ARISTOTEL(384-322 .e.n.

) - numit i Stagiritul (dup oraul natal Stagira)

este considerat cel mai mare geniu al antichitaii:
-iu de medic!
-i-a cut studiile n "tena!
-educator a lui "le#andru $acedon!
%m de stiinta si mare iloso& "ristotel a reali'at cea mai prestigioas repre'entare a ideilor
economice speciice timpului su. Scrierile sale undamentale n acest domeniu au ost:
()olitica* i (+tica nicomachic*.
Aristotel, asemenea lui Platon, acorda o mare atentie principiilor de organizare a statului
ideal, insa statul lui Aristotel se deosebeste printr-o viziune mai pragmatica si modalitati de
organizare mai reale. Comunismului elitar platonian el opune gospodaria casnica ca
fundament al societatii.
n primul rnd, Aristotel divizeaza statul in doua clase: oamenii liberi si sclavi
n al doilea rnd, ordinea in statul aristotelian se baza pe legea naturala a supunerii si
dominatiei: supunerii din partea sclavilor,ce reprezentau sursa de venit si dominatiei din
partea oamenilor liberi ce se consacrau conducerii statului.
n al treilea rnd, Aristotel se pronunta impotriva existentei proprietatii comune,
considernd ca comunizarea bunurilor provoaca dorinta generala de a le poseda si lipsa
responsabilitatii de a le utiliza rational.
De aceea, considera Aristotel, bunastarea polisului poate fi asigurata doar prin
posesiunea unei proprietati private de dimensiuni moderate.
n al patrulea rnd, ca si Platon, Aristotel considera drept stat ideal o mica comunitate
agrara care se autoasigura cu toate cele necesare. nsa intelegnd irealitatea autarhiei, el
admite schimbul, fie sub forma trocului, fie a schimbului monetar. Aceasta l-a determinat sa
purceada la analiza economica a categoriilor de baza ale schimbului marfa, moneda, pret,
bogatie..
Aristotel este primul care face distinctie intre cele doua laturi ale marfii valoarea
de intrebuintare si valoarea de schimb.
Aparitia si amplificarea relatiilor marfare au generat aparitia monedei. Aristotel a fost
primul care a delimitat functiile banilor: etalon al valorii si instrument al
schimburilor. Deci banii, in acceptiunea lui, nu reprezinta bogatie, ci doar un simplu
intermediar al schimburilor.
Anume Aristotel a fost primul care a incercat sa inteleaga legitatile schimbului,
descoperind ca:
!chimbul presupune comensurabilitate, adica un element comun ce permite
efectuarea acestui schimb"
#arfurile nu contin nimic ce le-ar face comensurabile, de aceea comensurabilitatea
este determinata de nevoile posesorilor marfurilor schimbate.
$ogatia, in viziunea lui Aristotel, se divide in doua tipuri:
%bogatie veritabila&, care cuprinde bunurile produse in scopul satisfacerii nevoilor"
%bogatie falsa&, bunurile ce depasesc consumul si economiile rationale.
'a urmare, activitatea economica se divide si ea in ( tipuri:
oeconomica producerea %bogatiei veritabile& in cadrul gospodariei casnice in
vederea autoconsumului"
chrematistica circulatia marfurilor, care si ea se divide in doua:
a. chrematistica naturala, legata de cumpararea marfurilor necesare
consumului, ea fiind limitata de posibilitatile de productie si nevoile
consumatorilor"
b. chrematistica propriu-zisa activitate comerciala speculativa si
camatareasca indreptata spre agonisirea de averi" activitatile date nu au
limite naturale, considera Aristotel, determinnd necesitatea limitarii si
controlului lor.
,mportante preci'ari aduce si n domeniul comertului. +l distinge doua
orme de comert:
comertul marunt - nteles ca un schim. necesar si limitat de .unuri!
comertul mare - caracteristic chsemasticii& nelimitat si care este contrar moralitatii
si dreptatii sociale.
$eritul ma/or al lui Aristotel& const n aceea c el a recunoscut 0iaa economic demn
de un studiu special.Sesi'ea' c prin intermediul monedei tre.uie s se schim.e dou mruri
de 0aloare egal.1ondamn c2tigurile din comer i mprumuturile de .ani cu do.2nd&
apreciind c: *.anii nu ac pui*.