Cuvantulagresivitate provine de la lat.aggredi, radacina acestui cuvant provine de la
adgardi(gradus-pas , ad pe), ceea ce ar insemna pas pe.La etapele initiale ale semnificatiei a fi agresiv se presupunea a se misca spre scop, fara frica si incertitudine.(Fromm.E.) Konrad Lorenz ilustreaz prin numeroase exemple i experimente ideea c n lumea animal agresivitatea este un instinct, ca o form de energie mental care se formeaz indiferent de stimuli, aadar nu ca o reacie la frustrarea unor trebuine. Aceast energie caut prilejuri n care s se consume; n lumea animal exist stimuli specifici care declaneaz descrcarea agresivitii, iar n absena ndelungat a acestor stimuli, agresivitatea se descarc n prezena unor stimuli ne-specifici, iar uneori agresivitatea de descarc n gol, printr-o suit de micri ce evoc actele de agresiune ndreptate ctre obiectele care emit stimulii specifici. Konrad Lorenz sugereaza ca lupta este un fenomen ce exista pretutindeni in natura;modurile de comportament,ca si armele de atac si de aparare care o servesc sunt atat de dezvoltate si atat de evident ca s-au format sub presiunea selectiei si a performantei lor de mentinere a speciei. In expresia lui Darwin lupta pentru existenta,de care se abuzeaza deseori,nespecialistii se refera de cele mai multe ori ,in mod eronat la lupta dintre diferite specii.In realitate insa lupta la care s-a gandit Darwin si care a impins inainte evolutia este in primul rand concurenta intre indivizii inruditi.Ceea ce face ca o specie sa dispara ,sau o transforma intr-o alta este inventia avantajoasa care care intamplator in poala unuia sau mai multor indivizi din aceeasi specie in eternul joc de noroc al modificarilor genetice. Exista insa si altercatii dusmanoase intre specii diferite.De exemplu o bufnita prinde si mananca in timpul noptii chiar si pasari de prada bine inarmate,in ciuda apararii lor desigur foarte energice.Iar cand acestea intalnesc bufnita mare in timpul zilei,o ataca la randul lor pline de ura.Doua pasari din specii diferite care clocesc in scorburi se pot lupta pentru spatiul in care isi depun ouale,diverse animale la fel de puternice isi pot disputa hrana,etc. Functia de mentinere a specie este mult mai evident in cazul tuturor altercatiilor dintre specii decat in cel al luptei din cadrul aceleiasi specii.Influenta reciproca dintre evolutia animalului de prada sic ea a prazii ofera exemple despre felul in care presiunea selectiei provoaca o adaptare corespunzatoare unei anumite performante. Agresiunea indreptata asupra unor indivizi este un instinct absolute vital pentru dainuirea ei.Moduri de comportament innascute isi pot pierde complet echilibrul datorita unei modificari,minore in sine,a conditiilor de mediu.Modificarile pe care omul le-a provocat el insusi in propriul sau mediu ambient nu sunt insa nicidecum minore.Daca am privi omul, de pe pozitia unui observator neimplicat, asa cum este el astazi,in mana cu bomba de hidrogen pe care i-a facut-o cadou spiritual sau,in inima cu instinctual de agresiune mostenit de la stramosii sai si pe care ratiunea sa nu-l poate stapani,nu i-am prezice o viata prea lunga.Iar daca ne aruncam privirea asupra acestei situatii in calitate de oameni afectati de ea,ea ne poate apare ca un cosmar si ne vine greu sa credem ca agresiunea nu este un simptom pathologic in sine al decadentei cultural actuale. Recunoasterea faptului ca instinctual agresiv este un instinct authentic,primar ,de mentinere a specie,ne permite sa ne dam seama de intrg pericol pe care-l contine:spontaneitatea instinctului este cea care il face atat de periculos.Daca ar fid oar o reactive la anumite conditii exterioare,cum au presupus multi sociologi si psihologi,situatia omenirii nu ar fi atat de periculoasa cum este de fapt. Freud isi poate aroga meritul de a fi fost primul care a recunoscut caracterul anonim al agresiunii si a aratat ca lipsa contactului social,mai cu seama pierderea acestuia(pierderea dragostei),face parte dintre factorii puternic favorabili ai agresiunii.Concluzia gresita a acestui rezultat,in sine correct,trasa de multi educatori americani,a luat forma ideii ca un copil va devein un adult mai putin nevrotic,mai adaptat mediului sau si mai ales mai putin agresiv daca ar fi ferit de mic de orice dezamagire(frustrare) si daca I s-ar face pe voie in toate.O metoda de educatie Americana,bazata pe aceste idei,a reusit doar sa demonstreze ca instinctul agresiv,ca si altele,izvorastespontan din interiorul omului.Au aparut nenumarati copii insuportabili de obraznici si nicidecum neagresivi.Partea tragica a acestei afaceri aparea insa in momentul in care acesti copii cresteau si se vedeau deodata nu in fata parintiilor supusi,ci in fata unor grupuri lipsite de mila,ca de exemplu la intrarea intr-un colegiu.Sub presiunea integrarii sociale impuse acum cu duritate,multi tineri educati in felul acesta,au ajuns cu adevarat nevrotici. Comportamentul animal cat sic el uman ar fi in cea mai mare parte reactive si,in masura in care ar contine totusi elemente innascute,ar fii in orice caz modificabil prin invatare,isi are radacinile adanci si greu de eliminate intr-o intelegere gresita a unor principia democratice in sine corecte. Oamenii nu sunt totusi chiar atat de egali din nastere si ca nu toti au in mod democratic aceleasi sanse de a devein cetateni ideali.La toate acestea se adauga si faptul ca,de-a lungul mai multor decenii,reactia,reflexul a reprezentat elemental comportamental cariua psihologii seriosi ii dedicau toata atentia lor,in timp cespontaneitatea comportamentului animal ramanea domeniul naturalistilor cu atitudine vitalista,adica mai putin mistici. Oprirea unei miscari instinctual,provocate de absenta mai indelungata a stimulilor declansatori,nu are drept urmare doar intensificarea deja descrisa a disponibilitatii ca reactive,ci provoaca fenomene mult mai profunde,ce afecteaza intregul organism.In principiu,orice miscare instinctual adevarata careia ii este sustrasa in modul relatat posibilitatea de desfasurare are insusirea de a nelinisti animalul ca intreg si de a-l determina sa caute stimuli declansatori. Toti stimuli care declanseaza agresiunea si comportamentul de lupta intraspecifica sunt supusi unei coborari extreme a valorilor lor sub limita. De exemplu acestu lucru este exprimat prin aceea ca raspundem unor mici gesture inoffensive ale oamenilor de pretutindeni,cand acestia tusesc sau isi sulfa nasul,cu reactii care ar fi potrivite in situatia in care un mitocan beat ne-ar trage o palma.
Desi are un istoric indelungat,studiul agresivitatii,totusi pana in present este dezbatuta semnificatia acestui termen.Cel mai frecvent agresivitatea este privita ca fiind un fenomen negative,iar acceptarea unei astfel de conceptii neaga nivelul agresivitatii social-acceptate.Ar fi gresit de ignorant ca agresivitatea este o caracteristica dinamica a activitatii si adaptarii omului.Daca studiem maifestarile accentuate ale agresivitatii cum ar fi:ura,sadismul,jafurile,omorurile am putea sa ne cream o atitudine negativa vizavi de trasaturile de personalitate cum ar fi:competivitatea,dominarea,curajul,etc.Unii autori subliniaza faptul ca agresivitatea nu poate fi confundata nici intr-un caz cu perseverenta si competitivitatea,agresivitatea fiind indentificata ca fiind ceva inacceptabil social. In plan social personalitatea are nevoie de un anumit grad de agresivitate.in mod normal ea este o calitate social-utila si chiar necesara.Lipsa acestui grad de agresivitate duce la conformism,la pasivitate a personalitatii(Furmanov I.A,1996).Freud spunea ca agresivitatea este un comportament important al motivatiei comportamentului uman.Iar Adler confirma caagresivitatea este o trasatura a constintei care organizeaza activitatea lui. Alti cercetatori,cum am evidentiat mai sus,nu mentioneaza partea pozitiva a agresivitatii.D .Dollard defineste agresivitatea ca fiind o actiune care este o reactive ce are drept scop de a provoca un prejudiciu altuia. D.Myers are o definitie asemanatoare-comportament,scopul caruia consta in cauzarea unei dureri,daune sau a distruge. Autorul Furmanov A.I. defineste agresivitatea ca fiind o forta cu care omul isi manifesta dragostea si ura fata de ceilalti sau fata de sine insusi si cu care incearca sa-si satisfaca propriile necesitati. In literatura de studiu a agresivitatii sunt evidentiati o serie de factori catalizatori ai acesteia:situatiile aversive,autoaprecierea,cultura de masa,contextual grupului. Printe situatiile aversive sunt mentionate durerea,caldura,comportamentul atacant,inghesuiala,excitarea. Durerea-multi dintre noi ar putea sa-si aduca aminte de reactia avuta dupa ce te lovesti la un deget sau durerea unui dinte.L.Bercowitz a demonstrat influenta durerii ca factor al agresivitatii facand un experiment prin care unui grup de persoane li s-a propus sa tina mana in apa calda iar alt grup mana in apa rece.Cei care au tinut mana in apa rece spun ca au avut senzatia de durere,deveneau foarte iritati si erau gata sa ii copleseasca cu bleseme pe ceilalti participanti la experiment care emiteau sunete neplacute. Caldura-W.Griffit a depistat urmatoarele:spre deosebire de studentii care au completat chestionarele intr-un local cu temperature normal a aerului,cei care efectuau aceeasi activitate dar cu o temperature peste 32 C in incapere,in anchete comunicau ca sunt mai obositi si reactionau ostil la aparitia strainilor.Urmatoarele experimente au demonstrate faptul ca razbunarea poate fi provocata de caldura.(Myers D.,1996) Comportamentul atacant-pricinuirea constienta a durerii sau ofensele sunt initiatori puternici ai agresivitatii.S.Taylor a demonstrate ca ofensele premeditate si pricinuirea durerii provoaca o reactive de atac reciproc,cu dorinta de razbunare,descriind factorii situationali care determina agresivitatea,foloseste termenul de intentie-pentru un comportament agresiv,uneori este suficienta doar cunoasterea faptului ca partea cealalta are o atitudine ostila,chiar daca subiectul inca nu a fost atacat.Insa atunci cand inamicul isi cere scuze preventive pentru comportamentul agresiv,atunci furia sau raspunsul la agresivitate nu au loc.T.W.Nickel a efectuat un experiment in care subiectii, pana a primi posibilitatea de a pedepsi o alta persoana,ei insisi au fost supusi electrocutarilor.Direct dupa schimbarea rolurilor experimentatorul ii anunta pe subiecti ca din greseala au fost unite incorect butoanele aparatului electric si ca din aceasta cauza au fost electrocutati mai puternic.In cazul in care nu erau anuntati de greseala conexiunii butoanelor,iar decizia de a administra socuri era subiectiva foloseau tensiune marita.(formularea intrebarii 10). Inghesuiala-senzatia subiectiva a insuficientei de spatiu.Starea de stress suportate de animale provoaca cresterea nivelului agresivitatii.Acest fapt este evident in cazul oraselor cu o densitate sporita a populatiei,acolo este o rata mai sporita a crimelor si oamenii sunt supusi unui distress emotional marit. Excitarea-S.Schachter si Singer au depistat ca starea de excitare este traita in moduri diverse.Ei au provocat excitarea persoanelor administrandu-le in organism adrenalina.Ca reactive,era marita rata respiratiei si bataile inimii.Cand acest effect era comunicat studentiilor supusi experimentului,ei nu simteau emotii deosebite si nu reactionau mai active chiar in cazurile cand trebuiau sa suporte in apropiere indivizi care au o dispozitie euforica sau comportament agresiv.Persoanele care nu erau anuntate de efectele preparatului injectat se iritau in prezenta partenerilor agresivi,iar cei euforici ii distrau.Toate reactiile aversive evidentiate mai devreme amplifica excitarea si care la randul sau in compilatie cu ganduri dusmanoase poate favoriza aparitia comportamentului agresiv. Autoaprecierea. H.Hechauzen considera ca procesul autoaprecierii prezinta un factor determinant al agresivitatii subiectului,nivelul autoaprecierii regleaza standardele normative interne care ar putea favoriza sau bloca efectuarea actului agresiv.In cazul unui atac sau ofense va fi lezata demnitatea,atunci agresivitatea va fi oreientata pentru restabilirea demnitatii si instaurarea acesteia.In cazul cand nivelul si calitatea agresivitatii a fost suplimentara,dupa acelasi principiu evidentiat mai sus,persoana se va autoculpaliza,fapt care va duce la micsorarea autoaprecierii. Cultura de masa.Cresterea numarului de crime mai ales in randul adolescentilor trezeste intrebarea:care este cauza si care forte sociale au dus la cresterea furtunoasa a violentei? La aceasta intrebara au incercat sa raspunda cercetatorii care au demonstrate ca sporitea violentei este cauzata de intensificarea individualismului si a materialismului,iar alta cauza este cresterea prapastiei ditre puterea bogatiei si slabiciunea saraciei.Inca o cauza ar fi ca violent in randul adolescentiilor a coincis cu aparitia frecventa a violentei fizice si sexual pe ecranele Tv si alte surse de informative. Influenta grupului. Cand incepe dezordinea in masa, actiunile aggressive se raspandesc foarte repede,atunci cand unul dintre participant isi pierde controlul.Grupurile pot mari cantitatea agresivitatii pe calea difuziunii raspunderii,care creste odata cu distant si cresterea numarului de participant.Comportamenul agresiv in cadrul grupurilor este mai influentat si de aprecierea membrilor grupului.In acest caz importanta comportamentului agresiv manifestat este sesizata dupa agresiune.(formularea intrebarii 11). Manifestarea agresivitatii este foarte raspandita si de un grad mare de diversitate.Psihologii,pentru a eficientiza activitatea de cercetare,au cautat sa delimiteze tipurile acesteia.Pana in momentul de fata nu a fost stabilita o clasificare a tipurilor agresivitatii care sa fie acceptata de toti cercetatorii. Cel mai frecvent,cercetatorii utilizeaza clasificarea agresivitatii ca fiind de doua tipuri:agresivitatea motivationala si cea instrumentala. Agresivitatea motivationala,sau mai este denumita de Myers ostila.scopul acesteia fiind unul singur-pricinuirea daunei. In cazul agresivitatii instrumentale,agresivitatea este ca mijloc pentru a obtine un scop propus(se subantelege faptul ca in acelasi timp ambele tipuri de agresivitate pot fi constiente sau inconstiente).determinand gradul tendintelor aggressive,se poate presupune posibilitatea manifestarii agresivitatii motivationale deschise. I.B. Mojghinskii efectueaza urmatoarea clasificare a agresivitatii patologice: Agresivitatea sociala- reuneste fenomenele cu preponderenta antisociala in actiuni(furturi,huligalismul,escrocherii,santaj).Motivele de profit ale acestora sunt minime,actiuniile se infaptuiesc stereotip fara a tine cont de situatie si fara tentative de a le ascunde.Ele pot fi determinate de tulburari emotional-volative si lipsa criticismului fata de propriile actiuni. Agresivitatea impulsiv-sadica-varianta a unor actiuni psihopatologice ce se refera la tulburari de nivel psihotic.In ea se combina complexul sadic si actiunile automatizate.Actiuni caracterizate prin excitare brusca pe fondul schimbarii constiintei si urmate de amnezie. Agresivitatea deliranta-motivatia actiunilor violente se formeaza pe baza ideilor patologice delirante de razbunare,omor,urmarire.Aceasta variant a agresivitatii include in sine stari in care ideile ajung la nivel de delir cu trairi halucinogene partiale. E.Fromm clasifica: Agresivitatea maligna are character destructive si violent,este specifica doar omului si este determinate de factori psihologici si sociali. Agresivitatea benigna serveste supravietuirii omului,este de aparare,are radacini biologice si dispare odata cu disparitia pericolului. A.Buss si A. Dark delimiteaza agresivitatea: Fizica-agresivitatea care se caracterizeaza prin utilizarea fortei fizice impotriva altei persoane. Verbala-implica exprimarea verbal a trairilor negative fata de altii.Se observa in stilul de argumentare,strigate si tipete cu continut verbal amenintator,blesteme,hipercriticismul. Indirecta-este agresivitatea care prin cai de ocolire este orientate asupra altei persoane- barfe,glume,agresivitate care este orientate asupra unui obiect-lovitura cu pumnul in masa,inchiderea cu forta a usii.(formularea intrebarii 12). In studiile recente efectuate in domeniul influentei mass-media asupra agresivitatii au fost stabilite doua tipuri de agresivitati:agresivitatea relationala in constrast cu agresivitatea fizica.Copii care glumesc pe seama altora,sunt implicate in coalitii agresive,exclud din grupul sau pe alti copii si dunt diversi de cei ce pur si simplu lovesc ori agreseaza pe altii(Douglas.A,Gentile et al.,2004).(formularea intrebarii 19). Agresivitatea relationala este definita de Crick ca fiind comportament sau comportamente ce dauneaza altora prin deteriorarea relatiei sau a sentimentelor de acceptare,prietenie sau apartenenta de grup.Studiile effectuate,au aratat ca agresivitatea relationala are consecinte nefaste asupra ambilor participant,a victimei,cat si asupra aceluia ce initiaza acest comportament.(formularea intrebarii 13). Prin socializare a agresivitatii se subintelege procesul de invatare a controlului propriilor tendinte agresive si exteriorizarea lor in formele acceptate intr-un mediu social anumit. S-a determinat ca socializarea agresivitatii este influentata de doi factori: Exemplul relatiilor si comportamenul parintilor-au fost obtinute dat potrivit carora in familiile adolescentilor agresivi sunt raspandite mai mult manifestarile agresive din partea adultilor,decat in familiile copiilor neagresivi.Caracterul intaririi comportamentului agresiv din partea celor din jur-s-a depistat corelatia dintre pedeapsa parintilor si agresivitatea la copii.Inca s-a observat ca la baietii ai caror parinti foloseau metode violente de pedeapsa,erau foarte agresivi cu semenii si adolescenti din afara familiei.Tatii,in special,folosesc pedepse fizice,iar mamele intervin prin metode ocolitoare,indirect.O serie de studii arata ca baietii sunt supusi mai mult pedepselor fizice,decat fetele,iar odata cu marirea frecventei pedepselor educa la baieti o mai mare rezistenta. Odata cu varsta se schimba formele agresivitatii,obtinand forme mai socializate, cum ar fi:ofensele,competivitatea,sarcasmul(formularea intrebarii 14).Se pot observa deosebiri ale manifestarilor agresivitatii la fete si baieti:la baieti,pe parcursul tuturor etapelor de varsta predomina agresivitatea fizica si negativismul,la fete-negativismul si agresivitatea verbala(formularea intrebarii 15).Este interesant faptul ca la baieti este o micsorare temporara a negativismului si a agresivitatii indirecte la varsta de 14 ani si a agresivitatii fizice la varsta de 16 ani.La fete rata agresivitatii fizice si verbale se micsoreaza aproximativ la varsta de 14 ani,pe cand agresivitatea indirect si negativismul au tendinte stabile de crestere.Daca in procesul dezvoltarii copilul nu invata sa isi controleze impulsurile agresive ,risca la varsta adolescentina sa utilizeze forta fizica impotriva altor persoane,vagabondajul,fumatul,abuzul bauturilor spirtoase,droguri.(Hekhauzen N.,1986). Una dintre tendintele de baza ale oamenilor,a fost sa ajunga la culmile superioare ale dezvoltarii sale.Dezvoltarea tehnico-stiintifica rapida a secolelor XX si XXI a determinat un sir de problem,fata de care subiectii in process de maturizare au o reactive care este dificil de determinat sau presupus.Dezvoltarea tehnologiilor informationale,in special accesul la informatii diverse ,fara limite de accesare, datorita internetului si a televiziunii,au impus cercetatorii,sa se intrebe daca omul este pregatit sa faca fata acestor avalanse de informatii. Sunt multe exemple prezentate instudiile psihologice,despre influenta nefasta,in special a violentei din mass-media.Daca in trecut mass-media,era reprezentata mai mult de publicatiile periodice,reviste,ziare,radioul,mai tarziu televiziunea,la momentul actual,in mass-media mai sunt incluse Internetul si Jocurile Video Violente. Aparitia jocurilor video are deja un istoric mai mult de 30 de ani datand de la inceputul anilor 70. Acestea au devenit o activitate distractive pentru multi copii,fiind mai accesibile mai interesante,interactive,realiste.Crimele effectuate de catre minori deseori sunt considerate ca rezultat al expunerii la jocurile video.Astfel,Anderson si Dill(2000),aduc exemple concrete din 1997 pana in 2003,cand jocurile video au fost factori determinant in savarsirea unor infractiuni grave si deosebit de grave(formularea intrebarii 7). Prezenta multor studii psihologice contradictorii,ce trateaza aceasta tematica,ne-a motivate sa efectuam studiul present si sa determinam unii mediatori posibili ai agresivitatii intre jocurile video violente si subiectii ce se expun acestor jocuri.Din aceasta cauza,ipotezele prezentate au fost formulate ca fiind bidirectionale,agresivitatea ar putea sa creasca sau sa descreasca fiind influentata de anumite variabile,de care nu s-a tinut cont in studiile precedente. Inovatia cercetarii expuse consta in faptul ,ca am incercat sa studiem efectul jocurilor video asupra sugestibilitatii subiectilor si corelatia acesteia cu nivelul agresivitatii.Unele teorii ale conspiratiei,miturile din societate,biserica vorbesc despre unele efecte ale jocurilor video datorita carora oamenii devin zombie,niste mecanisme controlate,fara vointa si periculoase.Miturile mai vorbesc despre faptul ca in jocurile video si mass-media sunt prezente informatii diabolice,care se bazeaza pe mecanismele sugestiei,fata de care subiectii umani nu pot sa impuna o rezistenta(BBC, Discovery Channel , emisiunea Teoria conspiratiei: Panica satanica).Razboaiele,violent din societate,tulburarile psihice sunt considerate ca rezultat al acestor efecte,coduri,limbaje suggestive din mass-media,afirma adeptii acestei teorii. Pe parcursul a mai mult de 50 de ani multe dintre studii au demonstrate puterea influentei mass-mediei asupra personalitatii.La baza acestui fenomen,in primul rand,este atractivitatea acestora,informatia este prezentata in imagini vizuale si nu doar imagini verbale.Interesul din partea oamenilor mai este sporit si datorita informatiilor in permanenta actualizate,caci tot este nou,este un factor important pentru a atrage noi spectator.Daca in cazul televiziunii este posibil de efectuat un control cat de mic,in cazul internetului este o sarcina foarte dificila.Iar informatia in internet,este in permanenta inovata,unele lucruri sunt interzise pentru publicul larg,iar veridicitatea altor informatii este greu de verificat.Studiile effectuate pentru a cerceta trasaturile de personalitate a subiectilor internet-dependenti si a celora ce nu sunt dependent au demonstrate,ca exista o diferenta semnificativa a nivelului de agresivitate.Persoanele dependente de internet au un nivel marit al agresivitatii,precum si a altor variabile- anxietate,frustrare,rigiditate. In companiile de televiziune si in general in sursele de difuzare a informatiei,sunt utilizate pe larg tehnici de manipulare a maselor,desi multe dintre acestea neaga acest fapt.Persoana este suprasaturata cu noutati teribile despre omoruri,talharii,acte teroriste,razboaie si alta informative cu tonalitate agresiva,care au pe termen lung o influenta foarte puternica asupra intregii structure a personalitatii.Aceste fenomene sunt observate in cazul adultiilor dar in cazul copiilor fiind mai evidente. Mai mult nu poate fi nici un dubiu,expunerea ambundenta la violent televizata,este una dintre cauzele comportamentului agresiv,a crimei si a violentei in societate.(Eron,1993) Pentru o prezentare cat mai obiectiva a efectelor violentei media asupra agresivitatii,in lucrarea de fata am prezentat o serie de teorii si studii psihologice.Una dintre cele mai cunoscute perspective teoretice care incearca sa explice relatia dintre expunerea la violent si consecintele comportamentale ale acesteia,este Teoria invatarii sociale,a observarii si imitarii modelului in procesul de socializare a personalitatii al lui Bandura,astfel fiind evidentiate urmarile pe termen lung ale expunerii la violent.Printre primele cercetari experimentale ale efectelor violentei media dateaza din 1960,cand a folosit camera de joca pentru copii din universitate pentru a arata filme special selectate,ca mai apoi acestia sa isi impartaseasca impresiile,despre cele vizionate.Apoi acesti copii au fost lasati in aceea camera sa se joace.Bandura a observant,la fel ca si alti cercetatori mai tarziu,ca majoritatea copiilor(aprox.80%),imitau comportamente agresive pe care le-au vizionat in film.Astfel,el a ajuns la concluzia ca copiii prin intermediul tv sunt incurajati sa imite comportamente agresive.(formularea intrebarii 6). Pentru a explica efectele de lunga durata ale expunerii la violent din media si relatia acesteia cu agresivitatea,a fost elaborate Modelul General al Agresivitatii(General Agression Model- GAM,Anderson et Al.,2000).Acest model explica procesul multistadial,in care personalitatea si factorul situational-media,influenteaza diverse stari interne ale personalitatii in preluarea comportamentelor aggressive. Pe termen lung,expunerea la violent din media duce la invatare,la intarirea structurilor alaturate agresivitatii.Aceste structure alaturate presupun vigilenta pentru dusmani,agresivitate impotriva altora,asteptarea ca si ceilalti vor fi agresivi,atitudine pozitiva fata de aplicarea violentei si ca Solutia cea mai eficienta in rezolvarea confluctului este violent(Douglas A. Gentile et Al.)(formularea intrebarilor 4 si 9) . Primele manifestari de suparare si de agresivitate,orientate spre persoane dirijate de un scop apar-dupa cum am vazut-in jurul varstei de 2 ani.Forma agresivitatii infantile se dezvolta in raport cu contraactiunea pedagogica si simtul pedagogic.Majoritatea parintilor nu admit agresivitatea deschisa si sub aceasta influenta apar dj la varsta mica formele ei simbolice:morocaneala,bosumblarea,imbufnarea,dispozitia rea,in general rezistenta motorize si verbal ,ale caror cause declansatoare,spre deosebire de problemele fizice(nevoi primare) sunt din ce in ce mai mult conflictele sociale. Nu este permis sa uitam ca nu toate formele de agresivitate au caracter negativein privinta agresivitatii-scrie Bandura si Walters(1963)-invatarea sociala se manifesta in insusirea de catre copil a modurilor,a formelor de exprimare a agresivitatii.De exemplu,el invata sa isi apere principiile,dar nu prin atacarea fizica a adversarului sau.Exista deci imprejurari in care anumite forme de agresivitate sunt nu numai admisibile,dar chiar si necesare. Cand copilul sau adolescentul isi apara deschis convingerile(de exemplu in raport cu unele principia sau acte antisocial,sau cand participa insufletit la un concurs de invatatura,sport sau munca) , atunci el in esenta aplica forme ale agresivitatii prosociale,care apara interesele colectivitatii.(formularea intrebarii 2).Majoritatea persoanelor presupun dupa datele anchetei realizate de Sears(1957)-ca in cazul in care este atacat,trebuie sa fie in stare sa loveasca si el si in general sa se apere si fizic.(formularea intrebarii 1). Cercetarile confirma in mod unanim ca recompensarea comportamentului agresiv,atitudinea indulgent sau stimulatica a adultilor fata de agresivitatea deschisa a copilului,nu numai ca nu duce la scaderea acesteia,ci dimpotriva:mareste intr-o masura considerabila manifestarile similar ale copilului.(formularea intrebarii 8). S-a constatat ca exist o legtur ntre consumul de alcool i tendina de implicare n acte de violen; aceast tendin este mai puternic n cazul consumului ocazional abuziv dect n cel al consumului regulat. Cu ct este mai mare cantitatea de alcool ingerat, cu att mai severe sunt actele de violen.(formularea intrebarii 5).