Dr.

Creanga Bogdan
Dr. Savulescu Andreea
Definitie
Clasificare
Accidente in timpul prepararii cavitatii de acces
Accidente in timpul tratamentului mecanic de
canal
Accidente in timpul obturatiei de canal
Accidentele si incidentele din timpul tratamentului endodontic, sau accidentele
procedurale, sunt acele accidente nefericite care se produc in timpul tratamentului
endodontic, unele din cauza lipsei de atentie la detalii, iar altele fiind total
imprevizibile .

Cand se produce un accident in timpul tratamentului endodontic, pacientul ar
trebui sa fie informat despre:
A) Incident;
B) Proceduri de corectare necesare;
C) Modalitati de tratament alternativ;
D) Efectul accidentului asupra prognosticului dintelui.
In plus medicul dentist care isi cunoaste limitele ar trebui sa cunoasca cazurile
potential dificile si sa trimita pacientul la medicul specialist endodont.

Principalele cauze ale erorilor n cazul tratamentului endodontic sunt:
Necunoaterea anatomiei i morfologiei dinilor;
Prezena zonelor, care topografic se nvecineaz cu risc posibil;
Utilizarea instrumentelor endodontice necorespunztoare;
Utilizarea metodelor (tehnicilor) de tratament incorecte.
Clasificarea erorilor i complicaiilor, care pot aprea n timpul
tratamentului endodontic:
1. Erori i complicaii care pot aprea n regiunea coronar a
dintelui i parodoniului marginal n timpul crerii accesului i
lrgirii orificiilor de intrare n canal:
1.1. Erori i complicaii mecanice:
1.1.1. Nedeschidere a camerei pulpare a dintelui (eroare de
trepanare);
1.1.2. Camera pulpar a dintelui prea larg deschis;
1.1.3. Deschidere incomplet a camerei pulpare;
1.1.4. Perforare a coroanei cu afectarea parodoniului marginal;
1.1.5. Perforaieintraradicular:
1.1.6. Fracturare a frezei.
1.2. Erori i complicaii chimice:
1.2.1. Parodontit marginal arsenical:
1.2.2. Parodontit marginal aprut n urma folosirii acidului
tricloracetic, sulfuric,clorhidric etc.
2. Erori i complicaii, care pot aprea la nivelul rdcinii dinilor.
2.1. Crearea pragurilor.
2.2. Ci false (perforarea pereilor canalului radicular);
2.3. Fracturare a instrumentelor n canalul radicular;
2.4. Obturare parial a canalului radicular;

3. Erori i complicaii posibile n parodoniul apical.
3.1. Hemoragie n canalul radicular.
3.2. Traum mecanic a parodoniului apical;
3.3. Afectare a parodoniului apical de origine chimic:
3.3.1. Afectare arsenical a parodoniului apical;
3.3.2. Afectate a parodontiului apical cu alte substante chimice;
3.4. mpingere a maselor putride dup apex;
3.5. Afectare a formaiunilor anatomice nconjurtoare
(sinusuri, enfizemul esuturilor moi, obturarea canalelor radiculare cu
refularea materialului dup apex)
4. Erori generale:
4.1. Aspirare a corpilor strini.
4.2. nghiire a acelor (instrumentelor) endodontice;
4.3. Lein, colaps
Accidente in timpul prepararii cavitatii de acces
Accidente in timpul tratamentului mecanic de canal
Accidente in timpul obturatiei de canal


Un acces corect efectuat este cheia ce asigura o procedura fara
erori in timpul tratamentului mecanic de canal, daca nu este
efectuat corect duce la un esec procedural.
Principalele erori din timpul prepararii cavitatii de acces
endodontic sunt:
Perforatiile cavitatii de acces, perforatii iatrogene cervicale
Tratamentul unui alt dinte
Canale nereperate sau inabilitatea de a negocia canale
blocate sau calcificate
Deteriorarea unei restaurari existente
Indepartarea incompleta a tesuturilor cariate
Deschiderea cavitatii de acces prin coroane de acoperire
totale
Perforatiile cavitatii de acces
Obiectivul primar al unei cavitati de acces este
acela de a oferi o cale in linie dreapta, neobstruata,
catre foramenul apical.
In timp ce se incearca reperarea orificiilor canalelor
radiculare se pot produce accidente din cauza
indepartarii in exces a tesuturilor dure dentare, pana
la efectuarea unei perforatii.
Esecul in obtinerea unei cai in linie drapta de acces
este principalul factor etiologic pentru alte tipuri de
accidente intracanalare.
Cavitatea de acces poate fi n funcie de dinte:
rotund, oval sau de form patrulater, dar va avea
ntotdeauna o morfologie corect, adaptat celei a
dintelui i o inclinare convenabil a pereilor pentru
a permite un acces bun spre zona apical.
Cavitatea de acces trebuie s fie suficient de
deschis: pentru evitarea oricrei supraobturaii la
nivelul camerei pulpare, pentru a permite evacuarea
debriurilor organice,reperrii variaiilor anatomice
ca de altfel preparaiei i obturaiei ansamblului
sistemului canalar.
Aceast cavitate nu trebuie ns s mutileze inutil
dintele.



Sunt de
doua tipuri:
A. Perforatia
laterala a
radacinii
B. Perforatia
furcatiei
radiculare
Cauze
In ciuda variatiunilor anatomice a configuratiei dintilor, camera pulpara,
este localizata, in majoritatea cazurilor, in centrul coroanei anatomice.
Sistemul pulpar este localizat in axul lung al dintelui.
Lipsa de atentie asupra gradului de inclinare axiala a unui dinte in relatie
cu dintii adiacenti si cu osul alveolar poate duce fie la indepartarea
excesiva a peretilor camerei pulpare pana la efectuarea unei perforatii a
coroanei sau a radacinii la diferite nivele.
Neverifcarea orientarii deschiderii cavitatii de acces in timpul prepararii
poate duce la o perforatie. Medicul dentist ar trebui sa se opreasca
periodic si sa verifice relatia freza-dinte.
Esecul in directionarea frezei paralel cu axul lung al dintelui.
Cautarea orificiilor canalelor radiculare printr-o cavitate de acces
nepreparata .
Accesul printr-o camera pulpara aproape aplatizata la dintii
pluriradiculari.
Accesul printr-o coroana de acoperire turnata nu este aliniat cu axul lung
al dintelui.

O freza incorect directionata poate crea o scobire severa sau o
perforatie in timpul unei preparatii de rutina a cavitatii de acces.
Unii dini prezint, de fapt, o form propice erorilor de ax. Este
cazul, de exemplu, al dinilor care prezint ngustri importante ale
coletului precum premolarii sau incisivii inferiori. Ali dini,
precum incisivii i caninii mai ales, au o orientare natural oblic n
plan vestibulo-lingual care ne poate nela. Dinii n mezio- sau
distoversie sunt destul de frecvent la originea perforaiilor. Oricare
ar fi poziia dintelui pe arcad, cavitatea de accestrebuie realizat
n axul longitudinal al dintelui.
Deschiderile insuficiente care merg de la efracia
cornului sau de la trepanaia parial a plafonului pulpar
pn la deschiderea incomplet a camerei pulpare
reprezint originea unor probleme grave. Aceast
deschidere defectuoas mpiedic eliminarea n totalitate
a esutului pulpar ce poate fi la originea coloraiei
ulterioare a coroanei i reinfeciei.
Ele fac dificil accesul n canale, iar vizibilitatea este
nul.
n final, ele sunt la originea solicitrilor importante ale
instrumentelor. Existena acestor interferene coronare
poate sta la origineaunor ci false, lovituri, fracturi ale
instrumentelor prea solicitate, sau de preparaie parial
i incomplet a sistemului canalar. Lipsa deschiderii are
drept consecin o preparare lung, dificil, deseori
incomplet, care se soldeaz cu o obturaie insuficient
i riscuri importante de recidiv.
Preventie

Examinarea clinica
Cunoasterea amanuntita a morfologiei dintilor, atat a
anatomiei de suprafata cat si a celei interne si a relatiilor
intre acestea, este obligatorie pentru a putea preveni
perforatiile camerei pulpare.
Apoi, localizarea si angulatia dintelui trebuie sa fie
relationate cu dintii adiacenti si osul alveolar pentru a
evita o preparare necorespunzatoare a cavitatii de acces.
In plus, radiografii ale dintilor din diferite unghiuri ofera
informatii despre marimea si intinderea camerei pulpare
si despre prezenta unor modificari interne cum ar fii
calcificarile (pulpolitii) sau rezorbtia interna.
Proceduri operative

Initierea deschiderii cavitatii de acces este de
preferat sa se realizeze fara diga pe dinte sau
folosind split tehnique, pentru ca permite o
aliniere coroana radacina mai buna.
Esecul de recunoastere a momentului cand
freza trece prin tavanul camerei pulpare, atunci
cand aceasta este calcificata, poate duce la
scobirea in exces sau la perforarea zonei de
furcatie radiculara.

Dupa patrunderea in camera pulpara prin
tavanul acesteia, folosirea unei freze de acces
cu farful netaietor va preveni perforarea podelei
camerei pulpare.
Este necesara folosirea apex locatoarelor si a
radiografiilor excentrice pentru detectarea timpurie
a perforatiilor. Detectarea timpurie reduce daunarea
cauzata de continuarea tratamentului mecanic (
spalaturi, tratament mecanic de canal) si
imbunatateste prognosticul unei reparatii
nechirurgicale.
Trebuie sa se foloseasca o sursa de lumina
corespunzatoare in timpul prepararii caii de acces .
Folosirea lupelor sau a microscopului ajuta si la
localizarea orificiilor mici.
Recunoastere si tratament

Perforatiile trebuiesc recunoscute timpuriu pentru a se evita
deteriorarea ulterioara a tesuturilor parodontale cu
instrumentarul de canal si cu solutiile de irigare.
Semnele timpurii de perforatie pot include unul sau mai
multe din urmatoarele semne:
O durere brusca aparuta in timpul determinarii lungimii de
lucru
Aparitia brusca a unei sangerari
O senzatie de arsura sau un gust neplacut aparut in
timpul spalaturilor cu hipoclorit de sodiuburning pain
Alte semne, incluzand o freza maplozitionata radiografic
sau apex locatorul indica patrunderea in tesuturile
parodontale la o lungime mult mai mica decat lungimea
de lucru.
O durere postoperatorie neobisnuit de severa poate
fi cauzata de tratamentul mecanic de canal efectuat
printr-o perforatie nedetectata.
Dupa o evaluare pe termen lung, alte proceduri,
chirurgicale, pot fi necesare daca apare esecul
tratamentului endoodontic.
Perforarea laterala a radacinii

Localizarea si marimea perforatiei rezultate in urma crearii
accesului endodontic sunt factori importanti in determinarea
prognosticului unei perforatii laterale. Daca defectul este
localizat deasupra sau la nivelul inaltimii osului crestal,
prognosticul reparatiei perforatiei este favorabil.
Aceste defecte se pot repara cu usurinta cu materiale
standard de restaurare cum ar fi amalgamul, cimentul glass
ionomer sau compozitul.
Dintii cu perforatii situate sub nivelul inaltimii osului crestal
in treimea coronara a radacinii au in general un prognostic
scazut.
Nivelul insertiei epiteliale poate scadea si se formeaza o
punga parodontala, iar pierderea insertiei epiteliale se
extinde in sens apical pana la cel putin adancimea defectului.
Telul tratamentului este de a pozitiona portiunea apicala a
defectului deasupra osului crestal prin proceduri de extruzie
ortodontica si lungire a coroanei.
Reparatia interna cu trioxid mineral agregat (MTA) este
posibila.
Scopul tratamentului este pozitionarea portiunii
apicale a defectului deasupra osului crestal.

Extruzia ortodontica a radacinii este procedura de
electie pentru dintii din zona estetica.
Se poate lua in considerare si alungirea coroanei
cand rezultatul estetic nu va fi compromis sau cand
dintii adiacenti necesita terapie parodontala
chirurgicala.
Reparatia interna cu MTA a acestor perforatii s-a
demonstrat a oferi o etansare excelenta in
comparatie cu alte materiale.

Perforatia furcatiei radiculare poate fi de doua
feluri: perforatie directa sau de tip stripping.
Fiecare tip de perforatie a furcatiei radiculare
poate fi creata si rezolvata diferit iar prognosticul
variaza.
Perforatia directa este realizata de obicei atunci
cand se incearca reperarea orificiilor canalelor
radiculare. Este un defect prin impingere a frezei
in furcatie si este de obicei accesibil , poate fi de
dimensiuni reduse si poate avea pereti duri de
dentina.
Acest tip de perforatie trebuie sa fie imediat
reparat cu ajutorul MTA, daca este posibil.
Prognosticul este in general bun daca defectul
beneficiaza de o sigilare imediata.
Perforatia tip stripping implica
partea de furcatie a suprafetei
coronare a radacinii si se produce
din cauza unei preevazari excesive
cu acele sau frezele de canal (Gates
Glidden).
Perforatiile tip stripping sunt in
general, inaccesibile, necesitand o
abordare mai deosebita.

Esecul pe termen lung rezulta din
infiltrarea materialului de reparatie,
care produce lezarea parodontiului
cu pierderea insertiei epiteliale .

Tratamentul nechirurgical
Daca este posibil, repararea nechirurgicala a
perforatiilor furcatiei este de preferat fata de
interventia chirurgicala.
Au fost folosite pentru repararea acestor perforatii
numeroase materiale de restaurare coronara, cum ar
fi: amalgamul, oxid de zinc eugenol, gutaperca,
Cavit, hidrodid de calciu.
Repararea acestor perforatii este dificila din cauza
vizibilitatii scazute, imposibilitatii de oprire a
sangerarii, calitatii se sigilare a materialelor de
reparatie.
In general, perforatiile ce se produc in timpul
prepararii cavitatii de acces ar trebui sa fie sigilate
imediat, cu pastrarea permeabilitatii canalelor.
Repararea imediata a acestor perforatii cu MTA
ofera cele mai bune rezultate in timp.
Tratamentul Chirurgical
Alternativele chirurgicale sunt
hemisectiunea, bicuspidizarea,
amputatia radiculara si replantarea
intentionata.
Daca prognosticul dintelui care
prezinta acest tip de perforatie este
slab, se poate lua in considerare
informarea pacientului in legatura cu
o alta optiune de tratament, extractia
dintelui in cauza.
Prognostic

Factorii ce afecteaza prognosticul pe termen lung al dintilor ce au
suferit o reparatie a unei perforatii:
Localizarea defectului in relatie cu creasta osoasa;
Lungimea radacinii;
Accesibilitatea operatorie;
Dimensiunile perforatiei (mai putin de 1 mm);
Prezenta sau absenta unei comunicari parodontale cu perforatia;
Timpul scurs de la producerea perforatiei la repararea acesteia;
Capacitatea de etanseizare a materialelor restauratoare;
Alti factori legati de dotarea si competentele medicului dentist si
legati de atitudinea si igiena orala a pacientului.

Tratamentul unui dinte gresit poate fi prevenit cu
usurinta.
Trebuie sa ne asiguram ca vom trata dintele cauzal
prin examinarea directa (inspectie), teste de
vitalitate, examene complementare (Rx) inainte de a
aplica diga.
Deteriorarea unei restaurari
existente
Coroanele din ceramica sunt cele mai
frecvent supuse ciobirii sau
fracturarii.
Cand o asemenea coroana este
prezenta trebuie sa se foloseasca
turbina cu racire si freze diamantate
fine. Nu se va forta freza, trebuie
lasata sa isi realizeze singura o cale.
Nu se va plasa clema de diga pe
suprafata gingivala a acestor dinti cu
coroane sau fatete ceramice.
Cel mai frecvent pot ramane nedescoperite
urmatoarele canale : canalele suplimentare din
radacinile meziale ale molarilor maxilari si din
radacinile distale ale molarilor mandibulari.
Se mai pot omite canalele secundare ale incisivilor
inferiori si canalele secundare si canalele bifurcate
din premolarii inferiori, precum si al treilea canal al
premolarilor superiori.
Trebuie realizata o trepanare corecta a acestor dinti.
Este necesara o iluminare buna si se recomanda
folosirea sistemelor de marire.
Literatura de specialitate aminteste 2 etape distincte in timpul
tratamentului mecanic de canal:
a.Cleaning indepartarea pulpei radiculare, a resturilor
organice, a dentinei alterate;
b.Shaping realizarea unei forme a canalului astfel incat sa
se poate realiza o obturatie etansa tridimensionala;
- In timpul realizarii cleaning & shaping pot sa apara unele
probleme:
Cele mai frecvente accidente procedurale din timpul etapei
de Cleaning & Shaping ale sistemului canalelor radiculare
sunt: formarea de praguri, crearea unui canal artificial,
perforatia radiculara, ruperea instrumentarului in canal si
patrunderea solutiei de irigare in parodontiul periapical.
Corectarea acestor accidente este in general foarte dificila.
Formarea de praguri
Definitie un prag se formeaza cand lungimea de lucru nu mai
poate fi instrumentata si se pierde permeabilitatea originara a
canalului.
Cauzele favorizante formarii pragurilor:
(1) Acces neadecvat in linie dreapta in canal;
(2) Lipsa irigarii si lubrefierii
(3) Largirea excesiva a unui canal curb cu ace pila si
compactarea detritusurilor dentinare in portiunea apicala a
canalului.
(4) Prezenta dentinei alterate in cantitate mare in interiorul
canalului radicular
(5) Incercarea de a depasi curburile canalului cu ace mai groase
de nr. 15 si 20
(6) Fortarea zonelor stramte ale canalului cu ace Kerr groase,
folosirea incorecta a acelor Kerr in incercarea de permeabilizare
prin rotatii complete.

Semne clinice - in incercarea de a cateteriza canalul, acul se
opreste in prag la o lungimemai mica decat lungimea de lucru
stabilita initial;

Preventie
Canalele cele mai susceptibile de a forma praguri sunt inguste,
mici , curbate si lungi.
Procedura
Accesul in linie dreapta
Masurarea adecvata a lungimii de lucru
Recapitulare frecventa si irigare dupa folosirea fiecarui ac
Lubrificare RC-Prep
Folosirea acelor flexibile din Ni-Ti
Fiecare ac se foloseste pana se poate misca liber in canalul
radicular, inainte de a folosi un ac superior ca marime

Tratament - reluarea tratamentului mecanic cu ace mai subtiri sau
ace precurbate care pot patrunde pe traseul initial al canalului
ocolind pragul si prin miscari de razuire pot desfiinta pragul
Se foloseste o miscare de reaming o optime de tura pana la o
patrime.
Se foloseste o miscare de pilire directionata departe de furcatie
pentru a da forma de palnie canalului si pentru a reduce curbura
coronara.
Tratamentul pragului:
Pragul este dificil de corectat.

Incercarea initiala de a depasi pragul si de a recapata
lungimea de lucru se face cu un ac ISO 10.
Varful acului (2-3 mm) este indoit si se introduce in
canal in directia curburii canalului.
Se foloseste o miscare de culegerepentru a incerca sa
se simta alunecarea in spatiul canalului initial, la o
adancime putin mai mare decat intinderea apicala a
pragului.
Dupa ce se reuseste localizarea canalului initial, acul se
va angaja intr-o miscare de reaming si ocazional cu o
miscare de du-te vino pentru a mentine spatiul creat si
pentru a inlatura detritusul remanent.
Daca nu se poate localiza canalul initial prin aceasta
metoda, se trece la tratamentul mecanic de canal pe noua
lundime de lucru.
Prognostic

Esecul tratamentului mecanic de canal asociat cu formarea
de praguri depinde de cantitatea de detritusuri lasate si de
marimea portiunii de canal neinstrumentata si neobturata.

Aceasta cantitate depinde si de momentul cand s-a format
acest prag in timpul procesului de cleaning and shaping.
In general, pragurile scurte si curatate au un prognostic bun.

Aparitia semnelor si simptomelor clinice si radiologice de
esec retratament chirurgical.
Creatrea unui canal artificial cale falsa radiculara

Cauze si Preventie
Devierea de la calea originala a canalului radicular si creerea unui nou canal
reprezinta o cale falsa radiculara.
Se creeaza un prag si se pierde lungimea de lucru determinata initial.
Dorind recastigarea lungimii de lucru, medicul forteaza inaintarea acelor si
astfel creeaza o cale falsa.
Folosit persistent, acul va perfora suprafata radacinii.
Cauza
- Folosirea agresiva a acelor din otel
- Fortarea cu acele Kerr in scopul desfiintariii pragurilor;
- Insuficienta deschidere a camerei pulpare, varful acului luand o alta
directie decat cea endocanalara;
- Insistarea cu ace Kerr groase, neflexibile in canalele curbe;
- Folosirea instrumentelor rotative de canal;

Semne clinice: pacientul simte o intepatura la o adancime mai mica decat a
lungimii delucru; apare o sangerare abundenta si foarte greu de stapanit;

Tratament:
-Pt caile false situate in portiunea incipienta a canalului se incearca obturarea
cu ionomeri de sticla, MTA sau amalgam cu ajutorul acelor Lentullo;
-Pt caile false din 1/3 apicala se recomanda rezectia apicala la dintii la care
conditiile anatomice o permit

Management
Negocierea canalului original este foarte dificila.
Trebuie sa se verifice daca s-a produs o perforatie.
Daca nu s-a produs perforarea radacinii , canalul va fi obturat printr-o tehnica
de obturatie la cald cu gutaperca incalzita.
Exista perforatie->tratament chirurgical.
Radacinile pot fi perforate la diferite nivele in timpul efectuarii tratamentului mecanic de
canal.
Localizare - apicale, in treimea medie a radacinii sau cervicale

Perforatiile apicale
Perforaia apical se ntlnete, conform unor date, n 9% cazuri din toate erorile
Perforatiile apicale se produc prin foramenul apical (suprainstrumentare) sau prin
corpul radacinii (cale falsa cu perforatie).
Cauze ale perforrii peretelui apical al canalului radicular:
A) ncercarea de a trece canalul cu efort n cazul blocrii accesului cu rumegu de
dentin;
B) Utilizarea instrumentelor cu vrf agresiv;
C) Utilizarea instrumentelor mecanice pentru prelucrarea canalelor curbe;
D) Deschiderea insuficient a cavitii dintelui sau incercarea de a prelucra
canalul radicular fr crearea accesului direct al instrumentului endodontic n
canal.
E) Alegerea incorect a instrumentarului endodontic. n cazul lrgirii canalelor
curbe
este util de utilizat instrumente cu vrf bont din aliaj nichel-tiran (ProFile-uri),
care
dispun de flexibilitate sporit.
Semne clinice: Instrumentarea canalului dincolo de constrictia apicala produce
zipping - realizarea unei forme eliptice la nivelul apexului cu deplasarea
acestuia
aparitia sangerarii din canal, durere la instrumentare, la un dinte initial
asimptomatic, pierderea brusca a stopului apical.
Preventie
Stabilirea corecta a lungimii de lucru si mentinerea acesteia
pe parcursul instrumentarii canalului.
Tratament
include stabilirea unei noi lungimi de lucru , crearea unui
nou stop apical si obturarea canalului la noua lungime de
lucru
Plasarea MTA pentru formarea unei bariere apicale previne
patrunderea materialelor de obruratie in spatiul periapical.
Prognostic
Succesul tratamentului depinde in principal de marimea si
forma defectului. Un apex deschis sau un apex de forma unei
palnii inverse sunt greu de sigilat si permit patrunderea
materialelor de obturatie dincolo de apex.
Fracturarea instrumentului n canal este una din cele mai neplcute complicaii pentru
medic i pentru pacient. Lsarea n canal a prii fracturate a instrumentuluinruteste
rapid prognosticul tratamentului endodontic, iar uneori servete drept cauz a extraciei
dintelui.
Cauzele fracturrii instrumentului
- Calitatea necorespunzatoare a materialului din care sunt confectionate acele
- Erori de tehnica
- Deformarea canalelor
- Miscarile bruste ale pacientului
- Torsiunile repetate imprima o fragilitate progresiva care duce in final la ruperea
acelor
- Sterilizarea repetata si excesiva a acelor Kerr si Lentullo le altereaza progresiv
calitatea si le diminueaza elasticitatea
- Folosirea acelor Kerr sau Lentullo de calibru neadecvat lumenului canalului
radicular
- In timpul obturarii canalelor prin actionarea motorului in sens invers, pasta nu
mai este aruncata in canal si acul se insurubeaza in canal si se va fractura.
Recunoastere
Medicul percepe un zgomot caracteristic ruperii unui fragment metalic subtire
avand senzatia de angajare a acului pe canal
Indepartarea din canal a unui instrument scurtat, cu varful bont.
Pierderea permeabilitatii lumenului canalului radicular cu scurtatea lungimii de
lucru.
Daca acul a depasit apexul, pacientul acuza o durere provocata asemnatoare cu
aceea a inteparii mucoasei gingivale
O radiografie este esentiala pentru confirmarea fracturarii instrumentului.
Tratament

In principiu exista trei abordari:
(1) se incearca indepartarea instrumentului,
(2) se incearca depasirea acestuia, sau
(3) prepararea si obturarea segmentului situat coronar de instrumentul fracturat.
Daca fragmentul proemina in camera pulpara se incearca prinderea lui cu o pensa subtire;
Daca fragmentul se gaseste in portiunea proximala a canalului, dar fara sa proemine in camera
pulpara, se poate largi canalul cu o freza subtire, sferica, din aproape in aproape, pana cand
fragmentul se poate prinde cu ajutorul unei pense.
Daca fragmentul nu e bine fixat se poate incerca scoaterea lui cu ajutorul unui Tirre-Nerf foarte
fin sau cu ace ultrasonice sau ace Hedstrom.
Daca fragmentul este situat in treimea coronara si nu poate fi indepartat, acesta se poate lasa pe
canal cu conditia sa se lucreze steril si ulterior sa se poata continua taratamentul mecanic si
obturarea canalului pana la apex pacientul va fi prevenit si dispensarizat, controale radiologice
periodice.
Daca fragm entul este situat in 1/3 mijlocie se poate incerca utilizarea unor mijloace chimice care
sa dizolve fragmentul (fie il fac friabil, fie largesc canalul prin decalcifiere);
Daca fragm entul este situat apical se poate incerca rezectia apicala,radiculectomia, extractia cu
replantare sau extractia propriu-zisa

Blocarea unui ac de spalatura in canalul radicular sau
introducerea acestuia prin perforatia radiculara si
fortarea substantei de spalatura produce penetrarea
solutiei de irigare in tesuturile periradiculare cu
inflamarea lor si discomfort pentru pacient.
Plasarea lejera a acelor de irigatie si irigarea cu grija cu
o presiune scazuta sau folosirea unor ace perforate evita
fortarea solutiilor de irigare in tesuturile periradiculare.
O durere brusca, prelungita si ascutita in timpul
spalaturilor urmata de un edem brusc,difuz,(mai ales la
sol. de hipoclorit de sodiu) indica penetrarea solutiei de
spalatura in tes. periradiculare .
Nu se prescriu antibiotice, nu se face drenaj chirurgical.
Se informeaza pacientul. Se prescriu analgezice.
Poate fi necesara spitalizarea si interventie chirurgicala.
Aspirarea sau ingestia instrumentelor
endodontice evenimente serioase dar usor
de evitat daca se iau precautiile necesare.
Folosirea sistemului de diga constituie
standardul de grija in prevenirea
ingestiei/aspiratiei instrumentarului.
Daca aspiratia sau inghitirea instrumentului
se produce, pacientul trebuie dus imediat intr-
o unitate spitaliceasca de urgenta, insotit
obligatoriu de medicul dentist/ endodont.

Este necesara indepartarea chirurgicala
pentru unele instrumentelor inghitite si
aproape pentru toate instrumentele aspirate.
Desi foarte rar nu trebuie trecut cu vederea
Cauze
Uscarea intempestiva a canalelelor sau in timpul unei
rezectii apicale datorita aerului care realizeaza racirea
turbinei.
Mai probabil se poate produce la dintii frontali, la tineri,
unde canalele sunt mai largi.
Se produce: edematiere rapida cu tulburari de vorbire si
pacientul prezinta dificultati in respiratie, eritem si
crepitatii.
Preventie - folosirea conurilor de hartie pentru uscarea
canalelor radiculare. Nu se usuca direct canalele.
Obturatiile scurte
Cauze
Bariera naturala in canal
Praguri create in timpul prepararii canalului
Preevazare insuficienta
Con master neadaptat lungimii sau grosimii
canalului
Presiune neadecvata in timpul condensarii
laterale.
Tratament:
Indepartarea obturatiei de canal scurte si
efectuarea retratamentului.
Daca metoda de obturatie este obturatia prin
condensare laterala la rece, conul master
trebuie marcat la lungimea de lucru.
Obturatia cu depasire
Materialul de obturatie in exces poate cauza
distructie tisulara si inflamatie.
Discomfort postoperator, sensibilitate la masticatie
ce dureaza cateva zile.

Cauze
- Instrumentare excesiva
- Apex deschis
- Indepartarea constrictiei apicale in timpul
tratamentului mecanic, nu mai exista un stop apical.
- Rezorbtie interna inflamatorie
- Dezvoltarea incompleta a radacinii
- Forte excesive in timpul condensarii laterale
Preventie
Evitarea suprainstrumentarii.
Prepararea corecta a unui stop apical.
Alegerea conului master corectsi potrivirea acestuia
la lungimea de lucru fen de tug back.
In cazul apexurilor largi folosirea conurilor master
customizate.
Cauze
-tratamentul mecanic de canal si plasarea de pivoti endo.
Cauza principala este cimentarea pivotilor si aplicarea de
forte excesive de condensare pentru obturarea unui canal
preparat insuficient sau excesiv.
Preventie
Prepararea corecta a canalului radicular
Folosirea unei presiuni potivite in timpul obturatiei
Folosirea finger spreaderelor in locul hand spreaderelor.
Semne
Sunet brusc si aparitia durerii in timpul obturatiei de
canal.
Aparitia unei pungi parodontale inguste sau a unei
comunicari sinuzale precum si o radiotransparenta laterala
ce se extinde catre portiunea apicala a fracturii verticale.
Confirmarea - radiologic si chirurgie exploratorie