul altuia din punct de vedere mental si
8
<itrofan& :.& Ciuperca& '1==F( )si#ologia relaiilor dintre se%e& 9d. /lternative& Gucure@ti& p. 4F $ 4=6
F
0tefan& C.& '2778( Familia monoparentala & 9d. )olirom& :asi& p. D2
8
ailitatea de a raspunde !n functie de sentimentele celeilalte persoane. , una capacitate
empatica !l va face pe copil sa se anga+e"e !n +ocul& ucuria& tristetea& descoperirile
celuilalt.
0tructura si functiile familiei sunt supuse unor variaile& cum ar fi rolul detinut de
componentii grupului familial& tipul de comportament procreativ& securitatea economica
si cea a caminului con+ugal. /doptarea unui model informational de comunicare si
participare sociala de"volta in relatia de grup e%presivitati de comunicare care din punct
de vedere afectiv crea"a coe"iunea necesara grupului de afiliere.
9%ista climate familiale constant agitate sau constant calde& climate de armonie ori
climate de ne!ntelegere& climate de solidaritate sau de ostilitate. 9%ista climate senine& aaa
cum e%ista si stari permanente de tensiune care se pot datora si copiilor& dar care depind
esential de tonalitatea de fond imprimata de parinti& de capacitatea lor de a !ntelege si
!ndruma copiii. Un mediu familial framantat de tensiuni& deformat de defectele parintilor&
de viciile sau ne!nelegerile lor& de certuri. De acte de violenta& distorsionat prin lipsa
mutuala de afectiune a memrilor sai& constituie un mediu traumati"ant pentru constiinta
copilului. Bn aceste medii copiii devin& !n primul rand& niste acumulatoare suprasaturate
de traumatisme neuro$psi#o$afective care& vor pune !n circulatie la adolescenta dar mai
ales la varsta adulta& o mare cantitate de elemente inflamatoare agresive
D
. Cu alte cuvinte&
un copil care a crescut intr$o familie de"organi"ata va deveni imun la o lume pe care nu o
va intelege.
Daca unui copil ii lipseste matricea parentala naturala 'dragostea materna si
autoritatea paterna( nu va fi in stare sa comunice nici cu universul sau interior nici cu cel
e%terior. Aipsa sentimentului de a fi iuit duce la dispretul fata de sine care orientat spre
e%terior duce la ra"unare. )entru un astfel de copil& toti cei din +ur sunt vinovati de
disperarea sa& va fi ra"unator& iar aceasta ra"unare va ucide in el orice sentiment de
mila si empatie. Un astfel de copil va fi singuratic pentru ca nu a fost inteles& va fi ostil si
doritor de putere. ;ointa sa de putere va deveni cru"ime& va fi satisfacut de umilirea
celorlalti& nu va ierta fericirea lor si va dori sa imparta suferinta sa cu ceilalti
=
.
De regula& cei mai multi copii cu re"ultate slae la !nvatatura traiesc !ntr$un climat
psi#ologic deteriorate $ ne!nelegeri !ntre parteneri& ostilitatea !nvatatorului& at+ocura din
partea colegilor @.a. De aceea& indiferent de natura familiei& crearea climatului favorail
D
Gerge /.& 1=F7& p. 2D
=
C. )unescu.& 1==4& p. =7
F
mentinerii si consolidarii cuplului& procrearii& nasterii& cresterii si formarii din toate
punctele de vedere a copiilor& este si treuie sa fie !n atentia familiei. Unde nu este
!ntelegere& colaorare& coordonare !n tot ceea ce se !ntreprinde& apare ori poate aparea
pericolul deteriorarii climatului afectiv si& !n cele din urma a destramarea familiei.
Familia este creu"etul sacru de sociali"are si stapanire a instinctelor pulsionale&
inclusiv a agresivitatii& afectivitatea fiind calea trasmiterii empatiei umane si implicit
sansa reducerii violentei& precum si intelegerea acestor fenomene comple%e.
0tailitatea& precum @i aciunile familiei depend& !n mare mEsurE& de relaiile de
comunicare @i interaciunea memrilor sEi. :nteraciunea umanE repre"intE un proces de
dependenE reciprocE @i fundamental !ntre indivi"i& prin care& actele unui memru se
rEsfr-ng asupra comportamentului celuilalt
17
.
?elatiile dintre indivi"i poarta amprenta personalitatii lor& comportamentele
individuale& atitudinile& valorile& sentimentele si perceptiile sunt cruciale in de"voltarea
sau e%cluderea intimitatii.
:nteractiunea parinti$copii este un factor indispensail pentru o de"voltare normala a
copilului iar familia ca sistem de comunicare @i mediu de de"voltare al copilului !n primii
ani de viata treuie anali"ata si !n cadrul relatiilor e%trafamiliale care asigura
functionalitatea si stailitatea ei.
1.3.Caracteristicile sistemului familial
:n psi#ologia familiei& teoria generala a sistemelor si ciernetica 'prin Corert
Hiener& AudIig von GertalanffJ( au avut un cuvant important de spus. /stfel& a fost
preluata ideea de sistem& definit ca ansamlu de elemente aflate intr$o ordine
nonintamplatoare& care functionea"a pe a"a unor reguli si dispune de #omeosta"ie
'ec#iliru(. GertalanffJ a lansat ideea conform careia un sistem este mai mult decat suma
partilor lui& deci& cu alte cuvinte& aplicat la familie& familia este mai mult decat suma
memrilor ei componenti
11
.esential in aordarea familiei ca sJstem este interactiunea
interactiunea dintre acesti memri& care se reali"ea"a dupa anumite reguli& avand anumite
functii si cautand sa isi metina un anumit ec#iliru.
17
Ciofu C. apud :lu ).& 1==5& p. 1F3
11
<i#ailescu& :.& '2773( 0ociologie general5& 9d. )olirom& :asi& p. 183
D
9%ista sisteme inc#ise 'care nu comunica cu mediul& nu fac sc#im de resurse cu
mediul incon+urator( si sisteme desc#ise 'care comunica cu mediul& fac sc#im de resurse
cu mediul incon+urator(. Dupa acest model& familiile pot avea grade diferite de desc#idere
catre mediul incon+urator& alcatuit din prieteni& rude& vecini& scoala& alte institutii& etc. cu
alte cuvinte relatii de pro%imitate.
0tructura familiala are nevoie de fle%iilitate& deoarece ea treuie sa re"iste la
sc#imare 'pana la un anumit nivel(& dar sa se si adapte"e atunci cand circumstantele o
cer& pentru a$si putea mentine integralitatea si functionalitatea. /cest lucru se reali"ea"a
prin intermediul susistemelor familiale. 0usistemele familiale sunt repre"entate fie de
indivi"ii singuri& fie de KKdiadeKK 'mama$copil& sot$sotie(. 9le se pot forma dupa criterii
precum3 generatia careia memrii apartin& se%& interese& functii.
Familia actionea"a ca un set de elemente interconectate iar memrii familiei
interac ionea" unul cu altul !n anumite tipare previ"iile care mentin anumite functii !n
cadrul familiei. Familiile pot avea diferite tipuri de limite si norme care guvernea"a
modul !n care acestea interactionea"a unii cu altii si pot fi c#iar susisteme din cadrul
unei familii tot mai mari.
1.4.Funciile familiei
9timologic cuvantul functie este de origine latina3 function $ fr. function& engl.
function& !nsemnand !n lima romana oligatie& sarcina& functie& o actiune desfasurata de
cineva pentru a se ac#ita de oligatiile ce le include o anumita sarcina
12
. Termenul de
functie se acoper partial cu cel de statut si rol social& !n care statutul se refera la po"itia
unei persoane !n sistemul social& iar rolul repre"inta modul !n care are loc adaptarea la
conduitele prescrise de statutul social. ?olul poate fi considerat ca aspect dinamic al
statusului.
Toate acestea pot fi transpuse !n sanul familiei& !n care fiecare memru are un statut
marital& adica un ansamlu de reguli& drepturi @i !ndatoriri& asociate po"itiei fiecaruia si un
rol marital ce repre"inta partea dinamica a comportamentului si este orientat !n vederea
asigurarii& consolidarii si prosperarii relaiilor familiale asteptate de parteneri.
:ndiferent de natura sa& orice funcie !nsumea"a3
12
)etroman ).& 2773& p. 28
=
$responsailitatile ce le revin familiei !n conte%tual vietii sociale& !n raport cu o anumita
etapa 6
$asumptia L actele& operatiile si actiunile pe care sotul si sotia si le asuma !n functie de
statusul si rolul ori rolurile doandite prin casatorie si !n timpul coaitarii 6
$capacitatea sau capacitatile de implicare activa si efectiva !n cadrul vietii de familie&
preponderant !n cadrul suidentitatilor maritala si parentala
$ailitatea empatica L !ndemanarea sotiilor de a se situa concomitant si consecutiv& unul
!n locul altuia !n raport cu statutul si rolurile doandite de$a lungul e%istentei familiei
13
.
De$a lungul timpului& au fost reali"ate multe clasificari ale functiilor familiei. /stfel&
M.). <urdocN& pornind de la afirmarea caracterului universal al familiei nucleare& aprecia
ca aceasta !ndeplineste urmatoarele funcii3 se%uala& de reproducere& economica&
educativa ori de sociali"are. T. )arsons @i ?.F. Gales reduc functiile familiei la doua3 de
sociali"are primara !n vederea integrarii si de asigurare a securitatii emotionale a
personalitatii adulte.
4n fiecare societate e%ista reguli prin care se inter"ice anumitor persoane de a avea
relatii se%uale !naintea casatoriei. 4n asemenea societati& relatiile se%uale dinaintea
casatoriei sunt considerate o modalitate de pregatire !n vederea casatoriei si nu o
distractie. <ulte din aceste societati& nu numai ca au permis aceste relatii se%uale
premaritale& dar le$au si institutionali"at. De cand e%ista aproarea sociala nu mai e%ista
teama& rusine& nenorocire6
/lte modalitati teoretice sunt posiile& iar multe societati accepta copii reali"ati !n
afara relatiilor de casatorie. Dar nici o societate nu si$a stailit un set de norme pentru a
!ntretine copii !n afara institutiei familiei. Toate societatile se spri+ina pe familie pentru
sociali"area copiilor si transformarea lor !n adulti& care sa functione"e cu success !n
societate.
Familia repre"inta grupul primar al copilului si aici este locul unde !ncepe de"voltarea
personalitatii lui. Cu timpul& copilul este capail sa adere si la alte grupuri dupa ce au fost
puse a"ele personalitatii.
, familie multiprolematica& este aceea !n care e%ista un sortiment !ntreg de
proleme si ne!nelegeri3 saracie& conflicte& lipsa tatalui& lipsa serviciului& alcoolism&
droguri& adulter& oli fi"ice sau mentale. /ceste familii nu sunt !n stare sa !ndeplineasca
13
)etroman ).& 2773& p. 28$2F
17
cu succes nici una din functiile familiei si& astfel& determina copii sa constinue modelul
inadecventei si delincventei.
1.5.Tipuri de familii
Criteriile de relevanta pentru identificarea si !ntelegerea tipurilor de familii sunt3
$numrului de parteneri& $numarul de copii& $orientarea se%uala a celor doi parteneri.
Cumarul de parteneri care formea"a familia aduc !n discutie familiile poligame si
monogame. Familiile poligame sunt de doua tipuri3 familii poliandrice si familii
poliginice. Familiile poliandrice $familii unde femeia are dreptul sa se casatoreasca cu
mai multi arati sau unde e%ista mai multi parteneri arati. Familiile poliginice $e%ista
mai multe partenere femei& aratii av-nd dreptul de a alege mai multe sotii. Familiile
poligame au un numar de copii mare. )oligamia este !ntalnita la unele popoare ce
promovea"& dup ca"& se%ul masculin sau feminin pentru a prote+a societatea. Familiile
monogame sunt acele familii !n care un rat sau o femeie au dreptul s se cstoreasc
doar cu un singur partener. <onogamia poate fi serial& adic !n ca"ul decesului
partenerului sau al divorului& partenerul rmas se poate recstori. 0au poate fi
monogamie strict atunci c-nd partenerul nu mai are dreptul de a se recstori. 0ocietatea
are un rol important !n ceea ce prive@te stailirea dreptului de cstorie cu unul sau mai
muli parteneri& astfel societatea rom-neasc promovea" monogamia serial. Tot !n
cadrul monogamiei& distingem alte dou tipuri de familii 3 familii nucleare& familii e%tinse
@i familii de origine. Familiile nucleare sunt formate din cei doi soi @i copii lor
necstorii. /cest tip de familie cel mai !nt-lnit @i mai dorit !n toate societile pentru c
e%ist un grad mai mare de intimitate& de satisfacere a nevoilor se%ual$afective& de
siguran @i stailitate @i unde relaiile democrate @i stailirea propriilor reguli de
funcionare familial sunt reali"ate mai u@or. Familiile e%tinse sunt formate din mai muli
memrii ai familiei ce locuiesc !n acela@i spaiu @i care repre"int dou sau trei generaii 3
frai& prini& unici& copii @i nepoi. /cest tip de familie este format !n cele mai multe
ca"uri din dou familii nucleare de e%emplu doi soi cu unul sau doi copii care locuiesc
!mpreun cu prinii unuia dintre soi sau doar cu un printe sau un alt e%emplu poate fi o
familie nuclear care locuie@te cu o sor sau un frate cstorit sau nu& cu sau fr copii.
Familia e%tins se !nt-lne@te cel mai mult !n societiile tradiionale caracteri"ate prin
11
conservatorism al regulilor @i tradiiilor familiale. /cest tip de familie impune reguli de
organi"are @i funcionare stricte& astfel familia cea mai !n v-rst va fi cea care staile@te
aceste reguli& iar cel mai !n v-rst rat va fi considerat capul familiei& lu-nd deci"iile
importante !n familie. Datorit conservatorismului& t-nrul cuplu a+unge de multe ori s
intre !n conflict cu cuplul paternal cu care convieuie@te duc-nd astfel la scderea
intimitii @i satisfacerii maritale.
Uneori se poate a+unge c#iar la disoluia cuplului nou constituit& datorit
ne!nelegerilor aprute !n relaia cu prinii uneori aceasta fiind prea rigid privind
pstrarea vec#iilor oiceiuri. 4n alte ca"uri se poate a+unge la disoluia cuplului parental
datorit perturrii relaiilor e%istente @i producerea de tensiuni& conflicte provenite din
partea cuplului t-nr
14
. /lteori& relaiile dintre familiile nucleare se deteriorea" dup
apariia copiilor ' nepoiilor ( deoarece unicii preiau un rol conductor al familiei av-nd
tendina de a deveni prini at-t pentru nepoi c-t @i pentru prinii acestora& duc-nd astfel
la neclariti& ace@tia nemai@tiind pe cine @i c-nd s mai asculte. Familia e%tins pre"int
@i avanta+e semnificative. /stfel fiind mai muli memrii !n familie e%ist o mai mare
varietate de modele de comportament ce pot fi adoptate de copii. De asemenea& o familie
e%tins poate asigura sentimente mai trainice de apartenen @i siguran& contriuind la o
de"voltare psi#ic un a copiilor. <ai multe persoane !ntr$o familie permit un mai un
ata@ament al copiilor& fapt deoseit de important !n de"voltarea lor emoional av-nd un
nivel crescut de !ncredere !n sine @i ailiti de relaionare cu ceilali. Familia e%tins
av-nd un numr mai mare de memrii pot face mai u@or fa la sarcinile gospodre@ti dar
@i la cri"ele familiale aprute. /vanta+ele se mresc cu c-t fiecare memru al familiei !@i
cunoa@te @i !@i duce la un sf-r@it rolul pe care !l are @i respect nevoile @i relaiile
celorlali& mai ales intimitatea. Familia de origine este un alt tip de familie fiind
repre"entat de familia !n care s$a nscut persoana adic prinii @i fraii acesteia.
Criteriul numrului de copii ne d un numr de patru tipuri de familii 3 familia fr
copii& cu un singur copil& cu doi copii @i cu trei sau mai muli copii. Familia fr copii este
un cuplu cstorit care nu are !nc sau nu va avea niciodat copii. /cest tip de familie
este !n numr din ce !n ce mai mare !n "ilele noastre deoarece apare fenomenul de
!nt-r"iere a momentului na@terii unui copil !n cuplu. <otivele ar fi 3 partenerii doresc s
se ucure de intimitatea lor o perioad mai lung de timp& s teste"e stailitatea relaiei
14
Ciuperca &C. '2777(& 1Cuplul modern: ntre emancipare !i disoluie"& p.8F
12
lor pentru a nu avea e@ecuri printr$un divor& doresc s se reali"e"e economic& financiar
'oinerea unui serviciu& cumprarea unei locuine etc.(. /lte motive ca familia s nu ai
copii ar fi @i folosirea din ce !n ce mai mult a metodelor contraceptive& con@tienti"area
gre@elilor educative fcute de prinii partenerilor ce formea" cuplul actual& cre@terea
ratei divorurilor& mutarea ateniei mai mult pe !mplinirea profesional a celor doi
parteneri& stresul ridicat datorit cre@terii timpului petrecut la serviciu duc-nd astfel la
scderea capacitii reproductive @i a intimitii !n cuplu& reorientarea femeilor ctre o
via personal @i profesional duc-nd astfel la am-narea rolului matern. Familiile fr
copii& !n ma+oritatea ca"urilor se caracteri"ea" printr$o intimitate foarte mare& av-nd o
legtur emoional foarte str-ns !ntre parteneri.
Criteriul orientarii se%uale cuprinde dou tipuri de familii& familiile #eterose%uale @i
familiile #omose%uale. Familiile #eterose%uale sunt acele familii !n care amii parteneri
sunt #eterose%uali& acestea fiind !nt-lnite cel mai des !n lume. Familiile #omose%uale sunt
acele familii !n care cei doi parteneri sunt #omose%uali sau lesiene. /ceste familii pot
avea sau nu copii& ace@tia fiind provenii din cstori anterioare cu parteneri
#eterose%uali& prin adopie sau prin fertili"are in vitro. /cest tip de familie se !nt-lne@te
mai rar @i a aprut mai recent !n tipologia familial. 4n 9uropa e%ist c-teva state care au
acceptat cstoriile dintre parteneri #omose%uali& dar !n cele mai multe ca"uri cuplurile
#omose%uale sunt acceptate mai ine fr a fi legali"ate !ntr$o cstorie. Oomose%uali @i
lesienele !n cele mai multe ca"uri prefer s rm-n !n cupluri fr a mai !ntemeia
familii pun-nd accent mare pe liertatea personal @i a e%primri se%ualiti.
, diferen e%ist !n ceea ce prive@te constituirea familiei monoparentale& mai precis
atunci c-nd familia este compus din mam @i copil fa de tat @i copil. /stfel mamele
singure au tendina de a nu apela la alte persoane pentru a+utor& astfel acestea a+ung la un
moment dat la o suprasolicitare @i la apariia tensiunilor interioare care mai t-r"iu se pot
transforma !n simptome& at-t la ele c-t @i la copii lor. Tot la mamele singure se !nt-lne@te
preluarea rolului de tat fapt constatat a fi foarte rar& !n ca"ul railor prini singuri
15
.
Datorit acestor sc#imri !n interiorul familiei& apar modificri ale regulilor& ale
granielor dintre memrii familiei @i susisteme sau modificri ale !ntregii structuri
familiale. De e%emplu& mamele singure tind s fie mai autoritare& mai rigide !n aplicarea
regulilor& pentru a suplini lipsa tatlui iar taii singuri devin !n aceste situaii mai delicai&
15
<itrofan& : '1==D(.&2 Cuplul con#ugal$armonie !i di%armonie& p.51
13
mai afectuo@i& dar sunt mai restrictivi !n unele reguli. 4ntr$o familie monoparental pot
apare modificri la nivelul susistemului adulilor& astfel el fiind redus la un singur adult&
fapt ce va duce !n timp la dificulti !n modelarea intimitii erotico$se%uale a copiilor. 9i
au o confu"ie !n ceea ce prive@te modelul feminin @i cel masculin& deoarece av-nd un
singur printe& acesta +oac rolul @i de mam @i de tat. Gine!neles& ca @i !n ceea ce
prive@te sensiilitatea& ei pot fi uneori afectai& devenind agresivi at-t fi"ic c-t @i psi#ic
mai ales cu partenerii lor de +oac5& tocmai din cau"a lipsei unui model concret de tata @i
de mama.
De$a lungul timpului s$au formulat preri contradictorii datorit mentalitilor
referitoare la funcionalitatea familiei monoparentale. 4n societatea traditional& care avea
la a" familia e%tins& monoparentalitatea era de"aproat& iar cei care condamnau acest
stil de via erau !ncura+ai. 4n societatea modern vi"iunea asupra familiei monoparentale
s$a sc#imat.
Familia monoparental este o familie normal& dar se vore@te de faptul c ea
repre"int o cri" a familiei datorit efectelor provocrilor sociale cu care se confrunt @i
crora nu le poate face fa3 srcia @i e%cluderea social.
Cercetrile sociologice asupra familiei monoparentale s$au centrat pe3
$ condiiile de via @i de vulnerailitate economic& studii asupra nivelului de trai6
$ eficacitatea politicilor familiale& a aciunilor sociale @i a transferului social6
$ efectele Pdisociaiei familiale2 @i a structurii monoparentalitii asupra sociali"rii
copiilor.
4n societatea contemporan& familia a suferit transformri ma+ore& din mai multe
puncte de vedere& !n funcie de societatea la care ne referim& termenul de Pfamilie2
devenind din ce !n ce mai amiguu. Cau"a acestui lucru este varietatea de transformri ce
se concreti"ea" !n3 e%tinderea e%perienei se%uale premaritale& e%tinderea coaitrii
premaritale& desacrali"area cstoriei& scderea nupialitii etc. )aralel& se constat
apariia altor stiluri de via familial3 familiile monoparentale& familiile comasate sau
reconstituite& uniunile consesuale& cstoriile #omose%uale sau alte aran+amente sociale.
Cercetrile fcute !n 9uropa& 0.U./.& Canada au sinteti"at factorii care au determinat
sc#imri !n comportamentele nupiale @i !n modelele familiale3
$diminuarea funciilor familiei prin preluarea unora de ctre societate6
$cre@terea gradului de ocupare a femeilor @i dorinei femeilor de promovare social6
14
$cre@terea independenei economice a tinerilor6
$cre@terea veniturilor prin care s$a asigurat unor persoane posiilitatea de a tri
singure @i reducerea masiv a frecvenei cstoriilor pe motive de constr-ngere
economic6
$cre@terea diversitii politice& culturale @i spirituale6
$sc#imri !n moravuri @i cre@terea permisivitii sociale la noile forme de
comportament6
$efecte de contagiune& de !mprumut a unor modele comportamentale de la un grup la
altul @i c#iar de la o societate la alta
18
.
0c#imrile produse la nivel nupial @i se%ual ce s$au asociat cu factori economici&
sociali @i culturali& au determinat apariia unor noi tipuri familiale sau e%tinderea unora
care !nainte erau marginali"ate.
Datorit diminurii ponderii familiilor nucleare !n totalul familiilor e%ist situaii !n
care& !n anumite societi& mai puin de +umtate din populaia adult face parte dintr$o
familie de"organi"at. Dac ponderea familiei nucleare a sc"ut !n 9uropa& ponderea
familiilor consensuale& a mena+elor nefamiliale @i cea a familiilor monoparentale a
crescut.
Familia monoparental este considerat de unii speciali@ti ca fiind un tip special de
familie& pe c-nd alii nu consider acest grup social o familie.
Familia monoparental are c-teva particulariti organi"atorice @i funcionale
specifice& diferite fa de familia cu amii prini. )entru fiecare dintre cei doi apar noi
tipuri de solicitri ce conduc la sc#imri comportamentale. ?elaiile copil$printe capt
diferite forme& iar efectele asupra procesului de cre@tere @i maturi"are psi#ologic a
acestora sunt diferite. Diferena !ntre familiile monoparentale @i cele clasice& nucleare este
de natur structural& pentru c din punct de vedere interacional @i psi#ologic este la fel
de comple% ca @i o familie cu amii printi. 9%ist ca"uri !n care o familie
monoparental nu difer de o familie cu amii prini !n care tatl lipseste pentru o
perioad mai lung de timp. 4n plus& dac tatl din familia monoparental !@i vede regulat
copiii el poate avea o influen mai mare asupra acestora dec-t tatl care lipseste mai
mult timp de l-ng copii.
18
0cutaru& /nca& '2778(& &Familia monoparental de la vulnera'ilitate la autocontrol"& p.114
15
Familia monoparental este anali"at diferit !n modele teoretice diferite. /stfel& !n
modelul tradiional este considerat o e%ceptie& o situaie limit 'prin care unul din soi a
murit& este plecat pentru perioade mai lungi de timp& sau& foarte rar& este separat sau
divorat(& !n care femeile @i copiii 'raii$ prini singuri sunt ca"uri rare( risc s
rm-n fr suport financiar @i s fie nevoite s cear spri+inul familiei de origine.
Con@tienti"area fenomenului monoparental nu s$a fcut rusc& ci odat cu cre@terea
lui @i cu intuirea prolemelor pe care le ridic. )rolema familiilor monoparentale este
din ce !n ce mai des luat !n discuie pentru c repre"int o proporie !nsemnat !n totalul
familiilor din fiecare ar. Datorit acestui lucru pe l-ng prolemele psi#ologice @i cele
interacionale mai apar @i proleme economice @i sociale care transform memrii
familiei monoparentale !ntr$o categorie de de"avanta+ai.
Dificultile pe care familia monoparental le !nt!mpin pot fi3
$ de ordin material3 risc mare la srcie6
$ de ordin iologic3 legate de se%ualitate @i restr-ngerea descendenei6
$ de ordin afectiv3 datorate asenei partenerului& a dragostei con+ugale etc..
Familiile cu copii sunt predispuse& !n ?om-nia& la srcie pentru c fiecare copil
conduce la sporirea c#eltuielilor& av-nd !n vedere c acesta nu contriuie la venitul
familiei& iar alocaia este nesemnificativ !n raport cu costurile necesare cre@terii. /stfel&
F7 > din familiile monoparentale cu unul sau doi copii triesc su limita de su"isten.
Doar cca. 27 > din cele cu un copil @i cca. 17 > din cele cu doi copii pot fi plasate peste
nivelul minim de trai decent
1F
.
Familia monoparental se caracteri"ea" printr$o asimetrie a memrilor si re"ultat
din raportul dintre statusul printelui 'de ocrotire( @i cel al copilului 'de dependen(. Din
punct de vedere cantitativ& familia monoparental poate fi compus din printe @i unul sau
mai muli copii. Din punct de vedere calitativ& aceasta poate avea forme democratice
'adultul este prieten al copilului( sau forme !n care autoritatea adultului este
incontestail.
4ntre familia tradiional @i cea monoparental se !nregistrea" deoseiri
fundamentale. 0pre deoseire de familia traditional& care !ndeplinea funcii cu un impact
po"itiv asupra societii& familia monoparental& de@i ofer protecie @i !ngri+ire
1F
Qtefan& Cristina '2778( &2Familia monoparental. ( a'ordare politic. )diia a **$a rev%ut& p.=5
18
memrilor& precum @i un climat de str-ns afectivitate& este deficitar !n ceea ce prive@te
mediul securi"ant @i modul !n care confer statusul.
Datorit faptului c familia monoparental este ignorat !n ceea ce prive@te politicile
sociale& apar o serie de efecte3 ma+oritatea copiilor instituionali"ai provin din familii
monoparentale& dificulti de adaptare ale copiilor etc. 4n "iua de a"i divorea" mai muli
oameni dec-t !n trecut. Dac !n urm se considera c soii& c#iar dac nu se !neleg treuie
s rm-n !mpreun de dragul copiilor& !n pre"ent& percepia gloal a societii asupra
divorului s$a sc#imat !n mod radical. Divorul nu mai este privit negativ& ci ca o soluie
la o situaie critic. 0epararea afectea" e%istena partenerilor prin resursele economice&
statutul re"idenial& proiectele sau stilul de via& determin-nd sc#imri importante pe
plan spiritual @i afectiv. <otivele divorului pot fi foarte diferite !n funcie de v-rsta
partenerilor& de statusul economic @i socio$profesional& de resursele lor spirituale etc.. De
cele mai multe ori motivele se a"ea" pe e%istena unor resentimente& pe con@tienti"area
faptului c relaiile maritale au devenit stresante& intoleraile @i singura modalitate de a le
pune capt este divorul. 4n general femeile sunt prini singuri @i asigur custodia
copiilor. 9%ist totu@i @i c-teva situaii !n care femeile divorate !ncredinea" custodia
copiilor.
Cele mai multe familii monoparentale au ca susintor unic femeile '= din 17 prini
sunt femei(. <amele singure pre"int c-teva caracteristici comune3
$ e%tinderea unor sarcini ce nu le sunt specifice @i care necesit timp @i energie.
/ceste sarcini ale rolului nu pot fi !ndeplinite cu ma%im eficien. Femeile cu un nivel
ridicat de @colari"are @i cu posiiliti financiare !nt-mpin& de oicei& mai puine
dificulti dec-t cele cu un nivel de pregtire sc"ut. /cestea din urm re"olv mai greu
prolemele legate de asentarea de la serviciu datorat !molnvirii copilului& !ngri+irii @i
supraveg#erii copiilor mici6
$ apar sc#imri !n relaia cu copilul. 4n multe ca"uri& mama !mpreun cu primul
copil !@i !mpart rolul parental pentru c !i face confidene& consolid-ndu$i astfel rolul
printelui asent. Consecina este c maturi"area copilului se petrece !nainte ca acesta s
fie pregtit.
4n ceea ce prive@te familia monoparental condus de tat putem spune c aceasta
constituie o minoritate. Caracteristicile comune ale tailor singuri sunt3
1F
$au o mai mare liertate financiar dec-t mamele singure datorit nivelului mai ridicat
de @colari"are6
$au ailitatea de a satisface nevoile emoionale ale copiilor6
$cer mai mult independen de la copiii lor spre deoseire de ali prini6
$prefer s fac noi cunostine& dar evit activitile sociale unde sunt pre"ente cupluri
cstorite. Cre@te totu@i implicarea !n activiti politice& de studiu sau de antrenament
formativ suplimentar6
$taii singuri divorai sunt satisfcui de statutul lor @i se consider ine adaptai spre
deoseire de cei vduvi care !nt-mpin dificulti datorit lipsei de pregtire pentru
aceasta e%perien.
Compar-nd familiile monoparentale conduse de tai @i cele conduse de mame s$a
oservat c taii !@i !ndeplinesc rolul parental !ntr$o manier competitiv care are efecte
po"itive asupra profilului psi#ocomportamental al copilului. Copiii din aceste familii
aprecia" @i evaluea" gradul de investiie afectiv al acestuia !n mod superior fa de cei
care aparin unei familii cu amii prini.
9%ist mai multe tipuri de familii monoparentale. Clasificarea acestora se face
dup diferite criterii.
Dup calitatea @i performana interaciunilor identificm3
$familii monoparentale camuflate 'c-nd un printe nu interacionea" psi#ologic dec-t
!n mic msur& !n ciuda faptului c este pre"ent !n cadrul familiei(6
$familii monoparentale !n care e%ist legturi numai !ntre copii& nu @i !ntre prini
'cuplu divorat& dar care are gri+ de copii(6
$familii monoparentale !n care un printe este asent fi"ic pentru c a prsit
localitatea pentru o perioad de timp mai lung sau este spitali"at& deinut etc.6
$familii monoparentale !n care unul din prini e decedat6
$familia monoparental propriu$"is re"ultat !n urma divorului6
$familia monoparental !n care nu e%ist o relaie legali"at !ntre prini 'format din
copil @i printele necstorit(.
Dup numrul memrilor unei familii e%ist familii monoparentale inare 'doi
memri(& teriare 'trei memri( etc. .
0e consider ca orice familie include trei dimensiuni3
1D
$ dimensiunea structural ce se refer la numrul @i calitatea familiei din punct de
vedere al relaiilor de rudenie6
$ dimensiunea interactiv a organi"rii familiei ce include procesele de
comunicare @i de contact !ntre memrii familiei6
$ dimensiunea psi#ologic ce include particularitile memrilor @i sentimentul
ata@amentului @i identitii comune a memrilor.
Familia monoparental are multiple consecine asupra copiilor. Cercetrile asupra
efectelor pe care familia monoparental le are asupra copiilor au condus la conclu"ii
diferite. )e de o parte se consider c e%ist riscuri mari pentru copil datorit faptului c
atunci c-nd unul din prini lipse@te pentru o perioad mai lung de timp familia nu mai
funcionea" !ntr$o manier sntoas dar pe termen mediu se consider c suportul
social @i comunicarea eficient conduc la sntatea fi"ic @i mental a copiilor din
familiile monoparentale.
?eacia copiilor la separare este variail& !n funcie de mai muli factori3 v-rst&
timpul care a trecut de la divorul prinilor& climatul ce caracteri"e" relaiile prinilor !n
timpul divorului @i dup etc. .
4n funcie de v-rst& copiii mici vor fi cei mai afectai. De"voltarea lor general e
ulversat& pe de o parte devenind neasculttori& c#iar agresivi& mai puin afectuo@i& iar pe
de alt parte par a deveni dependeni. Aa copiii de @ase$opt ani se constat e%istena unor
sentimente de tristee& frustrare& an%ietate @i confu"ie. 9i triesc acut un conflict de
loialitate& caut-nd contactul cu printele asent. Aa aceast v-rst ieii par mai
vulneraili& av-nd proleme @colare @i de integrare social. Aa copiii de =$12 ani
con@tiina separrii prinilor este mai clar& iar ei se manifest mai discret& fiind capaili
s lupte !mpotriva strilor psi#ologice care$i domin. Totu@i& ei trec adesea prin stri de
an%ietate& ru@ine& durere @i un sentiment al neputinei care se poate e%prima prin furie la
adresa printelui considerat de ei vinovat sau !mpotriva amilor prini. 4n adolescen&
reaciile la separarea prinilor !mrac o gam mai divers6 de la furie& tristee @i
sentimente de ameninare @i nelini@te !n privina viitorului& la decepie& indignare sau
c#iar dispre pentru prini.
Fiind pus !n situaia de a rm-ne cu un printe 'de cele mai multe ori cu mama( el !l
va !nvinovi pe cellalt sau se va !nvinovi pe sine !nsu@i pentru c sentimentele sale
1=
vor fi de respingere& vinovie& neputin. /ceste sentimente !l vor face antisocial&
revoltat& nevrotic sau comple%at.
, diferen !ntre familiile monoparentale @i cele cu amii prini este aceea c !n al
doilea tip de familie e%ist o distriuire a responsailitilor. 4n ca"ul familiei
monoparentale condus de mam e%ist o tensiune !n adoptarea rolului parental care
cre@te pentru c responsailitile tatlui treuie acum !ndeplinite de mam
1D
. 4ncercarea
acesteia de a !ndeplini amele roluri parentale conduce fie la restr-ngerea sferei
comportamentale specifice fiecarui rol& fie la e%agerarea unor tipuri de conduit din sfera
rolului matern. 0arcinile familiale @i e%trafamiliale rpesc mai mult timp mamei @i
consecina este diminuarea timpului disponiil pentru relaionarea cu copilul.copiii si.
9ste adevrat c funcia sociali"atoare este diminuat din cau"a asenei unui printe
'care determin lipsa afectivitii(& dar treuie s inem seama @i de faptul c @i !n
familiile cu amii prini aceast funcie este din ce !n ce mai puin !ndeplinit. /cest
lucru se datorea" faptului c @coala intervine din ce !n ce mai mult !n acest proces
prelu-nd atriuiile familiei. Cu putem afirma c familia monoparental are o influen
negativ asupra copilului datorit diminurii unor funcii din moment ce @i familia clasic
se confrunt cu astfel de proleme.
Unii speciali@ti consider c @ansele copiilor de a avea re"ultate slae la testele de
inteligen sau de a avea un comportament criminal depind !n foarte mare masur de
situaia din familie& situaie care este influenat de pre"ena tatlui. Totu@i& doar pentru c
tatl nu este vi"iil nu !nseamn c este asent pentru c un printe divorat poate avea
contacte cu copiii si @i !i poate influena de@i nu este pre"ent !n familie. C#iar @i printele
decedat poate avea o influen asupra copiilor prin amintirea pe care ace@tia i$o poart.
Dac tatl este asent !n timpul copilriei e%ist posiilitatea ca dorina de reali"are a
acestuia s fie reprimat. Copilul nu va avea !ncrederea de sine care este necesar pentru
a$@i fi%a oiective @i pentru a !ncerca s le ating. Din acest motiv structurarea
personalitii lui va rm-ne deficitar& mai ales din punct de vedere al orientrii ctre un
viitor personal @i al relaiilor e%trafamiliale. :nsuficiena patern las amprente crude
asupra copilului& iar sociali"area lui are @anse foarte mari s fie deficitar. Conclu"ia
general este aceea c asena prinilor poate genera proleme de identitate pentru
copil
1=
.
1D
;oinea& <.' 1==D(& 1Familia !i evoluia sa istoric & p. =8
1=
;oinea& <. '1==3(& &+ociologia familiei, p.54
27
)rintele nu treuie s$@i arate niciodat superioritatea fa de copil pentru c acest
lucru !i poate descura+a sau intimida foarte mult. Copiii simt nevoia s fie mereu !n
atenia adulilor& dar asta nu !nseamn c nu treuie s$i lsm s cunoasc efectele reale
ale aciunilor lor. Aiertatea de mi@care este un factor deoseit de important pentru
de"voltarea @i pentru maturi"area lor social.
9fectele familiei monoparentale pe termen scurt @i mediu asupra copiilor sunt
diferite de cele asupra prinilor. )rinii care asigur custodia manifest o influen& dar
aceast influen nu se manifest !n toate privinele. C#iar dac relaiile printelui cu
rudele fostului so nu se mai manifest din punct de vedere legal @i se diminuea" din
punct de vedere al interaciunii @i comunicrii& nu acela@i lucru se !ntampl cu relaiile
dintre copii @i rude.
Copii continu s se considere ai amilor prini pentru c !n ciuda faptului c rolul
printelui ce locuie@te cu ei cre@te& nu !nseamn c rolul ceiluilalt se diminuea" din
punct de vedere psi#ologic pentru copii. )rintele este asent din familie numai din punct
de vedere interacional nu @i din punct de vedere psi#ologic. Comunicarea dintre copil @i
acesta se pstrea" fie c#iar @i numai prin intermediul telefonului sau al timpului pe care
!l petrec !mpreun la sf-r@it de sptm-n sau !n vacane.
4n ?omania& +ustitia nu permite !ntotdeauna amilor prini s pstre"e legtura cu
copiii lor @i uneori c#iar printele care asigur custodia !ncearc s !mpiedice orice
interaciune !ntre fostul partener @i copii. :at motivul pentru care unii speciali@ti
consider c ceea ce dunea" copilului nu este faptul c trie@te !ntr$o familie
monoparental& ci mediul familial al acestuia.
Copiii din familiile monoparentale conduse de mam se caracteri"ea" printr$o
maturi"are timpurie datorit faptului c de la v-rste mici treuie s re"olve diferite sarcini
domestice @i sunt investii cu rolul de parteneri. Datorit faptului c mama singur adic
uneori de la rolul de printe @i devine un fel de partener al celui mai !n v-rst copil sunt
sporite raporturile de comunicare privitoare la aspecte legate de via. <ama gse@te !n
copilul cel mai !n v-rst un suport emoional& determin-ndu$l pe acesta s se maturi"e"e
!nainte de vreme. Copilul preia treptat rolul printelui asent& iar conflictele ce apar tind
s le imite pe cele vec#i. Datorit faptului c cel mic poate fi pedepsit pentru c se
comport ca fostul so& copiii nu !@i pot e%prima sentimentele @i tririle tensional$
21
conflictuale. 4n timp& pot aprea !ns reacii mascate su forma unor somati"ri sau
conduite nevrotice
27
.
4n ca"ul !n care familia monoparental este condus de tat& copiii au mai puine
atriuii !n ceea ce prive@te treurile casei pentru c printele caut a+utor !n afara
cadrului familial @i de aceea spri+inul copiilor este mai redus dec-t !n familiile conduse de
mam.
9%periena unui printe singur aduce sc#imri !n relaia printe$copil& sc#imri ce
se pot produce !n funcie de timpul petrecut de mam 'tat( !n familie& de modul !n care
separarea a afectat pe copii sau pe printi& de modul !n care prinii @i copiii au adoptat
noi stiluri de via.
/lt constatare a cercetrilor speciali@tilor este aceea c reducerea numrului de
memrii ai familiei are o influen asupra copiilor !n ceea ce prive@te gradul satisfaciei
produse de comunicare. 0e intensific interaciunea copil$printe singur& cre@te gradul de
afeciune @i scade ostilitatea. Totu@i& conform unor speciali@ti performanele intelectuale
@i @colare ale copiilor sau de"voltarea lor psi#ologic nu sunt influenate de structura
familiei. ,dat cu separarea dispar conflictele anterioare dintre prini @i se !munte@te
climatul familial. 4n familia monoparental va scdea inegalitatea de status dintre printe
@i copil @i se va instaura ec#ilirul !n relaiile familiale& ec#iliru ce va favori"a evolutia
psi#o$sociala a copilului.
4n ceea ce prive@te impactul pe care divorul !l are asupra copiilor& precum @i
sentimentul c a pierdut un printe& s$a constatat c ceea ce influenea" fundamental
copilul este conte%tul !n care se petrece separarea. Dac atmosfera este ostil& copiii vor fi
!ncercai de sentimente negative 'team& vinovie( @i comportamente negative
'iritailitate& agresivitate(. <a+oritatea cercetrilor au avut ca suieci copii care
proveneau at-t din familii 1intacte2& c-t @i din familii destrmate @i au cutat s
evidentie"e diferene statistice !ntre grupuri. Totu@i& re"ultatele oinute nu au fost
concludente datorit mai multor factori
21
3
$ desprirea se poate produce !naintea divorului& iar copiii& reacionea" mai
puternic la desprire dec-t la divorul propriu$"is6
27
0tefan& C.& '2778( Familia monoparentala & 9d. )olirom& :asi& p. F8
21
)opescu$ Grum& 0perana '2773(&"De%voltri di%armonice de personalitate n copilrie !i adolescen,
p.=3
22
$ desprirea poate avea loc !n diferite moduri3 fie printr$o desprire rusc& fie
datorit deselor plecri @i reveniri& astfel !nc-t msurarea reaciilor copiilor treuie s fie
corelat cu scala de timp a separrii& respective divorului6
$ separarea prinilor se poate petrece !n diferite momente ale de"voltrii fi"ice @i
emoionale ale copiilor. Datorit acestui fapt& dar @i datorit diferenelor de temperament
este aproape imposiil ca cei mici s reacione"e in acelasi fel.
Copilul se va identifica cu printele 1un2. Consecina const !n apariia unor efecte
psi#ologice legate de identificarea de rol de se%. Giatul rmas cu mama va fi supus
fenomenului de supraprotecie maternal. Fata ar putea fi sociali"at negativ& educat !n
spiritul aversiunii fa de rai.
Cercetrile efectuate au demonstrat faptul c divorul poate conduce la diminuarea @i
ignorarea sarcinilor parentale !n ceea ce prive@te cre@terea @i educaia copilului3 controlul
antura+ului& supraveg#erea performanelor @colare& a modului de petrecere a timpului lier
etc. 9@ecul grupului familial este de fapt e@ecul procesului de sociali"are datorit faptului
c& asena unui printe& determin identificarea cu un singur model parental al copilului.
Conflictele parentale& aandonarea rolurilor parentale vor afecta personalitatea copilului
care va tri sentimentul aandonului @i insecuritii.
)e termen lung efectele familiei monoparentale asupra copiilor pot fi negative. De
cele mai multe ori odat cu sc#imarea structurii familiale sunt adoptate unele msuri de
adaptare la noua situaie. 4n ?om-nia& situaia veniturilor prinilor singuri este grav.
Datorit faptului c salariul repre"int principala surs de venit& iar copiii un factor
principal care facilitea" instalarea srciei& ma+oritatea familiilor din aceast categorie
triesc su nivelul minim de su"isten. , astfel de msur este sc#imarea locuinei cu
una mai mic @i care necesit c#eltuieli mai mici. De@i apar avanta+e financiare& evoluia
copilului poate fi influenat negativ. <utarea !ntr$un cartier mai ieftin caracteri"at de
srcie @i delicven va influena comportamentul memrilor familiei. Datorit faptului c
printele singur !@i va putea supraveg#ea mai puin copiii dec-t amii prini e%ist o
posiilitate foarte mare ca cei mici s cad prad unor influene negative
22
.
9fectele familiei monoparentale asupra copiilor sunt multiple @i nu sunt !n totalitate
cunoscute. Tocmai de aceea ele rm-n o permanent provocare pentru cercettori.
22
0cutaru& /nca& '2778(& &Familia monoparental- de la vulnera'ilitate la autocontrol", p../
23
Capitolul 2
2.1 Copilul i familia monoparentala/ familia biparentala
Una dintre prolemele cronice cu care se confrunta societatea noastra este familia
monoparentala care coe%ista su presiuni economice L plecarea la munca !n strainatate
24
are loc su spectrul de a avea o stare materiala mai una& de a &&reusi !n viata&& iar de
multe ori acest proces ireversiil are implicatii dramatice pentru copii ramasi !n tara.
Familia este cea care confera siguranta si primul model de apartenenta la un grup& la o
matrice cu care copilul se identifica si prin care !si de"volta propria autonomie si propria
identitate. ,rice modificare pe care aceasta matrice o suporta& !si pune amprenta si asupra
de"voltarii copilului si a modului !n care reuseste sa se adapte"e la noua realitate.
0tructura afectiva a copilului este deoseit de fragila !n special la varstele mici si
sensiila la orice sc#imare ce o poate pune !n pericol. 9ste esential sa !ntelegem modul
!n care percep copii aceasta 1plecare2& trairile si asteptarile lor
23
.
De multe ori deci"ia plecarii parintelui.parintilor !n strainatate se ia rusc fara
pregatirea emotionala a copilului.copiilor iar aceasta &&mutare&& este resimtita atat !nainte
cat si dupa plecare ca un aandon L copilul poate deveni furios& confu"& aatut& trist&
violent& pot aparea re"ultate scolare slae& tendinte de i"olare. <ulti parinti nu fac
legatura !ntre plecarea lor si manifestarile copilului !n afara unui conte%t familial
modificat care e%prima drama copilului ca o portavoce a suferintei !ntregii familii care
trece printr$un moment dificil de separare si asumare.
0ituatia de separare este resimtita de catre copil ca un de"nodamant tragic !n care se
vede nevoit sa renunte la unul din parinti definitiv& ca pe o parasire.
4n ciuda e%plicatiilor !n care i se comunica faptul ca parintele merge acolo pentru a
castiga ani& pentru a$i trimite acasa& pentru a$i cumpara multe lucruri pe care si le
doreste si pe care nu le are& aceasta motivatie materiala este o satisfactie de scurta durata
pentru copil& care ramane e%trem de afectat !n plan emotional si nu gaseste e%plicatii
acestei 1parasiri2
24
.
4ntotdeauna parintele care pleaca este perceput ca cel care 1paraseste2 familia si
copilul resimte aceasta plecare ca pe un aandon./ceasta suferinta traita su amplificarea
unei nesigurante !l pune pe copil !n iposta"a unor acte cum ar fi 3 !molnaviri repetate&
refu"ul de a mai merge la gradinita.scoala& aparitia unei stari de iritailitate !nsotita
adesea de manifestari agresive& o instailitate afectiva caracteri"ata de cresterea e%cesiva
a sensiilitatii si de aparitia plansului frecvent& dorinta de a se i"ola& de a sta singur&
23
0tnciulescu& 9lisaeta. +ociologia educaiei familiale& :a@i& 9ditura )olirom.1==F& p.53
24
Qtefan& Cristina. Familia monoparental 0 1specte privind protecia social& Gucure@ti &9ditura
/refean. 2771& p.D5
25
aspectul melanc#olic.aatut& o pasivitate 'lipsa c#efului pentru activitati(& o stare de
agitatie 'permanent !si cauta ceva de facut pentru a uita(.
Copilul resimte nesiguranta !n urma separarii cuplului parental ca si cum familia sa
s$ar fi destramat& iar destramarea ei pune !n pericol propria lui securitate. 9ste speriat& iar
teama sa se amesteca adesea cu confu"ia de a nu stii unde a plecat& daca se mai !ntoarce&
cand se !ntoarce& cat va sta& cand va veni. Foarte multe !ntreari fara raspunsuri& multa
incertitudine care creea"a teama. 0tarea copilului este !n stransa legatura cu cea a
parintelui care ramane cu el acasa si care poate fi la fel de afectat de sc#imarea produsa&
dar tentat sa nu arate copilului cum se simte
25
.
Gloca+ul sau lipsa unei comunicari despre ce s$a !ntamplat& lipsa de !mpartasire a
emotiilor $ cum se simte fiecare& ce s$a !ntamplat& duce iremediail pe de o parte la
ruperea afectiva si de celalalt parinte ramas cu copilul sau este posiil sa apara o dorinta
de fu"iune asoluta menita sa acopere golul creat de plecarea celuilalt parinte.
Copii au nevoie sa stie ceea ce urmea"a sa se !ntample !n familie& sa ia parte la
deci"iile importante& sa li se e%plice motivul pentru care se !ntampla anumite lucruri si
pentru care se iau anumite deci"ii. 0a fie !ntreati cum simt aceste sc#imari& care este
atitudinea lor. Confu"ia si teama lor poate scadea daca primesc vesti cu privire la locul
unde se afla parintele& ce face acolo& cand va veni& daca pastrea"a o relatie constanta cu el
fie direct& fie prin intermediul celuilalt parinte
28
.
4n ciuda unei asente !ndelungate a parintelui plecat este imperios necesar sa se
mentina amprenta pre"entei parintelui pentru ca acel copil sa nu resimta asenta ca o
pierdere totala L travaliul unui doliu de durata. Cu suntem !n masura sa +udecam un
parinte care pleaca& atata timp cat realitatea si motivele aferente ei nu !i sunt favoraile
pentru asigurarea unei unastari si stingerea nevoilor la un nivel decent de viata. /ceste
deci"ii duc la o multitudine de reactii ale copilului care treuie !ntelese si elaorate
!mpreuna cu copilul.
Ca"ul special al familiei monoparentale nu e oligatoriu sa pornesca !ntr$un puseu de
anali"a& de la pre+udecata insuccesului asigurat. 0i categoric nu se poate !ncadra cu un
procent prea mare !n categoria cu parintele *face$tot* si& mai ales& *este tot* R Diada copil$
25
<itrofan :olanda& <itrofan Cicolae& Familia de la 1 la 2 $ 3ic dicionar al 4ieii de Familie& Gucure@ti&
9ditura Qtiinific& 1==1& p.32
28
<itrofan& :olanda& Cuplul Con#ugal, 1rmonie !i Di%armonie& Gucure@ti& 9ditura Qtiinific @i
9nciclopedic& 1=D=& p.1D
28
parinte pre"ent va cuprinde& pentru totdeauna triada parinte$asent$copil$parinte$ pre"ent.
4si poate asuma parintele pre"ent sarcinile sale si pe ale celui asent !n mod integralS Ce
!nseamna aceasta presiune social$emotional$economica pentru elS Dar pentru minorul
prins& de multe ori !ntre transeele unui ra"oi cu nuante de la cald la rece care determina
confu"ii ireversiileS
2F
De multe ori parintele uita de anga+amentele luate iar dificultatile de adaptare
presea"a parintele cu un rol$status modificat& caruia !i este dificil sa *prinda* calea de
mi+loc !n relatiile cu copilul sau. Ca si copilul& parintele ramas poate trece prin stari
emotionale pe care nu si le$a imaginat si !n acelasi timp& nu poate uita de pre"enta
copilului spectator si vulneraili"at de situatie.
Ca"urile particulare ale copilului$prolema provenit dintr$o familie monoparentala
seamana& uneori cu cele ale copilului ce provine dintr$un cuplu marital !n deriva. Copilul
e%perimentea"a de"radacinarea sa& !ntr$un moment !n care coloana sa morala este !nca
fragila. 9ste de"orientat si va de"volta diferite mecanisme defensive pentru protectia eu$
lui sau. Copilul$prolema din familia monoparentala traieste distrugerea triadei privindu$
si parintii cu mirare !mpletita cu furie& de"amagire& tristete $ a+ungand din pacate& la
asumarea unei vinovatii e%plicative situational
2D
.
Copilul cu un parinte are un traseu emotional etapi"at& se simte aandonat& nedreptatit
si !n functie de se%ul sau& de relatia anterioara cu parintele asent& de propria personalitate
$ se va comporta diferit L de la ca" la ca".
/stfel& un aietel se poate alia uneori cu mama& cu care a ramas resimtind plecarea
tatalui ca pe o necesitate si de aici derivand starea de ine !n familie. 4n acest ca" e
oligatoriu ca mama sa pastre"e ec#ilirul parteneriatului& nelasand ca aiatul sa preia
rolul$statusul de sot. )entru ca !n acest punct pot aparea mai multe tipuri de pericole&
!mpiedicand de"voltarea naturala a minorului. <ama !l va determina prin atitudinea sa
matura si ec#ilirata sa !nteleaga ca $ el $ aietelul $ va fi un a+utor nesperat si necesar& ca
se a"ea"a pe el& mai mult decat !n trecut& nesacrificandu$si propria evolutie pentru a oferi
suport mamei. 9l$aiatul e un spri+in& dar !si asuma prioritar rolul de fiu
2=
.
2F
Garan )escaru& /dina& Familia a%i $ ( perspective socio$pedagogic& Gucure@ti &9ditura /ramis 2774&
p.54
2D
<i#ilescu& loan, Familia n societile europene& Gucure@ti& 9ditura Universitii& 1===& p.=4
2=
;oinea <aria& 5si6osociologia familiei& 9d. Universitii Gucure@ti& 1==8& p.F=
2F
4n societatea noastra& familiile monoparentale sunt considerate aateri de la familia
clasic$iparental. Familia cu mam @i tat repre"int idealul si de aici toate
interpretarile de rigoare.
)ercepiile negative sunt alimentate de pre+udecata conform creia copii se de"volt
mai ine !ntr$o familie de tip nuclear& dec-t !n cadrul uneia cu un singur printe. Dar se
@tie c familia monoparental !nt-mpin dificulti de ordin material 'fiind una din
familiile cu un risc mare de srcie& e%ist-nd un singur venit @i necesiti de consum
sporite prin pre"ena mai multor persoane& dintre care @i a copiilor !n cre@tere(6
disfuncionaliti de factur iologic 'proleme legate de se%ualitate @i restr-ngerea
descendenei(6 deficiene afective 'implicate de asena partenerului adult& a dragostei
con+ugale @i a apariiei unor frustrri legate de rolurile e%tinse !n neconcordan cu
resursele& inclusiv cele suflete@ti(.
37

Deprivarea paterna !nseamn5 lipsa unui model autoritar pentru copil& ceea ce poate
duce la o autoritate e%agerata din partea celuilalt parinte. /cest lucru !i poate afecta
sanatatea mentala.
Cercetrile efectuate referitoare la consecinele suportate de copii crescui !n familii
monoparentale au demonstrat c e%ist aspecte negative. De pild& ei pot suferi depresii
puternice @i pot fi stresai !n plan emoional& pot afi@a un comportament nepotrivit la
@coal& pot avea dificulti de adaptare @i pot fi forai s preia responsailiti de adult&
de timpuriu.2
31
.
/+un@i la maturitate ace@ti copii !si vor transfera tendintele de a forma familii
monoparentale& reali"ri materiale @i profesionale sc"ute& dificulti de formare a unor
relaii de durat cu partenerii. 4n esen& copii care cresc !ntr$o familie cu un singur
printe iologic triesc mai ru& !n general& dec-t cei crescui de amii prini& care
locuiesc !mpreun& indiferent de ras @i mediul educaional al acestora& indiferent de
faptul ca prinii sunt sau nu cstorii atunci c-nd se na@te copilul @i indiferent de faptul
c printele care locuie@te cu el se recstore@te sau nu.
Un numr considerail de cercettori a suliniat faptul ca implicaiile sociale difer !n
familiile !n care prinii nu sunt cstorii faa de cele !n care e%ista doar un adult.
Declinul aprut !n urma lipsei tatlui pre"int consecine de lunga durata 3 criminalitatea&
violena de tip +uvenil a crescut o perioad !n care numrul total al tinerilor a rmas
37
/dina Gran )escaru& Familia a%i. ( perspectiv socio$pedagogic& 9d. /ramis& Gucure@ti& 2774& p.D3
31
/dina Gran )escaru& Familia a%i. ( perspectiv socio$pedagogic& 9d. /ramis& Gucure@ti& 2774& p.15
2D
relativ stail. Tulurrile de #rana @i rata depresiei au !nregistrat cre@teri masive printre
tinerele adolescente. 0uicidul !n ca"ul tinerilor s$a triplat. /u"ul de droguri @i consumul
de alcool& de@i s$a mai diminuat !n ultimii ani& continu sa ai o rat ridicat. ?e"ultatele
la testele de aptitudini @colare au !nregistrat o scdere de aproape D7 de puncte&
ma+oritatea nefiind determinata de diversificarea tipurilor de elevi care dau testul. 0rcia
s$a TmutatU de la cei !n v-rsta la cei tineri& din numrul celor sraci 3D> fiind copii.*
32
)rolema familiilor monoparentale este luat !n discuie tot mai des pentru c
repre"int o proporie !nsemnat !n totalul familiilor din fiecare ar. 4n ?om-nia&
numrul copiilor care s$au nscut !n afara cstoriei era !n 2712& de 2=8.D72. 4n ciuda
acestui fapt aceste familii treuie s !@i re"olve singure prolemele pentru c statul se
ocup de familiile nucleare care dein proporia ma+oritar. Datorit acestui lucru pe
l-ng prolemele psi#ologice @i cele interacionale mai apar @i proleme economice @i
sociale care transform memrii familiei monoparentale !ntr$o categorie de de"avanta+ai
care tind sa devina &&paria&&.
Aipsa paternului poate avea grave urmri3 copii sunt predispu@i !ntr$o msura mai
mare spre delincven. Cumrul mare de adolescente care rm-n !nsrcinate precum @i
au"ul asupra copiilor sunt consecine ale faptului menionat. Femeile sunt mai
predispose a fi victimele crimelor violente& dac sunt necstorite sau divorate& iar tinerii
rai neata@ai unui cmin au tendina de a fi mai agresivi& violeni& !nclinai spre au"ul
de sustane inter"ise6 ei sunt& de asemenea& predispu@i la o moarte prematura din cau"a
olilor& accidentelor sau a negli+rii de sine. 9i constituie ma+oritatea delincvenilor&
criminalilor& consumatorilor de droguri de toate felurile
33
.
Familiile cu copii sunt predispuse& !n ?om-nia& la srcie pentru c fiecare copil
conduce la sporirea c#eltuielilor& av-nd !n vedere c acesta nu contriuie la venitul
familiei& iar alocaia este nesemnificativ !n raport cu costurile necesare vietii de "i cu "i.
/stfel& F7 > din familiile monoparentale cu unul sau doi copii triesc su limita de
su"isten. Doar cca. 27 > din cele cu un copil @i cca. 17 > din cele cu doi copii pot fi
plasate peste nivelul minim de trai decent.
<itc#ell )earlstein afirma ca3 &&F7> dintre copii aflai !n instituiile statului provin
din familii fr prini sau cu printe unic*& c &&87> dintre violatorii americani au crescut
!n cmine& fr tata*& ca &&D7> dintre adolescenii din spitalele de psi#iatrie provin din
32
/dina Gran )escaru& Familia a%i. ( perspectiv socio$pedagogic& 9d. /ramis& Gucure@ti& 2774& p.D7
33
2=
familii destrmate*& ca 1trei din patru sinucideri ale tinerilor apar !n casele din care
lipse@te un printe* @i ca &&F2> dintre criminalii adolesceni au crescut fr tat*
34
.
Un alt motiv al riscului srciei ar putea fi lipsa contriuiei unui printe la unstarea
familiei fie datorit faptului c este @omer sau divorat& fie datorit faptului c a decedat
sau este olnav. <arginali"area @i e%cluderea social se refer la P!mpingerea2 anumitor
indivi"i sau grupuri sociale spre i"olare @i acces limitat la formele de putere social&
economic& politic @i la resursele comunitii respective.2 9%cluderea social repre"int
fenomenul social ma+or al contemporaneitii pentru c el relev apariia unor noi
proleme sociale @i necesitatea de a sc#ima ceva din punct de vedere social.
Garara Defoe H#ite#ead adaug o alt dimensiune imaginii& afirm-nd c &&22= dintre
copii din familiile cu un singur printe vor trece !n timpul copilriei& vreme de F ani sau
mai mult& printr$o perioad de srcie !n comparaie cu doar 2> dintre copii cu doi
prini.* 9a notea" faptul ca 3 &&doi din trei copii din familiile cu printe unic sunt mai
dispu@i la proleme emoionale @i de comportament dec-t cei din familiile cu doi
prini*
35
.
Familia monoparental re"ida !ntr$o asimetrie a memrilor si re"ultat din raportul
dintre statusul printelui 'de ocrotire( @i cel al copilului 'de dependen(. Din punct de
vedere cantitativ& familia monoparental poate fi compus din printe @i unul sau mai
muli copii. Din punct de vedere calitativ& aceasta poate avea forme democratice 'adultul
este prieten al copilului( sau forme !n care autoritatea adultului este incontestail.
/tunci c-nd familiile se destram& taii continu sa$@i vad copii& c#iar dac mamele
au custodia acestora. Un studiu arata !ns ca doar un copil din @ase !@i vede tatl o data pe
sptm-n. Cercettorii au gsit o mulime de motive de !ngri+orare pentru faptul ca celor
crescui !n familiile fr tata le lipsesc efectele sociali"rii po"itive& disponiile copiilor
din familiile iparentale. 0ociologul )openoe acorda o importanta tatlui !n ceea ce
prive@te rolul sau de model at-t pentru fiica& dar @i pentru fiul sau 6 comportamentul
special al tatlui& precum @i alte aspecte ale implicrii sale !n familie& asociate cu
ac#i"iionarea de ctre copii a unor caliti variate& de la empatie pana la ailitai de tip
matematic. 0criind despre modul !n care taii au tendina de a se +uca cu copiii lor&
34
35
;oinea& <.& '2775( articolul 13onoparentalitatea si statutul marital al femeii din 7omania" in 0ociologie
?omaneasca& vol.:::& nr.3& p.45
37
scriitorul )openoe sugerea" c 3 modul !n care se +oac taii are efecte !n tot& de la
diri+area emoiilor pan la inteligenta @i reali"ri @colare*
38
.
Taii singuri pun familia pe primul plan& interesul pentru performanta profesionala
devine mai sc"ut !n comparaie cu interesul familial.
Datorit faptului c familia monoparental este ignorat !n ceea ce prive@te politicile
sociale& apar o serie de efecte de durata 3 ma+oritatea copiilor instituionali"ai provin din
familii monoparentale& dificulti de adaptare ale copiilor etc. 4n "iua de a"i divorea"
mai muli oameni dec-t !n trecut. Dac !n urm se considera c soii& c#iar dac nu se
!neleg treuie s rm-n !mpreun de dragul copiilor& !n pre"ent& percepia gloal a
societii asupra divorului s$a lierali"at. Divorul nu mai este privit negativ& ci ca o
soluie la o situaie critic care nu mai are re"olvare. 4n martie 2712 numrul femeilor
divorate cu copii era de 3=2.88D. 9%ista o legatura cu faptul c cu c-t numrul copiilor
este mai mic cu at-t divorurile sunt mai frecvente. 0epararea afectea" e%istena
partenerilor prin resursele economice& statutul re"idenial& proiectele sau stilul de via&
determin-nd sc#imri importante pe plan spiritual @i afectiv. <otivele divorului pot fi
foarte diferite !n funcie de v-rsta partenerilor& de statusul economic @i socio$profesional&
de resursele lor spirituale etc. De cele mai multe ori motivele se a"ea" pe e%istena unor
resentimente& pe con@tienti"area faptului c relaiile maritale au devenit stresante&
intoleraile @i singura modalitate de a le pune capt este divorul. 4n general femeile sunt
prinii singuri care asigur custodia copiilor. 9%ist totu@i @i c-teva situaii !n care
femeile divorate !ncredinea" custodia copiilor sotilor
3F
.
Compar-nd familiile monoparentale conduse de tai @i cele conduse de mame s$a
oservat c taii !@i !ndeplinesc rolul parental !ntr$o manier competitiv care are efecte
po"itive asupra profilului psi#ocomportamental al copilului. Copii din aceste familii
aprecia" @i evaluea" gradul de investiie afectiv al acestuia !n mod superior fa de cei
care aparin unei familii cu amii prini.
9%periena de a fi printe singur este un tip de e%perien aparte. Femeile @i raii&
prinii singuri& se confrunt cu o serie de proleme re"ultate din con+ugarea rolurilor
profesionale @i parentale. Msirea soluiilor funcionale @i pstrarea ec#ilirului psi#o$
afectiv personal @i al familiei sunt direct proporionale cu nivelul de pregtire. )ersoanele
38
/dina Gran )escaru& Familia a%i. ( perspectiv socio$pedagogic& 9d. /ramis& Gucure@ti& 2774& p.=5
3F
Qtefan& C.& '2778( Familia monoparentala & 9d. )olirom& :asi& p.53
31
cu studii superioare fac mai ine fat solicitrilor. Ca tendine generale& prinii singuri
permit mai mult independenta copiilor lor
3D
.
4n funcie de v-rst& copii mici vor fi cei mai afectai. De"voltarea lor general e
ulversat& pe de o parte devenind neasculttori& c#iar agresivi& mai puin afectuo@i& iar pe
de alt parte par a deveni dependeni. Aa copii de @ase$opt ani se constat e%istena unor
sentimente de tristee& frustrare& an%ietate @i confu"ie. 9i triesc acut un conflict de
loialitate& caut-nd contactul cu printele asent. Aa aceast v-rst ieii par mai
vulneraili& av-nd proleme @colare @i de integrare social. Aa copii de =$12 ani con@tiina
separrii prinilor este mai clar& iar ei se manifest mai discret& fiind capaili s lupte
!mpotriva strilor psi#ologice care$i domin. Totu@i& ei trec adesea prin stri de an%ietate&
ru@ine& durere @i un sentiment al neputinei care se poate e%prima prin furie la adresa
printelui considerat de ei vinovat sau !mpotriva amilor prini.
Femeile prini unici se confrunta cu dificulti financiare iar raii prini unici cu
dificulti domestice. Copii din familiile monoparentale care au ca repre"entant mama& se
maturi"ea" mult mai devreme. /ce@tia !mpart !n mod egal cu mama treurile casnice.
De asemenea copilul +oaca rolul de asculttor @i sftuitor asemenea tatlui. Copilul
!ndepline@te @i rolul de suport emoional& de sustitut al soului asent. <amele singure
sunt frecvent nemulumite de viata pe care o duc& se declar suprasolicitate& 'stresate de
gri+ile pe care le au& devin mai autoritare(
3=
.
Familiile monoparentale care au ca repre"entant tatl au o situaie diferit. Taii
implica mai puin copii !n treurile casnice dar prefera s fac apel la rude& prieteni. Taii
nu controlea" copii !ndeaproape !n sensul ca devin mai puin autoritari. /ceasta nu
!nseamn ca nu sunt protectori @i gri+ulii. De asemenea copii !i considera ca fiind cal"i @i
afectuo@i !n comparaie cu copii din familiile iparentale care !i percep mai indifereni.
Dup cum se @tie& gri+a este o dispo"iie spre empatie cu cineva aflat !ntr$o stare de
nevoie& un comportament conotat valoric po"itiv& denot-nd o anticipare a unui posiil
pericol 6 disponiilitate de a manifesta atenie fat de cineva sau ceva. Un om !ngri+orat
'aflat !n gri+(& este at-t prudent c-t @i prev"tor. 4nc din perioad de sociali"are
primar& copilul este oi@nuit cu faptul c anumite persoane !i poarta de gri+& iar el& la
r-ndu$i& se deprinde treptat cu anumite gri+i& la !nceput legate de activitatea @colar. Mri+a
3D
<itrofan lolanda& Ciuperca Cristian 5si6ologia relaiilor dintre se8e& Cap. Familia !ncotroS 0tructuri @i
metamorfo"e contemporane. Translaii @i alternative6 Familia monoparental6 9d. /lternative& 1==F& p. 41
3=
<itrofan lolanda& Ciuperca Cristian& 5si6ologia relaiilor dintre se8e& Cap. Familia !ncotroS 0tructuri fi
metamorfo"e contemporane. Translaii @i alternative6 Familia monoparental6 9d. /lternative& 1==F p. 44
32
este una din modalitile de relaionare la nivelul grupului. <odul specific femeilor @i cel
al railor& de manifestare a gri+ii este& dintr$un punct de vedere& re"ultat al
sociali"rii.
47

4n adolescen& reaciile la separarea prinilor !mrac o gam mai divers 6 de la
furie& tristee @i sentimente de ameninare @i nelini@te !n privina viitorului& la decepie&
indignare sau c#iar dispre pentru prini. ?eacia copiilor la separare este variail& !n
funcie de mai muli factori 3 v-rst& timpul care a trecut de la divorul prinilor& climatul
ce caracteri"e" relaiile prinilor !n timpul divorului @i dup.
0e oserva& c atunci c-nd o persoana are copii& s manifeste fata de ei o stare de
gri+& sa$i !ngri+easc& sa le poarte de gri+. )entru familia monoparental& concentrarea de
gri+i se articulea" !n +urul printelui singur. )are ca aceasta este povara cea mai grea de
dus pentru singurul printe. )rincipala calitate a printelui singur a+unge sa fie faptul ca el
poarta de gri+& el are "i de "i !n minte toate acele amnunte care treuie sa ai loc
pentru ca viata sa continue !n parametrii normali
41
.
Fiind pus !n situaia de a rm-ne cu un printe 'de cele mai multe ori cu mama( el !l
va !nvinovi pe cellalt sau se va !nvinovi pe sine !nsu@i pentru c sentimentele sale
vor fi de respingere& vinovie& neputin. /ceste sentimente !l vor face antisocial&
revoltat& nevrotic sau comple%at. , diferen !ntre familiile monoparentale @i cele cu
amii prini este aceea c !n al doilea tip de familie e%ist o distriuire a
responsailitilor. 4n ca"ul familiei monoparentale condus de mam e%ist o tensiune !n
adoptarea rolului parental care cre@te pentru c responsailitile tatlui treuie acum
!ndeplinite de mam. 4ncercarea acesteia de a !ndeplini amele roluri parentale conduce
fie la restr-ngerea sferei comportamentale specifice fiecarui rol& fie la e%agerarea unor
tipuri de conduit din sfera rolului matern. 0arcinile familiale . e%trafamiliale rpesc mai
mult timp mamei @i consecina este diminuarea timpului disponiil pentru relaionarea cu
copilul.copii si. Funcia sociali"atoare este diminuat din cau"a asenei unui printe
'care determin lipsa afectivitii(& dar treuie s inem seama @i de faptul c @i !n
familiile cu amii prini aceast funcie este din ce !n ce mai puin !ndeplinit. /cest
lucru se datorea" faptului c @coala intervine din ce !n ce mai mult !n acest proces
prelu-nd atriuiile familiei. Cu putem afirma c familia monoparental are o influen
47
Cristina Qtefan & Familia monoparental 0 1specte priv9nd protecia sociala& 9d. /refeana& Gucure@ti &
2771& p.13
41
2771& p.32
33
negativ asupra copilului datorit diminurii unor funcii din moment ce @i familia clasic
se confrunt cu astfel de proleme.
Din acest punct de vedere& printele singur poate fi apreciat ca o persoan care$@i
asuma responsailiti multiple& iar culpaili"area pentru singurtate ar treui sa nu se
mai e%tind stigmati"ant asupra familiei sale. Familiile monoparentale sunt adesea
etic#etate ca familii !n care &&ceva nu este !n regula*& fata de familiile iparentale !n care
aparenta de normalitate este meninuta cu mai multa u@urin
42
.
Familiile iparentale& !n care e%ista amii parinti 6 la randul lor& acestea pot fi formate
din parintii naturali ai copilului .copiilor sau pot fi familii mi%te sau reconstituite& daca
parintii au mai fost casatoriti si au divortat sau si$au pierdut partenerul. 9i vin cu proprii
copii !n noua casatorie& dar pot avea si copii comuni.
Familiile reconstituite !ntampina o serie de dificultati pe care vor treui sa le
depaseasca si care provin din pierderile suferite anterior formarii lor. Cele mai frecvente
ostacole sau proleme !ntalnite de familiile reconstituite sunt 3
$neacceptarea parintelui vitreg de catre copil.copii din simplul fapt ca !l percepe ca
*!nlocuind$ul* pe cel natural6 aceasta neacceptare este !nsotita adesea de sentimente de
respingere& furie& ura& gelo"ie. /ceste sentimente sunt !nsa destul de firesti pentru copil&
dar ele pot sa se diminue"e !n timp. Aa aceasta situatie pot contriui si atitudinile sau
greselile de comportament ale parintilor& cum ar fi devalori"area parintelui vitreg !n fata
copiilor& retragerea dreptului de a educa sau admonesta copilul& te#nicile educative dure
sau pur si simplu diferite pe care parintele vitreg le foloseste etc.
-copilul poate considera ca parintele sau natural !i ofera mai putina
atentie si iubire dupa recasatorire, mai ales daca parintele nu explica
diferenta dintre iubirea parentala si cea conjugala.
-neacceptarea copilului de catre parintele vitreg. Este uneori foarte
difcil pentru parintele vitreg sa manifeste afectiune pentru copilul
partenerului, mai ales daca acesta !l respinge sau chiar se revolta si
lupta impotriva sa. De multe ori, parintele este cel care are nevoie sa
!si ajusteze comportamentul astfel !ncat sa poata sa faca fata acestei
situatii.
42
2771& p.14
34
-conficte fraterne dintre copii proprii ai celor doi parteneri si/sau copii
proveniti din casniciile lor anterioare. opii din casatoriile anterioare se
pot simti mai putin importanti, mai putin doriti sau iubiti decat noul
copil al cuplului. !au se pot considera dezavantajati sau mai pedepsiti
atunci cand gresesc decat fratele sau sora lor vitrega
"#
.
2.2 Efectele resimtite de copii din familiile monoparentale/biparentale
;enitul sc"ut are o importana crucial pentru c respectivii copii sunt predispu@i
!ntr$o msur mai mare spre discriminare @i e%clu"iune sociala& datorita srciei. /lt efect
ar fi !ndrumarea inadecvata. De asemenea sc#imarea frecventa a domiciliului care
implica lipsa legaturilor cu comunitatea.
Cercettorii privesc lipsa relaiilor cu comunitatea @i a celor parentale ca pe o pierdere
a capitalului social& un un creat @i meninut de relaiile de implicare @i !ncredere. C-nd
prinii decid sa se despart distrug capitalul social pe care l$ar fi putut avea copilul& dac
ei ar fi rmas !mpreun. /cesta este distrus mai ales de slirea legturii tata$copil. C-nd
tatl este cel care prse@te cminul& el devine mai puin devotat copilului sau& mai puin
dornic s investeasc timp @i ani !n cre@terea copilului.
44

Aipsa tatlui sau relaia deficitar cu acesta su acest aspect poate avea ca urmri
lipsa !ncrederii copilului !n propriile fore. /stfel el va face faa mai greu dificultilor
vieii fiind tot timpul timorat. )oate fi redus @i accesul la capitalul social !n afara familiei
atunci c-nd legtura dintre copil @i cercul de apropiai ai tatlui se rupe sau c-nd mama se
mut& !ntrerup-nd toate legaturile cu profesorii& cu prietenii @i vecinii copilului.
45
)rovocrile unei viei !ntr$o astfel de familie au fost identificate @i din perspectiva
prinilor !n@i@i. /u fost determinate patru "one mari de dificulti3 anii& sarcinile prea
!ncrcate& viata sociala @i prolema fo@tilor parteneri. <ai multe mame dec-t tai au
raportat toate aceste proleme& cu e%cepia ultimei enumerate. Diferenele !ntre cele doua
categorii de persoane au fost mai evident pronunate !n discuia despre ani 'mamele3
FD>6 taii3 1D>(. <amele au raportat !n mod frecvent anii ca fiind o prolema @i au
continuat cu pre"entarea unei alte dificulti& cea referitoare la rolurile supradimensionate
43
Qtefan& C.& '2778( Familia monoparentala & 9d. )olirom& :asi& p.2F
44
/dina Gran )escaru& Familia a%i. ( perspectiv socio$pedagogic& 9d. /ramis& Gucure@ti& 2774& p.2D
45
/dina Gran )escaru& Familia a%i. ( perspectiv socio$pedagogic& 9d. /ramis& Gucure@ti& 2774& p. 34
35
'peste 57>(& apoi viaa social '37>( @i prolemele cu fo@tii soi. , singura mam&
coment-nd situaia sa financiara !nainte de a se recstori& a afirmat ca situaia financiara
a devenit din ce !n ce mai proasta pana la sf-r@it @i ca @i$a v-ndut multe lucruri& cum ar fi
congelatorul& precum @i altele& doar pentru a putea continua.
48

)rolemele cu fostele soii constituie un impediment semnificativ pentru taii singuri
'taii3 3F>& mamele3 17>(. /pro%imativ 3F> dintre taii singuri consider sarcinile
supradimensionate drept dificile @i 1D> considera anii @i viata sociala ca fiind o
prolem. Un singur tat a comentat prolema rolurilor @i a descris gtitul ca pe &&o
sarcina dureroasa.
0e conturea"a o serie de caracteristici care sunt puternic relevante ca fiind prini de
succes $ astfel ei au acceptat responsailitile @i provocrile pre"ente !n familia lor& au
transformat calitatea de a fi printe !ntr$o prioritate& au aplicat o disciplin nonpunitiv&
au comunicat desc#is cu ceilali memrii& au respectat individualitatea fiecruia& @i$au
recunoscut nevoia de autode"voltare @i au meninut ritualurile @i tradiiile
0tudiile de specialitate vi"and mamele @i taii singuri au demonstrat o similaritate
remarcail !n identificarea urmtoarelor puncte tari3
$ calitatea de a fi printe 3 acordarea de spri+in copiilor& rdare6
$ capacitate de a conduce familia 3 ine organi"at& capail s coordone"e programul
$ comunicare 3 inocularea unui simt al onestitii @i dreptii& transmiterea clar a
ideilor ctre familie @i prieteni6
$ de"voltarea propriei personaliti 3 e%istenta sentimentului de reu@ita !n ciuda
multor !ndoieli& pstrarea unei atitudini po"itive.
4n "iua de a"i !nt-lnim tot felul de familii cu un singur printe 3 conduse de mame& de
tai& de un unic.unica care$@i cresc nepoii. ;iata !ntr$o astfel de familie poate fi destul
de stresant at-t pentru adult c-t @i pentru copii. <emrii si pot sa se a@tepte !n mod
realist ca familia sa funcione"e ca una de tip nuclear @i uneori li se poate prea ca ceva
nu funcionea" cum treuie& de@i nu e adevrat.
4F

Divorul are implicaii negative serioase asupra individului. /stfel printele cruia !i
rm-n !n gri+a copii se va simi cople@it de multe sarcini @i !ndatoriri cum ar fi !ngri+irea
adecvata a copiilor @i meninerea serviciului ' !ntruc-t resursele ne@ti se reduc foarte
48
/dina Gran )escaru, Familia a%i. ( perspectiv socio$pedagogic& 9d. /ramis& Gucure@ti& 2774& p. 43
4F
/dina Gran )escaru& Familia a%i. ( perspectiv socio$pedagogic& 9d. /ramis& Gucure@ti& 2774& p. 2=
38
mult !n urma separrii de so.soie( iar de multe ori se !ntampla ca parintele sa adice de
la aceste !ndatoriri invocand motivul ca nu mai poate face fata.
Familiile monoparentale se confrunta cu multe alte presiuni @i proleme 3 proleme
legate de vi"itarea copiilor @i custodie$prinii petrec mai puin timp cu copiii lor 6
dificulti !n ceea ce prive@te implicarea prinilor !n noi relaii& copii avand o atitudine
defensiv cu privire la acest aspect.
0epararea prinilor are implicaii serioase asupra copiilor. /ce@tia sunt tri@ti& se
considera responsaili pentru ceea ce s$a !nt-mplat$amplificarea !n timp a sentimentului
de vinovatie. /ceasta se reflect !n performanele @colare sc"ute. Copii devin vulneraili
@i le este foarte greu s interacione"e cu ceilali copii de aceia@i v-rsta sau sa !@i fac
prieteni. C-nd vor deveni aduli le va fi greu sa se implice !ntr$o relaie& !ntr$o csnicie @i
sa !ntemeie"e o familie. )roailitile de e@ec sunt mari !n ceea ce prive@te acest aspect.
9%periena de a fi printe singur este un tip de e%perien aparte. Femeile @i raii&
prinii singuri& se confrunt cu o serie de proleme re"ultate din con+ugarea rolurilor
profesionale @i parentale. Msirea soluiilor funcionale @i pstrarea ec#ilirului psi#o$
afectiv personal @i al familiei sunt direct proporionale cu nivelul de pregtire. )ersoanele
cu studii superioare fac mai ine fat solicitrilor. Ca tendine generale& prinii singuri
permit mai mult independenta copiilor lor
4D
.
Familiile monoparentale care au ca repre"entant tatl au o situaie diferit. Taii
implica mai puin copii !n treurile casnice dar prefera s fac apel la rude& prieteni. Taii
nu controlea" copii !ndeaproape !n sensul ca devin mai puin autoritari. /ceasta nu
!nseamn ca nu sunt protectori @i gri+ulii. De asemenea copii !i considera ca fiind cal"i @i
afectuo@i !n comparaie cu copiii din familiile iparentale care !i percep mai
indifereni.Taii singuri pun familia pe primul plan& interesul pentru performanta
profesionala devine mai sc"ut !n comparaie cu interesul familial.
Dup cum se @tie& gri+a este o dispo"iie spre empatie cu cineva aflat !ntr$o stare de
nevoie& un comportament conotat valoric po"itiv& denot-nd o anticipare a unui posiil
pericol6 disponiilitate de a manifesta atenie fat de cineva sau ceva. Un om !ngri+orat
'aflat !n gri+(& este at-t prudent c-t @i prev"tor. 4nc din perioada de sociali"are
primar& copilul este oi@nuit cu faptul c anumite persoane !i poarta de gri+& iar el& la
r-ndu$i& se deprinde treptat cu anumite gri+i& la !nceput legate de activitatea @colar. Mri+a
4D
<itrofan lolanda& Ciuperca Cristian& 5si6ologia relaiilor dintre se8e& Cap. Familia !ncotroS 0tructuri @i
metamorfo"e contemporane. Translaii @i alternative6 Familia monoparental6 9d. /lternative& 1==F& p. 41
3F
este una din modalitile de relaionare la nivelul grupului. <odul specific femeilor @i cel
al railor& de manifestare a gri+ii este& dintr$un punct de vedere& re"ultat al
sociali"rii.
4=

Femeile $ prini unici se confrunta cu dificulti financiare iar raii $ prini
unici cu dificulti domestice. Copii din familiile monoparentale care au ca repre"entant
mama& se maturi"ea" mult mai devreme. /ce@tia !mpart !n mod egal cu mama treurile
casnice. De asemenea copilul +oaca rolul de asculttor @i sftuitor asemenea tatlui.
Copilul !ndepline@te @i rolul de suport emoional& de sustitut al soului asent. <amele
singure sunt frecvent nemulumite de viata pe care o duc& se declar suprasolicitate&
' stresate de gri+ile pe care le au& devin mai autoritare(.
0e oserva& c atunci c-nd o persoana are copii& s manifeste fata de ei o stare de
gri+& sa$i !ngri+easc& sa le poarte de gri+. )entru familia monoparental& concentrarea de
gri+i se articulea" !n +urul printelui singur. )are ca aceasta este povara cea mai grea de
dus pentru singurul printe. )rincipala calitate a printelui singur a+unge sa fie faptul ca el
poarta de gri+& el are "i de "i !n minte toate acele amnunte care treuie sa ai loc
pentru ca viata sa continue !n parametrii normali
57
.
Din acest punct de vedere& printele singur poate fi apreciat ca o persoan care$@i
asuma responsailiti multiple& iar culpaili"area pentru singurtate ar treui sa nu se
mai e%tind stigmati"ant asupra familiei sale. Familiile monoparentale sunt adesea
stigmati"ate ca familii !n care &&ceva nu este !n regula*& fata de familiile iparentale !n
care aparenta de normalitate este meninuta cu mai multa u@urin.
/tunci c-nd doua persoane divorea"& fiecare poate dori sa !ntemeie"e o noua familie
'sa se implice !ntr$o alta relaie @i implicit s intre !ntr$o noua csnicie(. )rin recstorirea
indivi"ilor se formea" familiile vitrege. /l doilea so devine printele vitreg al copilului
din cstoria anterioara. 4n familia nou formata& copii fiecrui partener din maria+ul
anterior devin frai vitregi. Copii nscui sau adoptai de ctre acest nou cuplu sunt& la
r-ndul lor& fraii vitregi ai copiilor din prima cstorie& de vreme ce au un printe comun.
4n situaiile !n care printele unic locuie@te cu cineva !n concuina+& acea persoana
devine &&co$printeBB. Familia vitreg este creat astfel printr$un nou maria+ al printelui
unic. 9 ine de preci"at ca ea poate fi compus @i din3 un printe cu copii si @i un alt
4=
2771& p. 13
57
2771& p. 42(
3D
printe fr copii& un printe cu copiii si @i un alt printe ai crui copii locuiesc !n alta
parte. 4n familiile de acest tip& prolemele dintre prinii nenaturali @i copii pot genera
tensiuni6 dificultile pot fi mari& mai ales !n ca"ul cstoriilor dintre doi prini unici&
atunci c-nd copii acestora locuiesc cu ei& devenind frai vitregi
51
.
Dificultile specifice 3 Familiile vitrege se formau de oicei datorita morii unuia
dintre printi dar a"i se formea" !n special !n urma divorului sau a recstoririi. )entru
c mamele de cele mai multe ori $ primesc custodia copilului !n urma divorului& printele
vitreg ce locuie@te cu copiii este tatl vitreg. Dar rolul acestuia este limitat de pre"ena
continu a tatlui iologic !n viata copiilor& de@i contactul cu el @i spri+inul sau sunt
adesea nu foarte sustaniale.
?elaiile dintre prinii vitregi @i copii vitregi varia"& dar cu o mai mare posiilitate
de conflict sau neimplicare& !n comparaie cu relaiile naturale. /stfel& copii adolesceni
au mai multe proleme dec-t cei mici !n a$l accepta pe printele vitreg. De asemenea& un
rat fr copii @i care are o relaie duraila cu mama copiilor are mai multe @anse sa
construiasc o relaie puternic cu copilul vitreg& pe parcursul anilor
52
.
Copii din familiile vitrege se confrunta cu un risc ridicat de proleme emoionale @i
de comportament. / forma o asemenea familie cu copii mici e mai u@or dec-t cu
adolesceni& datorita diferitelor stagii de de"voltare.
Copii mici o pot resimi mai u@or. /dolescenii mai degra se separ de familie&
pentru ca !@i formea" propriile identiti. )readolescenii 'cu v-rste cuprinse !ntre 17$14
ani( se adaptea" cel mai greu la familia vitrega. /dolescenii mai mari de 15 ani au mai
putina nevoie de !ndrumarea parental @i pot sa !nvesteasc mai puin !n viata familiei
vitrege& !n vreme ce copii su 17 ani accepta de oicei mai u@or un nou adult !n familie&
mai ales c-nd acesta are o influenta po"itiva. Tinerii adolesceni& care sunt preocupai de
formarea identitii tind sa se opun mai mult.
53
)rinii vitregi ar treui la !nceput sa staileasc o relaie cu copii& care sunt mai
degra dornici de un prieten sau de un &&sftuitor*& dec-t de cineva care sa$i discipline"e.
Cuplurile treuie sa fie de acord asupra faptului ca printele iologic rm-ne principalul
responsail pentru controlul @i disciplinarea copilului& !n vreme ce printele vitreg are
nevoie de timp pentru a construi o legtura solida cu acesta.
51
)/?V:C0,C& A.& '1==3( +epararea, divorul !i familia& 9ditura /lternative& Gucure@ti& p.33
52
),)90CU& ?.& '2773( &Familia tanara in societatea romaneasca" in revista Calitatea vietii& anul W:::&
nr.1& p.F4
53
3=
?olul printelui vitreg este prolema delicata ce solicita o discuie onesta !ntre
printele iologic @i cel vitreg. Cel natural ar treui sa rm-n printele de a"a @i
principalul &&disciplinator*. Cel vitreg va treui sa reali"e"e faptul ca influenta sa va fi
gradual& @i se va a"a pe o relaie de !ncredere cu copii. ?olul acestuia ar treui sa fie !n
consens cu cel al printelui iologic. Treptat& pe msura ce este construit o relaie de
prietenie @i !ncredere !ntre copii @i printele vitreg& el devine un prieten drag @i un
sftuitor onest.
54
)e msura ce prinii se !ndreapt ctre divor pot aprea uneori @i pri une. /mii
prini continu sa$@i iueasc copilul @i sa contriuie la unstarea sa. ?elaia copilului
cu fiecare dintre ace@tia va rm-ne cea mai puternic @i de mai lunga durat din viata sa.
Dincolo de presiunile familiei dac fiecare printe continu sa construiasc cu copilul o
relaie desc#isa& a"ata pe !ncredere& nevoile emoionale ale acestuia vor fi !mplinite.
2.3 Separarea membrilor familiei prin prsire sau divor
!epararea de partener sau de familie este o situatie din ce !n ce
mai des !ntalnita !n realitatea cotidiana. $rin banalizarea frecventei de
care da dovada, parasirea, fe ca este legala sau ilegala, prin divort,
antreneaza o multime de efecte psihologice negative asupra membrilor
familie si asupra familiei care mai ramane un urma acestui eveniment.
%isa $ar&inson '())#* defnea divortul ca +un complex psihosocial
!n aceeasi masura !n care este un proces juridic+. Ea identifca sase
dimensiuni ale experientei de divort, emotionala, legala, economica,
parentala, comunitara si psihologica. uplurile afate !n divort pot sa se
confrunte cu probleme din toate aceste domenii !n acelasi timp, iar
confictul poate sa se raspandeasca repede dintr-un domeniu !n altul.
-nele cupluri nu pot sa-si ofere unul altuia intimitatea si distanta de
care amandoi au nevoie !n momente diferite si grade diferite. .ceste
probleme pot conduce la o !nstrainare permanenta. /ar !nstrainarea
poate merge pana la !nstrainarea de sine !nsusi. /ncapacitatea de a
54
Qtefan& Cristina '2778( &2Familia monoparental-. ( a'ordare politic-. )diiaa **$a rev-%ut-& 9ditura
)olirom& p.4F
47
tolera schimbarea si dezvoltarea unuia dintre parteneri poate produce
un divort emotional, fe ca este sau nu !nsotit de un divort legal
00
.
Dupa terminarea casniciei pot aparea conficte derivate dintr-o
proasta adaptare post divort. /postaza unui divort difcil se poate
concretiza !n nerabdarea unuia dintre soti de a termina casnicia
cuplata cu lipsa de dorinta a celuilalt si de asemenea se poate ajunge
la negarea faptului ca si casnicia este terminata, adesea contribuind la
mentinerea confictului de vreme ce chiar si o lupta apriga este
preferabila variantei de a lasa partenerul sa plece. el care pleaca, la
randul sau, se poate comporta contradictoriu, !n modalitati care
sugereaza ca are unele dubii cu privire la terminarea defnitiva a
relatiei. .ceasta ambivalenta, poate cuprinde nu numai cuplul care
divorteaza, dar de asemenea copii, noii parteneri etc.
$artenerii la care persista suferinta provocata de pierderea
partenerului au deseori difcultati !n implicarea !n relatii si activitati, fe
ele noi sau obisnuite. De multe ori ei trebuie sa !nvete sa se descurce
fara a mai depinde de altcineva, ceea ce este foarte greu, daca nu
chiar imposibil pentru cei care nu au cunoscut un alt model de trai.
.cesta implica auto-cunoasterea si auto-valorizarea ca finta umana
interdependenta care reuseste sa-si fe auto-sufcienta cu sau fara
ajutor de la prieteni sau rude. $entru divortati, aceasta !nseamna
!nvatarea de a se descurca cu probleme practice de care pana atunci
se ocupa fostul partener
01
.
2arbatii divortati tind sa duca o viata mult mai haotica decat cei
casatoriti iar femeile divortate de asemenea sunt gata sa se simta
dezorientate si multe cauta ajutor medical pentru fenomene de
depresie si difcultati de somn si alimentatie, mai ales !n primele faze
ale separarii - o frica profunda de a f total singuri.
55
<itrofan& :'1==D(.&2 Cuplul con#ugal$armonie !i di%armonie", Gucuresti& p.4D
58
0cutaru& /nca& '2778(& &Familia monoparental- de la vulnera'ilitate la autocontrol" ,9ditura Aumen&
p.=5
41
$ierderea unui partener prin divort a fost adesea comparata cu
pierderea prin moarte. Exista multe similaritati !n sentimentele
divortatilor si vaduvilor desi faptul ca partenerul a plecat de buna voie,
va lasa pe unii divortati mai umiliti si cu mai multa amaraciune decat
suporta !n general vaduvii. ei divortati tind adesea sa fe considerabil
mai tineri decat vaduvii si deci cu o posibilitate mai mare sa se
casatoreasca, dar neadaptarea este complicata !n ambele situatii cand
mentin sentimente puternice de manie, respingere sau vinovatie
03
.
Daca !n trecut, !n societatile traditionale, exista tendinta de
stigmatizare a copilului ai carui parinti sunt despartiti, ceea ce ducea la
o suferinta acuta a acestora !n societatea moderna, urbana, acest
aspect aproape ca nu mai conteaza, desi unii copii !nca mai
reactioneaza agresiv fata de copii din familiile +destramate+ find o
problema de perceptie. .pare paradoxul ca desi divortul presupune
desfintarea casatoriei, multi parteneri renunta !n acelasi timp si la rolul
lor de parinti. $entru buna dezvoltare a copilului, amandoi parintii
trebuie sa fe implicati !n mod egal !n procesul educativ- familial
'indispensabili evolutiei psihice a copiilor*. opii cu parinti divortati au
difcultati de adaptare scolara/sociala, labilitate/regresie emotionala,
fragilitate morala, stari de anxietate, tendinte exagerate spre izolare
sociala/violenta etc.
4n ceea ce prive@te familiile monoparentale& proailitatea de a identifica na@teri
ilegitime& aandonuri ale copiilor& tulurri de comportament& aandon . e@ec @colar sau
c#iar delincventa este mai mare !n aceast categorie de populaie. Familiile
monoparentale sunt adesea victime ale srciei& iar copii au tendina de a repeta
e%periena '&&gresealaBB( prinilor. <onoparentalitatea re"ultata din divor este corelata
cu o diminuare a activitii educative 3 mama este suprasolicitata at-t din punct de vedere
emoional cat @i material @i relaional @i este mai puin disponiil pentru copil e%act c-nd
acesta are mai mare nevoie de atenie @i eforturi sporite. 4n acest timp rolul patern este
anali"at !n termenii *asentei paterne*& *deprivrii paterne*& *deresponsaili"rii paterne*.
4n urma rupturii& capacitatea de a e%ercita adecvat sarcina de printe este puternic
5F
Ciuperca &C. '2777(& 1Cuplul modern: ntre emancipare !i disoluie"& /le%andria& p.82
42
diminuata& prinii comunica mai puin ine cu copii& sunt mai puin afectuo@i le
controlea" mai puin ine comportamentul. Cercetarilde de profil evidenia" faptul ca la
cinci ani dup divor pot fi distinse trei grupuri de copii3 a( cei care sunt complet
restailii '34>(6 ( cei care au o de"voltate medie @i un comportament comparail cu cel
al copiilor din familiile iparentale& dar uneori !ncearc sentimente de tristee '2=>(6 c(
cei care manifesta insatisfacie& solitudine& depresie& retard !n de"voltare
5D
.
4n timp ce psi#ologii scot !n eviden consecinele divorului asupra strii psi#ice a
copiilor @i prinilor& psi#osociologii voresc despre prolemele materiale ale familiilor
monoparentale& copii care triesc !n familii de acest tip fiind considerai *populaie cu
risc*. 4n contradicie cu cele spuse mai sus& care sunt re"ultatele cercetrilor recente& ele
apro-nd dificultile prin care trece o mama singura ce are !n gri+a copii& dar !n primul
r-nd iau !n considerare resursele de care aceasta dispune3 venitul& locuina& timpul
disponiil& statutul socio$profesional& nivelul de instruire& stilul de viata& reelele de
sociailitate& raporturile cu fostul partener @i cu trecutul sau familial& trasaturile de
personalitate& etc.
Unele studii arat c legtura dintre e@ecul @colar al copiilor @i monoparentalitatea
este dependent de situaia economica a familiei& care la r-ndul ei depinde de statutul
socio$profesional al mamei. Deci corelaia menionata '!ntre e@ecul @colar al copiilor @i
monoparentalitate( este pre"enta !n ca"ul !n care situaia economica a mamei este precar
@i instail. ?eu@ita @colara mai slaa se asocia" unui nivel cultural sc"ut al familiei&
respectiv unui nivel sc"ut al studiilor mamei.Un alt factor important este repre"entat de
condiiile !n care se instalea" monoparentalitatea& cei mai afectai fiind copii familiilor
divorate& !n care prinii se separ !ntr$o atmosfer puternic conflictual. )entru a asigura
copiilor @anse ma%ime de de"voltare& treuie luata !n calcul !n primul r-nd situaia sociala
a printelui care prime@te custodia copilului. 4n cele mai multe ca"uri& rolul tatlui se
limitea" la plata unei pensii alimentare @i la dreptul de a vi"ita periodic copilul. Dup
divor& numero@i tai par a se retrage parial sau total din viata copilului& !n timp ce relaia
mama$copil re"ist mai ine& c#iar @i atunci c-nd copilul este !ncredinat tatlui
5=
.
9lisaeta 0tnciulescu& 1==F consider c e%ist patru tipuri de relaii parentale dup
divor3
5D
9lisaeta 0tnciulescu& +ociologia educaiei familiale& :a@i& 1==F&9ditura )olirom& p.142
5=
43
a ( apro%imativ un sfert dintre prinii divorai se !ncadrea" !n categoria *asociaii
furio@i* 3 sunt fo@tii parteneri care pstrea" resentimente cu privire la maria+ul desfcut&
parta+ul unurilor& custodia copilului& plata pensiei alimentare& dreptul de vi"ita.
4nt-lnirile rare cu prile+ul unor evenimente din viata copilului devin oca"ii de stres.
( *inamicii !nfocai* sunt fo@tii parteneri ce nu accepta calitile parentale ale
celuilalt& iar prolemele copilului sunt puse pe seama gre@elilor sau de"interesului
celuilalt.
c( aproape 3.4 din prinii care rm-n !n relaii une dup divor pot fi numii
*colegi care cooperea"*& ei !mprt@ind toate gri+ile @i ucuriile legate de copil& participa
!mpreun la viata acestuia @i !ncearc sa$i asigure unstarea& fr a dep@i !ns limitele
!ndatoririlor @i drepturilor parentale.
d( *prietenii la catarama* '1.4( pun interesul copilului mai presus de orice& au
!ncredere unul !n altul& se considera prini gri+ulii iar modul !n care !@i e%ercita rolurile
parentale este foarte apropiat de cel din perioad cstoriei. /tunci c-nd este ca"ul se
a+uta reciproc
87
.
2.4. Semne lsate de divorul prinilor asupra copiilor
!chimbarile de comportament ale copilului se concretizeaza in
comportamente noi cum ar f pierderea de obiecte, varsarea lucrurilor,
uitarea anumitor gesturi - toate expresii ale anxietatii sau ale furiei.
4iind foarte sensibil, copilul simte ca se !ntampla ceva si vrea sa
stie ce. Este de dorit ca parintii sa anunte !mpreuna vestea separarii si
!nainte de data stabilita, astfel !ncat copilul sa se obisnuiasca cu ideea
ca nu va mai locui !n aceeasi casa si cu mama si cu tata. $entru copil
+familia+ este alcatuita din indivizi care traiesc !n aceeasi casa. 4i este
greu sa-si imagineze ca tata 'mama* nu mai locuieste cu el, ca nu-i mai
poate citi o poveste !n fecare seara sau ca nu se mai uita !mpreuna la
televizor etc
1(
.
87
:onescu& <.& Cegreanu& 9.& '2778( )ducatia in fanilie. 7epere si practice actuale, Gucuresti& p.D4
81
Mrunerg& A.& <iroiu& <.& '1==F( :en !i societate& 9d. /lternative& Gucure@ti& p.F4
44
atentie desavarsita trebuie sa acordam cuvintelor si gesturilor
-momentul !n care se anunta separarea, nu trebuie sa contina reprosuri
aduse partenerului, dar nici gesturi de tandrete care ar bulversa
copilul. .ceasta prima conversatie nu va !nchide subiectul, el va f
readus !n discutie deseori. 5rebuie evitate replicile care !nvinovatesc:"
Totul ar fi mers mai 'ine daca nu aveam un copil;" < 3ai 'ine aveam un accident n %iua
casatoriei;" <4enirea ta pe lume a fost momentul n care ne$am dat seama ca nu
merge;" <=n copil aduce ntotdeauna pro'leme n plus;" etc.
%a o anumita varsta '#-1 ani* copilul doreste de multe ori sa-l
6elimine7 pe unul dintre parintii sai, ca sa ramana singur cu celalat.
and separarea vine sa realizeze aceasta dorinta a copilului, el se
simte responsabil de ceea ce se !ntampla si simte o mare vina.
Deseori, copilul crede ca el este cauza divortului/separarii, mai ales
daca anuntarea acestuia vine dupa o serie de reprosuri care i-au fost
aduse. El crede ca parintii se despart pentru ca el a spart vaza cea
noua sau ca nu a spus destul de frumos poezia la serbare. 4oarte
important este sa spunem copilului ca nu el este cauza separarii. El nu
este capabil sa !nteleaga motivele separarii si nici consecintele ei.
.numite cuvinte si comportamente !l ajuta sa se linistesca, sa !i reduca
aceasta neliniste sau aceste ganduri de vinovatie
18
.
5rebuie sa !i explicam copilului, prin exemple, cum ca el nu are nici
o vina si ca nu este singurul copil ai carui parinti traiesc separat.7
.ceasta nu este o separare de copii97
1#

opilul trebuie ajutat sa-si mentina echilibrul,
- respectati !n continuare regulile de disciplina de mai !nainte:
- nu va angajati !n dispute !n fata copilului de fecare data cand va
vedeti :
- nu !ncercati sa compensati absenta cu o multitudine de cadouri:
- asigurati copilul de dragostea si de !ntelegerea dvs :
- niciodata sa nu-i spuneti ceva rau despre celalalt parinte:
82
)arNinson& A.& '1==3( +epararea, divorul !i familia& 9ditura /lternative& Gucure@ti& p.82
83
<i#ailescu& :.& '1===( Familia n societ-ile europene& 9ditura Universit5ii Gucure@ti& Gucure@ti& p.38
45
- aranjati copilului o camera sau un colt al lui, !n fecare dintre cele
doua camine:
- mentineti legatura cu cei patru bunici '!n cazul !n care bunicii nu sunt
implicate activ !n confict*:
- respectati !ntelegerile asupra orelor si zilelor de vizita.
eea ce trebuie copilul sa suporte este destul de dureros. Daca
parintii se respecta si fac efortul sa discute ca niste adulti, copilul va
putea sa suporte mai usor situatia. hiar si !n cazul unei separari !n
conditii cat mai pasnice, nu exista o formula magica pentru rezolvarea
acestei situatii. 4iecare copil !si manifesta suferinta diferit. ;aniera !n
care copilul simte si exprima aceasta situatie depinde de varsta,
temperament, afectivitate etc. <eactiile cele mai frecvente sunt, furie,
!nchidere !n sine, tulburari de somn, probleme alimentare sau scolare
etc
1"
.
Cre@terea ratelor divorialitii a determinat o cre@tere a numrului recstoririlor. 4n
multe ca"uri unul dintre parteneri sau am-ndoi au !n !ngri+ire unul sau mai muli copii
dintr$o csnicie anterioara. 4n literatura de specialitate se utili"ea" termenul de familie
compusa pentru a desemna un grup re"ultat dintr$o recstorire @i !n care cel puin unul
dintre parteneri are !n !ngri+ire copii dintr$o csnicie anterioara. Familia poate fi simplu
compusa 'c-nd unul dintre parteneri a mai fost cstorit @i aduce cu el copii dintr$o
cstorie anterioara(& dulu compusa 'c-nd amii parteneri se afla !n aceasta situaie( @i
comple%a 'c-nd pe l-ng copii adu@i din casatorii anterioare cuplul are @i copii nscui din
relaia respectiv(.
4n ceea ce prive@te importanta tatlui natural @i a celui *vitreg* e%ista doua ca"uri3
$ cel al categoriilor populare @i al celor cu un nivel sc"ut al studiilor& !n care adulii
sunt orientai dup o logica a sustituiei vec#ii familii ale crei erori vor sa le @tearg cu
noua familie. 4n acest ca" tatl vitreg are oligaia de !ntreinere @i pentru ace@ti suieci
triung#iul parental este de neconceput6
84
;oinea& <.& '2775( articolul 13onoparentalitatea si statutul marital al femeii din 7omania" in 0ociologie
?omaneasca& vol.:::& nr.3& p.F1
48
$ cel al categoriilor favori"ate economic @i al celor cu un nivel ridicat al studiilor&
care susin continuarea contactelor copilului cu tatl iologic& care rm-ne educatorul
copiilor si
85
.
4n amele ca"uri& e%ercitarea rolului patern este dificila iar apropierea !ntre copil @i
tatl vitreg se reali"ea" greu. 0e pot distinge patru tipuri de reacie pe care le are copilul
fa de tatl vitreg$ copilul manifesta antipatie '!l compar cu tatl iologic de care este
!nc ata@at(& fie pentru ca !i este frica sa nu piard din afeciunea @i atenia pe care i le
acorda mama6
$copilul este distant& dar dornic sa !ntre !n contact cu adultul& iar dac acesta din
urm e cumsecade& distanta poate fi !nlturat6
$copilul este gata sa$l accepte pe adult ca tata '!n special la o v-rsta la care copilul
nu are !nc o imagine patern constituit(6
$copilul 'de v-rsta mai mare @i mai matur( !nelege c adultul nou venit este !n
primul r-nd soul mamei @i !n al doilea r-nd tatl su.
0tudiile arata c dificultile rolului matern sunt mai mari atunci c-nd copilul are mai
mult de opt ani& c-nd acest copil este o fata @i !ntreine relaii cu mama iologica.
4n pre"ent se pune accentul din ce !n ce mai mult pe fericirea @i reali"area personala @i
astfel muli oameni renuna la relaiile pe care le considera mai puin dec-t satisfctoare.
/stfel stigmatul social legat de divor este aproape ine%istent& @i fiecare om are dreptul
sa$@i refac viata& !ns neuit-nd de !ndatoririle sale de printe& dac este ca"ul
88
.
9ste de la sine !neles faptul ca structurile familiale iparentale sunt cele mai indicate
pentru a asigura unui copil de"voltarea psi#o$afectiv normal iar familiile monoparentale
sunt deficitare su acest aspect. )rintele unic este !mpovrat de gri+ile de "i cu "i @i de
multe ori nu mai prestea" atenia cuvenita unui copil care poate fi !n continu de"voltare
@i formare.
Unele studii arat c legtura dintre e@ecul @colar al copiilor @i monoparentalitate este
dependenta& !ntre altele& de situaia economic a familiei& !ns dependena de statutul
socio$profesional al mamei& care se deprecia" sensiil !n urma divorului6 corelaia e
menionat '!ntre monoparentalitate @i e@ec @colar( este pre"enta !n ca"urile !n care
85
Qtefan& C.& '2778( Familia monoparentala & 9d. )olirom& :asi& p.D4
88
Qtefan& Cristina. Familia monoparental 0 1specte privind protecia social. Gucure@ti &9ditura
/refean. 2771& p.53
4F
monoparentalitatea se asocia" cu un nivel sc"ut al veniturilor @i cu o situatie economica
precara& instaila.
8F

Factorii de risc decurg !n principal din situaia profesional a printelui singur care
determina nu doar nivelul venitului su& ci @i vulnerailitatea sa pe piaa muncii '!n
termeni de fragilitate& de dependen& de u"ura psi#ologica etc. ?eu@ita @colar mai sla
se asocia"& de asemenea& unui nivel cultural sc"ut al familiei& respectiv unui nivel
sc"ut al studiilor mamei. Un alt factor important este repre"entat de condiiile !n care se
instalea" monoparentalitatea 6 cei mai afectai sunt copiii familiilor divorate& iar dintre
ace@tia& cei ai cror prini se separa !ntr$o atmosfera puternic conflictual 3 Factorul cel
mai destructiv al divorului este& proail& angoasa legata de conflictele care !i agita pe
fo@tii parteneri @i care destram familia monoparental. ?eelele de sociailitate pot
stimula conflictele !ntre fo@tii parteneri @i pot& de asemenea& construi un statut aparte al
copilului& printr$un lan de etic#ete
8D
.
De multe ori ceea ce are importan pentru de"voltarea copilului este mai puin forma
familiei c-t atitudinea antura+ului iar reelele de sociailitate 'de rudenie( pot stimula sau
in#ia e%ercitarea rolurilor educative de ctre prini sau pot funciona !n calitate de
canale de transfer a acestor roluri& pe durata cri"ei sau pe termen mai lung& ctre familia
de origine a adultului sau ctre alte persoane.
Dup divorul partenerilor& rolurile educative sunt restailite prin intervenia
unicilor& alte rude sau prieteni apropiai care !ncearc sa restaileasc ec#ilirul familial.
0olidaritatea reelelor se manifesta frecvent !n mediile defavori"ate& dar ea devine
efectiv @i eficient !n ca"ul mamelor active profesional6 pentru femeile fr calificare @i
fr proiect familial& spri+inul rm-ne de multe ori ineficace ori este c#iar asent& datorita
precaritii economice a reelelor
8=
.
Un studiu arat c modul anga+rii fo@tilor soi !n relaia parental dup divor
influenea" situaia copiilor. Copii care& la cinci ani dup divor& au dep@it !n mare
msura @ocul iniial sunt eneficiarii unei atitudini de anga+are din partea amilor prini&
!mpreun sau separate 'contactele cu tatl sunt frecvente& iar relaiile cu amii prini
sunt descrise ca une(. Dimpotriv& situaia celor care 1e@uea"* reflect un 1e@ec al
divorului 3 copii sunt utili"ai frecvent ca 1paratrsnet* al conflictelor care nu !ncetea"
8F
9lisaeta 0tnciulescu& +ociologia educaiei familiale, :a@i& 1==F&9ditura )olirom& p.144
8D
9lisaeta 0tnciulescu & +ociologia educaiei familiale& :a@i& 1==F&9ditura )olirom& p.145
8=
Xamfir& Ctlin. 'coord(& 5entru o societate centrata pe copil& ?aport al :nstitutului de cercetare a
Calitatii ;ieii. Gucure@ti& 9ditura /lternative& 1==F& p.D4
4D
!ntre prini 6 !n consecina& at-t relaiile cu mama& c-t @i cele cu tatl se deteriorea" dup
divor.
F7
0epararea soilor nu conduce automat la o ruptura cu modul de anga+are parental @i
familiala !nainte de divor. 9%perienele trite !n familiile de origine& distriuia rolurilor
domestice @i educative !n familia con+ugal$parental& natura raporturilor con+ugale @i a
relaiilor copilului cu fiecare dintre prini modelea" implicarea educativa a acestora din
urma 3 !n ciuda importantei unor determinism parentale dup divor& nu se pune prolema
s negli+m nici dinamica familial @i individual& care permite punerea !n practic a unui
mod de funcionare familiala& nici coninutul e%perienei proprii a partenerilor !n materie
de viata familial3 fiecare este un tat sau o mam pe msura propriei sale istorii.
F1

Dac copii aparin-nd unor familii parentale sunt mai frecvent !nregistrai printre cei
care e@uea" @colar sau manifest comportamente asociale& nu monoparentalitatea !n sine
treuie pusa !n discuie& ci situaia social particular a familiilor respective& caracteri"at
printr$un cumul de factori 1de riscBB3 unele studii de"vluie faptul ca cele mai multe
dintre femeile care divorea" au un statut socio$profesional& un nivel al veniturilor @i un
nivel educaional sc"ute& prefer divorul din culpa care implica importante costuri
psi#ologice @i sociale& aparin unui mediu cultural tradiional $ care& de@i ofer suport&
!ncriminea" conduita de rupere a cstoriei& culpaili"ea" adultul @i victimi"ea"
copilul& !ntrein-nd un climat conflictual si sunt oligate sa$@i sc#ime repetat domiciliul&
sc#im-nd& prin aceasta& frecvent antura+ul @colar @i social al copilului care ar avea&
dimpotriv& nevoie de stailitate
&&?iscul* pentru copil& care pare inerent monoparentalitii nu poate fi corect
interpretat fr a se face referire la modul de inserie social a printelui care este
responsail de cre@terea sa. /ceasta conclu"ie are o important cruciala pentru orientarea
interveniei sociale3 ea arata c pentru a asigura copiilor @anse ma%ime de de"voltare&
inta interveniilor treuie sa fie !n primul r-nd situaia sociala a printelui care prime@te
custodia copilului& respectiv fenomene cum sunt vulnerailitatea statutului socio$
profesional al femeilor& veniturile sc"ute& nivelul sc"ut de cultur& costurile materiale&
psi#ologice @i simolice ale divorului @i maternitii solitare @i nu familia con+ugal '!n
sensul 1salvrii*.impunerii ei ca model unic(.
F2
F7
9lisaeta 0tnciulescu& +ociologia educaiei familiale& :a@i& 1==F&9ditura )olirom& p.132
F1
G. Aegros& Maut#ier @i Muillaume& 1==1& op. cit. 9lisaeta 0tnciulescu& +ociologia educaiei familiale&
:a@i& 1==F&9ditura )olirom& p.148
F2
4=
Consider ca pentru a putea merge mai departe @i a putea trece peste ostacolele vieii&
printele unic ar treui sa$@i centre"e toat atenia pe copil& sa impun anumite reguli
stricte care sa nu fie !nclcate. , educaie adecvata !n acest sens ar putea !mpiedica
eventualele aateri ale copilului de la ceea ce este ine @i corect. De asemenea printele
ar treui sa ai !ncredere !n celelalte persoane cum ar fi unici& veri& alte rude& prieteni
care au influenta enefica asupra copilului @i care !i pot oferi dragostea de care are at-ta
nevoie.
Conform lui 0tep#en /tlas& autorul crii &&)rinte unic*& dac familiile cu printe unic
sunt dornice sa lupte pentru ele @i primesc a+utor atunci c-nd au nevoie& e%ista F avanta+e
pentru copii @i prini.;oi !ncerca o pre"entare& pe scurt& a acestora. )rimul avanta+ ar
consta !n reducerea tensiunii instituita anterior& !n perioad de cri"a @i cre@terea
solidaritii familiale. /l doilea ar fi acela ca printele unic are o mai mare fle%iilitate !n
planificarea timpului pe care$l petrece cu copiii si& nefiind nevoit sa se mai raporte"e @i
la dorinele partenerului. /l treilea 3 familiile acestea pot interaciona mai mult& pot
aorda prolemele dintr$o perspectiva comuna& de lucru !n ec#ip& fiind astfel posiila
instituirea unor &&consilii de familie*& la care copii sunt implicai direct !n luarea
deci"iilor. /l patrulea 3 cre@terea de unul singur a unui copil ofer multe provocri& ce
repre"int oportuniti pentru de"voltare& maturi"are 6 prinii aflai !ntr$o astfel de
situatie au nevoie sa$@i de"volte noi ailitai @i sa !nvee mai multe& devenind astfel mai
puternici. /l cincilea 3 copiii !@i !mogesc e%periena& fiecare dintre cele 2 familii cu
printe singur influentandu$i !n mod diferit. /l @aselea3 cei din +urul printelui unic&
comunitatea& !@i ofer spri+inul. /l @aptelea3 tinerii& copii se simt valori"ai mai mult&
pentru ca sunt memrii de a"a ce contriuie la unstarea familiei lor.
F3
4n societatea noastr familiile monoparentale repre"int o populaie !n continu
cre@tere. <ulte dintre cercetrile !n acest domeniu s$au centrat pe mamele ramase singure
@i pe asenta tatlui. 4n ultima vreme au primit mai multa atenie taii singuri& mamele
adolescente necstorite& ali prini unici& precum @i procesele de adaptare ale acestora la
noua situaie. De@i cercetrile timpurii au lsat impresia c acest tip de familie repre"int
o form maladiv a familiei& toate cele pre"entate anterior constituie& !n "ilele noastre&
alternative viaile la familiile nucleare.
F3
/dina Gran )escaru& Familia a%i. ( perspectiv socio$pedagogic& 9d. /ramis& Gucure@ti& 2774& p. 37
57
)ana acum& societatea tradiionala nu a pregtit nici femeile& nici raii pentru a fi
prini unici. <uli asemenea prini !nregistrea" diferene vi"iile !n interaciunile de
tip copil$printe& !n noua structur familiala. 0e simt mai respectai @i capaili sa
!ncura+e"e opiniile personale ale copiilor lor. Folosesc ameninrile& pedepsele& dar
niciodat pe cele de tip fi"ic. De@i de cele mai multe ori au tendina de a se &&descrcaBB
nervos pe copii& gsesc puterea de a tine cont& !n primul r-nd& de dorinele acestora.
F4
Taii singuri au reu@it sa se sincroni"e"e& pentru a putea rspunde at-t sarcinilor de la
slu+& cat @i celor de acas. 0unt capaili sa re"olve treurile casnice& fr prea mare
dificultate. Taii din "iua de a"i par sa se familiari"e"e mai u@or cu noile roluri dec-t
predecesorii lor.
Obiectivele i metodologia cercetrii
,iectiv general3
0tudiul !@i propune s evidenie"e impactul tipului de familie 'monoparental sau
iparental( asupra comportamentului prolematic al elevilor 'stres& inadaptare&
comportament disimulativ(.
,iective specifice3
1. 9videnierea diferenelor e%istente !ntre elevii inclu@i !n familii monoparentale @i
cei inclu@i !n familii iparentale privind comportamentul prolematic& stresul @i
comportamentul disimulativ.
2. 9videnierea diferenelor e%istente !ntre elevii inclu@i !n familii monoparentale @i
cei inclu@i !n familii iparentale privind gradul de insatisfacie fa de familie& @coal&
antura+ @i propria persoan.
Ipotezele cercetrii
1. 9levii inclu@i !n familii monoparentale au un comportament mai prolematic
atunci c-nd se confrunt cu o situaie dificil sau tensionat dec-t cei inclu@i !n familii
iparentale $ perceptia pre"entei la mama& respectiv la tata& a anumitor sc#eme cognitive.
2. 9levii inclu@i !n familii monoparentale resimt un grad mai ridicat de stres dec-t
cei inclu@i !n familii iparentale $ pre"enta unor tulurari de personalitate
F4
51
3. 9levii inclu@i !n familii monoparentale pre"int un comportament defensiv mai
crescut dec-t cei inclu@i !n familii iparentale $ pre"enta unor atitudini de evitare&
respectiv de compensare.
4. 9levii inclu@i !n familii monoparentale resimt o insatisfacie mai ridicat fa de
familie& @coal& antura+ @i propria persoan dec-t cei inclu@i !n familii iparentale $
perceptia pre"entei la mama& respectiv la tata& a anumitor sc#eme cognitive.
5. 9levii inclu@i !n familii monoparentale pre"int un risc mai mare de insucces scolar
dec-t cei inclu@i !n familii iparentale $ pre"enta unor tulurari de personalitate
8. 9levii care provin din familii monoparentale preiau din atriutiile parintelui asent $
pre"enta unor atitudini de evitare& respectiv de compensare.
DESIGN!" S#!DI!"!I
0tudiul a fost reali"at cu a+utorul a 177 de suieci adolesceni& cu v-rstele
cuprinse !ntre 18 @i 1D ani& media de v-rst fiind 1F&15. 57 de suieci sunt inclu@i !n
familii monoparentale ' 25 aieti. 25 fete (& iar 57 sunt inclu@i !n familii iparentale ' 25
aieti . 25 fete(.
Distriuia pe v-rst a suiecilor este pre"entat !n figura 1.
52
0tudiul pre"ent are 2 variaile independente
1. tipul familiei 3 monoparental . iparental
2. se%ul 3 m . f
De$crierea probelor
)entru aceast cercetare au fost utili"ate urmtoarele proe 3
a. /$Cope&
. /C9.
c. C#estionar L factori determinani ai insuccesului @colar
d. C#estionarul privind stilul parental
e. C#estionarul sc#emelor cognitive
0uiecii au completat individual proele. C#estionarele au fost aplicate de
aceea@i persoan L care a rspuns la orice !ntreare @i nelmurire.
a. /$Cope
1/dolescent Coping ,rientation for )rolems2 '/$Cope( este un c#estionar cu 35
de itemi. :nstrumentul este un c#estionar cu auto$administrare !ntr$un format de rspuns
de tip scal AicNert cu cinci puncte. Aa calcularea scorului total = itemi se inversea"3 F&
53
D& 1=& 24& 28& 2D& 2=& 37& 34. Un scor sc"ut atrage atenia asupra unui comportament
prolematic 'inadaptail( al elevului care se afl !ntr$o situaie dificil sau tensionat. Un
scor ridicat surprinde comportamentul adaptail 'neprolematic( al elevului aflat !ntr$o
situaie dificil. )uncta+ul minim care poate fi oinut este 35& iar cel ma%im este de 1F5.
. /C9
1/dolescent Concerns 9valuation2 '/C9( este un c#estionar format din patru
dimensiuni ale vieii cotidiene de elev. Qi anuma insatisfactia fa de scoal& prini&
antura+ @i propria persoan. /cest c#estionar cuprinde 47 de itemi @i este reali"at de
David H. 0pringer. 0e calculea" invers-nd rspunsurile urmtorilor itemi3 2& 3& 5& D. 11&
12& 13& 1F& 1D& 22& 24& 2F& 2D& 34 @i 38. 0corurile foarte mari !nseamn un risc mai mare
ca adolescentul s fug de acas.
C#estionarul este format din patru factori pe care i$am anali"at separat.
1. :nsatisfacia resimit !n viaa de familie 'itemii 1 $ 12(. Un scor ridicat la aceast
suscal ne arat un grad mare de insatisfacie resimit !n viaa de familie.
2. :nsatisfacia resimit !n legtur cu @coala 'itemii 13 L 21(. Un scor ridicat la aceast
suscal ne arat un grad mare de insatisfacie resimit !n legtur cu @coala.
3. :nsatisfacia legat de antura+ 'itemii 22 L 2D(. Un scor ridicat la aceast suscal ne
arat un grad mare de insatisfacie legat de antura+.
4. :nsatisfacia resimit fa de propria persoan 'itemii 2= L 47(. Un scor ridicat la
aceast suscal ne arat un grad mare de insatisfacie legat de propria persoan.
d. C#estionar L factori determinani ai insuccesului @colar
4n principal m$au interesat 3 identificarea cau"elor care generea" insuccesul @colar
@i !n ce msur se deoseesc re"ultatele @colare a elevilor care previn din familii
monoparentale de cei care provin din familii cu amii prini.
4n prima etap& !n a"a unui c#estionar adresat elevilor& !n care vom !ncerca s
evalum care sunt motivele succesului @i !n special al insuccesului @colar. / doua etap const
!n anali"a re"ultatelor @colare !n a"a datelor de catalog.
e. C#estionarul privind stilul parental
:nstrumentul de evaluare& de tip AiNert cuprinde 82 de itemi care repre"int o
serie de comportamente pe care prinii le manifest atunci cand interacionea" cu copii
lor.
54
/ceste comportamente sunt reparti"ate !n trei scale care evaluea"3 stilul parental
autoritar& democratic @i permisiv.
0tilul parental autoritar a fost evaluat prin intermediul a 27 de itemi. 0cala care
evaluea" stilul parental democratic a fost evaluat prin intermediul a 2F de itemi. 0tilul
parental permisiv a fost evaluat prin intermediul a 15 itemi.
)rinii elevilor au fost rugai s evalue"e cat de des manifest anumite
comportamente fa de copil 'copii(& din cele specificate in lista pre"entat. Fiecare
afirmaie treuia evaluat pe o scal de la 1 la 5& unde valoarea 1 indic o lipsa total de
manifestare a comportamentului evaluat& iar valoarea 5 repre"int o manifestare
permanent a comportamentului respectiv.Un scor ridicat la scala ce evaluea" unul
dintre stilurile parentale denot practicarea de ctre prini cu o frecven crescut a
comportamentelor descrise de itemii care formea" scala respectiv. De e%emplu& un scor
ridicat la scala ce evaluea" stilul parental autoritar va refecta faptul c=
p=rintele recurge permanent in interac>iunile cu copilul 'copiii* la
comportamente de tip autoritar.
C#estionarul evaluea" 1F sc#eme iar pentru fiecare c#estionar acest numr al
notelor mari se !mparte pe totalul !ntrerilor raportate la sc#em. Cele 1F sc#eme
pre"ente sunt3
$carena afectiv
$ aandon
$ rutate
$ vulnerailitate
$ dependen @i incompeten
$ imperfeciune
$ e@ec
$ supunere
$ sacrificiu de sine
$ e%igen sporit
$ totul mi se cuvine
$ lipsa autocontrolului
$ relaii de fu"iune
$ vulnerailitate
55
$ control emoional !n e%ces
$ severitate
$ cutare a aprorii sociale
f. C#estionarul sc#emelor cognitive Young
4n Chestionarul Schemelor oun! participanilor li s$a solicitat s cote"e&
pe o scal de la 1 la 8 'unde 1 Z P!n totalitate neadevrat2& 2 Z P!n general neadevrat2& 3
Z Pmai degra adevrat dec-t fals2&4 Z Pfoarte puin adevrat2& 5 Z Padevrat !n
general2& 8 ZPm descrie perfect2 (& diferite declaraii susceptiile de a$i descrie.
C#estionarul descrie 1D itemi. 9l permite evaluarea sc#emelor precoce de inadaptare.
Mrila de corectare este simpl6 doar raspunsurile de la 5 @i 8 sunt luate !n seam pentru
ansamlul sc#emelor. <ai apoi& pentru fiecare sc#em& numr de rspunsuri 5 @i 8 se
!mparte la numrul total al !ntrerilor raportate la sc#em. Cotele dau un profil al
individului. /ceast notare este !nlocuit printr$o notare mai tradiional3 adunarea
notelor oinute !n fiecare sc#em& scorul total repre"ent-nd notele oinute de 1D
sc#eme.
Cele 1D sc#eme pre"ente !n c#estionar sunt urmtoarele3
$ deprivare emoional
$ aandon . instailitate
$ ne!ncredere . au"
$ i"olare social& e%cludere . !nstrinare
$ defect . ru@ine
$ e@ec
$ dependen . incompeten
$ vulnerailitate la ru @i oal
$ protecionism . ego infantil
$ revendicare . grandomanie
$ autocontrol . autodisciplin insuficient
$ su+ugare
$ auto$sacrificiu
$ cutarea aprorii . recunoa@terii
$ negativism . pasivitate
$in#iiie emoional
$standarde nerealiste . #ipercriticism
$penali"are
De$ignul cercetrii i variabilele implicate
Aucrarea este un studiu comparativ care dore@te s staileasc diferene !ntre dou
grupuri3 elevii inclu@i !n familii monoparentale @i cei inclu@i !n familii iparentale.
58
;ariailele studiate sunt urmtoarele3 comportamentul prolematic& stresul&
comportamentul fugar& gradul de insatisfacie fa de familie& @coal& antura+ @i propria
persoan.
%rezentarea i interpretarea rezultatelor

:pote"a 13 9levii inclu@i !n familii monoparentale au un comportament mai
prolematic atunci c-nd se confrunt cu o situaie dificil sau tensionat dec-t cei inclu@i
!n familii iparentale $ percepia pre"enei la mam& respectiv la tat& a anumitor sc#eme
cognitive. /ceast ipote" s$a confirmat.

5F
"i!ura nr. 2
#abelul nr& 1
Cum de$crii relatia cu
'amilia ta (
0unt de acord cu
tot ceea ce fac
<a spri+in in
tot ce fac
0unt prea
severi& au
prea
multe reguli
0unt indifereni&
nu se
interesea" de
ceea ce fac
Total
)rocenta+ 5F&1 35&F 3&8 3&8 177
Gra'icul nr&1
4n urma acestor re"ultate& se poate afirma& pentru suiecii din e@antionul
nostru& c nu e%ist diferene !ntre adolescenii inclu@i !n familii monoparentale @i cei
5D
inclu@i !n familii iparentale !n privina reaciei la o situaie dificil @i tensionat.
Compar-nd cele dou grupruri& nu se poate spune c unul ar avea un comportament mai
prolematic 'inadaptail( dec-t cellalt !n ca"ul confruntrii cu situaii dificile. <otivul
pentru care s$a dovedit acest lucru poate fii faptul c5 at-t cei din familiile iparentale c-t
@i cei din familiile monoparentale sunt solicitai at-t la @coal5& c-t @i !n activit5ile
e%tra@colare& astfel c5 do-ndesc de mici o re"isten5 la situaii tensionate.
:pote"a 23 /dolescenii inclu@i !n familii monoparentale resimt un grad mai
ridicat de stres dec-t cei inclu@i !n familii iparentale.
/ceast ipote" s$a infirmat.
0$a oinut un coeficient t de comparaie Z 4&=18& la un prag de semnificaie
p Z .777& p [ .71. /pare o diferen semnificativ statistic !ntre re"ultatele oinute de
adolescenii inclu@i !n familii monoparentale 'media acestei categorii pentru variaila
stres Z 15&D3( @i re"ultatele oinute de adolescenii inclu@i !n familii iparentale 'media
acestei categorii pentru variaila stres Z 24&38(.
?e"ultatul este sinteti"at !n taelul urmtor 'nr. =(& c-t @i repre"entat grafic
mai +os 'figura nr. 3(3
Taelul nr. =: Comparaia celor dou grupe de su'ieci pentru dimensiunea stresului
resimit.
t p media
/dolesceni inclu@i !n familii monoparentale 4&=18 .777 15&D3
/dolesceni inclu@i !n familii iparentale 24&38
5=

"i!ura nr. 3.
nostru c adolescenii din familii iparentale resimt mai acut stresul dec-t cei de v-rsta
lor care convieuiesc cu un singur printe. /cest lucru se poate datora faptului c& cei
provenind din familiile monoparentale s$au confruntat de timpuriu cu proleme @i sunt
1antrenai2 s5 treac5 mai u@or peste gri+ile care le$ar putea provoca un stres.
:pote"a 33 /dolescenii inclu@i !n familii monoparentale pre"int un
comportament fugar mai crescut dec-t cei inclu@i !n familii iparentale.
/ceast ipote" s$a confirmat.
0$a oinut un coeficient t de comparaie Z 2&F=7& la un prag de semnificaie
p Z .77F& p [ .71. /pare o diferen semnificativ statistic !ntre re"ultatele oinute de
adolescenii inclu@i !n familii monoparentale 'media acestei categorii pentru variaila
comportament fugar Z =F&53( @i re"ultatele oinute de adolescenii inclu@i !n familii
iparentale 'media acestei categorii pentru variaila comportament fugar Z D3&=7(.
?e"ultatul este sinteti"at !n taelul urmtor 'nr. 17(& c-t @i repre"entat grafic
Taelul nr. 17: Comparaia celor dou grupe de su'ieci pentru dimensiunea
comportament fugar.
87
t p media
/dolesceni inclu@i !n familii monoparentale 2&F=7 .77F =F&53
/dolesceni inclu@i !n familii iparentale D3&=7
"i!ura nr. 4.
nostru& c adolescenii din familii monoparentale pre"int un comportament fugar mai
crescut dec-t cei de v-rsta lor care convieuiesc cu amii prini. /ceasta se datorea"5
faptului c5& ace@ti copii crescui de un singur p5rinte se confrunt5 cu proleme
neoi@nuite v-rstei lor& care uneori !i poate door!. Cereu@ind s5 fac5 faa prolemelor
familiale& ei aleg s5 fug5 de acas5& ascun"-du$se de ele.
:pote"a 43 /dolescenii inclu@i !n familii monoparentale resimt o insatisfacie
mai ridicat fa de familie& @coal& antura+ @i propria persoan dec-t cei inclu@i !n familii
iparentale.
/ceast ipote" s$a confirmat parial& adolescenii inclu@i !n familii
monoparentale resimind o insatisfacie mai ridicat fa de familie @i @coal dec-t cei
inclu@i !n familii iparentale.
81
)entru variaila insatisfacie fa de familie s$a oinut un coeficient t de
comparaie Z 3&=F7& la un prag de semnificaie p Z .777& p [ .71. /pare o diferen
semnificativ statistic !ntre re"ultatele oinute de adolescenii inclu@i !n familii
monoparentale 'media acestei categorii pentru variaila insatisfacie fa de
familie Z 32&17( @i re"ultatele oinute de adolescenii inclu@i !n familii iparentale
'media acestei categorii pentru variaila insatisfacie fa de familie Z 25&53(.
Taelul nr. 11: Comparaia celor dou grupe de su'ieci pentru dimensiunea insatisfacie
fa de familie.
t p media
/dolesceni inclu@i !n familii monoparentale 3&=F7 .777 32&17
"i!ura nr. #.
nostru& c adolescenii din familii monoparentale pre"int un grad mai mare al
insatisfaciei !n viaa de familie dec-t cei de v-rsta lor care convieuiesc cu amii prini.
82
/cest lucru este evident datorit5 lipsei unuia dintre p5rini. Aipsa unui p5rinte aduce cu
sine @i o situaie material5 mai dificil5 dec-t a celorlali @i mai important& nevoia
adolescentului de a primi dragostea& atenia @i spri+inul nu poate fii pe deplin satisf5cut5&
duc-nd la o ne!mplinire sufleteasc5 pe plan familial.
)entru variaila insatisfacie fa de @coal s$a oinut un coeficient t de
comparaie Z 2&2F=& la un prag de semnificaie p Z .728& p [ .75. /pare o diferen
monoparentale 'media acestei categorii pentru variaila insatisfacie fa de
@coal Z 22&27( @i re"ultatele oinute de adolescenii inclu@i !n familii iparentale 'media
acestei categorii pentru variaila insatisfacie fa de @coal Z 1=&37(.
fa de !coal.
t p media
/dolesceni inclu@i !n familii monoparentale 2&2F= .728 22&27
/dolesceni inclu@i !n familii iparentale 1=&37
"i!ura nr. $.
83
4n urma acestor re"ultate& se poate afirma& pentru suiecii din e@antionul nostru&
c adolescenii din familii monoparentale pre"int un un grad mai mare al insatisfaciei
legat de e%periena lor @colar dec-t cei de v-rsta lor care convieuiesc cu amii prini.
:nsatisfacia @colar5 a adolescentului dintr$o familie monoparental5& se poate datora @i
faptului c5 acesta simte c5 este suprasolicitat pe toate planurile vieii cotidiene& !nc-t
a+ung s5 nu mai poat5 face fa5 cerinelor @colare.
)entru variaila insatisfacie fa de antura+ s$a oinut un coeficient t de
comparaie Z 7&45D& la un prag de semnificaie p Z .84=& p \ .75. Cu apare o diferen
monoparentale 'media acestei categorii pentru variaila insatisfacie fa de antura+ Z
15&23( @i re"ultatele oinute de adolescenii inclu@i !n familii iparentale 'media acestei
categorii pentru variaila insatisfacie fa de antura+ Z 14&F8(.
?e"ultatul este sinteti"at !n taelul urmtor 'nr. 13(& c-t @i repre"entat
grafic mai +os 'figura nr. F(3
fa de antura#.
t p media
/dolesceni inclu@i !n familii monoparentale 7&45D .84= 15&23
/dolesceni inclu@i !n familii iparentale 14&F8
84
"i!ura nr. %.
nostru& c adolescenii din familii monoparentale sunt la fel de mulumii ca @i cei de
v-rsta lor care convieuiesc cu amii prini& de prietenii lor @i de relaiile sociale pe care
le au. De foarte multe ori relaiile familiale precare duc la o viaa social5 mai un5& la o
relaie mai un5 cu prietenii @i apropaii.
)entru variaila insatisfacie fa de propria persoan s$a oinut un
coeficient t de comparaie Z 1&147& la un prag de semnificaie p Z .25=& p \ .75. Cu apare
o diferen semnificativ statistic !ntre re"ultatele oinute de adolescenii inclu@i !n
familii monoparentale 'media acestei categorii pentru variaila insatisfacie fa de
propria persoan Z 28&D8( @i re"ultatele oinute de adolescenii inclu@i !n familii
iparentale 'media acestei categorii pentru variaila insatisfacie fa de propria persoan
Z 24&37(.
mai +os 'figura nr. D(3
fa de propria persoan.
85
t p media
/dolesceni inclu@i !n familii monoparentale 1&147 .25= 28&D8
"i!ura nr. &.
4n urma acestui re"ultate& se poate afirma& pentru suiecii din e@antionul
nostru& c adolescenii din familii monoparentale au aceea@i atitudine fa de propria
persoan ca @i cei de v-rsta lor care fac parte din familii iparentale. Cu siguran5 se simt
diferii de ceilali& dar nu neap5rat inferiori celor crescui de amii p5rini. Tocmai
!nt-mpinarea unor proleme de devreme !i pot maturi"a pe adolesceni astfel !nc-t s5 se
accepte pe sine.
Un numr de !
ntreri au vi"at de"vluirea condiiilor socio$familiale ale elevilor &relaia pe care ace@tia o au
cu familia @i atitudinea pe care familia o are fa de actul educaional. 'item31&2&3&4(
88
4n cea ce prive@te relaia pe care elevi o au cu familia lor&peste +umtate dintre ace@tia
susin c familia este de accord cu tot ce fac @i ca sunt interesai de preocuprile lor
@colare&35.F> susin c eneficia" de spri+inul familiei in tot ceea ce fac&le ofer spri+in !n
re"olvarea temelor @i a altor sarcini @colare&F.2> considr c parinii sunt prea severi @i au prea
multe reguli.
#abelul nr& 2
Care din
urmtoarele
probleme $e
reg$e$c )n
'amilia ta(
Cu sunt
proleme
Aipsa acut a
anilor
;iolen
veral @i
fi"ic
Consumul de
alcool
/ltele Total
Frecven 21 5 1 1 7 2D
)rocenta+ F5.7 1F.= 3.8 3.8 7 177
Gra'icul nr&2
Aa aceast !ntreare peste trei sferturi din elevii c#estionai 'F5>( susin c nu se
regsesc nici un fel de proleme !n familia lor&1F.=> dintre elevi se confrunt cu proleme din
cau"a anilor &iar F.2>se confrunt cu proleme de genul3consumul de alcool @i violen
veral @i fi"ic.
#abelul nr& *
8F
+n ce $itua,ii vin
prin,ii tai la coal(
Aa @edinele
cu prini
C-nd sunt
c#emai pentru
o anumit
prolem
Discut
frecvent cu
dirigintele
Cu vin la
@coal
Total
Frecven D D D 4 2D
)rocente 2D&8 2D&8 2D&8 14&3 177
Gra'icul nr& *
4n ceea ce prive@te situaiile !n care parinii elevilor c#estionai vin la @coal se poate
oserva o egalitate.De aici tragem conclu"ia c prinii elevilor se interesea" de situaia lor
@colar&indiferent de modul !n care o fac3la @edinele cu prinii'2D.8>(& cnd sunt c#emai
pentru o anumit prolem '2D.8>( sau discut-nd frecvfent cu dirigintele '2D.8>(.Doar 14.3>
dintre prinii elevilor c#estionai nu vin la @coal.
Un alt grup de !ntreri au urmrit s reliefe"e faptul c un stil nepotrivit de
predare&greu de !neles @i o atitudine nepotrivit a dasclului poate favori"a apariia
insuccesului @colar.'itemi38&F&D&=(
#abelul nr& -
Ce calit,i are
pro'e$orul pe
carel apreciezi
cel mai mult(
4nelegtor )rietenos Corect Discut frecvent cu
elevii
:ndulgent Total
Frecven 5 12 2 8 3 2D
)rocenta+ 1F&= 42&= F&1 21&4 17&F 177
8D
Gra'icul nr&-
9levii aprecia" un cadru didactic dac este prietenos '42.=>(&dac discut frecvent cu
elevii '21.4>(&dac manifest !nelegere fa de ei '1F.=>( &daca este corect 'F.1>( @i indulgent
'17.F>(.
#abelul nr&.
Care e$te atitudinea
pe care o apreciezi
cel mai mult )n
timpul orei la un
pro'e$or(
?aspunde
prompt la
!ntrerile
elevului
4ncura+ea"
iniiativele elevilor
Cultiv spiritul
critic al
elevilor
Dore@te s se
fac !neles
Total
Frecven 4 5 4 15 2D
)rocente 14&3 1F&= 14&3 53&8 177
9levii prefer profesori care au o atitudine potrivit funciei pe care o dein&aprecia"
profesori care doresc s se fac !nele@i '53&8>(&profesorii care !ncura+ea" iniiativele elevilor
'1F&=>(&profesorii care cultiva spiritul critic al elevilor @i raspund la !ntrerile elevului
'14.3>(

#abelul nr&/
8=
Care $unt
motivele pentru
care nu apreciezi
un pro'e$or(
Cu este
interesat
dac am
!neles
lecia
9ste
incorect
9ste prea
e%igent
]igne@te
elevii
Cu discut @i alte
proleme !n afar de
materia predat
Total
Frecven 17 = 1 D 7 2D
)rocente 35&F 32&1 3&8 2D&8 7 177
<otivele pentru care un dascl nu este apreciat de elevii sai sunt 3dac nu este
de"interesat dac elevii au !neles cele predate '35&F>(&dac este incorect '32&1>(&dac +igne@te
elevii '2D&8>( sau dac este prea e%igent '3&8>(.
Gra'icul nr&.
#abelul nr&0
Care e$te modul de
predare 'olo$it de
ma1oritatea
pro'e$orilor la voi )n
coal(
Dictea"
lecia
)une
!ntreri !n
timpul leciei
:mplic elevi
!n desf@urarea
leciei
Face
sc#ema
pe tal
?eali"ea"
activiti pe
grupe
Total
Frecven F 3 13 4 1 2D
)rocente 25&7 17&F 48&4 14&3 3&8 177

4n ceea ce prive@te modul de predare al profesorilor&57> dintre elevi susin c ace@tia
implic activ elevi !n desf@urarea leciei&25> dintre elevi sustin c principala metod de
F7
predare folosit rm-ne dictatul leciei&14&3>dintre elevi susin c sunt profesori ce fac sc#ema
leciei pe tal.

Gra'icul nr&/
)rintr$un alt grup de !ntrerii am vrut sa stailim tipul de conflicte de care se lovesc
elevii de liceu&ce tip de proleme il afectea" cel mai mult&@i la cine apelea" !n re"olvarea
unor conflicte .' itemi317&11&12&(.
#abelul nr&2
Ce 'el de con'licte $unt
)ntre tine i colegii ti(
Frecvent )rocenta+
Cu e%ist 13 48&4
Certuri 5 1F&=
:roni"ri 3 17&F
]igniri 4 14&3
Gti 2 F&1
/meninri 1 3&8
santa+ 7 7
Total 2D 177.7
4n ceea ce prive@te conflictele dintre elevi&doar 48.8> dintre cei c#estionai susin c nu
e%ist conflicte !n care s fie implicai&restul fiind antrenai !n3certuri '1F&= >(&+igniri
'14.3>(&ironi"ri '17.F>( si c#iar ti ' F.1>(.
#abelul nr&3
F1
"a cine apelezi )n
rezolvarea
con'lictelor(
Frecvent )rocenta+
Cu apele" la nimeni !ncerc s le
re"olv singur
13 48&4
Aas s se re"olve de sine 1 3&8
Aa un prieten din clas 3 17&F
)si#olog 3 17&F
)rini 4 14&3
)rofesori 3 17&F
colegi 1 3&8
Total 2D 177.7

4n ca"ul !n care elevi se confrunt cu proleme&48.4> prefer sa$si re"olve singuri
prolemele&doar 14&3> apelea" la prini!n ca"ul confruntri cu proleme&17&F> apelea" la
profesori&17.F> la psi#olog.0e pare c elevi nu au a@a mare !ncredere !n colegi&doar 3&8>
prefer-nd s apele"e la colegi.
#abelul nr&14
Care dintre
urmtoarele
probleme te
a'ecteaz cel mai mult(
Frecvent )rocenta+
Aipsa anilor = 32&1
Cotele mici 11 3=&3
Certurile cu prieteni 2 F&1
)rolemele de familie 4 14&3
Ce!nelegere din partea profesorilor 1 3&8
0anciunile @colare 1 3&8
Total 2D 177.7
Cel mai mult elevii par afectai de notele mici primite la @coal '3=&3>(@i apoi de lipsa
anilor '32&1>( @i de prolemele de familie '14&3>(.Certurile cu prieteni 'F.1>(&ne!nelegerea
din partea profesorilor '3.8>(&sanciunile @colare '3.8>(sunt&!n ordine &situaii care !i afectea"
pe elevi.
F2
Gra'icul nr&0
b& Analiza rezultatelor colare
Dup cum am artat la !nceputul studiului& @apte din cei 2D de elevi supu@i
e%perimentului provind din familii monoparentale.
:niial vom pre"enta mediile la cei 21 de elevi care provin din familii iparentale.
/stfel 2 elevi au media la !nvtur 17
)atrul elevi au mediile cuprinse !ntre =&3 @i =&8
)atru L media =
Cinci elevi L medii cuprinse !ntre D&3 @i D&F
Doi elevi L media D
Trei elevi L medii cuprinse !ntre F&2 @i F&D
Un elev L media 8&5
Ceilali F elevi& care sunt !ntreinui @i educai doar de mam& au oinut !n cel de al doilea
semestru urmtoarele medii la !nvtur3
Un elev 'o fat( L media 17
Un elev 'o fat( $ media =&F
F3
Un elev ' o fat( L media =&2
Un elev 'o fat( $ media D&=
Un elev 'eat( L media D&8
Un elev L eat $ media F&=
Un elev 'eat( L media F&5
Din c-te oservm mediile reu@itelor la !nvtur a celor F elevi din clasa a W$ea de la
liceul 1Aucian Glaga2& care provin din familii parentale sunt une& @i nu putem spune c
ace@tea ar !nsu@i materialul @colar mai ru !n comparaiei cu colegii lor care au amii
prini.
Dac e s comparm din cei 21 de elevi cu amii prini doi au media de 17& iar din
doar F elevi cu un singur printe s$a gsit @i un elev care& deasemenea are media 17.
Deasemenea& !n cei 21 de elevi sunt dintre cei care au media mai mic de F& iar !n ca"ul
celor F adolesceni care provin din familii monoparentale& cea mai mic media& pe care o
are un elev& este de F&5.
4n conclu"ie putem s spunem c !n ca"ul adolescenilor din clasa a W$ea de liceul
Aucian Glaga din C#i@inu& faptul c unii dintre elevi cresc cu un singur printe& nu
influenea" asupra succesului @colar. Totu@& oservm c fetele care provin din familiii
monoparentale au mediile mai !nalte la !nvtur comparativ cu eii care provin din
familii monoparentale. 4n acest conte%t adugm c cei doi elevi din familiile iparentale&
care au media 17 sunt iei. /cest fapt s$ar putea e%plica prin faptul c cei trei iei din
familiile monoparentale cresc doar cu mama& @i sunt lipsii de afeciunea tatlui. ,ricum
reu@itele lor la !nvtur nu sunt at-t de proaste @i mai reamintim c asupra succesului
sau insuccesului @colar influenea" @i ali factori dec-t mediul familial.
F4
CONC"!5II 6I 7ECO8AND97I
9fectu-nd investigaiile de rigoare asupra te"ei reespective& am constatat
urmtoarele3 4n ceea ce prive@te influena factorilor familiali $ e%teriori actului didactic
propriu$"is $ @i mediul familial !@i pune amprenta asupra succesului @i& mai ales& a
insuccesului @colar. /ceast categorie de factori se e%prim prin mai multe moduri& cum
ar fi3
$ climatul educaional familial6
$ valenele educative ale familiei6
$ atitudinile pro@colare $ educaionale ale familiei6
$ gradul de !n"estrare logistic 'calculator& :nternet etc.( @i posiiliti materiale $
financiare6
$ nivelul de instruire @i preocupare !n ceea ce prive@te pregtirea @i autoeducaia
prinilor6
$ regimul de via @i stilul de via al prinilor.
Fiecare din ace@ti factori contriuie !n mod difereniat la reu@ita sau insuccesul @colar.
<ai mult& sunt resimii factorii de ordin financiar @i posiilitile materiale ale prinilor&
ceea ce a fcut s creasc fenomenul aandonului @colar @i analfaetismul.
Una din ipote"ele de la care am pornit e%perimentul este premisa c elevii care au o
relaie defectuoas cu memri familiei sunt predispu@i la apariia insuccesului @colar.
C#iar dac aceast ipote" se infirm 'ma+oritatea suiecilor at-t elevii c-t @i prinii
susin c au o relie a"at pe !ncredere @i a+utor reciproc(& totu@i datele sunt
!ngri+ortoare pentru c un procent de F&2>dintre elevi se confrunt cu proleme !n
familie & sau cu proleme din cau"a anilor.
/lt ipote" pleac de la pre"umia c datorit unei atitudini nepotrivite @i a unui stil de
predare al unor profesori care nu facilitea" !nelegerea &va determina apariia
de"interesului fa de materia pe care o pred @i respectiv apariia insuccesului @colar .
Ct prive@te ipote"a c adolescenii din famiilii monoparentale au re"ultate mai slae la
!nvtur& deasemene a fost infirmat prin e%perimentul nostru.
4ntradevr& structura familial repre"int @i ea un factor referitor succesul sau insuccesul
@colar& dar acest factor poate fi unul minor !n comparaie cu ali factori. /ltceva este c
F5
structura parental a familiei poate influena caracterul @i comportamentul adolescentului.
Dar @i !n acest ca" este primordial factorul educativ.
Totu@i& pentru a evita insuccesul @colar la adolescenii din familii monoparentale&
considerm oportun ca pedagogii& !n mod discret& s prevad acest factor @i s !ntreprind
!n prealail anumite msuri pentru a evita insuccesul @colar.
/ctivitatea de pre!nt-mpinare a insuccesului @colar este e%trem de comple%. 4n
reali"area ei este necesar o coordonare eficient a tuturor factorilor educaionali !n care&
desigur& @coala @i familia dein prioritatea. Qi& pentru ca @coala s$@i !ndeplineasc
menirea ei& treuie s fie slu+it de oameni nu numai cu o temeinic pregtire @tiinific @i
psi#o$pedagogic& ci @i dornici s aplice !n practic cuno@tinele profesionale
Un diagnostic corect al esecului scolar nu poate fi stailit dec-t printr$o
colaorare stransa !ntre elev & profesor @i familie& c#iar dac aceasta este
monoparental. .

Capitolul :& Concluzii

<onoparentalitatea este o tem5 actual5& iar acest studiu demonstrea"5 dac5
adolescentul crescut de un p5rinte este afectat de acest lucru.
0$a demonstrat !ns5 c5 doar ipote"ele conform c5reia adolescentul dintr$o
familie de tip monoparental are un comportament fugar @i resimte o insatisfacie din
puctul de vedere al familiei @i al @colii sunt adev5rate& celelalte situ-ndu$l pe adolescent
l-ng5 ceilali crescui !ntr$o familie de tip iparentala.
/ceste ipote"e s$au confirmat datorit5 faptului c5 adolescentul poate !ntampina
proleme care s5$l dep5@easc5 at-t !n familie c-t @i la @coal5& dovenind astfel o
F8
insatisfacie pe aceste dou5 planuri foarte importante din viaa lui. /cest lucru !l poate
impinge s5 fug5 de acas5& dovenind astfel un comportament fugar.
:pote"ele care nu s$au confirmat au fost3
1. /dolescenii inclu@i !n familii monoparentale au un comportament mai
prolematic atunci c-nd se confrunt cu o situaie dificil sau tensionat dec-t cei inclu@i
!n familii iparentale.
2. /dolescenii inclu@i !n familii monoparentale resimt un grad mai ridicat de stres
dec-t cei inclu@i !n familii iparentale.
Qi ipote"a 4 care nu s$a confirmat parial3
4. /dolescenii inclu@i !n familii monoparentale resimt o insatisfacie mai ridicat
fa5 de antura+ @i propria persoan dec-t cei inclu@i !n familii iparentale.
/cest lucru se poate datora faptului c5 adolescenii inclu@i !n familiile
monoparental5 au o re"isten5 do-ndit5 mai mare la stres @i se integrea"5 foarte ine !n
societate reu@ind s5 se !mpace mai repede cu sine dec-t adolescenii oisnuii.
,iectivele lucr5rii au fost @i ele atinse parial3
1. 9videnierea diferenelor e%istente !ntre adolescenii inclu@i !n familii
monoparentale @i cei inclu@i !n familii iparentale privind comportamentul prolematic&
stresul @i comportamentul fugar.
2. 9videnierea diferenelor e%istente !ntre adolescenii inclu@i !n familii
monoparentale @i cei inclu@i !n familii iparentale privind gradul de insatisfacie fa de
familie& @coal& antura+ @i propria persoan& oiectivul 1. fiind atins parial& !n m5sura !n
care s$a putut evidenia o diferen5 !ntre comportamentul fugar al adolescentului dintr$o
familia monoparental5& fa5 de adolescentul dintr$o familie iparental5.
Conclu"ia este c5 diferene semnificative nu sunt !ntre adolescenii cu un singur
p5rinte @i cei cu amii p5rini& prin urmare el nu este afectat de tipul de familie din care
face parte& adolescenii din familiile monoparentale confrunt-ndu$se cu acelea@i proleme
specifice perioadei prin care trec ca @i cei din familiile iparentale.
;ibliogra'ie<
FF
1. Gdescu& :lie '2772(& &>oologia. +istem de sociologie spiritualist2& Gucure@ti
2. Gerge& /ndre '1=F7(& &?@)nfant au caractAre difficile", )aris
3. GoIllJ& ]o#n '1=8D(& &C6ild care and t6e grot6 of love", 9ditura )aperacN
4. Granden& Cat#aniel& 1T#e Genefits and Oa"ard of t#e )#ilosop#J of /Jn ?and2&
Caset5
5. Gu"ducea& Doru '277=(& &+isteme moderne de asisten- socia-a. Tendine glo'ale
!i practici locale"& 9ditura )olirom
8. C#omart& <.]. '1=F=(& &)nfants de l@image"& )aJot
F. Ciuperca &C. '2777(& 1Cuplul modern: ntre emancipare !i disoluie"& /le%andria
D. Co+ocaru& Daniela ^ Co+ocaru& Qtefan'277D(& & 3anagementul de ca% n protecia
copilului& 9ditura )olirom
=. Fisc#er & ]oel ^ Corcoran& Vevin & &3easures for C6inical 5ractic and 7esearc6"&
,%ford UniversitJ )ress& 277F
17. ]ung& C.M. '277D(& & De%voltarea personalit-ii"& 9ditura Trei
11. <at#eIs& Merald& ]an ]. DearJ ^ <art#a C. H#iteman'2775(& &5si6ologia
personalit-ii"& 9ditura )olirom
12. <ielu& Xlate' 2778(& 1 Fundamentele psi6ologiei", 9ditura Universitar5
13. <itrofan& :'1==D(.&2 Cuplul con#ugal$armonie !i di%armonie", Gucuresti
14. <odrea& <argareta'2778(& &*maginea de sine !i personalitate n adolescena 0
FD
+tudii teoretice !i e8perimentale"& 9ditura /liter
15. Ceamiu& Meorge '2773(& & Tratatul de asisten- social-"& 9ditura )olirom
18. )ascal Aardellier '2773(& &Teoria legturii ritualice"& 9ditura Tritonic
1F. )iaget& ]ean ' 2775(& & 7epre%entarea lumii la copil", 9ditura Cartier
1D. )opescu& ?aluca& & Calitatea vieii n 7om9nia"& cercetare @tiiniific5
1=. )opescu$ Grum5& 0perana '2773(&"De%volt-ri di%armonice de personalitate
n copil-rie !i adolescen-&,9ditura )aralela 45
27. 0cutaru& /nca& '2778(& &Familia monoparental- de la vulnera'ilitate la
autocontrol" ,9ditura Aumen
21. 0t5nciulescu& 9. '1==D(& 1+ociologia educatiei familiale", 9ditura )olirom
22. Qtefan& Cristina '2778( &2Familia monoparental-. ( a'ordare politic-. )diia
a **$a rev-%ut-& 9ditura )olirom
23. ;oinea& <. '1==3(& &+ociologia familiei"& Gucuresti
24. ;oinea& <.' 1==D(& 1Familia !i evoltia sa istoric-& Gucuresti

Ane=a I&
#e$tul ACE
F=
Urmatoarele afirmatii sunt menite sa descrie cum vedeti lumea in +urul dvs. Din moment
ce acestea sunt parerile dvs& nu e%ista raspunsuri corecte sau gresite. ;a rog sa raspundeti
cat de sincer posiil. :ncercuiti cate un raspuns pentru fiecare item care descrie cel mai
ine modul in care vedeti lucrurile in pre"ent.
;a rog notati modul in care sunteti de acord cu afirmatiile de mai +os& in felul urmator3
1Z Cu sunt deloc de acord
2Z Cu sunt de acord
3Z Cici nu apro& nici nu contra"ic
4Z 0unt de accord
5Z 0unt intru totul de accord
:n primul rand& ganditi$va la viata de familie.
1. Cu ma simt confortail sa voresc cu parintii despre prolemele mele 1 2 3 4 5
2. <a inteleg ine cu mama. 1 2 3 4 5
3. <a inteleg ine cu tata. 1 2 3 4 5
4. )arintii mei nu ma inteleg 1 2 3 4 5
5. :mi place sa petrec timp cu familia mea. 1 2 3 4 5
8. Cu ma simt in siguranta in casa mea. 1 2 3 4 5
F. Cu sunt luat in seama in familia mea. 1 2 3 4 5
D. 0entimentele mele sunt respectate in familia mea. 1 2 3 4 5
=. )arintii mei au cerinte prea mari pentru mine. 1 2 3 4 5
17. ?egulile din familia mea nu sunt corecte. 1 2 3 4 5
11. 0imt ca parintii mei au incredere in mine. 1 2 3 4 5
12. )e de$a$ntregul& imi place familia mea. 1 2 3 4 5
:n al doilea rand& ganditi$va la e%perienta dvs. scolara.
D7
13. <a inteleg ine cu profesorii. 1 2 3 4 5
14. )rofesorii mei sunt prea severi cu mine. 1 2 3 4 5
15. :mi cree" proleme la scoala. 1 2 3 4 5
18. 0coala este mai usoara pentru altii copii decat pentru mine. 1 2 3 4 5
1F. 0a termin liceul este important pentru mine. 1 2 3 4 5
1D. 0coala ma a+uta sa ma pregatesc pentru viitorul meu 1 2 3 4 5
1=. Deoicei& nu sunt multumit de notele mele. 1 2 3 4 5
27. :n general& prietenii mei nu frecventea"a scoala. 1 2 3 4 5
21. Cu imi place scoala. 1 2 3 4 5
/cum& ganditi$va la e%perienta traita in antura+ul dumneavoastra.
22. 0unt placut in antura+ul meu. 1 2 3 4 5
23. Cu ma integre" in antura+ul mau 1 2 3 4 5
24. 0unt respectat in antura+ul meu. 1 2 3 4 5
25. 0imt ca nu fac parte din grup. 1 2 3 4 5
28. )arintii mei nu sunt de accord cu antura+ul meu. 1 2 3 4 5
2F. )rietenilor din antura+ul meu le pasa de mine. 1 2 3 4 5
2D. <a distre" in antura+ul meu. 1 2 3 4 5
:n final& g-ndii$v la sentimentele cu privire la viata dvs.
2=. :n ma+oritatea timpului ma simt deprimat. 1 2 3 4 5
37. <a simt nea+utorat in privinta situatiei mele. 1 2 3 4 5
31. <a gandesc la sinucidere. 1 2 3 4 5
32. <a simt neputincios. 1 2 3 4 5
33. Cu sunt in stare sa fac nimic. 1 2 3 4 5
34. <a descurc sa$mi re"olv prolemele. 1 2 3 4 5
35. <a simt ca prins intr$o capcana. 1 2 3 4 5
38. <a simt ine in pelea mea. 1 2 3 4 5
3F. Fac fata stresului. 1 2 3 4 5
D1
3D. <a+oritatea timpului sunt nervos. 1 2 3 4 5
3=. 0imt ca nu detin controlul asupra vietii mele. 1 2 3 4 5
47. 0imt ca altii ar fii ucurosi daca nu as fi in prea+ma. 1 2 3 4 5

Ane=a II&
#e$tul ACope
D2
Cititi fiecare afirmatie de mai +os care descrie un comportament cu privire la infruntarea
prolemelor. Decideti cat de des va comportati dupa modelul de comportament descries&
cand faceti fata dificultatilor sau cand sunteti tensionat.
:ncercuiti unul dintre raspunsurile urmatoare pentru fiecare afirmatie3
1Z Ciciodata
2Z ?areori
3Z Cateodata
4Z Deseori
5Z. De cele mai multe ori
Cand intampinati dificultati sau va simtiti tensionat& cat de des3
1. 0unteti de accord cu cerintele si regulili parintilorS 1 2 3 4 5
2. CititiS 1 2 3 4 5
3. :ncercati sa fiti amu"ant sis a destindeti atmosferaS 1 2 3 4 5
4. ;a cereti scu"e oamenilorS 1 2 3 4 5
5. /scultati mu"ica3 stereo& radio& etc.S 1 2 3 4 5
8. Discutati cu un professor sau cu psi#ologul scolii in legatura cu
ce va deran+ea"aS 1 2 3 4 5
F. <ancatiS 1 2 3 4 5
D. :ncercati sa stati departe de casa cat mai mult posiilS 1 2 3 4 5
=. Folositi medicamente prescrise de un doctorS 1 2 3 4 5
17. ;a implicati in activitatile scolareS 1 2 3 4 5
11. <ergeti la cumparaturiS 1 2 3 4 5
12. Discutati cu parintii oentru infruntarea acestor dificultatiS 1 2 3 4 5
13. :ncercati sa va imunatatiti standardele 'mergeti la fitness&
incercati sa luati note mai mari&etc(S 1 2 3 4 5
14. )langetiS 1 2 3 4 5
15. :ncercati sa va ganditi la lucrurile une din viata dumneavoastraS 1 2 3 4 5
18. 0unteti cu prietenul. 'a( 1 2 3 4 5
D3
1F. ;a plimati cu masinaS 1 2 3 4 5
1D. 0puneti lucruri frumoase altoraS 1 2 3 4 5
1=. ;a enervati si strigati la ceilaltiS 1 2 3 4 5
27. Mlumiti si va pastrati simtul umoruluiS 1 2 3 4 5
21. Discutati cu un preotS 1 2 3 4 5
22. ;a descarcati plangandu$va memrilor familieiS 1 2 3 4 5
23. <ergeti la isericaS 1 2 3 4 5
24. Folositi droguri& medicamente ' neprescrise de doctor(S 1 2 3 4 5
25. ;a organi"ati viata si ceea ce aveti de facutS 1 2 3 4 5
28. :n+uratiS 1 2 3 4 5
2F. <unciti din greu la teme sau alte proiecte scolareS 1 2 3 4 5
2D. Dati vina pe altii pentru ceea ce nu merge ineS 1 2 3 4 5
2=. FumatiS 1 2 3 4 5
37. Comsumati alcoolS 1 2 3 4 5
31. <ergeti la un filmS 1 2 3 4 5
32. DormitiS 1 2 3 4 5
33. :ncercati sa$i a+utati pe altii sa$si re"olve prolemeleS 1 2 3 4 5
34. 0unteti sarcasticS 1 2 3 4 5
35. ;isati cu oc#ii desc#isi la felul cum ati vrea sa stea lucrurileS 1 2 3 4 5
Ane=a III
#e$tul Crop$
D4
:ncercuiti afirmatia care vi se potriveste cel mai ine cu privire la cele intamplate in
ultima saptamana. Cu sariti peste intreari c#iar daca nu sunteti siguri de raspuns. Cu
e%ista raspuns correct sau gresit.
?aspundeti incercuind3 7Z Ciciodata
1Z Cateodata
2Z Deseori
1. ;ise" cu oc#ii desc#isiS 7 1 2
2. 0unt cu gandul in alta parte cand altii voresc cu mine. 7 1 2
3. <a concentre" greu. 7 1 2
4. <a gandesc la lucrurile rele ce s$au intamplat. 7 1 2
5. :ncerc sa uit lucrurile rele ce s$au intamplat. 7 1 2
8. 9vit sa$mi amintesc lucrurile rele ce s$au intamplat. 7 1 2
F. :mi fac gri+i ca se vor intampla lucruri rele. 7 1 2
D. Fac lucruri deoseite ca sa ma asigur ca nimic rau nu se
va intampla. 7 1 2
=. Fac lucruri pentru care& proail& sunt prea matur. 7 1 2
17. <i$e greu sa adorm noaptea. 7 1 2
11. /m cosmaruri. 7 1 2
12. /m dureri de cap. 7 1 2
13. /m dureri de stomac. 7 1 2
14. <a simt olnav sau am dureri. 7 1 2
15. <a simt oosit sau fara energie. 7 1 2
18. <a simt singur. 7 1 2
1F. <a simt ciudat sau diferit de altii copii. 7 1 2
1D. 0imt ca este ceva in neregula cu mine. 7 1 2
1=. 0imt ca e vina mea cand se intampla lucruri rele. 7 1 2
27. 0unt g#inionist. 7 1 2
21. <a simt trist sau deprimat. 7 1 2
22. Cu$mi vine sa fac nimic. 7 1 2
D5
23. Unele lucruri ma supara sau ma enervea"a. 7 1 2
24. /trag lucrurile rele care se pot intampla. 7 1 2
25. 0unt irasciil. 7 1 2
Ane=a -
C#estionar L factori determinani ai insuccesului @colar
/cest c#estionar face parte dintr$o lucrare de licen.;a rog s rspundei cu serio"itate la
!ntrerile de mai +os.
; asigur c rspunsurile voastre se vor ucura de confidenialitate&iar datele din caseta
de identificare vor fi folosite doar pentru a face comparaii si anali"e.
1.Cum descri relatia cu familia taS
a(ma spri+ina in tot ce fac
(sunt de accord cu tot ceea ce fac
c(sunt prea severi&au prea multe reguli
d(sunt indiferenti&nu se interesea"a de ceea ce fac
2.Care din urmatoarele proleme se regasesc in familia taS
a(nu sunt proleme
(lipsa acuta a anilor
c(violenta verala si fi"ica
d(consumul de alcool
e(altele_______________________________
3.Ce atitudine manifesta familia ta fata de activitatea ta scolaraS
a(sunt interesati de preocuparile mele scolare
(imi ofera spri+in in re"olvarea temelor pentru acasa
c(imi ofera spri+in in re"olvarea altor sarcini scolare
d(sunt indiferenti
D8
4.:n ce situatii vin parintii tai la scoalaS
a(la sedintele cu parinti
(cand sunt c#emati pentru o anumita prolema
c( discuta frecvent cu dirigintele
d(nu vin la scoala
5./i avut conflict cu unul dintre prinii tiS
a( da
( nu
8(Ce calitati au prinii ti pe care le aprecie"i cel mai multS
a(intelegator
(prietenos
c(corect
d(discuta frecvent cu mine
e(indulgent
F.Care este atitudinea pe care o aprecie"i cel mai mult in relaia ta cu priniiS
a( !mi asigur toate cerinele de ordin material
(petrec mult timp cu mine
c( se implic !n relaiile
d(doreste sa se faca inteles tuturor
D.Care este modul de predare folosit de ma+oritatea profesorilor la voi in scoalaS
a(dictea"a lectia
(pune intreari in timpul lectiei
c(implica elevi in desfasurarea lectiei
d(face sc#ema lectiei pe tala
DF
e(reali"ea"a activitati pe grupe
=.Care stunt motivele pentru care nu aprecie"i un profesorS
a(nu este interesat daca am inteles lectia
(este incorect
c(este prea e%igent
d(+igneste elevii
e(nu discuta si alte proleme in afara de materia predata
17.Ce fel de conflicte sunt intre tine si colegii taiS
a(nu e%ista e(atai
(certuri f(amenintari
c(ironi"ari g(santa+
d(+igniri
11.Aa cine apele"i in re"olvarea unor conflicteS
a(nu apele" la nimeni incerc sa le re"olv singur
(las a se re"olve de la sine
c(la un prieten din clasa
d(psi#olog
e(parinti
f(profesori
g(colegi
12.Care din urmatoarele proleme te afectea"a cel mai mult
a(lipsa anilor
(notele mici
c(certurile cu prieteni
DD
d(prolemele de familie
e(neintelegere din partea profesorilor
f(sanctiuni scolare
Ane=a .
C#estionarul privind stilul parental
5oate r=spunsurile sunt anonime ?i vor f doar identifcate dup=
num=rul de identifcare
pe care il introduce>i la inceputul acestui chestionar. hestionarul
con>ine o list= de
comportamente pe care p=rin>ii le manifest= atunci cand
interac>ioneaz= cu copiii lor.
/ntreb=rile sunt destinate s= m=soare cat de des se manifest= anumite
comportamente
fa>= de copil 'copii*.
;anifest acest comportament,
( @ Aiciodat=
8 @ <ar
# @ am jum=tate din timp
" @ 4oarte des
0 @ /ntotdeauna
1 @ Au e aplicabil B copilul e prea mic s= vorbeasc=
CCC (. /mi incurajez copilul s= vorbeasc= despre problemele pe care le
are.
CCC 8. /mi indrum copilul prin pedeaps= mai mult decat prin argumente
CCC #. unosc numele prietenilor copiilor mei.
CCC ". /mi este greu s= imi disciplinez copilul.
CCC 0. /mi laud copilul atunci cand e cuminte.
CCC 1. /mi plesnesc copilul atunci cand e neascult=tor.
D=
CCC 3. Dlumesc ?i m= joc cu copilul meu.
CCC E. ;= re>in s= il critic chiar dac= copilul ac>ioneaz= contrar
dorin>elor mele.
CCC ). /mi ar=t compasiunea cand copilul este jignit sau frustrat.
CCC (F. /l pedepsesc privandu-l de privilegii f=r= a-i oferi vreo explica>ie.
CCC ((. /mi r=sf=> copilul.
CCC (8. /i ofer sus>inere ?i in>elegere atunci cand e sup=rat.
CCC (#. !trig la copil atunci cand nu se comport= cum trebuie.
CCC (". !unt lejer ?i relaxat cu copilul meu.
CCC (0. /i permit copilului s= ii deranjeze pe al>ii.
CCC (1. /i spun copilului ce a?tept=ri am de la purtarea lui inainte de a
se implica in
activitate.
CCC (3. /l cic=lesc ?i il critic pentru a-?i imbun=t=>i comportamentul.
CCC (E. .m r=bdare cu copilul meu.
CCC (). /mi bruschez copilul cand nu e ascult=tor.
CCC 8F. !tabilesc pedepse pentru copilul meu dar nu le pun in practic=.
CCC 8(. !unt receptiv la sentimentele ?i nevoile copilului.
CCC 88. /i permit copilului s= se implice in regulile familiei.
CCC 8#. ;= cert cu copilul meu.
CCC 8". .m incredere in abilit=>ile mele ca p=rinte.
CCC 80. /i explic copilului de ce regulile trebuie respectate.
CCC 81. $ar a f preocupat mai mult de propriile mele sentimente decat
de cele ale
copilului.
CCC 83. /i spun copilului c= apreciez ceea ce incearc= s= fac= sau ceea
ce realizeaz=.
CCC 8E. /mi pedepsesc copilul trimi>andu-l undeva unde s= stea singur
f=r= nici o
explica>ie.
CCC 8). /l ajut pe copil s= in>eleag= impactul pe care il are
comportamentul lui
=7
incurajandu-l s= vorbeasc= despre consecin>ele propriilor ac>iuni.
CCC #F. /mi e team= c= disciplinandu-mi copilul pentru c= se poart= urat
il va face pe
acesta s= nu m= mai plac=.
CCC #(. /au in considerare dorin>ele copilului inainte de a-i cere s= fac=
ceva.
CCC #8. /mi v=rs furia pe copil.
CCC ##. !unt la curent cu problemele ?i preocup=rile copilului la
gr=dini>=.
CCC #". /l amenin> cu pedepse mai mult decat le aplic.
CCC #0. /mi exprim afec>iunea prin imbr=>i?=ri, s=ruturi sau >inandu-l in
bra>e.
CCC #1. /i ignor purtarea urata.
CCC #3. 4olosesc pedeapsa fzic= ca o modalitate de a-mi disciplina
copilul.
CCC #E. Duc pan= la cap=t metoda de disciplinare dup= ce copilul meu
se poart= urat.
CCC #). /i cer scuze atunci cand gre?esc ca ?i p=rinte.
CCC "F. /i spun copilului ce s= fac=
CCC "(. edez atunci cand copilul face g=l=gie pentru ceva.
CCC "8. Discut cu copilul ?i ii explic atunci cand acesta se poart= urat.
CCC "#. /l plesnesc atunci cand se poart= urat.
CCC "". ;= contrazic cu copilul meu.
CCC "0. /i permit copilului s= ii intrerup= pe al>ii.
CCC "1. $etrec timp tihnit ?i intim cu copilul meu.
CCC "3. and doi copii se ceart=, ii pun intai la respect ?i apoi pun
intreb=ri.
CCC "E. /mi incurajez copilul s= se exprime liber atunci cand nu e de
acord cu mine.
CCC "). /mi mituiesc copilul cu recompense pentru a f ascult=tor.
CCC 0F. /l cic=lesc ?i il critic atunci cand comportamenul lui nu e
conform a?tept=rilor
=1
mele.
CCC 0(. /i ar=t copilului c= ii repect opiniile incurajandu-l s= ?i le
exprime.
CCC 08. /mpun reguli stricte, bine stabilite pentru copilul meu.
CCC 0#. /i explic copilului despre ce simt atunci cand un copil se poart=
urat sau se
poart= frumos.
CCC 0". 4olosesc amenin>=rile ca pedeapsa f=r= foarte multe explica>ii.
CCC 00. /au in considerare preferin>ele copilului meu atunci cand facem
planuri pentru
familie.
CCC 01. and copilul meu intreab= de ce trebuie s= se conformeze, /i
spun, pentru ca
a?a am zis eu sau eu sunt p=rintele t=u ?i a?a vreau s= faci.
CCC 03. $ar nesigur vis-a-vis de cum a? putea rezolva purtarea urat= a
copilului.
CCC 0E. /i explic ce consecin>e are comportamentul lui.
CCC 0). /i pretind copilului s= fac= anumite lucruri.
CCC 1F. /i canalizez purtarea urat= spre activ=>i mai acceptabile.
CCC 1(. /l bruschez/lovesc atunci cand nu este ascult=tor.
CCC 18. /i subliniez care sunt motivele pentru care exist= reguli.
Anexa 6
C#estionarul sc#emelor cognitive
YSQ-S3
Instruciuni: lista de mai jos cuprinde afirmaii folosite de o persoana pentru a se descrie pe sine. V
rugm citii cu atenie fiecare afirmaie i decidei ct de bine v descrie pe dvs.. Cnd nu suntei
sigur/, rspundei n funcie de ceea ce simii i nu n funcie de ceea ce credei c este adevrat.
Alegei valoarea dintre i ! care credei c v descrie cel mai bine si scriei numrul n locul din faa
afirmaiei.
" #n general nu am avut pe cineva care s se ngrijeasc de mine, creia $cruia% s&i mprtesc
din viaa mea, sau creia $cruia% s&i pese mult de tot ceea ce se ntmpla cu mine.
'"" (&am agat de cei apropiai mie pentru c m&am temut c m vor prsi.
)"" *imt c oamenii vor profita de mine.
+"" ,u&mi gsesc locul nicieri.
-"" ,ici o femeie/brbat pe care o/l doresc nu m poate iubi odat ce mi va vedea defectele.
!"" .ste important pentru mine s fiu plcut$% de aproape toat lumea pe care o tiu.
=2
/"" C0iar si cnd lucrurile par s mearg bine, eu cred c este doar temporar.
1"" 2ac fac o greeal, merit s fiu pedepsit$%.
3"" Aproape orice din activitile mele de la coala sau la serviciu nu este att de bine fcut ca a
celorlali.
4"" ,u m simt capabil$% s m descurc singur$% n fiecare 5i a vieii mele.
"" ,u pot scpa de sentimentul ca ceva ru este pe cale sa se ntmple.
'"" ,u am fost n stare sa m despart de prinii mei n felul in care o fac ceilali de vrsta mea.
)"" Cred c dac fac ceea ce cred, dau numai de neca5uri.
+"" ( sc0imb in funcie de oamenii cu care sunt pentru ca ei s m plac mai mult.
-"" 2ac uneori se ntmpla ceva bun, mi&e teama c ceva ru va urma.
!"" 2ac nu fac tot ce pot, pot sa m atept s pierd.
/"" *unt genul care de obicei sfrete prin a avea grija de cei apropiai mie.
1"" *unt prea contiincios $contiincioas% s art sentimente po5itive fa de ceilali $afeciune,
preocupare%.
3"" 6rebuie s fiu cel mai bun n tot ce fac7 nu accept sa fiu al doilea dintre cei mai buni.
'4"" Am probleme cnd trebuie sa accept 8nu9 ca rspuns cnd vreau ceva de la ceilali.
'"" ,u m pot motiva s ndeplinesc sarcini plictisitoare i de rutina.
''"" #ncerc sa m adapte5.
')"" ,u poi fi totdeauna atent7 ceva ru va aprea ntotdeauna.
'+"" ,u e:ist nici o scu5 dac fac o greeal.
'-"" #n general oamenii nu au fost lng mine ca s mi ofere cldur, sprijin i dragoste.
'!"" Am atta nevoie de ceilali nct m ngrijore5 c i voi pierde.
'/"" *imt c nu trebuie s las garda jos n pre5ena altor oameni pentru c altfel m vor rni
intenionat.
'1"" *unt fundamental diferit$% de ceilali oameni.
'3"" ,ici unul din cei pe care i doresc eu nu va putea sa stea lng mine odat ce m va cunoate
cu adevrat.
)4"" *tima mea se ba5ea5 mai ales pe felul cum m vad ceilali.
)"" ;rict de mult a munci, mi&e teama c a putea s fiu falit$% financiar.
)'"" ;amenii care nu&i cunosc limitele ndeajuns ar trebui pedepsii n vreun fel.
))"" *unt incompetent$% cnd este vorba de reali5ri.
)+"" ( gndesc la mine ca i la o persoan dependent cnd este vorba de viaa de 5i cu 5i.
)-"" *imt c un de5astru $natural, c0imic, medical sau criminal% se poate ntmpla n orice moment.
)!"" <rinii mei i cu mine tindem s ne implicm n viaa i problemele celuilalt.
)/"" *imt c nu am alt posibilitate dect s ndeplinesc dorinele altora, altfel m vor respinge.
)1"" * am bani i s tiu lume bun m face sa fiu mai valoros$valoroas%.
)3"" ( ngrijore5 de faptul c o deci5ie greit poate duce la de5astru.
+4"" =n general nu accept scu5ele altora. .i nu sunt doritori s accepte responsabiliti i s suporte
consecinele.
+"" *unt o persoan bun deoarece m gndesc la alii mai mult dect la mine.
+'"" (i se pare jenant s&mi e:prim sentimentele altora.
+)"" #ncerc s fac tot ce pot7 nu m mulumesc cu suficient.
++"" *unt deosebit$% i nu trebuie s accept restricii puse de ceilali.
+-"" 2aca nu mi pot atinge un scop devin repede frustrat$% i renun.
+!"" <etrec mult timp pentru aspectul fi5ic, pentru ca oamenii sa m valorifice.
+/"" *unt obsedat$% des de deci5iile minore deoarece consecinele unei greeli par serioase.
+1"" 2ac nu mi fac treaba ar trebui s sufr consecinele.
+3"" >oarte mult timp din viaa mea nu am simit c sunt special$% pentru cineva.
-4"" ( tem c oamenii de care m simt apropiat$% m vor prsi sau abandona.
-"" .ste doar o problem de timp ca cineva s ajung s m trde5e $s m nele%.
-'"" ?ocul meu nu e aici7 sunt singuratic$%.
-)"" ,u merit dragostea, atenia i respectul celorlali.
-+""@eali5rile sunt mai valoroase pentru mine dac oamenii le observ.
--"" ( simt mai bine pretin5nd c lucrurile nu&mi vor merge bine, ca s nu m simt ru dac
lucrurile nu merg bine.
-!"" ( gndesc des la greelile pe care le fac i sunt furios$% pe mine.
-/""(ajoritatea celorlali sunt mai capabili dect mine n domeniile profesionale i n reali5ri.
-1"" *unt mai puin capabil dect majoritatea oamenilor.
-3"" ( tem ca o sa fiu atacat$%.
!4"" .ste foarte greu pentru mine i prinii mei s pstram detalii intime despre celalalt fr s ne
simim vinovai i nelai.
=3
!"" =n relaii, las pe cealalt persoana sa aib un cuvnt de spus.
!'"" *unt att de preocupat$% s m adapte5, nct uneori uit cine sunt eu.
!)"" ( concentre5 mai ales asupra evenimentelor i situaiilor de viat negative.
!+"" Cnd oamenii fac ceva ru am probleme s aplic e:presiaA 8=art si uita9.
!-"" *unt att de ocupat$% s m ocup de oamenii de care mi pas, nct am puin timp pentru
mine.
!!"" (i se pare greu s art cldura i spontaneitate.
!/"" 6rebuie sa&mi ndeplinesc toate responsabilitile.
!1"" 2etest s fiu constrns sau reinut din ceea ce vreau eu sa fac.
!3"" ,u sacrific satisfacia imediat pentru obinerea unui scop ndeprtat.
/4"" (i se pare greu s&mi fi:e5 propriile scopuri fr s m gndesc cum ceilali vor rspunde
alegerilor mele.
/"" 6ind s fiu pesimist$%.
/'"" <ort pic c0iar dac persoana s&a scu5at.
/)"" #n cea mai mare parte a timpului nu am avut pe cineva care s m asculte ntr&adevr, care s
m neleag, sau care s investeasc n mine sentimente adevrate.
/+"" Cnd simt c cineva la care in se ndeprtea5 de mine, devin disperat$%.
/-"" *unt destul de suspicios $suspicioas% n privina motivelor altora.
/!"" ( simt strin$% de ceilali oameni.
//"" *imt c nu pot fi iubit$%.
/1"" Cnd m uit la deci5iile din viaa mea mi dau seama c le&am fcut pe majoritatea cu gndul la
aprobarea de ctre ceilali.
/3"" ;amenii apropiai mie, m consider ngrijorat$%.
14"" ( supr cnd cred c cineva a renunat prea repede.
1"" ,u sunt att de talentat cum sunt ceilali la munca.
1'"" Budecata mea nu poate fi bun in toate situaiile de 5i cu 5i.
1)"" ( tem ca o sa&mi pierd toi banii i o sa devin un$o% nevoia$%.
1+"" *imt des c daca prinii mei triesc prin mine, nu mai am viaa mea pe cont propriu.
1-"" #ntotdeauna i las pe ceilali s ia deci5ii pentru mine, deci nu tiu ce vreau pentru mine.
1!"" C0iar dac nu mi place cineva tot vreau ca el $ea% s m plac.
1/"" 2ac oamenii se entu5iasmea5 de ceva, m simt inconfortabil i simt c i&a averti5a c ceva
merge greit.
11"" ( enerve5 cnd oamenii se scu5 i i nvinuiesc pe ceilali pentru problemele lor.
13"" #ntotdeauna am fost genul care a ascultat problemele altora.
34"" ( controle5 att de mult c oamenii cred ca nu am emoii.
3"" *imt ca este o presiune constant asupra mea s ndeplinesc i s reali5e5 diferite lucruri.
3'"" *imt c nu trebuie s urme5 regulile normale i conveniile pe care ceilali le fac.
3)"" ,u m pot fora s fac lucruri care nu mi plac, c0iar cnd tiu c este pentru binele meu.
3+"" Cnd nu primesc mult atenie din partea altora m simt puin important$%.
3-"" ,u contea5 de ce fac o greeala7 cnd fac ceva greit trebuie sa pltesc.
3!"" @ar am avut o persoan care s m sftuiasc sau care s m ndrume cnd nu am tiut ce s
fac.
3/"" Cteodat sunt att de ngrijorat$% c oamenii m prsesc nct i ndeprte5 eu de mine.
31"" 2e obicei sunt vigilent$% fa de motivele pe care oamenii le au.
33"" #ntotdeauna m simt nafara grupului.
44"" Am prea multe defecte de neacceptat n foarte multe aspecte pentru a m lsa cunoscut$%
altora.
4""Caut recunoatere i admiraie atunci cnd mi spun prerea la o ntlnire sau ntrunire. .
4'"" ( lupt cu mine nsumi $nsmi% pentru lucrurile n care am euat.
4)"" ,u sunt att de inteligent$% ca i ceilali cnd este vorba de scoal sau serviciu.
4+"",u am ncredere in capacitatea mea de a re5olva toate problemele care apar.
4-"" ( tem ca am o boala grava, dei nu a fost diagnosticat nimic grav de ctre doctor.
4!"" *imt des c nu am o identitate separat de a prinilor mei sau de a partenerului $partenerei%
meu $mele%.
4/"" Am o mulime de probleme cnd cer sa&mi fie respectate drepturile i s&mi fie luate n seam
sentimentele.
41"" Complimente i recompensri multe m fac sa m simt valoros $valoroas%.
43""*unt o persoan rea care merit s fie pedepsit.
4"" Ceilali oameni m cunosc ca fcnd prea mult pentru alii i nu destul pentru mine.
"" ;amenii m vad infle:ibil$% din punct de vedere emoional.
'"" ,u pot s&mi cer scu5e pentru greelile mele.
=4
)"" *imt c ceea ce am de oferit are mai mare valoare dect contribuiile altora.
+"" @ar am fost n stare s m ba5e5 pe propriile mele 0otrri.
=5

Argumentarea Lucrarii

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Argumentarea Lucrarii

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Argumentarea lucrarii

Vous aimerez peut-être aussi