FIZIOLOGIA SISTEMULUI DIGESTIV

Alimentele sunt un amestec eterogen de substante organice si anorganice, care as

igura in organism cresterea, reinnoirea si repararea tesuturilor.
Dupa origine, alimentele sunt de natura animala (carnea, laptele, ouale etc), ve
getala (cerealele, legumele, fructele) si minerala (saruri, apa).
Dupa compozitia lor chimica, alimentele se clasifica in: alimente de natura prot
eica, glucidica, lipidica, vita-mine, saruri minerale, apa.
Majoritatea substantelor alimentare au o structura chimica complexa, diferita d
e cea a constituentilor organismului. Ele sufera in organism o serie de transfor
mari mecanice, fizice si chimice. Totalitatea acestor transformari constituie di
gestia. Transformarile substantelor organice continute in alimente sunt redate s
intetic in tabelul 18.
Tab. 18. Procesele de digestie.
Substantele organice cu molecule
complexe, specifice, insolubile,
neabsorbabile se transforma prin hidroliza,
cu ajutorul enzimelor specifice
rezultand substante organice sim-
ple, nespecifice, solubile, usor
absorbabile (principii alimentare
sau nutrimente)
proteine proteolitice aminoacizi
glucide complexe polizaharide glicolitice glucide simple, monozaharide
lipide lipolitice acizi grasi si glicerol
Odata absorbite, substantele organice cu molecule simple in 111f55b deplinesc in
organism rol plastic (in special proteinele), energetic (mai ales glucidele si
lipidele) si functional (enzime, pigmenti, hormoni). Sediul digestiei este tubul
digestiv. Digestia alimentelor este un proces unitar, care incepe in cavitatea
bucala si se termina in intestin. Pentru a putea fi absorbite prin mucoasa inte
stinala, alimentele sufera in tubul digestiv doua categorii de transformari: mec
anice si chimice.
1. Digestia mecanica cuprinde trei categorii de fenomene (tab. 19.):
transformarea alimentelor ingerate in fragmente relativ mari si solide, in part
icule mici si moi, usurand digestia chimica;
amestecarea continutului tubului digestiv cu sucurile digestive, proces care fav
orizeaza transformarile chimice si absorbtia;
progresia (transportul) alimentelor de-a lungul tubului digestiv si eliminarea
resturilor nedigerate.
Tab. 19. Fenomenele mecanice ale digestiei.
ORGAN FENOMENE MECANICE ACTIUNI
Cavitate bucala (dinti, limba) Masticatie
Deglutitie timp bucal reducerea dimensiunii particulelor amestecul cu
saliva
formarea bolului alimentar
impingerea bolului alimentar in faringe, voluntarFaringe Deglutitie timp
faringian impingerea bolului alimentar in esofag, voluntar
Esofag Deglutitie timp esofagian prin miscari peristaltice deplasarea bolul
ui alimentar, prin unde involuntare de
contractie musculara, spre cardia
Stomac Depozitare temporara
Miscari tonice de umplere
Miscari peristaltice: de
foame, de amestec, de
evacuare umplerea stomacului
realizarea senzatiei de foame
amestecul alimentelor cu sucul gastric si formarea
chimului gastric; evacuarea lenta si fractionata a
chimului gastric
Intestin subtire Miscari de segmentare
Miscari peristaltice lente si
rapide
Miscari pendulare amestecul chimului gastric cu sucurile intestinale,
usurarea contactului cu mucoasa intestinala si
transportul continutului intestinal spre colon
Intestin gros
colon
rect Miscari segmentare si peris-
taltice
Defecatie favorizarea absorbtiei apei, impingerea continutului
colic spre rect si formarea materiilor fecale
eliminarea materiilor fecale
2. Digestia chimica cuprinde transformarile chimice pe care le sufera substantel
e alimentare in timpul tranzitului lor prin tubul digestiv. Aceste transformari d
e tip hidrolitic se datoresc actiunii substantelor prezente in sucurile digestiv
e (tab. 20.).
Tab. 20. Sucurile digestive.
DENUMIREA
Sl GLANDA COMPOZITIA CHIMICA
SI ALTE PROPRIETATI LOCUL ACTIUNII ACTIUNILE PRINCIPALE
SALIVA
Glandele salivare apa 99,5%
substante minerale (KCI,
NaCI, bicarbonati)
substante organice:
amilaza salivara, mucina,
lizozim
pH = 67
cantitate:1,5 l /24 ore Cavitatea
bucala,
(faringe,
esofag,
stomac) pregatirea alimentelor pentru digestie
formarea bolului alimentar
excretia unor substante toxice (uree)
si virusuri
favorizarea vorbirii
digestia chimica a amidonului preparat
actiune antiseptica (prin lizozim)
favorizarea actiunii receptorilor gustativi
mentinerea echilibrului hidric