Vous êtes sur la page 1sur 26

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat Alecu Russo din Bli


Facultatea tiine Reale, Economice i ale Mediului
Catedra de tiine ale naturii i agroecologie
Referat la Autoperfecionare:

Efectele negative ale polurii asupra mediului
nconjurtor i combaterea ei






















Bli, 2014
~ 2 ~

Cuprins:
Atualizarea temei..3


1. Daunatoare pentru om4


2. Tipurile de poluare..4


2.1. Poluarea vizuala..4

2.2. Poluarea morala..5

2.3. Poluarea radioactive...7

2.4. Poluarea sonora...9

2.5. Ploaia acida..9

2.6. Poluarea aerului10

2.7. Poluarea apei.12

2.8. Poluarea solului.13


3. Cmbaterea poluarii15


4. Atentie asupra actiunilor noastre17


5. Solutii pentru o planeta mai verde19


6. Urbanizmul si efectele lui asupra mediului..21


Concluzii generale...25


Bibliografie...26
~ 3 ~

Actualitatea temei



Motto: Intr-o tara subdezvoltata sa nu beti apa...

Intr-o tara superdezvoltata sa nu respirati aerul...

J onathan Raban


Poluare

Poluarea reprezinta contaminarea mediului inconjurator cu materiale care interfereaza cu
sanatatea umana, calitatea vietii sau functia naturala a ecosistemelor (organismele vii si mediul
in care traiesc). Chiar daca uneori poluarea mediului inconjurator este un rezultat al cauzelor
naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea mai mare parte a substantelor poluante provine din
activitatile umane.
Sunt doua categorii de materiale poluante (poluanti):
Poluantii biodegradabili sunt substante, cum ar fi apa menajera, care se descompun
rapid in proces natural. Acesti poluanti devin o problema cind se acumuleaza mai
rapid decit pot sa se descompuna. Poluantii nondegradabili sunt materiale care nu se
descompun sau se descompun foarte lent in mediul natural. Odata ce apare
contaminarea, este dificil sau chiar imposibil sa se indeparteze acesti poluanti din
mediu.
Compusii nondegradabili, cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine,
difenili policrorurati (PCB) si materiale radioactive pot sa ajunga la nivele
periculoase de acumulare si pot sa urce in lantul trofic prin intermediul animalelor.
De exemplu, moleculele compusilor toxici pot sa se depuna pe suprafata plantelor
acvatice fara sa distruga acele plante. Un peste mic care se hraneste cu aceste plante
acumuleaza o cantitate mare din aceste toxine. Un peste mai mare sau alte animale
carnivore care se hranesc cu pesti mici pot sa acumuleze o cantitate mai mare de
toxine. Acest proces se numeste bioacumulare.


Scopul:

Constientizarea efectelor negative ale poluarii asupra mediului inconjurator si determinarea
unor masuri de combatere a poluarii mediului inconjurator.



Obiective:
1. Familiarizarea cu tipurile de poluare a mediului inconjurator;
2. Constientizarea pericolelor poluarii mediului inconjurator;
3. Elaborarea unor masuri de combatere a poluarii.



~ 4 ~

DAUNATOARE PENTRU OM

Organismele daunatoare din apele uzate se reproduc in moluste si transmit omului
numeroase boli. Cea mai raspandita este bacteria Escherichia coli, care este folosita ca un
indicator al contaminarii. Pentru a nu provoca boala ar trebui sa existe mai putin de 230
Escherichia coli la 100 g tesut. Alte microorganisme care ridica probleme pentru om sunt
bacteriile Salmonella si Staphyloccus, care pot sa apara in crustacee, si in climatele calde.
Poluantii sunt vinovati si pentru scaderea rezistentei la boli a mamiferelor marine care au
dus la declansarea unei epidemii in perioada 1987-1988, in Marea Nordului, cand cel putin
11.000 de foci comune si cenusii au murit. Poluantii metalici din oceane au fost probabil vinovati
si pentru incidenta mare a pestilor, cum ar fi cambulele, care astazi au ulceratii mari pe piele si
ficatul marit.
Atunci cand oceanul este afectat de poluanti toxici, acestia s-ar putea sa nu dauneze tuturor
organismelor, mai ales formelor inferioare, dintre care unele se pot chiar dezvolta mai bine.
Viermii Polychaeta traiesc in ape relativ poluate si sunt adesea folositi ca indicatori ecologici ai
starii relative a poluarii. Se continua cercetarile si cu nematode marine, pentru a determina
utilitatea acestora in monitorizarea starii de sanatate a oceanelor.
Pana acum s-au descoperit peste 4.000 de specii si s-ar putea ca numarul lor sa fie si mai
mare pe fundul oceanelor; pana la 0,1 milioane pe metru patrat. In estuarele mlastinoase si
mlastinile sarate, numarul acestora este de 10-20 milioane pe metru patrat.


Tipurile de poluare

Poluarea vizuala

Poluarea vizuala inseamna prezenta in cimpul vizual a unor implanturi create de om, aflate
in dizarmonie cu peisajul si promovind mesaje cu caracter excesiv, depresiv sau subversiv. Doar
interventiile umane in peisaj pot avea caracter vizual nociv. Unii autori afirma ca si buruienile
care rasar in zonele neglijate reprezinta poluare vizuala. Afirmatia este eronata, deoarece
buruienile nu exprima decit puterea naturii de a se regenera, de a-si recupera teritoriile
transformate de om n ambienturi artificiale.
Dizarmonia cu peisajul (natural sau artificial) poate aparea la diferite nivele: dimensional,
formal, cromatic si textural.
Dizarmonia dimensionala se refera la plasarea de elemente artificiale de dimensiuni mult
superioare dimensiunii de baza a majoritatii elementelor indigene sau pasului ritmului vizual al
zonei. De exemplu, un banner urias ce acopera in intregime un bloc cu zece etaje polueaza zona
caracterizata de dimensiunile ferestrei ca element vizual de baza. Un efect nociv il are si un
panou publicitar plasat la marginea unei paduri si care are o lungime mult mai mare decit trei-
patru distante dintre doi copaci alaturati, distanta dintre doi copaci fiind pasul ritmului vizual.
Dizarmonia formala vizeaza prezenta unor elemente artificiale de forme vizual-dure
precum patrate, dreptunghiuri sau stele ntr-un peisaj caracterizat de forme vizual-moi, cum sunt
formele naturale, respectiv rotunjite. Un exemplu l constituiau stelele pe care autoritatile
comuniste le plasa pe vrful unor munti pentru a reaminti populatiei cine are puterea.
Dizarmonia cromatica se refera la contrastul puternic si nejustificat estetic dintre culorile
implanturilor artificiale si culorile ambientului. In mediul urban, dizarmonia cromatica se
intilneste in zonele rezidentiale unde culorile vii ale afiselor publicitare, concepute special pentru
a atrage privirea, sunt in contrast cu culorile palide, odihnitoare ale cladirilor.
~ 5 ~

Dizarmonia texturala vizeaza opozitia puternica dintre textura elementelor artificiale
inserate in peisaj si textura predominanta a peisajului. In ceea ce priveste ambientul natural,
lucrurile sunt mai mult decit evidente. In peisajul citadin, aceasta forma de dizarmonie a aparut
deosebit de acuta in zonele istorice ale oraselor. Aici contradictia se manifesta mai ales in ceea
ce priveste materialele utilizate. Pe de o parte, materialele utilizate in arhitectura istorica nu erau
foarte stralucitoare de la bun inceput, iar pe de alta parte, au capatat patina timpului. Astfel, sunt
de evitat, in asemenea zone, materialele noi precum otelul cromat, materialele plastice lucioase
sau vopselele sintetice stralucitoare in constructia sau finisajul cabinelor telefonice, statiilor
mijloacelor de transport in comun, semnelor de circulatie si a mijloacelor de publicitate.
I mplantul artificial contine o multitudine de mesaje, unele proiectate de realizator, altele
aparute involuntar. In cazul publicitatii, mesajul predominant este cel de promovare a unui
produs, persoane, ideologii etc. Atunci cind mesajul este amplificat excesiv, prin dimensiuni sau
prin repetitie, devine obositor si afecteaza psihic pe observator. Alte implanturi, precum ruinele
industriale, au un efect depresiv asupra spectatorului peisajului citadin. Acelasi efect il au si
vederea rezultatelor altor tipuri de poluare. Graffiti-urile sunt exemplul cel mai elocvent de
mesaj subversiv. De altfel, graffiti-urile au si o influenta depresiva asupra celor care constata ca
le-au fost vandalizate vizual si fizic bunurile.

Tipurile de poluare vizuala
Sursele de poluare vizuala sunt:
neglijenta administrativa;
publicitate exagerata;
vandalism.

Neglijenta administrativa este responsabila de aparitia urmatoarelor fenomene de poluare
vizuala:
iluminat public necorespunzator;
cladiri de mari dimensiuni (silueta si umbra);
ruine fara importanta istorica sau turistica;
panouri gigantice cu informatii si semne de circulatie;
cabine telefonice, statii ale transportului public si cosuri de gunoi stradale aflate in
dezacord cu ambientul;
cablurile transportului public.

Concluzii
Poluarea vizuala exista si ca are efecte deloc neglijabile. Poluarea vizuala este generata de
diferite surse si are multe forme de manifestare. Oamenii au devenit constienti de importanta
acestui fenomen si actiuni de contracarare a lui s-au luat, mai ales la nivelul comunitatilor locale.

Poluarea morala

Poluarea morala este tot ceea ce aduce vatamare atat individului cit si societatii in care
traim pe plan psihic, social, profesional, economic, cultural, si stiintific

CAUZA:
Din cauza neglijentei a lipsei de educatie si am putea continua insa adevarata sursa a poluarii
este aratata in biblie: PACATUL adica neascultarea si departarea omului de Dumnezeu si de
principiile Lui calauzitoare si datatoare de viata. Sunt si cazuri cand, in urma actionari a unei
forte exterioare rautacioase (malefice/demonice) se ajunge sa atinga si sa posede/domine fiinta
umana iar in cele din urma se ajunge la pierderea identitatii a vointei si a echilibrului mental si
fizic.
~ 6 ~

De asemenea sau lipsei unei discipline personala riguroasa. Vom observa trei, ba chiar patru
domenii unde poluarea morala ajunge, si de ce nu, sa incercam sa identificam ravagiile pe care
ea le produce!!
Primul domeniul unde loveste poluarea morala si e cel mai important, este domeniul
intimitatii individuluipersoana ca atare!
Am putea spune si nu gresim daca zicem ca dintr-un punct de vedere aici este
cuibul/pepiniera poluarii morale: intr-o carte veche dar foarte actuala BI BLI A- se spune ca
din inima omului (adica centrul fiintei umane) ies gindurile rele, trairea in imoralitate, uciderile,
furtul de orice fel (si sub orice forma), lacomiile, prefacatoriile, nedreptatile, faptele rusinoase
(actele lipsite de responsabilitate si respect la adresa individului si societatii) gindirea rea,
injurarile, sau actele de profanare a lucrurilor sfinte, lipsa de respect fata de cea mai inalta forma
de autoritate din univers Dumnezeu, aroganta, nebunia, rautatea etc. Toate aceste lucruri rele
ies din inima omului si intineaza/afecteaza pe om.
Al doilea domeniu unde se desfasoara poluarea morala, se refera la FAMILIE... Aici sub
forma de violenta domestica intalnim rautatea partenerilor, lipsa de respect si incredere
reciproca, egoismul, iar in ultima vreme tot mai mult o decadere /degenerare tot mai profunda
care se materializeaza prin abuzuri verbale, mentale si nu numai, asupra copiilor.
Lipsa dragostei mature (numita AGAPE-adica dragostea jertfitoare fara asteptarea unei
recompense din partea ambilor parinti) face ca in camin sa existe tensiune si frustrare nicidecum
un colt de rai si a unei atmosfere calde plina de siguranta si un mediu propice infloririi
individului .
Al treilea domeniu se ocupa de SOCIETATE Intr-o societate unde traiesc familii
zdrentuite, destramate, lipsite de dragoste si caldura, lipsa de incredere si sacrificiu impreuna
cu lipsa unei maturitati bine ancorata in principia sanatoase E usor de anticipat cursul istoriei
si al natiunii! Acolo unde exista soldati neinstruiti (nu stiu sa lupte in cazul nostru lupta
impotriva degradarii umane sub toate aspectele ei) este o lupta zadrnica cu dusmanul, iar acolo
unde lipeseste un antrenament pe masura si o disciplina autoimpusa este greu sa oferi un
calificativ de foarte bine armatei respective
Daca din familie nu se doreste a se planta adinc in inima omului respectul si iubirea fata de
Dumnezeu si semeni atunci sunt slabe, foarte slabe sanse sa se culeaga rezultate pozitive mai
tarziu. In America undeva intr-o sectie de politie era folosita o psihologie inversa sub forma unor
porunci si indicatii date parintilor ca nu cumva sa-si certe copilul cand greseste sau nu
cumva sa incerce sa-l disciplineze in vreun mod etc facind asa spuneau ei tocmai cresti si
formezi un delicvent posibil un candidat la cele mai josnice si necinstite fapte si nu in ultimul
rand cel mai dezgustator exemplar al rasei umane
Cred cu tarie ca autoritatile, incepind de la presedinte si terminind cu educatorii din tara
noastra, au datoria morala de a insanatosii societatea si preveni eventualele imbolnaviri
nepermitind unui mediu nociv sa se devolte pentru ca se stie este mai usor sa previi decat sa
reabilitezi desii sunt neclintit in convingerea mea ca un om oricat de decazut ar fi poate
fi reabilitat, cu condititia sa se implice atat el cat si divinitatea in acest proces.
Ultimul domeniu- al patrulea din nefericire trebuie sal analizam putin-- este BISERICA.
Daca Biserica ca institutie/organism nu este capabila sa ofere prin invatatura ei un caracter si
comportament sanatos din punct de vedere moral credinciosilor ce o frecventeaza, atunci avem
de a face cu cea mai puternica bariera (umana vorbind) in dezintegrare/descompunere Am
putea spune ULTIMUL BASTION al luptei impotriva poluarii morale (pacatului, razvratirii)
cucerit si inghitit de imoralitate asa ceva nu este posibil pentru ca Cel ce lupta cel mai tare
impotriva poluarii morale- Iisus Hristos spune ca portile Locuintei mortilor n-o vor birui!!!
Chiar daca graul creste impreuna cu neghina, chiar daca porcii se amesteca printre oi si chiar
daca pleava se da drept grau.. Dumnezeu cunoaste pe cei ce sunt ai lui si oricine rosteste
Numele Domnului sa se departeze de faradelege /pacat/poluare morala


~ 7 ~

Concluzie
Singurul care poate impiedica poluarea morala este Arhitectul Universului si cei ce sunt de
partea Lui alte alternative nu exista, decit foarte infime si pe o perioada foarte-foarte scurta in
comparatie cu eternitatea! Prin credinta in sacrificiul suprem oferit in urma cu 2000 de ani de
Iisus Hristos omul se poate impaca cu Creatorul lui, si nu numai ca poate pune capat poluarii
morale (sub toate aspectele) din viata lui dar si poate ajuta la vindecarea societati in toate
domeniile vietii.
Daca avem indivizi sanatosi avem familii sanatoase. Daca avem familii sanatoase avem
copii sanatosi. Daca avem copii sanatosi, moral vorbind, AVEM SOCIETATE NEPOLUATA
MORAL!!!

Poluarea radioactiva

Surse de contaminare
Minore
Unele nuclee emit spontan din interiorul lor particule sau radiatii care exista sau apar in
procese ce se petrec acolo. Prin urmare aceste nuclee sunt instabile sau radioactive. Radiatia se
afla peste tot in natura. Ea paote fi radiatie ne-ionizanta (ex. undele radio, lumina,
microundele) sau radiatie ionizanta.
Suntem permanent expusi la radiatie ionizanta din surse naturale:
- radiatie cosmica- particulele de energie inalta si razele gamma bombardeaza Pamintul.
Atmosfera actioneaza ca un scut, absorbind o mare parte din energia radiatiei cosmice.
- radiatia terestra- se datoreaza materialelor radioactive care exista in roci si in sol;
- radon- constitue cea mai raspindita radiatie, deoarece randonul gazos a existat
intotdeauna in mediul ambiant. Calea primara prin care el ajunge la noi din pamant este
penetrarea prin fundatia locuintelor.
- radiatia naturala- din interiorul organismelor noastre- purtam in interiorul nostru o
sursa de radiatie ionizanta imposibil de evitat: radioizotopii potasiu 40 si carbon 14.
Acesti izotopi patrund in organism prin lantul alimentar si prin respiratie.
Radiatia ionizanta provenind din aceste surse constituie ceea ce numim radiatie de fond.
In plus, suntem expusi si la o radiatie artificiala, provenind din expunerea medicala si diverse
alte surse (producerea curentului electric, arederea gazului pentru incalzire si gatit, utilizarea
fosfatilor ca fertilizatori si privitul la televizor color).
Trebuie precizat ca mai mult din 80 % din expunerea la radiatie ionizanta se datoreaza
radiatiei de fond.
Exista trei tipuri de radiatie ionizanta:
radiatiile Alfa este radiatia emisa de atomul de heliu. Din cauza masei mari si a sarcinilor
pozitive, o particula alpha poate parcurge numai o distanta foarte mica. Ca urmare, efectele
expunerii la materiale ce emit radiatii alpha, pot aparea numai daca acestea au fost ingerate.
radiatiile Beta este un tip de radiatie in urma careia sunt emise particule beta. Acestea
penetreaza materialul solid pe o distanta mai mare decat aprticulele alpha. Ca si in cazul
radiatiilor alpha, radiatiile beta afecteaza sanatatea numai in cazul in care sunt ingerate.
radiatiile Gama sunt unde electromagnetice similare cu lumina obisnuita, de frecveta foarte
inalta produsa de interactiuni intre particule subatomice. O radiatie gamma are o lungime
de unda mai scurta decat ardiatia UV de aceea patrunde mult mai adanc in materie.
Radiatia ionizanta nu poate fi vazuta, auzita sau simtita. Ea poate fi insa masurata, folosind
diferite tipuri de instrumente. Masurind cantitatea de radiatie, oamenii pot detecta sursele de
ardiatie si pot lua masurile necesare pentru evitarea efectelor acestora.



~ 8 ~

Masuri de protectie in caz de accident nuclear
La producerea unui accident nuclear se desfasoara urmatoarele activitati mai importante:
-obiectivul trece la starea de urgenta generala;
-in localitatile cuprinse in zona afectata de exacuarea de materiale radioactive in exteriorul
amplasamentului;
- se fac recomandari populatiei pentru a se adaposti in locuinte si luarea masurilor de
protectie a surselor de apa, alimentelor, grajdurilor, animalelor. Trebuie retinut faptul ca
adapostirea in locuinte reduce expunerea la radiatii de 5 ori in raport cu norul si de 20 de ori in
raport cu depunerile de radionuclizi din exterior.
Cetatenii din localitatile alarmate trebuie sa desfasoare urmatoarele activitati:
- sa se deplaseze rapid spre locuinta, unde asigura o etansare mai buna la usi si ferestre;
- sa isi asigura rezerva de apa;
- deschid radioul sau televizorul pentru a se informa cu privire la evolutia situatiei.

Majore
Sursele majore de contaminare radioactiva a mediului, implicit a omului, care s-au dovedit
destul de grave sunt date de:
- defectarea uneia sau mai multor componente ale reactorului nuclear, al instalatiei unde
se produc sau se separa diversi radionuclizi;
- revenirea pe sol si deci scaparea de sub control a unor sateliti purtatori de mici reactori
nucleari;
- testele nucleare;
- pierderi de surse puternice de radiatii.

Urmari are radiatiilor
S-a demonstrat ca celulele canceroase supuse unei radiatii de numai 60 Hz (ca norma
10Hz) incep sa creasca de 6 ori mai repede, in comparatie cu ritmurile obisnuite.
Primele simptome ale starii de disconfort, care apar in cazul deteriorarii cimpului
informational si energetic a omului, sunt comune pentru toate cele patru tipuri de actiune
patogena.
Aceste simptome sunt:
fatigabilitatea rapida;
caderea memoriei;
oboseala general;
starea de somnolenta sau insomnia;
durerile de cap cornice;
ametelile, depresiile;
psihozele si nevrozele cu sentimentul de neincredere;
refugiul in sine.
Acestea sunt deosebit de periculoase la virsta copilariei si cea a adolescentei.
Dezvoltarea in continuare a acestei stari primare de preboala conduce la dezorientarea
sistemului imunitar, cu toate urmarile ce decurg de aici: procese tumorale, bolile sistemului
endocrin, uro-genital, cardiovascular etc.








~ 9 ~

Poluarea sonora

Poluarea sonora are numai efecte negative in special pentru om.
Poluarea sonora produce stress, oboseala, diminuarea sau pierderea capacitatii audutive,
instabilitate psihica, randament scazut, fisurarea cladirilor, spargerea geamurilor etc.




Ploaia acida

Ploaia acida distruge plantele si animalele. Ele spala nutrientii de pe sol, frunze si ace, iar
acestea se ingalbenesc si mor. Aluminiul eliberat de ploi slabeste radacinile copacilor, favorizind
distrugerea lor. Paduri intregi au disparut din aceasta cauza.
Este si mai rau daca ploaia acida ajunge in riuri sau lacuri, pentru ca acestea transporta
otrava la distanta, omorind i cele mai mici organisme. Pestii sunt determinati de aluminiu sa
produca o mucoasa lipicioasa care le infunda branhiile si ii sufoca, in cele din urma. Apele
acide distrug si icrele.




Ploile acide distrug culturile omoara pestii prin otravirea locurilor si farimiteaza pietrele.
Copacii isi pierd frunzele si, n final mor. Aceste paduri situate pe granitele ceho-poloneze arata
parca ar fi fost lovite de bomba atomica. Ele au fost distruse de ploile acide datorate poluarii
industriale din fostele tari comuniste.

~ 10 ~




Cele mai importante tipuri de poluare sunt:
poluarea aerului;
poluarea apei;
poluarea solului.

Poluarea aerului

Contaminarea umana a atmosferei Pamintului poate lua multe forme si a existat de cind
oamenii au inceput sa utilizeze focul pentru agricultura, ncalzire si gatitul alimentelor. In timpul
Revolutiei Industriale (sec. XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problema majora.

Poluarea urbana a aerului este cunoscuta sub denumirea de smog. Smogul este in general
un amestec de monoxid de carbon si compusi organici din combustia incompleta a
combustibililor fosili cum ar fi carbunii si de dioxid de sulf de la impuritatile din combustibili. In
timp ce smogul reactioneaza cu oxigenul, acizii organici si sulfurici se condenseaza sub forma de
picaturi, intetind ceata. Pina in secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru
sanatate.
Un alt tip de smog, cel fotochimic, a inceput sa reduca calitatea aerului deasupra oraselor
mari cum ar fi Los Angeles n anii '30. Acest smog este cauzat de combustia in motoarele
autovehiculelor si ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot si elibereaza
hidrocarburi din combustibilii "nearsi". Razele solare fac ca oxizii de azot si hidrocarburile sa se
combine si sa transforme oxigenul in ozon, un agent chimic care ataca cauciucul, raneste plante
si irita plaminii. Hidrocarburile sunt oxidate in substante care se condenseaza si formeaza o ceata
vizibila si patrunzatoare.
Majoritatea poluantilor sunt eventual "spalati" de catre ploaie, zapada sau ceata dar dupa ce
au parcurs distante mari, uneori chiar continente. In timp ce poluantii se aduna in atmosfera,
oxizii de sulf si de azot sunt transformati in acizi care se combina cu ploaia. Aceasta ploaie acida
cade peste lacuri si paduri unde poate duce la moartea pestilor sau plantelor si poate sa afecteze
intregi ecosisteme. In cele din urma, lacurile si padurile contaminate pot ajunge sa fie lipsite de
viata. Regiunile care sunt in drumul vintului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi
Europa si estul Statelor Unite si Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot sa
afecteze si sanatatea umana si obiecte create de oameni; ele dizolva incet statui istorice din piatra
si fatade din Roma, Atena si Londra.
Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este incalzirea globala, o
crestere a temperaturii Pamintului cauzata de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi
dioxidul de carbon. Odatacu folosirea intensivaa combustibililor fosili in secolul XX,
~ 11 ~

concentratia de dioxid de carbon din atmosfera a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte
gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de sera, reduc caldura disipata de Pamint dar nu
blocheaza radiatiile Soarelui. Din cauza efectului de sera se asteapta ca temperatura globala sa
creasca cu 1,4 C pina la 5,8 C pina in anul 2100. Chiar daca aceasta tendinta pare a fi o
schimbare minora, cresterea ar face ca Pamintul sa fie mai cald decit a fost in ultimii 125.000
ani, schimbind probabil tiparul climatic, afectind productia agricola, modificind distributia
animalelor si plantelor si crescind nivelul marii.
Poluarea aerului poate sa afecteze regiunea superioara a atmosferei numita stratosfera.
Productia excesiva a compusilor care contin clor cum ar fi clorofluorocarbonatii (CFC) (compusi
folositi pina acum in frigidere, aparate de aer conditionat si in fabricarea produselor pe baza de
polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, creind o gaura deasupra Antarcticii care dureaza
mai multe saptamini in fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele daunatoare ale Soarelui a
afectat viata acvatica si terestra si ameninta sanatatea oamenilor din zonele nordice si sudice ale
planetei.
Conform OMS (2009), cca 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza poluarii aerului,
majoritatea in Asia.



Masuri de prevenire:
- Dotarea marilor intreprinderi industriale, a exploatarilor miniere subterane cu
dispozitive, care epureaza si neutralizeaza substantele poluante (exhaustoare cu filtre
etc.);
- Amplasarea noilor obiective industriale in afara zonelor de locuit;
- Pentru controlul tehnic al vehiculelor, serviciul de circulatie dispune de analizatoare de
gaze, filmetru si sonometru;
- Amplasarea in locuri speciale a rampelor de gunoi si transportul acestuia cu autovehicule
inchise;
- Realizarea unei perdele vegetale de protectie, in jurul unor intreprinderi industriale,
raspunzatoare de poluarea aerului atmosferic;
- Plantarea de arbori si arbusti, extinderea parcurilor etc.;
- Suprainaltarea cosurilor, la unitatile care genereaza mari cantitati de fum si gaze etc.


~ 12 ~

Poluarea apelor

Cererea de apa potabila este in crestere continua cit timp populatia globului creste. Din anul
1942 pina in anul 1990 preluarea apei potabile din riuri, lacuri, rezervoare si alte surse a crescut
de patru ori. Din totalul apei consumate in Statele Unite in 1995, 39% a fost pentru irigatie, 39%
a fost pentru generarea de curent electric, 12% a fost folosita pentru alte utilitati; industria si
mineritul au folosit 7% si restul a fost folosita pentru animalele domestice si in scopuri
comerciale.
Apa menajera, apa industriala si produsele chimicefolosite in agricultura, cum ar fi
ingrasamintele si pesticidele sunt principala cauza a poluarii apelor. In Statele Unite, 37% din
lacuri si estuare si 36% din riuri sunt prea poluate pentru practicarea pescuitului sau inotului in
cea mai mare parte a anului. In tarile in curs de dezvoltare, mai mult de 95% din apa menajera
este aruncata in riuri si golfuri, creind un risc major pentru sanatatea umana.
I ngrasamintele chimicecum ar fi fosfatii si nitratii folositi in agricultura sunt varsate in
lacuri si riuri. Acestea se combina cu fosfatii si nitratii din apa menajera si maresc viteza de
dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajunga "sufocanta" din cauza algelor care sunt in
descompunere si care epuizeaza oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza
moartea pestilor si a altor forme de viata acvatice. La sfirsitul anilor '90 in apele dintre Golful
Delaware si Golful Mexic au murit mii de pesti din cauza dezvoltarii unei forme toxice de alge
numita Pfisteria piscicida. Se crede ca motivul pentru dezvoltarea acestei specii toxice de alge a
fost saturarea cu apa a terenului agricol, excesul de apa ajungind in rauri si apoi in mare, fosfatii
si nitratii ajutind dezvoltarea algelor. Inundatiile duc pesticidele toxice si deseurile urbane si
industriale in lacuri si riuri.
Eroziunea contribuie si ea la poluarea apelor. Pamintul si namolul duse de apa de pe
dealurile defrisate, paminturile arate sau de pe terenurile de constructie pot sa blocheze cursul
apelor si sa omoare vegetatia acvatica. Chiar si cantitati mici de namol pot sa elimine unele
specii de pesti. De exemplu, cind defrisarile indeparteaza invelisul de plante al versantilor
dealurilor, ploaia poate sa duca pamint si namol in riuri, acoperind pietrisul din albia unui riu
unde pastravii sau somonii isi depun icrele.
Pescariile marine naturale suportate de ecosistemul oceanului sunt o sursa esentiala de
proteine, mai ales pentru oamenii din tarile in curs de dezvoltare. Totusi, poluarea din golfuri si
estuare ameninta rezervele de peste care si asa sunt aproape epuizate din cauza pescuitului
excesiv. In 1989, 260.000 barili de petrol s-au varsat din petrolierul Exxon Valdez in Strimtoarea
"Prince William" din Alaska, un vechi si bogat loc de pescuit. In 1999 s-au raportat 8.539
accidente petroliere in apele si in jurul apelor Statelor Unite, varsindu-se 4,4 miliarde de litri de
petrol.
~ 13 ~



Masuri pentru prevenirea poluari apei:
- construirea de baraje;
- epurarea apelor reziduale (cu ajutorul filtrelor, a unor substante chimice sau a unor
bacterii biodegradante etc.);
- construirea de bazine speciale de colectare a deseurilor si reziduurilor, pentru a
impiedica deversarea directa a acestora in apele de suprafata;
- constructia de zone de protectie a apelor;
- construirea unor statii de epurare a apelor reziduale ale localitatilor;
- executia lucrarilor de indiguire si de construire a unor baraje;
- sa nu se arunce si sa nu se depoziteze pe maluri sau in albiile riurilor deseuri de orice fel
etc.

Poluarea solului

Solul este un amestec de materie din plante, minerale si animale care se formeazs intr-un
proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru cresterea majoritatii plantelor
si esential pentru toata productia agricola. Poluarea solului este acumularea de compusi chimici
toxici, saruri, patogeni (organisme care provoaca boli), sau materiale radioactive, metale grele
care pot afecta viata plantelor si animalelor.
Metodele irationale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat
poluarea lui si au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu ingrasaminte chimice, pesticide si
fungicide omoara organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi si alte microorganisme. De
exemplu, fermierii care cultivau capsuni in California au dezinfectat solul cu bromura de metil
pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta capsunii. Acest proces omoara fara
discriminare chiar si organismele benefice si lasa solul steril si dependent de ingrasaminte pentru
a suporta cresterea plantelor. In consecinta, se folosesc tot mai multe ingrasaminte, ceea ce duce
la poluarea riurilor si lacurilor in perioadele cu inundatii.
~ 14 ~

Irigatia necorespunzatoare in zonele in care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat
depozite de sare care inhiba cresterea plantelor si pot duce la lipsa recoltei. In anul 2000 i.e.n.,
orasele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului si Eufratului, in Mesopotamia, depindeau de
bogtia recoltelor. Pina in anul 1500 i.e.n., aceste orase au intrat in colaps din cauza lipsei
recoltei datorate salinitatii ridicate a solului. Aceeasi problema exista azi in Valea Indusului din
Pakistan, Valea Nilului in Egipt si Valea Imperiala din California.
Solurile sunt rezultatul interactiunii de la suprafata uscatului.
Solul este un strat dinamic in cuprinsul caruia se desfasoara fara intrerupere numeroase si
complexe procese chimice, fizice, biologice.
Poluarea este un fenomen foarte periculos si in timp devine unul catastrofal. Pe sol se aduna
in cantitati uriase gunoaie provenite din orase sau din deseuri industriale, care ajung uneori sa
aiba consecinte directe asupra asezarilor omenesti.
Procesul de degradare a factorilor de mediu de pe intinsul globului a avut in ultimele decenii
un mers ascendent continuu, o evolutie ingrijoratoare, cantitatea de poluanti fiind intr-o continua
crestere.
Poluarea este evidenta in cazul solului. Reziduurile care nu au fost evacuate in apa si in aer
acoperta uscatul, ambianta imediata de viata a oamenilor, tocmai in locurile aglomerate unde
fiecare metru patrat e intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo
unde sunt mai fertile. Solul este supus actiunii poluarilor din aer si apa, fiind locul de intalnire al
poluantilor.
Poluarile directe ale solului provin din:
- aruncarea mucului de tigara sau a biletului de tramvai pana la automobilul abandonat;
- scurgerea picaturii de ulei din tractorul care circula pe camp pana la hale de deseuri.
Nocivitatile care nu sunt suficient de concentrate pentru a distruge vegetatia pustiind locul
pot provoca consecinte indirecte, fiind absorbite de plante care servesc ca alimente oamenilor si
animalelor domestice. Bolile contagioase intestinale si parazitii din apele fecaloide parcurg un
drum similar.

Sursele principale ale poluarii solurilor sunt:
- aplicarea pe scara larga a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura;
- folosirea sistemelor extinse de irigatii;
- depozitarea deseurilor solide;
- depunerile atmosferice de substante toxice produse ca urmare a activitatilor umane.

Deteriorarea solurilor se realizeaza prin:
- axpansiunea agriculturii;
- defrisare si eroziune;
- supraexploatarea solurilor.

Turismul sursa de poluare a solului. O cautare de locuri frumoase si curate, un prilej de
reconfortare fizica si psihica in mijlocul naturii, natura care trebuie protejata. Ceea ce in zilele
noastre nu se mai intimpla, producandu-se ades abateri de la igiena si educatie, poluindu-se in
mod voit solul si natura.
~ 15 ~



Masurile pentru prevenirea poluarii solului:
- constructia unor zone de depozite a gunoaielor;
- diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;
- folosirea judicioasa a ingrasamintelor, pesticidelor, precum si a metodelor agrotehnice
care sporesc fertilitatea solurilor etc;
- construirea de spatii de epurare a apei;
- modernizarea gropilor de gunoi;
- ridicarea nivelului de securitate nucleara;
- controlul poluarii industriale si a substantelor chimice utilizate in procesele industriale;
- mentinerea suprafetelor impadurite si utilizarea lemnului padurilor numai in limita
aprobata prin lege;
- combaterea eroziunii solului;
- colectarea reziduurilor menajere in recipiente speciale, pe sortimente (sticla, metal,
hirtie, material plastic etc.) si reciclarea acestora etc.


Combaterea polurii

Din cauza multor tragedii ale mediului inconjurator, de la jumatatea secolului XX, multe
natiuni au instituit legi cuprinzatoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale
poluarii necontrolate si pentru a preveni viitoarele contaminari ale mediului. In Statele Unite a
fost creat Actul pentru Aer Curat (Clean Air Act - 1970) prin care se reduceau semnificativ
anumite tipuri de poluare ale aerului, cum ar fi emisiile de dioxid de sulf. Actul pentru Apa
Curata (Clean Water Act - 1977) si Actul pentru Apa Potabila Curata (Safe Drinking Water Act -
1974) au stabilit norme pentru deversarea poluantilor in ape si standarde pentru calitatea apei
potabile. Actul pentru Controlul Substantelor Toxice (Toxic Substance Control Act - 1976) si
Actul pentru Conservarea si Recuperarea Resurselor (Resource Conservation and Recovery Act -
1976) au fost create pentru a supraveghea si controla deseurile periculoase. Dupa 1980 au fost
create programe care alocau fonduri pentru curatarea celor mai contaminate terenuri de
depozitare a deseurilor. Aceste acte si alte citeva legi federale ale unor state individuale au ajutat
limitarea poluarii dar progresele au fost lente si au ramas multe probleme cu privire la zonele cu
~ 16 ~

contaminari severe din cauza lipsei fondurilor pentru curatare si din cauza problemelor in
aplicarea legilor.
Intelegerile internationale au jucat un rol important in reducerea poluarii globale. Protocolul
de la Montral cu privire la Substanele care Distrug Stratul de Ozon (1987) a fixat date
internationale pina la care sa fie reduse emisiile de substante chimice, cum ar fi CFC, despre care
se stie ca distruge stratul de ozon. Conventia Basel pentru Controlul Transporturilor
Internationale ale Deseurilor Periculoase si Depozitarea Lor (1989) serveste ca punct de reper
pentru reglementarile internationale ce se ocupa de transportarea deseurilor periculoase si
depozitarea lor.
Din anul 1992 reprezentantii a mai mult de 160 de tari s-au intilnit in mod regulat pentru a
discuta despre metodele de reducere a emisiilor de substante poluante care produc efectul de
sera. In 1997 a fost creat Protocolul de la Kyto, chemind celelalte tari sa adereze la el pentru a
reduce pina in anul 2012 emisiile de gaze cu 5% sub nivelul din 1990. Pina la sfarsitul anului
2000 Protocolul de la Kyto nu fusese inca ratificat; negociatorii incercau inca sa ajunga la un
consens in legatura cu regulile, metodele si penalitatile care ar trebui sa fie folosite pentru a
aplica tratatul.
Regulamentul si legislatia au dus la un considerabil progres in diminuarea poluarii aerului si
apelor in tarile dezvoltate. Vehiculele din 1990 emit mai putini oxizi de azot decit cele din 1970;
centralele electrice ard acum mai putini combustibili pe baza de sulf; cosurile industriale au
acum filtre prin care se reduc emisiile si nu se mai foloseste benzina cu plumb. Tarile n curs de
dezvoltare continua sa se lupte cu poluarea fiindca nu au tehnologii pentru filtrare si curatare si
trebuie sa isi mareasca puterea economica, de cele mai multe ori cu costul poluarii mediului.
Problema este ca tarile in curs de dezvoltare atrag investitorii straini prin forta de munca mai
ieftina, materiale brute mai ieftine si mai putine restrictii pentru substante poluante.
Maquiladoras, uzine de asamblare de-a lungul granitei dintre S.U.A. si Mexic, pe partea
mexicana, creeaza industrie si locuri de munca pentru Mexic dar majoritatea lor apartin unor
corporatii non-mexicane care au fost atrase de forta de munca ieftina si de lipsa legilor cu privire
la poluanti. Ca rezultat, aceasta regiune de granita, incluzind Rio Grande este una din cele mai
poluate zone din America de Nord. Pentru a se evita dezastrele ecologice si saracia, tarile in curs
de dezvoltare necesita ajutor si tehnologie de la tarile si corporatiile straine, participarea
comunitatii in initiativele de dezvoltare si crearea de reglementari mai aspre cu privire la poluare.
Grupuri nonguvernamentale s-au format la nivel local, national si international pentru a
combate problemele create de poluare din toata lumea. Multe din aceste organizatii raspindesc
informatii si ajuta oameni si alte organizatii, care nu sunt implicate in procesul luarii deciziilor.
Reteaua Actiunii Pesticidelor raspindeste informatii tehnice cu privire la efectele pesticidelor
asupra agricultorilor care le folosesc. O miscare bine organizata de justitie pentru mediu s-a
ridicat pentru a pleda pentru protectia echitabila a mediului inconjurator.
Greenpeace este o organizatie activista care concentreaza atentia internationala asupra
industriilor si guvernelor care contamineaza terenul, apele sau atmosfera cu deseuri toxice.
Solul poate fi poluat:
-direct, prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale sau din ingrasaminte si
pesticide aruncate pe terenuri agricole;
-indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejactati initial in atmosfera, apa ploilor
contaminate cu agenti poluanti "spalati" din atmosfera contaminata.






~ 17 ~

Haideti sa fim mai atenti asupra actiunilor noastre, si planeta ne
va fi recunoscatoare pentru aceasta




Planeta noastra se incalzeste intr-un mod iesit din comun, avind consecinte grave pe viitor
daca nu vom lua masuri: canicule si desertificari, inundatii si furtuni, disparitia ghetarilor si a
banchizei, cresterea nivelului marilor 1 milion de specii de animale si plante ar putea disparea
in 50 de ani si milioane de persoane vor fi afectate.
Este vorba despre acumularea in atmosfera de gaze cu efect de sera care perturba clima
Terei. Aceste gaze provin in cea mai mare parte din activitatile umane: transport, industrie,
agricultura, productia d energie, incalzire
Este absolut necesar sa ne schimbam modul de viata si sa ne dezvoltam altfel pentru a
reduce drastic aceste gaze poluante si pentru a restabili echilibrul climatic. Acest lucru este
posibil deoarece solutii exista: tot ceea ce ne ramine de facut este sa le punem in practica
impreuna!

Actiuni pentru a lupta impotriva acestui fenomen:
A actiona impotriva schimbarilor climaterice inseamna a actiona in vederea reducerii
varsarii in atmosfera a acestor gaze cu efect de sera. In numeroase domenii, mijloacele de
prevenire sunt cunoscute si nu inseamna o intoarcere in trecut sau o risipa de confort:
- folosirea energiei cat mai corect evitind risipa;
- dezvoltarea celor mai bune energii fara gaze cu efecte de sera(energii solare, eoliene,
geotermice);
- reducerea transporturilor aeriene si rutiere in mod special;
- construirea de cladiri , dar si renovarea acestora intr-o maniera ecologica;
- modificarea practicilor agricole, etc.

Dar aceste angajamente trebuie luate imediat, incepind din acest moment si urmarite pas cu
pas pentru ca este urgent! Pentru evitarea unui dereglaj climatic catastrofal, vor trebui reduse
foarte mult emisiile de gaze cu efect de sera in mai putin de 50 de ani.

~ 18 ~



Protectia mediului inconjurator a aparut ca problema a omenirii numai in zilele noastre,
respectiv atunci cind omul a cucerit intreg spatiu al Terrei, prielnic vietii. Acum, bogatiile si
resursele de energie au fost afectate in asa masura incit se intrevede epuizarea rapida a unora
dintre ele, iar unele conditii esentiale existentei umane, ca apa sau aerul, dau semne de otravire.
Se deduce astfel posibilitatea ca viitorul omenirii sa fie pus sub semnul intrebarii, daca
bineinteles nu se iau masuri energice de protectie a planetei. Omul a inteles ca face si el parte din
natura, ca Terra si resursele ei sunt limitate, ca aceasta planeta functioneaza ca un sistem si ca
dereglarile produse intr-un loc pot avea repercusiuni pentru un intreg circuit, inclusiv pentru om.
Omenirea nu poate renunta insa la ritmurile inalte ale dezvoltarii economice. Calea pentru
realizarea acestor ritmuri, cu mentinerea unei bune calitati a mediului, este exploatarea acestuia
in asa fel incit sa se poata regenera si conserva in permanenta.
Primele initiative de ocrotire a mediului au aparut acum aproximativ 200 de ani, din
necesitatea salvarii unor specii pe cale de disparitie. Cu timpul, motivele care au impus ocrotirea
naturii s-au diversificat. Incepind din 1970, au aparut semne clare de imbolnavire a planetei:
subtierea stratului de ozon, incalzirea globala, ploile acide, poluarea apelor, a aerului si a solului.
Oamenii au inceput sa inteleaga necesitatea adoptarii unui comportament responsabil fata de
natura. Insa responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului inconjurator este atit individuala,
dar mai ales colectiva: protectia naturii angajeaza colaborare si sprijin reciproc pe plan local,
judetean, national si mai ales international.

Construind fabrici si uzine, dezvoltind orasele si transporturile, defrisind padurile pentru a
folosi lemnul si a mari suprafetele agricole, aruncind nepasator in apa si in aer cantitati mari de
deseuri toxice omul a stricat echilibrul natural existent in mediul inconjurator, asa incait uneori
si-a pus in pericol insasi viata lui. In asemenea situatie, fiinta umana s-a vazut nevoita sa ia
atitudine pentru inlaturarea raului pe care l-a produs si sa treaca urgent la luarea unor masuri
pentru protectia mediului inconjurator, pentru mentinerea in natura a unui echilibru normal intre
toti factorii care compun mediul.

~ 19 ~




Pentru ca Pamintul sa ramina o planeta vie, interesele oamenilor trebuiesc
corelate cu legile naturii!!!



Solutiile!

Folosirea aerosolilor in combaterea incalzirii globale
Unii oameni de atiinta au sugerat ca folosirea aerosolilor poate opri efectele incalzirii
globale in cazuri de extrema necesitate. Expertul rus Mihail Budiko a constatat asta foarte
devreme. In 1974 a sugerat ca daca incalzirea globala ar deveni o problem care sa ameninte
specia umana, am putea racori planeta arzind sulf in stratosfera, lucru care ar crea o ceata.
Conform cercetarilor profesorului Ramanathan (1988), o crestere a albedo-ului planetar cu doar
0,5% este suficienta pentru a injumatati efectul dublarii cantitatii de CO
2
atmosferic.

~ 20 ~




Fizicianul canadian David Keith dezvolta dispozitive comerciale care sa capteze dioxidul de
carbon atmosferic. Daca aceasta metoda nu este suficienta, o varianta ar fi aceea a imprastierii
sulfatilor in stratosfera pentru a reflecta lumina solara in spatiu si a permite o racire globala. Un
alt plan este acela al instalarii unor turnuri care sa ventileze aerul cu o solutie de hidroxid de
sodiu pentru a absorbi dioxidul de carbon.

David Keith



Aceasta idee consta in plantarea de copaci noi in zonele in care sunt defrisate din cauza
dezastrelor naturale, cum ar fi: uragane, inundatii, eruptia vulcanului, cutremur, etc, sau ca
urmare a actiunii umane ca incendiile de padure. Acest proiect este extrem de fiabil pentru ca
stim deja consecintele de plantare a copacilor n mediu, plantarea de copaci acesta este, probabil,
cel mai bun mod de a creste potentialul de scadere a cantitatii de carbon in anumite zone de
teren. Din pacate, aceste zone sunt prea vaste, astfel unii oameni de stiinta, pentru a face treaba
destul de repede, sugereaza sa utilizam avioane ce vor semana din aer rasaduri de copac in
zonele alese.



~ 21 ~

Aparatul care ne scapa de poluare

Cercetatorii americani au inventat un aparat care curata aerul din atmosfera, prevenind astfel
efectul de sera. Dispozitivul absoarbe dioxidul de carbon, fiind o arma esentiala in lupta
impotriva incalzirii globale.
Un singur aparat de acest fel ar elimina zilnic peste o tona de dioxid de carbon din
atmosfera, relateaza Daily Mail. In prezent, cercetatorii americani construiesc prototipul
aparatului care va scapa lumea de poluare.
Va mai dura insa pana cind aerul va fi curatat de miliardele de tone de CO
2
, intrucat primul
"mega-copac" artificial va fi gata peste aproximativ doi ani.



Dispozitivul va trebui sa fie construit in milioane de exemplare pentru a combate poluarea
produsa de om in ultimele decenii. Inca o problema ar fi curatarea eficienta a filtrelor chimice,
avind in vedere ca aparatul va avea marimea unui container de vapor.
Cercetatorii spun ca solutia a fost gasita in noile proprietati ale foilor de plastic absorbante,
denumite "membrane pentru schimb ionic", folosite in mod curent pentru purificarea apei.


Urbanismul si efectele lui asupra mediului

Urbanismul reprezinta o activitate de interes general, cu caracter continuu, care se
desfasoara pe intreg teritoriul national, avind la baza principiul dezvoltarii durabile adica,
deciziile generatiei prezente trebuie sa asigure dezvoltarea societatii fara a compromite dreptul
generatiilor viitoare la existenta si dezvoltare.
Activitatea de urbanism are urmatoarele obiective principale:
- determinarea structurii functionale a localitatii;
- utilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunilor urbanistice din
localitati;
- asigurarea unei locuiri corespunzatoare nevoilor oamenilor, in general, a unui nivel de
trai decent;
- asigurarea conditiilor pentru satisfacerea unor nevoi speciale ale copiilor, persoanelor
varstnice si a celor handicapate;
~ 22 ~

- asigurarea esteticii compozitionale in realizarea cadrului construit si amenajarea cadrului
natural din localitati;
- protejarea populatiei si a cadrului natural si construit de poluare si de riscurile naturale si
tehnologice previzibile;
- protejarea, conservarea, punerea in valoare si revitalizarea monumentelor istorice,
precum si a patrimoniului natural.
In istoria umanitatii dezvoltarea oraselor a avut efecte de sensuri contrare:
- pozitive: la inceput, a fost un factor de dezvoltare, in orase aparand primele manufacturi
germeni ai industrializarii, s-a marit numarul de locuri de munca, au crescut veniturile
populatiei, s-a dezvoltat cultura, au aparut primele universitati etc.;
- negative: pe parcursul dezvoltarii a avut loc o explozie demografica, care a dat nastere
la fenomene dereglatoare pentru activitatea normala: somaj, lipsa locuintelor si
aglomerarea lor, lipsa hranei.
In consecinta, echilibrul balantei resurselor umane devine instabil la nivel local,
regional, national si mondial, ca urmare a migrarii populatiei rurale cu venituri mici, sau a celei
din zonele afectate de evenimente naturale, etnice, religioase sau militare si, drept consecinta, a
concentrarii populatiei in marile orase. In aceste conditii este greu de determinat cum vor fi
asigurate alimentele, locuintele, asistenta medicala si educatia. In urma activitatii umane din
industrie, agricultura, transporturi, turism etc., elementele biocenozei si biotopului din
ecosistemul urban cad prada poluarii.
Principalul factor al poluarii oraselor este industria; aceasta fiind o cauza a dezvoltarii
asezarilor urbane. Intre industrie si urbanism exista o interconditionare, prin urmare, acolo unde
exista industrie exista si poluare. Industria, ca activitate economica, elibereaza in aer, substante
chimice, particule si gaze (dioxid de carbon (CO2), monoxid de carbon (CO), hidrocarburi
nearse, amoniac (NH3)), prafuri industriale; deverseaza in apa si in sol reziduuri industriale
nocive atat plantelor cat si animalelor etc. Pana nu demult, energia folosita in industrie era data
de arderea carbunilor, lemnelor si produselor petroliere, care provoca o importanta poluare a
oraselor. Industrializarea excesiva care a caracterizat orasele ultimelor decenii a fost cauza
esentiala a cresterii concentratiei de dioxid de carbon (CO2) in atmosfera.
I ndustria cu toate componentele sale (industria energetica, industria metalurgica, industria
chimica (produse cloro-sodice, acid sulfuric (H2SO4), ingrasaminte chimice, produse
petrochimice), industria materialelor de constructii (ciment, var, caramizi etc.) joaca un rol dublu
in poluarea biosferei:
- omul tehnicizat de astazi consuma o cantitate de oxigen incomparabil mai mare pentru
intretinerea arderilor in uzine, pentru diverse procese tehnologice; consuma in continuu
resurse naturale (petrol, gaze, carbune, fier, lemn) etc;
- in acelasi timp industria emite produse si subproduse nocive mediului inconjurator
(polietilena, sticla, zgura, cauciucul, materiale radioactive materiale greu
biodegradabile) care nu pot intra in circuitele naturale de refacere.
Un alt factor care contribuie la degradarea mediului din interiorul si din afara orasului il
reprezinta agricultura. In sprijinul acestei afirmatii se aduc urmatoarele argumente: folosirea
necorespunzatoare a irigatiilor care pot aduce apa freatica la suprafata si produce inmlastiniri;
folosirea ingrasamintelor chimice, a pesticidelor, etc.
Totodata, agricultura poate afecta calitatea mediului inconjurator prin zootehnie, necesara
pentru satisfacerea nevoii de hrana a populatiei urbane; astfel, din marile complexe zootehnice
rezulta insemnate concentratii de dejectii si ape uzate. Zootehnia reprezinta o sursa de poluare si
prin cantitatile mari de soda calcinata si detergenti folositi in actiunea de igienizare. De
asemenea, agricultura, poate fi la randul ei victima activitatii urbane prin extinderea teritoriului
localitatilor, ocuparea de terenuri de catre constructiile industriale, de catre drumuri etc. In
ultimii ani se resimte tot mai puternic o extindere teritoriala a orasului, extindere care actioneaza
asupra zonelor invecinate; se realizeaza astfel un flux continuu de distrugere a terenului arabil si,
apoi, a padurilor datorita defrisarilor efectuate pentru extinderea culturilor agricole. Astfel, in
~ 23 ~

cele mai multe cazuri, punerea in circuitul agricol a unor noi suprafete arabile se face pe seama
defrisarii padurilor, ducand treptat la disparitia acestora de pe mari suprafete.
Suprafetele de teren sustrase agriculturii prin procesul de urbanizare si industrializare in
raport cu cele existente reprezinta cote importante in tarile dezvoltate: 28,0% in Belgia, 12,0% in
Marea Britanie, 9,2% in Olanda. Si in Romania proportiile acestui fenomen sunt ingrijoratoare;
de exemplu, capitala Bucuresti are o populatie de cateva ori mai mica decat a Frantei, Paris, dar
ocupa o suprafata mai mare decat aceasta. Nu odata fixarea platformelor industriale s-a facut fara
o preocupare pentru protejarea terenurilor arabile, ca si cum suprafata acestora ar fi nesfarsita.
Drept urmare, principalul factor de productie din agricultura solul cade victima activitatii
urbane, fie ca urmare a degradarii lui printr-o activitate chimizata si mecanizata care forteaza
pamantul peste puterea si capacitatea sa de a furniza alimente pentru o populatie urbana in
crestere, fie prin introducerea in compozitia chimica a acestuia a unor substante nocive:
ingrasaminte chimice, reziduuri industriale deversate in apele raurilor, apele de ploaie care aduna
substantele otravitoare (uleiuri minerale, benzine, detergenti) din orase, reziduuri menajere care,
in final, ajung in sol.
Un alt domeniu cu impact negativ asupra mediului, ca parte componenta si functionala a
orasului, este cel al transporturilor. Acestea, pe langa poluarea solului, apei si aerului constituie
si un puternic factor de stres asupra populatiei urbane prin numarul mare de masini, poluarea
fonica, transformarea peisajului urban etc. Traficul rutier detine principala pondere in domeniul
emisiilor de hidrocarburi volatile (circa 45%), precum si la emisiile de plumb, estimate a fi de
peste trei ori mai importante decat cele generate de sectoarele industriale. Deasemenea
transporturile afecteaza in sens negativ perimetrul oraselor prin dezvoltarea infrastructurii si a
retelei de drumuri si cai ferate; de exemplu, pierderile de spatiu provocate de constructia
autostrazilor sunt considerabile: o autostrada cu trei benzi pe sens degradeaza cca. 8 hectare de
teren pe km.
O alta sursa de poluare provenita ca urmare a activitatii urbane si ce afecteaza in mod vizibil
natura este cea a deseurilor menajere si industriale. In prezent cantitatea acestor deseuri a atins
nivelul cel mai ridicat datorita atat cresterii populatiei si agentilor economici, cat si cresterii si
diversificarii activitatilor urbanistice.
Principala problema in cazul deseurilor o constituie modul lor de gospodarire (generare,
incinerare, reciclare, refolosire). De altfel, semne privind considerarea dezvoltarii deseurilor au si
aparut sub forma scaderii ritmului de generare, sporirea nivelului de reciclare si, respectiv, de
incinerare a deseurilor.
Industrializarea si dezvoltarea economica au dus nu numai la cresterea cantitatii de gunoi,
dar si la schimbari in structura lui. In timp ce hartia si cartonul raman componenta principala a
deseurilor menajere in tarile dezvoltate (intre 15-40% din greutatea totala a acestora), se constata
aparitia altor categorii importante de deseuri. Astfel, aluminiul, masele plastice si alte substante
relativ noi le inlocuiesc tot mai mult pe cele traditionale: sticla, otelul, fibrele sintetice.
Arderea gunoiului nu este un proces curat. Se produc tone de cenusa toxica si se polueaza
atmosfera. Combustia materialelor la temperaturi ridicate duce la ruperea legaturilor chimice
care elibereaza o serie de substante toxice. Acestea pot polua aerul atmosferic sau pot fi luate de
apa de ploaie si transportate in pamant, catre panza freatica. Instalatiile de incinerare elibereaza
in atmosfera oxizi de sulf si de azot, dioxili si furani (substante extrem de toxice, suspectate a
cauza cancer si defecte genetice), metale grele (plumb, cadmiu, mercur). O alta forma de poluare
o reprezinta apa cu care se raceste cenusa fierbinte: apa devine in mod inevitabil contaminata cu
substante acide si pune probleme deosebite pentru depozitare, daca nu se poate reutiliza. Desi
multe instalatii sunt de tip energetic, cantitatea de energie produsa este cu mult mai mica decat
cea necesara pentru elaborarea materialelor care se incinereaza. De exemplu, prin reciclarea
hartiei se poate economisi de cinci ori mai multa energie decat se poate obtine prin incinerarea
ei; in cazul polietilenei, prin reciclare se economiseste aproape de doua ori mai multa energie
decat prin incinerare.
~ 24 ~

Prin urmare, managementul deseurilor menajere si industriale presupune dezvoltarea cat mai
multor optiuni: reducerea surselor (deci evitarea acelor procese care conduc la producerea
deseurilor), reutilizarea directa a produselor reziduale, reciclarea, incinerarea cu recuperarea
energiei inglobate si, numai ca ultima solutie, gropile de gunoi.
Din multimea activitatilor caracteristice orasului, nu trebuie uitata cea turistica, care prin
actiunile de agrement si recreare contribuie in masura mai mica sau mai mare la distrugerea
naturii. Din nefericire, turismul, ca activitate de baza pentru anumite orase de profil, a condus in
final la distrugerea lor. Aceasta se materializeaza printr-un flux continuu de turisti, extinderea
cailor de acces, schimbarea profilului orasului dintr-un turistic intr-unul industrial sau agricol
care, in consecinta, au condus la artificializarea zonelor naturale.









































~ 25 ~

Concluzii generale:

1. Construind fabrici si uzine, dezvoltind orasele si transporturile, defrisind padurile pentru
a folosi lemnul si a mari suprafetele agricole, aruncind nepasator in apa si in aer cantitati
mari de deseuri toxice omul a stricat echilibrul natural existent in mediul inconjurator,
asa incait uneori si-a pus in pericol insasi viata lui. In asemenea situatie, fiinta umana s-a
vazut nevoita sa ia atitudine pentru inlaturarea raului pe care l-a produs si sa treaca
urgent la luarea unor masuri pentru protectia mediului inconjurator, pentru mentinerea in
natura a unui echilibru normal intre toti factorii care compun mediul.


2. Dezvoltarea anarhica a oraselor, care sa nu tina cont de necesitatile si trebuintele omului
poate sa duca, in cele din urma la distrugerea umanitatii. Depinde numai de om, de
vointa sa daca aceasta se va intampla sau daca el isi va schimba modul de a gandi despre
localitatea sa, despre societatea in care traieste.



































~ 26 ~

Bibliografie:






1. http://ro.wikipedia.org;




2. http://poluarea.wordpress.com;




3. http://opengis.unibuc.ro/index.php?option=com_content&view=a
rticle&id=955:urbanismul-si-efectele-lui-asupra-
mediului&catid=39:noutati;




4. www.referate.ro;




5. www.referatele.com

Vous aimerez peut-être aussi