FEMEIA IN VIATA RELIGIOASA

Pentru orice musulman, femeie sau barbat, copil sau ault, omeniul reli!ioas
este acti"itatea primoriala in "iata lor# Nu e multe ori reli!ia a fost mai presus e
cultura, e politica# $ele mai importante obli!atii reli!ioase ale musulmanului sunt cei
%cinci stalpi%&
'# marturisirea e creinta prin rostirea formulei& %Nu este alt (umne)eu afara e
Alla* si Mo*ame este profetul Sau#%
+# salat, ru!aciunea e cinci ori pe )i, la anumite ore in )i, e la rasarit pana la
apus
-# )a.at, milostenia sau ta/a pentru saraci, e"enita ulterior impo)it
0# saum, postul, obli!atoriu e la "arsta e '0 ani
1# *a2i, pelerina2ul la Mecca
Viata reli!ioasa se esfasoara atat in spatiul familiar, cat mai ales in mosc*ee, locasul
e cult musulman# La inceputurile islamului, mosc*eea nu era un eificiu e cult in felul
unui templu sau al unei sina!o!i sau biserici, ci un loc e ru!aciune, care putea sa fie c*iar
sub cerul liber&%Acolo une te afli la ceasul ru!aciunii, acolo trebuie sa te ro!i si locul acela
este un mas2i 3mosc*ee4%#
Moscheea nu era oar un sanctuar, in ae"aratul sens al cu"antului, sau un locas
estinat cultului, ci era, totoata, un loc e aunare publica une se auceau la cunostinta
e"enimentele )ilei si se iscutau problemele comunitatii# In E"ul Meiu, mosc*ee era
centrul "ietii reli!ioase, sociale, intelectuale, 5asemenea 6isericilor crestine78 incinta mos*eii
era prin e/celenta loc e ru!aciune, ar putea sa fie si seiul al tribunalului, al
aministratiei, putan acti"a aici si o scoala# Numai oata cu ominatia sel2ucia 3 sec#9I4,
mosc*eea a e"enit un ae"arat si e/clusi" loc e ru!aciune
'
#
Pana la acea ata, mosc*eea comporta o "asta curte reptun!*iulara mar!inita pe trei
laturi e portice acoperite, cei aeau acces la mai multe sali e imensiuni si estinatii
1 Drimba, Ovidiu, Istoria culturii si civilizatiei, cap.IV, perioada Evului Mediu, Editura Vestela si Saecolum IO,
Bucuresti, 1998, pg.!"
iferite8 in centrul curtii era o fantana sau un ba)in pentru ablutiunile rituale
'
# Pe o latura,
cea orientata spre Mecca era sala e ru!aciune, mai putin spatioasa in aancime, ecat in
lun!ime, cu acoperisul plat si fara perete, care sa o separe e curte# Intre curte si sala nu
era nici o iferenta functionala, ambele erau, in mo e!al, accesibile creinciosilor, care se
puteau ru!a la fel intr,una ca si in cealalta#
Sala e ru!aciune a"ea cate"a siruri e coloane care sustineau acoperisul si formau
mai multe na"e, upa moelul ba)ilicilor in Siria8 in peretele in funul na"ei centrale era
o nisa !oala, numita mi*rab,careia i se re)er"a ornamentatia cea mai frumoasa, inican
iresctia orasului sfant spre care creinciosii se ru!au#
Sin!ura piesa care mobila interiorul unei mosc*ee mai importante, era un fel e
am"on 3minbar4, in care imamul conucea ru!aciunea e "ineri sau citea "ersete
in $oran# Iar in e/terior, oua constructii ane/e& minaretul si min*a3re)er"ata
latrinelor, closet si bailor pentru marea ablutiune
+
#
Rugaciunea publica saptamanala se face "inerea, )i, care, spre eosebire e
sambata e"reilor si uminica crestinilor, nu era o )i e oi*na, iar in ultimul timp a
e"enit, sub influenta europeana, )iua oficiala e repaos, can birourile si
ma!a)inele sunt inc*ise# Ru!aciunea e "ineri este obli!atatorie pentru toti
musulmanii aulti si se celebrea)a numai in mosc*eea principala# $u o 2umatate e
ora inainte, mue)inul psalmoia)a un salut 3salam4 inc*inat Profetului# (upa
ablutiunea rituala, la intrare, creinciosii isi scoteau incaltamintea si se ase)au la
ran in fata mi*rabului, iar :uari 3recitatorul4 canta o sura coranica si cei pre)enti
asculta preica *atibului# (upa timp e cate"a minute, fiecare se roa!a sin!ur,
*atibul sustine cea e a oua preica, in care binecu"intea)a capetenia si !u"ernul
statului, iar la sfarsit, imamul psalmoia)a o ru!aciune in fata mi*rabului
-
# (upa
terminarea slu2bei, unii creinciosi pot ramane sa meite)e sau sa se roa!e#
Ru!aciunea este personala si ini"iuala, ce "ine in suflet si nu este supusa nici
unei re!lemantari, spre eosebire e ru!aciunea rituala, care trebuie rostita
intoteauna in limba araba# Ru!aciunile sunt in numar e cinci si trebuie rostite e
1 Drimba, Ovidiu, op.cit. pg.!1
2 Babus, Ema#oil, Biza#t i#tre Occide#tul cresti# si Orie#tul Islamic, Editura Sop$ia, Bucuresti %""&, pg.%98'
%99
3 Drimba, Ovidiu, op.cit, pg.%'
creincios imbracat cu"ios si intors cu fata spre Mecca# (e asemenea, creinciosul
sau creincioasa trebuie sa fie intr,o stare e puritate rituala# (e aceea, ru!aciunile
"or fi preceate e ablutiune, aica spalarea fetei, a mainilor si bratelor pana la cot,
apoi a picioarelor inclusi" !le)na# Inainte e ru!aciunea publica e "ineri la pran),
este obilatorie imbaierea completa# La ritualul e ablutiune, care se face inaintea
ru!aciunii, femeile mer! in locuri separate, special pentru ele, aflate in una in
camerele mosc*eii#
Ranuiala ru!aciunii este re!lementata strict# Aceasta este compusa in +,0
sec"ente, in fuctie e timpul )ilei& 0 la amia)a si upa apus, trei in momentul apusului
si oua in )ori# Fiecare in ele sunt anuntate e un mue)in, in minaretul mosc*eii#
$ei aflati in !rup in acel moment, trebuie sa se puna sub conucerea unui imam sau
inrumator# (aca este "orba e un !rup numeros, se "or aran2a cu totii in ranuri, iar
femeile "or sta in ultimul ran# Ru!aciunea e "ineri este obli!atorie pentru toti
barbatii aulti, femeile nu participa# Islamul le,a scutit pe femei e obli!a;ia e a
participa la ru!<ciunea =n !rup, =n mosc*ee, ar =n acela>i timp li s,a permis s< ias<
in cas< pentru a participa la aceasta, cu coni;ia s< se =mbrace aec"at, pentru a nu
st?rni "reo ispit<#
In islam, nu este nici o iferenta intre barbat si femeie in relatia lor cu (umne)eu,
eoarece ei primesc aceleasi pri"ile!ii si peepse pentru ceea ce fac# (upa spusele
lui Ma*ome, femeia are "oie sa intre in mosc*ee# Totul epine e spatiul in care se
efectuea)a ru!aciunea, care este strict elimitat, sacrali)at# Ambele se/e utili)ea)a
un co"oras special, numit @co"orasul e ru!aciuneA#Totusi, apare ca neobisnuit pentru
femeie sa "ina la mosc*ee si sa se roa!e in frica pentru a,si @ruinaA puritatea
cau)ata e interictia intre se/e8 aceasta conitie persista in 'BCD# (e atunci
femeia a e"enit pre)enta in mosc*ee, ar ea se roa!a separat e barbat#
Faptul ca femeile sunt e/cluse in omeniul public, in principalele centre islamice, s,
a a2uns si la e/cluerea lor in omeniul reli!ios# La $airo, in 'E+D, femeile erau
e/cluse in mosc*ee eoarece barbatul se simtea istras e la ru!aciunea cu
(umne)eu# E/cluerea femeilor a fost intiparita prin tabuurile e impurificare le!ate
e menstruatie, natalitate si contactul cu copiii# @In fapt, barbatul este respectat in
familie e/act atorita functiei sacerotale pe care o ineplineste# Ra)"ratirea femeii
musulmane in anumite omenii ale societatii s,a prous atunci can barbatii au
incetat sa,si mai ineplineasca aceasta functie reli!ioasa si si,au pierut caracterul
"iril si patriar*alA
'
# 3Musulmanii e/plica acest lucru prin ne"oia e a e"ita istra!erea
atentiei in timpul ru!aciunii can femeia se prosternea)a cu capul in 2os4# Separarea
intre se/e aran2ea)a femeile in parti iferite, pe inter"ale& barbatii in fata femeilor 3asa
cum era in "remea lui Mo*ame4 sau femeile la eta2ul superior intr,o camera
accesibila oar lor#
E/ista o contro"ersa intre musulmani in care femeia sa fie imam 3conucatorul unei
ru!aciuni4# Trei scoli in cele patru Sunni, precum si altele S*ia au fost e accor ca
femeia sa conuca con!re!atia femeilor la ru!aciune# $onform traitie scolilor in
islam, o femeie nu poate sa conuca un !rup mi/t in ru!aciune# Fnele scoli fac
e/ceptie e TaraGi* 3ru!aciunea optionala e Ramaan4 sau in ca)ul con!re!atiilor
formate in rue#
Recent, musulamanii moerni reactionea)a la aceasta isputa, ar!umentan ca
$oranul si Hait* inica ca femeia poate fi capabila sa conuca con!re!atii mi/te ca
si pe cele e acelasi se/, totusi cei care sustin aceasta constituie oar o minoritate in
lumea musulmana#
O alta inatorire a creinciosului musulman este respectarea postului# Acesta
urea)a o luna in fiecare an, luna ce poarta numele e Ramaan# II putem compara
cu postul Pastelior e la crestini, caci ata lui cae iferit in succesiunea anilor,
eoarece anul musulman este an lunar, e -10 e )ile, iar lunile au +B, respecti" -D
e )ile# Acest post seamana cu postul ne!ru la crestini, ar ifera, c*iar aca incepe
in fiecare )i in )ori si se sfarseste can apune soarele, numai ca noaptea toate sunt
in!auite& mancaruri e tot feluri, bauturi si orice acti"itate# E/ista si o ae"arata
incercare pentru musulmani, can postul pica in timpul "erii& noptile sunt scurte, iar
)iua e mai lun!a, eci si ne"ointa mai mare# Postul este obli!atoriu si prin
compensare 3atunci can nu s,a postit intra!a luna4, prin ispasiri ma2ore sau minore
3atunci can postul a fost interupt prin relatii se/uale4, precum si anumite situatii
e/ceptionale#
1 (as), Se))ed *ossei#, Ideals a#d +ealities o, Islam, -eorge .lle#/0#1i#, 2o#do#, 1931, pg.11"
Pelerinajul este respectat e fiecare musulman in parte, numai ca ifera in ca)ul
femeilor# Aceasta atorie reli!ioasa este o obli!atie, a"an un caracter eosebit, caci
musulmanul trebuie sa se ac*ite o ata in "iata, ar numai aca este in stare sa faca
rumul# Obiectul pelerina2ului il constituie sanctuarul e la Mecca, in centrul caruia se
!aseste IaJaba, eificiul reptun!*iular in piatra 3'DmK'+ m, '1m inaltime4
incon2urat e un pa"a2 e lespe)i si acoperit e un "oal e brocart ne!ru ce se
sc*imba in fiecare an8 intr,unul in colturi se "ee @piatra nea!raA, se patrune in
interior printr,o usa situata la + m easupra solului, iar inauntru nu se afla ecat lampi
si inscriptii# Fn mic eificiu aaposteste piatra pe care se spune ca a pasit A"raam
3Abra*am4 si o cupola care este i)"orul Lem)em# Aceasta piatra nea!ra este
acoperita cu o bucata mare e matase, ce se sc*imba in fiecare an#
Sanctuarul e la Mecca atea)a in perioaa preislamica# Preluan traitia in
aceasta perioaa, Ma*ome o lea!a e le!ena lui Abra*am 3A"raam4, intemeietorul
monoteismului, cel care ar fi reconstruit IaJaba, cu a2utorul fiului sau Ismail# Aceasta
se afla la Mecca, intr,o "ale, in apropierea i)"orului Lem)em# IaJaba este e fapt un
mare cub e piatra, a"an lun!imea e '+ m, latimea e 'D si inaltimea e Cm
'
, putin
inclinat in care se afla @Piatra Nea!raA, o bucata e !ranit# Este acoperita e o *usa
in bumbac si matase "ere, a"an pe ea o pan!lica latMa nea!ra, pe care sunt
broate "ersete in $oran# Tot Traitia sustine ca templul patrat in centrul
sanctuarului a fost construit e Abra*am in aproierea locului e sacrificiu# Asta)i,
eificiul este incon2urat e un trotuar in forma elipsoiala, pe acre pelerinii se plimba
e mai multe ori, !est ce face parte in ritual# In 6iblie, A"raam isi e"oeste
e"otamentul si creinta fata e (umne)eu, oferinu,l pe Isaac, fiul Sarrei, ca 2ertfa
pe muntele Moria
+
# In "ersiunea islamica, copilul este Ismail, fiul A!arei, slu!a lui
A"raam# Se spune ca aceasta reconstruire a sanctuarului s,ar fi petrecut can
Mo*ame a rupt relatiile cu comunitatile e"reiesti e la Meina#
Sunt scutiti e obil!atia e a face pelerina2ul minorii, robii, ne"oiasii, femeile
nemaritate si cele care nu au rue apropiata sa le insoteasca# Principala costumatie
a pelerinului este un i*am, "esmant compus in oua bucati mari e pan)a alba care
nu au nici o cusatura#
1 .#g$elesu , (adia, I#troducere i# Islam, Editura E#ciclopedica, Bucuresti 199!, pg.4.
2 5c.%%, 1'1%
$ostumatia reli!ioasa pentru femei sunt o perec*e e pantaloni ne!ri, ciorapi
ne!ri, manto ne!ru, rusariul ne!ru infasurat in 2urul capului, iar peste toate saorul
ne!ru, iar aca este oliu se poarta ne!ru# Se poarta si un c*aor, o bucata mare e
pan)a, in forma e semiluna, care se infasoara in 2urul umerilor, fruntii si barbiei
lasan loc oar oc*ilor, nasului si !urii# Femeia musulman< cum se cu"ine *i2ab,ul,
mai ales atunci c?n iese in cas<# Hi2ab,ul este un "e>m?nt Islamic specific ale c<rui
tr<s<turi au fost clar efinite =n $oran >i NTrai;ia Profetic<A 3Sunna4# Ea nu iese in
cas< >i nici nu se =nf<;i>ea)< parfumat<, mac*iat< sau purt?n alte pooabe =naintea
b<rba;ilor care nu sunt ma*ram, eoarece >tie c< acest lucru este p<cat, caci asa
spune $oranul in Sura +0#-'# Onainte e a pleca =n c<l<torie, femeia =>i face timp
pentru a stuia =n profun)ime re!ulile pelerina2ului, astfel c< atunci c?n =ncepe s<
=mplineasc< ritualurile pelerina2ului faptele ei au ca ba)< ae"<rata >tiin;<, iar
pelerina2ul ei "a fi es<"?r>it conform coni;iilor impuse e le!ea islamic<#
Musulmanul are atoria reli!ioasa sa se roa!e si acasa impreuna cu familia sa,
ineplinan ablutiunile necesare# Ru!<ciunea f<cut< e femeie, acas<, este escris<
ca fiin mai bun< ec?t cea f<cut< =n mosc*ee, =ns< Alla*, =i las< posibilitatea e a
ale!e& se poate ru!a acas< ac< ore>te sau poate mer!e s< se roa!e =n mosc*ee#
(ac< =i cere so;ului ei permisiunea e a mer!e la mosc*ee s< se roa!e, el nu trebuie
s< o opreasc<# Femeile "eneau s< se roa!e, participau la prele!eri >i cursuri >i luau
parte la "ia;a public< a musulmanilor# A>a era situatia,c?n ru!<ciunea =n !rup a fost
*ot<r?t< pentru musulmani# Onainte ca irec;ia e ru!<ciune s< fie sc*imbat< spre
IaJaba, musulmanii obi>nuiau s< se roa!e cu fa;a spre Ierusalim# $?n a fost
re"elat< porunca lui Alla* e a consiera IaJaba ca fiin irec;ia lor =n ru!<ciune,
b<rba;ii >i femeile erau =nrepta;i cu fa;a spre Palestina >i atunci s,au =ntors cu fa;a
spre IaJaba, ceea ce =nseamn< c< b<rba;ii >i femeile au trebuit s< =>i sc*imbe
locurile# $an se roa!a acasa, femeia trebuie sa stea in spatele barbatului si nu
trebuie sa atin!a cu capul nimic facut e om, ci oar o piatra e ru!aciune, in ar!ila
uscata, e oar + cm iametru# Aflanu,se in perioaa menstruatiei, atat in casa cat
si in mosc*ee, femeia nu poate participa la tot ce e e natura reli!ioasa, intrucat
san!ele e socotit murar# Si in crestinism aceasta problema este e)batuta iferit e
catre fetele bisericesti# (aca un preot mai conser"ator nu a "oie creincioasei sa se
apropie e cele sfinte, un altul, moern consiera ca nu are e ce sa inter)ica
aceasta, atata timp cat au aparut mi2loace e protectie#
O alta situatie care nu permite participarea femeii este momentul funeraliilor unei
rue# Islamul ii ineamna pe barbati sa "ina la acest e"eniment si sa conuca trupul
celui neinsufletit pana la locul e in!ropaciune, Insa nu oreste ca femeia sa faac
acelasi lucru, eoarece pre)enta ei ar putea uce la o situatie neplacuta, care ar
periclita emnitatea celui eceat, cat si ritualul funebru# Mo*ame le,a escura2at pe
femei sa participle la procesiune, insa nu a le,a inter)is cate!oric, pentru ca
escura2area sa ar fi e a2uns sa o faca pe femeia supusa sa se infrane)e e la acest
lucruri#
In conclu)ie, musulmanul isi apara reli!ia cu pretul "ietii, preferan sa e"ina
martir ecat sa o "aa calcata in picioare# Nu e multe ori, ei protestea)a cu arma in
mana, sa"arsin crime si orori pentru aparea reli!iei8 c*iar si femeile sunt an!renate
in aceasta lupta impotri"a nonmusulmanilor# Aesea sunt pre)entat ima!ini cu copiii,
care inlocuiesc cartea cu arma, care lasa inocenta copilariei pentru a infrunta orole
unui ra)boi prea matur pentru ei#Atentatele in +DD' asupra SFA, cat si cele e la
Lonra sau in alte state mai mici au fost re"enicate e musulmani in numele
reli!iei lor# S,au incercat si se incearca reluarea le!aturilor iplomatice cu lumea
islamica, care e"ine tot mai sensibila can este lo"ita reli!ia sa 3fenomenul
caricaturilor cu Ma*ome4# In ciua acestor iscontinuitati, Islamul, in istoria sa, ca si
in temele renasterii sale culturale, s,a "oit o punte intre umanitati i"erse# $*iar si
asta)i, can nu "rea sa fie nici in Est, nici in Vest, ci simplu plenar insusi, cine nu
"ee ca, o ata impacat cu estinul sau si cu cel al luminii, ar putea sa a2ute, la
ranul sau, sa se reia, in toate sensurile, traitia "ec*ilor sc*imburi si a ialo!urilor
care n,ar trebui nicioata intrerupte#

Ane/a& Problema valului
(in respect pentru cele sfinte, femeile crestine poarta o esarfa pe cap can intra in
6iserica,iar calu!aritele ortoo/e, cat si catolice au capul acoperit ca semn istincti"
al "ietii mona*ale pe care au ales,o# Asta, eoarece in lacasurile e cult, si mai ales
in fata celor sfinte, crestinul trebuie sa aopte o tinuta speciala, care "i)ea)a, pe
lan!a atituinea sa launtrica si comunicarea cu (umne)eu#
La e"rei, nu se concepea intrarea in templu sau in sina!o!a fara acoperirea
capului# Ei nu se pre)entau in fata lui Ia*"e ecat cu capul si fata acoperita& @Si
si,a acoperit Moise fata sa, ca se temea sa,L pri"easca pe (umne)euA#
'
Sfantul
Apostol Pa"el le ineamna pe femei la ecenta si la simplitate& @Iar orice femeie care
se roa!a sau prooroceste cu capul neacoperit isi necinsteste capul8 caci tot una este
aca este rasa# $aci aca o femeie nu,si pune "al pe cap, atunci sa se tunaPA
+
Te/tul inter)ice cate!oric femeilor sa intre in 6iserica si sa se roa!e cu capul
escoperit, aceasta mai ales pentru a nu le a prile2 sa se manreasca si pentru a nu
fi pricina e tulburarea barbatilor, tre)inu,le simturile
-
#
In sc*imb, femeile musulmane poarta "alul in orice impre2urari, ca respect a traitiei,
ar si a reli!iei# Aceasta traitie, conform careia el a fost purtat e sotiile Profetului
Ma*ome, a aparut, pentru prima ata, in ranul femeilor in @Fratia MusulmanaA, in
'B-D# $oranul, in oua "ersete consacrate "alului, sustine preocuparea in ceea ce
pri"este tentatia pe care femeia o suscita in castitatea ei# (aca ea nu oreste sa fie
ofensata, trebuie sa seA"oale)eA# Se recomana, astfel, creincioaselor& @sa,si lase
"alul sa atarne peste picior, sa plece pri"irea si sa,si pastre)e castitateaA #
0
$oranul
consiera prin acest "erset ca trupul femeii este inter)is si ca escoperirea lui in fata
oricarui trecator constituie o ispita pentru instinctual se/ual al batbatului# Asfel, fara
sa e/iste o le!atura intre el si femeia care isi escopera trupul, preacur"ia e"ine
e"ienta, putanu,se !enera si alte nenorociri# Prin aoptarea @"esmantului IslamicA,
o femeie se ar!umentea)a,poate c*iar sa sfie)e autoritatea patriar*ala, in timp ce
transmite barbatilor nemusulmani, pe care ii intalneste in afara case ei, ca nu e
isponibila in punct e "eere se/ual si ca *artuirea ei inseamna un sacrile!iu#
1
1 Ies.!, 4
2 1 6or.9, '&
3 (ecula, (icolae, 7Despre ti#uta cresti#ului i# Biserica8, .rticol di# 7Vestitorul Ortodo9iei8, #r.%""'%"1, 1&
aprilie 1998
4 6ora# %, !1
5 +ut$e#, Malise, Islamul',oarte scurta i#troducere, Editura .l,a, Bucuresti, %"", pg.1!"
Termenul e val comporta oua sensuri aflate in raport e incluere& "al, ca
element e imbracaminte utili)at pentru a ascune ce"a, iar acestAce"aAputan fi tot
corpul sau sensul al oilea, care este u)aul si esemnea)a o tesatura care acopera
)ona capului, aica parul si !atul# In functie e tara, toate aceste "ariante poarta
enumiri iferite ca *ai., bur:ua, c*aor, .imar#
In ceea ce pri"este croiala, culoarea si forma tesaturii in care este alcatuit un "al,
cat si moul cum este purtat, e/ista o mare i"ersitate, in functie e tara si cutumele
comunitatii, ar si e con"in!erile si "alorile ini"iuale# Astfel, e/ista mai multe tipuri
"al si piese "estimentare&
1. Hijabul- "alul pe care il folosesc femeile e toate "arstel epentru acoperirea
capului, a2un!an c*iar si la umeri si piet#
2. Hijab al-Ameera, este purtat mai ales e ele"e si stuente, a"an o
moalitate complicate e prinere in cau)a ca e format in oua piese&
prima seamana cu un tub cilinric stransa pur si simplu pe cap, iar a oua are
forma unui trape) si are rolul e a acoperi !atul, fiin prinsa cu ace e
si!uranta#
3. Kimar- acopera intre! corpul, lasan sa se "aa oar picioarele#
4. Shawl- este "alul care are iferite forme patrata sau reptun!*iulara, ce
acopera tot corpul#
In principiu, e/ista un noian e iferente intre situatia cu care se confrunta femeile
care aopta "alul in mo "oluntar si cele care fac asta ca urmare a le!islatiei# Primele
isi e/ercita libertatea e a ale!e, iar celorlalte li s,a at libertatea ale!erii# Atata in tari
musulmane, cat si in cele nemusulmane, "alul a e"enit un marca2 simbolic al
ientitatii culturale, un semn istincti"e prin care femeia musulmana isi proclama
loialitatea reli!ioasa si politica# La Grenoble, Franta, o ele"a in scoala secunara a
refu)at sa nu poarte "alul la ora e sport, e"enin o eroina nationala, ar si o paria
nationala# @Franta repre)inta libertatea, la fel si "alul meuQA a eclarat ea
'
# Foarte
aesea, aceste ale!eri implica un !ra e presiune in partea familiei, a ruelor si a
prietenilor# Annie Su!ier, Preseintele Li!ii (reptului International al Femeii, afirma
intr,un inter"iu acorat scriitoarei $*ristine Oc.rent ca& @Valul este mi2locul prin care
putem face femeia in"i)ibila in spatiul public, alocanu,I un loc si statut suboronatA#
+
$otiianul @(ilema "ec*eA surprine un aspect important in ceea ce pri"este
problema "alului in Turcia# (eci)ia e a inter)ice femeilor musulmane e aici sa
poarte "alul traitional in institutiile publice nu e e "remea lui Attatur., fonatorul
acestui stat moern, ci ea a fost impusa la sfarsitul anilor 'BBD, pentru a reuce
numarul femeilor cu "al in amfiteatre, uni"ersitati, spitale# Se presupunea ca "alul
este o amenintarea la aresa secularismului, principiu intemeietor al Turciei moerne#
Reactorul nuantea)a ieea ca aceasta eci)ie este inlaturata can Turcia se
strauia sa,si o"eeasca "ocatia europeana& pe lan!a libertatea acorata femeilor
cu "al, la Parlament se afla un proiect e le!e cu sc*imbari in art#-D', pri"in
libertatea cu"antului si peepsele pentru cei care insulta @turcitateaA# Scriitorul Or*an
Pamu. a fost acu)at pe ba)a acestei le!i# (ar libertataea cu"antului este limitata si
e alte le!i, probabil "a mai ura pana can "a fi folosita fara in!rairi#
-
In Marea 6ritanie, acum oi ani, un ca) la ni"el politic a !enerat re"olta in ceea ce
pri"este "alul Islamic# Ministrul pentru Relatia cu $amera $omunelor le,a cerut
femeilor musulmane in circumscripita sa electorala sa renunte la "al# El sustine in
)iarul local @T*e Lancas*ire E"enini! StanarA ca se simte 2enat sa "orbeasca cu o
femeie careia nu,I "ee c*ipul# Valul traitional, care acopera fata cu e/ceptia
oc*ilorA este e/presia "i)ibila a se!re!arii si iferenteiA, a afirmat Ministrul Rac. StraG#
(emnitarul cree ca @purtarea acestui "al uce la in!reunarea procesului e
ameliorare a relatiillor intre cele oua comunitatiA
0
# In consecinta, repre)entantii
reli!iei musulmane au reactionat iferit& $omisia pentru (repturile Musulmane i,a
reprosat lui StraG ca face o iscriminare selecti"e, in timp ce $onsilul Musulmanilor
in Marea 6ritanie a eclarat ca intele!e su!estiile acestuia# (au Abulalla*,
1 111.muslim 1oma# i# educatio#: t$e ,reedom o, veil
2 Oc;re#t, 6$risti#e, 72e livre #oir de la co#ditio# ,emi#ime8, <aris, Editura =O Editio#s, %""4, pg.&
3 >iarul Dilema Vec$e, art. 2umea i# care traim, Valul si democratia, de Magdalea#a Boia#giu, a#.&, #r.%"9,
pg.1!
4 >iarul De Iasi, art.?o$# Stra1 le cere ,emeilor musulma#e sa re#u#te la val, 3."4.%""4
membru $#M#6#a sublinia faptul ca @si in comunitatea islamica, specialistii au puncte
e "eere iferite, in ceea ce pri"este obli!atia femeilor e a purta "alul traitionalA#
Le!ea cu "alul e mai simplu e aoptat, fiin pre)entata e sustinatori tot ca o
e/tinere a libertatii& libertatea e a purta "al, eci eliminarea unei iscriminari# Sute
e mii e oameni au iesit in straa pentru a protesta impotri"a acestei aoptarii
acestei le!i, "a)uta e ei rept o intentie a Gu"ernului conser"ator, musulman
moerat, e a,si impune stilul sau e "iata# @Nu incercam sa impunem o interictie,
incercam sa anulam o interictieA afirma $emil $ice., un membru conser"ator al
partiului e !u"ernamant# Fn fost ministru e 2ustitie cree ca se istin!e ipocri)ia
acestei po)itii& @in practica "a circula interictia e a circula fara "alA#
'
La inceput, re!ulile erau estul e confu)e, ar rectorii uni"ersitatii au inceput sa
forte)e eliminarea "alului, in scene resimtite ca 2i!nitoare pentru cele in cau)a& ele se
simt insultate in acelasi fel cum o fata reli!ioasa in Occient s,ar simti insultata aca
ar fi obli!ate e rector sa se e)brace in public# Pentru a obtine un act e ientitate cu
o foto!rafie fara "al, multe femei au folosit pro!rame e calculator prin care si,au
esenat par peste basma# Siretlicul a fost emascat si $onsiliul pentru Eucatia
Superioara si,a trimis proprii foto!rafi in campusuri si nu a acceptat ecat po)ele
facute e acestia# Elitele sunt seculare, ar femeile "enite la oras consiera reli!ia mai
presus e le!e# Multe intre ele sunt obli!ate sa faca un compromis intre felul cum au
plecat imbracate e acasa si ceea ce li se cere la facultate, traiesc interictia le!ala ca
pe o rama personala, ca pe un atentat la intimitatea fiintei#
Renuntarile la "al, in epoca moerna, a constituit la un moment at un semn al
emanciparii, al moernitatii# Re"enirea la "al a repre)entat pentru unele femei un
refu) al occientali)arii, o marca a pastrarii personalitatii, ca simbol al respectabilitatii,
al inte!rarii in meiul citain# (e aceea, e multe ori, in unele tarii musulmane, apar
conflicte intre feministe si conser"atoriste#
Tulburarile create e amenarea le!ii "alului au aus oameni in straa, ar cei
ramasi acasa au fost in numar mult mai mare# Se pune intrebarea aca intr,o tara pot
fi introuse re!ulile con"ietuirii emocratice can ma2oritatea nu le cunoste, iar can le
cunoaste nu le accepta#
1 >iarul 7Dilema Vec$e8, op.cit.
In conclu)ie& Simbolismul transmis prin purtarea "alului poate fi ambi!uu, ar nu
e/ista inoiala ca unele femei c*iar lupta pentru repturile lor# Fni"ersitatile prouc
absol"ente, c*iar si Arabia Sauita, bastionul apar*ai,ului Islamic, a at "oie femeilor
sa conuca o masina, esi amenintarile la aresa restrictiilor cu temei reli!ios sunt
ine"itabile# In unele locuri, "ocea feminine este consierata a fi contribuit ma2or la
lupta pentru repturi, ar mai ales, cum s,a obser"at, la ale!erea lui Mu*amme
I*atami, la preseentia Iranului in 'BBS# Acest lucru s,a esfasurat pe ba)a unei
platforme electorale ce cuprinea o imblan)ire a restrictiilor asupra femeii#
+



2 +ut$ve#, Malise op.cit pg.1!4