Vous êtes sur la page 1sur 6

IsabelaVS-1965Miorita11/23mai 2015/ 20181 car./2905 cuv.

Isabela Vasiliu-Scraba, O transpunere scenică a baladei MIORIȚA
Sursa: https://isabelavs2.wordpress.com/articole/isabelavs-1965miorita11/
Motto: "Învață să pui preț pe lucrurile umile ale lumii. Pentru că o singură dată trăiești
și ele numai o singură dată ți se oferă vederii; nu te trag de mânecă, nu-ți scot ochii cu
strălucirea lor - și ce strălucitoare devin dacă apuci să vorbești despre ele, ce misterioase”
(Mircea [Sandu] Ciobanu, Istorii. Addenda, jurnal 1985, în primul număr ieșit după 1990 al
rev. „Viața Românească”, nr. 10, 11, 12, 1989, p. 168).

Ieșit după 22 de ani de temniță cu un regim de exterminare care ar fi
trebuit să facă din milioanele de deținuți români chiar mai multe victime decât
acele sute de mii din gropile comune aflate în preajma închisorilor comuniste
(vezi dr. Florin Mătrescu, Holocaustul roșu, vol. I-III, București, Ed. Irecson,
2008, 1430p.,) un deținut politic - îndeaproape hărțuit de Securitatea comunistă
și după eliberare (1)-, a fost în anul școlar 1964/ 1965 profesor de franceză,
istorie și geografie la o școală medie din satul Sălciile. La un concurs între sate
profesorul Virgil Maxim (1922-1997) a montat cu elevii balada Miorița într-un
spectacol dramatic sugerând (am spune noi) ecouri ale finalului poeziei Amin de
Sergiu Mandinescu:
„De-aș avea o aripă de înger / și cerneală de bezne, / poate că abia atunci
mi-ar fi lesne / să mă adun din toate risipirile, / să-mi scriu amintirile / și să spun
tuturor de ce sânger. // Era o noapte jefuită de stele... / La fereastra nădejdii –
zăbrele, / La ușa salvării –lăcate, / Iar frunțile noastre palide, înoptaseră toate. //
Când, deodată, din mijlocul nostru izbucni, ca o flacără neagră, ura. / Focul ei a
topit într-o clipă: gând, suflet, aripă / Toate din tot, / Si n-a mai rămas decât
zgura. // Baroase cumplite zdrobiră tăcerea / În cioburi de răgnete mari cât
durerea. / Tăndări din sufletele noastre au ajuns pân’ la cer. / Martirii ardeau pe
ruguri de ger...// Ah! Cum își mai holba ochii Istoria! / Nu-i venea să creadă că-n
geamătul nostru / scrâșneau Cloșca și Horia, / că-n sufletul nostru, de nădejde
orfan, / atârnau nojițele lui Badea Crișan. // Într-un târziu toate sufletele zăceau
sfărâmate. / Ah, amintirea asta ca pe roată mă frânge! / Pe jos erau risipiți
crăițarii de sînge, / Plata atâtor și-atâtor păcate. // Atât de cumplite au fost
suferințele, / Atât de satanică a fost urgia / Încât mulți dintre noi în noaptea
aceea și-au pierdut mințile / Alții și-au pierdut veșnicia. // Dintre cei ce-au
trecut pe acolo, numai morții trăiesc. / Iată, de pildă, eu umblu, vorbesc, /
Asemenea lui, așișderea ție, / Dar viața mea nu-i, nu-i, prietene, decât o moarte
vie. // Ah, Doamne, iată-mă aici, la ceasul comorilor / Îmbrățișându-mi durerea,
sub lespezi de patimi și chin./ Aștept îngerul zorilor, aștept învierea, / În
numele Tatălui, al Fiului și-al Sfântului Duh, Amin!” (Sergiu Mandinescu, Amin,
trimisă în 1982 de Cicerone Poghirc lui Leonid Gheorghian, cuprinsă și de Zahu
Pană în vol. Poezii din închisori, Ed. Cuvântul Românesc, Canada, 1982, cu o
prefață de Vintilă Horia).
La Virgil Maxim transpunerea scenică a baladei Miorița a fost o asimilare
creatoare a mitului mioritic, imaginată de un tânăr trecut prin „masacrul din
închisoarea Pitești, patronat de Nicolski (/Boris Grunberg) cu începere din 6

iunie 2011) reeducare descrisă de poetul Sergiu Mandinescu în cutremurătoarele lui versuri. Dar conştiinţa este supusă principiului libertăţii şi nimeni nu va putea să doboare această lege” (Ion Ianolide în rev. prin nerespectarea țidulei de la eliberare. Martiriul Sfântului Arsenie Boca. Cicerone Ioanițoiu salvează de la uitare replica lui Ion Eremia care făcuse nevinovat 15 ani de temniță grea și care în loc de semnătură a scris pe acea nerușinată fițuică următoarele: „In baza cărei legi îmi cereți să nu vorbesc despre ce am văzut și auzit în închisori? Vă este frică să nu spun mârșeviile pe care le-ați făcut? Voi spune tot. vezi ISABELA VASILIUSCRABA. nr.com/doc/203249009/IsabelaVasiliuScrabaParArsBocaMartir) a încălcat porunca de a nu divulga nimic din cele petrecute în temnițele . Elveția. p. așa-zisa reeducare prin tortură” (vezi Șerban RădulescuZoner.” Desigur nici paza „ideologică” a statului polițienesc n-a fost vreo clipă slăbită.decembrie 1949. nu se câștigă doar prin arme.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7boca/ . Poporul Român anti-semit?. Fribourg. ne învață tradiția românească. când se clocește interdicția prin lege de a pronunța – altfel decât punând la zid . Biblioteca „Viața Românească”.” Ca și Mircea Vulcănescu despre care . „Căminul românesc”. totuși. orice idee anti-comunistă (…).nume de foști deținuți politici din milioanele de întemnițați români în perioada de după 23 august 1944 până în decembrie 1989 în România și în provinciile românești incorporate în URSS. 1997. cei doi uneltitori se îndreaptă cu bâta și securea în mâini spre ciobanul vorbind cu mioara. nr. în 2014. pentru ca în final ambii să se prăbușească prosternați la picioarele victimei lor. să facem dreptate.40). p.scribd. an 30. cât ne stă în puteri. Alexandru Paleologu. Părintele Iustin Pârvu. Dosarul mitologic al unei capodopere (Opera Magna. Până în 1990 fusese “strivită orice forţă anti-comunistă.7/2009. nici Alexandru Paleologu și nici Ion Ioanolide nu prinseseră de veste că în plină teroare polițienească Sfântul Părinte Arsenie Boca (hărțuit și arestat de Securitate în repetate rânduri. ajunsese la concluzia că „sufletul pe cruce câștigă adevărata libertate. URL https://isabelavs2. Interlocuțiuni. După câțiva ani de cripto-comunism. fost deținut politic. În viziunea originală pe care a montat-o profesorul Maxim. „Atitudini”.249). în rev. un adevăr ascuns la Centenarul sărbătorit la M-rea Brâncoveanu. prin care victimele care supraviețuiseră regimului de exterminare se angajau să „nu divulge nimic” din cele suferite de el și de alții în detenția politică. București. ci și prin bătălia necurmată pentru instaurarea valorilor umane”. De fapt. p. și încă ar fi ceva” (AL. sau https://fr. 169 și p. 157). trecut și el fără nici o vină prin iadul închisorilor comuniste. Virgil Maxim își iertase călăii. Iași. 2/117. cum nu este nici azi. PALEOLOGU. dacă n-ar fi decât în ordinea afirmării de adevăruri.wordpress. trecând doar peste ultima lor samavolnicie. consemna Petru Ursache în volumul Miorița. 2013. răstignită pe troiță: „Dreptul la existență. a putut spune abia după1990 că „suntem o nație care am luptat împotriva comunismului încă de la început” și că românii „și-au asumat în mod conștient cele mai teribile destine”. cel arestat în lotul Noica-Pillat ajunsese a-și da seama că „noi trebuie să încercăm. Toate metodele de re-educare psihică a comuniștilor au făcut mai mulți sfinți decât robi și au sfințit pământul Țării cu sânge de mucenici.

inseamnă a-l trăda” observase din primele secole de creștinism Sf. Insul încercând a redeveni „subiect” pe calea credinței creștine atrăgea ca un magnet ura ideologilor comuniști. Martirii închisorilor în viziunea lui Eliade și a părintelui Arsenie Boca. din grija de a nu simpatiza cu victimele astfel ucise.nord-literar. 1968) unele adevăruri despre exterminarea prin schingiuire a deținuților politici (vezi ISABELA VASILIU-SCRABA. Mircea [Sandu] Ciobanu (1940-1996). 1968. precum si ISABELA VASILIU-SCRABA. un marginalizat al culturii comuniste și post-comuniste. Desigur.comuniste. Elefterie cel Nou (vezi ISABELA VASILIU-SCRABA. vol. http://www. Corespondența foștilor deținuți politici era și ea atent urmărită. roman redactat între 1965 și 1966) unde scrisese despre „liantul” fricii care înlesnește procesul de integrare al indivizilor „într-un organism unitar”.asymetria. exterminare după gratii pe care oficialii cripto-comuniști o ascund și astăzi. p.L. observând că „rațiunea îmblânzită învață să contemple cele mai dezgustătoare alterări ale înfățișării umane” (Martorii). Sfârșitul lui Noica și sfârșitul comunismului. http://www.htm . ci rezultatul constrângerii. http://isabelavs. Noica. lui Mircea [Sandu] Ciobanu i se publica în același an Martorii (E. vezi Cartea albă a Securității. București 1996. http://www. Ca romancier.P.. astlel că.agerostuttgart. tăcerea nu era o opțiune. 75) afirma (încifrat în versuri din vol.php?name=News&file=article&sid=1333). 112). dresajul gândirii urma (fără esențiala brutalitate a reeducării prin tortură) schema „Experimentului Nicolski-Pauker” (2) cu victime (dresate ideologic) care au fost transformate în dresori.htm ). Teodor Studitul. 1984 (vezi Noica în arhiva Securității. Editura Muzeului Național al Literaturii Române. precum și despre memoria mulțimii care „n-are bătaie lungă”. volumul fiind reținut de Securitate pe 6 febr. a cărui opinie (despre posibilitatea romancierilor de a spune acele adevăruri istorice pe care istoria oficială le ocultează și când nu mai poate să le ascundă le deformează) era indosariată de Securitate (pe 14 iunie1975. Omul-obiect al desfigurării personalității umane (prin suprimarea libertății de gândire si de exprimare în totalitarismul comunist) era transformat în subiect participant nemijlocit la uciderea libertății de gândire a celorlalți oameni deveniți obiecte de experimentare. incluzând percheziții și confiscarea de manuscrise (vezi ISABELA VASILIU-SCRABA. trimis cu dedicație de la Paris de Remus Radina lui Noica. p. Patimile.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/Noica%20marginalizat%20de %20IVS. înainte căderea comunismului. Ed. II.php? option=com_content&task=view&id=998&Itemid=46 ). Pentru că în comunism teroarea poliției politice mergea mână în mână cu teroarea ideologică a fost posibilă situația prin care victimele închisorilor comuniste să fie silite prin tăcerea lor a deveni cumva părtașe la crimele regimului: „a tăcea și a nu da adevărul pe față. despre dificultatea de a „simpatiza cu victimele” care nu-ți sînt rubedenii sau cunoscuți. 2010. Poezii incifrate de Mircea (Sandu) Ciobanu și salvatoarea neînțelegere a criticului Marian Popa. București. n-a mai ajuns la destinatar. București.ro/index. Întrucât ei știau bine că doar prin legea străbună românii își puteau . București. Tineretului.org/modules. Testamentul din morgă. pictându-l prin 1962-1963 pe pruncul Iisus în haine de pușcăriaș în bolta altarului Bisericii Sf. In marea temniță în care fusese transformată întreaga Românie.ro/Articole/NoicaSfarsit4. Poet la vremea lui Ahab.go.

pp. În orice cultură. cu o spontaneitate perfectă. plasați de regizor după decorul reprezentând pădurea: „un flăcău recita cadențat Miorița. dar si regizorul spectacolului a fost scos din postul de profesor. vezi V.La repetiția momentului final fuseseră doar cei trei ciobani. Virgil Maxim închipuise un luminiș de pădure cu o încrucișare de drumuri (de transhumanță) marcată. „Între inspectorii veniți de la Mizil era și un fiu de preot care a propus-o și la concursul interraional. imediată. Imn pentru crucea purtată. începând cu reflexele mioritice din poezia Cantilenă a lui Dan Botta . Prezența troiței. Cartea Românească.. Iar efectul a fost același. ca prin satele românești. i. Multe au fost readaptările mitului aflat la baza Mioriței (4) după căutările spirituale ale marilor noștri creatori.Singura apreciere. Ciobanul moldovan era așezat de profesorulregizor în apropierea troiței. pe care am armonizat-o pentru cor mixt. 2002. oameni de statut incert. nici simple victime/ sau dresați. el se arată a participa la devenire. pp. astfel anihilând moara demonică măcinând oameni/neoameni. în enciclopedia Românii în știința și cultura occidentală. București. Succesiv. troița are darul de a pune în paranteză devenirea în spațiul pe care-l domină prin însăși prezența ei (Alexandru Paleologu.. sau recitatorul tăcea... Repetițiile le făceam mai ales noaptea. cu efect de vrajă. MAXIM. luminând vârful brazilor și paltinilor.După aceea au venit aplauzele. p 428).Pentru momentul nunții. In calitatea sa de monument. îngrijind focul de popas.. pierzându-se peste culmi. printr-o troiță la care se întâlneau trei cărări venind din munți. Melodia am luat-o din manualele de muzică.. Simțul practic. 1974. De aceea la spectacol emoția era generală. p. dar însăși vecinătatea troiței îl situează de la bun început pe muchia dintre temporalitate și posibilitatea suspendării acesteia. corul îl formasem din țăranii din sat cu voci bărbătești.e. Viața spirituală a românilor este dominată de două mituri [Miorița și Meșterul Manole] ce exprimă. corul tăcea. Ed. În spectacolul organizat în cadrul Cântării României.. Imn pentru crucea purtată. au fost lacrimile și suspinele întretăiate.. 1992. ceilalți ciobani sînt reprezentați ca discutând între ei și plănuind uciderea. dacă favoriza starea de mistică lirică. devine în subsidiar însăși criminala reeducare comunistă care a dus după gratii la uciderea a sute de mii de români nevinovați (vezi CICERONE IONIȚOIU.” ( VIRGIL MAXIM. 394-395) uciderea cutremurătoare simbolizată în baladă printr-o crimă între frați. Antim. nici pe de-antregul ucigași/ sau dresori. La umbra unui tufiș. viziunea lor spirituală asupra Universului și evaluarea pe care ei o conferă existenței” (Mircea Eliade).. Antim. realizând simultaneități expresive cu corul. 2002. iar elevii și profesoarele completau celelalte voci. In sunet ritmat de talăngi. în ființe dresate. din spatele pădurii se înălțau discret soarele și luna. lumina unui artificiu de pom de Crăciun descria căderea unei stele.. În interpretarea dată de profesorul din satul Sălciile (supraviețuitor prin minune Dumnezeiască a trei luni de iarnă cu un terci la trei zile într-o celulă lipsită de lumină și complet neîncălzită. scria „cel mai mare istoric al religiilor din secolul XX” există un „mit central care o revelează și care se găsește în toate marile sale creații.învinge frica (3). Mai departe însă nu a trecut” (ibidem) Nu numai că n-a trecut. sugerând un nou context de desfășurare a nedreptei ucideri face ca ideea de trecere pe tărâmul celălalt să fie îmbogățită prin nevoia creștinească a absolvirii de păcat: Ucigașii cad în final la piciorele celui răstignit pe cruce. când momentele erau favorabile descrierilor. Ed. Prin activitatea depusă. corul de elevi fredona în surdină balada. Ed. lipsite de orice discernământ.12). 205-207) iar în așa-zisa „libertate” la monstruozitatea încercării de a transforma oamenii în neoameni.

Trimițându-i lui Hurmuzachi textul baladei Miorița. Bucuresti. Ed. (Mircea Ciobanu. Elveția. Alexandru Paleologu. București. 4. 2. București. 2013. „situația reală din România marii terori (1944-1955) a fost ținută sub preș de unii autori pentru a insulta poporul român și al acuza de anti-semitismm” (vezi ȘERBAN RĂDULESCU-ZONER. 1992. Cu cât înaintez mai mult în vârstă.com/doc/225473643/Dan-Botta-Cantilena ).83). Iași.Atrocitățile din temnița unde era închisă studențimea română au fost orchestrate de generalul NKVD Alexandru Nicolski/Nicolau și de Ana Pauker. Ar trebui să scriem cărți proaste care să fie pe măsura timpurilor în care trăim”. p. Securitatea şi disidenţa în Romania. mă simt tot mai aproape de originile mele. 1992). Ramida. cu mirt.59 precum și D. DELETANT. 1850).scribd. departe. e a țăranului fatalist” (vezi pe scribd.com/doc/178474055/IsabelaVScrabaDeschCerPlatonMiori%C8%9Ba 5. Cuvinte cheie: Isabela Vasiliu-Scraba. comuniştii urcă doar până la ură. prefață de Adrian Anghelescu) și ajungând la povestea Luptătorilor anticomuniști din munți din Balada oierului din Severin (http://www. Poporul Român anti-semit?. a remarcabilului poet Constantin Aurel Dragodan (5). / Liniștea pune / Zvonuri pe strune / Gură de fluier / Dulce la șuier. Poporul Român anti-semit?.spunea Cioran într-un interviu din 1987 înregistrat de Ion Deaconescu-. p. / Luna. trecând prin piesa de teatru Balada carpatină a fostului universitar cernăuțean Traian Chelariu (Teatru. București. Nemira. Ed. furt.“Complexaţi de o teribilă frică instinctivă (…). Este ceea ce Emil Cioran numea fatalismul românesc.. agresiune şi asasinat” (ION CARAION. 25). Mircea Eliade. ambii scăpând de judecată prin “filiera NKVD”. Ed. În opinia lui Serban RădulescuZoner. PETRU URSACHE. „Când eram tânăr . ca atâtea și atâtea capodopere ale lui Radu Gyr sau ale lui Nichifor Crainic. 1998. 3. Alecsandri. 2004. Slobozia.. datorită prieteniei Anei Pauker cu Stalin şi cu Molotov (vezi DENNIS DELETANT.(http://www.. BIBLIOGRAFIE: 1. /. / Tobă asurdă / Mieii când zburdă. Este vorba de înclinația românului către acceptarea sorții. Concepția mea actuală. Minerva. Fumdația Academică Civică. 2/117. Itinerare în lanțuri. p. iunie 2011). scos de Constantin Barbu). Balada oierului din Severin anulează judecata morală a marginalizatului Mircea [Sandu] Ciobanu care credea că „este imoral să scrii cărți bune într-o epocă a răului. https://fr./ Zace eroul pe-o stâncă / Flori cu petală adâncă / Pieptu-i sângeră încă /. nr. an 30. Fribourg. căci el se mângâie și se întărește cu ideea că: așa i-a fost scris” (V. nr.. C-tin Aurel Dragodan. Fribourg. 141 din nov. Biblioteca Sighet. Note: 1. / Stelele sparte. generalul NKVD care „a patronat și masacrul din închisoarea Pitești” (ȘERBAN RĂDULESCU-ZONER. / Fulguie-n zare. imprevizibili în violenţele şi iraţionalismul lor (…) de nimic nu le-a fost comuniştilor mai frică decât de inteligenţa adversarului (…). în rev. Virgil Maxim. Este o falsificare istorică. 1997). Bucureşti: Ed. „Căminul românesc”. îi amoarte / Rana de moarte” (fragmente din Balada oierului din Severin în vol. În aspiraţia lor de confruntare. Star Tipp. Compusă după gratii.scribd. 65 si p. 2 al Academiei Internaționale „M. Miorița. necompetitivi. 1978.R. vezi ISABELA VASILIU-SCRABA. nr. Emil Cioran. an 30. Dosarul mitologic al unei capodopere.scribd. Istoricul „supraviețuitor 15 luni în infernul lui Ștrul” [Mauriciu. 2/117.. Caietul nr. „Căminul românesc”. cât să dureze aceasta și ce metodă să fie folosită” (Ș. Opera Magna. România sub regimul comunist. interviu în „Adevărul literar și artistic”.. astfel că „nici o întâmplare cât de aprigă nu-l poate dărâma. Ultima Bolgie.Z)] mai scrie că „șeful torționarilor care participa la cele mai groaznice torturi era Nicolski”. Vasile Alecsandri notează în marginea ei o observație extrem de interesantă. în rev. Eminescu”.com/doc/225473494/Constantin-Aurel-Dragodan-Balada-oieruluidin-Severin ). 1998. filozofia mea despre istorie. Miorița. iunie 2011). comandant al Securității regiunii Pitești care „hotăra cine să fie dus în camera de tortură. „mă indigna fatalitatea românului. Deschiderea cerurilor într-un mit platonic și în Miorița/ The opening of the Skies in a Platonic Myth and in Mioritza ballad. „Turma de-a valma / Paște mereu / Iarbă din palma / Lui Dumnezeu. Elveția. necivilizaţi. .

asymetria. http://www. 8.go. un adevăr ascuns la Centenarul sărbătorit la M-rea Brâncoveanu. Poezii incifrate de Mircea (Sandu) Ciobanu și salvatoarea neînțelegere a criticului Marian Popa.htm . 9.scribd. I. ISABELA VASILIU-SCRABA. 2004. 4. Martiriul Sfântului Arsenie Boca. Iași. Imn pentru crucea purtată.com/doc/203249009/IsabelaVasiliuScrabaParArsBocaMartir . Slobozia. ISABELA VASILIU-SCRABA. Miorița. 1999. 3. Ed. ISABELA VASILIU-SCRABA.com/articole/isabelavs-1965miorita11/ . „Al. https://fr.agero-stuttgart. Sfârșitul lui Noica și sfârșitul comunismului.php?name=News&file=article&sid=1333.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/Noica%20marginalizat%20de %20IVS. ALEXANDRU HUSAR.2. Star Tipp. Autoare: Isabela Vasiliu-Scraba Sursa: https://isabelavs2. http://www. 5. Antim.com/doc/178474055/IsabelaVScrabaDeschCerPlatonMiori%C8%9Ba . https://fr. http://isabelavs.wordpress.php? option=com_content&task=view&id=998&Itemid=46. 7.htm 6.nord-literar.org/modules. Editura Univ. Ed. VIRGIL MAXIM. Poet la vremea lui Ahab. Martirii închisorilor în viziunea lui Eliade și a părintelui Arsenie Boca.ro/index. ISABELA VASILIU-SCRABA. 2002. http://www. un marginalizat al culturii comuniste și post-comuniste. ISABELA VASILIU-SCRABA.ro/Articole/NoicaSfarsit4. Noica. Deschiderea cerurilor într-un mit platonic și în Miorița/ The opening of the Skies in a Platonic Myth and in Mioritza ballad.scribd. Cuza”. ISABELA VASILIU-SCRABA.