Jacques Martel Marele Dictionar Al Bolilor Si Afectiunilor

.. ,..
,
i .'
I
I
I'
!
( .
I
,
!
{ ~
l
- . t
.",_ .. _~ i
_ . . - ! . .
, ' " . . . . o < - : : _ . . ' . . . . . . , ,
( .
I
I
t
I
I.
!
,.1" ' ~
~ 1
r. f , _ .
~. . : l:- i ;
'.- 3 < : /i '1=. i
.:l,l;.
i/ 1 ~ { .,;
\._: ~:.., .l. "i. T
\ :.. , .
" " , t .c : " __ ,
~. _ c
;;. ... ;'.,.
1 - , . .;
Ei;J ~II,E ~ouA, REVIZUITA $1 ADAUGITA
'~ . . t -
I
I.
I
I
... \ .-
~ .' 1;- . ._;: ; :
.....: , ~. /1' .. I; ,...:,<._'
Editura Ascendent
2
\:\
Jacques Martel
Legrand dictionnaire des malaises et des maladies
Nouvelle edition revue et augmentee
2007 - Editions Quintessence
RuedelaBastidonne -13678 AubagneCedex- France
Tel. (+33) 0442189094- Fax(+33) 044218 90 99
info@holoconcepteu
Pour IeCanada; EditionsAtrnainternationales
8400, bouI.llem I-Bourassa, bur. 200
Quebec(Quebec) G1G4E2- Canada
Tel. (+1) 418990-0808 - Fax(+1) 418 990-1115
Courrie! ; info@atrna.ca- SiteWeb: www.atrna.ca
Tous droits dereproduction et detraduction reserves pour tous pays.
Descrierea CIPaBibliotecii Nationale aRomaniei
MARTEL,JACQUES
Marele dictionar al bolilor i afectlunilor :cauzele subtile ale
tmbolnavtrtt / Jacques Martel; trad.: Doina Anghel. - Bucuresti :Ascendent,
2012
Bibliogr.
ISBN978-973-1859-69-9
I.Anghel, Doina (trad.)
61
Editor: Clara Toma
Coperta si tehnoredactare: Magda Capraru
Toate drepturile apartin Editurii Ascendent
Reproducerea integrala sau partiala, sub orice forma, atextului din aceasta carte este
posibila doar cu acordul scris al Editurii Ascendent
Copyright@2012 Editura Ascendent
www.edituraascendent.ro
E-mail: office@editura ascendent.ro
Marele Diet/onar 01Bolllor ~1A/ec:tiunilor. Cauzrdesubtile ale rmbolnoviril 3
.Exprimart ...editoriale
despre Vindecare
. l
i
Eu ered eaSanatatea este 0zestre eu care venim pe lume fiecare: Sursa
creatoare, In lnteligenta si generozitatea ei, ne-a inzestrat. cu tot .ceeaceavem
rievoie pentru calatoria vletii -harta, ghizi, indicatoare si resurse de toate
felurile, Starea de sanatate este efectul capacitatil noastre de a ne ne conecta la
planul inalt acarui parte Importanta suntern toti, Uneori lnsa, stimbine, desi ne
propunem 0 tinta ~i un drum bun pentru a ajunge la ea, se intampla sa ne
ratacim: 0 alee cene pare mai scurta, mai frurnoasa sau mai. .. racoroasa decat
drumul ales initial, ne atrage, 0luam pe acolo ~i incepem sa ne lndepartam de
calea initiala; ne putem lndeparta putin dear, iar cand vedern ea aleea nu duce
nicaieri, neintoarcem: sau netndepartarn atat demult, lncat nu'mal ramane timp
:pentru intoarcere ehiar daca avemresurse: ori avemtirnp. dar resursele eli care
amfost inzestrati lainceputul calatoriel vietii sunt (de) limitate. . .. '.
Sanatatea se termina acolo unde incepe dizarrnonia, conflictul cu tine
tnsutt si cu cellalti, frica, neincrederea, necredinta, vinovatia, resentimentul,
uitarea iublrli.; .,.
lar toate aeestea incep sa se manifeste in .viata .noastra odata eu
deconectarea de la resursele indestulatoare eu care am fost inzestrati, prln
. ignorarea legilor si principiilor universului. Amfost creati ca Trup, Minte, Suflet.
Fiecaredin aeeste parti alenoastre sunt strans conectate intreele ~iconectate la
.Sursa creatoare. Cand legatura dintre aeeste parti slabeste, sau cand este
distrusa, fiinta noastra caintreg pierde eontactul eu Sursa, ~i atund, singurele
resurse pe care ne putem baza sunt cele interioarre, din zestea i~itiala, Cand
mintea noastra sufera, .pentru ca nu tntelege ceva, pentru ea e epuizata,
suprasolicitata, insuficient folostta, pentru ca se afla in conflict eu inima sau
pentru alte motive, suferaIn egala masura ~i sufletul ~i trupul. Cand inima
noastra plange, pentru casesimte ranita, pentru easesimte dezamagita, pentru
casesimteinsingurata sau pentru alte motive, sufera inegalamasura si trupul ~i
mintea. Candtrupul nostru ebolnav, pentru caafost neingrijit, pentru caafost
agresat, pentru caafost intoxicat, sau pentru alte motive, sufera in egalamasura
i mintea ~i sufletul. Cand macar una din aceste parti este in suferinta,
manifestarn, eel mai adesea si cei mai multi dintre noi, neincredere, frica,
indoiala, conflict interior, vinovatle, adica exact acele manifestari care stau la
originea bolii. Intram intr un cere vicios, pe 0 spirala descendents, intr-un
labirint intortocheat si Intunecos. Odata rataciti ~i deconectati de laCalei dela
Sursa, proviziile devin dincein eemai sarace, noi dinceIncemai speriati, Boala,
starea de rau, ne tin cu ochii in pamant, tristi, cu bratele incructsate ori cu ele
!
i
........ lIrTTnr 1 1 I 1 I I 1 I j 1 1 !!I 1J I',I' , J 1 1 1 1 1 1 I ',-;. -,--, 1 + - " ,.~ .......... 1 r 1 1 1 I 1 ,,!. I 1 I 1 1 1 1 I I 1 ., 1 ... r. _
4.
\"\
Jacques Martel
atarnand pe langa noi a neputlnta, Cautam iesirea cu disperare si ajungem adesea
sa ratactm si mai mult, sa ne afundam si mai tare. Nu orice luminis este locul
unde trebuie sa ajungem $i nu orice izvor etamaduitor.
Casa putem ie~i din fundatura unde am ajuns, bolnavi fiind, este nevoie
sa facem 0"cale -intoarsa" cu mintea ~i cu inima, sa ne amintim acea decizie, acel
act, acel gan~, acea ernotie, acel conflict, acea slabiciune, acea trauma, acea
temere, etc. care ne-a determinat sa facem primul pas ce ne-a indepartat de calea
cea buna si de sanatate, Iesirea din cercul vicios se poate face printr-un pas
late ral, nicidecum prin continuarea mersului tnainte. lesirea dintr-un labirint
..lntunecat se poate face prin inspiratie, nicidecum prin cautarea unor repere
orbec~ind. lesirea dintr-o splrala descendenta se' poate face printr-un salt In
"inalpme ori prin urcusul treapta cu treapta, nicidecum prin sapaturi In adancime,
Iesirea dintr-o prapastie adanca, atat de adanca tncat ecoul strigatului tau nu
( ajunge nicaieri, se poate face doar prin zbor... . .. ' .
'. Vindecarea presupune credinta in sursa creatoare si tncrederea in
'.resursele interioare. Odata ce ai ajuns, cu mintea ~i eu inima, la.acel punct in care
ai pierdut calea cea buna, regasirea ei si reluarea calatoriei este posibila, Totul
este ca, chiar ~i atunci cand resursele trupului de a strabate drumul inapoi :sunt
limitate ori aproape inexistente, sa ai credinta ,~i tncrederea ca vei reusi .: prin
intuitle, printr-un pas lateral, prin salt in lnaltirne sau prin zbor... . '
: . Vindecarea nu '0 .gasestl neaparat la capatul unei cai vindecatoare,
. Vindecarea este cel'inai adesea, chiar Calea spre Vindecare. Iar Calea spre
Vlndecaretrece intotdeauna prin punctul unde mintea, inima ~i trupul se unese
i devin U n a cu Energia Creatoare si cu lubirea ...
'" Vindecarea este in Tine. . . ' . , ....., ..
'. . ... . Sper diri toata ., ca aceasta luerare al carei editor am bticuria sa fiu, sa te
ghideze catre acel loc din tine insup/insap unde vei gasi resursa tamaduitoare cu
.care ai fostlnzestratfa]. ,"
San~tate i Armonie va doresc !
Clara Toma, editor ..
www.exprimari.wordpress.com
.. :
__ iiiiiiili ........... ,,----tTT1T-r-TlIT..-rr--rT1l1f 1 II! T -r- TIl"" -r
Marele Dictionar alBoli/or 5i AfeCfiunllor - Cauzele subtile ale imbolniivirii
5
Multumiri
~
A$ dori Sa multumesc in mod special doamnei Lucie Bernier, pentru
munca ei de colaborator in top acesti ani de productie a cartli, Experienta sa de
viata, cea de psihoterapist, formarea ei In abordarea metafizicii de boli si stari de
rau, spiritul de sinteza i intuitia au contribuit semnificativ la finalizarea acestei
cartl, (lucie.bernier@atma.ca )
o multumire speciala domnului Claude Sabbah care de peste 40de ani,
prin expertiza sa exceptionala, marea sa experienta i predare asupra biologiei
totale a fiintelor vii, sub forma de povesti naturale, au aetivat in mine un impuls
sa merg chiar mai departe In cercetarea ~i concluziile pe care LE-AM efectuat
pana In aceasta zi. Mintea sa deschisa si iubirea lui pentru filnta umana sunt un
exemplu de perpetuat pentru mine, In special stiind ca iubirea este singurul
vindecator in munca pe care 0efectuam pentru rezolvarea conflictelor care au
adus boala sa se manifeste.
A vrea sa ii multumesc i Domnului George Wright, psihoterapeut si
prieten apropiat, pentru sprijinul constant i incurajarea pe care mi-a oferit-o
fata de munca depusa, care de multe ori mi se parea lunga sl prea laborioasa In
anii de productie acartH. (WWw.groupe-ace.eomgeorge@groupe-ace ..com)
Ii multumesc lui Gerard Athias pentru lucrarlle efectuate in stabilirea
unei liste de cuvinte asociate cu conflicte, pre cum i identificarea etirnologlca a
denumirii de boli care sunt 0sursa valoroasa de inforrnatii care pot facilita
constientizarea conflictului de la originea bolii i pentru ca ne-a perm is sa
utilizam aceste informatii in dictionar. (www.athias.net)
De asemenea, vreau sa multumesc urmatoarelor persoane pentru
participarea lor la realizarea acestei i:ar~i:
Mme Nicole Gagne
Mme Ginette Plante
Mme Denise Quintal
M. Simon Alarie
M. Paul-Emile Drouin
Mme Denise Boucher
M. Pierre Couture
Mme Nicole Cloutier
Dr Amaury Leclerc
M.J ean Dumas
Mme Ginette Caron
Mme Danielle East
Mme Louise Drouin
M. Laurent Chiasson
M. Bob Lenghan
Mme Fleurette Couture
Mme Catherine Guin
Tatalul meu: Noe Martel
-Of , ,. ...... -. 1 1 T"-"l 1 1 J U11
I 1,. ..
6
Jacques Martel , Maiele Dlctionar al Bol/lor If Afectlunilor. Cauzele subtile ale fmbofnavlrll 7
PREFATA.
~
,Accept! ., s a Il i a vindec
Aceastii carte este dedicatii celor care cautiiAdevarui
, A constientiza ce sunt si ce sunt pe cale sa devin este mereu extrem de
captivant, cuatat mai mult atunci cand ceea cedescopar despre mine este frumos
~Lpozitiv. Ceselntampla tnsa cand descoperirile care rezulta dintr-un proces de
autocunoastere rna' pun in' fata faptului de a vedea fatete ascunse ale
personalitatii mele, care Implied si necesitatea de a deveni constlenta de
afectiunile decare sunt atinsa , care s-au instalat anlnteriorul corpului meu ?
Ei bine, este ceea ce s-a intamplat de-a lungul ultimilor ani, in care am
realizat di. maladiile s-au instalat subtil, din eauza ernotiilor prost gestionate,
cand, invatand sa armonizez acest varte] emotional, am reusit sa dobandesc
!'
puterea dearnavindeca.. ' , "
Bineinteles, acceptarea faptului de a-mi prelua responsabilitatea in eeea
, cepriveste sanatatea mea, afost un proces indelung, deIntrospectie ~i revizuire a
_valorilor, dar care mi-adat certitudinea caamputerea dearnavindeca.
, Amavut privilegiul, din 1988, de a-l cunoaste pe J acques Martel ~i de a
'dobandi cunostinte de-a lungul conferintelor ~i atelierelor ttnute de acesta,
, J acques m-a ajutat sa accept caboala, oricare ar fi ea, este ,0'experienta pozitiva,
intrucat eaeste 0ocaziepentru mine dearnaopri, dearnainteroga asupraa ceea
ceseintarripl~tn viata mea. Boala mi-a dat ocazia sainvat sa eer ajutorul, lucru
pe care euII evitarn, Aminvatat $aimi reamintesc eli acadea este omenesc, dar a
te putea ridica este divin si ca, pentru a te vindeca, este esential sate deschizi
, catreceilalti, catre tinetnsuti i mal ales catre Iubire.
Aceasta 'carte este un exceptional instrument de transformare, este 0
fereastra deschisa catre lumea emotiilor, care este Inca putin cunoscuta. Dandu-
mi dreptul sarnaiubesc ~i sainaaccept traversand toate emotiile tralte, amfacut
un pas important catre armonie, pace, iubire.
- Pedurata acestor ani cat amcolaborat cuJ acques lanasterea acestei dirti,
amfost surprinsa saconstat cantitatea foarte mare de timp investita, rara samai
, amintesc deenergia depusa pentru acanaliza aceste informatii.
.Ceea.ce 'doresc fiecaruia, este sadevina din cein cemal autonom, dincein
ce mai capabil de a afla de unde provin bolile si afectiunile care ilafecteaza
Aceasta recunoastere va servi procesului de preventie si va aduce schimbarile
necesare invia~apentru recuperarea sanatlitii.
Multasanatate !
Lucie Bernier,
psihoterapeut, coordonator al tucriirti
8
\,,\
Jocques Mortel
INTRO:DUCERE
Sanatatea a fost intotdeauna un subiect de preocupare pentru mine. De
fapt, chiar de la 0varsta frageda, am inceput sa rna confrunt cu probleI?e d~
sanatate, rara stiu exact cauza. Mamamea, deasemenea, s-aconfruntat cusituatn
dificile,care, aunecesitat diverse ingrijiri [operatiuni, tratarnente), ~i multi ani de
spitalizare'" .. . - .
in cazul rneu, cumnuseputea gasl exact ceea decesufar, 0tndotala plana
constant: rna gandeam ca aceste probIeme ar putea fi psihoIogice. Mi-amzis
atunci: sau "este doar in mintea mea", sau'exista un motiv pentru ceea ce se
lntampla". Amdecis s~optez pentru adoua~i atunci aminceput sacercetez cern-
aadus satraiesctoateaceste nelinisti. .
in 1978, am tnceput sa lucrez in domeniul sanatapi, mai precis a
suplimentelor alimentare. Am realizat atunci, de unul singur, !n ~i~pul
consultarilor individuale pe care Iedadeam, di ar putea exista 0legatura mtre
. ernotii, ganduri ~i boli. Amtnceput intuitiv, sa descopar legaturi intre anumite
emotii ~j' anumite boli. In 1988, atunci cand m-am tnscris la cursuri pentru
dezvoltarea personala, am descoperit ceea ce se numeste astazi, abordarea
metafizica de boli si stari de diu. Iml aduc aminte cum impreuna ell un grup
consultam compilatia de nelinisti i de boli dezvoltate in cartealui Louise Hay.
Observam' cum oamenii Incepeau ancheta asupra lor ini~i.sau pe altii ca sa
verifice validitatea aceea cetnalnta Louise, tott vizibil pasionatl.de a descoperi
noi di decercetare pentru aIntelege mai bine ceeacetraiesc, . .
De'atunci, interesul meu in aceasta abordare a continuat sa creases, in
.' special pentru ea m-am reorientat profesional iri acest domeniu specific de
crestere personala, De atunci.: nu m-arn oprit din a tncerca sa_verlfic, prin
intermedii.tl consultarilor individuale, claselor sau atelierelor de hicru pe care Ie
'conduc, reIevaTtlaacestor datecu privirela boli si stari de rau. Chiar i astazi, am
uneori, fiela magazinul aJ imentar sau leixerox, pun intrebari oamenilor cu care
rnaintalnesc pentru aincerca sainleIeg ceea cetr~iiescei in acel moment, pentru
ag~si link-ul cu boli ~i stari de rau. Se uita lamine cu un aer uimit i in acelai
timp curios, intrebandu-se daca sunt clarvazator, sau un extraterestru pentru a
reu~i sa tiu aa de multe despre ei' rara ca ei sa imi fi zis prea muIte. Defapt,
atund cand timsa decodam boli i stari de rau i di ~tim'Iace fel,de emo!ii sau
ganduri sunt legate, este foarte uor sainlelegi i saii 'spui imei persoane ceeaCe
traie~te. Atund Iezic oamenilor caeste pur si simplu ~unoaterea funcponarii a
omuIui i a legaturilor intre ganduri, emotii i boala. Intr-un fel Ie expJ ic caam
putea avea un calculator umplut cu aceste date, i apoi sa cerem cuiva sa i~i
spuna boala sau nelinitea, iar informapa despre viata personaUi a acestuia ar
aparea dar, eu toate ea ei pot fi con~tienti sau nu de aeeste fapte. Ded, nu este
yorba de clarviziune, este pur si simplu cunoatere.
Astazi, cu experienla ~i cunotintele acumulate, pot afirma ca este
imposibil ca0persoana sasufere dediabet raracaeasanu resimta in viala sa, un
Marele Diq;onor 01Bali/or 5; A/ectlunilor - Couzele subtile ole imbolni'ivlrll
9
;.
sentiment detristete profunda sau dedezgust puternic fa~ade 0situatie pecare a
trait-c. Pentru mine este imposibil ca 0persoana sa sufere de problerne la ficat
rara ca easaresimta furie, frustrare, fata de ea insa~i sau de fa~ade altii, i asa
rnai departe. Mi-a fost racuta de cateva ori remarca urmatoare: "atunci .cand
decodezi boli, fad special in asa fel tncat sa se lege" si urmeaza "toata lumea
traieste furie, frustrare, chinuri si respingeri". Acestora, le raspund ca nu toata
lumea reactioneaza la fel; Deexemplu, amcreseut intr-o familie de doisprezece
copii, cu un tata alocolic ~i 0mama depresiva. Fratli ~i suroriile rnele au avut
aceeasi parint! camine, dar fiecare copil, inclusiv eu, va fi sau nu afectat, lntr-un
fel diferit dinmotivul interpretarit saleproprii atrairii cuparin~ii lui.
De ce? Pentru ca suntem toti diferip si constientizam lucrurile diferit,
fiecare pedrumullui. Astfel, fenomenul derespingere poate declansa o.boala la0
persoana dar nu neaparat si la cealalta. Asta depinde de felul.in care m-am
slmtlt afectat, constient sau tnconsttent, Daca stresul meu psihologic este
suficient de mare, el va fi transpus, de: catre creier, intr-un stres biologic sub
forma deboala, in unul din atelierele mele despre abordarea metafizica deboli i
.star; de rau, cu ocazia unui salon despre sanatatea naturala, bolile si startle de
rau pe care.oamenii le-au imparta~it cumine au fost decodatedestul derepede i
eu precizie, spre marea mea fericire. Putin timp dupa, 0prietena care a fost in
.: public la acest atelier .imi spune: "J acques, ar trebui sa fii atent cand raspunzi
oameniilor i Iedai un raspuns direct i rapid. Persoanele din jurul meu au avut
impresia caatelierul este aranjat dinainte, pentru afunctiona", Bineinteles canici
nuincape tndotala safi fost astfel, aid trebuie inteles urmatorullucru:
. '- in primul rand, persoana afectata deboala stie ca ceea cesespune este
adevarat pentru ea, dar poate nu este asa evident si pentru ceilalti care nu sunt
afectati personal, . .' .
-. in al doilea rand, ceea ce este nou si apare pentru prima oara in
con~tiintapoate sanepara ireal. Sanegi aceasta realitate poate safie~i un fel ase
proteja pentru anusesimti responsabil deceeaceni seintampla. .
Aceasta este 0anecdota care ilustreaza foarte bine aceasta constatare.
Celebrul inventator Thomas Edison a facut cuno~tinta cu membrii Congresului
american pentru a Ie prezenta cea mai noua invenpe a sa, phonographul, 0
inainarie vorbitoare. S:araportat caatunci cand apus in funcpune inventia, unii
membri ai congresului I-au acuzat ccl ar fi un impostor, i spunand catrebuie sa
fie0scamatorie sau ceva necurat, pentru capentru ei era imposibil ca0voce de
. .
omsapoata ie~i dintr~ocutie. ..' "
. . Timpurile s-au schimbat. ~i de aceea este important sa ramai deschis la
idei noi care ar putea aduce raspunsuri inovante la multe din probleme. Multe
. persoane in Statele Unite i in Europa au dezvoltat aceasta abordare alegaturii
existente intre confliete, emopi, ganduri ~i boaUi,~i asta face caacest domeniu de
investigare safiecunoscut nunumai in Quebec dar ~i in alte colturi alelumii.
. Spun des in cursuI confedntelor mele, di amun mental foarte puternic,
dar i 0intuipe puternidi $i ca cea mare proba a vietii mele a, fost, i este, in
continuare saIeconciliez peambele. Formareamea cainginer electrician m-adus
.... , 1 1 ! 1 ! 1 ! 1 _
10
\':\
Jacques Martel
la a concretiza aspectul logic !)i rational a lucrurilor. Fizica rn-a invatat ca la
fiecare cauza este J egat un fapt real. Aceasta lege a cauzalitatil, mai tarziu, am
putut sa 0aplic domeniului emotiilor si agandurilor, ehiar daca sunt mai putin
tangibile ea fizica. Dar este asta adevarat? Chiar i lntr-un domeniu care deriva
din flzlca, cum e electricitatea, lucram eu ceva care ochiul omului nu I-avazut
niciodata: electricitatea. De fapt, lucrarn cu efecte ca lumina, caldura, inductla
electromagnetica, s.a.m.d. In acelasi fel, gandurile $i emotiile nu sunt neaparat
fiziceIn sensul propriu acuvantului, dar pot avea repercusiuni fizicesub forma
deboala $i nelinlste. Deaceea unul din scopurile acestei cartt este deaarata cala
cevacare nu este vizibil asa cumsunt gandurlle si ernotiile, raspund reactil fizice
masurabile care de multe ori se prezinta sub forma de boala i neliniste. Pot sa
maser cat deinfuriat rna simt? Nu! Dar pot saImi masortemperatura atunci cand
am febra, Pot sa maser faptul ca de rnulte ori am impresia ca trebuie sa lupt
pentru a obtine eeea ce vreau? Nu! Dar pot masura scaderea de globule rosii
atunci cand sufar de anemie. Pot samaser faptul ca fericirea nu circula suficient
In vlata mea? Nu! Dar pot masura nivelul meu de colesterol i sa vad ca eprea
ridicat, sl asa mai departe. Atunci dad prind constiinta de gandurl i de emotii
care au dus la dezvoltare de boli $i'stan de rau, se poate ca schimband aceste
ganduri !?iernotii saimi regasesc sanatatea? Afirmcada! . .
Totodata, se poate ca treaba sa fie mai complexa decat imi dau seama
.constient, Deaceea se poate sa am nevoie sa apelez la alp oameni lucrand in
domeniul medical sau altor oameni folosind alte metode profesionale pentru a
rna ajuta sa efectuez schimbarea in viata mea. Dacatrebuie sa rna operez i di
lnteleg ce rn-a adus sa traiesc 0astfel de situatie, este posibil sa imi revin mult
mai repede decat 0alta persoana care nuavrut sastie ceselntampla Inviata lui
sau pur si simplu l-aignorat. .
in plus, daca nu am inteles mesajul din boala mea, operatia sau
tratamentul vafacesapara caboala dispare, dar aceasta vaputea sa repercuteze
subunalt aspect, 0alta forma asupra corpului meu, rnal tarziu,
Estede.sperat cadin ceincemai mult firme vor luaaminte debeneficiile
care Ieaduee sa ii ajute angajatii in parcursul lor personal, pe plan emotional,
Astava permite sascads numarul deaccidente in firma, ~i rata de absents, i va
cre~te eficacitatea individuala. Daca viata mea personaUi, familiala sau
profesionala face sa nu rnasimt bine vis-a-vis de mine, sunt mai multe anse sa
. Imi "atrag", chiar i ineontientj 0boala sau un accident pentru aputea pleca in
concediu sau casaprimesc tngrijire personala.
Ideea de aface un dicponar mi-a venit in 1990, i in 1991m-am pus pe
treaba. Atunci, habar nu aveam de muntii demundi care aveau sarna a$tepte, i
multumesc caafost aa, cad dacatiam, nu a fi pus in micare acest proiect. Dar
mi-amzis"fiecare lucru latimpullui! 0sareuesc; voi munci pana voi fi sufic~nt
desatisfacut pentru apublica aceasta lucrare."
Mentionez acest lucru, pentru ca a fost nevoie de foarte multa mund
energie i vointa pentru afaceaceste schimbari asupra sa. Unscriitor american ~
scris lntr-o zi: "doar cei curajo~i ~i cei aventuroi vor trece prin experien~
MareJe Dietionor 01Bolilor fi A/ecfiunilor Couzelesubtile ale fmbolniivirif 11
cuDumnezeu", Ceinteleg eu din acest pasaj este cadeterminarea mea de atrece
peste obstacole si curajul de a experimenta cai noi pentru mine, lmi vor procura
anumite stari de reusita sl stare de bine. Aceasta stare de bine corespunde
sanatatii fizice, mentale i emotionale.
Din 1978 pana 1988, amlucrat in domeniul complementelor alimentare
numite, metoda orthomoleculare, aceasta semnifica "sa oferi organismului
nutrienti necesari, cum ar fi vitaminele, mineralele si altele sub forma de
alimente sau suplimente alimentare pentru ate mentine la 0sanatate optimala",
Mabazamatunci pe nistelucrari depsihiatriisi alti doctori, bicchimisti si diversi
cautatori canadieni sl americani care, prin experiente, au demonstrat ca dacadai
nutrientii necesari, se poate imbunatati, ba chiar vindeca in unele cazuri
sanatatea fizica, mentala si emotionala, Defapt, exists rnai multe abordari pentru
aobtine 0sanatate optima ~i fiecare are importanta lui, fiecare actionand tntr-
un fel sau altul asupra toate aspectelor corpului nostru. in 1996, amvazut un
reportaj la televizor despre "Columbia-Presbyterian Hospital" din New York,
unde era yorba despre un pacient, domnul J oseph Randazzo care avea sa fie
operat pentru trei by-passuri coronare. Acest pacient abeneficiat de sedinte de
vizualizare, detratament energetic, de reflexologie inainte de operatie. in timpul
operatiei beneficia de tratament energic. Dupa operatie, tot acest pacient a
participat din nou lasedinte de vizualizare, aprimit tratamente energetice sl de
reflexologic pentru aputea sa se recupereze mai repede. Aceste lnterventll si-au
dus fructul caci pacientul s-a recuperat mult mai repede dupa aceasta interventie
decat ar fi facut-o un alt padent in conditii normale, Doctorul practlcant, Mehmet
Oz, mentiona faptul ca face aceeasi experienta cu alti 300 de pacienti pentru a
analiza rezultatul $i de aadauga aceste terapii alternative tratamentului medical
conventional.
Aceasta carte se vrea deci ca un complement adus tuturor
abordarflor, fieele medicale sau in legatura cumetodele alternative. Cartea
trateaza deci abordarea alopata, mai mult rnedicinala, si cea aabordarii holistice
care cuprinde mai mult aspectul fizic, mental, emotional $i spiritual al fiintel
mele.Imi doresc euardoare catoti profesionistii sanatatii, laorice nivel ar fi ei,sa
se foloseasca de acest dictionar in eompletarea practicii lor, ca un obiect al
muncii ~i investigatiei, pentru a-~i ajuta pacientii in procesul lor de vindecare.
Personal, am experimentat operatiile, medicina traditionala, medicamentele,
acupunctura, tratamentele energetice, radiestezia, naturopatia, masajele, terapia
prin eulori, aietetica, vitaminoterapia, e!?enteleflorale aleDr. Bach, ehiropractica,
ortoterapia, iridologia, psihoterapia, rebirth-ul (respirape co.n~tientp),
homeopatia s.a.m.d. Stiu ca daca 0tehnidi era valabila pentru toata lumea,
I aceasta ar fi singura folosita. Dar nu este cazul, caci fiinta umana este animalul de
peplaneta care are celemai multe posibilitati dar ~i ceamai mare complexitate.
, Acesta emotivul pentru care trebuie saIncerc saInteleg de unul singur
ceeacetraiesc ajutat de ceilalti, lanevoie, Indomeniul respectiv competentei lor.
Acel~$i autor pe care I-am mentionat i mai sus scria 0data: "TREBUIE SA
iNV ATAM DE LA CEI CARE~TIU". Astfel eu trebuie sa caut ce este eel mai bun
I , ... " -: ..-r"-:- .. -r"'1 T--l-"T _
12
. "~:\
Jacques Martel
.. din fiecare profesie. Cand sunt fata in fata cu un medic, rna gandesc ca el stie ~i
mai multe decat mine' despre medicina si di trebuie sa fiuatent la ce are sa lmi
.spuna $i la ceimi propune, lasandu-mi libertatea de a alege singur continuarea
orientarii mele. Lafel cand sunt in fata unui acupunctor, sunt atent laceimi zice
sau latratamentul pe careilpropune, pentru di el stle mai bine cumfunctioneaza
.echilibrul energetic al corpului meu vis-a-vts de rneridianele mele. ~i asa mai
.'.departe pentru toate celalalte profesii.
'. lntr-o zi, 0doamna irni spunea ca ea nu crede in toate povestile despre
gandurl $i ernotii in legatura cubolile. l-amraspuns di nu este nevoie sa creada.
.'.Dupacet-arncitit cateva texte care seraportauunor bali ~i stari derau pe care Ie
avuse sau Iemai avea, amputut sarernarc caatitudinea saseschimbase $i caera
mai receptlva laaceasta abordare. Defapt, este a parte din mine care stie ce se
intampla ~i stie ca ceea cese spune despre mimi corespunde laceea cetraiesc i
canu este doar aintamplare. Aid trebuie sa'timprudenti: nu trebuie sa rnasimt
vinovat de ceea ce mi seinrnmpla si sa cred ca mi se spune ca evina mea daca
sunt bolnav.. ' .
Sunt responsabil de ceea cemi selntampla, dar in majoritatea cazurilor,
nu este vina mea. Este necunoasterea legilor care regizeaza gandurlle ~i
emottile asupra corpului fizic cea care ma face sa traiesc stari de rau ~i de
..'boll, Trebuie deci Saaflu calea mea personale, sau in sensu) mai Iarg, acaii
mele spirituale. Acolo unde am descoperit ca este prea purina dragoste sau
deloc, trebuie sa redescopar ca dragostea exists totusi, Nu e evident, 0sa imi
spunetil Dar chiar asa 'e. Dacamp arunc delaun balcon $i irni rup un picior, 0sa
zic ca Durnnezeu m-a pedepsit? De fapt, exista 0lege care se cheama Iegea
gravitatiei care are tendinta de arnaduce inapoi spre pamant, Aceasta lege nu e
nici buna, nici rea, este legea gravltatiei, Pot sa argumentez cat vreau sl sa rna
supar pe'eapentru cadin cauza ei mi-amrupt piciorul; asta nuvaschimba nimic,
cad, LEGEAELEGE.Astfel explicarn catoate boliileyin dintr-o lipsa de:dragoste.
Sezicedi dragostea vlndeca tot. Atunci, daca eadevarat, n-ar ajunge saaducem
dragoste casanevindedii:n?
. Esteadevarat, in unele cazuri. Defapt, eca$i cumdragostea ar trebul sa
. intre prin anumite' porti pentru cavindecarea sa aib~10c,prin aceste porti care
aufostinchise dragostei in momentul ranilor meleanterioare. lata aarieintreaga
dedescoperiri $i luari aminte!
.. Aceasta carte nu are cascop direct saaduca solutii boliilor $i starilor de
diu, ci mid degraba pentru arnaajuta saaflucaboala sau starea derau pe care 0
resimt vine din gandurile $i emotlile mete, si din acest moment, pot sa imi ofer
sansele care leconsider necesare pentru aaduce schimbari invlata mea.
Simplul fapt de asti de unde provine starea mea de rau sau boala mea,
poate saaduca schimbari in corpul rneu fizic, In unele cazuri chiar, schimbarea
pozitiva poate sa fie de 50% si poate chiar sa mearga pana la 100%, adlca
vindecarea completa, .
Pentru mine, atunci cand am luat cursuri de dezvoltare personala in
1988 $i am putut sa descopar schimbarlle care aveau loc in mine,' am avut
~
i
1
i'
;.
t
l:
j:
.,
~.
,
t .
Ma;ele Oit;flonar al Bolilor gl Afectiunilor Cauzelesubtile ale Imbolnavirii
13
lIiiiiiI_iliiiili.-,"'~-.llIIIIiiliiiillllilll __ ...--J--r'--"-'-T!--'1 ,,-r""-"'r-y---r-"lI 'I " l' 1~..,. , ! , "_ ~ _ )1.-; "<to .... _- _ _ .,.. ~ ..,.
-r , , , , _
74
\,"'\
JacquesMartel
CUPRI NS
1. A SCUIPA SANGE vezi: SANGE .................................................................... 52
2. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL Vezi: CREIER 52
3 ACIDITATE GASTRICA Vezi: STOMAC-ARSURI 52
4. ACIDOzA vezi: ~i GUTA, REUMATISM ~ : 52
5 ACNEE Vezi:PIELE ~ 52
6. ACRODERMATITA vezi: PIELE 52
7. ACROMEGALIE vezi: OS 52
8. ACROKERATOZA Vezi:PIELE ; 52
9 ACUFENA Vezi: URECHI 52
10. ACUMULARE UCHID SINOVIAl vezi: BURSITA 52
11. AFAZIA vezi sl: ALEXIA CONGENITALA- VORBIRE 53
12. AFONIA SAU STINGEREA VOCII .. 53
13. AFTA Vezi: GURA - AFTA 54
14. AHILE Vezi: TENDONUL LUI AHILE 54
15 AlCOOLISM vezt $i: ALERGII [IN GENERAL], CANCER LA LlMBA- FUMAT,
DEPENDENT A, DROGURJ, SANGE - HIPOGLICEMIE 54
16. AlEXIE CONGENITALA {cecitate verbals] , 56
17. AlERGIE vezi si: ALCOOL/SM, ASTM 57
18. ALERGIE LA ANIMALE (in general) 59
19. ALERGIE LA ANTIBIOTICE 59
20. ALERGIE LA ARAHIDE (unt sau ulei) ,.. 60
21. ALERGIE LA CAI J: 60
22. ALERGIE LA CAINI : 60
23. ALERGJ E LA CAP~UNI 61
24. ALERGIE - fEBRA FANULUI (alergia la polen) 61
25. ALERGIE LA LAPTE SAU LA PRODUSELE LACTATE 62
26. ALERGIE LAINTEPATURI DE VIESPE SAU DE ALBINA 63
27 ALERGIE LA PENE; ;.. 63
28. ALERGIE LA PE~TI SAU FRUCTE DE MARE 64
29. ALERGIE LA PISICI 64
30. ALERGIE LA POLEN vezi: ALERGJE - FEBRA FANULUI 64
31. ALERGIE LA PRAF : 64
32. ALERGIA LA SOARE 65
33 ALOPECIE Vezi: PAR - CALV/TIE 65
34 ALUNITA Vezi: PIELE - MELANOM 65
_______________ n-1TT-l 11~11I . J 111 "
Marele Dicfionar alBolitor ~iAfectiunilor Cauzele subtile ale imbolnavirii 1S
35. ALZHEIMER (boala lui ..) vezi si: AMNEZIE, SEN/LiTATE ; 65
36. AM ENOREE (absente menstruatiel] vezi: MENSTRUA TIE - AMENOREE 66
37. AMFETAMINA (consum de ) Vez;:DROGUR/ ; , , 66
38. AMIGDALE.- AMIGDALlTA Vezi si: GAT, INFECTII 66
39. AMIOTROFIE Vezi: ATROFlE 68
40. AMNEZIE vezi si: MEMORIE [PIERDEREA MEMORIEI] , 68
41. AMORTEALA ; 68
42. AMPUTARE vezi si: AUTOMUTILARE ; , 69
43. ANCHILOZA (stare de ) vezi si: jl.RTICULATfI [IN GENERAL], PARALIZIE [IN
GENERAL] 70
44. ANDROPAUZA vest si: PROSTATA I{iN GENERAL} / [AFECTIUNI ALE } 70
45. ANEMIE Vezi: SANGE - A,NEMIE 71
46. ANEVRISM (arterial) vezi si: SANGE - HEMORAGIE , ; .. , 71
47. ANGINA (in general) Vezi si: GAT [DURERI DE } 71
48. ANGINA PECTORALA veti si: INIMA'" / {iN GENERAL} /
INFARCT [DE MIOCARD} 72
49. ANGIOM (I n general) Vezi $i: PIELE ..:..ANGIOM PLAN, SANGE - CIRCULAT/E
SANGUINA, SISTEM L1MFATIC. : 74
50. ANGIOM PLAN vezt: PIELE - PETE DE VIN 74
51. ANGOASA Vezi $i: ANXIETATE CLAUSTROFOBIE , : 74
52: ANOREXIE MENTALA vezi $i: APETIT [PIERDEREA APETITULUI L BULiMIE,
GREUTA TE [EXCES DE. ..] ;.; : ; 75
53. ANTRAX Vezi: PIELE- ANTRAX 78
54. ANURIE Vezi: RINICHI- ANURIE 78
55. ANUS 78
56. ANUS - ABCES ANAL vezi si: ABCES {iN GENERAL] 79
57. ANUS - MANCARIMI ANALE Vezi si: PIELE- MANcARIME 79
58. ANUS - DURERI ANALE Vezi si: DURERE .: 79
59. ANUS - FlSURI ANAlE 80
60. ANUS - FISTULE ANALE Vezi st: FISTULE - 80
61. ANXIETATE Vezi si: ANGOASA, NERVI [CR/ZA DE ],NERVOZITA_TE, SANGE-
. HIPOGLICEM/E , 80
,62. APATIE Vezi si: SANGE- ANEMIE / HIPOGLICEMIE I MONONUCLEOZA 81
63. APENDICITA Vezi si: ANEXA III, PER/TONITA 81
64. APETIT (exces de ) Vezi si: BULIMIE, SANGE - HJPOGLICEMIE 82
65. . APETIT (!ipsa poftei de mancare) Vez; sl: ANOREXIE 83
66. APNEE TN SOMN Vezi: RESPIRTIE [AFECT/UNI LEGATE DE } 83
1 .w
16
'"\
Jacques Martel
67. APOPLEXIE Vezi: CREIER - APOPLEXIE .................................... : 83
68. ARITMIE CARDIAC.2i. Vezi: INIMA., - ARITfy1IE CARDIAd. ......... ; ..................... 83
69. ARSURI Vezi ~i: ACCIDENT, PIELE (iN GENERAL] ~ :.. ., ...... 83 .'
70. ARSURI LASTOMAC vezi: STOMAC - ARSURI LA STOMAC ; ;.. 85 .
71. ARTEREvezi: SANGE - ARTERE .i:': 85 .
72. ARTERIOSClEROzA vezisi: SANGE/ ARTERE/ CIRCVLATIE SANGUINA 85
73 ARTICULATII (in general) Vezi ~i; ARTRITA - ARTROZA. .: ;.. 86
74. ARTICULATII - ENTORSA ; ; .. ; ., ; 87
ARTICULATlfTEMPORO-MANDIBULARE Vezi: GURA [afectiuni ole ],
MAXILARE [DURERI DE ] ; ~ 88
ARTRITA (in general) vezi ~i: ARTICULATIf (iN GENERAL], INFLAMATII : 88
ARTRITA - ARTROzA Vezi ~i: ARTICULATII, OASE ;.. : : 89
ARTRITA DEGETELORVezi: DEGETE - ARTR/TA ~ ~ 90
75.
76.
77
79. ARTRITA GUTOASAVezi: GUTA ; .. 90
80. ARTRITA- POLIARTRITA REUMATOIDA : 90
81. ARTROZA Vezi: ARTRITA - ARTROZA ; ~ ; : 91
82. ASFIXIE vezl: RESPIRATIE - ASFIXIE 91
83. ASTENIE NERVOASA vezi: BURNOUT.. 91
84. ASTIGMATISM Vezi: OCHI- ASTIGMATISM .. .. 92
85. ASTM Vezi si: ALERGII, PLAMANI [AFECTIUNI LA ], RESPIRATIE : 92
86. ASTMUL BEBELU~ULUI ~ ~.- : .; 94-
87. ATAC CARDIAC Vezi: INIMA., -INFARCT [ DE MIOCARD].., ; 94
as. ATAXIE LUI FRIEDREICH ;.i :..: ~ 94
89. ATROFIE vez; ~i: MU~CHI- MIOPATIE ;~ : ; ::: 95
90. AUTISM ; ; ; 95 .
91. AUTOLIZA Vezi: SINUCIDERE : : : :.. ! 96
92. AUTOMUTILARE Vezi si: AMPUTARE ., ; : 96
93 AUZ Vezi: URECHI - SURZENIE.. ; ; : 97
94. AVORT SPONTANVezi: NA~TERE- AVORT 97
95 AXILA vezi si: MIROS CORPORAL.. : .. i .,.. 97
96. BACTERIEMANCATOARE DECARNE (infectie cu ) : : ;.. 98"
97 BAlONARE vezi si: STOMAC I[iN GENERAL] / GAZE 98
98. BASEDOW (boala luL) vezi: GLANDA TlROIDA - BOALA LUI BASEDOW.: 99
99 BAZIN Vezi si: ~OLDURI [AFECT/UNI ALE. ..l. PELV/S 99
100. BASICAvezi: CHIST PIELE / (iN GENERAL] / [AFECT!UNI ALE. ..] 99
101. BASICAVezi: PIELE- BA~/CI ; : ~ 100'
102. BATATURllA PICIOARE Vezi: PICIOARE - BATATURI 100
___ ~ ... .. I 1 1111 111111 I 1 T 1 I 'I I I .. 1" I I 1 I ,
I
;
!
l
l
j
.
-,
,
[ ~J
:
11.
Mareie Diet/anar alBolilar ~iAfeqiunilor - Cauzele subtile ale imbalnovlrji 17
103
104.
105
106.
107
108~
109
110.
BATATURI Vezi: PICIOARE - BATATURI : : 100
BAUTORI DE LAPTE (sindromul...) Vezi ~i: ACIDOZA, APATIE 100
BAlBAIAlA Vez; !ji: GURA, GAT (iN GENERAL] : 100
BAZAITiN URECHI vezt: URECHI- BAZAITIN URECHI 101
BETIEVezi: ALCOOLISM . : : ; 1C)1
BIUARI (calculi...) vezi: CALCU_UBILIARI 101
BOALA BAlSER vezi: MONONUCLEOZA INFECTIOASA 101
BOALA CARNII TOCATE, SINDROMUlBARBEQUE 102
111. BOALA BECHTEREWS : : 102
112.
113
114
115
116.
117
BOALA HANSEN Vezi: LEPRA .. ; ; . : 102
,BOALA IMUNITARA Vezi: ,SIStEM IMUNITAR ~ ;.: ; 102
BOALA LA COPIL vezi !ji: BOLILE COPILARIEI : ~~ ; 102
.BOALA LUI ADDISON' vezi ~;: GLANDESUPRARENALE .; : ...; ; 102
BOALA LUI BOUlLARD vezi: REUMATISM ; ; 102 .
BOAlA LUI DUPUYTREN vezi: MAINI- BOALA LUI DUPYTREN : 103
118. BOAlA LUI FRIEDREICHvezi: ATAXIA FRIEDEICH ; .: ., 103
119; BOALA LUI HODGKIN Vezi: HODGKIN .. ; 103
120. BOALA LUI MENIERE Vezi: MENIERL ., : ~ : ; 103
121.' BOALA LUI PARKINSON vezi: CREIER-PARKINSON : ;;., 103
122.
123.
124.
125.
126.
127
128.
129
130.
131.
132.
BOALA LUI RAYNAUD vezi: RAYNAUD ; 103
BOALA ; : ; ~ ., '.: : 103
BOALA CRONICA Vezi:'CRONIC : ; .. .: 103
BOALA IMAGINARAVezi si: IPOHONDRIA ; 103
BOALA INCURABILA : ; : ; : ; 103
BOALA INFANTllA Vezi: BOLl ALE COPILARIEI : 103
BOALA KARMICA ; ~ 104
BOALA MENTALA Vezi: NEBUNIE, NEVROzA, PSIHOzA .. ~ 104
BOALA PSIHOSOMATICA ; : ~i 104'
BOALA SOMNUlUI Vezi: NARCOLEPSIE :..: ;..~ !;.;: 104
BOALA TRANSMISA SEXUAlVezi: VENERICA (BOALA ) ; ,.104
133. BOALAVACII NEBUNE Vezi:CREIER- CREUTZFELD-J AKOB : 104
134. BOALAVENERICA vezi: VENERICA ; , 104
135. -BOll AUTO-IMUNE Vezi ~i:SISTEM IMUNITAR ; 104
136: BOll EREDITAREveti #:INFIRMITAT! CONGENITALE : 104
137. BOLILECOPILARIEI (iN GENERAL) Vezi ~i: BOALA LA COPIL ; -..' 105
138. BOLILECOPILARIEI-RUBEOLA : ; : 105
139. BOLILECOPILARIEI- RUJ EOLA.~: 105
j
11
Il
~
,1;-_,__ , 1 , ' , I , 1 ' , , , 1 , 1 _
18
\:\
Jacques Martel
140. BOLILE COPILARIEI-.SCARLATINA ~.:................................ 106
141. BOLILE COPILARIEI- TUSEA MAGAREASCA ............................................. 106
142. BOLILE COPILARIEI- VARICELA 106
143. BOUI.LLAUD (boala lui...) vezl: REUMATISM 106
144. BRADICARDIE vezi: INIMAY - ARITMIE CARDIACA 106
145. BRATE (in general) ~ ~ ;..106 .
146. BRATE (afectiunl la ) ; 107
147. BRIGHT (boala lul.i.] Vel; i: RINICHI [PROBLEME RENALE} ~ 109
148. BRONHII (in general) vezi si: PLAMANI.. 109: .
149. BRONHII - BRON~ITA Vel; sl: PLAMANI [AFECT/UNI LA } 110
150. BRONHOPNEUMONIE vez! ;:PLAMANI [AFECTIUNI ALE...} : 110
151. BRUXISM vezi: DINTI {SCRA$NIT DIN DINTI } 111._
152. STS (BOll TRANSMISIBILE SEXUAL) vezi: VENERICE(BOLl ..) 111
153. BUCAL (herpes ) Vezi: HERPES{ BUCAL} ~ 111
154. BUERGER (boala lui ...) Vel; si: BRAT, FUMA T, INFLAMATIE,
PICIOARE, SANGE - CIRCULATIE SANGU/NA 111
155. BUFEURI DE CALDURA vezi: MENOPAUzA 111
156. BURNED (sindromullui ...) vezi: BAUTORI DE LAPTE [SINDROMUL...} : .. : 111
157.. .BURNOUT SAU EPUI~RE Vel; i:ASTENIE NERVOASA, DEPRESIE 111.
158. BURSITA Vel; $;:ARTRITA BRATE{afectiuni ale -l. COATE,
UMERI, INFLAMATIE, GENUNCHI , TENDONUL .LUI AHILE : 112
159. BURTA SAU ABDOMEN Vel; $;: BALONARE { A ABDOMENULUI},
. INTESTINE [AFECTIUNf ALE } ,~ 113.
160. BULIMIA Vel; si: ANOREXIE, APETfT [EXCES DE...}, C;;REUTATE{EXCESDt...} 113
161. BURTA (durere de ) vezi: DURERE DE BURTA 114
162. BUZE ;.. 114
163. BUZE USCATE, CRAPATE 115
164. CAECLJ M Yezi: ~PENDICITA ~ ; 116
165. CALCANEUM vezi: cALCAI 116.
166. CALCULI (in general) Vel; $;: CALCULI/BILIARI/RENALI ~ 116
167. CALCULI BILIARI SAU L1TIAZA BILIARA vezi: FICAT(DURERE DE FlCAT),
SPLINA , : ; .. 116.
168. CALCULI RENALI SAU LlTIAzA RENALA Vezi si: RINICHI 117
169. CALOZITATE vezt: PIELE, PICIOARE -CALUSI BATATURI : 118
170. CALVITIE vezi: PAR - CALVITIE :.; 118.
171. CANAL CARPIAN (sindromul...) vezi: CRAMPA SCRIITORULUI r 118.
.172. CANCER (in general) Vel; ;: TUMORA (TUMORI) ~ 118
____ ;;..: .. ~ 1 1 I 1 1 1 1 1
111'11'1.1"'11111'11 11
CANCER AL ALUNITEI vezi: PIELE - MELANOM MALlGN 120
CANCER AL BRONHIILOR Vel; si: BRONHII - BRONSITA 120
CANC~R AL COLONULUI Vel; $i: INTESTIN [DURERE DE } / CONSTIPATIE 120
CANCER LA ESOFAG vezi: ESQFAG ; 121
CANCER LA FARINGE vezl: GAT - FARINGE ; 121
CANCER LA FICAT vezi: FlCAT [DURERE DE } ; ; 121
CANCER.AL GANGLIONILOR (al sistemului limfatic) vezi: ADENITA, ADENOPATlE,
GANGLION lo u LIMFATIC} , , 121
CANCER LA GAT vezi st: GAT - FARINGE 122
CANCEHAL GURII ;.., ,.,; 122
CANCER AL INTESTINULUI (In general) vesi ~i: CANCER LA COLON,
INTESTINE [DURERE DE j / COLON / INTESTIN SUBTIRE 122
CANCER LA INTESTINUL SUBTIRE vezi: INTESTINUL SUBTIRE
[DURERE LA } , 123
CANCER LA LARIN.GE vezi: FUMAT, GAT {DURERE DE...} : ; 123
CANCER LA lIMBA vezi: ALCOOLlSM, FUMAT ; 123
CANCER LA MANDIBULA vezi: MANDIBULA [DURERE DE. ..} 124
CANCER LA OASE Vezi: OASE [CANCER LA OASE } 124
CANC~R LA OVARE vezi: OVARE{DURERE DE } ; , 124
CANCER LA PANCREAS vezi: PANCREAS [DURERE DE l ; 124
CANCER AL PIEUI vezi: PIELE- MELANOM MALlGN .. 124
CANCER LA PIEPT vezi: CANCER LA SAN 124
CANCER LA PLAMANI vezi 5 1: BRONHII- BR'ON$ITA, FUMAT,
PLAMANI [DURERE DE...} ~ < 124
CANCER LA PROSTATA vezi: PROSTATA [DURERE DE...} 125
CANCER LA RECT vezi: INTESTINE - RECT ; 125
CANCER LA SANGE vezi: SANGE - LEUCEMIE.. : ; : .. 125
CANCER LA SAN Vezi: SANI [DURERE DE...} : 125
CANCER LA STOMAC vez; 5;: STOMAC [DURERE DE ] 127
CANCER LA TESTICULE vezi ~i:rESTlCULE [DURERE DE...} : .. 127
CANCER LA UTER (col i corp) vezt sl: UTER 128
,: 200.
l! 201.
Ii
Ii ~~::
Ii
I'
0'
::
"i:
,1.;- 1 , y
)
";:
173
~~
1
174 :!
"1
175
~1 176.
..
f 177 J
.!
178.
179
180.
181.
182.
~l
183 ~
184.
185
186.
187.
188.
189.
190.
191.
192.
Ii
193
194.
I:
195
H
196.
"
I:
'. 197
198.
199
Marele Dlqionar al Bolilor ~iA/ectiun/lor - Cauzele subtile ole imbolniivlr/l 19
CANDIDA vezt $1: INFECTII, INFLAMATIA MUCOASELOR 129
CANDIDOzA Vezl: CANDIDA, INFLAMATIE, VAGINITA 129
CANDIDOzA BUCALA vel; i GURA, CANDIDA, GAT, fNFECTII ; 129
CANGRENA vezi: SANGE - CANGRENA ; 130
204. CAP (tn general) 130
20S. CAP (dureri de ) : 130
1 , 1 _
, j
J
l
____ .. 111, 111 1, 1 1 ~ 1 1 1 " 3 ~ 1 1 1 1 1 1 1 T .. I' 'I II -. 1 If 1 1 ; ! I , , ! 1 1 1 ! "; 1--'"1 -s- ... -y- ... 'II 11'- L -r ~ , _
20
\\,
Iacques Martel
206. CAP - MIGRENE ....... ;........ ; 13 1
207. CARDIACA (criziL.) veti: INIMA "-INFARCT [ DE MIOCARD} ; ., 132
208. CARIE DENTARA vezi: DINTI - CARIE DENTARA : ; .. 132
209; CAROTIDA Vezi: SANGE - ARTERE : : 13 2
210. CATARACTA vezi: OCHI- CATARACTA : ; ~ : ; .. ~ 13i
211. CAD ERE DE PRESIUNE Vezi: TENSIUNE ARTERIALA - HIPOTENSIUNE
(TENSIUNE PREA MICA) , : .- :., : 13 2"
212. CAl BILIARE vezi: VEZICA BILIARA 132
213
214.
215
216.
217.
218.
CAlCAI : : 13 2
CAlDURA (acces de CAlDURA ) vezi: FEBRA 133 .
y ( v ,
CAlDURI a avea ) Vezl~MENOPAUZA. ; 134
CASCAT 13 4
CEAFA ( rigida) vezi ~i: COLOANA VERTEBRALA, GAT 134
CEARCANE (LA OCHI...) vezi: OCHI - CEARcANE 135
219. CECITATE Vezi: OCHI [DURERI DE } ; ~ 135
220. CEFAlEE vezc CAP [DURERI DE } : : 135-
221. CElULlTA ; .: : : 13 5
222. CHARCOT (boala luL) SAU SCLEROZA LATERALA AMIOTROFICA .: : 13 6
223 . CHEAG DE SANGE Vez; ~i: SANGE COAGULAT, TROMBOzA ; 136
224. CHERATITA vezi: OCHI- CHERATlTA . 136
225. CHIST vezi si: OVARE lAFECTIUNI ELE ], TUMORA .; ; : ~ : :.. ;:.: .. 13 6
226. CHLAMYDIA (tnfectte cu ) vezl: BOLl VENERICE .:.: : :.. 137
227. CICATRICE Vezi: PIELE - CICATRICE :.~, :.. 137
:,
228. CICLU MENSTRUAL (dureri de ) Vezi: MENSTRUATfE [DURERI DE } : .. 137
229. CIFOzii. Vezi: COLOANA VERTEBRALA lDEVIATfE A. ..}, SPATE [DURERE DE.. .l .. 137
23 0. CINEPATIE vezi: RAU DE TRANSPORT 137
23 1. CINETOzii. vezi: RAU DE TRANSPORT.. : ,' 137
23 2. CIRCULATIE SANGUINA Vezi: SANGE - CIRCULATIESANGUINA .. 137
23 3 . CIROZA ( a ficatului) vezi: FicAT:'_;_ CIROzA l A FICATULUI} : 137
23 4. CISTITA. Vezi: VEZICA - c/STITA ...-: ; : . .- : 13 7
23 5. CISTOCEL vezi: PROLAPSUS : 137
236. CIUPERCI Vezi: PICIOARE - MICOzA : ., ~ : 137'
23 7. CIUPERCI HALUCINOGENE (consum de ) vezi: DROGURI 137
23 8. CLAUDICATIE (mers schiopatat) vezt ~i: SISTEM LOCOMOTOR 137
239
240.
241.
CLAUSTROFOBIE Vezi ~i: ANGOASA 13 8 .
CLAVICULA {durere de..., fracture a }vezi ~i: UMERI, OASE -'- FRACTURA 138
CLEPTOMANIE Vel; ~i: DEPENDENT A, NEVROzA ;.139
I
I
' .
.
~
i
!
" .~
i
.J
Mo,eie Dictiono, 01801110' ~1A/ectiuni/or Cauieie subtile ale imbolniiviril 21
242. COAGULARE DEFICITARA vezi: SANGE COAGULAT.. : ; 139
243 . COAPSE (in general) vezi ~i:PICIOARE / [IN GENERAL} /[DURERE DE ] 139
244. COAPSE (durere de ) vezi: PICIOARE - PARTEA SUPERIOARA 140
245. COASTE ~ :; 140
246. COATE (IN GENERAL) Vel; si: ARTICULATII 141
247. COATE - EPICONDILITA ~., ., , .., , ; 142
248. COCAINA (consum de ) vezl: DROGURI.. : : 142
249. COCCIS Yezi: SPATE [DURERE DE..} ; 142
250. COCO~AT vezi: UMERI LASATI ; 142
251.
252.
253
254
255
256.
257.
258.
259
260.
261.
262.
263 .
COLUTERIN (cancer de ) Vezi: CANCER LA UTER [COL SI CORP} .- 142
COLESTEROL vezi: SANGE - COLESTEROL ~ : 142
COllCA NEFRETICA , ;..' 142
COLlCI vezi: INTESTINE - COLlCI : 143
COLITA (mucozitatea colonului) Vezi: INTESTINE - COLITA 143
COLITA HEMORAGICA vezt: INTESTINE - COLlTA 143
COLOANA VERTEBRALA (in general) Vezi st: SPATE 143
COLOANA VERTEBRALA [devlatle a ) (in general) 144
COLOANA VERTEBRAtA [deviatie a;..)'- COCO~AT Vezi: UMERI LASATI 144
COLOANA VERTEBRALA [devlatie a ) - CIFOzii. ~ 144
COLOANA VERTEBRALA - DISCDEPLASAT vezi: HERNIE DISCALA. : :.. 144
COlOANA VERTEBRALA [deviatle a.., ) -, LORDOZA ; 145
CO LOANA VERTEBRALA (devlatle a: ..) - scouozz : ; 145
264. COLON (cancer de ) Vez;:CANtER DE COLON .: : 146
265. COMA vezi: ACCIDENT, CREIER - SINCOPA, LE~/N :.: 146
266. COMEDOANE vezi: PIELE- PUNCTE NEGRE : ; .. , ; : 147
267.
268.
269.
COMOTIE ( a retinei) vezi: OCHI - COMOTIA RETlNEI ; 147
COMOTIE CEREBRALA vezt: CREIER [COMOTIE} : 147 .
COMPULSIE NERVOASA 147
270. CONDUCTE LACRIMALE vezi: LACRIMI , ; 147
271. CONGEN'ITAL Vezi: MALFORMATIJ CONGENITALE, BOLl EREDITARE.. 147
272. CONGESTIE (... la creier / ...flcat / :.. nas / ...plamani)
Vezi;: CREIER - ACCIDENTVASCULAR CEREBRAL lA. V.c.} .. .. 147
273 . CONJ UNCTIVITA vezi: OCH/- CONJUNCTIVITA ;.~ ~ : 148
274. CONSTIPATIE vezi: INTESTINE - CONST/PATIE ' 148
275. CONTUZII vezi: PIELE - VANATAI 148
276. COPIL CIANOTIC (ALBASTRU) ., ;~ .: 148 ' .
277. COPIL HIPERACTIV vezi: HIPERACTIVITATE.. ; .. :: 149
l I l ~ .w
22
. . . "
Jacques Martel
278. COPll MORT LA NA~TERE vezt: NA$TERE - AVORT ...................................... 149
279. CORIZA vezi: RACEALA [LA CREIER.:.} ~ ; ~149
280. CORONAR Vezi: INIMA - TROMBOZA CORONARIANA .............................. 149
281. CORP (ingeneral) vezi: ANEXA I , ~...... 149
282. CORZI VOCAlE vezi: GAT - LARINGITA. CANCER LA LARINGE,
VOCE - RAGU$EALA ..................................................... , 149
283. CO~URI (pe corp) vezi: PJELE- CO$URJ , .. 149
284. CRAMPA SCRIITORULUI vezt $i: DEGETE (iN GENERAL),-
MAINI (iN GENERAL), iNCHEIETURA MAINJI ; , 149
285. CRAMPE ,.............~...-...................... 149
286. CRAMPE ABDOMINALE Vezi $i: ABDOMEN .- 150
287. CRAMPE MUSCULARE (in general) 150
288. CRANIU_vezi: CREIER- COMOTIE CEREBRALA,
OS - FRACTURA [OSOASA 1 ~ 151
289. CRAPATURI Vezi: PfELE - CRAPATURI... 151
290. CREIER{In general) , ; 151
291. CREIER(abces la ) ; :.151
292. CREIER- ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL(A.V.C.)
vezi sl: INFARCT [iN GENERAL], SANGE/ [iN GENERAL 1/
ARTERE/ CIRCULATIA SANGUINA. TENSIUNE
ARTERIALA - HIPERTENSJUNE 152
293. CREIER- APOPLEXIE vezi: CREIER- ACCIDENT VASCULAR
CEREBRAL[A. V.C.]/ SINCOPA. SANGE - HEMORAGfE , ....... 152
294 CREIER(comotle) SAU COMOTIE CEREBRAL~ : ; ~~ ; 153
295. CREIER_ (congestie a creieruluL..) Vezi: CONGESTIE ; 153
296. CREIER- CREUTZFELD-J AKOB(boala ..) SAU BOALA VACII NEBUNE 153
297. CREIER(durere la ) :..:..: ; ~ 154
298. CREIER- ECHILIBRU(pierderea echilibrului) SAU AMETEALA 155
299. CREIER- ENCEFALlTA 156
300. _CREIER- EPILEPSIE ~ ; 156
301. CREIER- HEMIPlEGIE vezi: CREIER/ [ABCESAL} /
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL[A.V.C.} ; 158
302. CREIER- HIDROCEFALIE :...: : ;.159
303. CREIER- HUNTINGTON (boala luL.) sau (COREEa lui )
vezi: CREIER- TICURI : : 159
304. CREIER- MENINGITA vezi: INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR, CAP 159
305. CREIER- PARALIZIE CEREBRALA 160
Marele DiCf/anar al Bali/or ~/ A/eqlunilor' Cauzele subtile ale imbalnavirii
306. CREIER- PARKINSON (boala luL ..) vesi $;: NERVI, TREMURAT 161
307.. CREIER- SINCOPA : 162
308. CREIER- SINDROMUl ADAMS-STOKES vezi: CREIER- EPILEPSIE/
SINCOPA, VERTIJ : : 163
309. CREIER- STAREVEGETATIVA CRONICA vezi: CRONlcA [BOALA j 163
310. CREIER;,_ TICURI ..................... .- 164
311. CREIER(tumora la ) 164
312.. CREVASACUTANATA Vezi: PIELE - RJDURL ....... ; ~ 165
313. CRliA CARDIACA vezi: INlMA - INfARCT [ DE MIOCARD} 165
314. CRIZA DE FICAT Vezi: INDIGESTIE . ; : 165
315. CROHN (boala luL..) vezt: INTESTINE- CROHN [boala lui } .. ; : 165
316. CRONIC.!.(boala cronica ) , 165
317. CRUP vezi: GAT - tARINGITA ~ 166
318. CRUSTA vezi: PIELE - ECZEMA ' 166
319. CUADRIPLEGIEvezi: PARALIZIE [iN GENERAL...J : ; 166
320. CULPABllITATE Vezi: ACCIDENT : : : 166
321. CUPEROZA vezi: PIELE - ACNEE ROZACEE ; .. 166
322.- CURBATURA : 166
323. CUSHING (sindromullui ..) Vel; ~i: GLANDE SUPRARENALE ; 166
324., CUTICUlE vezi: DEGETE - CUT/CULE i.. , 167
325.. DAlTONIAN Vezi: OCHI - DALTONISM [NON-PERCEPTIA CULORILOR} 168
326. DECALCIFIEREVezi i: OASE - OSTEOPOROZA ~ ~ 168
327. DEFICIENTADE AUZ vezi: URECH,-SURDITATE .............................................. ;.168
328. DEGETE(in general) ~ : ~ , ~ 168
329. DEGETE- DEGETUL MARE 169
330. DEGETE--:- DEGETULARATATOR 170
331. DEGETE- DEGETUL MIJ LOCIU ; ; : ~.~ ;..~.~ 171-,
332. DEGETE- DEGETUL INELARUL.. 171 ..
333. DEGETE- DEGETUl MIC : ; ~........... 172
334. DEGETE- ARTRITA LA DEGETE vezi $i: ARTRITA [iN GENERAL} 173
335. DEGETE- CUTICUlE ~ .. 173
336. DEGETEDE LA PICIOARE ; ; : 173
337. DEMENTA Vezi: ALZEIMER [BOALA LUI ], SENILITATE ~ 175
338. DEMINERALIZARE GENERALA Vezi $i: OS - DECALCIFIERE ; ......... : 175
339. DEPENDENTA vezi: ALCOOLlSM, FUMAT. DROGURI : 175
340. DEPIGMENTARE vezi: PIELE- LEUCODERMIE ; 176
341. DEPOZITEDE CALCIU 176
__________ rJ 1 , 1 1 , 1 ; 1 1 t 1 1 1 1 '1 1 11 'I 1 , , , '! ~ 1 ~ , , 1 , T : --Y--.-._- T - ... -- ...- .,. "J , ~ t 1 1
I 1 ~ ~ I" 1 1 T J
\\
Jacques Martel
351.
352;
353
354
355
356.
357.
358.
DIFTERIE vezi si: GAT, LARINGE ......................................... : ...... ;.............. :.. 180 I
q
DIGESTIE (durere de ) vezi: INDIGESTIE .. : ; ; ; 181 ;;
. ~ f
DINTI (In general) :. . 181 ~
DINTE (abces la radacina dintelui. . . ) 182
~
DINTI (carie dentars) 182, ' , I
DINTI (durere de ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -. . . . . . . . . . . . . . . . . : 183 ' i
"
DINTI - PROTEzAJ 1MPLANT DENTAR . . . . . . . . . . . . . . . ~. . . . . . : ~ 185
359
360.
DINTI (scrasnirea dintllor . . . ) - BRUXISM
vez! si: AUTORITARISM, MAXILARE {DURERE DE } :........... ~.: 185
DINTI (simbolism al dintilor ). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ; 186
DINTI- MASEA DE MINTE INCLUSA vezi i: DINTI- SIMBOLISMUL 189
361. DISC DEPLASAT vezi: HERNIE DISCALA ; ~ 190
362. DISC INTERVERTEBRAL vezi: SPATE {DURERE DE ] / LOMBAGO,
HERNIE DE OISC .- ~ ~i' 190
363. DISCARTROzA vezi: DISC INTERVERTEBRAL.. ,. 190
364. DISLEXIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190
365.
366.
367.
368.
369.
DISLOCARE Vezi: OASE - DISLOCARE -......... 191
DISMENOREE vezl: MENSTRUA TIE [OURERI DE ..] ~ 191
DISTROFIE MUSCULARA vezi: MU$CHI-OISTROFIE MUSCULARA ; .. 191
DIVERTICULITA vezl: INTESTINE - OIVERTICULlTA ; 191
DIZENTERIE vezi: INTESTINE / OIAREE / OIZENTERIE 191
370. DREPTATE. (eu am . . . ). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . :. . :191.
371. DROGURI vezi ~i: DEPENDENT A .. 192
372. OUODEN Vezi si: INTESTINE {DURERE DE ..] ..................................................... 193
373. DUPUYTREN vezi: MAINI- BOALA DUPUYTREN : ; ;.. 193
374. OUR ERE : 193
375. DURERE CARDIACA Vezi: IN/MA" - PROBLEME CARD/ACE 194
, Morele Dietionar 01Bolilor ~JA/ectiunilor - Cauzeie subtile ale imbolnavirii
25
376. ECHIUBRU (pierderea . . . ) SAU AMETEALA vezi: CRE/ERo:- ECH/LIBRU
[PIEROEREA ECHILIBRULUI] ~ : 195
3n. ECHIMOzA vezi: PIELE - VANATAI 195
378.. ECLAMPSIE Vezi: SARCINA -:- ECLAMPSIE ;.; ., 195
379. ECTROPION Vezi: PLEOAPE [IN GENERAL...} : 195
380. ECZEMA Vezi: PIELE - ECZEMA ; 195
381. EDEM :. . . . . . . . . . . . . . . . . . . : 195
382. EGOCENTRISM 196
383. EJ ACULARE PRECOCE : . - 196
384. EMBOUE Vezi: SANGE - CIRCULATIA SANGU/NA/ COAGULARE : 197
385. EMBOLIE ARTERIALA vezi: SANGE - ARTERE : 197
386. EMBOUE CEREBRALA vezi: CREIER, DURERE DE ~., 197
387. EMBOLIE PULMONARA Vezi: PLAMANI {OUREREDE J . ; 197 .
388. EMISFERA OREAPTA SI STANGA vezi: CREIER [IN GENERAL} ; 197 .
389. EMOTIVITATE . - ; : 197
390. EMP1EM vezi: ABCES .. : ; 197
391. ENCEFALITA vezi: CREIER - ENCEFAUTA 197
392. ENCEFALOMIELITA FIBROM, IALGICA
Vezi: OBOSEALA CRONICA [SINDROM DE ] 197
393, ENDOMETRIOzA 197
394. ENTERITA vezi: INTESTINEo:- GASTRO-ENTERITA 198
395. ENTORSA vezi: ARTICULATII- ENTORSA : 198
396. , ENUREZIE Vezi: INCONTINENTA : 198
397. EPICONDILITA Vezi: COATE - EPICONOILITA 198
398. EPIDEMIE 198
399. EPIFlzA vezi: GLANDA PINEALA : 199
400. EPIGLOTA Vel; si: GAT.- LARINGE, ESOFAG 199
401. EPILEPSIE Vezi: CREIER- EPILEPSIE ; 199
402. EPISTAXIS vezi: NAS [SANGERARE NAZALA ].~ 199
403 EPUIZARE. vezi: BURNOUT : 199
404 ERECTIE - DISFUNq ll ERECTILE Vezi: IMPOTENTA ~.199
405 ERITEM SOLAR vezi: INSOLA TIE 199
406. ERUCTATIE Veli~i: 5 TOMAC [IN GENERAL...} 199
407 ERUPTIE ( de cosurl) Vezi: PIELE - ERUPTIE {oo. DE COSURI] ~.200
408. ESOFAG , 200
409. EUTANASIE Vezi st: MOARTE 201
_____ r::~ . . . __ IIIiIIIP! J l! I J 11: ' : 1 '11111111 ': 1 1 1 1 ~-r-.-,..' I . . . , ' I 1 1 ! ~ ! ! ! ~ ! : ; ' ! ' : ~ 1 1 ..- _
26
'.\
Jocques Mortet
410. EWING (sarcomullui...)
vezi: OASE [CANCER DE. ..} - SARCOMUL LUI EWING ................................... 201
411. EXCES DE APETIT Vezi: APETIT [EXCES DE. .} ............................................... 201
412. EXCES DE GREUTATE vezi: GREUTATE [EXCES DE. ..} ........................................ 201 .
413. EXCRESCENTA vezi: POLlPI : 201
414. EXHIBITIONISM : : 201
415. EXOFTAlMIE vezi: OCHI [DURERE DE. ..} 202
416. EXTENUARE Vezi si: OBOSEALA [iN GENERAL]. SANGE - H/POGLICEMIE, -
TENSIUNE ARTER/ALA - HIPOTENSIUNE [PREA SCAzUTAJ :., ........ ; ~.. 202
417. EXTINCTIA A VOCII Vezi: AFONIE : 202 .
418. FAllOPE (trompele luL.) vezi: SALPINGITA : 203
419. FANTA PALATINA- GURA DE lUP- CONGENITALA ~ 203
420. FANTA VUlVARA Vezi: VULVA 203
421. FARINGITA vezi: GAT - FARINGITA .. : ; 203
422. FASCIITA NECROZANTA Vezi: BACTERIE CARE MANANcA DIN CARNE 203
423. FATA Vezi si: PIELE / ACNEE / CO$URI / PUNCTE NEGRE 203
424. FATA LASATA, MOALE 204
425 FEBLITA Vezi: SANGE - FEBLlTA 204
426. FEBRA (in general) Vezi ~i: CALDURA [SENZATIE DE ] 204
427. FEBRA (HERPES FEBRIL...) vezi ~j:HERPES/ [ IN GENERAL] /
[ ORAL] / [ LABIAL} ; .. 205
428. FEBRA FANULUI Vezi: ALERGIE - FEBRA FANULUI ~205
429. FEMININ (principiu ) Vezi si: MASCULIN [PRINCIPIU ] ~ 205 .
430. FEMININE [afectiunl ) . : ; 206
431. FEMUR Vezi: PICIOR - PARTEA SUPERIOARA 206
432. FERMENTATIE vezi: STOMAC [DURERI DE. ..] .. : 206
433 FESE : 206
434. FIBRILATIE VENTRICUlARAVezi: INIMA., _ ARITMIE CARDIACA.: : 207
435. FIBROM UTERIN ~i CHIST FEMIN!N vezi ~i: CHIST 207
436. FIBROMATOzA Vezi: MU$CHI- FIBROMATOzA ; 208
437. FIBROMIALGIE veil ~i: OBOSEALA CRONIC A [SINDROM DE. ..) 208
438. FIBROzA CHISTICA Vezi: MUCOVISC/DOzA 209
439. FIBROzA Vezi: SCLEROzA ; : ; 209-
440. FICAT (abces la ) : 209
441. FICAT - CIROzA ( a ficatului) ~ :209
442. FICAT (congestie la ) vezt: CONGESTIE ~ ~ 210-
443. FICAT (criza de ) Vezi ~i: INDIGESTlE 210
444
445
446.
447
448.
449
450.
451..
452.
453
454.
455
456.
457
458.
459
460.
461.
Ii
462..
463.
j!
Ii
464.
I!
Ii
465.
466.
467.
468.
I
469.
r;
470.
471.
472.
I
473.
Ii 474
475
476.
477.
Morele Dlctlonof 0/ Boll/or ~JAfectiunilor - Cauzele subtile ole fmbolnavlril 27
FICAT (durere de ) vez; ~i: CALCULI BILIARI, ICTER 210
FICAT - HEPATITA vest ~i: A~COOLlSM,/NFECTfE, INFLAMATIE, /CTER 212
FICAT (pietre la ) vezi: CALCULI BILlARJ.. 213
FISTULA , ; , ~ : ~ 213
FISTUlE ANAlE Vezi: ANUS - FISTULE ANALE 213
FISURI ANALE Vezi: ANUS - FISUR/ ANALE 213
FLATUlENTA vesi: GAZE : 213
FOBIE vezl ~i: ANGOASA, CLAUSTROFOBIE, FURIE ~ 213
FOLlCULlTA Vezi: PAR [BOLl DE. ..J.: ; 214
FRACTURA vezi si: OASE - FRACTURA [ OSOASA] 214
FRICA Vezi si: RINICHI [PROBLEME RENALE] 214
FRIG - HIPOTERMIE 215
FRIG, FRISON ;.: ~ 215
FRIGIDITATE vezi ~i: FEMININE [AFECT/UN/ J :.215
FRIGURI DE BALTA vezt: MALARIA 216
FRILOZITATE 216
FRUNTE 217
FUMAT vezi: BUERGER [BOALA LUL], CANCER LA LlMBA,
DEPENDENT A, PLAMANI _.: 217 .
FURIE Vezi: ANEXA III, DURERE, FICAT, INFECTII 218
FURNICATURI 219
FURUNCULI Vezi: PIElE - FURUNCULI 219
FURUNCULI VAGINALI vezi: PIELE - FURUNCULI VAGINAU : 219
GAM BE vezi: PICIOARE -GAMBE-PARTEA INFER/OARA 220
GANGLION (... Iimfatic) vezi ~i:ADEN/TA, ADENOPATIE,
CANCER AL GANGLION/LOR [ AL S/STEMULUI LlMFATIC], LlMFA 220
GASTRITA vezi: STOMAC - GASTRITA 221 .
GASTRO-ENTERITA Vezi: INTESTINE - GASTRO-ENTERITA~ ; 221
GAT (in general, partea extertoara) 221
GAT - TORTICOLIS vesi si: COLOANA VERTEBRALA -
PARTEA DE SUS A SPATELUI, CEAFA [ iNTEPENIT} 221
GAT (in interior) (in general) vest ~i: GLANDA TIROIDA [in general} 222
GAT (durere de ) Vez; si: AMIGDALE, INFLAMATIA MUCOASELOR 223
GAT - FARINGE vezi si: POLlPI 224
GAT - FARINGITA vezi si: ANGINA, ANEXA III, RACEALA 224
GAT - lARINGE Vez; ~;: AFONIE, CANCER LA LARINGE, RAGU$EALA 225
GAT - lARINGITA ven ~i:ANEXA III, RAGU$EALA, INFLAMATIE 225
______ ~., ~ l T 1 1 j 1 1 1 "1 1 "I ~ '1 ... ,~ 1 ill ~ .. -! t 1 ~ -"r-'{- !I: "'1' ..... ,- "I -r ~
~ ~ 1 T 1]' ! 1 1 ~ 11 _
28
\\.
Jacques Martel
478. GAT ~NOD iN GAT .. .. 226
479. GAT (senzatla de a avea ceva In ) :.. 226
480. GAZE (dureri provocate de ...) SAU FLATULENTA SAU METEORISM
Vezi si: BALONARE, UMFLAREA / [EN GENERALJ / [ ... A ABDOMENULUIJ .::: 227
481. GEAMAN Vezi: NA$TERE [FELUL IN CARE A DECURS NA$TEREA MEA. .J; :.227
482. GELINEAU (sindromullui...) Yeti: NARCOLEPSIE , : 227
483. GELOZIE 227
484. GENITALE (organe ) (in general) : : 228
485. GENITALE (afectlunl ale organelor ) vezi si: FRIGIDITATE,
IMPOTENT A VENERICE [BOLI...J : 228
486. GENUNCHI (in general) Vezi sl: PICIOARE : ..~ ; .. 229
487. GENUNCHI [afectiuni ale ) 229
488-.GENUNCHI - MENISC 23o
489. GILLES DE LA J OURETIE (sindromuI lui...) vezi si:
CRElER -:- TICURI, COMPULSIE NERVOASA, OBSESIE 231
490. GINGII (DURERI DE...) vezi i: ABCES, GURA [iN GENERAL.J,
DINTI [iN GENERAL. ..J 231
491. GINGII - GINGIVITA ACUTA : ; : 232
492. GINGII (sangerarea gingiilor ) Vel; si: SANGE -:- SANGERARI 233
493. GINGIVITA Vezi: GINGII- GINGIVITA ACUTA ; ; .~ 233,
494 GLANDE (in general) ;.. 233
495. GLANDE [afectlunl ale ) Vezi st: ADENOM ; ; ; 234
496. GLANDE LACRIMAlE Vezi: PLANS ; ; ~: 234
497. GLANDA PANCREATICA vezi: PANCREAS _ ;;.; ~: 234
498. GLANDA PINEALA SAU CORP PINEAL SAU EPIFIZA ; : 234
499. GLANDA PITUITARA SAU HIPOFIZA ; : 235
500. GLANDE SALIVARE vezi si: OREION, SALlVA : ~.; 236
501: GLANDE SUBLINGUALE Vezi: GLANDE SALIVARE ~.. ; 237
502. GLANDE SUPRARENAlE vezi si: ADDISON BOALA LUI..., CUSHING
[SINDROMUL LULJ, FRlcA, STRES .. ; ; 237
503. GLANDE - TIMUS Vezi i: SIDA, SISTEM IMUNITAR 238
504. GLANDA TIROIDA (in general} 239 .
505. GLANDA TIROIDA - BASEDOW (boala a lui ) SAU
GU~A EXOFTAlMICA : 240 .
506. GLANDA TIROIDA - GU~A , ; : 241
507. GLANDA TIROIDA- GU~A EXOlFTALMICA
Vezi: GLANDA TIROIDA, BASEDOW BOALA A LUI.: ~.. 242
Marele Diefionar al Bolllor ~I Afeqlunilor Cauzele subtile ale imholnavirii 29
508. GLANDA TIROIDA - HIPERTJ ROIDIE 242
509. GLANDA TIROIDA ....;.;. HIPOTIROID1E 242
510. GLANDA TIROIDA - TIROIDITA 243
511. GLAUCOM Vezi: OCHI - GLAUCOM 243
512. GLEZNE Vezi i: ARTICULATJI : 243
513. GLOB OCULAR Vezi: OCHI [IN GENERAL] 245 .
514. GLOBULE SANGUINE vezi: SANGE ; 245
515. GONADE Yezi i: OVARE, TESTICULE 245
516. GRASIME, OBEZITATE vezi si: GREUTATE [EXCES DE J 245
517. GREATA 51VARSATURI vezt i: SARCINA [AFECTIUNI ALE .. ] 246
518. GREUTATE (exces de ) Vezi sl: GRASIME 247
519. GRIPA vezi i: CREIER -ENCEFALITA. STRANUT, FEBRA,
MU$CHI, RESPIRATIE, REP/RATtE [BOLl DE...J, CAP [DURERE DE ..J 249
GRIPA AVIARA Vezi i: GRIPA 250
GRIPA SPANIOLA Vezi: CREIER - ENCEFALITA 250
GURA (In general) Vezi si: GINGII ; 250
GURA (afecttuni ale gurii ...) Vezi si: CANCER LA GURA.
$ANCRU [iN GENERALJ, HERPES [ BUCALJ 251
524. GURA - AFTA 252
525. GURA - HALENA [respiratie urat mirositoare ) SAU HAUTOlA
Vezi si: GINGI/- GINGIVITA, GAT [DURERE DE ..l. NAS [AFECTIUNI ALE } 253
526; GURA - CERUl GURII, PALAT 254
527. GU~A vezi: GLANDA TIROIDA - GU$A : 254 '.
528. GUST (tulburarl ale gustului) vezi si: GAT, LlMBA, NAS 254
529. GUTA Vezi i:ACIDOzA, CALCULI RENALI 254
530. H.T.A (hipertensiune arterlala)
vezi: TENSIUNE ARTERIALA - HIPERTENSIUNE 256
531. HALENA vezi: GURA -HALENA ( RESPIRATIE URAT MIROSITOARE) 256.
532. HALUCINATII Vezi si: ALCOOLlSM, DEPENDENT A , DROGURi 256
533.. HA~I~ (consum de ) Vezi: DROGURI 257
534. HEMATOM Vezi: SANGE - HEMATOM : 257
535. HEMATURIE vezi: SANGE- HEMATURIE.. ;.; 257
536. HEMIPlEGIEVezi: CREIER - HEMIPLEGIE 257
537. HEMORAGIE CEREBRALA vezi: CREIER....;. ACCIDENT
. VASCULAR CEREBRAL [A. V.C.J 257
520.
,
c .
521.
. 522.
,
523
:~.
Ii
1" ,,.
s.
1 1 ! 1 1 1 , 1 , 1 1 , 1 .. ..-;. _
__ _. 1 , I 1 1 l'! 1 I i ~ ! i
30
"':\
Jacques Martel
538. HEMOROIZI vez! i: ANUS, SARCINA, INFLAMATIE,
INTESTlNE- CONSTIPATIE, SANGE / SANGERARI / VARICE,
TENSIUN~ ARTERIALA - HIPERTENSIUNE 257
539. HEMORAGIE Vezi: SANGE - HEMORAGIE ....................................................... 258
540. HEPATITA vezi: FlCAT - HEPATITA : ~ 258
541. HERNIE :........................................... :............... 258
542. HERNIE DE DISCVel; si: SPATE [DURERE Df.;.j, LUXATIE ; 259
543. HEROINA(consum de ) vezi: DROGURI ; 260
544. HERPES( in general, bucal, labial) Vel; si: GURA : 260
545. HERPESGENITAL SAU HERPESVAGINAL vezi si: PIELE - MANcARIME,
VAGIN - VAGINITA ~.. 261
546. HIDROFOBIE vezi: TURBARE .. 262
547. HIGROMA Vezi: BURS/TA, GENUNCHI [DURERE DE...} 262
548. HIPERACTIVITATEVel; ~;; AGITATIE ~.: : 262
549. HIPERCOLESTEROlEMIE Vezi: SANGE - COlESTEROl 263
550. HIPEREMOTIVITATE vezi: EMOT/VITATE 263
551. HIPERGlICEMIE vezt: SANGE - DIABET 263 .
552. HIPERMETROPIE vezi: OCHI- HIPERMETROP/E 263
553. HIPEROREXIEvezi: BULlMIE 263
554. HIPERSALIVATIEvezi: SALIVA - HIPER $1 HIPOSALIVATIE.. .. L 263
555. HIPERSOMNIE vezi: NARCOLEPSIE : .................... 263
556. HIPERTENSIUNE vezi: TENSIUNE ARTERIALA - HIPERTENSIUNE ; : : 263
557. HIPERTERMIE vezi: FEBRA : .. : : : 263
558. HIPERTIROIDIE vezi: GLANDA TIROIDA - HIPERT/~OIDIE :'~ 263
SSg. HIPERTROFIE : ; ~........ ;.:.. 263
560. HIPERVENTILATIE (supraoxigenare) Vel; $;: ACIDOzA,
, ANXIETATE, FEBRA ~ ; ;.................................. ~ , 264
561. HIPOACUZIE vezi: URECHI-SURD/TATE 264
562. HIPOCONDRIE (IPOHONDRIA) Vel; si: AGORAFOBIE,
ANXIETATE, DEPRESIE : ; 264
563. HIPOGLICEMIE vezi: SANGE - HIPOGLICEMIE : ; .. ; .. : 265 .
564. HIPOFlzA vezi: GLANDA PITUITARA ; ; 265
565. HIPOSALIVATIE vezi: SALlVA- HIPER $1 H/POSALIVATIE : ; 265
566. HIPOTENSIUNE veri: TENSIUNE ARTER/ALA - HIPOTENSIUNE : 265
567. HIPOTIROIDIE vezt: GLANDA TIROIDA - HIPOTIROIDIE 265
568. HISTEROPTOZAvezi: PROLAPS 265
569.'
570.
571.
f l
572.
573
I~
~i
574.
~
~
575
~~
576.
;i
~i
.l
577 ~
:.;
~
578.
579
580.
581.
582.
583.
584.
585.
586.
587.
588.
":-,
S8g.
,~
590.
591.
592.
593
594.
595.
596.
597.
598.
599
Marele Dietianar al801ll0r ~i Afeetlunllor. Cauzelesubtile ale imbolndvirll 31
HODGKIN (boala lui ...) Vel; 5;: CANCERAL GANGLIONILOR
[ A SISTEMULUI LlMFATIC],SANGE - LEUCOPENIE 265
HOlERA vezi: INTESTINE - DIAREE.. 265
HOMOSEXUAlITE ; 266
HUNTINGTON vezi: eREIER.- HUNTINGTON [BOALA A LUI ] 266
ICTER(GAlBINAREA) vezi $;: FICAT[AFECTIUNI ALE LSANGE/
[AFECTIUNI ALE. ..] / CIRCULATIE SANGUINA ~ 267
ILEITA(BOALA lUI CROHN) vezi: INTESTINE - CROHN [BOALA A tUl ] ?67
INELARVezi: DEGETE- INELAR ~ 267
IMPACIENTA Vel; 5i: FRIGIDITATE,'NERVOZ/TATE,
SANGE - HIPOGL/CEMIE : 267
IMPOTENTA vest 5i: ANGOASA, ANXIETATE, FRICA : 268 .
INCONTINENTA ( fecale, urinar) veti ~i; VEZ/CA lAFECTIUNI ALE...}. 269
INCONTINENTA LACOPII- vezi: PIP/IN PAT 271
INDEX vezi: DEGETE- INDEX 271
INDIGESTIE Vezi si: OTRAVIRE f PRIN MANCARE},
DURERE DE BURTA GREATA, SALMONELA ~.271
INFARCT(iN GENERAL): .. : ; 272
INFARCT(cerebral) Vezi: CREIER- ACCIDENT
VASCULAIRE CEREBRALfA. v.c.] ; 272
INFARCT( de miocard) vezi: INIMA., - INFARCT [ DE MIOCARD] 272
INFECTII (in general) vezi si: ANEXA III, DURERE, FEBRA-
INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR 272
INFECTII URINARE vezi: URINA[INFECTII URINAREj : 273
INFECTII VAGINAlE vezi: VAGIN - VAG/NITA ; 273
INFECTII VIRAlE Vezi: INFECTII [iN GENERA'L] :.273
INFlAMATIA vezi 5i: ANEXA III .. : 273
INIMA., (in general) vezi si: SANGE 274
INIMA., - ANGINA PECTORALA,ANGOR vezi: ANGINA PECTORALA 275
INIMA.,,,,,;, ARITMIE CARDIACA : : 275
INIMA., (durere ) Vezi: GREATA : 276
INIMA., - INFARCT ( de miocard) vezi 5;: INFARCT [iN GENERAL] .. 276
INIMA., - MIOCARDITA ; 278
INIMA., - PERICARDITA; 278
INIMA., - PROBlEME CARDIACE : ~ : 279
INIMA., - TAHICARDIE vezt: INIMA., - ARITMIE CARDIACA 279
INIMA., - TROMBOzA CORONARIANA 279
~ '! I , , 11' , 1J 't 1 r ' .- ! ~ 1 ,
1 I I 1 1
32
"I.\,
Jacques Martel
600. INSOLATIE vezi $i: ACCIDENT. CA~DURA, PIELE : , ; . 280
601. INSOMNIE ................................................................................................ ~......... 281
602 .. INSUFICIENTA.CARDIACA Vezi: INIMAt. [PROBLEME CARDIACE} 282
603 ... INTESTINE (afectiuni ale ) vezi $;: CANCER COLON. I
LA INTESTIN I COLITA I ;.~ .. ;..'.: .: , 282
604. INTESTINE {cancer la, ..}Vezi: CANCE_RLA INTESTINE ; , ......... 282 .
605~; INTESTINE 7"" COLICA veri si: GAZE ........ ~...................... ,~ :
28
3
606. INTESTINE - COLITA [mucozitati] vezi si: INFLAMATIE,
INTESTINE.- COLQN , : ;.
28
3 .
607. INTESTINE - COLON [afectiunl ale ) Vel; i: CANCER DE COLON 284
608. INTESTINE - CONSTIPATIE Vezi i: CANCER LA. COLON; , ., ; 284
609. INTESTINE- CROHN (boala lui...)SAU ILEITAVezi si:
APENDICITA, INTESTINE - DIAREE ; ; 285
610. INTESTINE - DIAREE 286.
611. INTESTINE - DIVERTICUUTA .. .. 287
612. INTESTINE - DIZENTERIE veti i: INTESTINE- COLICI I DIAREE 288
613. INTESTINE - GASTRO-ENTERITA vezi i: STOMAC I
[AFECTIUNI ALE. ..) I GASTRITA, INTESTINE ~. DJIIREE, GREATA 288
614. INTESTINE - RECT Vezi i: ANUS ~ ; , 289
615." INTESTINE -:-:-TENIA , , , ; ; 290
61.6. INTESTIN SUBTIRE (afecttunl ale ) vezi ~i: INTESTINE - COLlTA. 290
61]. INTESTIN SUBTIRE _;..RECTOCOllTA HEMORAGICA
vezi i: INTESTINE - COLlTA , ;.. ; , .. ; .. .. .. : 29
1
618. INTOLERANTA LA GLUTEN ; ,.. ,:.: ~:: 291
619~ INTOXICATIE Vezi: OTRAVIRE [ PRINMANCARE]., .. ; 292
620 .. INTRERUPERE VOLUNTARA A SARCINII Vezi;.NA5.TERE - AVORT.. 295
621. ISTERIE Vel; si: LE~/N, NERVI. [Cl{lzA DE...l. NEVROz)., 292
622. TMBATRANIRE(afectiuni legate de ) ;.. ; : 293
623. TMBATRANIRE PATOLOGICA vezi: SENILITATE , , .. ;, 293
624. TNDOIALA ; 293
625. INCHEIETURA vezt: ARTICULATII ; : .. :.. .. 294
626. INCHEIETURA MAINII Vel; $i: ARTICULATII : 294.
627. INCHEIETURA MAINII - SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN 294
628. TNGALBENIRE vezi: ICTER , ,., , ; 295
629. KAPOSI (sarcomullui ) vezi si: SIDA , ;., ; ~ 296
630. KILLIAN (polip allui...) Vezi: NA$ - KILLIAN [POUP AL LUI } 296
631. LABII Vezi: VULVA , , ;~.. 297
.... - -----------------"., ,',"
Marele DIefIonar al Bolllor ~1Afeefiunilor - Cauzele subtile ale imbolnovirii
33
632. LABIRINTITA vezi: CREIER 7"" ECHILIBRU [PIERDERE. ..} 297
633. LACRIMI'Vez;: PLANS : ; 297
634. LARINGE vezi: GAT - LARINGE , ,; , ; 297
635 .. LARINGITA vezi: GAT - LARINGITA ~ ~ 297
636. LARINGE (cancer la ) vezl: CANCER LA LA RINGE ~ , 297 .
637. LENE , ~ ; 297
638. LEPRA vezi si: CRONICA [BOA LA I. NERVI, PIELE I(iN GENERAL) I
[AFECTIUNI ALE. ..} .. , ; 297
639 .. LESBIANA vezi: HOMOSEXUALITATE ; ~; 298
640. LESIN SAU PIERDEREA CUNO~TINTEI Vezi si: CREIER - SINCOPA, COMA 298
641. LEUCEMIE Vezi: SANGE - LEUCEMIE 298
642. LElJ COPENIE Vezi: SANGE - LEUCOPENIE : 298
643. LEUCOREEVezi si: CANDIDA, INFECTII, PIELE- MANCARIME,. . .
SALPINGITA 298 .
644. LEZIUNI. vezi: PIELE - LEZIUNI , 299'
645. L1GAMENTE vezi: ARTICULATII-ENTORSE : ; 299
646. LlMBA vezi ~i: GUST [TULBURARI DE. ..} 299
647. LlMBA (cancer la ) Vezi: CANCER LA LlMBA ; ; ; 300
648. LIM FA (afectluni limfatice)Vezi i: CANCER LA GANGLIONI
{ ... ASISTEMULUI LlMFATIC], GANGLION { ..; LlMFATIC},
INFECTII, INFLAMATfE, EDEM, SISTEM I{\/fUNITAR ~ i 300
649 .. LlMFATISM 300
650. LlMFOM vezi: HODGKIN [BOA LA A LU/..;j ; 300
651. LlPOM (in general) vezisi: CHIST : , ; , ; 300
652. L1TIAZA BIUARA vezt: CALCULI BILIARI , , , ; 301
653. L1TIAZA RENALA vezi: CALCULI RENALI ;: ; 301
654. LOCOMOTIE vezi: SISTEMLOCOMOTOR .. ; ; ; 301
655. LOMBAGO vezi: SPATE {DURERE DE. ..l: ZONA LOMBARA , ; 301
656. LOMBALGIE vezi: SPATE [DURERE DE } - ZONA LOMBARA .. ; 301
657. LORDOzA Vezi: COLOANA VERTEBRALA [DEVIATIE A; ..} - LORDOz)., 301
658. LSD (consum de, ..) vezi: DROGURI... ; , 301
659.' LUMBAGO vezt: SPATE [DURERE DE ]- ZONA LOMBARA 301
660. lUPUS vezi: PIELE - LUPUS; , : 301
661. LUPUS ERITEMATOS CRONIC vezi: PIELE - LUPUS~ 301
662. LUXATIE vezi si: ACCIDENT. FURIE, DURE_RE,OASE 301
663. MALABSORBTIE INTESTINALA Veli:INTE5.TlNE ; 303
664. MALARIA SAU PALUDI?MUL Vezi ~i: COMA, FEBRA, SANGELE.. 303
1 1 ;-r-l-T ". tit .~1 1 1 1 1 .1 T l! 1 J _
34
" , , ,
Jacques Martel
665. MALFORMATIE (iN GENERAL) (A INIMII) 303
666. MALFORMATII CONGENITALE .303
667. MAMELE Vezi: SANI : ; 303
668. MANIACO-DEPRESIE Vezi: PSIHOzA : ; ;;..303
669. MANIE Vez; ~i: ANGOAsA ANXIETATE 304
670. MARIJ UANA (CONSUM DE ) vezi: DROG 304
671. MASOCHISM vezi: SADOMASOCHISM : : 304
672. MASTITA Vezi: SAN-MASTITA: . .. 304
673. MASTOIDITA vezi ~i: FEBRA, INFLAMATIE, URECHf-OTITA : 304
674. MASTOzA vezi: SANI .~; .. 304
675. MAXILARE 304
676. MADUVA SPINARII Vel; si: SCLEROZA iN PLACI ; 305
677. MADUVA OSOAsA Vezi ~i:SANGE : : ; 306
678. MAINI (iN GENERAL) 306
679. MAINI (ARTROZA MAINILOR) - Vez;:ARTRITA : : 307
680. MAINI - BOALA LUI DUPUYTREN- vezi 5;: DEGETE 307
681. MANCARIME vezt: PIELE - MANcARIME : .. 307
682. MANCARIME A ANUSULUI vezi: ANUS - f'v'iANCARIME ANALA 307
683. MANCARIME VAGINALA vezi: VAGIN (iN GENERAL} 307
684. MATREATA Vezi ~i: pAR [AFECTIUNI ALE...] ; ~..; : ; 308
685. MEDIACALCOzA Vezi: ARTEROScLEROzA : 308
686. MEDICINA ;308
687. MELANCOLIE vezi si: ANGOASA, DEPRESIE, PSIHOzA, SUICID ,~~ 308
688. MELANOM Vel; :MELANOM MALlGN , : : 309
689. MEMORIE (DEFICITARA) vezi ~i: ALZHEIMER, AMNEZIE 309
690. MENIERE (BOALA LUI) Vel; ~i: ACUFENA, VERTfJ, SURDITATE ; 309
691. MENINGITA vezi: CRElER-MENINGITA 309
692. MENOPAUZA (DIFICULTATI ALE...) : 309
693. MENISC vezi: GENUNCHI {DURERE DE...) ~ ~ .. 31O
694. MENSTRUATIE-AMENOREE ..... ......310
695. MENSTRUATIE (DURERE MENSTRUALA) ' 310
696. MENSTRUATIE-METRORAGIE vezi si: FIBROM 310
697. MENSTRUATIE- SINDROM PREMENSTRUAL (SPM) vezi si: DURERE.. 311
698. MESCALINA (CONSUM DE ) Vezi: DROG 311
699. METABOLISM LENT vezi: GREUTATE (EXCES DE...) ; 311
700. METEORISM Vezi: GAZ ~ 311
701. METRORAGIE vezi: MENSTRUATIE-MENORAGIE.. ~ 311
..:.... " l ~ '!( If ':I 1" ~ !
Marele DiCfionar 01Bali/or 1;AfeCfiunilor - Couzele subtile ale imbolnovirii
3S
702. MIASTENIE Vezi: MU$CHI- MIASTENIE 311
703. MICOzA (.., pe pielea capului, fire de par $i unghii) Vezi: PAR- MICOZA 311
704. MICOzA (... la degetele de la picioare) SAU PICIOR DEATlET
Vezi: PICIOARE - MICOzA : 311
705. MIGRENE Vezi: CAP-MIGRENE ; ~ 311
706. MIJ LOCUL SPATELUI Vezi: SPATE 311
707. MIOCARDITA vezi: INIMAY - MIOCARDITA 311
708. MIOM UTERIN vezi: FIBROM $ICHIST 311
709. MIOPATIE Vezi: MU$CHI - MIOPATIE.. 311
710. MIOPIE Vezi: OCHI - MIOPIE 311
711. MIOZITA vezi: MU~CHI- MIOZITA , 311
712. MIROS vezi: NAS 311
713. MIROS CORPORAL$1TRANSPIRATIE vezt ~i:NAS 311
714. M.N.I. (MNONUCLEOZA INFECTIOASA) Vezi: SANGE-MONONUCLEOZA 312
715. MOARTE vezi si: AGORAFOBIE, ANXIETATE, EUTANASIE 312
716. MOARTEA SUBITA A NOU-NASCUTULUI 313
717. MONGOLISM SAU TRISOMIE 21SAUSINDROM DOWN 313
718. MONONUCLEOZA Vezi: SANGE-MONONUCLEOZA INFECTIOASA 313
719. MUCOVISCIDOzA SAU FIBROzA CHISTICAVezi ~i: PANCREAS; PLAMA,NI.. 313
720. MUCOZITATI ALE COLONULUI Vezi: INTESTINE-COLITA ; 313
721. MU$CHI (TNGENERAL) , 313
722. MUSCHI- CONVULSIJ Vezi si: CREIER-EPILEPSI.. ; 314
723 MU$CHI-DISTROFIE MUSCULARA .. 314
724. MU$CHI - FIBROMATOZA 314
725 MU$CHI - MIASTENIE 315
726. MU$CHI- MIOPATIE 315
727. MUSCH! - MIOZITA 315
728. MU$CHI - TETANOS vezi si: MU~CHI- TRISMUS 316
729. MUSCHI - TRISMUS vel; si: MU$CHI- TETANOS 316
730. NANISM- GIGANTISM Vezi ~i: OASE - ACROMEGALIE 317
731. NARCOLEPSIE- BOALASOMNULUI Vel; sl: COMA
LE$IN, INSOMNIE, SOMNOLENTA 318
t 732. NAS (In general) Vezi ~i: MIROS CORPORAL.. 318
733 NAS [afectluni ale ) ' 319
734. NAS CARECURGETNGAT : 321
735. NAS (congestie) Vezi: CONGESTIE 321
736. NAS - KILLIAN (pollp allui...) Vezi si: TUMORA ., 321
I
I
I ;
1
-. . r-r--'J - II 1 11111 1 ; ! - , ; :; 1
36
737.
738.
739
740.
741.
742:
743.
744
745
746e .
747
748~
749._
750.
751.
752.
753
754;
755
756.
757
758.
l ]
759
1:1
760.
I 761.
!
~ . j
762.
,I
~ 'i
763. : ': :
'iii
764.
''I''
u
iii
765.
:1' 766.
i I
f
767.
768. ,
,I
769.
'J I
770.
;1:1
~ il!
-'. 1
II
. ,
,'!
\\
Jacques Martel
NAS {sa. ngerari ). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . : . . . . . . . . . . ; : 321 .
NAS . ---: - SI. NUZITA ; : . . . . 322
NAS [stranu t] Vezi: STRANUT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . -. . . . . . . . . 322
NAS (sf orait) Vezi: . SFORAIT , ;. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . : . . . ; 322
NA~ TERE (f elu lin care s-a petrecu t nasterea mea, ca ~ icopiL)
vezi ~i:NASTERE (co mama) ......................... : .................. : ........................... 323
NA!}TEREA. PREMATU RA : . . -. . . . . . . . . . . . . . . . . . . : . , . - ; 326
NEBUNIE Vezi ~ i: PSIHOzA . . . . . . . . . . . . . . . . . ;. . . . . . . . , , ~. ; 326
NEFRITA vezi: RINICHI- NEFRITA............................. ; : ............................... 327
NEF. RITACRONICA vezi: BRIGHT [B_OALAA LUI J . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 327
NEFROPATIE Vezi: RINICHI-.NEFRITA :............................................. 327
NELlNI~ TE . - 327
NEMUlTUMIRE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ;. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ; . . ::327
NERVI (in general) . . . , . - 327
NERVI (criza de . . . ) veti ~;: ISTERIE, NEVROZA.............................................. 328
NERVI - NEVRALGIEVezi 5i: DURERE....................................................... 328
NERVI - NEVRITA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ;. ; 329
NERV OPTIC Vezi: NERVI - NEVRITA .............................................................. 329
NERVULSCIATIC vezi si: DURERE, SPATE/ [AFECTIUNI ALE ...J /
ZONA LOMBARA, PlqOARE / [iN GENERAL} / [AFECTJUNI ALE..~J......... _..~.... 329
NERVOZITATE ,. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ; 330
NEURASTENIA vez! ~i: BURNOUT, DEPRESIE,OBOSEALA [iN GENERAL} : ........ 331..
NEUROPATIE vezt: SISTEM NERVOS........... ; : ; ; .... 331
NEVOIE (in general) vezi: DEPENDENTA : : :': 331 .
NEVRALGIE vezi: NERVI - NEVRALGIE 331
NEVRITA Yezi: NERVI - NEVRITA ............. , ................................................. 331
NEVROzA Vel; ~i: ANGOASA, ISTERIE, OBSESIE 331
NISTAGMUS vezt: OCHI:- NISTAGMUS : 332
NODUlL . - . : 332
NOSTAlGIE Vezi ~i: MELANCOLIE ;.................................................. ' .333
OASE (in general) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . : . . 334
OASE (af ectiu nl ale ) ;. . . . . . . . . . . . . . . . . . : . . . -. . . . . . . . . . . . 334
OASE - ACROMEGAlIE ; : . . 335
OASE [boala a oaselor} vezi: ANEXA IV : .......... ; 335
OASE (cancer la ) Vezi ~ i: CANCER [iN GENERAL] . , 335
OASE (cancer la oase . . . ) - SARCOMUL LUI EWING
Vel; ~;: CANCER[iN GENERAL} : 336 .
Marele Dlet/onar a/Bolilor ~I A/ecfiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii 37
771. OASE - DIFORMITATE : : 336
772... OASE - DISLOCARE ;. . . . ~ 336
773. OASE --: ' FRACTURA (. . osoasa) vezi si: SPATE - FRACTURI
ALE VERTEBRELOR................................................................................ ~..'.... 337 .
774. . OASE -. OSTEOMIElITA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . '. . . . . ;. . . . . . 337
775. OASE - OSTEOPOROzA ;. ; 338
776. OBEZITATE Yeti: GREUTATE [EXCESDE l 339
m. OBICEIURI vezi: DEPENDENTA ......................................... ~ ; 339
778. OBOSEALA (in general): . . . . . . . . ; ;. . . . . . 339
779. OBOSEALA CRONIC. ~ . (slndrornu l de ) SAU ENCEFALOMIELITA _
MIALGI(: A vezi ~;; CRONICA [BOALA j, FIBROMIALGIE ' 339 .
780. OBRAZ (a-~ i roade interioru l obrazu lu i. . . ) vezi: GURA [AFECTIUNI ALL.} 340
781. OBSESIE ,. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 340
782. OCHI vezi: OCHI [iN GENERALj ; 341
783. OCHI (iN GENERAL) 341
784. OCHI (af ectlu ni ale ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - ;. . . . . . , . ,. . . . . . . . . . . . . . . . . ; . - 342
785. OCHI (af ectiu nt ale copiilor) ; : . . . . . . . . . . . . . . 344
786. OCHI- ASTIGMATISM . . -. . . . . . . . . . . . . . ,. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ' . . 344
787. QCHI - CATARACTA ;. . ,. . . . . . . : . ; ; ; : , ~.. -. . . . . . . . 345
788~ OCHI- CEARCANE . ; ; ;. . . . . . . . . . . . ; 346.
789. OCHI --: ' CHERATITA Vezi sl: INFLAMATIE, ULCER 346
790. OCHI - COMOTIA RETINIANA Vel; $;: CREIER....;_COMOTIE ~ ~ ; 346
791. OCHI - CONJ UNCTIVITA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ;. ;. . ;,. . . ~ : . . . . . ; ~. . . . . . . . . . . . . . . . . . ; 346
792. OCHI - DALTONISM (non-perceperea cu lorilor) 347
793. OCHI - DEZLlPIREA DE RETINA ;. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 348
794. OCHI- DEGENERESCENTA RETINIANA (rnacu lare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 348
795, OCHI - GLAUCOM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 349
796. OCHI- HIPERMETROPIE ~ I PREZBITISM 349
797. OCHI~ MIOPIE 350
798; OCHI- NISTAGM. US . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . : ; 351
799. OCHI -: - ORBIRE ; ;. . . . . . . . . . . . . . . 352 ' .
Boo. OCHI. - PTERIGION ;. . . . . . . . . . . . . . . 353
801. OCHI - P: UPILE : 353
802. OCHI - RETINITA PIGMENTARA SAU RETINOPATIA PIGMENTARA ;. . . . . . . . . 354
803. OCHI- STRABISM (in general) 354
804. OCHI - STRABISM COI\j VERGENT 354
805. OCHI - STRABISM DIVERGENT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ; 355
.... l11 1 1 J ., J l' """1'1' 1 l 1-1 -, ~ 1 ~ 11 I I 1 ~ rr--.--.-. .. -. . "'1 . . , ""'-' I ~ t 1 1 _
38 JacquesMartel
806. OCHI USCATI Vezi: OCHI [AFECTIUNI ALE ] : 356
807. OMBILIC (BURIC) 356
808. OMBILICALA (HERNIE ) vezi si: HERNIE : .. : : 356
809. OMOPLAT 356
810. OMUCIDERE .357
811. OPIUM (consum de ) Vezi: DROGURI .. 357
812. OPRESIUNE ..357
813. OPRESIUNE PUlMONARA ...-..357
814. OREION Vezi ~i: GLANDE SALIVARE, INFECT II (iN GENERAL],
BOLILE COPILARIEI 358
815. ORGANE GENITAlE vezl: GENITALE {ORGANE...] : 358
816. ORGElET Vezi $i: FURUNCUL.. : 358
817. ORHITA Vezi: TESTICULE (iN GENERAL] 359
818. OTITA vezi: URECHI - OTlTA. 359
819. OTRAVIRE ( prin allmentatie] 359
820. OVARE (in general) vezi $i: FEMININE {AFECTIUNI...] 359
821. OVARE [afectiuni ale ovarelor } : 359
822. PALAT Vezi: GURA - PALAT 361
823. PAlPITATIi Vezi: INIMA'f - ARITMIE CARDIACA : . ;.361
824. PALUDISM Vezi: MALARIE 361
825. PANARITIU 361
826. PANCREASVel; si: SANGE / DIABET / HIPOGLlCEMIE.. 361
827. PANCREAS- PANCREATITA vezi $;: ANEXA 111 ;': 363
828. PANICA (atacde ) vezi: FRICA : 363
829. PARALIZIE(in general} 363
830. PARALIZIECEREBRALAvezt: CREIER - PARALlZIE CEREBRALA : 364
831. PARALIZIE INFANTILA vezl: POLIOM/ELlTA 364
832. PARANOIA vezi: PS/HOzA- PARANO/A. 364
833. PARKINSON (boala a lui. ..) vezi: CREIER - PARKINSON [BOALA A LUI...] 364
834. PAROTIDE vezl: GLANDELE SALIVARE : 364
835. PARTEADREAPTA vezi: MASCULIN {PR/NC/PIU ] 364
836. PARTEASTANGA vezt: FEMININ {PRINCIPIU ] 365
837. PAR (In general) : 365
838. PAR (boli de ) ; : 365
839. PAR - CAlVITIE 366
840. PARGRIZONAT ~ 367
841. PAR - PELADA 368
Marele Dict/anar 01Bolitor ~lAfecfiunilor - Cauzelesubtile ale imbaln6virll
39
842. PAR {pierderea }Vezi: PAR - CALV/TIE 369
843. PAR DE PE CORP Vezi si: PARUL CAPULUI {PIERDEREA. ..j 369
844. PAR- PECINGINE vezl: PAR {PIERDEREA. ..] / CALV/TIE / PELADA 369
845. PEDICULOZAvezi: PADUCHI 370
846. PEDICULOzA PUBIANA vezi ~;: VENERICE (BOU ) 370
847. PELADAvezi: PAR - PELADA , 370
848. PELVISVezi si: BAZ/N, $OLDURI.. 370
849. PENIS(afectlunl ale ) 370
850. PERETE(ANATOMIC) 371
851. PERICARDITAvezi: INIMA'f - PER/CARDITA 371
852. PERITONITA Vezi ~i: APENDICITA 371
853. PERONEU vezi: PIc/OR - PARTEA INFERIOARA 372
854. PETERO~II vezi: PIELE {AFECT/UNI ALE ] : 372
855. PETEDEVIN Vezi: PIELE - PETE DE VIN : 372
856. PICIOARE(in general) ~ 372 ..
857. PICIOARE[afectiunl ale) 372 .
858. PICIOARE - GAMBE (in general) Vel; ~i: SISTEM LOCOMOTOR 374
859. PICIOARE- GAMBE [afectluni ale ) : 374
860. PICIOARE- GAMBE - PARTEAINFERIOARA{PULPAl .. 375
861'. PICIOARE- PARTEASUPERIOARA(COAPSE)
Vel; ~i: COAPSE (iN GENERAL] 376
862. PICIOARE- VARICE Vezi: SANGE - VA RICE : 377
863. PICIOR DEATLET vezi: PICIOARE- MICOzA 377
864. PICIOARE- BATATURI, DURILLON vezi ~i:PIELE - CALOZITATE 377
865. PICIOARE - MICOzA (... intre degetele de la picioare)
SAU PICIOR DEATlET vezi $i: PIELE / (iN GENERAL] / [AFECT/UNI ALL.],
SISTEM IMUNITAR ; 378
866. PICIOR- SPINA CAlCANEANA Vezi ~i: CAlCAI. 378
867. PICIOARE- VERUCI PLANTARE vezi si: PICIOARE - DURILLON ; 378
868. PIElE (in general) 379
869. PIElE [afectiuni ale } 380
870. PIElE - ACNEE vezi si: PIELE / CO$URI / PUNCTENEGRE, FATA 382
871. PIELE- ACNEE ROZACEESAU CUPEROZA
Vezi ~i: PIELE / CO$URI / PUNCTE NEGRE, FATA 383
PIElE - ACROCHERATOZAVezi ~i: PIELE- ACRODERMATITA 384
PIElE - ACRODERMATITA 384
PIELE- ALBINISM Vezi ~i: PIElE - VITILIGO 384
j:
i
r :
I;
l~
I:
I~
I
I!
I:
I
I'
I:
I;
I:
t
I
i
1
i
!
I;
I;
i;
872.
I
r. 873.
t
874.
~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ..- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - -
"."\
40 Jacques Martel
875. PIElE - ANTRAX Vez; sl: PIELE- FURUNCULI ........ : .................................... 385
876: PIElE - BA~ICI..................................................................... : 385
877. PIElE - CAlOZITATE Vezi i: Plc/OARE - DURILLON $1 BATATURI ........... 386
878. PIElE- CICATRICE...................................................................................... 386 .
879. PIELE- CO~URI vezi si: HERPES / { ... iN GENERAL, ... BUCAL},
PIELE - ACNEE ....................................................................................... 387
880. PIElE - CRAPATURI................................................................................... 387
PIELE- DEGERATURI Vezi si: FRIG [iNGHET ] ............................................ 388 . 881.
882. PIELE- DERMATITA 388
883. PIElE - DERMATITA SEBOREICA 389
PIElE ECZEMA :.389 884. - .
885. PIELE- EPIDERMITA Vezi i: ANEXA III, HERPES, PIELE 391
886. PIElE - ERUPTIE( de cosurl) Vezi i: PIELE - MANcARIME 391
887. PIELE- FURUNCULI vezi si: INFLAMATIE 392
888. PIElE - FURUNCULI VAGINALI 392
889. PIELE- SCABIE (RAIE ) ; 393
890. PIELE-IMPETIGO ; .393
891. PIElE - KERATOzA Vezi i: PIELE - ACROKERATOzA,
PICIOARE / DURILLON / BATATURI 393
892. PIElE -lEUCODERMIE Vezi i: CICATRICE, PIELE-
ALBINISM / VITILIGO ; ................... 394
893-. PIElE - LlPOM ,~ ; 394
894. PIElE - lUPUS (eritematos cronic) : .; 395
PIELE- MANCARIME vezl i: PIELE - ERUPTIE { ..: CO$URI} 395 895.
896. PIElE - MANCARIME IN ZONA ANUSULUI Vezi: ANUS - MANCARIME 396
897. PIELE- MElANOM MALIGN ~ 396
898. PIElE - PETEDEVIN, ANGIOM MATUR SAU PLAN : 397
899. PIElE - PSORIAZIS .; .,..................... 398
900. PlflE - PUNCTE NEGRE vezi i: FATA. 399
901. PIElE - SClERODERMIE Vel; i: SISTEM IMUNITAR 399
902. PIElE - URTICARIE ~ 399
903. PIELE- VARICELA vezi sl: BOLILE COPILARIEI- VARICELA : 400
904. PIElE - VANATAI ; 401
905. PIElE - VERGETURI : : : 401
g06. PIELE- VERUCI, NEGI (in general) Vezi i: TUMORI ;402
907. PIELE- VERUCI PLANTARE vezt: PICIOARE - VERUCI PLANTARE ; 403
g08. PIElE - VITILIGO 403
~ .-rl ~ J J 1
; I : ;- ~ l 1
r
L
I'
I
I ~
Morele Dlet/onar aJ801ll0r i A/eCfiunilor - Cauzele subtile ale imbolnovirif
47
909 PIElEA CAPULUI Vezi: PAR - PIELE - MANCARIME, MATREATA 404
910.
911.
912.
913
PIEPT 404
PIEPT(angina la ) vezi: ANGINA PECTORALA ~ 404
PIERDEREACUNO~TINTEI Vezi: LE$IN 404
PIERDEREAPOFTEI DE MANCARE vezi: POFTA DE MANCARE
{PIERDEREA ] 404
PIETRELA FICAT Vezi: CALCULI BILIARI 404 914.
915 PIETRELA RINICHI Vezi: CALCULI RENALI , 404
916. PINEAlA vezi: GLANDA P/NEALA 404
917 PIOREE(gingivita expulslva) vezi: GINGII [AFECT/UNI ALE j. 405
918. PIPIIN PAT Vel; i: INCONTINENT A [. .. FECALA, URINARA} 405
919 PIREXIEvezi: FEBRA : 405
920. PITUITARA Vezi: GLANDA PITU/TARA 405
921. PLAGA vezi: ACCIDENT 405
922. PLAMANI (in general) Vezi si: BRON$II e 405
923 PlAMANI [afectiunl ale...) Vez; si: ASTM, BRON$II - BRON$ITA, SCLEROzA .. 406
924 PlAMANI- BOAlA lEGIONARllOR 407
925 PLAMANI (cancer la ) Vezi:CANCER LA PLAMANI 407
926. PlAMANI- CONGESTIE vezt: CONGEST/E : 407
92Z PLAMANI- EMFIZEM PULMONAR , 407
928. PLAMANI - PNEUMONIE ~I PlEUREZIE 408
929 PLANS : 409.
930. PlEOAPE (in general) vezi ;: TRA5ATURI 410
931. PLEOAPE(dipit al...) 410
932. PlEUREZIE vezt: PLAMANI- PNEUMONIE 51 PLEUREZIE 411
933 PlEURITA Yeti: PLAMANI- PNEUMONIE 51 PLEUREZIE 411
934 PLICTISEALAvezl si: DEPRESIE, MELANCOLJE 411
935 PlOMBA vezi: DINT! - CARIE DENTARA 411
936.. PNEUMONIE Vezi: PLAMANI- PNEUMONIE SI PLEUREZIE ; 411
937. PNEUMOPATIE vezi: CONGEST IE 411
938. POINT DE COTE SAU DUREREIRADIANTA 411
939 POUARTRITA CRONICA EVOlUTIVA
t Vez;: ARTRITA - POLIARTRITA REUMATOIDA 411
940. POLIOMIELITA 411
941. POLIOREXIEVezi: BULIMIE 412
942. POllPI 412
943. PRESIUNEARTERIALASAU SANGUINA Vezi: TEN5/UNE ARTERIALA 412
i l
II,
I:i
,I
'j : ~
U
:'1 '
:1 ,:
'{
.... -.. ... -', t 1 -, 'I 'I ~ I I I I I I I I I I I i . . . _ . . . . 1 ." :r 1 ., , : '
42
. . . .\
Jacques Martel
i
II
'I
.i
944. PREZBITISM Vezi: OCHI- HIPERMETROPIE 51 PREZBITISM ............................. 412
945. PRINCIPIU L MASCU LIN Vezi si: FEMININ .. 413
946. PROBLEME CARDIACE Vezi: INIMA., - PROBLEME CARD/ACE ; 413 .
947. PROBLEME LEGATE DE PALPITATII vezi: INIMA., - ARITMIE CARDIACA 413
948. PROLAPSU L (coborarea unui organ) vezi ~i: PROSTATA {COBORARE DE. ..} ..... 413
949. PROSTATA (i n general ) ; 413
950. PROSTATA (afecti uni al e ) ;. 414
951. PROSTATA (coborare ) Vezi ~i :PROLAPS 415
952. PRPSTATA - PROSTATITA vezi si: ANEXA III, INFECT/E, INFLAMATIE 415
953. PRU RIT Vezi: PIELE - MANCAR/ME ~ ;.. 415
954. PSIHOSOMATICA (boal ~L.) Vezi: BOALA PSIHOSOMATICA 415
955. PSIHOZA (i n general ) : ., 416
956. PSIHOZA- PARANOIA 417 .
957. PSIHOzA - SCHIZOFRENIE : , 417
958. PSORIASIS Vezi: PIELE - PSORIASIS , .. 419
959. PU BIANA (pi l ozi tate) 41 9
960. PU BIS (osul ...) vezi si: ACClDEN~ OASE - FRACTUR/ { OSOASE},
TENDOANE ; . :. 419
961. PU LS (anomal i i al e ) Vezi: IN/MA., ARITMIE CARDIACA ; .. 419
962. PU NCTE NEGRE vezi: PIELE - PUNCTE NEGRE 419
963. RAHITISM : .-.., .: ; 420 .
964.
965.
966.
RANA Vezi: ACCIDEN~ TAIETURA 420
RANCHIU NA , .. ..420
. ~
RAYNAU D (boal a a l uL.) vezi st: SANGE - CIRCULATIE SANGUINA 420
967. RACEALA - RINITA Vezi si: ALERGIE - FEBRA FANULUI 421
968. RAGU ~EALA Vezi ~i: AFONIE 422
969. RAGU ~EALA Vezi: GAT - RAGU$EALA 423
970. RAU DE AER Vezi:RAU DE MARE ; ; .. 423
971. RAU DE ALTITU DINE Vezi:RAUDE MUNTE.. : :423
972. RAU DE CAP Vez;:CAP ; 423
973. RAU DE CALATORIE Vezi:RAU DE TRANSPORT 423
974. RAU DE GAT Vezi:GAT- FARINGITA 423
975. RAU DE INIMA Vezi:GRETURI 423
976. RAU DE MU NTE vezi ~i : APETI~ BALONARI, GRETURI, AMETELJ 423
977. RAU DE MARE - Vez; si: RAU DE TRANSPORT 423
978. RAU DE MA~INA Vezi :RAU DE MARE 424
,I
:!
.~!
43
Mare/e Dictianar 01Boli/or 5; Afecfiunllor - Cauzele subtile ale fmbolnavirii
979. RAU DE TRANSPORT - vezi ~i: ANXIETATE, RAU DE MARE;
GRETURI, AMETELI 424
g80. RAU DE SPATE Vezi: SPATE TN GENERAL 424
981. RAU DE STOMAC Vezi i: INTESTINE ~ 424
982. RAU TATE vezi sl: DREPTATE(EU AM ) 425
983. RAGAIT, ERU CTATIE Vezi: ERUCTATIE 425
g84. RECT Vezi: INTESTINE- RECT 425
985 REGRETE 425
986. RESPIRATIE {i n general ) 425
987. RESPIRATIE {afecti uni de ) vezt: ASTM, GAT rAFECTIUNI ALE l.
MOARTE SUBITA A NOU-NASCUTULUI, PLAMANI {AFECTIUNI ALE...} 425
g88. RESPIRATIE - ASFIXIE vezisl: ASTM, RESPIRATIE rAFECTIUNI DE. ..} 426
98g. RESPIRATIE - SU FOCARE 427
990. RESPIRATIE -TRAHEITA 427
991. RETENTIA APEI vez! $;; EDEM 427
992. RETINITA PIGMENTARA Vezi: OCHI- RET/NITA PIGMENTARA 428
993 RETINOPATIE PIGMENTARA vezi: OCHI- RET/NITA PIGMENTARA 428
994 RETRAGEREA TN SINE ~ :.. 428
995 REU MATISM Vezi st: ARTRITA - POLlARTRfTA REUMATOIDA,
ARTICULAT/f, INFLAMATII : 428
996. RIDU RI i 429
997. RIGIDITATE ( arti culata, muscul ara] 430
998. RINICHI (probl eme renal e) Vezi sl: CALCULI /
[iN GENERAL] / RENALI, FRICA 430
999. RINICHI - ANU RIE Vezi si: RINICHI [PROBLEME RENALE] 432
1000. RINICHI- NEFRITA Vezi i: FURIE, INFLAMATlE, FRICA 432
1001. RINICHI - PIETRE LA RINICHI Vez;:CALCULI RENAL! 433
1002. RINICHI (durere i n zona ) (l umbago) vezi: SPATE / [DURERI DE. ..l / ZONA
fNFERIOARA 433 .
1003. RINITA Vezi: RACEALA { CREIER} 433
1004 RINOFARINGITAVezi : GAT - FARINGITA 433
1005 RITM CARDIAC [tul burari de ) Vezi: INIMA., - ARfTMIE CARDIACA 433
1006. RO~EATA Vezi: PIELE {AFECTIUNI ALE } : . 433
1007 ROTU LA ." ~ 433
1008. RU BEOLA Vezi: B,OLlLE COPfLARIEI 433
1009. RU J EOLA Yezi: BOLILE COPILARIEJ.. 433
1010. SARCOIDOZA ; 434
- :;
" ~ . , " 1 " . ~
44
\:\
Jacques Martel
1011. SARCOMUL LUI EWING Vezi: OASE [CANCER DE...]-
SARCOMUL LUI EWING 434
1012. SACRU (OS) Vezi: SPATE - PARTEA INFERIOARA ~ 434
1013. SADISM vezi: SADOMASOCHISM .. : 434
1014. SADOMASOCHISM ~ : ; .. 434
1015. SALIVA (in general) Vel; ~;: GLANDE SAt.lVARE, OREfON 435
1016. SALIVA - HIPER ~1HIPOSALlVTIE vezi si: GURA 435
1017. SALMONELOZA SAU FEBRATIFOIDA vezi sl: OTRAVIRE [ PRIN MANCARE],
INDIGESTIE, INFECTII (iN GENERAL], INTESTINE - DIAREE, GRETURI 436
1018. SALPINGITA vezi si: CRONlcA [BOALA l. FEMININE [AFECT/UNf l,
fNFECTII (iN GENERAL] : ..: : 436
1019. SARCINA (afectluni in ...) Vel; si: NA$TERE, GRETURI, SANGE - DIABET 437
1020. SARCINA ( prelungtta) 437
1021. SARCINA - ECLAMPSIE vezi ~i: CREIER- EPILEPS/E,TENSIUNE ARTERIALA-
HIPERTENS/UNE : 438
1022. SARCINA ECTOPICASAU EXTRAUTERINA : ~438
1023. SARCINA vezt: NA$TERE -AVORT 439
1024. SARCINA FALSA : 439
1025. SANGE (in general) 439
1026. SANGE (afectlunl ale ) Vezi si: SANGE I ANEMIE I LEUCEMIL .., 440
1027. SANGE - ANEMIE Vezi sl: SANGE I CIRCULATIA SANGUINA I LEUCEMIE 440
1028. SANGE - ARTERE , ; 441
1029. SANGE - CANGRENA Vezi si: AMPUTARE, INFEqll.~ ,;.. ; 442
1030. SANGE - CIRCUlATIESANGUINA Vel; si: IN/MAY; RAYNAUD
[BOALA A LUI ] ;.443
1031. SANGE COAGULAT( in vene sau in artere), CHEAG
vezt si: SANGE -TROMBOzA : 444
1032. SANGE - COLESTEROL vezt $i: SANGE / (iN GENERAL) /
C/RCULATIA SANGELUI 444
1033. SANGE - DlABET (... zaharat) Vezi si: BOLl ERED/TARE,
SANGE - HIPOGLICEMIE ..- : 445
1034. SANGE (In scaun ) vezi $i: SANGE- SANGERARI : ~ 448
1035. SANGE - FEBlITA : : .. : 448
1036. SANGE - HEMATOM vezi $i: ACCIDENT, SANGE / (iN GENERAL] /
C/RCULATIA SANGUINA 449
1037. SANGE - HEMATURIE Vezi $i: ADENOM, VEllCA /
iAFECTIUNI ALE ] / CISTlT)., URINA [INFECTII URINARE] 449
~
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - . . , . 1 " -r ., , , 1
Marere Dictionar 01Bolifor ~I A/ectlunllor - Couzelesubtile are fmbolniiviril
45
1038. SANGE - HEMOFILIE vezi si: BOLl EREDITARE,SANGE /
(iN GENERAL) / [AFECTIUNI ALE ] / CIRCULATIESANGUINA /DIABET 450
1039 SANGE - HEMORAGIE ; 451
1040. SANGE - HIPOGLICEMIE Vel; si: ALERGII (iN GENERAL),
CREIER- ECHILIBRU [PIERDERE DE ], SANGE- DIABET :.; ; .. 452
1041. SANGE - LEUCEMIE vezist: CANCER(iN GENERAL],
SANGE / ANEM/E / CIRCULATIE SANGUINA 453
1042. SANGE - LEUCOPENIE 454
1043 SANGE - MONONUCLEOZA INFEqlOASA vezt si: ANGINA,
OBOSEALA, INFECTII [In general], SPLlN)., CAP [DURERI DE } 454
1044 SANGE - PLACHETE SANGUINE, TROMBOCITE
Vezi si: SANGE COAGULAT - TROMB02A : 455
1045 SANGE - SANGERARI 455
1046. SANGE.- SEPTICEMIE .; : ; 455
1047 SANGE - TROM BOlA vezi st: SANGE/ CIRCULATIE
SANGUINA / COAGULARE 455
1048. SANGE - VARICE : 456
1049 SANGERARI vezi: SANGE -:- SANGERARI 457
1050. SANGERARI NAZALE Vezi: NAS [SANGERARI ] 457
10~1. SANGERARI GINGIVALE vezi: GINGII [SANGERARI ALE ] 457
~ (~
1052. SANI In general) 457
1053 SANI (afectlunl ale ) (dureri, chisturi) Vel; $;: CANCERLA SAN,
SAN - MASTITA ., 458
1054. SANI - ALAPTARE (dificultati de ) Vel; si: SANI- MASTITA ; 459
1055. SANI (cancer la ) vezt: CANCER LA SAN 459
1056. SANI - MASTITA : 459
1057 SCABIE, RAIE vezt: PIELE - SCABIESAU RAIE 460
1058. SCARLATINA vezi: BOLILE COPILARIEI 460
1059 SCHElET vezi: OASE 460
1060. SCHIZOFRENIE vezi: PSIHOzA - SCHllOFRENlE.. : : ; .. 460
1061. SCIATIC (nervul...) veti: NERVUL SCIATIC : .. ; 460
1062. SCLERODERMIE vezt: PIELE - SCLERODERMIE : .. 460
'1063. SCLEROZA vezt $i: INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR 460
1064. SCLEROZAiN PLACI : : 461
1065. SCLEROZA- LATERALA AMIOTROFICA vezi: CHARCOT [BOA LA LUI...} 463
1066. SCOUOZA vezi: COLOANA VERTEBRALA{DEVIERI ALE } - SCOLIOZA 463
:i
.j
~.
,.
'.
r.. __
I'i [ ! ~ ,
46
\\,
Jocques Mortel
1067. SCRASNIT DIN DINTI vezi: D/NTI [SCRAsNIT DIN ..;};
MAX/LARE [DURERE DE. ..} :~.463
1068. SCRUPULE 463
1069. SCURGERI VAGINALE Vezi: LEUCOREE 463
1070. SENECTUTE vezt: BATRANEJE [AFECTIUN/ DE } 463
1071. SENILITATE s.. - - 463
1072. SEPTICEMIE Vezi: SANGE - SEPTICEMIE 463
1073. SHE Vezi si: /NSOLATIE, R/NICHI [PROBLEME RENALE], SANGE - DlABEL 463
1074. SEXUALE (DEVIATII ~I PERVERSIUNI TN GENERAL) .- 464
1075. SEXUALE (FRUSTRARI, UPSA DORINTEI...)
Vezi si: EJACULARE PRECOCE .; ; 464 -
1076. SEXUALA (HARTUIRE ) _465-
1077. SFORAIT - ; 465 -:
1078. SIDA (SINDROMUL IMUNODEFICIENTEI DOBANDITE) 465
1079. SIFILIS Vezi: VENERICE [BOLl ] 467
1080. SINCOPA Vezi: CREIER - SINCOPA 467
1081. SINDROMUL BAUTORILOR DE LAPTE vezi: BAUTORI DELAPTE .
[SINDROMUL. ..] 467
1082. SINDROMUL LUI BURNm Vezi: BAUTORI DE LAPTE [SINDROMUL ] 467
1083. SINDROMUL CANALULUI CARPIAN Vezi: CRAMPA SCRIITORULUI 467
1084. SINDROMUL LUI CUSHING vezi: CUSHING[SINDROMUL LUI ] 467 _
1085. SINDROMUL DOWN Vezi:MONGOLlSM .. ; 467 -
1086. SINDROMUL LUI GELINEAU vezi: NARCOLEPSIE ~ z: 467
1087. SINDROMUL LUI GUILAIN-BARRE SAU POURADICULONEVRITA ACUTA 'Vezi st:
SISTEM IMUNITAR 467
1088. SINDROMUL IMUNODEFICIENTEI DOBANDITE Vezi: SIDA 468
1089. SINDRMUL MARFAN ~ 468
1090. SINDROMUL DE OBOSEALA CRONICA Vezi: OBOSEALA CRONlcA
[SINDROM DE. ..] : 468 .
1091. SINDROMUL PREMENSTRUAL Vezi: MENSTRUAJlE- SINDROM
PREMENSTRUAL ; : 468
1092. SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER (S.R.A.S.) SAU PNEUMOPATIE
ATIPICA vezi st: PLAMANI- PNEUMONIE, RESPIRATIE ~468
1093. SINDROM DE SUPRAUTILIZARE Vezi sl: SPATE [AFECT/UN/ALE. ..l,
INFLAMATII, TENDOANE ~ 469
1094. SINDROMUL UNGHIILQR GALBENE Vezi: UNGHII GALBENE
[SINDROM AL. ..} 469
i
:1
:1
Iii
Ii
""--------- 1 lI" "I I' T "I' J , 1 t 1
Marele DICflonar ol80lilor #AfeCflunllor Couzde subtile ole imbolnavlrll
47
1095 SINDROMUL.DE TUNEL CARPIAN vezi: iNCHEIETURA MAINII-
SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN .................. : , 469
1096. SINUCIDERE Vezi si: ANGOASA, ANXIETATE, MELANCOLlE 469
1097 SINUS PILONIDAL Vezi sl: SPATE/ [AFECTIUNI ALE. ..}/ PARTEA
INFERIOARA A SPATELUJ, INFECT II [iN GENERAL} 470
1098. SINUZITA vezi: NAS - SINUZITA 470
1099 SISTEM.IMUNITAR vezi si: SIDA , ~ 470
1100. SISTEM LOCOMOTOR vezi si: OASE .. .. .. .. .. .. .. , .. .. .. .. 471
1101. SISTEM L1MFATIC vezt si: GANGLlONl [LIMFATICI} ; 472
1102. SISTEMUL NERVOS vezi sl: NERVI [TN GENERAL} 472
1103 SLABICIUNE (STARE DE ) veztst: ASTENIE NERVOASA : 472
1104. SLABIREA vezit.si: ANOREXIE, EXCES DE GREUTATE) 473
1105 SOMN (I~OALA SOMNULUI...) vezl: NARCOLEPSIE 473
1106. SOMN (TULBURARI DE ) Vezi: INSOMNIE..., 473
1107 SOMNAMBULISM (SOMNAMBUL) 474
1108. SOMNOLENTA 474
1109 SPASM : ; 474
1110. SPASMOFILIE Vezi sl: TETANIE : 475
1111. SPATE (In general) : 475
1112. SPATE (durere ) - PARTEA SUPERIOARA (7vertebre cervicale) 476
1113. SPATE (durere de ) - MIJ LOCUL SPATELUI (12vertebre dorsale) 482
1114- SPATE (dureri de ..) - ZONA LOMBARA
4
89
1115 SPATE- FRACTURA A VERTEBRELOR Vezi ~i:OASE - FRACTURA : 496
1116. SPLlNA : ; : 496
1117. S.PM. (sind rom premenstrual) vezi: MENSTRUA TIE -
SINDROM PREMENSTRUAL 497
1118. S.R.A.S. vezt: SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER 497
1119 STARE DE RAU : 497
1120. STARE VEGETATIVA CRONICA Vezi: CREIER - STARE
VEGETATiVA CRONICA : - 498
1121. STANGACI , .. 498
1122. STERIUTATEA 498
1123.. STERN : ; ~.. 499
1124. STRABISM Vezi: OCHI - STRABISM 500
1125. STRES ; 500
1126. STOMAC (in general) : .- ; : 500
1127. STOMAC(durere de ) vezt si: STOMAC- ARSURI LA STOMAC 501
ll---'--T -. J , , 1 , _
, -r .~ '1 '1-
48
\:\
Jacques Martel
1128. STOMAC - AEROFAGIE ............................................... ;..... : : ,.502
1129. STOMAC (cancer la ) Vezi: CANCER LA STOMAC ; .. ; .. 502
1130. STOMAC- ARSURI LA STOMAc ;.. ;.: ...... : :............................... ...... 503
1131. STOMAC - GASTRITA Vezi~i:INFLAMATIE :~.L; ,; :.;; ; :..503
1132. STRANUT :........... .: 1 ;:.504
1133. SUBLINGUALE (glande ) vezi: GLANDE SALlVARE .. ; ~ : .. : ........ 504
1134. SUFOCARE vezi: RESPIRATIE- SUFOCARE : : .: ; ........ : .. ;504
1135. SUGHIT ............................................................. :................. ; :504
1136. SUPARARE Vezi: MELANCOLIE ~ ; :.504
1137. SUPRAPONDERAL vezi: GREUTATE [EXCES DE~.J; ................... : : 505
1138. SUPRAOXIGENARE Vezi:HIPERilENTILATIE ... ; 505
1139. SUPRARENALE vezi: GLANDE : 505
1140. SUPTUL DEGETULUI : :.:: :..... : : ; : 50S
1141. SURDITATE vezi: URECHI- SURDITATE : : : : : .. .: ~;.;. 505
1142; SURDO-MUT Vezi sl: URECHI- SURDITATE ;.: .......... ;... ., : ~:.: : 505
1143. ~ALAZION vezl: PLEOAPE ; ; ::507
1144. ~ANCRU (In general) vezt: ULCER (E) [iN GENERALj 507
1145. ~ANCRU - ULCER BUCAL (herpes) vezi: GURA [DURERE DE j .r., : 507
1146. ~OLDURI Vel; ~i: BAliN : : '507
1147. ~OLDURI (dureri de ) : : : 508
1148. TABAGISM vezi: FUMAT : : ; ~; 51O
1149. TAHICARDIE vezi: INIMA., - ARITMIE CARDIACA ;:.: : 510
1150. TALAMUS : : :.. : :........ .. ........ 1;, . : ;.510
1151. TARTRU vezi: DINTI [AFCTIUNI ALE. ..j : 510
1152. TAIETURA Vezi: ACCIDENT .. ; :.: : :.. : 510
1153. TENDINITA vezi: TENDON [iN GENERALj .... ~.. ; ::.: 511
1154. TENDON (in general) : :........ : : 511
1155. TENDO NUL LUI AHILE ; 512
1156. TENIA vezi: INTESTINE - TENIA .: : : 512
1157. TENIS ELBOW vezi: COATE- EPICONDILlTA : ;.:: .. 512
1158. TENSIUNE ARTERIALA- HIPERTENSIUNE :..:... :.. 512
1159. TENSIUNE ARTERIALA - HIPOTENS1UNE ; ; 513
1160. TESTICULE (In general) Vel; $;: PENIS [AFECTIUNI ALE. ..] 514 .
1161. TESTICUlE (cancer de ) vezi: CANCER DE TESTICULE : 515
1162. TETANIE 515
1163. THANOS vezi: MU$CHI- TETANOS : : ..... 515
1164.. TETRAPlEGIE vezi: PARALIZIE (iN GENERAL] .. : .. : : ; 515
,i
------------------~ .. 11 Y ,. '1 1 1 ! 1
; 1 - ., "! , !
Morele Dictionar of Boli/ar 1;A/ecf;unifor Cauzele subtile ale imbofniiviril
49
1165. TIBIA vezi: PICIOARE- PARTEA INFERIOARA . . . .
....515
1166. TICURI Vezi: CREIER - TICURI .' " .
......................................................................... 515
1167. TIMIDITATE ~.. : : .. 515
1168. TIMPANISM................................................ .
.. .... ........ 516
1169. TIMUS ~ezi: GLANDA -. TIM US ;.; ; 516
1170. TIROIDA VevZi:GLANDA TlROIDA IN GENERAL.. :.. ;.516
1171. TOROPEALA vezi: AMORTEALA .
. . .. .............. 516
1172. TORSIUNE DE TESTICULE vezt: TEST/CULE [iN GENERAL] ;.516
1173. TORTICOllS vezi: GAT - TORT/COLIS ., 516
1174. TOXICOMANIA vezi si: ALCOOLlSM, FUMA T, COMPULSIE NERVOASA,
DEPEND~NTA_ DROGURI, PLAMANI {iN GENERAL] ; : 516
1175 TRAHEITA vezi: RESPIRAT/E - TRAHEITA' . . .',
. .. .... .... .... .... .......... .......... 517
1176. TRAHEOBRONSITA vezi: BRON$ITA_ RESPIRATIE -TRAHEITA .
, ...... .......... ...... 517
1177 TRANSPIRATIE Vez;: MIROS CORPORAL ' '" .
. .... .. .... .. .. ..517
1178. TREMURAT Vezi st: PARKINSONIBOALA A LUI ] : .. ., .. : ~ : 517
1179 TRISMUS Vezi: MU$CHI- TRISMus .. "', .
.. .. .... .. ....517
1180. TRISOMIE 21 vezi: MONGOLISM 517
1181. TRISTETE vezi si: SUPARARE, MELANCOLlE, SANGE I
COLESTEROL I DIABET IHIPOGLlCEMIE . .
........ ...................... .. ..517
118~. TROMBOANGEJ TA OBLITERANTA Vezi: BUERGER [BOALA LUI...] 518
1183. TROMBOZA vezt: SANGE ....,.... TROMBOzA' .
.... .... .. .... .... , ...... .... .... ..518
1184. TROMB9ZA COR~NARIANA vezi: INIMA., - TROMBOZA CORONARIANA 518
1185. TROMPA UTERINA (INFECTIA UNEI...) vezi: SALPINGITA : .. 518
1186. TUBERC~LOZA Vezi ~i: PLAMANI [AFECTIUNI ALE J , 518
1187. TUMOR~ (TUMORI) Vezi si: CHIST, CANCER [IN GENERAL...] 519
1188. TUMOR~ LA CREIER Vezi;CREIER [TUMORA ] ~ 519
1189. TUMORA MALIGNA Veli: CANCER (IN GENERAL.] : .: 519
1190. TURBARE :.... . . 519
1191. TUSE Vez; si: GAT ((IN GENERAL] I[DURERl ~;::;:::::::::::::;::::::::::::::::::::::::::::520 .
1192. TUSE CONVUlSIVA Vezi: BOULE COPILARIEI . .' .: . ..
...... .... .... .. .. ..520
1193. TESUT CONJ UNCTIV (fragilitate a..:) ; : ..': 521
1194 UITARE (a pierde lucruri) Vel; ~i: ACCIDENT' ': " .
.. .. .. .. .. .. ....522
1195. ULCER{E) (in general) ;.................................. 522
1196. ULCER BUCAL (herpes) SAU SANCRU Vezi: GURA [AFEerlUNI ALE...] ~::::::::: 523
1197. ULCER P~EPTICSAU GASTRIC (Ia duoden sau stomac) .: : :.523
1198. UMERJ (I n general) Vezi ~i' ARTICULA TIl . . . , . . . .
. . : 523
1199.. UMERII CURBATI .' .' .: " .
. ~ ; .. 525
1 1 1 1"1 J 1 1
50
\\
Jacques Martel
1200. UMFLARE (in general) 525
1201. UMFLAREA ( abdomenului) 526
1202. UNGHII (in general) ......................................................................................... 526
1203. UNGHII (a-~i roade unghiile ) ..527
- u 527
1204. UNGHIE INCARNATA ; .
. 1205. UNGHII TNGALBENITE (sindrom al. ..) 528 .
1206. UNGHII MOl ~I CASANTE ..................................................... ......................... .528
1207. URA 528
1208. URECHI (in general) Vezi ~i:URECHI- SURDITATE .. .. 529
1209. URECHI (afectluni ale ... ) Vezi ~i:URECHI / ACUFENA/
- - - u 529
BAZAIT IN URECHI/ OTITA .
1210. URECHI - ACUFENA vezi ~i: URECHI - BAzAIT IN URECHI 530
1211. URECHI - BAZAITTN URECHI vezl si: URECHI- ACUFENA .i.,: .. .. 532
1212. URECHI - OTITA : : 533
1213. URECHI - SURDITATE ; . ;.. :.533
1214. UREMIE Vezi $i: RINICHI [PROBLEME RENALE] ; 534
1215. URETRITA Vezi st: ANEXA 1 1 / .. .:535
1216. URINA (INFECTII URINARE) SAU CISTITA vezi $i: INCONTINENT A
[ ... URfNARA}, fNFECTII [IN GENERAL}, LEUCOREE, VAGIN - VAGINITA,
VEZICA [AFECTIUNI ALE. ..} : .. .535
1217. URTICARIE vezi: PIELE - URTICARIE 536
1218. USCACIUNE VAGINALA vezi: VAGIN [IN GENERAL} 536
1219. UTER (in general) Vezi si: CANCER DE COL UTERfN, FEMININE ,~
[AFECTIUNI 1 , PROLAPS ~ : 536
1220. UTER (CANCER DE COL UTERIN ) Vezi: CANCER LA UTER [COL $1 CORP] ~.537
1221. VAGIN (in general) : : 538
1222. VAGIN - MANCARIMI VAGINALE vezi: MANCARIMI VAGINALE 538
1223. VAGINAL - HERPES Vezi: HERPES VAGINAL.. 538
1224. VAGINALE (scurgeri...) vezi: LEUCOREE : 538.
1225. VAGINALE (spasme ) vezi: SPASME : 538
1226. VAGINITE Vezi si: CANDIDA, LEUCOREE, URINA [INFEqll URINARE] ; 538
1227. VARICELA Vezi: BOLILE COPILARIEI , . .. 539
1228. VARICE Vezi: SANGE - VARICE ; 539
1229. VARICOCEL vezi: TEST/CULE [IN GENERAL...} .. .. .. .. 539
1230. VARSATURI Vezi: GREATA .. 539
1231. VANATAIE vezt: PIELE - VANATA/E 539
1232. VEGETATIVA CRONICA (stare ...) Vezi: STARE VEGETATIVA CRONICA . .. 539
Marele D;ctianar at Boli/ or IiAfectiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirii
51
1233 VEGETATIl ADENOIDE (POLlPI) Vezi: AMIGDALE
.. .... .. ..539
1234. VENE {afectiunl ale ) Vezi si: SANGE - CIRCULATIA SANGUlNA 540
1235 VENE - VARICE Vezi: SANGE - VARICE
.. ............ 540
1236. VENERICE (boli...) Vezi si: $ANCRU, HERPES [IN GENERAL] / GENITAL 540
1237. VERGETURI vezi: PIELE- VERGETURI
..........................541
1238. VERTEBRE [fractura de ) Vezi: SPATE - FRACTURA DE VERTEBRE 541
1239 VERTIJ ~I AMETEALA Vezi si: SANGE - HIPOGLICEMIE, .
CREIER - ECHILIBRU [PIERDEREA. ..j. 541
1240. VERUCI (in general) vezi: PIELE - VER'Uc/ [IN GENERAL] 542
1241. VERUCI PLANTARE Vezi: PICIOARE:""" VERUCI PLANTARE
U .. 542
1242. VEZICA (AFECT1UNE LA...) Vel; ~;: CALCULI IN GENERAL
. .
. INFECf/1 TN GE~ERAL, URINA [INFECTII URINAREj. 542
1243. VEZIC~ BIUARA Vezi si: CALCULIBILIARI, FICAT [AFEqIUNI ALE...] 544
1244 VEZICA-- CISTITA Vezi si: ANEXA III
........................................................... 545
1245 VIERMI, PARAZITI Vezi: PAR- TEN, INTESTINE - COLON / .
TENIA, PICIOARE - MICOzA 545
1246. VITILIGO vezi: PIELE - VITILIGO
. . ~ ..545
1 247 VIOLYezi si: ACCIDENT, FR{CA : 545
1248. VOCE (stin~~L.) =.AFONIE ~ : 546
1249 VOCE - RAGU~EALA :.;..................... 54'6
. . .
1250. VORB~RE Vezi sl: AFONIE ~ 547
1251. VULVA Vezi ~i: BUZE ..:.~ : :""?" : 547
\",\
Jacques Martel
52
A
1.
A SCUI PA SANGE Vez;: SANGE
ACCI DENT VASCULAR CEREBRAL Veri: CREIER
.ACI DI TATE GASTRI cA Vez;:STOfl1AC-ARSURl
2.
3.
4. ACI DOzA Vezi: $i GUTA, REUMATISM
Acidul este adesea legat de ceea ce erodeaza metalul. Acidoza i~dica faptul ca am
refuzat sa asimilez 0situatie care s-a acumulat la nivel ineon~tlen:: antryenand pe
plan fizie un nivel mare de aciditate tn sange sau in liehidull~ care moat~ celulele.
A asimila inseamna a rezolva, trata, regI a problema, situatia sau conflictul care
rna deranjeaza, care imi otraveste existenta. ~ste nevoi: sa .ma i~treb care e~t~
situatia (adesea de natura amotionala] care m~er~de~~ pe l~tenor. ~ste posibl]
sa traiesc in prezent 0situatie care face sa. atmga m mme sentimentul y~e
insatisfactie privind relatiile pe care le aveam cand~a cu. ~ama me~. ~?t~trat 0
insatisfactie similara tn raport cu copiii mei, cu pn:tem~ sau
A
ang__alat
ll
myfa~
carora rna simt "ca 0mama". Amdificultatea de arna opn, nu mdr~znes~ sa ~a
odihnesc, sa-mi ofer timp. Acidoza respiratorie sau acidoza gazoasa pro~mey din .
faptul ca nu elimin suficient gaz carbonic pri!l respiratla me~. Ar~I egat~r~ cu
experientele traite I n raport cu anturajul me~. I n c~zul Aacldozel lactice, :e~aslm 0
cantitate excesiva de acid lactic in sange, I ntrucat sangele transporta m mo~
normal bucurie, se tntampla ca tot ceea ce este negative tn viata ~ea s~ rna
afecteze I n mod exagerat I n cazurile extreme, reumatismul este consecmta direct
si adesea inevitabila aexcesului de aciditate. ', . ..... .
Accept t"sa vad ~i sa tratez la nivelul mrmu sltuatiile agas~nte l
iritante din viata mea. Concentrandu-rni atentia pe un proce~ con~tienty d~
deschidere i acceptare, pot evita sa suport fizic aceast~ b~ala durer?asa l
tratamentul ei dureros. Aleg sa traiesc mai degraba bucuna, hbertatea ~l pacea
interioara.
5. ACNEE Vezi: PIELE
6. ACRODERMATI TA Vezi:PIELE
7. ACROMEGALI E Vezi:OS
8. ACROKERATOZA Vezi:PIELE
9. ACUFENA Veri: URECHI
10. ACUMULARE LI CHI D SI NOVI AL Vez;: BURSITA
Marele D;ctionar o{Bolifor #A/ectiunifor Cauzelesubtile ale fmbolnUllirjj 53
11. AFAZIAVezi~i:ALEXIA CONGENITALif,VORBIRE
Afazia este 0tulburare de exprimare ~ifsau de intelegere a limbajului oral sau
scris (alexia), cauzata de 0 leziune cerebrala localizata, I n general, afazia
presupune pierderea memoriei semnelor obisnuite, prin care ne exprimam ideile
fata de cei din jur. Centri limbajului se afla in emisferastanga a creierului, in
jumatatea rationala, specializata in citit, vorbit, numarat, analiza, reflectie ~i in
stabilirea relatiilor, Corespunde laturii mele Yang [ernitator, actiune). I n eazul in
care am 0 astfel de afectiune, imi analizez felul I n care transmit mesajele.
I nconstientul meu se teme ca nu va fi inteles? Amindoieli legate de capacitatea
mea de exprimare? Simt 0angoasa la ideea de a rna .exprima, nu indraznesc, de
teama ea "voi crea valuri" in jurul meu. Astfel, raman la un nivel superficial. Nu
pot sa merg mai in profunzime: astfel evit sa descopar lucruri care nu tmi plae.
Ma simt ea tntr-o inchisoare si, in acelasi timp, rna simt eliberat, pentru ca nu
trebuie sa explie totul, sa rna justiflc, I mi este teama ca voi fi judecat de ceilalti si
pentru di nu am tncredere, vreau sa eontrolez totul.
Acceptlv evenimentele vietii, la nivelul inimii", lara sa mai tree totul prin
filtrul ratlunii, I mt aleg, constient, cuvintele potrivite pentru a exprima eeea ce
trebuie spus, lml eliberez astfel fricile, indoielile ~i nesiguranta. I ndraznesc sa fiu
eutnsumi, imi exprim suferintele si deceptiile, stiind ca acesta este modul eel mai
eficient de arna elibera de secrete si de suferinta: imi regasesc paeea interioara $i
dorinta de aexploata universul, de care m-am deconectat.
12. AFONI A SAU STI NGEREA VOCI I
Vocea reprezinta exprimarea de sine, creativitatea. 0 emotie prea puternica
(depresie, neliniste) poate determina sa nu mai stiu ce spun sau in ce directie sa
merg sau cum sa interpretez acea directie, in functie de emotia traita. Aceasta
emotie, este posibil sa fi fost triiita pe plan sexual si are repercusiuni asupra voeii
~i a corzilor vocale, deoarece eel de al doilea centru de energie (sexuala) are
legatura directa cu gatul, eel de-al cincilea centru de energie. Sensibilitatea mea
(hiperemotivitatea) a fost afectata ~i nu mai pot spune nimic, oricat as incerca !
Simt ca"mi se taie rasuflarea". Daca tmi risipese prea mult energia, mai ales dupa
uii ~oc emotional, se va crea un gol interior, in locul disperarii mele ~i sunetele
vor fi "aspirate" de aeest got Este ca ~i cum mi-a~ inghiti cuvintele, in gat. Este
important pentru mine sa reiau eontactul eu suflul comuniciirii interioare. Este
posibil ca aceasta situatie sa rna protejeze, deoarece sunt tntr-o stare in care nu
mai trebuie sa vorbesc, nu tmi mai pot exprima secretele. Oare tmi folosesc
intr-un mod sanatos voeea ~i corzlle vocale? Trebuie sa fiu tacut pentru un
anumit timp ? Se spune ca "vorbele sunt bani" ~i "taeerea e de aur" ... Sau, cineva
, sau ceva m-a redus la tacere, in mod fortat? Este posibil, sa rna simt neputincios
in exprimare, la modul general, deoarece am impresia ca nu valorez prea mult.
ered ea este mai bine sa tac decat "sa spun prostii", A$vrea atat de mult ca ceila1ti
sa asculte ceea ce am de spus, sa fiu reeunoscut pentru eeea ce sunt, sa fiu
respectat. Uneori rna simt foarte special, dar este 0stare care dureaza foarte
""1111111111]'
i J 1 1 1
~ r . r , 1 1 1
54
putin ~i simt din nou neincredere ~i eulpabilitate si rna ~etr~g ~nmine in_:;umi.~n
lac sa traiesc pentru mine tnsumi, traiesc in functie de ceilalti ;;1, pentru ca nu ;;tl~
ce sa spun tot timpul, pentru a fi apro~at de :_eilalt:i, ?ref~r.; sa tac: fie nu mal
vorbesc, fiecorzile mele vocale decid elemsele sa nu mal emita sunete. _.
Accept] ., sa tmi exprim emotiile, creativitatea i ideile in felul In care rna simt
eel mai bine, respectandu-mi limitele.
13. AFfA. Vezi:GURA-AFI'A
14. AHILE Vezi:TENDONULLUlAHILE
15. ALCOOLISM Vezi i:ALERGII [iN GENERAL], CANCER LA UMBA, FUMAT, DEPENDENTA.
DROGURl, SANGE - HIPOGUCEMIE .
Abuzul de bauturi alcoolice provoaca un intreg ansamblu de tulburari: pe plan
flzic, corpul se schimba si este crispat, capacitatile si funcpon?rea creier~lui se
diminueaza sistemul nervos ~i cel muscular devin tensionate ~l supratensionate.
Asemenea alter forme de dependents, alcoolismul se manifesta mai ales tn
momentul in care am nevoie sa umplu un gol afectiv sau interior profund, un
aspect din mine care lmi "otraveste cu adevarat existenta"! Pot sa beau i~m~d
abuziv din mai multe motive: pentru ca sa fug de realitate, oricare ar fi situatia
[conflict sau alteeva) pentru ca nu imt convine; sa fae fata fricilor ~el~ sau
autoritatii (mal ales paterne) ~i oamenilor pe care ii iubesc, deoarece mu este
teama sa rna dezvalui asa cum sunt In realitate; sa rna incurajez sa merg mai
departe, sa vorbesc, sa infrunt oamenii (atunci cand sunt ametit sunt, de obicei,
mai deschis si mai putin focalizat pe lnhibitiile mele); sa lmi dau un sentiment de
putere i de forta: sa am mai multa putere in relatia ~ea afecti,;-radeoarece s~ar~a
mea Il va deranja, eu siguranta, pe partenerul meu. In aceasta stare nu mal vad
sltuatiile care ar putea fi periculoase pentru mine. Traiesc 0stare de singuratate.
de izolare, de culpabilitate, de angoasa tnterloara, de netntelegere l 0
anumita forma de abandon (familial sau altfel). i am sentimentul ea sunt 0
persoana rara valoare, inutila, inadaptata, inferioara sl incapabila .de.a .~cpona
pentru mine Insumi ~i pentru ceil alp. Ma simt prizonierul unor pnncipn foa~e
rigide. Deoarece cred ca nu merit !ubirea si feri~i~ea, rna r~?ase.sc intr-u~ m~dlU
rece unde nimeni nu rna intelege. In loc sa construiesc relatii sohde eu ceilalti, fae
aces~lucru cu aleoolul, care devine "cel mai bun prieten al meu". Nu imi gasesc
locul in societate. in trecut, aveam obiceiul sa traiese din plin, cu intensitate:
aveam 0belie avitezei, de exemplu, ainaltimilor, a naturii, dar toate acestea au
disparut din viata mea. Am avut nevoie de un ~ie "s~~_ule~~'. UneoD, .vre~u sa
evadez dintr-o situatie conflictuaHi sau care rna face sa-ml mec sufermta sau
oriee alta emotie pe care imi este greu sa 0infrunt.
Nu rna simt ajutat, intr-o anumita situatie !ji alcoolul devine "carja" mea.
Aleoolismul poate avea legatudi cu una sau mai multe situa!ii care creeaza 0
tensiune. Atunci dind beau un pahar de aleool, la ineeput, tensiunea se
micoreaza i se inregistreaza 0micare de genuI: tensiune-+alcool-+star~ d~
bine. Altfel spus, atunci cand traiesc 0tensiune, beau un pahar de aleool l rna
..- I 1 1 ~ 1 l '! : ~ ; ~ 1
Marele Dictionar al Bolilor 5i Afecflunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirJI
55
simt .mai bine. Mai departe, este posibil Sa dezvolt un automatism sl, de fiecare
data cand traiesc 0tensiune, informatia inscrisa tncreierul meu este sa iau un
pahar de alcool, pentru a rna simti mai bine. Una dintre cauzele alcoolismului
este dificultatea pe care am avut-o, in copilarie, de acomuniea cu 0familie in care
un membru al acesteia (de obicei, mama sau tata) era alcoolic; in astfel de farnilii,
exista mai multe certuri, uneori violenta fizica si psihologica ~i abuzuri de toate
felurile. Este posibil sa incerc sa rna disociez de familia mea, care nu imi convine.
Exista 0 scad ere a. simtului meu moral: certurile frecvente provocau 0
devalorizare a imaginii parentale i 0lipsa a structurilor etice. As fi vrut sa Ii
reconeiliez pe parinti!mei i nu mai suportam sa traiesc In acel ea~in care era
A ,
distrus sub ochii mel. In unele familii, eonsum:ul de alcool este favorizat de
educatie, adultii pot duce copilul eu ei, atunci cand beau, In [oaca sau pentru a
arata ca este ceva normal, obisnuit pentru ei. Tulburarile nevrotice ~i alterarlle
de personalitate, care decurg din acestea, sunt factori puternici ai alcoolismului,
. care se manlfesta, odata cu varsta adulta, Este posibil ca, unele carente
alimentare sa pcata provoca ocompletare suplimentara, oferlta de alcool.
Alcoolisrnul poate induce stari de hipoglicemie, cu atat mai mult eu cat,
moleculele de alcool se pot transforma repede In glucoza (doar temporar). Acest
lucru explica de ce, daca sunt aleoolic $i nu mai consum alcool, este posibil sa
. incep sa consum cantitati foarte mari de cafea (cafeina este tot un stimulent) si sa
rnalndop cu dulciuri sau produse de patiserie. Uneori pot sa i fumez foarte mult,
deoarece fumatul lmi ofera un stimul (prin cresterea ritmului cardiac) de care am
nevoie pentru a rna simp In forma. Este important sa descopar ceanume imi
p~ovoaca aceasta tristete legata de hipoglicemle, deoareee nu am rezolvat cauza.
o alta cauza a alcoolismului poate fi constituita de diverse forme de alergie.
Astfel, pot sa beau doar anumite bauturi, preeum coniac, gin, rom, whisky etc. Se
pare di doar unele bauturi rna pot satisface. Este posibil sa fiu alergic la unul sau
mai multe dintre }ngredientele componente ale acelei bauturi, de exernplu grau,
orz, secara etc. In acest caz, rna pot intreba la ce sau la cine sunt alergic.
Alcoolismul poate fi provo cat, de asernenea, de 0persoana sau 0situatie, pe care
nu am acceptat-o Iv cand eram copiI. Daca, in copilarie, am fost victima unui abuz
sexual (sau m-am sirntit vinovat din aceasta cauza) este posibil ea acest lucru sa
rna determine sa beau. Dad nu am acceptat ~., furia tatalui meu alcoolie, este
posibil ca, printr-o asociere, sa am crize de furie la fel ca tatal meu i sa devin i
eu alcoolic. Astfel, pot sa beau pentru a-mi uita grijile, trecutuI, viitoruI i, mai
ales prezentul. Vreau sa evadez tot timpul i imi creez un univers iluzoriu ~i
fantastic, 0forma de exaltare artificiala, pentru a fugi de lumea reala ~i pentru a
disocia astfel 0realitate demulte ori dificila de un vis nesatisracator. Nu. mai vad
, adevaratul sens al vietii mele. Traind conform normelor parintilor mei sau ale
societatii, rna indepartez de mine insumi. Ma simt diferit, neadaptat la restul
lumii. Lace folosesc diplomele, titlurile importante ? Percep lumea ca fiind foarte
materialista ~i nu ~tiu cum sa fac parte dintr-o astfel de lume. Trebuie sa rna
indepartez de creativitatea mea, de imaginapa mea ~i "sa fac ca toata lumea". Dar
daca fac acest lucru am impresia ca "imi pierd sufletul".- Prin alcool, pentru un
r-.. ~
------------------------, ,,
'."\
Jaeqlles Martel
56
timp, pot sarnauit desentimentele desing~ratate,.de ~einte~e&er~,de neputinta,
de a fi diferit de ceilalti, de respingere fata de mme msurm, lmi p~t ~ban~ona
responsabilitatile si rnapot simti "eliberat", pentru moment Aceasta situatie ,nu
. face decat sa se inrautateasca, pe masura ce dependenta mea de aleool (sau de
droguri) creste, deoarece devin tot mai nesatisfacut deexi~ten~.amea. ..~ " . ~
Vreau sa rna separ de realitate si evadez intr-o lume a IIuzlllor: dar eand rna
trezesc" realitatea mi se pare ~i mai greu de trait ~i de multe .?r~am. 0s~are de
depresie. Vreau sa parasesc realitatea e~terioara,. pe~tru a trai l~ pr~pr1a m~a
realitate. Ma clatm, nu am mintea limpede, mal a!es. atu?el eand devm
dependent, am acelasi tip de dependents afectiv~, al carui o~lec~p~ate .a~fi
vrut sa fiu ~i pe care ered ca, mama sau tatal meu nu rru-au m~rtur.lslt-o
niciodata, Vreau atat de mult sa flu iubit necondltionat, Poate vreau sa fuzionez
cumama mea, care lmi lipseste sau, din contra, sarnatndepartez de ~a, d,:oarec:
. nu amprimit dragostea ei si rna opun acest;ia. Deas~mene~, con~lentlZe~ ca,
atunci cand beau, pot spune hicruri pe care, mrestul tlmpul~~nu le~ot expnm~.
Alcoolul devine un fel demodalitate de aface"savorbea~ca meon~tle.?tul m:u .
in aceste momente de criza exprim tot ceea ce nu pot sa spun ~au~safae,~can~
sunt treaz. Acceptlv ca, incepand de acumsaprivesc viata mfat
a
, sa nu m.a~al
distrug ~i sa rna responsabilizez. Este momentul sa rna concentre~ pe ~~htaple
. melefizice~i spirituals, chiar daca trecutul afost durAeros~entru mme ~l, tntr-un
anumit fel alcoolul afost eel mai bun prieten al meu. lncepand deaeum, accept!"
saimt faeordine in viata, satncep saimi apreciez calitatile si ceea cesunt. Sunt pe
caleaspre reu~ita. .
Voi ~ti sa rna respect mai mult sl sa gasesc mai usor :olupa laproblemele mel~
(experlentele mele) in loc sa flutntr-o stare temporara sau aproape permanenta
defuga~i dedisperare. '. A. ~
Accept!" faptul ca sunt diferit ~i imi asum din p.hna~ceAst lu~ru. I,mllas s~a~e
exprime calitatile mele unice, ind ca nu trebUle. sa ~m~lmeso; a~.tept~r11e
societatii. Lasandsasedezvolte plenitu~nea me~.in~er1~ara,fimd des~hls f~tade
iubirea ~i tandretea pe care mi Ieofera oamenll ~l umversul, nu VOlmal avea
nevoie sarna"umplu
lf
cubautura. .'
16. ALEXIE CONGENIT ALA (cecitate verbaUi)
Alexia congenitaUi sau cecitatea verbala este 0incapacitate pat~logica ~e a
citi
1
Fiepot citi literele, dar nu~i cuvintele intregi, fiecites: toat: cuvmtele ~l.ntr~
ofraza, dar nu inteleg sensul. Dacasunt afectat de aceasta boala, este POSI~I~ s~
am0 preocupare mare sau 0 atentie exagerata fata de gandurile mele. D~ca1I~'U
concentrez atenpa (in mod exagerat) pe aspecte .din viat
a
m~a mal pupn
importante risc sasUlar ~i safiuinchis irifranandu-ml astfel evolut
la
. Am0mare
nesigurant~ fata de necunoscut Nuamputere asupravie!ii mele ~i simt un gol
imens.
:j ' .,
"i
ii
~
i
I
;
~\
'I
I
!
,.
,
1Patologicii: 0boala, ~iintific vorbind
l ~ -"~~--------~
l' ", "
Marele Dietianar al Bali/or 11A/ectillnJlor Callzele subtile ale imbolniivir;;
57
Accept!" faptul ca am nevoie sa fiu mal deschis, in interiorul meu, fata de
tntuitia ~i imaginatia mea, doua capacitati minunate pe care sufletul meu le
detine pentru a se exprima. Dacavreau savindec aceasta boala trebuie doar sa
observ aspeetele in care vlata mea este deranj ata, ceanume rnalmpiedica safac
aceasta boala sau cernaImpiedica saspun sau savad. Avand inima deschisa, voi
. putea rezolva aceasta situatie, tntr-un mod consnent, Pentru mine, ca ~i copil,
este mai usor saimi exersez ascultarea interioara, deoarece sunt mai "conectat "
decat adultii, citesc mat usor mesaj ele de iubire ale inimii'" mele !Imi deschid
mai mult intuitia ~iImi manifest dinplin ereativitatea.
17. ALERGIE Vexi~i:ALCOOll5M,ASfM
Alergia este starea unui subiect care, prin contactul anterior cu un anumit
alergen dobandeste proprietatea dearectiona in urma unei agresiuni urmatoare,
cauzata de acel alergen, lntr-un mod diferit, de obicei mai violent si mai
incontrolabil. Alergia este raspunsul exagerat al sistemului imunitar laun factor
exterior (alergen). In cazul in care sunt alergic, substanta alergena nu produce
reactii la maioritatea oamenilor, dar sistemul meu iminitar 0 considera
periculoasa Acest raspuns, rezultat dintr-o cauza interioara este de multe ori
mij locul prin care corpul imi semnaleaza faptul catraiesc 0stare de agresivitate
~i de ostilitate fata de 0 persoana sau 0 situatie oarecare, in funcpe' de
interpretarea pe plan mental aceea cetraiesc. Alergia este 0forma de aparare ~i
un semn ca Eul meu se protej eaza, Sensibilitatea mea prea mare lml transmite
mesaj ul ea exista ceva sau cineva ostil fata de mine, ca exista un perlcol. Nurna
mai simt in siguranta, Alergiile (inclusiv febra fanului) sunt asemanatoare eu
astmul, dar reactia apare mai mult lanivelul ochilor, al nasului, al gatului, decat la
.plamani sau la piept. Laceanume sunt alergic? Cernaderanj eaza atat de mult?
Ceprovoaca iritatia ~i raspunsul emotional atat de puternic al corpului meu (imi
. curge nasul, curg ochii, imi vine sa. plang)? Toate aceste manifestari sunt
raspunsul sistemului meu emo~ional, eliberarea emotiilor suprimate de catre 0
reac!ie acorpului meu. Acesta reactioneaza la ceva, la un fel de simbol mental,
deoarece incearca sa respinga, sa aseunda sau sa ignore ceea ce ilderanj eaza.
Prin urmare, resping 0parte din mine care rna irita. Este mij locul pe care n
'. folosesc pentru a-mi exprima emotiile, pentru a scoate ceea ce este rau!
Deoeamdata nimic nu poate opri aceasta reaetie de refuz ~i aceasta reactie nu
este rationaHi, ci arelegatura cuinstincul ~i incon~tientul. Esteca~i cumar exista
cevacenui~i are locul aici, un inamic, careimi deranj eaza barierele deprotectie.
Acest inamic imi ia puterea de a face sau de a fi ceva, lucru care rna afecteaza.
Sunt afectat de puterea celorlalti asupra mea. Masimt amenintat de 0anumita
, fricaincon~tienta, pecare refuz ~a0exprim. Alergiileindica un pro fund nivel de
intoleranta, poate dinfricade rna implica din plin in viata, de a rna elibera de
toate "carj ele" emotionale, care rna sprij ina ~i care rna fae sa fiu autosuficient.
Prinalergie, rnasepar de cei din j urul meu ~i traiesc tot timpul in stare de alerta.,
deoarece nu vreau sa intru in contact eu factorul alergen, sursa reactiilor mele
alergice. Pastrez distanta ~i comunic pupn. Este posibil sa am 0dificultate in a
1 1 1 ! I
Jacques"Martel
58
discerne lucrurile, a alege, a rna pozrttona. a-mi ocupa loeul cuvenit. Pot ~imti
nevoia de areuni membrii familiei, prin comunicare
o
verbala ~~o ~e plan. fiz~c.0
caracteristidi proprie unei persoane alergice ~ste,.dem~lte. on, rmpresra ca n~
este suficient de corecta !Vreau sa atrag atentia, slmpa~a ~l suportul c:lorla~tl.
Oare folosesc alergia pentru a obtine iubirea celorlalti ? Est~pos.lbll~In or~c~
caz un lucru este sigur: am0 alergie deoarece refuz 0 parte. dmmme msuml SI
am' un conflict. incon~tient. puternic. Prin alergie imi exprim opo~pa,. es:e felu~
meu deaspune nu laceva. Dincauza faptului di resping 0parte dmmme msu~l
(de obicei dorintele mele sexuale, pe care le reneg), slmturile mele. se r~volt~,
deoarece vor sa traiasca viata din plin. Candinvat sa spun nu anuml~or situatn,
sunt mat deschis sa spun DAunor sttuatti noi, Am puterea d~.a decide ce~a. ce
este convenabil pentru mine, tn propriul meu univers. Oamenn pot ? al~r~lci la
diverse lucruri: alimente, obiecte, forme, mirosuri. Toate a.cestea, I~phca cele
cinci slmturi (mai ales mtrosul, care este si~tul ce~mal ?,utermc legat de
memorie]. Mentalul meu tnregistreaza a multirne de impresn, bune sau rele
pentru mine, Este foarte posibil sa fiualergic ~ac~va, un luc~ pe care ~~ntalul
meu l-a asociat cu a amintire rea ~i pe care mstinctul meu II r~fuleaza !n acel
moment, Alergia se refera la trecutul, care irita prezentul. Uneor~nu m~l v_::a~
sa pastrez anumite evenimente tn memoria mea, !ar corpul meu l_n~earcasa Im~
aminteasca ceea cevreau sauit. Alergia poate aparea de muite on, in urma~nUl
eveniment tn care m-am simtit separat de un lucru, un animal, 0persoana. D~
exernplu. poate fi yorba despre 0iubire de vanl, care s-ate~minat brusc., Atunc~
cand traiesc 0sttuatie care imi aminteste acel eveniment tnst pentru mme, VOl
avea acea alergie, deoarece, peundeva, corpul meu (simturil~:ne1,eliJ
i
.a~i~te~te
totul ~i tnregistreaza tn celulele mele. Atunci c~nd0~ersoana lUblt~l~~pa~ase~te
ocorpul fizic,iar doliul nu afost tacut, pot devemaiergle laceva care lml amm~e~te
de acea persoana ~i de separarea definitiva, pe ca:_e~u ama:c~ptat.;pt.~. P!elea
mea poate reacpona la supararea cauzata de despartlre. Dacasltuapa tra~a est__e
inso!ita de 0angoasa puternica, atunci sinusurile mele vor fi afectat: (ra~eala,
stranut). Sau, in cazul tn care, 0situatie "nu miroase bine" ~i i~cerycsa 0eVlt~au
sarnatin la distanta de ea. Daca apare. 0sin~zit~, amimyresla ca.n~pot sc~p~
sau nu pot ie~i din acea situatie, rna slmt pnzomer. Daca am.0 fn~a puteyrmca,
alergia seva exprima mai ales prin tuse(di~cu~tatea de ~resplra), lar daca ~eea
ceamtrait cel mai dificil, a fast separarea msme, reacplle alergene vor aparea
mai ales pepiele (eczema, urticarie, dermita etc,) y' ~
oAlergia la un aliment (de exemplu: zahar ~i alcool, la apersoana alco~hca) are
legatura tu 0experientii in care, m-am~fl~tin situapa d.e,aspun~n.u,fata decev~
ceiubeam foarte mult, iar frustrarea tralta adus laapanpa alergtel. Demulte on,
poate fi yorba despre a frica de nou ~i de aventura, 0~ipsadeinc~edere ~atad~
via!a. Masimt obligat sa rna privez de aceasta bucune, de ve:eh~, c.::zand c~
via!a este cevamonotom, tara nicio provocare. Oare cevreau sa eVlt sa ~n~unt ,
Cernafacesareactionez atilt deputernic ?Cernasperie atilt demuIt? EXlstaceva
de careimi este teama ~i vreau saindepartez acellucru demine? Asupra acea~
vrea saamcontrol (sau aanumita putere) dar simt caimi scapa aeeIIucru? (ca~I
[1_-----
, "! ~ 1 : :. !
Marele Dietionar al Bollior ~IA/ecflunilor - Cauzelesubtile ale imbolniivirll
59
In c~zul ~norex~ei, trebuie sa eontrolez cu grija ceea ce rnananc, cu riscul de a
mun, mal ales m cazurile acute de alergii alimentare). In unele cazuri este
posibil ca, n:e~talul meu sa asocieze anumite situatii cu anumite substante, eu
nume asemanatoare. Astfel, daca, de exemplu, am fast nevoit sa tmt parasesc
locul de munca (in Iimba franceza boulot) pentru totdeauna si sa rna consaeru
viep~r~l~gioas~, potydeveni alergic la mesteacan (In limba franceza bouleauJ.
Dupaca!lv~am, du~a ce amacceptatlv ~i amintegrat aceasta schimbare, alergia
p?at~ ~l~pa~ea. lata un e~xemplu:un nou-nascut este alergic la piersici (peche-
pierstca, in hmba franceza). Din ce cauza? Pentru ca, mama lui, nerabdatoare i
pe punetul de a naste i-a spus sotului ei: "Griibeste-te (depeche-toi, in limba
franceza), vomintarzia laspital !"
Astfel, la baza alergiei exista lntotdeauna 0ernotie de iritare sau frustrare
asociata cu un produs sau 0situatie, pentru a-mi aminti situatia pe care 0amde
integrat sa~de:on~tientizat. Alergia sepoate manifesta atunci cand cadrul vietli
meleseschimba, este reevaluat. Reperele mele seschimba, ehiar daca esteyorba
despre un evenirnent fericit pentru mine. Un nou loc de munca, 0mutare, de
exem?lu, ~deterrnina a anumita insecuritate sl este posibil sa vreau sa rna
protejez. !ncreder:a y~ea. scade, simt. c a ametesc, Faptul de a nu-rni recunoaste
valoarea mseam?a ca trm s~praapreclez partenerul, copilul, cel mai bun prieten
sau un alt ap:oplat. Inconstient, acest lucru rnairita i pot deveni alergic fata de
aceapersoana.
. Daca imi acceptlv, laonivelul inimii. viata i fricile mele, procesul de
mt~grare va ave~ loc si alergiile care lrni compltca existenta vor reveni tn
umver~. Amnevoie depace interioara si mai ales, de iubire. Sunt desehis ~i totul
va fi bine. Accept!. sa imi recunosc valoarea, sa caut in profunzimea lucrurilor.
Vo~~~scoperi f~r.icirea.m:a interioara. Acceptandu-mi !"frumusetea ~i toate
cahtaple mele dIVme,VOlfi Inarmonie cuceilalti ~i frustrarea vadisparea.
18. AL ERGIE L A ANIMAL E (ingeneral)
Anim__alel.e a~~.ninstinct i 0sexualitate tnnascute ~i fiecare animal reprezinta 0
forma ambl.rn. A~~~l, 0~alergie la un animal (sau la blana lUi) corespunde, in
general, unel 0pOZltll fa!a de aspectul instinctiv sau sexual pe care ilreprezinta
acel animal.
Accept!" toate aspectele sexualitapi.Imi accept, de asemenea, dorintele, atat
p~cele con~tiente, cat ~i pe cele incontiente, deoarece fac parte integr~nta din
mme.
19. AL ERGIE L A ANTIBIOTICE
, Antibioticu1
2
(anti=Impotriva, bio=viata) esteun corp (de origine bacteriana sau
a~tceva) ~p:cializat tn lupta ~m'potrivamicrobilor, Microbii reprezinta tnsa i ei
vlata. EXlstaastfel 0eontradlctle. Iar cumrolul antibioticului este sa"omoare" 0
~Antibi~l!c: Sir Alexa nde: FI~n:'i.ng este medic ul ~i ba c teriologul brita nic (Da rve 1881 - Londres 1955) c a re I-a
d
esc op:nt Ina nul 192B, dl~'p~OIClhna c a re nu a putut fi extra sa dedit ina nul 1939 :ji testata pe oa meni in1941
esc hlza nda stfel epoc a a ntiblotlc elor 0 '
\,'\
Jacques Martel
60
anumita forma de viaja din mine, atunci cum se ~ac: di sU.nt ~lerg~~!
nbtottce ? Poate pentru ca. refuz anumite forme de viata, an~mlte situat
an 1 , . I . tin placute) ,
dinexisten!a mea (experien!e diverse, mal mu t sau mal pu 1 : ue chiar
Este
nevoie sa constientizez di trebuie sa acceptlv aceste expenente. ial I
' ' , . 1 AmA dere in potenti u
, dacasunt dificile, deoarece amdeinvatat eevadmee. mere , ,
meucreativ.
20. ALERGIELAAAAIDOE (untsauulei) , . . _ A
. and mananc unt sau ulei de arahide, acest lucru actrveaza ~n~me
Z:i~~~r~aunui eveniment dincopilarie.In care m-amsimtity"exiploata~' ~lIfa!ad~
,. Amavut impresia ca eram pus sa fac anumtte ucrUfl
care am regrete acum. t ( terial sau
pentru care nu consideram ca sunt suficient debine!ec.ompensa rna : i
eu afsctiune etc.) Chiar si astazi pot mun.ci.~e branci pentru foarteputm ~
aceasta situatie mi separe respingatoare, onbIla. . hide"
Tr~iiesc0 furie interioara, pentru ea sunt nevoit "sa muncesc pentru ar~ ~")
(ex resie folosita in Quebec, care tnseamna, "sa munce~c pentr~ rnrmc :
.. Yne~rcandsa gasesc sltuatia in care amtrait un astfel de sentiment, VOlputea sa
irni schimb memoria afectiva si sarezolv problema: . "A ." t
. Aceept~" sa constientizez toate aspectele dm viata mea ~ncare rna slmy
aiutat si In care, viaja' este usoara, Imi amplific sentimental d:.b:n
e
, pe.n:r~arna
a~utasi-mi echilibrez sentimentele dureroase pecare le-arntrait mcopilarie.
21. ALERGIE LA CAl . .. . '. " .
Calul este asociat cuaspectui instinctiv al sexualitatii. Iar cumm~tin~tul esteleg~t
de prima chakra
3
(coccisul), frica poate fi aceea "de a av:a mstmcte.se;uate
rimitive", care se manifesta printr-o alergie fata de acest .ammal ~u~emI~. ?a e
~red casexualitatea nu este destul ?e spirituala pen;ru mm~, da~; s;~;i:~a~:~a~:
mea, dorinta de atrai aceste experiente pentru a~uce mal mu a
peplan material. . ' . care rna vor ajuta sa rna
. Acceptlv sa fiu deschis faja de expenenje nOl,
implinesc.
22. ALERGIE LA cAINI
d
A' caYeste "cel mai bun prieten al omului" (al fiintei umane),
Sespune espre came y 'tu ti
prin urmare, dadi ampastfel dealergie, rnapot intreba ceper~oana~.s~uceSly~~
rna facesatraiesc 0 furie, legata deprietenie ?Dacasunt ale~gIclaCalm,pot S t Sl~
o agresivitate ~i chiar 0 anumita violenja faja de sexual.Itate, pe care 0 eg. e
prietenie. Am0stare de diseonfort, ne~tiind prea ~~nec~I~c ocu~a pentru .~l~:
sexualita~ea, prietenia ~i iubir.ea..Aceasta stare rna mfune, lar funa se mames a
sub formadealergie.
'\
I ,
] 1\
"
j
: 1",1
~'
., . ta I 'velu
3 Prima chakra: prima chakrli este unul dintre cele ~pte centre prindpale de energle din corp, Sltua a m
coccisului, la bazacoloanei vertebraI e .
,
)J , _
t__ .... ", "
Mare/~ DiCfionar al Bomar ~iA/ectiunilar - Cauzele subtile ale imbolniivlrll 61
Accept~" sa imi delimitez granitele prieteniei, 0 definesc pentru a clarifica
anumite situatii din viata mea, care pentru moment nu sunt prea bine definite.
Ma.respect in alegerile mele si innevoile mele.
23. ALERGIE LA cAP~UNI
Alergia Ia capsunl este asociata cu 0 frustrare, care pune in contradictie
sentimentul de iubire i eel de placers, acesta din urma fiind 0 nevoie
.fundamentals pentru mine, lafel de irnportana eamancarea sau somnul. Aceasta
alergie ii poate avea originea intr-un eveniment pe care l-am trait sau pe care,
din contra; nu l-am trait, in legatura cu 0 persoana sau 0 anumita situatie.
Sentimentul de. ura i de culpabilitate poate duce la aparitia acestei alergii.
Placerea este atat de importanta pentru mine, in calitate de fiinta umana, incat
crizeleputernice provocate de alergia la capsuni, pot declansa 0incapacitate de
arespira, care poate cauza moartea. Plarnanii simbolizeaza viata i, prin aceasta
alergie; scot in evidenta 0 nevoie fundarnentala pentru mine, care -nu este
.Implinita Este important sa imi constlentlzez nevoile fundamentals, stiind di
atunci cand mananc ceva, acesta este un mesaj de iubire fata de mine insumi;
atunci cand dorm, este tot un gest de iubire faja de mine, atunci cand simt 0
placere, este tot 0forma de iubire pentru mineinsumi. Alergla la capsuni poate
proveni, deasemenea, dintr-un sentiment pe care l-amavut pentru cineva sau un
sentiment pe care acea persoana l-aavut pentru mine. Deexemplu, lntr-o situatie
in care amspus: "Nu-mi place expresia acelei persoane", in sensul canutmi place
cepune lacale. Poate fi yorba despre un membru al familiei in raportcu care rna
intristeaza neintelegerile dintre noi.
. Trebuie sa accept!" faptul ca, fiecare dintre noi are propria sa
individualitate, eu calitatile ~i eu fricilesale ~i ca, in fiecare fiinta exista 0lumina
carestraluceste.
24. ALERGIE - FEBRA FANULUI (alergia la polen)
Aceasta alergie are la baza 0 reactie lapolen, elementul masculin al unei flori.
Acestelement masculin simbohzeaza reproducerea i fertilizarea. Aceasta alergie
afecteaza deobicei ochii, nasul ~i sinusurile. Alergia este cauzata de 0rezistenPi
" la 0 situajie din viata mea, de 0 amintire din trecut sau chiar de 0 latura a
personalitatii mele. Nuvreau caviata mea safieprogramata dinainte. Esteposibil
sa9pun 0rezistenta, de..multeori, incontient, unei forme desexualitate sau unor
aspecte ale aces~eia, mai ales daca ceea ce simt fata de sexualitate "nu miroase
.,bine". Poate fi yorba despre teama de reproducere. Sau poate sunt un adult care
"simte cumtrece timpul foarte repede i caruia ii este teama ca, visullui deaavea
r copii se destrama, pe masura cetrece timpul? Sau 0 adolescenta, care ii pune
intrebari legate de faptul de avea copii? Poate fi vorba, de asemenea, de 0
rezistenta i 0non-acceptare!" atrecerii timpului, care se observa mai ales la
schi.mbareaanotimpului, moment in care alergia reapare. 'Febra fanului poate fi
legata, de asemenea, de faptul caamfost separat de cineva i m-a afectat foarte
;tareacea desparpre. 0alergie Iapolen_indicadificultatea mea deafideschis spre
~1: ll"" ~' '
---------" ,.
62
\\
Jacques Martel
. I
I
/ :
,I
J
"
schimbarile vietii, spre aventura. Imi este fridi denoutate ~i sunt nelinistit fatade
schimbarile din viata mea. Pot sa atrag 0alergle, din mai multe motive, dar un
lueru este sigur: rnasufoesau rnasimt sufoeat de0sltuatie. Marevolt, exista eeva
eenu imi convine deloe, dar totusi faeacel lucru, pentru a fi pe plac altora si rna
sufoc. Marazgandesc, fiindinfluentat decineva, sunt gata safaeorice sl rnasufoc.
Pot sarnasimt sufocat insituatii ln caretrebuie saspun sau safac ceva, mal -ales
pentru c~lmi este greu sa rna pozitionez i sa spun nu. Amtendinta de a tr~ii
multa culpabilitate. Ma simt inferior, lmi este teama de reactia celorlalti, Ma
resping pe mine insuml ~i vreau sa alung ceea cerna deranjeaza, Imi este teama
eavoi ajunge sarac, Totusi, raman prizonierul vechilor mele obiceiuri. Sunt rigid,
la fel ca si treeerea anotimpurilor, care se petrece tot timpul in acelasi ritm. Ii
manipulez pe alti! pentru a' obtine ceea ce vreau... Vedeti unde se manlfesta
programarea? Peate fi yorba despre 0programare atat de plan mental (un mod
deaplange), cat si "sezoniera", deoarece in perioada devara semanifesta eel mai
mult aceasta alergie, mai ales dacaamnevoie de0scuza pentru perioada aeeasta
atat defrumoasa !Sunt oameni care au aceasta alergie pe perioade Iungi, pana la
sapte ani! Este momentuI sa sehimb situatia imediat sau eel putin sa 0
constientlzez, Constlentlzez faptuI cafebra fmlUlui poate deveni un mijloc care
rnaaiuta sa evit anumite situatii, deoarece altfel nu as fi capabil sarefuz anumite
sarcini, sau deamerge intr-un anumit locoPrin urmare, euajutorul alergiei ani un .
. motiv intemeiat sanu facacellucru !Saupoate fiyorba despre 0rnodalitate dea
rna simp diferit; de aatrage atentia, Astfel, ceilalp trebuie, cel putin sa rna
remarce, tnperioada alergiilor. Mapot imaginain globul meu delumina (i astfel
saimi dezvolt sentimentul de afi protejat, fata de rriediul din jurul meu ~i sa fiu
mai increzator). Pot sa fiumai deschis fata de ceilalti, tara sa rna prefac casunt
altcineva. Astfel, voi evita sa mai traiesc evitand anumite situapl ~i cu multe
secrete. Prima manifestare afebrei fanului a putut fi Iegata, incon~tient, de un
eveniment marcant in care am trait ernop~foarte putemice. Iar 'atunci cand
revine aceeai perioada a anului, corpul ii amirite~te ~i se declan~eaza alergia.
Este important sacon~tientizez aeel eveniment pentru areui sa sparg modelul
repetitiv al acestei afectiuni: nu voi mai aveanevoie de ea, deoarece acumsunt
con~tient deceea ceamde[acut. Febra fanului nu este decat un semnal pentru a .;
rna ajuta sa gasesc cauza profunda a starii meIede rau..Vreau sa rna simt mai
liber, rnai stapan pevia!amea. ,"
Accept!. ceea ce este bun pentru mine, chiar dadi acest Iucru implidl 0
anumita. forma de sexualitate noua ~i necunoscuta. ~tiu ea totul este posibil,-cu
iubire ~i in arinonie. Accept!. sa ies din izolare, nu mai am nevoie de aceasta
alergie pentru aatrage atentia celorlalp, deoarece ~tiucasunt diferit ~i unic. '.
25. AL ERGIE L A L APTE SAU L A PRODUSEL EL ACTATE
L aptele reprezinta contactul eu mama, din primele mornente alevenirii mele pe
lume. Este un aliment complet, care contine top nutrienpi necesari pentru
cre~tere, tn primele luni dinviata mea. Deoarece, lainceput, primesc laptele prin
contactul cumama, aceasta hrana simbolizeaza iubirea pe care 0primesc de J a
~ , ~ ! ; ! . ~ ,
Morele Dietianar 01Bollia .A ~ . .
, ~I I eCflumlor - Cauzelesubtile ale imbalnliviril
63
mama mea. Astfe], daca am identificat. j
persoana care este "mama mea'" prmtr~. pe~soanele din jurul meu 0
frustrare fata de ea acest Iucru p; te exnl! care joaca rolul mamei" i simt 0
legata de forma de~tentje i chiaradeeX~.I: aalergia laIapte, Tralesc 0frustrare
fatademine, lucru care faceneplacut eC: l ica pe care Iemanifesta acea persoana
Esteposfbil, de asemenea sa mV tl o_: lceco~tact peAcare II amcuea.
"lamilacelorlalti" Este ca<: 1 ' a a .umtr-o sltuape mcare rna simt dependent
}- . . . y cumvlata mea d ind '
hrani sau nu i este foarte frustrant i In .. ~r epm ede decizia cuiva dearna
cel care se agata prea tare? D V gnJ voratorpentru mine. Saupoate eusunt
v' aca aceasta alergie s d I v
nevoresaverific care sunt fricHesau frustraril e ez~? ta la nastere, este
au devenit apoi ale rnele: iar acest epe care Ietraia mama mea i care
care mi se acorda ar pu~ea insem~=' ~~'provocat alergia mea. Aceasta atentis
mama mea ?" .. me se crede acea persoanaz Se crede
Este important sa acceptjv sa tratez V',
armonizez sentimentele fata deaceasta I Vace~sta sltuatle c~iubire i sa irni
esteInregistrata inmine ceaaIegatu '?d~gtaturafu~d~mentala pentru viata, care
, rn mremama I copilul ei.
26. A AL ERGIE L A INTEPATURI DE VIESPE SAU DE AL BINA
Cand.an: 0astfeI de alergie, amimpresla di s ' v.
de cei din jurul meu. Astfel pentru' unt ~otttmpul hartutt sau criticat
, rmns este cal cuma fi IIA "
cu ceva. Atunci cand sunt intepat i Ii mtepat tot timpul
careamacumulat-o Inmine in toate~~: fel~te, ~~: st lucru declaneaza 0ura pe
tendinta sa rna retrag A
1n
mI' A s tuapI, mcare rnasirnteam atacat Am
. . ' ne, crezand di astfi I . . .
l~ferJ or. "Otrava" din acul "agresor I ." A. e VOlA eVlta atacurile. Ma simt
A '. . uUI Iml ammte<: tecat de It A, V
msuml vlata, deoarece tral'eSC t: Y mu Iml otravesc eu
conlorm reguhlor . tV ..
partenerului meu A<:vre'a sa
V
fiu" . SocleatH, ale familiei ale
. y regma stup I 'U d ., VA'
vlata asemenea unei "albine munc't " u UI, ar, dm contra, J mi triHesc
victimei. Nuamincredere <: iimi PIal oa;-e
t
'l!afel catoate celelalte albine. Joe roIuI
A V V Y cela aItatea.
ccept!. sa vad i partea frumoasa aI .
Yicti~a, inseetele Ii vor duta alte victimeu,ClurI~or. !~c~ptand!" sa nu mai fiu
exammez 0modalitate deafacesanum 'fi . ~vat sa.l~l ocup locul cuvenit i
.meui de arna deta<: ade ceea ce d aI u~~atde cntlcat de catre cei dinjurul
.. A Y cre oamenn despre m' MV .
munn. llmi acceptJ " adevarata valoare ! me. aprrvesc euochii
27. AL ERGIE L A PENE
Oareamdevenit aJ ergic ]a0situatie sau Iv' '
sunt "tintuit de pamant" <: 1' nu"~' I a0persoana, care imi da impresia ca
fi
" A 'f Iml pot ua zborul" t fi .
erIClt? In acest caz, este foarte posib'j v. p~n ru a 1 mal liber : }imai
, sentimentul de a fi prins Intr-o situa\eS~a~l~t 0~r~e legata de faptul ca am
pentru afi fericit. Poate amtrait 0situaJ ie f care ~l bb.ert~tea pe care 0caut,
.fost foarte iritat. ncare m-amslmtlt furat, inelat i am
Accept!. faptuI di universal se ocu ad' . ~ .
nevoiepentru afi fericit. p e mme l lml ofera tot ceea ce am
'1-'1'-'-, _
1 ~
'I
"
i i
':" .
Jacqu"iiMartel
28. ALERGIE LA PE~TI SAU FRUCTE DE MARE
In limbafranceza exista expresia "afi peste", adica a fi 0persoana care poate fi
pacalita, lnselata foarte usor. 0 astfel de alergie; la pe~~e, ~~~te indica
sentimentul meu de frustrare fatade0situape sau mal multe situatn, mcare am
fostnaiv.
Acceptlv sa rna pozitionez si sa constientizez faptul ca viata este fermata
dintr-o serie de experiente din care avem ceva deinvatat, Dacairni voi dezvolta
mai mult increderea In mine si simtul responsabllitatii, sentimentul acesta seva
diminua si astfel, vadisparea ~i alergia.
29. ALERGIE LA PISICI
Pisica este un animal mult mai sensibil la ceea ce este invizibil majoritatii
oamenilor. Pisica reprezinta senzualitatea $i tandretea. Este posibil ca, 0 alergie
lapisici sa aiba 0legatura cuacel aspect al personalitatii melecare poate "simt
i
:'
lucrurile (latura feminina sau Iatura masculina), tara sa fie nevoi: de dO~~Zl:
concrete. Pot sa am0intoleranta deoarece nu amprobe (pe plan rational), Plsica
simbolizeaza latura sexuala ferninina si toate calitatile feminine, precum
blandetea, sarrnul si tandretea, Traiesc 0 anumita dualitate tntre nevoia de a
primi, de exernplu, tandrete ~i frica mea fata de aceasta. Exista 0 angoasa cu
privire la sexualitate, care poate proveni din notiunea de interdictie, de
culpabilitate si chiar demoarte. '. ~ . '
, Estenevoie saaccept lv aceste aspecte pecare probabil refuz salemamfest.
NOTA; $ensi bi li tatea feli na se expli ca pri n faptul ca" morfologi a .pi si ti i a~eun s~~m ~rvos si tuat ?lai ales ~aperi feri ~
corpului , spre deosebi re de om, la care si stemul nerves este si tuat mal. mult 1 0 I nteno.Tul corpulul, Ace~sta structura
parti culara 0face pe pi si ca mai sensi bi la la vi bra~i i le ~i la energi i le speci ale ale oamenllor sau ale locunlor sau, altfel
spus, la ceea ce degaja a persoans sau un toe.
30. ALERGIE LA POLEN Vezi: ALERGIE - FEBRAFANuLliI '
31 . ALERGIE LA PRAF
Deoarece praful este legat de murdarle, de tmpuritatl, in cazul in care sunt
alergic la praf, traiesc 0 nesiguranta fata de anumite aspecte din viata mea pe
care Ie consider "murdare sau impure" si este posibil ca aceasta frica sa se
manifeste pe plan sexual. Dacasunt alergic la praf, inseamna ca trebuie sa rna
ocup mai mult de respectul fatade mine. Expresia folosita Inreligie "Te-ai niiscut
din tiiranii !if te vei fntoarce fn tiirdnii" exprima acest sentiment de in~tilitate p~
care 1 1 pot simti in anumite situapi. Sau expresia "totul este praf ~l~pulbere
exprima, de asemenea, sentimentul de inutilitate pe care 1 1pot avea fata de c~ea
cefac fata de ceea ce sunt, pe plan psihologic, afectiv (emotional) sau matenal.
Amt~ndinta de aface orice pentru afi iubit ~i acceptatt." deoarece amimpresia
ca nu sun't destul de bun. Aceasta autocritica I i poate face pe ceilalti sa se
indeparteze de mine. Chiar daca nu am niciun simptom fizic legat de alergia la
praf, este posibil safiuapersoana "maniaca cuprhrire lacuratenie", intr-un mod
i
."_: _,---.--. "-J--"1 l""'1 ~;-
Marele Dictionar al Balilor ~iAfectiuni/or - CauieJe subtile ale imbolniivirii
6S
exagerat. Pot verifica ce parte din mine considera sexualitatea ca fiind murdara
sausarnatntreb dacatmi este teama caar putea fi murdara,
jnva~ sa rnavalorizez ~i sa valorizez tot ceea cefac. Inva! saacceptjv fiecare
aspect si fiecare parte din corpul meu. I I consider cape un tntreg. lmi acord timp
pentru a analiza emojiile ascunse in mine, pentru a rna cunoaste mai bine si
pentru a gasi astfel 0 forta extraordinara, pentru a-mi trai viata in. bucurie si
creativitate.
32. ALERGIA LA SOARE
Soarele este reprezentarea principiului activ ~i al energiei Yang. Prin urmare,
este simbolul Tatalui, Daca sunt alergic la soare, acest lucru indica faptul ca,
relatia cu tatal meu (atat pe plan fizic, cat si simbolic) este 0 sursa de suferinta
pentru mine. Poate fi yorba despre 0 relatie dureroasa, usturatoare, sufocanta si
care a incetat bruse, la un moment dat. Contactul eu tatal meu poate a fost
intrerupt; alterat sau adevenit prea sufocant. In orice caz, exista un conflict sau 0
deceptie cauzata deceva sau de 0persoana de care amfost nevoit sa rnadespart
~i care aprovocat 0reactie dureroasa, pe care nu amstiut sa0gestionez si care a
lasat urme chiar ~i Inprezent, in viata mea deadult. Poate exista, deasemenea un
refuz dea-l acceptalv peTatal meu interior?
Acceptlv sa vad ceeea ce rna deranjeaza i sa rnalas atins cuincredere de
caldura soarelui (~i detatal meu I). Maeliberez de ernotiile care erau ingropate ln
mine, in adancul Inimitv mele. Soarele este 0 sursa de lumina, de caldura $i de
viat~i.Alegsa intru in contact culumina mea interioara si rna impae cu trecutul
rneu, pentru arna responsabiliza pentru arna simp mai liber ~i pentru astraluci
si amerge mai departe spre propriul meu destin.
33. ALOPECIE Vezi:P.AR-CALVlfIE
34. ALUNITA Vezi: PIELE - MELANOM
35. ALZHEIMER
4
(boala lui ...) Vezi ~;:AMNEZIE, SENILITATE
Aceasta boala determina 0 degenerare a celulelor creierului, care se manifests
prin pierderea treptata a facultatilor intelectuale, ajungand pana la dements
(nebunie). Este 0boala a epocii moderne, caracterizata mai ales de dorinta de a
srar~i eu viat(i, de a termina, 0data pentru totdeauna, de aparasi' aceasta lume
sau de a evada din realitate, din cauza unei incapadtati cronice de a face fata
realita~ii sau deadepa~i provocarile vietii, deoarece imieste frica~i rnasimt rau.
Sunt insensibil Ia cei din jurul meu i Iaemopile mele interioare. "Sunt ametit,
greor' ~i viata mi se pare mai grea ~i moartea mai acceptabila! . lmi este teama
, sau amimpresia ca nu mai sunt iubit, ca amuitat cine sunt. Amsuferit atat de
mult, Indit nu mai vreau sasimt nimic. Nuamimpresia caamfost recunoscut in
viata (mai ales de catre mama mea) ~i astfeI nu Ii recunosc nid eu pe ceilaiti.
+I Alzhei mer (Aloi s): neuropatolog german care a descri s, i n anul 1906, aceste alterari ale crei erului , i n cazul unei
persoane afectate de dementa (nebuni e)
'I 1 1
66
'.\
.Jacques Martel
Boala lui Alzheimer determina 0degenerare a rnemoriei, 0stare de confuzie
mentala sl incapacitatea de a rna exprima clar.: violenta, .unele forme de
nerecunoastere a mediului din jur, de inconstienta, chiar un comportament
inocent, apropiat de eel al copiilor. Disperarea, iritabilitatea, starea de rau, ma
determina sa rna inchid in mine insumi ~i sa tralesc intr-un "glob" al meu. Ma las
sa mor, incet, Ma despart usor de restul lumii. Aceasta boala indica faptul ca nu
mai vreau sa traiesc, fug de 0situatie care rna sperie, rna irita sau ma raneste,
deoarece ma simt abandonat. Fug de lumea adulta, prin pierderea memoriei
recente sl rna lntorc la amintirile din trecut. Este 0situatie grava, la prima vedere,
deoarece pot fi inconstient pentru mult timp. Ceilalti rna vad ca pe 0persoana
normala i echilibrata, dar observa ca ma lnchid in mine din disperare, din furie
si frustrare, devenind insensibilla lumea din jurul meu, Refuz sa simt ceea ce se
tntampla in jurul meu sau in mine; prefer sa rna las dus de curent. Am 0mare
dificultate de arenunta la ideile vechi, care pot fi atat de multe in memoria mea!
far pentru ca, atentia mea este concentrata mai mult pe trecut decat pe prezent,
memoria de scurta durata este foarte afectata ~i se atroflaza; nu mai aduce nimic
nou sau creativ. Consecinta: memoria se uzeaza cu lucrurile vechi, in loc sa
genereze lucruri noi i proaspete. Aceasta boala afecteaza in general persoanele
in varsta, mai ales dupa varsta de pensionare. Este momentul in care tree de la 0
conditie in care sunt productiv, am putere $i responsabilitate, la 0via~a in care
rna simt inutil, neputincios si dependent, pe plan emotional, fizic si material. Mi-
ar places atat de mult sa dau timpul Inapoi !"Cand eram copil, nu imi era frica de
moarte, nici de viitor sau de responsabilitatile mele ...lmi era atat de bine l" Din
punct de vedere medical, factorii emotionali ~i mentali, precum i cei corporali
care le corespund (lichide, sange, tesuturi, oase) sunt Implicati in manifestarea
bolii. Cand sangele nu ajunge in anumite par~i ale corpului, apare un fel de
traumatism mental. Au loc reactii foarte violente la nivelul creierului. Poate fi
vorba de 0retragere a fluxului sanguin din anumite zone ale ereie~rului. Este
posibil sa existe 0frica imensa de toate aspectele batranetii sau de apropierea
rnortii, ceea ce duce la 0tntoarcere, inconstienta, spre un comportament de copil,
pentru a ascunde astfel prezentul, trecutul i viitorul $i pentru ale ignora. Corpul
meu, atacat de degenerarea celulelor creierului, rna pregateste, inconstient,
pentru momentul in care "va trebui sa plec", sa mor. Acest lucru se manifesta
printr-un comportament infantil, in care imi permit sa traiesc $i sa imi
"implinesc" toate fantasmele ~i fanteziile. Intr-o astfel de experienta, sunt
necesare iubirea ~i sustinerea.
Accept!. sa tdiiesc in prezent ~i sa las la 0parte trecutul, sa incep s a rna ocup de
mine.
I
I
I
36. AMENOREE(absentamenstrualiei) Vez;:MENSTRUATIE-AMENOREE
37. AMFETAMINA (consum de...) Vezi: DROGURI
38. AMIGDALE-AMIGDALITAVezi~i:GAT,INFECflI
Marele DiCfionar 01Bolitor $f Afectlunilor - Cauzele subtile ale imbofniivirii
Amigdalele al carer nume vine de la migda/e, fae parte din sistemullimfatic, deci
din sistemul imunitar al corpului i se definesc ca niste filtre care controleaza tot
ceea ce circula la nivelul gatulul (simbol al creativitatii, al comunicarll). Pastreaza
doar ceea ce este bun pentru mine si resping ceea ee este nociv. Atunci cand sunt
inflamate, am 0dificultate de a Inghitl $i rise sa rna sufoc. Imi refulez emottile ~i
"imi sufoe" creativitatea. Exista 0situatie care rna sufoca, prin care imi refulez
sentimentele de furie i de frustrare. 0amlgdaltta (-ita=furie) se manifesta in
general atunci cand realitatea pe care "0inghit" rna irlta puternic astfel incat
filtrele mele (amigdalele) nu pot retine totul si devin rosii din cauza furiei, rata
de ceea cese vatntampla, fata de revolta pe care 0traiesc, Poate fi vorba despre 0
frica de a nu putea realiza un scop sau de a nu realiza ceva important pentru
mine, din cauza lipsei de timp sau a posibilitatilor, Din aceasta cauza rna aga]
puternic de cineva. Am impresia ca rna aflu pe punctul de a atinge un obiectiv
care imi este drag (un loc de munca, un partener, 0masina etc.) dar imi scapa
ceva $i trebuie sa rna opresc sau nu rna pot bucura de acea situatie decat in parte,
ceea ee este foarte greu de "inghitit" pentru mine. Am un conflict interior
"sufocat", neexprimat.
Este un blocaj, 0inchidere a acestei cai de comunicare. Ma simt neputincios,
blocat, prizonier. A'vrea sa tip cu toata forta ! Sau poate am impresia ca exists 0
situatie care trece pe langa mine? M<1revolt fa!a de 0persoana aproplata (din
familie, de la scoala, de la munca). Poate fi vorba despre 0relatie arnicala, in care
am impresia ca nu pot conta cu adevarat pe prietenii mei, Daca sunt coptl, pot
suferi destul de des de amigdaltta, deoarece tnca nu sunt destul de constient de
ceea ce se Intampla sau nu pot controla evenimentele. Sunt frustrat di~ cauza a
ceea ce trebuie "sa lnghtt' in viata mea. Sunt foarte vulnerabil $i rna intreb cum
rnapot proteja de toate lucrurile din exterior, care rna asalteaza, Masimt atacat si
vreau sa rna apar, dar am 0dificultate de exprimare. Cum pot face fata lucruril~r
care mi se ofera in viata $i cum pot alege eeea ce este in armonie eu mine insumi ?
Cand sunt copil am mult mal putlna experienta si mai putine resurse decat
adultii, deci pot fi mai usor afectat de amigdallta, Am impresia ca parintii mei nu
se mai ocupa de mine, ca nu profit destul de prezenta lor. Deoarece amigdalele
reprezlnta faptul de aexprima, de a-mi exterioriza esenta profunda, indiferent ce
varsta am, amigdalele mele reactioneaza, la neincrederea mea, la disperarea mea,
mai ales atunci cand am incredere mai mult in ceilalti pentru aindeplini sau crea
anumite lucruri. Este posibil, sa vreau cu disperare sa I ireunesc pe parintii mei,
despartiti. ~i un vis de copil pare tot mai inaccesibil.
Accept!. luerurile a$a cum sunt, analizez situa}iile care rna deranjeaza, cu
calm i seninatate. Este u$or sa ii i'nvatam pe copii aceasta atitudine, cei care sunt
r pregatiti pentru acest lucru. Este important de retinut ca, ablatia amigdalelor
simbolizeaza accept area de a "inghiti" realitatea rara ea aceasta sa fie filtrata sau
cenzurata (protejata) in prealabil. Inseamna 0absenta a proteqiei. Trebuie sa
tratez aceasta situatie intr-un mod diferit, care va fi mai armonios pentru mine.
Trebuie sa invat sa rna descopar, sa fiu eu insumi $i sa am i'ncredere totaIa in
mine.
",_ .. , , . , , ,------------------------
68
~'\
Jacques Martel
39. AMIOTROFIE Vezi:ATROFIE
40. AMNEZIE V~ $ 1 : MEMORIE [pIERDElmAMEMORlEl]
Amnezia reprezinta pierderea memoriei, partials sau totala, atat a inforrnatiilor
dobandite in trecut, cat sl a celor din prezent. Amnezia poate fi comparata cu
boala lui Alzheimer, 'inmai multe aspecte. Persoana amneztca sufera foarte tare
de prezentul din vlata sa. Dorinta de a fugi ~i de a. "pleca" este atat de mare
(indiferent de situatla tri.ma) 'incat rnainchid 'inmine lnsumi din cauza durerii, a
furiei, a incapacitatit sau a disperarii ~i devin lnsensibil fata de aproape orice.
Devenind amnezic, ~u mai sunt responsabil de-mine lnsumi, deoarece rnasepar
de constientul meu.Imi las viata in rnainile altcuiva. Amimpresia caastfel, nu voi
putea fi judecat sau eondamnat.
Evadez, sunt ametlt sau devin insensibil fata de 0persoana sau 0situatie, Refuz
sa traiesc situatii si experiente din viata de zi eu zi, indiferent de intensitatea
acestora. Durerea interioara este proportionala cu intensitatea amneziei, fie ca
este partials (stergerea partiala aimaginilor foarte dureroase din copilarie]. sau
total a (tentativa inconstienta de aavea 0 viata noua si 0 noua dorinta de atrai,
deoarece nu mai pot trat viata~de dinainte 1) Rusinea lji culpabilitatea se pot
manifesta, indiferent de motiv. Incere sa ignor mai muite lucruri, printre care
familiamea lji alte situatii difieile. Sunt mai mult sau mai putin separat desituatia
prezenta. Amnezia semanifests in momentul in care amimpresia caduc 0povara
prea mare pe umeri, ca sunt supraincarcat in sarcinile mele lji exista un peri col
foarte mare. Numai stiu incotro sa merg ~i amimpresia di pot "lzbucni" in orice
moment. Pot trai 0amnezie partlala legata de 0situape diflcila,pe care prefer
sa 0uit, pentru a nu fi nevoit sa reintru In contact cu emotii dureroase, precum
separarea de 0 fiinta draga Procesul de acceptare] . lji de integrare este foarte
important, deoarece fenomenul de mascare a anumitor experiente de catre
mental, poate sa imi joace feste, in experien!ele viitoare. Este posibif'sa traiesc
unele experien!e, rarasal)tiusau sainteleg deeemi"seintampHi !.
Accept!. conljtientizarea a ceea ce sunt, in ficare zi lji a ceea ee am de
rezolvat in viata pentru a-mi redpbandi contaetul cu adevaratul meu Eu
. superior.
41. AMORTEALA
Amorteala se caracterizeaza printr-o stare de ins~nsibilitate, greutate,
furnidituri, care apare laun membru, iar uneori acesta nu poate fi miljeat.
Amorteala fizica este efectul unei amorteli mentale. Surar, sunt ranit. Imi este
atat de rau indit amhotarat sa nu mai simt, sa nu mai las energia sa circule. imi
amortesc sentimentele. Maretrag deoarece o'parte din mine. este ranita ~_ i nu
vreau sa 0mai simt: astfel _?evinmai pu!in sensibil. Devininactiv fata de ceeace
se intampla 'injurul meu. lmi este teama ca voi fi padilit. Este yorba despre 0
"moarte" .partiala pentru a evita suferinta. Aceste rani. pot fi -prezente inca. din
copilarie lji s-au agravat de-a lungul timpului, iar acumIeport cape 0 povara. Nu
am'inva!at samaiubesc l)isunt 'inchisfatadeiubire inloc saimparta~esc aceasta
J
1
...... ~1 1 1 1 1 1 I
Marele Dlcfionar 01Bali/or ~I Afecfiunilor - Cauzelesubtile ale imbolniivirii
iubire ~i compasiunea mea. Este 0 forma de fuga. Poate insemna 0 raceala
Interioara, 0 dorinta de a retine iubirea, 0 lipsa de dinamisrn.: Deoarece am
i~pre~ia ca ~u ~ put:re" asu~ra meaInsuml, amtendinta de a-i controla pe
ceilalti, de a-i retine. Semtampla desca, de-a lungul .anilor, ambitiile si visele pe
care Ie aveam in copilarie sa dispara sau aleg sa le "amortesc" ~i imi pierd
speranta di Ie voi realiza vreodata. Ma pun intr-o situatie de letargie. Totusi,
aceste vise sunt inca prezente ~i acum sunt Intr-o perioada in care reanalizez
totu!, vis~le P?t reap.area sa rna bantuie, deoarece au ramas neimplinite. Chiar
daca Iamvel tnconstient, nu vreau sa intru in contact cu ele pentru a evita sa
retraiesc durerea legata de faptul ca a trebuie sa renunt la ele. Amorteala imi
arat~faptul ca aceste vise sunt in continuare vii ~i mal este inca timp sa Ie
~eal~zez,pent_:u~da un nou sens vietii mele, Partea corpului afectata, precum ~i
[umatatea (stanga sau dreapta) rnaajuta saidentific lacenivel seafla rana.
.. Acceptlv sa imi regasesc spontaneitatea fata de viata, acceptlv sa
redescopar in mine mai multa iubire, dinamism si entuziasm fata devia!a; Astfel
i~i v~~imbuna~p cali~te~vietii in aceasta Iume. Acceptlv, aici si acum, sainvat
samaiubesc mal mult ~l safiudeschis fata deiubire; in lac saretin aceasta iubire
~~c~mpvasiun~amea. ~idicyb~riera pe care 0 instalasem de atat'de mult timp. Cu
cat rnvat mal mult sa ma Iubesc, cu atat voi invata mai repede di exista 0
recompensa: primesc dragoste si prietenie. Aceasta seninatate pe care 0cautam
dintotdeauna, in exterior exista acuminmine~i 0pot comunica ~i celorlalti. .
42. AMPUT ARE Vezi #:AUTOMUTlLARE
Amputa:e~re~re~inta a~latia unui membru, aunui segment sau a unei par~i a
corpului (hmba, san, pems). Amputarea totala sau partiala aunui membru fiedin
cauzau.n~i accident, ~eydinmotive medicale (cangrena, tumoral are legat~ra eu0
.culpablhtate putermca, eu privire la un aspect din viata mea. 'Vreau ca acea
'si.tuati~sa dis~.ar~din via!a mea, pentru .totdeauna. Dar in loc ca situatia sa
dlspara, va fi talata acea par.te acorpului meu, care ii corespunde. Toate acestea
au Ioc la ni~el .iI:con~tient~D~ca, de exemplu, imi este amputat piciorul stang,
acest lucru mdica faptul ca, fflca sau culpabilitatea mea este atat de mare incat
'p~~fer"sa mor", sa nu mai merg in directia pe care merge viata mea af~ctiva;
plclorul drept, serefer aIaculpabilitatea mea faJ aderesponsabilitap etc. Dacanu
am acceptat!. aceasta amputare, apare 0 durere amotionala (durerea
membrului fantoma). Maintreb care este; teama care ma impiedica sa reiau
contactul cu realitatea. Chiar 'inainte de amputare aveam un sentiment de
ne~ut~nta, .dedependentit Poate chiar masimteam infirm, intr-un anumit aspect
, fiZlC,m vla!a mea sau 'in relatiile mele interpersonale. Aceasta infirmitate
psihologica ~i emo!ionala s-a transpus in corpul meu fizic. in cazul in care traiesc
, 0 astfel. de situatie, 0 amputare, este important sa i:ini amintesc ca, corpul meu
~nergetl~, n~este amputat, p:ntru aramane deschis la aspectul metafizic pecare
II :e~rez.mta p~rt:a amputata. AstfeI, dadi am'avut piciorul drept amputat, pot
prmmblre, pnn mtelegere ~i integrare, saam0 con~tientizare aceea ceamde
Irr,-, , 1 _,
I ' 1 ! 1 1
70
Jacques Martel
facut pentru a merge mai .departe lnainte, ca i cum as avea in continuare
piciorul amputat.
Acceptlv sa fac sa dispara orice culpabilitate, stiind di fae intotdeauna tot
posibilul. Ma reeonciliez eu mine insumi si invat sa apreciez ceea ce sunt. Oricare
. 'ar fi conditiile, aleg sa Inaintez in ritmul meu si apreciez eeea ce este frumos sl
bun in viata,
43. ANCHILOZA (stare de ...) Ven ~i: ARTlcuUrn [IN GENERAL], PARALIZIE [IN
GENERAL]
Anchiloza este 0 stare caracterizata prin limitarea, de. obicei, temporara a
mlscarilor uneia sau mai multor articulatii, Anchiloza este partials, dar poate fisi
totala, .dacadevin eomplet inactiv; este primul pas sper 0incapacitate motrice, un
fel de paralizie a gandurilor. Trebuie sa constientizez responsabilitatea pe care
trebuie sa mi-o asum daca decid sa raman imobil, sa nu mai fae nimic, sa nu rna
mai mise deloc. Care este frica mea? Imi este frica de neeunoseut, de eeea ce rna
asteapta, de ceva nou pentru mine, cev~ ce rna deranjeaza ? Sau este yorba
despre eeva ce nu am chef deloc sa fac? In cine sau in ce nu indraznesc sa am
incredere ? Pot sa verifie sernnlflcatia partii corpului afectate, pentru a avea rnai
multe inforrnatii despre cauza anehilozei. Daca, de exemplu, aceasta apare labrat,
acest lucru inseamna di rna aflu lntr-o stare in care refuz noile experlente ale
vietii ? Am sentimentul ca sunt mutilat? Imi vine sa omor pe cineva ? Daca este
yorba despre umar, rna intreb daca viata mi se pare grea; sau cacineva sau ceva
este 0 povara pentru mine? Singuratatea sau nevoia de a face fata
necunoscutului lmi blocheaza gandurile ? Daca este yorba despre picior, rna
Intreb care este directia pe care nu vreau sa merg ~i fata de care "intepenesc" ?
Cand este afectat intreg corpul, sunt lntepenit fata de ceva sau de cineva: este
yorba despre 0forma de fuga. Sunt constient de faptul ca acumulez energie in
acea parte a corpului i di, inconstient, am 0angoasa. Vreau sa raman pe pozipe
si Irnl este greu sa Irni schimb parerea,
Acceptlv di a sosit momentul sa merg inainte! Incepand de acum, sunt
eontient de greelile mele (sau mai degraba, de responsabilitatile mele) ~i de
experientele viepi ~i Ie recunosc. Ma predau ~i accept!. sa recapat mi~carea pe
care am oprit-o temporar ~i imi mobilizez din nou gandurile,. cu deschidere. De
acum inainte voi avea un spirit creator.
44. ANDROPAuzA Vezi~i:PROsrATA/PNGENERALj/[AFECf1UNIALE ...l
Andropauza, care afecteaza barbatii, corespunde menopauzei femeilor, chiar
daca nu exista ~i schimbarile hormonale ale acesteia. Toata nesiguranta eu privire
la batranete, la capacitatea sexuala, la sentimentul de inutilitate, se manifesta in
interior ~i pe plan fizic, prin afecpuni la organele genitale (mai ales la prostata)i
cu privire la unul sau mai multe aspecte masculine. Am ajuns intr-o etapa din
viata mea, in .care pot sa rna odihnesc, sa fac 0pauza ~i sa imi schimb prioritatile.
In loc sa rna resping, ca barbat, accept!. sa imi oeup locul in univers, in
armonie eu fiecare aspect al personalitapi mele, atat cu latura feminina cat ~i cu
"
'j
--------- , , , , ' , , , , '! , .
Marele Dietianar al Boli/ar ~j Afeqiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirii
cea.mascuIina. Am dreptul Saimi acord mai mult timp pentru mine; voi fi ~i mai
eficient la munca sau In activitatile meIe, ..
45. ANEMIE v eri: SANGE - ANEMIE
46. ANEVRISM (arterial) Vezi ~i:SAlv GE - HEMORAGIE
U~ ~nevrism este 0 slabire a peretelui arterial, care determlna 0 dilatare
eXIst~nd riscul un:i hemoragii prin ruperea vaselor de sange, 0 astfel de
afectiune poate aparea atunci cand traiesc un conflict in familia mea sau cu
pe!soane ~e care Ie consider ca pe familia mea. Ma simt obligat sa fac ceva, dar
rna opun din toate puterile ~i trebuie sa irni demonsttrez punctual de vedere ceea
ce c?nstituie 0prf!.si~ne mare pentru mine. Sunt nervos, rise sa "pierd" ce~a, ce
.nu pot con~ro~a. Imi =.teClma ca voi fi abandonat si imi blochez energia,
deoarece rna simt neputincios. Cred ca am 0viata grea i vad tot ceea ce mi se
!nta:npl~ intr-u~ m~d pesimist i negativ, Imi pierd energia pe care am risiplt-o
III~ant. Incerc sa pastrez eu orice pret 0situatie, care merge mai mult sau mai
putl~ ~ine si care risca ~a se rupa tn oriee moment: un lac de rnunca, 0relatie
a:ecti~a e:~. ~asele de sange se contracta deoarece nu tin cont de ritmul meu
biologic l irm ereez ~n ~oi~de pr:si~ne, ca~e risca sa explodeze. Refuz sa merg
mal departe eu bucurie si sa las.sa circule viata, AnevrismuI cerebral scoate in
evident~ cat .de diferit~ s~nt uneori ~deile mele i catrebuie sa rna' apar pentru a
Iepr.oteJ a, deoar ... ece exrsta ~... mare netntelegere in jurul meu. Este posibil sa am un
sentiment de nem~elegre sr murma unei rupturi, pe care am trait-o (fie am plecat
eu, fie? plecat altcrneva) si care m-a afectat foarte puternic. .
. Anevrts~uI aort~i indica presiunea exercitata asupra mea, mai ales de catre 0
p~rsoana cu autoritate, pentru a renunta la ceva, ce eu consider ca imi apartine
mme. ..
A~evrism~ul indica cat de lnchis pot fi fata de ideile noi sau de solutiile noi, care
ml se ofera. . .
. ~Accept t.sa tmi ofer iubire. Incetez sa mai lupt inutil $i renunt sa rna mai
a~at de t~ecut. Ac:e~~t ~~a m~ abandonez, pentru a rna elibera. Invat sa hISsa
clreule ml~carea vlepl, 1m}regasesc astfel bucuria de a trai ~i invat sa traiesc in
prezent. . . . ' .
47. ANGINA (in general) Veri ~;:GAT[DURERI DE...]
Angina s~.caracte~~eaza printr-o senzatie de strangere la nivelul gatului, din
. cauza ~nel mfla~... atll.ac~t~ a!:ri~gelui. Exista ceva ce "nu poate trece", 0 emotie
,. bl~cata, "care m"aImpledlca sa mil exprim adevaratele nevoi. Am sentimentul ca
avand gatul ~trans (chakra ~~aucentrul de energie al creativitatii ~i al exprimarii)
nu pot expr~ma .ceea c~tralesc ~i ceea ce simt fata de ceilalti $i eontinui sa tmi
coneen~rez mutil ~tentla, pe aceasta eredinta. Trebuie sa gasesc cauza care a
?et:rmmat aeeasta credinta. De obicei, pot sa gasesc un raspuns, in 48 de ore
mamte de ~ebu~l boHi. Poate aparea 0uoara iritatie (gatul inflamat) sau 0mica
frustrare ca nu mghit normal ~i care va persista pana cand imi voi schimba
1 t ~ 1 1
I ! !
!
72 Jacques Martel
atitudinea ~i gandurile. "Nici nu sepune problema sainghit povestea asta", chiar
daca astfel "voi avea gatul rosu", Pot fi, de asemenea, ganduri negre ~i negative,
fa~adecineva sau fa~ade 0situatie. Sauexista eevacevreau neaparat "saprind":
un Ioc de munca, un rezultat scolar foarte bun, care m-ar ajuta sa evit sa rna
justific, .sa dau explicatii sau care m-ar impiedica sa simt moartea care da
tarcoale, in jurul meu? Emotiile mele neexprirnate fierb in mine. ~i cand, in
.sfarslt, reusesc sa rna exprim, rna simt inconfortabil sau vinovat NuImi acord
dreptul deacere ajutorul celorlalti, .
Indiferent care este cauza acestei boli, acceptlv faptul capot safiudeschis i
sa redeschid acest canal de comunicare, chiar daca senstbtlttatea mea afost
ranita. Nevoile mele fundamentale trebuie sa fiesatisfacute i amdreptul s~fac
acest lucru, lafel cacellalti, Sunt atent lanevoile meIei concentrate pefiintamea
interioara si astfel voi evitaacest gen deangina, lanivelul gatului. Acceptlv sacer
ajutorul celorlalti pentru a-mi deschide Intmav si aprimi darurile vietii, .
48. . ANGINA PECTORALA Vezi si: INlMA / [iN GENERAL]/ lNFARCI' [DE MIOCARD]
. Cuvantul angina vine de ia verbul din latina ANGO,care tnseamna a strange, a
sufoca, iar cuvantul anqor tnseamna opresiune, angoasa. Angina pectorala este 0
durere foarte puternica in zona inimii. (centrul de energie al iubirii). Aceasta
ltpsa temporara de oxigen, la nivelul rnuschilor inimii, deterrnina 0multime de
consecinte: insuficienta debitului sanguin in aceasta zona, interventla
chirurgicala etc. I nirna slmbolizeaza motorul sistemului meu, Angina este 0
angoasa a inlmiiv, Atunci cand ofer prea multa Iublre, cu 0 atltudine de
atasarnent, este posibil cainima saoboseasca din cauza acestei concentrari isa
numai simta destula bucurie
5
deatrai in aceste situatii (din cauza acestui fapt, se
dirninueaza debitul de sange], Daca am0astfel de angina, este poslbil, " sapun
prea mult laintmav" viata i lucrurile pecare Iefac, sarnaconsum pre~multoAtat
. nelini~tilecat i bucuriile melesunt exagerate: maenervez i rnasimt ranit foarte
uor, sunt nemultumit, rna simt trist sau iritat fala de 0anumita situap~, care,
.totui nu este chiar atat de grava cum ered eu. Am impresia ca sunt asaltat,
atacat Este cai cumin inima'l mea ar fi un razboi. Cineeste persoap.a pecare
vreau sa 0strang puternic in brale i careia refuz saii dau drumul ?Ate~lia mea
este centrata tot timpul pe acea persoana sau pe ceasitualie. Vreau sa tim "uniti
pentru totdeauna", dar acest lucru este imposibiL Inlocsarnadetaez i sarnalas
purtat de curentul viepi, vreau sa controlez totul, vreau sa pastrez totul. Este 0
sarcina grea pentru mine i am 0 incertitudine cu privire la directia in care
trebuie sa merg. Sentimentul degol sau de pierdere atunci cand, m~abandonez,
imi poate starni frica. Este foarte dureros daca pastrez totul in mine, daca 'imi
ascund emotiile in interior. Este posibil sa primesc un prim semnal din.partea
corpului meu, dupa aceste stari: spasme i 0durere ascutita la inima'l. ~nima
lanseaza un semnal de alarma pentru caeu sa-mi con~entizez sentimentele. ~i
J
h
,.
"
i :
! I ;
I r
:'i
ii: 5 Bucurie: deoarece sangele simbolizeaza bUaJ ria, 0mi~rare a debitului sanguin ~ma aceasta atitudine a
J ~ b_ U_ CU_ rie_ i/_ m _ _re_ la_ ! ie_ C_ U_ iU_ b_ ir_ e_ a .n
Marele Dictionar al Bolilor 5; Afecflunllor Cauzele subtile ale imbolniivirif
73
faptul ca, Intr-un anumit fel, sunt pe cale Sarnadistrug, prin gandurile negative
~unan~u-mi 'i~.pericol. armonia interioara i avand 0energie proasta, IIi acela~i
nmp ~l bucumle man pot provoca 0criza de angina, deoarece in astfel de
,moment, centrul de energie al inbirii (inimia,,) se deschide mult i poate activa
suf:rinte d~ntrecut si astfel sa provoace criza. Poate fac lucrurile diri obligatie sl
tara bucune sau placere. Astfel, bucuria nu mai circula, Este ca i cum mi-as
concentra atentia pe ceilalti (pe fericirea lor ~i nefericirea lor) in loc sa rna
preocupe ~ai ~ult fericirea mea, Ego-ul meu este atat de activ tncat s-aseparat
derestul fiintei mele, ceea ce determina un blocaj pe plan emotional. Imi creste
resp_ectul f~tade mine, prin faptul ca rna preocup mai mult de ceilalti, aproape
toata atentia mea este concentrata pe ei. Este principiul iudeo-crestin, al darulrii .
dinsacrificiu. "Daruiti celorlalti ! " Astfel, devin vulnerabil i tmi manifest fricade
afi deschis fatadeceilalti. "Numai mai atinge nimic, dar incep saamdureri",
Amspasme, lntepaturi lainima, extremitatile [mainile i picioarele) reci. Corpul
meu.rna avertizeaza. foarte serios ca exista ceva ce nu merge bine (este un
avertisment rnai usor de recunoscut pe plan metafizic decal: pe eel fizic), Poate,
inconstient, vreau sa parasesc "viatade pepamant", deoarece rnasimt sufocat de
grijile mele i nu stiu cum sa rezolv situatia, dar Inca nu avenit morrientul ! Ma
simt zdrobit, oprimat ~i nu mai vreau safacniciun efort. Darede ceImi este frica,
de fapt? Este important de observat faptul ca, deoarece angina se manifesta
printr-o restrictie a vaselor sanguine, trebuie sa rna lntreb daca eu limitez
inbirea oferita de ceilalp ? Pot accepta user ajutorul care mi se ofera? Merit tot
ceeacemi se ofera ?Amtendinta .deacontrola ceea ce mi seofera, nestilnd cum
as reactiona la prea multa iubire si afectiune ? Amtendinta de a da imediat
inapol ceea ce primesc, nestiind sa accept cu tnlmav darurile primite. Este
posibil saamimpresia cami se cere prea mult i catrebuie sa rezolv problemele
tuturor. Din:ac~asta ~auz;aam0atitudine dedispret. Totusi, toate aceste sltuatii
pot provem dm atltudmea mea (ata de mine insumi: pot fi 0 persoana
~o.mpetitiva,imi concentrez toata energia pe mine, cer foarte mult de la mine i
.las la,o parte toate dificultaple afective pe care Ieam. Inima. mea sufera pentru
canuimi exprim emotiile. Con~ientizez faptul caviata este un schimb continuu.
Dauatat cat primesc, lafel cai contracpa $i dilatarea vaselor de sange, altfel voi
aveaun dezechilibru i atentia mea trebuie saseconcentreze pe echilibrulacesta
necesar unei viep sanatoase. Este un proces fundamental in experienta umana,
deoar:ce, .sunt 0 fiinta divina, care. trebuie sa se exprime in echilibru.
Con~tientizarea pe care 0amde racut este aceasta: accept 1'1 sanu mai iau totul
'inserios ~i sa fiumai deschis ! Este u~or, deoarece nu vreau sa mor ci vrean sa
traiesc, safiudeschis spre iubire i sanumai lupt pentru putere. I~i concentrez
atentia pe parple frumoase ale vietii. Invat sa rna iubesc aa cum sunt: astfel
energia mea vitala va crete. Acetiasunt primii pai spre 0vindecare serioasa a
acestei boli.
.. Exprim ceea ce traiesc i invat sa rna acceptl'l aa cum sunt. Amgrija de
rnl~e, ?eoarece f~ricirea mea depinde doar demine. Tree delaura i delaru$ine,
laIUblre. Unultlm lucru de realizat este sa observ expresiile legate de inima",
.~'\
Jacques Martel
74
precum: "0inima depiatra, 0inima dura, cineva care nu~rei.?ima,yp~it d: inima
.etc". Fieeare dintre aceste expresii lmi atrage atentia ca se mtampla ceva
.important pentru mine...
49. ANGIOM (in general) Vezi ~j; PIELE - ANGIOM P~ sANGE - CIRCUlA'flE
SANGUINA, SISTEM UMFATIC
Unangiom nu este 0tumora, ci 0maltormatte legata desiste~ul vascular (vasele
limfatiee ~i sanguine). Dat fiind faptul di vasele sunt niste conducte ca~e
transporta sangele si limfain organism, amimpresia~eaviata ~e~nu~rr:.e~gein
sensul in care as vrea eu. Nuprea stiu in eedirectie sa me~g,~~a simt r~taclt: an:
senzatia ca mi-am pierdut controlul. N:siguran~.pu~e s~pamre p.e~m~n~~l rna
face sa imi imaginez tot ce este mai rau, nu mal sttu cme sunt $1 irm nSlpes:
energia. Iml este teama saintru in contact cuemotiile mele, lucru care blocheaza
circulatia energiei. ~ .
Acceptt" salas viata sacircule inmine ~i sarnarespect. Accept! " sapn~ese
ernotiile si sa rnaimpac cu ele.Acceptlv in to:a1itate cee~cesu~n:,a1~gconstient
satraiesc fericirea in viata dezi cuzi, stiind casunt protejat, Maimpltnesc cutot
eeeaceammai frumos, prin lumina $i iubire.
I i
:!
!i
I i
i .1
50. ANGIOM PLAN Vezi:PIELE-PEI'EDEVIN
51. ANGOASA Vezi$i:ANXIETATECIAUSTROFOBIE
Angoasa se caracterizeaza printr:o s~are de. disperar~ psi~ica, in care a~
sentimentul ca sunt limitat, restrans I nspatlul meu $1,mal ales, sufocat I n
dorintele mele. Masimt limitat de granite care in realitate nu exista. "Masim:
.prins intr-o capcana''. Nu irnl pot exprima furia. Sunt de acor? cu~fap~l ca
.oamenii iml invadeaza spatiul privat si acest Iucru se mamfesta prmtr-o
retragere in mine. Imi las la 0parte nevoile per~onale. pentr~a.~.fiye. plac
celorlalti, pentru a atrage iubirea de care amnevoie (chI~r daca eXIst,:~l ~lte
moduri deafaceacest lucru. Tdiiesc 0insatisfac!ie profunda. Retragerea mmme
rna face sa imi amplific emopile $i emotivitatea in general, in detrimentul unui
echilibru interior. Deoarece traiesc intr-o ceata, increderea in mine este
zdruncinata fiindinlocuita de disperare ~i deinvidie. Simt un anumit perico}, dar
nuin pot id~ntifica.Imi este teama deviitor $i de eforturile ~e care tr.ebuie.s~~e
facpentru a-mi atinge scopurile. Amderacut 0alegere care I Dl separe lmposlblla.
Nesiguran1a mea are legatura cu faptul ca, in loc sa ~red in .putere~me~
interioara, 0atribui altcuiva, 0persoana pe care 0consIder mal elevata, mal
realizata dedit mine. Vreau caacea persoana sa rnaprotejeze, ca.$i cumeu 3$ fi
prea slab ca sa am griFi de mine insumi. Caut un sens in via~amea. Masimt la
milaunui pericol de moarte, deoarece caut in exterior pe cineva s~ucev~ape car~
sa rnasprijin. Sunt plin de tristete ~i rnasimt prins, legat, compn~at, ~n!an~n
chiaroNumai amIncredere in capacita!ile mele. Care ar putea fi sltuatla mc~~
m-am simpt foarte strans, in copilarie ~i pe care acum 0reproduc fidel astasl,
i
.1
11
;1'
; ' 1
.,
----------------".-<------~.,,
; I 1- 1 1" J " I I
Marele Dlctianar al BoliJor ~i Afecfiunilor - Cauzelesubtile ale imbolnavirii
75
dupa acelasirnodel mental? (angoasa si daustrofobia se aseamana prin aceeasl
senzatie deafi imobilizat, strans] .
Pentru corpul meu este ceva natural sa Irnpllneasca nevoile psihice de baza:
nevoia de aer, pentru a respira si atrai, spatiul dintre mine ~i ceilalp, libertatea
de a decide si de a discerne ceea ce este bun pentru mine. Daca, incepand de
acum, raspund asteptarilor mele fata deviata, in primul rand, exlsta sanse saIi
las peceilalti saseocupe de nevoile lor: astfel, voi fi mai in acord cuei i faeacest
lucru Tarasa le invadez spatiul vital, pentru ca, daca eu rna simt sufocat, acest
Iucru se intampla pentru ca, I i sufoc,.constient sau nu, pe cei din jurul meu.
Angoasa sepoate manifesta si ca0asteptare nelinistitoare si caateama caseva
"intampla ceva", cu 0tensiune difuza, inspaimantatoare ~i adeseori Taranume.
Poate fi 0tensiune legata de 0amenintare concreta, nelinistitoare (precum 0
arnenintare cu moartea, 0catastrofa personala, 0sanctiune). Demulte ori, este
yorba despre 0tearna Taraun suport real, care poate fi perceput sau exprimat. De
aceea, cauzele profunde aleunei angoase pot fi cautate de muite ori, in copilarla
mea, avand legatura eu teama de abandon, frica de apierde iubirea unei fiinte
dragi si teamade suferinta. Cand traiesc 0astfel de situatie, angoasa reapare la
suprafata, De.fiecare data cand reapare una dintre aceste frici sau traiesc 0
situatie tmaginara sau reala, inconstientul meu 0percepe ca pe un semnal de
alarms: atunci cand apare un pericol, angoasa este i mai puternica. Cand sunt
copil, angoasa semanifesta deobicei printr-o fricadeintuneric i tendinta deafi
izolat.
Incepand de acum, accept!" saimi folosesc discernamantul, sa irni manifest
curajul $i increderea in viata pentru a rna respecta i a le respecta ~i celorlalti
spatiul vital. Alung din viata mea orice rernuscari. Astfel voi vedea "mai dar" si
voi merge inainte in viata, cu mai multa luciditate. Imi dau dreptul sa fiustapan
peviata mea, pe alegerile mele. Amincredere in mine si stlu caviata imi vaoferi
toate lucrurile de care amnevoie. Maastept latot eeea ceeste mai bun in via!a ~i
acceptt" faptul camerit tot ceemai bun.
52. ANOREXlE MENTALA Vezi ~i: APETIT [PIERDEREA APETITULUI ...], BULIMIE,
GREUTATE [EXCESDE...}
Anorexia reprezinta refuzul meu, mai mult sau rriai pu!in sistematic, de a rna
alimenta din cauza respingerii propriei mele imagini corporale; se nume$te
anorexie mentala (In limbaj comun, doar termenul anorexie este folosit).
Anorexia se caracterizeaza printr-o respingere totaHi a vietii. Este dezgustul
total pentru tot ceea ceeste viu in mine ~i care poate intra in corpul meu, pecare
il consider urat, pentru a-I alimenta. Acest sentiment sepoate transforma chiar i
,inllra. Exista mai multe simboluri pentru viata: apa, mancarea, aspectul matern
(mama), iubirea, latura feminina. Este dorinta arzatoare i incon$tienta de a
scapadinviata, de ase detesta pesine, dease respinge, deoarece tdiiesc 0frica
foartemare fata de deschiderea spre viata minunata din jurul meu. Masimt atat
.de descurajat inca.t rna intreb ce anume m-ar mai putea ajuta. lmi doresc,
incon~tient, "sa dispar" pentru a-i deranja cat mai putin pe cei din jurul meu. Ma
76
\\,
Jacques Martel
resping tot timpul. Pot ajunge chiar Sarnaurasc pe mine insumi si astfel, sa rna
pedepsesc si sarnaautodlstrug, Imi este rusine demine ~i asvrea atat de}'nult sa
fiu iubit neconditionat, asa cum sunt, nu pentru ceea ce pot realiza. Imi neg
propriile nevoi si as vrea satree neobservat. Dinaceasta cauza traiesc cusecrete
~i cuminciuni. Amimpresia capot compensa daca imi fac viata grea.tdura". Imi
'este foarte usor, daca am fost tratat cu duritate, in copilarie, Untrecut de
dominare, de reprosuri si de pedepse, rnava face sa rna comport la fel,fata de
mine insumi. Anorexia ~i obezitatea provin amandoua dintr-un sentiment
puternic de lipsa de iubire ~i de afectiune, chiar daca,pe plan fizic se manifesta
complet diferit. Exista mai multe tulburari de alirnentatie care pleaca de la
relatia mama-copil, in care exista un conflict. Eu, copil filnd, vreau sa fug
departe demama mea,care este adeseori anxioasa i care vrea cuorice pret sa-~i
hraneasca copiii. Traiesc 0dualitate intre atasamentul meu fata de familia mea i
dorinta mea de arnaimplini, dualitate care rnaobligasa rnasepar de farnilie. De
multe ori, poate fi yorba despre 0constrangere legata de teritoriul meu, pe
care am impresia ca nu II am; ca I-ampierdut sau ca nu mi se respecta, Acest
teritoriu poate fi constituit de lucrurile mele fizice (haine, [ucarit, masina, casa
etc.),bunurile mele psihice (drepturile mele,cunostintele mele,nevoile meleetc.)
sau de oamenii din jurul meu [tatal meu,mama mea,prietenii, sotul etc.) Traiesc
o contradictie in prezent, fata de ceva sau cineva pe care nu il pot evita si pe
care nu it.dlger". Mapot intreba daca nu cumva,amimpresia ca cinevavrea sa
rnaomoare. Avand aceasta frid, nu mai mananc si vreau, inconstient samor. Am
impresia ca supravietuirea mea depinde de capadtatea mea de a rna separa de
ceilalti, Fiind atat de slab, ceilaltl nu rna vor mai vedea; voi disparea, rna voi
ascunde pentru afi in siguranta. Sau,pur ~i simplu, pot respinge imaginea mamei,
mai ales daca aceasta are un surplus de greutate. Vreau sa evit,cu orice pre], sa
imi las corpul sa se dezvolte ~i sa lncep sa seaman cu ea, catui de putin: .astfel,
vreau salmi ucid propria imagine! Desi anorexia apare mai ales in ~dolescenta,
aceasta se poate manifesta i In cazul bebelu~i1or ~ al copiilor mid. In cazul
unui bebelu~, refuzul de a manca poate decurge dintr-o problema in relatia cu
mama lui: poate fi yorba despre lipsa sanului matern sau aclildurii.fizice, care ar
trebuie sainsoteasdi alaptatul, poate din cauza hranirii artificiale,' dozata ~i prea
rigida, sau a unei supraalimentatii' sau subalimentapi, produse de respectarea
une'i curbe agreutapi ideale,ignorarid ritmul alimentar individual etc. Mamaeste
plina de remu~diri, care, intr-un anumit sens, simbolizeaza moartea. Penttu
mine, ca mama, este' important sa respect gusturile ~i' ritmul copilului ~i sa
incetez sa vreau sa fiu mama: perfecta ~i supraprotectoare. Dadi sunt un copil
putin mai mare ~i sunt afectat de'anorexie, aceasta este, de obicei,0forma mai
atenuata ~i secaracterizeaza printr-o "pofta de mancare scazuta", copilul detesta
mesele la ore fixe, are capricii alimentare, refuza cu incapatanare anumite
alimente, nu mananca tot din farfurie, vomita des ~i mesteca mult timp, aceea~i
inghilitura. La varsta aceasta, masa ~i imperativele ei sociale joadi un rol
important, deoarece mesele sunt un prilej de reunire a familiei, sub autoritatea
tatalui, in timpul carora pot aparea diverse reactii sau confliCte.Anorexia estein
ii
I.,
Mareie Diet/anar al Boli/or ~/ A/ecriunilar - Cau~ele subtile ale imbolniivirii
77
primul rand, nevoia mea de a umple un gol interior, cu hrana afectlva. Am
nevoie de iubire ~i de,acceptarejv necondttlonata, din partea mamei mele
interioare. Anorexia, spre deosebire de obezitate, este 0tentativa de afugi si .de
alasasamoara de foame goIul meu interior, pentru a-I face atat de mic,tncat sa
,dispara sl sanuimi mal ceara nimic. Acesta esteunul dintre motivele pentru care
continui sa rna consider gras (am 0fixatie mentala pe greutate) chiar daca sunt
mic ~i slab. Altfel spus, continui sa imi consider nevoile emotionale ~i afective
.: foartemari si rnasimt depasit deacestea, Exista,in interiorul meu,0lupta pentru
putere, lntre. viata i moarte. Amnevoie deatentia celorlalti pentru arnasimti viu
si astfel adopt comportamente, atitudini de.victima,prin care rna oblig sa imi
schimb intatiarea fizica. Vreau ca ceilalti sa "imi urnple", sa imi implineasca
',' nevoile. Totusi, pentru catmt ofer eu insumi iubirea de care am0nevoie atat de
mare,Imi refuz emotiile, sensibilitatea, latura mea de copil ~i cellalti sunt sl eu
severi cu mine. Anorexia poate avea Iegatura si sentimentul de afi pedepsit de
viata i de mama, simbolul matern, care rna impinge spre dorinta de
independenta i de individualitate. Acesta este motivul pentru care resping
mancarea i pe mama mea, In acelasi timp, deoarece am avut senzatia di
autoritatea ei era omiprezenta, cand eram copil,Traiesc sentimentul deanu mai
,controla nimic, cu privire la evenimente ~i incerc, lntr-un mod exagerat sa reiau
aceI control. ' ;.
- Esteposibil safi trait 0situatie in care amsimtit aceasta lipsa de control sau fata
,decinevasl amimpresia ca,singurul lucru asupra caruia pot avea un control tot~l
:,i care rpavafacesa rnasimt bine (inaparenta.i.) este mancarea pe care refuz sa
.odau corpului meu. "Nuimi place modul in care rnaiubeste mama measl 0detest
din cauza aceasta". Vreau sa raman tanar (sau tanara), deoarece vreau sa rna
apropii, c;It mai mult de 0forma: de "puritate" fizica ~i interioara (de obicei,
anorexia apare in perioada pubertatii). Este0cautare absoluta atineretii, Faptul
.dea deveni prea slab rnaface sa nu mai simt placerea. Astfel,rna deconectez de
. toate senzatiile fizice legate de senzualitate i plckere. Este ca ~i cum a muri,
;: vreau sa rna omor. Cabaiat sau fata, in acest caz,refuz etapele de dezvoltare
, sexuala, caracteristice varstei mele, pe care nu Iepot controla, astfellncat, orice
tentativa de apropiere sexuala, de descoperire ~i de abandon spre un eventual
partener (absenta maturitatii) sunt aproape inutile. Daca traiesc toate acestea
"Intr-un mod profund, exista 0legatura cuuntraumatism puternic, pe plan sexual,
.<cuun abuz sau 0stare de nesiguranta afectiva. Este posibil chiar sa rna simt
'.' agresat de schimbarile care au loc in corpul meu fizic i "Inchid u~a" dorintelor
.'mele fizice,spirituale sau emoponale. Primullucru foarte important pe care il am
defacut,pentru indepartarea anorexiei este saimi accept feminitatea (daca sunt
~.fata) ~i latura intuitiva i emotionala (daca sunt baiat). Pot face acest lucru cum
vreau eU,:important este sailfac! , ' , "
. Accept-t" 0anu!,11itaintimitate sexuala ;;i chiar materna (trebuie sainvat'sa 0
.lUbescpe mama I). lnvat saimi iube.sccorpuI i saIiiubesc pe ceilalti !Inaintez
,.~re~tat, d.eoarece este 0situatie delicata, in ca,re trebuie sa fiu deschis spre
lublrea ~_l spre frumusetea din univers. Dacaeste nevoie, cer ajutor celorlalti. ~i,
.... ---------------------- t ., , 1 ~"I I "! "' 1 1 T I -: ! ~ -1-1-"--" 'J 1 , , 1
',,\
Jacqlles Martel
mai ales ramand deschis Ia ceea ce imi ofera viata l Acceptarealv ~i iubirea
necondit'ionata vor fi cele mai apreciate. Daca este posibil, fac a~vitati fizice
(sport sau altele). lata 0observatie interesanta: dac~sunt anorexIc: pot avea
impresia di sunt prins in niste inele (in limba fra~c~z~a~~neau~), c.?-~l c~mas fi
tntr-un mecanism care rna izoleaza de restul lumn ~l irm intensifica sentimentul
delimitare faja deviaja. Sunt deschis spre orice alta interpretare degenul acest~
Mavizualizez in timp ce rna eliberez de acele inele ~i Ie multumesc pentru ca
m-au aiutat.: stiind ca acum nu mai sunt necesare. Vizualizez ~i urr:'atoare
imagine: lafiecare inspiratie mai multa lumina intra 'inmine, pentru a-rmu~pl~
sentimentul de gol interior, Alegviata, rara sa tin cont de ceea ce cred cellalti
despre mine. Imi ofer iubirea, blandetea de care amnevoie,.tn loc sa astept sa,o
primesc de la ceilalti: astfel voi fi cu adevarat multumit i voi avea 0budme,
lnterioara !
I
53. ANTRAX Vezi: PIELE- ANTRAX
54. ANURIE Vezi: RINICHI - ANURIE
55. ANUS
Anusul este orificiul rectului, locul prin care las saiasa deseurile de care nu mai
am nevoie. Pe aici ies conflictele ~i resentimentele mele interioare. Problemele
care pot aparea in aceasta zona, sunt legate de"aretine ceva sau ada drumulla
ceva"; de exemplu, daca sunt copil si rnaconstip, sau imi m~~d~esc ~~ternutu!:
acest lucru seintarnpla, deobicei, pentru arnarazbuna pe parmtit mel,pe care 11
consider autoritari, manipulator! sau abuzivi, Am impresia di cineva rna
murdarestel Aid este locul evacuarli celor mai multe toxine din corp. Este0parte
ascunsa a corpului, care corespunde de obicei, laturii mele inconstiente si care,
carnufleaza uneori sentimente foarte dure, deviolenta. defurie, desuparare.
Deexemplu, in cazul tn care amtrait 0situatie ionca!e rn-am~i~~t ~b~zat, p,~
plan sexual, mai ales dad aexistat 0penetrare fortata, ~t:ebUlt sa raman .??l :
fiein sens propriu (sa rnadezbrac), fiein sens figurat (sa divulg un secret, sa~ml
exprim adevaratele ernotii, eeea ce implica un anumit r~sc). Exist~cevain mine,
cernarevolts si as vrea sascot afara acellucru, pentru canu pot digera ceea ces-
aIntamplat. Mi se pare imposibil sa iert si exista 0alianta (po~ibil al~, n~cea
prin casatorie) care s-a distrus pentru totdeauna. Amun conflict de lde~ti~te,
care rna ustura, Anusul se situeaza la nivelul bazinului, aproape de COCCIS ~l de
prima ehakra sau centru de energie, care facelegatura dintre sine i uni.vers. ~.re
legatura eubaza energetidi acorI_?ului. Anumi~efric~in~erioare, ~esul l :moplle
se evacueaza prin acest orificiu. Incazul unel afeCjlUm,pot venfica urmatoarele
situatii: "Pe cine sau ce incerc sa ignor ~i repn in mine? Pana unde rna pot
abandona? Sunt capabil sa rna relaxez i sa las viaja sa rna indrume? Sunt
pregatit satraiesc noi senzapi ,aleviepi.? Faja de,cin~sau f~ja~de~ce :nainc~id ~
Pot avea tendinja de a-mi rejme emojllie negative, mtr-atat mcat aJ ung sa rna
otraveasdi. Ma pot agata de ceva sau de cineva, ceea ce imi provoaca multa
durere interioara. Traiesc dincomplezentii, dnd defapt a~vrea sa'imi facmiepe
. !!. !. { _ . , . , 'I I 'I
MOleie Dictional al 80/110111Alectluni(or - Calliele slIbtile ale imbolniivilii
79
plac. Problemele care apar in zona anusuluisunt demulte ori in relatie eufelul in
carernaraportez labani.
Acceptlv sa amlncredere, in mine, H'isandsa iasa afara emotiile de care nu
mai amnevoiei inlocuindu-le cuidei noi,cuatitudini pozitive i proiecte noi !
56. ANUS- ABCESANAL Vezi ~i:ABCES [iN GENERAL]
Abcesul este 0masa de puroi, provocata de frustrarl sau de iritabilitate, cu
privire la 0situatie pe care nu vreau sa 0las sa plece, carela nu vreau sa ii dau
drumul, in cazul unui abces anal. Uneori, chiar daca rnaretin, fac acest lucru rara
sa vreau. Abcesul se va manifesta oricum. Este posibil sa fiu furios pe mine
insumi, deoarece nuvreau "saevacuez",sacedez, infataunor flxatii mentale, care
irni alimenteaza viata in prezent. Pot chiar sasimt 0nevoie de razbunare, fata de
osituatie din treeut sau fata de cineva pe care refuz sa11iert. M-amsimtit umilit,
jignit, ridiculizat. In viata de zi euzi,manifest aceasta lipsa de arenunta laceva,
prin faptul di, exista obiecte de eare nuvreau sa rna separ si care totusi, nu mai
auvaloare sau sunt.inutlle.
Aceasta afectiune Imi transmite mesajul ca, trebuie sa acceptlv sa am
ineredere in viata si in ceea ce este frumos in ea. Amincredere in ceilalti si,mai
ales,Ii iert pe oamenii dinjurul meu. Maabandonez ~i amIncredere inviata.
57. ANUS- MANcAruMI ANALE Vez; ~i:PIELE-MANcAmME
Mancarimile au legatura euremucarile sau cu culpabilitatea, fata de trecutul
meuapropiat Existaeeva cernairita sau rnaderanieaza si rnasimt vinovat legat
de eeea ce trebuie sa retin sau sa las sa pIece. Port 0masca si lmi ascund
adevarata identitate. Regretele mele ~i furia mea pot fi cauzate de relatiile
sexuale nesatisfacatoare, de un gol de iubire. Analizez anumite evenimente din
trecut, pecarevreau saleevacuez, euorieepre].
Este important pentru mine sa acceptlv sa imi ascult eorpul ~i sa cunose
satisfactia in toate aspectele vletii, deoarece culpabilitatea nu face dedit saiml
infraneze evolutia, rarasalmi aduca niciun beneficiu.
58. ANUS- DURERI ANALE Vez;~i:DURERE
Durerile anale (anita) au legatura euculpabilitatea. Masimt rau, deoarece nu
rna,consider destul de eficient pentru a-mi realiza dorintele.
-Este 0forma de autopedepsire, de iritare, din dorinta de a rna pedepsi tntr-un
mod care exprima 0rana interioara, sensibilitatea mea, afectata in urma unui
eveniment din trecut, pe care inca nu I-amaceeptat! . Poate fi yorba despre 0
culpabilitate (a mea sau a celorlalp) traita in relape cu sexualitatea mea. Simt 0
r disperare puternica, care rna poate determina sa pierd sange ;;i,uneori sa ama
hemoragie. [mi impun 0pedeapsa demult timp i rnaretrag in mine insumi. Pot
accepta!. sa devin mai responsabil de dorintele mele, sa nu rnamai devalorizez
inceeacesunt, sanu rnamai impiedic satraiesc i sanu rnamai pedepsesc inutil.
A~putea sa nu rna mai simt inconfortabil i sa 0 iau de la inceput,
acceptandu-mi!. experientele trecute, prezente ~i viitoare i astfe!, sa inaintez
, ; , , _ ' ~ ,'i n-r ~
80
'.:\
JacqueSMartel
rnai mult in via~a. Nu rna mai distrug ~i accept!" sa vad toata frumusetea pe care
o manifest. Traiesc pentru mine, in Ioc sa actionez tot timpul, in functie de
dorlntele si asteptarile celorlalti.
59. ANUS - FISURI ANALE
Fisurile anale sunt crapaturi superficiale, care determina sangerarea la nivelul
anusului, ceea ce simbolizeaza 0pierdere a bucuriei de a trai, In legatura 'cu 0
situatie pe care trebuie sa 0schimb. Daca simt 0tristete puternica, verific ce
anume provoaca aceasta tristete si accept!" schimbarile din vlata mea. Ma simt
slab i vreau sa rna protejez de lumea exterioara, Vulnerabilitatea mea rna face sa
stagnez, sa raman in pozitii bine stabilite. Prefer sa raman' In unele situatii
neplacute, in J oc sa irni asum riscul de a merge tnainte, spre necunoscut, Ma simt
dezbinat, tntr-o situatie: trebuie sa retin acel lucru sau sa ii dau drumul ? Ma agat
de ceea cestiu, Devin autosuficient, nu mai am nevoie de ajutorul celorlalti.
. Accept!" sa spun acum: "destul l" celor care lmi cer prea mult Nu mai
astept sprijinul celorlalti pentru a rna schimba. Imi elimin frustrarea, furia
fata de 0persoana sau un eveniment "care rna ustura" sau fata de care rna simt
"cu fundul in doua luntrii", Imi redobandesc locul care mi se cuvine. Irni afirrn
nevoile si lncetez sa mai vreau sa fiu pe placul tuturor.
60. ANUS - FISTULE ANALE Vezi ~i:F1STULE
o fistula anala poate fi cauzata de 0 sltuatie pe care 0 traiesc si in care
experimentez 0furie, fata de ceea ce vreau sa retin si nu reusesc sa pastrez in
mine. Este ca i cum as "rea sa pastrez vechi deseuri din trecut (vechi modele de
gandire, emotii, dorinte) dar nu reusesc, Pot chiar sa am sentimente de razbunare
fata de cineva sau fata de 0situatie, Retin emotii din trecut, care sunt pline de
ranchiuna, Afectiunea care apare este 0fistula, un soi de canal anormal lntre
organe si piele. Aceasta indica faptulca nu reusesc sa rna decid Intre planul fizic i
cel spiritual, intre dorinte i de~are (in sensullarg). Amimpresia ca nu rna mi~c.
Mainchid in lumea mea, in gandurile mele negre, rna simt incapabil sa comunic
ceea ce simt Traiesc 0situape in care rna simt ~i ciisiitorit i divortat i aceasta
situatie rna destrama. A avea nevoie sa rna consult cu cineva, dar prefer sa stau
singur, sa-mi rumeg suferinta. Am impresia ca am'incheiat reJ api, dar nu este
totul rezoJ vat inca. Trebuie sa destram legatura care rna pne Hl.ngacelalalt? Am
impresia ca sunt lucruri care imi scapa printre degete: . ,
Sunt deschis, la nivelul inimii" ~i accept!" sa golesc de tot aceste "couri de
gunoi", plin de idei negre, nesanatoase, aici i acum. Invat sa comunic ]iber ceea
cetraiesc in prezent ~i viata mea va deveni mult mai vesela ~i mai echilibnita.
61. ANXIETATE Vezi ~i: ANGOASA, NERVI [CRlzA DE ...J, NERVOZITATE, sANGE -
HIPOGUCEMIE
Anxietatea este 0frica de necunoscut, care poate seman a cu 0angoasa. Se
manifesta prin anumite simptome precum:. durere de cap, caldura, crampe,
palpitapi nervoase, transpirape puternidi, tensiune, voce puternidi, plans i chiar
------ ..n1 ,
Marele Dictionar 01Bali/or ~j A/ecfiunllor - Cauzele subtile ale imbofnavjrjj
81
insomnii. Daca sunt anxios, este posibil Sa am "frisoane de angoasa": un frison
care imi arninteste de frica mea. Anxietatea rna face sa am 0senzatie de nod in
gat, sa imi pierd stapanirea de sine i controlul asupra evenimentelor din viata
mea, rna impiedica sa Iml folosesc bunul sirnt i discernamantul. Pot, de
asemenea, sa simt un dezechilibru intre lumea fizica, asupra carela pot avea un
anumit control si perceptiile rnele fata de 0lume imateriala, pentru care nu am
explicatii sau a intelegere rationala, Nu mai detin controlul, ca si cum as putea
exploda in orice moment. Am un sentiment de pericoJ iminent, dar nedefinit. Pot
fi anxios, in orice situatie: DEVIN LA FEL CA OBIECTUL ATENTIEI MELE. Daca
atentia mea este centrata pe o fridi, cu slguranta voi trai 0stare de anxietate, care
poate avea Iegatura cu 0frica' de rnoarte sau cu ceva ce mi-ar putea aminti de
. aceasta frica. Moartea, lucrurile pe care le ignor sau pe care nu Ie vad, dar care
pot exlsta, imi declanseaza aceasta frica. Nu amincredere in viata~
Chiar daca imi este fnca de necunoscut ~i neg, in mod inconstient, viata ~i
mecanismele ei, accept!" sa imi concentrez atentla pe urmatoarele aspecte: am
incredere in viata ~i sunt convins ca, ceea ce mi seintampla este spre binele meu,
in prezent i in viitor. Simptomele vor disparea, la fel si frica de moarte. .
62. APATIE Vezi #:SANGE- ANEMiE / HiPOGUCEMIE/ MONONUCLEOzA
Apatia este 0forma de insensibilitate sau de indiferenta. Abandonez lucrurile
care mi se intampla in viata, devin. indiferent ~i nu am nieia motivatie pentru a
. rna schimba. Simt 0descurajare continua si mi-am pierdut orice interes pentru
viata, Apatia poate surveni in urma unor evenimente care rna deterrnina sa tmi
reconsider ratiunea mea de afi, pe aceasta lume. Marevolta atata nedreptate. Ma
distantez de lume, pentru a nu suferi din nou. Traiesc cu angoasa "ca mi se va
intarnpla din nou" acellucru. Este posibil sa vreau sa fug dintr-o situatie, din lipsa
de motivatie sau de bucurie, sau de tearna cavoi fi dezamagit. Ma opun ~i refuz sa
vad ceea cese intampla in interiorul meu ~i Injurul meu, ceea ceimi provoaca un
soi de insensibilitate, eu scopul de.a rna proteja. Apatia poate fi legata, de
asemenea, de 0ura profunda i de culpabilitate. Astfel lncerc sa devin insensibil
fat~.de fiinta mea interioara. Sunt~ca un robot ~i nu mai am niciun sens in viata.
Tralesc conform normelor altora. In acest fel, pot ramane deconectat de eul meu
profund.
. Accept!" sa fiu mai deschis fata de viara i fa~ade noile experiente placute,
pe care Iepastre~, pentru a-mi gasi apoi un nou scop in viata. Adopt atitudinea pe
care 0vreau eu. Imi las inima" sa rna indrume, cu toata spontaneitatea. Astfel, imi
redescopar pofta de viata i imi las simtilrile sa se bucure de fiecare moment al
vierii.
63. APENDICITA Vezi ';:ANEXA Ill, PERITONITA
Apendicita este 0 inflamarie a apendicelui- ileocecal (din limb a latina
."caecum=orb"), situat la baza intestin-ului gras. Aceasta afectiune provine dintr-o
furie legata de 0tensiune sau de 0situatie acuta, pe care nu reuesc sa a
rezolv, care rna face "sa fierb" pe dinauntru ~i sa rna simtrau.. _
1 ,I t 1 1 . '-1'1. 1'1" 1 l 1 ~ -: "! 1 "1 T 1 ! ' ! ~1 'J 1 ... , J 1 ; 1 l' I 1 ~ 1 ~:,. 1 -!
1 7 11
82
'.:\
Jacques Martel
De obicei, este yorba despre 0situatie pe plan afectiv, care lmi dezechilibreaza
sensibilitatea ~i ernotille. Frica mea poate sa fi declansat acest eveniment,
deoarece tntretineam ganduri negative siImlfaceam griji. Simt 0lupta interloara,
intre viata ~i rnoarte. Am0angoasa puternica i trebuie sa fac fata unei alegeri, pe
care imi este greu sa 0fac, din cauza responsabllitatilor care decurg din ea. Prefer
sa rna refugiez in munca sau in diverse activitap, Ma sirnt ca inchis intr~un sac,
pentru di am sentimentul casunt oprimat i simt friea, nesiguranta, slablclune,
abandon. eel mai adesea, aceasta contrarietate are legatura cu un membru al
familiei mele sau are legatura cu principiile si ideile referitoare la familie. Poate fi
yorba despre 0situatie cu privire la bani si, mai ales, la banii de buzunar. Poate
trebuia sa primesc 0suma de bani, pe care apoi i-am pierdut imediat. Sau este
yorba despre ceva sau cine pe care as vrea sa >IiI adaug' in viata mea, dar nu pot
din cauza circumstantelor, De exemplu, In situatia in care as vrea ca partenerul
meu sa semute la mine, dar nu am destul spatiu pentru arnandoi etc.
Exista 0"obstructie" in fluxul vietii si refulez 0multime de emotii, Sunt pe cale sa
tree Intr-o noua etapa, sunt tntr-o cotitura a vietii, dar tmi este frica de
schimbarile ce vor urma si de dependenta de anumite persoane. Pot sa ajung
chiar sa rna tern sa traiesc, Nu mai reusesc sa filtrez suficient de bine noile
realitati, pentru a rna proteja. Nu mai vad nicio solutie. Am impresia di nu pot
scapa de ceva. Pastrez ceva in mine, pana cand apendieele nu mai poate. Am
nevoie sa vorbesc despre ceea ce traiesc, sa imi "golesc sacul", pentru ca lrni este
greu sa diger ceea ce se intftmpla ~i sunt foarte dezamagit. Masimt intr-up impas
si consider situatia respectiva foarte dezagreabila i greu de "digerat", lmi este
frica de viata si nu imi exprim spontaneitatea. Am impresia ca, in orice moment,
pot fi agresat, mi se pot "goli buzunarele", atat pe plan material, cat ~i la nivelul
iubirii. Imi este greu sa elimin aspectele negative din viata mea. Simptomele
obisnuite pentru apendicita sunt caldura, roseata din zona inflamatiei i durerea,
din cauza tensiunii. Simt 0 suferinta puternica atunci cand apendlctta se
transforrna in perltonita (ruperea apendicelui).
Accept sa rna opresc] ", sa imi acord un ragaz i sa tdiiesc in functie de
nevoile mele, in loc de a~teptarile celorlaltL Las viata sa li urmeze cursul i
accept!" situatiile din existenta mea, cape ceva bun pentru mine. Sunt deschis, la
nivelul inimii" i las la 0parte barierele mele, treptat i in armonie. Ma relaxez i
gust viata din pUn.
64. APETIT (exces de ...) Veri ~i:BUUMlE_ SANGE - HlPOGUCEMIE
Mancarea reprezinta viata i are legatura cu placerea i cu 0forma de bucurie de
atraL Mancarea lmi umple 0nevoie fizica i emotionala, iar un exces de mancare
poate insemna ca vreau sa compensez, sa am mai multa viata in mine, pentru ca
am nevoie sa umplu un gal interior. Este yorba despre 0insatisfacpe profunda
fata de iubire i de foamea de iubire (ca i setea de iubire), 0nevoie de a
diminua 0tensiune sau, pur ~i simplu, de a fi ocupat, pentru a nu rna gandi la
problemele mele. Imi judec foarte aspru propriile mele emopi. Evit sa privesc in
interiorul meu ~i gasesc in mancare acel sentiment de libertate i de satisfactie de
., 1 \ 1 1 1 1 l....... r. .. I -, , ,
Morele DICfjanor alBolllor !II AfeCfjuniiar - Cauzelesubtile ale 'mba/nov/ril
83
a-mi implini toate dorinjels," oricare ar fi eantitatea absorbita, Acest lucru se
poate lntampla, cand am 0hipoglicemie, stare legata de 0lipsa de bueurie in viata
sau de 0dorlnta excesiva de dulce (legata de iubire), care indica 0 nevoie
evidenta de tandrete ~i de afectiune, In eazul copiilor, nevoile lor afective
neimplinlte sunt usor de recunoscut: ii manifesta dar preferinta pentru duIciuri.
Fie casunt adult, fie di sunt copil, este yorba despre inimav mea de copil care se
simte ranita ~i trebuie sa ofer mai multa iubire copiilor met ~i sa primese, la
randul meu, pentru a-mi implini nevoile.
Accept!" sa constlentizez ca, faptul de arnanca muIt are legatura directs eu
o forma de recornpensa sau de consolare. Sunt deschis pentru a primi energia
iubirii ~i a gasi un echllibru, 0comunicare veritabila, 0recunoasters de sine, un
sehimb intre ceea ce sunt ~i nevoile mele. Pofta de mancare se va echilibra
imediat cevoi fi mai implinit pe plan emotional.
65. APETIT (lipsapoftei de mancare] Vezi ~i:ANOREXlE
Oat fiind faptul ca, mancarea este legata de viata, pierderea poftei de mancare
poate fi atribuita unei culpabllitati (nu merit sa traiesc, irni este frica,.ma protejez)
sau unei pierderi a bucuriei, a motivatiel fata de 0persoana sau 0situatie,
Pierderea apetitului apare mai ales dupa pierderea unei fiinte dragi (in urma unui
deces, rupturi, mutari etc.). Masimt pierdut Rana mea fiind foarte mare, 0pastrez
vie i rna autodistrug. Pot sa acord 0atentie prea mare unei situatii speciale din
viata mea sl uit sa mananc, Refuz sa merg mai departe, sa am impresii noi i
experiente~interesante, care sa rna lnveseleasca. Emotiile mele "imi taie pofta de
mancare", Imi resping dorintele, pasiunile, curiozitatea, gusturile. Uneori i apetitul
meu sexual se diminueaza, Refuz sa absorb, sadlger, "sa mananc ceva nou", ceva ce
apare In viata mea, deoarece nu lmi convine acellucru. Cred ca ceilalti rna strivesc
sau rna lmpledica sa traiesc. Dar, eu sunt eel care prefer sa rna topesc In multirne
-sausa fiu absorbit (uneori de catre partenerul meu sau de catre unul dintre parintii
mei). Simt ca "rni se ia sl pielea de pe mine". Mapedepsesc sau rna sacrific, nu ered
eamerit ceva mai bun i vreau sa fiuaprobat deceilalti.
Accept!" sa fiu deschis la nivelul inimii", fata de aventura ~i viata; imi cresc
respectul de sine i pot aecepta noile impresii (noile gusturi) i merge mai
-de~ar:e. Pofta mea de manSare se va echilibra. Iar pentru ca polta vine
. mancand, VIATA vine cu TRAIND! Accept!" sa rna pozitionez i sa recunosc
aceasta pasiune i aceste dorinte din mine, care nu cer decat sa fie exteriorizate
mai ales prin intermediul creativitapi mele. .,
66. APNEE iN SOMN Vez;: RESPIRTIE [AFECTIUNI LEGATE DE. ]
6 " 1 . APOPLEXIE Vez;: CREIER - APOPLEXIE
68. ARITMIE CARDlAcA Vezi:INlMA-AR!TMIECARDlAcA
69. ARSURI Veil ~ ACCIDENT. PIELE [iN GENERALJ
) i 1 '""!T1111J1111"! ~!
-.~"\
Jacques Martel
Arsura, cauzata de diverse surse fizice [caldura, .frig etc.) provoaca 0leziune a
pielii. Pielea reprezinta limita dintre interior i exterior, frontiera dintre
.universul meu interior si lumea din jurul meu. Exista ceva ce rna arde pe
dinauntru: 0profunda durere, ernotii profunde si violente . refulate (furie,
suparare; disperare) i intorc toate aceste emotii Impotriva mea, sub forma de
culpabilitate si de autopedepsire (arsura). 0arsura poate implica mai multe pa~i
ale corpului (earnea, tesutul moale, lichidele corpului, uneori ~i oasele). 0arsura
pe plan emotional sau mental se manifests fizic tntr-un mod foarte agresiv si
puternic. Verific sernnificatia pa~ii afeetate. Daca am mainile arse, este probabil
c a rna simt vinovat sa indeplinesc ceva, legat de 0situatie actuala sau pentru eli
rna incapatanez fata de ceva sau de cineva. Daca am picioarele arse, acest lucru
are 0legatura cu viitorul si directia pe care merg In viata. Poate lrni este teama sa
cunosc 0persoana noua sau 0situatie noua, desi ard de nerabdare sa 0cunose.
[rm este teama ca proiectele mele se vor risipi. Sau poate, am 0dorinta arzatoare
sa flu cu persoana iubita. Pot sa "rna joe cu focul" Intr-c anumita situatie din viata
mea si am nevoie sa fiu mai atent culucrurile pe care Ie fae sau cu ceea ce spun.
Semnlficatia arsurilor difera si ln functie de cauza acestora. Daca arsura este
provocata de lichide (apa fierbinte, gaz), aceasta are Iegatura cu0reac~ie
emotlonala violenta, In -timp ee, 0arsura provocata de 0substanta solids
(metale) implica 0"arsura'' pe plan' mental. Arsurile usoare lmi arata faptul ca
trebuie incetinesc ritmul lji sa rna concentrez rnai mult pe prezent in loc sa imt
risipesc energiile si atentia pe mai multe lucruri deodata, 0 arsura mai grava
indica emotii mai violente, destructive. Masimt liars" de cineva sau intr-o situatie,
cnstalizata In interiorul meu, trecuta sau prezenta, Analize emotiile care rna ard
pe dinauntru, Ma simt prins, ea ~i cum libertatea mea ar fi Ingradita. Ii acuz pe
ceil alp, dar eu sunt cel care are' nevoie sa rna responsabilizez ~i sa rna respect
pentru a-i determina ~i pe ceila1ti sa ina respecte. Exista mai mul~e tipuri de
arsuri, clasificate In funepe de profunzimea lor. Toate referirile de dfnainte sunt
valabile pentru urmatoarele tipuri de arsuri, 'In funcpe de "profunzimea"
acestora. Arsurile de gradul intcii, care afecteaza partea superficiala a pielii (ca
. arsurile solare) pot impliea o confuzie In situapile din viata mea. Cele de gradui
doi, au legatura cu suferinta pe care 0traiesc intr-~n aspect al vlepi mele, pe care
II consider important. Arsurile de graduI trei, care afecteaza toate straturile pielii,
pot afecta un muchi, un tendon sau un organ. Acestea eorespund uiiei furii i
unei agresivita~i intense, care Imi strapunge bariereIe naturale de protecpe fizice
i psihice. Pe plan fizic, arsurile grave nu mai pot fi recuperate. Totui, exista
calitatile mele divine (iubire, tandrete, respect) care rna pot ajuta sa integrez
experienta unei arsuri grave.
In loc sa vad doar dificultatile lji problemele din viata mea, accept!. sa vad
iubirea din fiecare situape. Iubirea este peste tot i sunt deschis sa 0primesc lji
sa Invat din experientele pe ca-re Ie traiesc. Acesta este procesul normal de
integrare la nivelul inimii. Astfel imi pot vindecaatat ranile interioare, cat ~i pe
cele exterioare.
~[ .
:1
I I
!;
I L
f:
I )
1
' 1
.....-------------------- 1 1 T ~ I
Marele Oictionar 01Bali/or ~iA/ectiunllor - Cauzele subtile ale imbolnaviri;
"
85
70. ARSURI'LA STOMAC Vezi: STOMAC - ARSUR/ LA STOMAC
71. ARTERE Vezi: SANGE - ARTERE
72. ARTERIOSCLEROzA. Vezi ~i:SANGEj ARTEREj CIRCULATJE SANGUINA
.Arte~ioscl~roza, denumita i ateroscleroza, este 0boala degenerattva care
provme din formarea unor depozite de lipide [grasirni, asernanatoars cu
colesterolul~ pe. peretele arterelor cerebrale, coronariene, renale sau ale
~embrelor mfenoare .. Arterioscleroza este ~i 0boala degenerativa, cauzata de
?Is~r~gerea fibrelor ~usculare. ~i elastice. Ambele formule se manifests prin
mtar.lr~~ .?rterelor .I a artenolelor, mai ales prin epuizarea si pierderea
e~asticlt~P:1peretelui acestora, ,0capacitate slabita de dilatare si de circulatie a
sangelui, p~m cresterea depozitelor de grasime, In concluzie, prin mai putina
lUblre,. e~nmata la nivelul inimii . Aceasta stare progresiva se ma nifests dadi
s~nt n~ld sau devin infl~xibil sau ten,si 0nat, cu privire la comunlcara. ~i la
?andu~Il~ mele.. ?ste ~~mfe~t.area. unei rezistente foarte puternic e i a unei
. Ingustirni de sptrtt, psihice ljI mtenoare. Exprimarea si receptarea lubirt .
b
" d . li . . y lfll ljl a
ucurtet evm Imitate sl restranse. .
Prin ur~ar~, exist? U ? dezec~ilibru fata de a da si aimparta$i cu ceilalti $i faptul
de a p:lml. Am Ide~ fixe ~I foarte rigide, sunt intransigent, rigid, lipsit de
~o~paslUne;, am te~dmta de ~.ved~a doar partea Intunecata sau negativa avietli,
Imi ~efulez, mconstienr, emojiile I refuz iubirea, pentru ca lml este frica sa rna
expnm: Poate di traiesc prea mult In conformitate cu principiile ~i. cu morala
ca:
e
~l-a~ fost tra_?smise in copilarie, In lac sa am propriile mele valori. Rama~
pnzomer in aceasta _s~are,pentru c a rna simt in siguranja. Totusi, stagnez In loc sa
evoluez. Deoarece v~zl~nea mea asupra lucrurilor este limitata de friei $i arterele
~el~ s~mt ~afe!. Ma slmt, sclerozat, cristaHzt, la fel ca arterele mele. Ma simt
mchls m mm~. In lo~ sa ~alas condus de intuitia mea, pentru a ti ceea ce este
~un pen~ruymme, m.alas mdrumat de rep ere exterioare. Poate consider ca m-am
mljelat ~1 ca ~-am J udecat prea
u
aspru. Clnd ~i unde am mai trait 0experienta
traumatlzanta, care. m-a facut sa detest 0parte din mine, atat de tare incat am
negat-o sau m-am slmtit respins? Aceasta boala este legata de 0rana afectiva sau
de nerec~noaterea iubirii din viata mea. Ce rost are sa vad ce este exccelent
pen_:ru,mm:? Decue~aimi exprim sentimentele ? Dece sa rna implic intr-o relatie,
daca fISC sa fiu ramt? Corpul meu imi arata ca este nevoie de 0schimbare in
comport~entul meu fa~ de viata. Con~tientizez [aptul ca in arterele mele 'se
acumuleyaza culpabili5ate, suparare, ru~ine, regrete, pe care Ietraiesc in fiecare zi.
vDaca .acc:pt! . sa. am 0atitudine mai deschisa, mai toleranta $i mai blanda
, fata de ~me l,nsu~1 $1 de experientele pe care Ietraiesc, procesul de unificare cu
eul ~:u mter~or $1.c~.universul:e va manifesta mai mult. Imi recuperez bucuria,
sem~atatea $1 ~ex~b~hta~ea,. f~!a de cei din jurul meu i rna abandonez unei
adevarate :xp~lman ~ IUblrn. Oameni din jurul meu vor simti schimbarea.
Accep~!. s~ pnmesc aJ ut~~~Treb~ie sa I_?1idezvolt creativitatea pe plan fizic $i
matenal. Vlata va avea grlJ a de mme. Ma exprim liber pentru a evita orice alta
. ! : 1 I i 1 I I :I I''"'I I I ) :3 " : : I " 1 1 11'
. . . . '\ .
Jacques Martel
86
aeumulare in arterele mele ~i tmt imping limitele pentru arna angaja din plin in
ralatiile meleeuceilalti.
73. ARTICULATII (in general) Vezi~i:ARTRITA-ARTROzA
articulatie este 0parte a eorpului unde se reunesc doua sau m~i multe oase:
perrnitand 0 miscare adaptataf anatomi~i corpulu.i. (se mal nun:~sc si
incheieturi). Articulatia simbollzeaza usunnta, mobilitatea, ada~t~~lh~tea,
flexibilitatea i ofera gratie si fluidltate miscarilor. Toate ace~te ca!ltap ~lmple
sunt posibile daca articulatia este in stare perfecta.: :O ~~l, ar~culap~~; au
anumite limite. Iar cumoasele reprezinta forma de energie cea mal densa, cea
mai fundamentala aexistentei, problemele aparute laarticulatii sunt implicate in
toate componentele psihologice ale corpului (tesu~,_s~ge etc.). 0"afecpune ,la
articulatii indica 0rezistenta, 0retinere, 0anumlt,~mcremem,re. Ingandunle
mele, in actlunile mele sau in exprimarea emopll~r, _de ObIC:I :efulate. ,0
tnflamatie a arttculatiilor apare daca tmi este teama sa .mer~ mamte:._devm
incapabil sa rna mise, am 0dificultate de a schimb~di~ectla, rna prefa<: c~s~n:
detasat emotional, nu sunt spontan, ezit sau refuz sa~aAla~purt~t de vlata.~l s~
amincredere in ea. Furia rezulta din faptul ca refuz sa irru expnm frustrame ~l
deceptiile, Cand rna mise cu durere ~i dificultate, corpul 1l_le~~xpri~a fa~tul ca,
nuvreau satnteleg (sau sa acceptlv sainteleg) cevacemu hmlte~za expnmarea
desine, Masimt inchis, prins intr-un aspect dinviata mea. Am 0d~fic.ultat~d~afi
articulat de a vedea dar in gandurile mele ~i a le exprima. Ma simt lipsit de
valoare, ,desi am 0multime de posibilitati. Durerile articulare indi~a faptul ca
emotiile ~i socurile au fost suportate mult timp ~i devin insupo~btle d~~a.r~c~
au depasit limita. Aceste dureri exprirna 0retragere in s~ne, h,~sa~~xlb~ht~tl!
(fat
a
de sine ~i fata de cellalti) sau 0lipsa de"ada~tare. Artlculapll~ rigide l_?dica
d.t derigid pot fi in modul meu deagandi, cat demtolerant sunt ~l f~ptul caar fi
bine saincep savadviata intr-o lumina pozitiva. "'~,, '
Traiesc in funcpe de structurile ~i de autoritatea -exterioa_re,m~ocsa ~ml~scult
vocea interioara, care ar trebui sa fieautoritatea suprema. AmImpresla c~p~~
intrega lume pe umerii meL Daca articulapile mele cedeaza, a<:es:luc:u mdl.ca
faptul caimi port pica pentru caamspus sau_amIa~ut ce:~, de~l mmem nu~l-~
racut repro~uri. Daca apare 0degenerescenta a artlculat
1e1
este un semn ca rna
retrag in gandurile mele, iIilatura mea rationala ~i rna deconectez astfel de
existenta aceasta, pecare 0refuz. .
PIe'cauddelarigiditatea mea deainte1ege, verific semnificap.a parpi corpului
afectate ~i astfel pot activa procesul de acceptaret., a faptului di am ce~~de
intel
es
din aceasta situape. Deexemplu, incheieturile mainii, ~oatele, umern sa~
mainile dureroase, indica faptul di trebuie sa incetez 0actlU,?esau 0~unca
oarecare. Vreau sa rna retrag in mine insumi (coatele) pentru casunt oboslt_sau
nupot faceceeaceamde Iaeut sau amobosit safiucinesunt; nu mai v.reau.safiu
responsabil (umerii). ~oldurile, genunchii ~i picioarele (membrele mfenoare)
'! ! I
I'
I.
6 O asele craniului sunt legate intre ele fiind considerate articulapj imobile
J ,. 1 ~ ~ , 1 1 ~ '1 : ,. ,
MQr~/~ Dlctionar al Bali/or ~I Afeqlunilor - Couzeie subtile ale imbolnaviril 87
indica 0 renuntare de a trai mai departe cu diflcultatile vietii mele. Este
important sa nu uit ca, concentrarea atentiel asupra unui singur loe(adica faptul
de a-mi fixa inconstient energi~ sau emotia in acel loc) poate cristaliza acea
energie si imobiliza articulatia. In aeest caz, procesul de acceptare.lv Ia nivelul
inimii'l este esential pentru a integra constientizarea fata de aceasta boala si
astfel pentru a rna elibera. Articulatia este loeul in care se intalnese oasele. 0
boala care afecteaza acest loc denota 0inflexibilitate fata de mine tnsumi sau fata
de 0persoana sau 0situatie, Verificand partea corpului care este afectata, pot
. gasi aspectul din viata mea fata de care este important sa fiu mai flexibil. Este
yorba despre articulatiile deladegete, delamaini sau delaglezne etc. ? Emotlile
~i socurile acumulate devin deodata 'insuportabtle ~i indica 0retragere in sine.
Gandurile dureroase ~i obsesionale se fixeaza ~i se cristalizeaza iutr-un punct
precis din corp. Acceptand!., sa rna ascult pot sa lrm regasesc astfel adevarata
putere ~i pot recunoaste toate calitatile mele. Pot merge mai departe, evolua, pot
faceshimbari care apar inviata mea, lntr-tm modarmonios si fluid.
74. ARTICULATII - ENTORSA
Entorsele sunt provocate de 0 leziune a ligamentelor si a articulatiilor.
Articulatllle reprezinta flexibilitatea ~i capacitatea mea de a rna adapta
diverselor situatni din viata. incheietura mainii ~i gleznele exprima energia, in
momentul dinaintea manifestani sale pe plan fizic. Entorsa indica faptul calm!
pun niste frane ~i nu vreau sa fae ceea ce mi s-a eerut. Ma opun si am 0
nesiguranta fata de dlrectia pe care vreau samerg (glezna) sau legatde ceea ce
fac [incheletura mainii) in prezent sau eeea ceas putea faceIntr-o situatle noua,
Sunt gata pentru oriee, pentru a nu ceda, dar cand presiunea devine prea
puternlca, ligamentele sunt cele care preiau greutatea si se potrupe, Traiesc 0
culpabilitate ~i vrea~ Sarna pedepsesc deoarece rna opun acelei situatii. Am0
tensiune mentaUi, pe care nu 0ritai suport. A~vrea sarenunt. In functie denivelul
meu de opozitie, de ineapatanare, de furie, de culpabilitate sau de tensiune
mentaUi, voi avea fie0entorsa beningna (0intindere) in care 'ligamentele sunt
doar tensionate, fie 0entorsa grava, ca in care ligamentele se rup sau sunt
smulse. 0entorsa grava indica faptul di traiesc 0ruptura, 0dezbinare de 0
persoana sau de 0situatie. Simt ca "rni se smulge ceva" i refuz acest lucru.
Con~entizez ceea ce raceam sau simteam in momentul in care s-a produs
entorsa. Mapot intreba: "Sunt pe cale sa faeun lucru la care ar fi mai bine sa
tenunt? Felul in care tratez 0situape imi provoaca 0tensiune sau 0angoasa
reala? Stau pe 0baza instabila ~inesigura, care rna tulbura pe plan mental?
Refuzsaimi dezvalui fricile euprivire la0persoana sau 0situatie ? Masprijin pe
,0bazaputernidi sau pefricHemele?Saunusunt deacord cujustitia? Simt caimi
esteafectata integritatea ?" '.
Accept! 'I saimi acord timpul necesar pentru arnareorienta sau arnaadapta
lasehimbarile necesare pentru arna simti bine a~acumsunt ~i pentru amerge
mai departe. Accept!., aceasta entorsa, care rna ajuta sa fae schimbarile
necesare. Dacaacceptarea este realizata, vindecarea sevaproduce repede ~i vafi
; I r-n-"-T"I"-' 1 1 t ] 1 1 'I' ~ ~ ! : , '1 1 1 1 1 1 l' 1 1 1 1 ! !
88
'.\
. Jacques Marrel
completa, Va dura tnsa mult mai mult, daca rna devalorizez si m.a simt inuti~
deoarece imi este greu sa merg din cauza entorsei. De aceea, este important sa
vad aceasta situatie (entorsa si consecintele ei) lntr-un mod pozitiv ~i constructiv.
75. ARTICULATU TEMPOR(}.MANDIBULARE ..Veri: GURA' iafeqiuni ale },
MAXIlARE [D'URERI DE ...} . . . . .. . .. '.: I ' '.
76. ARTRlTA(in general) Vezi ~i:ARTICULATn [iN GENERAL},INFLAMATII
Artrita este inflamatia unei articulatii, Aceasta poate afecta oricare dintre partile
sistemului locomot~r. Cea mai raspandita forma de artrita este pollartrlta
crontca evolutiva. Aceasta se caracterizeaza prin inflarnatie, rigiditate
rnusculara si durere, care corespunde, pe plan metafizic unei start de inchidere,
de critic~, de suparare, de tristete sau de furie. Pe plan simbolic, gratia ~i
libertatea de miscare sunt principalele calitati ale unei articualtii. Cand aceasta
devine inflexlbila sau se intareste, artrlta este asociata cu 0forma de rigiditate a
gandirii (ganduri cristalizate), aatitudinilor si a comportamentelor mele, pre~u~
~j aernotiilor profunde, pe care ar trebui sa le exprim normal ~i care se expnma
prin aceasta boala, Artrita survine atunci cand sunt prea inflexibil, prea exigent,
incapatanat, intolerant, foarte moralizator, critic sau prea orgolio~ fata de
mine insumi, fata de ceilalti sau fata, de unele situatli din viata mea.Suferinta mea
este tnsotita, de obicei, de un sentiment de culpabilitate. Ma simt stramtorat de
sistemul in care traiesc ~i critic autoritatea, care im! ingradeste libertatea, Viata
este 0lupta continua, in fiecare moment Ani sentimentul ca nu sunt iubit ~i
.apreciat la adevarata mea valoare,. prin u!:mare simt multa dezamagire si
suparare, fata de via!a sl sunt prost dispus, Imi exprim un spirit exagerat de
rational. Critic tot timpul, din orice motiv, pentru di lmi este frica de viata i simt
o forma de nesiguran!a cronica. Masimt explo~tat, fac unele lucruri pentr_u afi
pe placul celorlalp, nu din propria mea vointa, spun de niulte ori "4a", cand d:
fapt a~vrea sa spun "nu". J oc rolul victimei'i imi convine acest lucru, pentru ca
astfel pot atrage atenpa celorlalti. Ma simt neputincios ~i ii fat pe ceilalti
. responsabili de"calvarul"meu. Port pica lumH'intregi ~imai ales, celorpe cate Ii
.iubesc, dar, in primul rand, imi port mie pica.
Imi este frica de blandetea, de tandretea, de iuhirea din mine. Poate am trait,'in
copiUirie, un traumatism ~i acum imi refulez emotiile, tara sa recunosc ceea ce s-a
intamplat, pentru ca "am suferit mult iiIl_1ipermit (incontie~t) sa rna plang ~~
sa-i acuz pe alpi, pentru ca ceilaltisa inteleaga cat de greu mi-a fost". Aceasta
forma de manifestare are legatudi cu sacrificiul de sine. Artrita poate proveni,
de asemenea, din felul in care rna tratez pe mine sau Iitratez pe ceilalti, cu privire
la critica. In acela~i timp, artrita genereaza un soi de mi~care retrograda; am
impresia ca sunt iinpins inapoi, pe plan energetic, ca i cum cineva rri-ar indrum~
sa aleg 0alta directie, in loc sa merg inainte. Din cauza faptului ca, frica mea ~l
rigiditatea mea genereaza emo~ii puternice, legate de cauza ~i motivul. pentru
care aleg anumite direcpi in viata, pot avea sentimentul ca stint constrans, limitat,
imobilizat sau inchis. Am 0dificultate de a fi flexlbil.(in atitudinea mea), de a fi
-------------------- ---- __ .. , 1
"f "T 1 1 1
Marele Dictionar 01Bolilar SfA/ectiunflar . Cauzele subtile ale imbalniivlrlf
89
flexibil pe plan mental sau capabil sa renun], Artrita unei articulatii, indica faptul
ca, nu mai primesc inforrnatii din ceea ce traiesc, Artrita de la main! (degete) rna
determina sa rna tntreb daca, "fac cu adevarat ceea ce vreau eu ? Exista oameni cu
care "nu mai vreau: sa dau mana" ? Sunt in stare sa fi stapan pe afacerea mea ?"
Masimt vinovat, tml consider viata un esec, deoarece cred di nu 0pot controla.
, Libertatea mea si spontaneitatea de a "manevra" ceea ce se lntampla in univers
sunt limitate de rigiditatea ~i de asprimea mea. Maincapat.nez ca Iucrurile sa se
..petreaca intr-un anumit fel ~i refuz ajutorul celorlalti, Ma aflu Intr-o structura
rigida, pentru ca imi este frica de necunoscut. Daca artrita apare la coate, rna
!ntreb "Oare sunt inflexibilla schimbarile de directie, pe care Ie fac in viata mea?
;Ii las pe cei!a1ti sa fie liberi ~i sa Ii exprime Intreg potentialul ? Daca apare la
genunchi: "In fata cui am impresia ca trebuie sa ingenunchez, sa rna aplec?" La
. soldurh sunt furios pentru ca ceilalti nu imi recunosc nevoile. A~vrea ca ei sa
raspunda asteptarilor mele, tara sa fiu nevoit sa Ie cer aceste Iucru. Bazinul rna
ajuta la miscare, iar atunci cand apare 0frustrare sau un sentiment de neputinta,
nu l1!ai indraznesc sa rna mise ~i blochez circulatia vietii in acea zona.
Incepand de acum, acceptlv sa inu verific adevaratele intentli. fata de iubire.
Trebuie sa imi schimb modul de a gandi si sa adopt 0noua atitudine fata de
situatiile din viata mea. Fiind deschis fata de iubirea, care este omniprezanta ~i
exprimand-o lntr-un mod mai tiber, mai sincer, mai liber i mai spontan, Inlmav
mea va straluci ~i Ii voi respecta atat pe ceilalti cat i pe mine insumi. Prietenia,
injelegerea i iertarea sunt acum la indemana mea. Acceptjv faptul .ca, singura
persoana asupra careia am putere, sunt eu insumi. Eu sunt creatorul vletil mele.
Ceilalti doar reflect felul in care rna tratez eu insurnl. Daca eu am grija de mine ~i
cellalti vor face la tel. ..
77. ARTRITA - ARTROzA Veri ~i:ARTICULATII. OASE
Artroz~ 0afec!iune non inflamatorie i degen,erativa a cartilagiilor, cu afectarea
oaselo~. Poate fi localizata sau generalizata, in Intreg corpul. Cel mai mult sunt
afectate articulatiile supuse unor constrangeri mecanice mai mari, precum cele
de ,lacoloana vertebrala (vertebra cervicaHi, a gatuIuiu), vertebrele lombare (la
baza spatelui), ~oldurile, mainile, genunchii, gleznele. Durerea pe care 0produce
este de origine "mecanica" i non inflamatorie, apare de obicei, dupa un efort
,sustinut ~i dispare dupa repaos (aceasta boala se mai nume~te ~i reumatism de
uzura). Can~ sutar de artroza, este ca ~i cum a~ amplifica toate atitudinile,
schemele mentale ~i gandurile mele rigide. .
..Artroza este legata de 0 rigiditate mental a, de absenta unei "calduri", in
.;?andurile mele (frigul i umiditatea accelereaza aparitia artrozei) i de muite ori,
!n relape cu 0autoritate. Traiesc 0nedreptate i ii acuz pe ceilal!i, pentru oriee.
Intepenirea rna Impiedica sa rna indoi, sa rna aplec, lafel ca~i in viata mea, nu mai
vrE:!ausa rna aplec in fata altora. Am 0motivatie exagerata de a indeplini unele
sarcini, tara sa rna gandesc la odihna sau la echilibru (rna epuizez, tara sa rna
. intreb dacafac eforturi prea mari). .
r..... r-'-' "1" ,. . ,.. ~ l ! ... l' 'I ,. 1 1
J ~ ~ ! I ,~ " 't'
90
Jacques Martel
Am impresia ca rna supun unei persoane sau unei sltuatii, devenita intolerabila,
sau am 0reactie refulata fata de 0forma de autoritate. Ma simt inliintuit, am
impresia easunt supus unor munci fortate, ea sunt obligat sa fac unele.lucruri de
care lmi este rusine, deoareee "nu am nicio valoare", Sunt foarte perfectionist ~i
rna critic tot timpul. Sunt aspru cu ceilalti si ered di nu rna iubesc. Vreau sa nu
mai lupt, sa abandonez, sa rna retrag, pentru canu mai pot Durerea mea este
uriasa pentru ca, rna agaj de un eveniment sau de 0persoana din treeutul meu.
imi este greu sa vad adevarul in fata ~i imi aseund emotiile profunde. Uit ~i rna
privez de placere, fiind convins ca trebuie sa rna ocup de ceilalti, tnatnte de a rna
ocupa de mine. Sunt foarte intransigent eu mine insumi. Am 0dificultate de a
acceptalv schirnbarile sl noile oportunitati care mi se ofera ~i care lmi pot sa 'imi
zdruncine veehile credinte, Incapajanarea mea provoaca 0tensiune constants.
Corpul meu Imi vorbeste si ar fi bine sa 11aseult! Pot integra aceasta boala,
incepand eu a acceptalv constient faptul ca traiesc 0furie si c a gandurile mele
sunt rigide. Energia care curge prin mine este fluida, armonioasa si in mtscare.
Daca sunt deschis la nivelul lnimliv, las energia sa circule si recunosc ca am de
facut niste schimbari, pot opri procesul bolii si lmi pot ameliora sanatatea !Devin
mai flexibil ~i ii acceptlv pe ceilalti asa cum sunt, tara sa vreau sa lischimb. Astfel
lmi voi redobandi flexibilitatea, la nivelul intregului corp. Decid, tncepand de
acum, ca am dreptulla fericire. Amgrija de mine i ceilalti se vor bucura de acest
lucru. Traiesc din plin "aid si acum" si rna astept la tot ceea ce este mai bun
pentru mine.
78. ARTRITADEGETELOR Vezi:DEGETE-ARTRlTA
79. ARTRITAGUTOASA Vezi:GUTA
80. ARTRITA- POLIARTRITA REUMATOIDA
II
II
Poliartrita reumatotda sau cronlca evolutlva este 0inflamatie care afecteaza
mai multe inflamatii in acelasi timp. Sistemul irnunitar este atat de bolnav incat
lncepe sa se autodistruga, este afectat foarte puternic tesutul conjunetiv al
articulatiilor (colagen) fiind posibil riscul unei infirmitati generale, tnsotlte de
durere si de umflarea articulatiilor. Aceasta afeepune indica un atac al propriului
meu eu, atat de puternice sunt emojiile, ranchiuna ~i durerea, care nu pot fi
exprimate. Poliartrita reumatoida are legatura eu un puternic dispret fata de
sine, cu 0ura sau 0furie refulata de mult timp, eu 0autocritica atat de
intensa, incat afecteaza energia fundamentala a existentei mele.
Este manifestarea unei critici foarte puterniee, fata de autoritate sau fata de ceea
cereprezinta autoritatea pentru mine: un individ, guvernul etc. Refuz sa rna aplec
in fata acelei autoritati, indiferent care sunt consecintele !Am resentimente fata
de toti cei care rna deranjeaza sau imi fac rau. Mobilitatea mea este limitata ~i nu
rna pot exprima liber (mai ales cu privire la directiile pe care Ie aleg) deoarece
articulatiile mele sunt prea dureroase). Corpul meu devine rigid, la fel ~i
atitudinile mele. Nu reuesc sa tmi exprim emopile putemice ~i am impresia ca
sunt tot timpul oprimat ~i supus. Adopt comportamente de autosacrificiu i imi
I
i
I
I
J
~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1 1 ~ J ~
Marele Dictionar al Boli/or ~iAfectiunilor - Cauzele subtile ale fmbolnovirii
91
ingrop emotiile 'in mine. Ma sacrific pentru 0cauza oarecare. Am impresia di
cineva, "sta tot timpul ln spatele meu", Aceasta boala imi poate indica 0dificultate
de a Indeplini anumite gesturi pe care Ie puteam face altadata, cu multa
dexteritate. Acum, am impresia ca sunt mai stangaci, mai neindemanatic, Ma
devalorizez, cu privire la acea activitate in care excelam ~i ered ca imi pierd
dexteritatea, forta si precizia. Poliartrita reumatoida apare frecvent Iacroitori, de
exemplu, care, dupa cativa ani, devin mai lenti, li pierd din abilitate. ~i sportivii
sunt afectati freevent de poliartrita, mai ales din cauza sentimentului de
devalorizare pe care ilau deoareee nu sunt 100% in forma sau cand
perforrnantele lor scad.
Aceste simptome scot in evidenta cat de mult vreau sa rna supradiseiplinez,
pentru ca sunt extrem de exigent faja de mine insumi. Nu las loc pentru greseli,
Refuz bucuriile vietii, Rigiditatea mea, frustrarea mea si furia interioara rna fac sa
strang pu~mnii. Acestea sunt eanalizate prin intermediul sportului pe care ll
practice. In momentul in care sunt mai putin activ sau abandonez cariera
sportiva, aceleasl frustrari se vor manifesta altfel i vor declansa poliartrlta.
Acelasi lucru se poate intampla dad sunt compulsiv, foarte incapatanat, moralist
sau am 0problema legata de putere. Aceasta se manifesta prin tendinta mea de a
vrea sa conduc totul, 0tendinta de care nu imi dau seama. Am tendinta sa rna
sacrific pentru ceilalti, dorinta provenita dintr-o agresiune refulata: dar cat de
mult actionez cu iubire, cu respect fata de mine? Rigiditatea, atilt cea fizica cat i
cea interioara se agraveaza din cauza acestei obstinatil profunde de anu vrea sa
schimb ceva i aculpabihtatit, care rna roade in interior.
. lnva] sa rna acceptjv cu fortele ~i cu slabiciunile mele. Chiar daca am
impresia ca nu sunt suficient de bun sau sunt mai putin eficient, observ toata
experienta pe care am acumulat-o de-a lungul anilor. Recunosc ca este un castig
pretios, care face din mine 0persoana extraordinara. Deschiderea la nivelul
inimiiv este esentiala ~i vreau sa rna eliberez de toate emotiile care imi otravesc
existenta. Incepand de acum, lml recapat pe deplin puterea asupra vietii mele,
lncepand eu faptul de arna iubi i de arna acceptajv asa cum sunt. Imi ocup locul
cuvenit! Accept !"sa adopt noi moduri de viata, Imt reevaluez prioritatile in
viata ~i imi fixez din nou obiective mai realiste i in armonie cu ceea ce iubese si
inva:J :sa rn a bucur de viata. .
81. ARTROZA Vezi: ARTRlTA - ARTROzA
82. ASFIXIE Vezi: RESPlRATIE - ASFlXIE
83. ASTENIE NERVOASA Vezi: BURNOUT
Astenia nervoasa este asemanatoare eu burnout, este 0forma de epuizare
energetica i nervoasa. Totui, este diferita de oboseala, care este un fenomen
natural, deoarece nu este cauzata de munca sau de un efort i nu dispare neaparat
dupa odihna. Cand am 0astenie, rna simt la capatul puterilor i energia mea "vitaIa"
este afectata. Este 0suferinja sufleteasca, interiorizata de-a lungul vietiL Astenia se
instaleaza pe mai muite niveluri (pe plan fizic;;i interior); exista mai multe stari sau
n--,- ... ---."l' '1 1 1 -. -:! !'! ~ ! ';' ; -; , 1 1 1 I l' 1 1 i 1
Jacques Martel
92
i l l
'!
senti mente profunde care apar la suprafata: tristete, frica, ernotivitate crescuta,
remuscari fa~ de axeperiente din trecut i chiar suparare. Refuz viata pe care 0
due. Masimt descurajat si nuvreau saincep nimic, Chiar daca astenia, fiec~este
somatica, pslhica sau reactionala, poate decurge din mai multe cauze, venfic ce
anume rnadetermina saam0astfel de stare.
, 'Accept!., sa schimb situatia, cu conditia sa gasesc cauza pr~funda ca.re~-a
determinat satmi "pierd" motivatia de afi si de aface ceva l sa am 0atitudine
pasiva, saincerc saevit efortul.
84. ASTI GMATI SM Veii:OCHI-ASfIGMATlSM
85. ASTM Vezi~: ALERGIL P1..AMANl[AFECJ1UNlLA...J RESPIRATIE
Astmul este 0 afectiune respiratorie, Acaracterizata printr-o dificultate de .a
respira, care poate duce la sufocare. I n timpul unei crize de astm, re~cpa
sistemului imunitar fatade substantele care produc alergii (alergeni) este atat de
puternica incat poate provoca unblocai al respiratiei i uneori chiar rnoartea. A~
nevoie sa accept viata din mine' (prin inspiratie) i nu reusesc sa dau (prm
expiratle) i intru in panica (irispir uor: dar a~ probl:me
y
de. expirape): ~stf:l
respiratia, capacitatea mea de a respira, devme scazuta l foarte I imitata,
deoarece eliberez foarte putin aeroAm0angoasa puternica, imi este teama de
, propriile mele forte i vreau sa fug. Maascund dupa un titlu, dupa 0diploma, 0
organizatie; 0structura, pentru a fi in siguranta, Astfel, rna simt sufocat de
puterea pe care 0atribui celorlalti, dar este mai bine asa, decat sadevin autonom
i sa imi asum responsabilitatile. Aceasta situatie 0pot trai atat copiii cat si
adultii. I n cazul unui bebeluls care are astm, acesta traieste 0 angoasa
asemanatoare cu ceaaparintilor lui si care estef~9rozitoare. Vibreaza impreuna
si copilul seintreaba daca ani fciriasatraiasca. Dacasunt acel bebelus, as vrea sa
rnasalvez, safiu eliberat de acest perieolcare rnapandete. Masimt"'neputincios
i traiesc in functie deceilal!i. Ma'agat deanumite 'persoane sau lucruri, carora nu
vreau saI edau drumul.
Dare rnasufoc de furie sau de agresivitate, pe care refuz sa I evad i simt ea"rna
strang de gat" ?'I mi este teama c~'imi llpsete ceva, rnai ales iubirea? Astrilul
este legat in primul rand de senzatia desufoeare. Masirnt "strans de gat", sufocat
fata de 0persoana draga sau fata de0situatie. Refuz ceea eeseintarnpla inviata
mea i vreau tot timpul altceva. Cu 0 astfel de atitudine imi distrug orice
sentiment de libertate. Cred ca sunt obligat sa fae anumite lucruri i nu am
libertatea de alegere. Trebuie sa fae fata unei persoane autoritare, care rna
impiedidi sarna exprim i imi "taie rasuflarea". Nusimt c a amlibertatea dea-mi
ocupa spatiul i deavorbi. Sautraiesc intr-un mediu plin de dispute, deconflicte,
fiindnevoit sarnaconfrunt, satnfrunt situatiile,'unmediu careimi otrave~te viata
i reprezinta 0amenintare pentru mine. I rrii 'este atat de frica ineat "m~se ta~e
respiratia". Amimpresia eaviata mea este I n plina schimbare. A'fj vrea sa fiudm
nouin pantecele mamei mele, acolo unde a fi in siguranta ... Totu'fji,iubirea, mai
ales eeaaparintilor mei, poate fisufoeanta: pot saamimpresia c a mama mea este
I I I
: \
i :
,;
-L ,.Y , 1 , ! ~ : : f .: ~
MareJe DiCfionar 01Bolifar ~iAfectiunilor - Cauzeie subtile ole imboiniivirii
93
: prea protectoare sl imi este frica de ea sau un tata prea autoritar sau prea
"matern". Uneori cred ca, pentru aramane invlata, nutrebuie neaparat saarat di
surit viu, ci trebuie sa dispar. A vrea sa iau ceea ce mi se cuvine, dar in acelasi
timp, este periculos. Folosesc astrnul pentru a atrage iubirea, atentia sau a
forma de dependents afectiva, Astrnul, fiind asemanator eu asfixierea si eu
alergia, pot avea sentimentul de a fi limitat si ii las pe ceilalti sa irni invadeze
spatiul vital, sunt foarte influentat deputerea celorlalti, vreau salefaepeplac, fac
lucruri care nuirni convin, ajungand ehiar sarnasufoc, pentru aexprima 0revolta
interioara legata de 0anumita situatie, Este un mijI oe foarte bun de a rna simti
puternic, de aobtine tot ceea eevreau, prin manipularea celorlalti., Nuvreau sa
imi vad lirnitele si inerederea in mine estelnlocuita de neliniste si de angoasa. Nu
stiu cumsa rnaport euemotiile mele$i rnasimt foarte singur. Mil prabusesc sub
povara responsabilitatilor si trebuie sa mi le asum, rara ajutorul altcuiva. Este
interesant de mentionat faptul ca, studiile stiintiflce au demonstrat ca, crizele de
astmla copii se apar de obicei, in luna septembrie. Este un fapt absolut normal,
deoareee eu, copil fiind, mi-ampetrecut toata vara afara, in aer liber, euprietenii
mel, Candrnaintorc lascoala, totuI este ordonat, disciplinat, programat. Masimt
sufocat detot programul acesta si de obligatiile rnele [terne, de exemplu) sau din
cauza lucrurilor pe care nu le mal pot face (de exemplu, sa rna eule seara mai
tarziu]. Vatrebui saimi cunosc bine fortele i slabiclunlle, pentru aputea trai in
armonie sl aaprecia viata, Ceilalti sigur vor facetotul pentru arna salva! cand am
astm, 'am imaginea unei persoane slabe, care cere multa iubire, rara sa fie
pregatlta ~a'darutasca I ublrea, la fel caun eopil care tipa ea sa i se implineasca
nevoile, rara aavea maturitatea de a fi deschis la aspectul sau divinoVlata este
un schimb reclproc, echilibrat ~i constant intre a da ~i aprimi. Toate .acestea
au 0legatura cu 0frica din trecut, eu un soi de I ubire sufocanta, pe care eu am
interpretat-o astfel (de obicei iubirea materna), cu 0 tristete refulata, din
copilaria mica. Poate fi, de asemenea, 0frica legata de prima mea respiratie, in
momentul naterii mele, eand m-am simtit sufocat sau speriat de mama mea
(incon'tient) sau de 0 situatie asemanatoare. Respiratia simbolizeaza
independ~n!a viepi, individualitatea, capacitatea de arespira singur. I n cazul in
,ear,e am,astm, nu reu$esc sa imi e~prirn semtfmentuI de independenta, sa imi
.traiesc propria viata; rna simt respins de venirea altcuiva, irni este greu sa rna
ocupdemine i sa rnadesprind deparintiimei (0dependenta represiva mai ales
de mama sau de partenera). Nu concep sa rna despart de imaginea aceasta
minunata (mama mea) blanda ~i lini~titoare, sa rna casatoresc sau sai vad
pepariripi mei divoI 1ap, lara ca eu sa am0reaciie !Candmanifest 0~rizade
as,tm,vreau sa imi urlu disperarea, durerea, neintelegerea. Daca sunt in contact
I cu. p persoana, 0situatie sau un gand pe care nu I e pot tolera deloc ("sunt
alergic") 'i fata de care rna simt incapabil sa rna afirm, poate aparea criza de
astm. Am0furie "oarba", sunt negru desuprare ~i astfel apare erizadeastm.
Accept!., sa exprirn lucrurile care rnasufoea i sa rnapozitionez. Verifiedaca
afecpunea: apare in mod regulat 'i irni schimb programarea mentaI a. Devin
responsabil deviata meai invat sadau cugenerozitate, rarasafortez lucrurile. I mi
! I 1-1' "" 1 I , " ' , ~ 1 !
-"\'
Jocques Mortet
94
recunosc calitatile. chiar dacapar putine si, mai ales, su__nt deschi~lanivelul ini~ii"
si integrez procesul necesar, care corespunde cu adevarat ~evo~lormele. TO~ ~a
merge bine, voi fi rnutumit lji plin de iubire, de tandre~e ljIAVO~ av:a 0~eSplra!le
normala lji echilibrata. invat sarnaiubesc lji saiubesc vl~ta~l~vat ~~an: mcre~ere
in mine. Lafiecare tnsplratte, rnasimt mai sustinut devla!a ~~~al mslgurant~, l~
fiecaresxplratie, invat sarenunt lacontrol, sarnaa~andonez ljl salas c~r;ntul :neP.l
sa curga. Astfel tnvat sa fiutot mal expansiv si tmi ocup locul cuverut tnumvers.
invat sarnaiubesc, inunicitatea mea. .
86. ASTMUL BEBELU~ULUI _ w .
Astmul bebelusului este ~i mai pronuntat, dedlt astmul comun. Nou-nascu~~~e
teme atat de tare deviata incat i~i manifesta 'incadepe acumrefuzul de atrai m
aceasta lume. - A" t ai
Estebine saIivorbim cutnlmav deschisa, cuganduri ~a~cuvl~te, pen ru -
transmite cat deiubit este, cat deapreciat lji caisevor imphm nevoile.
87. ATAC CARDIAC Vezi: INOO. ~ INFARCT {.DE MlOCARD]
88. ATAXIELUIFRIEDREICH .., 7. . w w
Ataxia [lipsa de coordonare amiscarilor) lui Fnedrelch este o.f
oala
n~rv.oasa,
caracterizata prin degerescenta maduvei spinarii lji acereb:IulUl . Deo~l~elAeste
cauzata, de 0schema de gandire amamei. Este 0ga~~~reatat de p~te~m~a, mcat
fetusul pe care ilport in pantece 'in timpul sarcmu, 0c~ptea.za ljl rasp~nd~
.acesteia, neconditionat (Iafel calji iubirea mamei pent~ ~opllul ei], C: ~ama, ~~
d
atat demult sa amun copil care sa corespunda viselor mele, meat copi U
oresc . A . A d r a dorintele Daca.
va ajunge sa se simta complet neputincios sal~l ~ ep l~eaSC,. .:
. sunt copil intr-o astfel de sltuatte, imi este teaI?a ca,.n~~Ol putea m~ephm ~o:t~
"sarcinile" pe care mama mi le cere sl canuVOlfi lamaltlmea_aljteptaplor el. Iml
este teama ca nu am capacitatea fizica potrivita. Simt ca hbertate~ m~~este
afectata, restransa. Astfel, apare unblocaj 'indezv?ltar~a m~a. V.:eausarnal~ole~
de restullumii. Dadi sunt mama, traiesc intr-un tmut Ima~mar mcare ~rebules~
.ip pastrezi un anumit- statut social ~i nu imi place daca este dera~J at cal~~.
aparent din acest tinut. Oricare ~r fi varsta copil~~u~afectat,. este datorla mea sal~
explic caamanumite viselegate deel, pen~ru c~lllUb~s.cljl vreau tot ceeste ~al
bun pentru el. Oricare ar fi probiemele coptlulmmeu, lllUbesc aljacumeste ljl nu
este nevoie sadevina un "supererou". w
Acceptt., saimi restabilesc prioritaple in viata, saIealegpe ~el: ~.uadevara~
importante pentru mine. Candcopilul este 'incain stare intraut~rlna, 11 pot vorbl,
deoarece, chiar lji atunci, aude tot ceea ceIispun. Dacaeste n:
al
mare, vorbesc cu
ellji el va simp toata iubirea mea pentru el ~i astfel va mcepe procesul de
- - " stli bo I" , anul 18Bl - S-a
7 Friedreich (Nikolaus) (1838-1927): neurolog german care a descns pnma data acea a a, '" .
ocupat maiales de ataxia in forme ereditare - - echTb I - . mi~carii
8 Cerebelul: este situat la baza craniului, este responsabilde coordonarea mu$Chllornecesan II ru UI ~
..-:. 7 , , , - -,_.-
Morele Diet/onar 01Bolitor SlA/ectiunilor - cauzet subtile ale fmbotnavirii 95
vindecare. Nimic nu valoreaza cat iubirea si iertarea, pentru arestabili armonia
dintre douaflinte.
89. ATROFIE Vez;~i:MU$CHI-MlOPATIE
Atrofia este 0diminuare avolumului sau agreutatii unui organ, aunui membru
sau aunui tesut, Indica faptul ca exista 0multime de lucruri pe care rnaabtin sa
lefac, sa Ieexprim sau sa le manifest ~i pe care nu indraznesc sa IeIndeplinesc.
Exista 0senzatie de pierdere sau de diminuareundeva, intr-un aspect al vietii
mele, care rna face vulnerabil. Imi pierd ratiunea de a fi -~i nu mai am grija de
mine. Corpul meu faceacelasi lucru. Decesamai pastrez un Iucru decare numai
amnevoie sau pe care nu ilmai folosesc ? imi sacrific visele din cauza celorlalti,
Maculpabilizez, pentru ca nu am Indeplinit bine anumite lucruri ~i membrele
mele pot fi afectate. Sau, mi seintampla sa rna pedepsesc pe mine insumi,
deoarece nu mi-am atins scopurile, care de multe ori sunt irealizabile. Este
important sa verific semniflcatia partii din corp care a fost afectata ~i astfel voi
obtine mai multe lnformatii. Deexemplu, atrofia musculara: devin pasiv, nu mai
tndraznesc sa rna mise, pentru ca gesturile pe care Ie fac sunt "tot timpul"
judecate sau tree neobservate.
Accept t., faptul ca m-am ascuns in spatele acestei atitudini defetiste, dar
acum depinde doar de mine sa rna ridic si sa merg tnainte. Nu rna mai
devalorizez, imi recunosc fortele sl le folosesc. Resping orice critlca si rna
concentrez pe calitatile mele ~i pe ceea ce amde facut, stiind casunt tot timpul
indrumat Incepand de azi, stiu carna pot descurca singur, in orice situatie, Am
capacitatea~i curajul deafacefata, cuincredere si cudeterminare. Maangajez sa
lmi respect sufletul si acceptlv sadevin creatorul vietii mele,
90. AUTISM
Autismul reprezinta un refuz de afacefa~arealitatii fizicedin lumea exterioara,
ceeacedetermina 0forma deretragere in lumea interioara lumea imaginarului ~i
afanteziei.
Fugde 0anumita situatie sau decei dinjurul meu, pentru di surar prea mult sau
'pentru ca sensibilitatea mea este afectata; Suferinta mea, tristetea, ranchiuna,
fricile mele sau disperarea mea sunt atat de puternice incat rna deconectez de
lumea fizica. Ma refugiez intr-o mutenie care pentru mine reprezinta singurul
mod de a rna refugia, deoarece Iumea exterioara mi se pare ostila lji
amenintatoare. Poate vreau sa elimin una sau mai multe persoane din viata mea
~i Ieignar, rna port ca ~i cum nu ar exista. Faptul ca eu m-am inschis in globul
meu de sticli:i, irnplica faptul ca primesc mii de informapi pe zi, care sunt
t "adunate" lji pastrate in Iumea mea interioara in loc sa fie impartaite in
comunicarea eu alte persoane. Mil simt caintr-o gaura neagra, care mi se pare
rara ie~ire. Amimpresia ca standardele pe care trebuie sa Ie ating sunt atat de
inalte di este mai u~or pentru mine sa rna retrag in tacerea mea decat sa fiu
nevoit sa rna depa~esc tot timpul lji sa "dau socoteala" celorlalp. (parinp,
profesori, ljef etc.) Cand vorbesc vreau sa fiu hiperperfomant. Acest lucru rna
rl-1-'I"" 1 'J 1{ 11 J r ! \ : 1 ! 1 _
1 J ,,"
96
\,\
Jacques Martel
deterrnina S averific dezeci de ori inainte savorbesc, deoarece dad! gresesc, vafi
o catrastofa pentru mine. Astfel, rna oblig sa tac ~i sa pastrez lnformatiile in
interiorul meu, dacaceea cespun nueste perfect. Estecasi cum,vorbirea' mea ar
fi lnchisa in mine, pentru caas vrea saspun ceva,dar presiunea pe care 0simt
este atat de puternica tncat prefer sa pastrez tacerea, Inca de cand amvenit pe
lume, rnasimteam exclus,diferit, marginal. Fricamea cavoi fi ranit sau canu voi
fi lalnaltimea asteptarilor celorlalti rna deterrnina sa rnainchid in mine insumi.
Neputinta de a-mi indeplini visele si ambitiile mele rna facsa traiesc Intr-o lume
,in care nirneni nu are aeces. lmi construiesc 0fortareata in jurul meu. Masimt ca
lntr-un fel de exil.Aceasta izolare pe care 0traiesc seoate in evidenta nevoie de
perfectiune fata demine insumi ~i imi aminteste canu sunt " bun de nimlc": sunt
un ratat, un esec total, pentru canulndraznescnici macar saincere. S eintampia
foarte des safiuun copil hipersensibil ~i astfel,ehiar din pantecele mamei, sapot
simti toata angoasa si nelinistile parintilor .mei. Este posibil ca ~i ei sa considere
IurneaIncare voi trai, cafiind ostila,Am.decis satraiesc in mintea mea, deoarece
ceilalti sunt pertculosi pentru mine. S tatile mele interioare erau asemanatoare cu
celealeparintilor mei (deoarece suntem in rezonantaj.Este important caparintii
sa constientizeze starea lor interioara (imposibilitatea lor de a eomunica in
anumite aspect ale vietii] pentru ca fiecare dintre noi sa se elibereze din
inchisoarea psihologica in care este lnchis, Cei din jurul meu trebuie sa fie
capabili sa comuniee plecand de laceea ceeste in interior (lumea interioara) cu
mine pentru arna conecta din nou sau mai mult laIumea fizica. Intrand in lumea
mea interioara, ceilalti vor putea salml cunosca mai bine nevoile si fricile,pentru
caeusaimi pot manifesta apoi increderea sl deschiderea necesare pentru aintra
incontact culumea fizica,
Acceptt" sa irni construiesc 0siguranta interioara, 0incred~re in mine,
pentru a putea sa reiau contactul eu lumea din jurul meu. Chiar daca exista un
anumit rise, decid safaeacest pas,safiudeschis spre ceilalti, Viataeste compusa
din provocari, Privesc toatevisele, toate proiectele 'pecarelml este imposibil saIe
realizez si accept sarenasc in mine Insumi, sa rnaintorc laviata mea. S tiu cavoi
avea intotdeauna sprijinul i ajutorul necesar. Nu rna mai critic. ~tiu ca sunt
diferit, unie, ca am talente pretioase ~i amtoata libertatea necesara pentru aIe
cultiva,in ritmul rneu,insiguranta.
91. AUTOLIZA Vezi: SINUCIDERE
92. AUTOMUTILARE Vezi$i:AMPutARE
Automutilarea este un comportament care rna determina sa rna ranesc sau sa
,rna taL Este posibil ea aceasta atitudine s a provina dintr-o stare mentala
,'tulburata, ca i in cazul psihozelor, al schizofreniei sau al deficientelor Iacopii.
Poate proveni ~i din faptul ca, sirnt 0culpabilitate mare, poate asociata cu 0
iritabilitate, deoarece nu rnasimt dernn sa fiuc'eeacesunt. Urai furia pe care Ie
sirnt impotriva mea, faptul ca vreau sa rna pedepsesc i ca trebuie sa surar, se
exprima prin automutilare. In Ioc sa rna exprim prin cuvinte, automutilarea
.. , 'I '" '" ... 'I' T ---- ~ 1
Marele Dictionar al Bo/ilor J I A/ectlunllor - Cauzele subtile ale imbolniiviril
97
devine un instrument de exprimare a frustrarilor mele. Pot sa rna folosesc de
aceste rani pe care mi le provoc, pentru a atrage atentia celorlalti, pe care 0
confund cu iubirea. Este ca ~i cum as vrea sa imi manifest fizic suferinta
interioara pentru arnaelibera ~i a-mi exprima nevoia de afi iubit. Este posibil sa
amun rol devictirna, care menta sasufere, inca decand eram copil. Prin urmare,
viata lmi va oferi persoane sl situatii, care rna vor face sa rna simt victima, In
astfeI desituatii amnevoie deajutor din exterior,
'Accept!. sa cer ajutor in interiorul meu si sa caut pe cineva din anturajul
meu, care ar putea sa rna ajute, direct sau indirect, sa imi regasesc respectul de
sine,bucuriade atrai, pe care am~i eu dreptul saIecunosc.Acceptjv sa ies din
" mutenie ~i saimi exprim suferinta i durerea, pentru arnaelibera.
93. ,AUZ Vezi: URECHI~ iURZENIE
94. AVORT SPONTAN Vezi:NA$TERE-AVORT
95. AXILAVezi $i: MIROS CORPORAL
Axila este zona situata sub umar, Intre fata laterala a toracelui i cea Interns a
, bratulul, contine numeroase vase de sange '~i multi nervi. Asigura transpiratia
,,corpului. Axila este ln relatle cufortele mele celemai vechi si cele mai profunde
~i exprlma modulIn care intru in contact cu acestea.: Fie lrni refuz ernotiile
fundamentale sau prirnare (de exemplu, ceIesexuale) fie,'din contra, acesteama
preocupa tot timpul. Imi este greu sa avansez deoarece nu tin cont de ceea ce
spune vocea mea interioara, Deoarece parinti! mei vor ca eu sa rna adiipostesc
sub aripa lor,rna simt limitat in capacitatea mea de arna diferentia de ei,de afi
euinsurni !Cand exista 0transpiratie abundenta Ianivelul axilelor lnseamna ca
emotiile mele se revarsa, traiesc 0stare de nervozltate ~i de.angoasa. Bxista 0
situatie din viata mea, pe care nu 0pot simp si pe care opastrez secreta ("sub
'aripa mea"). In cazul',in care apare 0 tnflamatle a ganglionilor axilei
[adenopatia axilara] acest lucru indica faptul ca,imi ascund, in adancul meu
emotiile i pulsiunile. Pentru ca mi Iepot retine, acest lucru se manifesta prin
comportamente compulsive ~i ganglioni umflati, Imi este atat de teama sa imi
'asum adevarata personalitate incat prefer sa rna conformez celorlalti. Totu~i
devindependent deceilalti ~i sunt deconectat astfel denatUra mea profunda.
. Accept!" "saies din coch~lia"mea in loc saral!lan ascuns. Las'la 0parte ceea
cenu este bun pentru mine. Imi las forfele interioare naturale sa se exprime i
imi procur astfeI intreaga siguran!a ~i dinamismul decare amnevoie pentru a-mi
indeplini dorintele celemai profunde.
11 , .'11',. _
98
. ~'-.,
Jacques Martef
B
96. BACTERI E MANcATOARE DE CARNE (infecpe cu...) .
Fasceita necrozanta este denumlta popular, infectia cu bacteria mancatoare de
carne.
Este 0infectie care se infiltreaza in diverse straturi ale tesutului care acopera
muschil (fascia). I nfectia distruge tesutul i poate cauza moartea intr-un interval
de 12-24 de ore. Semnele prin care se poate recunoaste sunt, printre altele, 0
febra foarte puternica ~i 0umflatura rosie ~i dureroasa care poate tncepe printr-o
leziune usoara (0taietura). Dacasunt afectat de 0asemenea infectie, acest lucru
indica faptul ca vreau sa schimb ceva important in viata mea, dar simt tii
fortareata mea este atacata din toate partile. Maaflu intr-o situatie de conflict
interior, de dualitate, in care nu rna mai pot retrage sau nu mai pot schimba
directla, asa cumvreau eu. Oare amtoata protectia ~i ajutorul de care amnevoie
pentru realizarea dorintelor mele? Convingerile mele profunde sunt afectate. Se
spune despre mine ca am "0mana de fier", Sunt fidel ideilor mele sau sunt
incapatanat, chiar daca ajug sa rna autodistrug? Tolerez foarte greu
contradictille. Atitudinile mele negative sunt pe cale sa "rna manance pe
dinauntru", Amatat demulte limite, bariere, care serididi pentru arnaimpiedica
samerg mai departe, I ncat su.nt foarte furios ; sunt oripilat, exasperat, simt ca"mi
se face pielea de gaina". Poate I rni este frica de 0separare din yiata mea
personala sau legata de rnunca, Dinpunctul meu de vedere, aceasta situatie ar
.avea consecinte foarte graveasupra viitorului meu sau asupra reputatiei mele.
Acceptlv sa fiurnai flexibil in felul meu deaaborda evenimentele ~i viata in
general. Numai vreau sacontrolez totul, lmi dezvolt rabdarea ~i nu mai tin cont
de parearea celorlalti despre mille. Vad tot timpul latura frumoasa a lucrurilor,
imi pastrez~inima deschlsav si astfel, iubirea poate circula I ibera in mine i in
.jurul meu. I nvat sa Ii multurnesc Sursei pentru tot ceea ce primesc, imi clarific
obiectivele i privesc situatia cu curaj, acceptand sa rna relaxez. Acceptjv sa
primesc ajutorul celorlalti si inteleg ca, atunci eand las sacircule energia in mine,
imi regasesc forta de a-mi indeplini obiectivele, in.pace i cuseninatate.
97. BALONARE Vezi #:srOMAC / [iN GENERAL] / GAZE
Balonarea este provocata de 0umflare cuaer sau cuapa, lanivelul abdomenului.
Arelegatura cu0frustrare afectiva, cusentimendul deinsatisfacpe, peplan afectiv.
Sentimentul acesta este 0ereape amentalului meu, impresia castomacul meu nu
este satul niciodata sau ca imi doresc mai multa atenjie ~i afectiune. Masimt
obligat sa fac foarte multe lucruri, foarte repede. Nu mai am timp sa vad toate
lucrurile frumoase pe care mi I eoferavia~a.Verificsincer, in interiorul meu, cat de
satisracut sunt peplan afeetiv. Esteyorba despre 0percepjie interioara. Dacasunt
1 j ? 1-1..... ...... _~ 1 1 I 1
~", n--'l 1" "I 1 l' 'f -11 ! 1 _ _
Marefe Dlet/anar 01Bollfor ~IAfectlunllor - Cauzele subtife ale imbolnavirll
99
femeie, senzatia de a fi umJIata tmi da impresia ca sunt tnsarcinata, I mi doresc,
constient sau nu, saamun copil ?
Acceptlv sa constientizez faptul ca, viata tmi ofera exact ceea ce amnevoie,
inprezent. I n loc safiu"mut camormantul" ~i saimifiefrica deviitor, tndraznesc
sa imi exprim nevoile. Accept!., "sa flu"0persoana zambltoare, sa traiesc eu
bucurie, safiudeschis i savad partile frumoase alevietli,
98. BASEDOW [boalalui ..) vezi: GLANDA TIROIDA - BOALA LUI BASEDOW
99. BAZI N Vezi #:$OWURI {AFECJ7UNI ALE.J, PELVIS
Bazinul este partea osoasa care uneste i care separa in acelasi timp, partea
lnferioara de pareta superioara a scheletului uman. Este la originea tuturor
miscarilor de deplasare, de locomotie ~i de actiune ale corpului. Simbolizeaza .
faptul de a rna simti in siguranta si de a rna lansa in vlata. Bazinul reprezinta
puterea sub toate formele sale. Este recipientul care prlmeste energiile ce
alimnteaza ego-ul, 0problema abazinului indica frica de aavansa in vtata, Poate
rnaagat prea mult detrecut. Dat fiindfaptul caaceasta este zona corpului in care
semanifesta sarcina, este posibil ca afectiunea mea labazin, sa alba legatura cu
propria mea viata intrauterlna, in care amtrait unele frustrari fata de parinti!
mel, mai ales fata de mama mea. Este posibil sa fi I uat asupra mea multe
responsabilitati, reereez acea stare in viata mea actuala i vreau sa fiu "mama
tuturor". 0afectiune a bazinului poate fi, de asemenea, legata de faptul ca, din
diverse motive, nu pot prlmi pe cineva in viata mea. Poate fi yorba despre un
.nou-nascut sari cineva cu care as vrea sa locuiesc, dar este imposibfl. Exista un
peri col la adresa sigurantei mele familiale si a sentimentului meu de
independenta, Bazinul este asociat cu centrul de energie sexuala si cu placerea,
sub toate formele ei. Ma privez de senzatiile placute ale vietf pentru ca am
impresia canu I emerit. Poate rn-arnsimtit tradat sau ered caamfost pacalit: prin
urmare, sunt in defensiva, Dad amunbazin mare sau foarte mare (cufesemari),
cred, la nivel inconstlent, ca viata sau situatiile din viata mea lmi I lmiteaza
puterea, I ncerc sa recuperez acea putere. lncerc sa compensez pe plan fizic,
blocand, involuntar, toate energiile in acel lor (frica, nesiguranta, furie,
neputinta), Esteimportant salas energiile sacireule mai armonios in corpul meu
i cred sincer caamfacut ceea cetrebuia.
Chiar dadl vreau sa imi recuperez puterea, pot sa con~tientizez i sa
accept!., din inima. faptul canu exista nicioalta putere de catigat, decat ceade
pe plan mental. Dacavreau sa eliberei"toate aceste energii i saimi regasesc un
echilibru energetic, trebuie sa rna iubesc aacumsunt, sa imi manifest bucuria,
increderea ~i credinta in tot eeea ce fac. Dau la 0parte puterea ~i las viata sa
, circule liber. Pe de alta parte, dad!amdificultati legate de bazin, este posibil sa
subestimez importanta nevoilor mele fundamentale, precum locuinta, mancarea,
sexualitatea. Este cazul sa reevaluez importanta pe care 0atribui diverselor
aspecte dinviata mea, pentru caaeestea saaiba un fundament solid i sanatos.
100. B~I cA Vezi: CHIS/' PIELE/ [iN GENERAL] / {AFECf/UNI ALE ...]
1 -I 'I ~ . ,. . - _
100
\\
Jacques Martel
101. B~:A Vezi: PIELE~ BA$IU
102. BATATURI L A PI CI OARE Vezi: PICIDARE- BATA,TUR/
103.
104.
BATATURI Vhi:PIUOARE':""BATATllRI
BAUTORI DE'L APTE [slndromul ...) Vezi~i:ACIDOzA.APAT:IE:
Sindromul bautorilor de lapte sau al lui Burnett? provoaca 0insuficienta renala
din cauza consumului excesiv de lapte, de calciu si de' alcaline. Este 0 stare
reversibila, daca nu mai consum lapte in exces: I ncerc sa umplu un 'gol interior,
provenit din iubirea materna, pe care nu am simtit-o indeajuns. Starea de
oboseala si de apatie lmi reaminteste cat de tmportanta era acea nevoie pentru
mine. Acest lucru nu inseamna ca am.avut 0mama care nu rna iubea, ci di eu
'aveam 0 nevoie mat mare, de afectiune, 0reactie la aceasta lipsa poate f i : 0
atitudine dominant fata de mama mea sau fata defemei, in general. Scmpoate
lncerc s~ umplu ceva ce consider foarte amar in viata mea, deoarece lmi aduce
aminte de momente de tandrete, precum cele din copilarie, petrecute cu mama
mea . " i ",
, Acceptlv sa amgrija de mine, asa cum0face0.mama. Accept !"momentele
tandre alevietii stiind casunt 0fiinta extraordinara care merita tot ceea ceeste
mai bun.
'c'
105. BAL J ;3.AI AL AVezi ~i:GUllA, GAT [iN GENERAL] , . _ ,
, BaI baiala este manifestarea unei tulburari de pronuntie, 0 dificultate partiala
, sau grava devorbire, de arosti si aseexprima dar (cu diverse grade, delacateva
cuvinte tntamplatoare, pana la 0tulburare constanta), Are legatura cu gatul, cu
centrul cornunicarii ~i ;U exprimaril de sine. Esteposibll cabalbalala sa provina
dintr-un bloca] .afectiv sau sexual, care provine din copilarie. Acest lucru nu
inseamna neaparat ea'amtrait un abuz, ci poate, amlnregtstrat 0frlca,'constlenta
sau nu, legata de sexualitatea mea, .in relatie eu 0' persoana ,sau un evenim~nt.
Este0forma denesiguranta puternica, provenita din copila.rie,.careeste legata
de frica fata de un parinte (mama sau tata), de obicei persoana care reprezinta
autoritatea ~i care se manifesta I n prezEmt<icelui~alt parinte. Este 0forma de
refulare, 0incapacitate de a-mi stapani'adecvat gandurile ~i emopile ~i tentativa
e!juata de a~mLcontrola exprimarea limbaju\ui rrieu" care, nu mai este spontan
(acest tip de discurs poate aparea foarte devreme in copmirie, dadl am fost
'ridiculizat cuprivire laplans: _"Nu pldnge f") SaiJ poate fi vorl:?adespre 0trauma
tdiita atunci cand am fost impiedicat sa fac ceva. Acea emope se transformli in
balbaiala. Ezit, nu reu~esc' sa spun dar ceea ce simt, imi Tefulez !ji deformez
cuvintele, din teama. de respingere sau din anxietcite. Daca spun cIar ceea. ce
triiiesc, oare parintii mei vor accepta ? Sunt destu! de bun pentru ei? Raspund
9 Burnett (Si r Frank MacFarlane) (1899-1985): prof esor australi an; i munolog ~ Vi rusolog,laureat al Premi ului Nobel
pentru descoperi rea toleran~ei i munologi ce dobandi te
-------- ,, , , ,
I 1 I t 1 I
Marete Dictionar 01Bolitor ~iAfectiunilor Couzelesubtile ole imbolndviril 101
asteptiirilor lor? lmt dau vole sa fiu ceea ce sunt? Cuvintele mele 1m; depiisesc
gqndurile ?Existasanse caparintii mei (sau unul dintre ei) safiefoarte autoritari
~i dominatori si sa nu rna lase sa fac ce vreau eu. Ma' simt judecat, controlat,
criticat ~i chiar ridiculizat, in a~a fel tricat ajung sa cred ca vorbele mele nu
valoreaza nimic. Daca sunt copil, este posibil sa.fl fost impiedicat sa rna exprim
sau fortat savorbesc, a~nci cand nu voiam s~facacest lucru. I mi.este .teama sa
tradez pe cineva, daca lmi dezvalui secretul ? Ce nu vreau sa spun? $i' daca
lndraznesc sa spun acel lucru, 0sa suport consecintele ? Dad, am fost tntr-o
situatie I ncaretml era foarte frica si nuamputut satip, stresul trait s-acrlstalizat
prin ,balbaiala. Cuvintele mele sunt "tnghetate" si nu se mai pot exterioriza
normal. Daca amcrescut I ntr- un mediu in care legeatacerii este deaur (cumulte
lucruri nespuse '~i s-ecrete) acest lucru cal1tan;~te greu ~i trebuie sa astept un
moment, inainte de avorbi, pentru arnaasigura ca"nu tncalc alege". I mi exprim
tot soiul detulburari decomportament, delatimiditate laretragerea in mine. Am
impresia catraiesc tntr-o inchisoare in care este greu sa respir, I mi caut puterea
~i nu 0vad decat laceilalti, L umea din jurul meu este ostila, prin urmare, cumas
putea salmi gasesc I ocul, daca rna exprim liber? Esteposibil sa f i trait multa cu
privire fata de limba pe care am folosit-o cand eram copil. be exemplu, daca
vorbeam mai mult de alimbain familiei exista unsoi de cornpetitie pentru asti
care dintre ele predornina, mi-am format 0nesiguranta fata de cuvintele folosite
~i aceasta 'eZitare se manifesta prinpauzele detimp pe care le las intre cuvinte.
I mi este foarte greu sa imt exprim sentimentele sau nevoile. Am impresia ca
"cersesc" atentia sau aprobarea celorlalti. "
. Primul pas este sa acceptlv sa fiu deschis la nivelul inimii", in gandurile
mele, in cuvintele mele, in actiunile mele si, mai ales in ernotiile ~i in dorlntele
mele. Este important salmi acord un ragaz i saimi respect ritmul, "viteza de a
f i ", Marespect asa cum sunt, rnra sarnajudescsau sa rna critic. Accept~., salmi
exprimideile,bucuriile, fricile. Sunt tot mai activ i I mi afirm dorintele,
I ncep sa amincredere I n mine, sa imi simt emotiile, sentimentele !ji sa fiu
,deschisfata,de cei pe care ii iubesc. Astfel, imi regasesc pacea interioara, care rna
-'ajuta sa -rnaexprim,cu;mai multa sigtiranta. Pot sa nu rna mai balbai, sa evit
invalma~eala ,de'cuvinte din cauza unui spirit ,prea, active, sau relinerea unor
cuvinte pentru ca imi este frica de consecinle. Reintru in contact cu adevarata
mea, natura i las sa circule iubir~a in mine. Simt' 9 pace interioara ~i
"acceptarea~" intregii mele fiinte ii,va face ~i pe ceilaltisa rna accepte a!jacum
, sunt~". " ,
i06. BAzAIT iN URECHi Vezi: URECHI- BAzAIT iN URECHI
,
107. BETI E Vezi:ALCOOUSM
ioa. lJ I L I ARI (calculi. ..) Veri: CALCUU BIUARI ,
109. BOAL A BAlSER Vezi: MONONUCLEOZAINFEC'flOAsA
........ _;""".;_4 -1 ~ -1 ., I _
i ] t 1 1
102
'~"\
Jacques Martel
110. BOALA cARNI I TOCATE, SI NDROMUL BARBEQUE
Este0inflamatie acolonului cauzata debacteria E.Coli,prezenta I ntubul digestiv
al animalelor. Persoanele infectate sunt de asemenea purtatoare ale bolii. Ma
indipatanez saraman intr-o situatie unde nu ammotiv samal raman, '
, I mi iau tirnp sa reflectez cernairita foarte tare ~iacceptlv sa-mi revlzutesc
comportamentele ~i atitudinea. I ncetez sa-l atac pe ceilalti prin sarcasm, reinva]
sa"gust" vlata, ' ' , '
111. BOALA BECHTEREWS
Este 0 durere reumatismala aparuta dupa un traumatism. Este rezultatul unei
rigiditati si aunei lipse de suplete in maniera de agandl, Ego-ul meu ocupa prea
mult loc in existenta mea.
Estenevoie saaccept] ., iniubire, safiumai flexibil fata demine si deceilalti,
saamineredere intoate situatiile deviata.
112. BOALA HANSEN Veri: LEPRA
113. BOALA I MUNI TARA Vezi: SI STEM I MUNI TAR
114. BOALA LA COPI L Vezi $;;BOULE COPlLARIEI
I n general, serefera laafectiunile descrise.in dictionar. I n plus, daca sunt eopil ~i
sufar de 0maladie, este foarte posibil ca exprimarea maladiei sa alba legatura eu
starea de rau interior aunuia dintre parlntii mel, Sensibilitatea mea foarte mare
rnaconecteaza larealitatea interioara parlntilor mei.
Accept tdi parintii mei nusunt vinovati deceeacetraiesc eu.
115. BOALALUI ADDI SON Vezi$i:GLANDESUPRARENALE
I nsuficienta secretie de eortizol prin glandele suprarenale genereaza aceasta
maladie. Este0 forma de deceptie vis avis detine insuti, Este 0stare extrema de
subalimentare emotionala ~i splrituala, -A avea aceasta boala poate semnifica
faptul caamtrait multa supunere in copilane fata deunul din parintl sau fata de
ambii. Poate m-arn simtit agresat fizic, poate amtrait un traumatism ceputea sa-
mi puna viata in perlcol, Aceasta stare m-afacut satraiesc 0mare nesiguranta in
ceea ce prlveste viitorul meu, sa rna indoiesc profund de capacitatile mele.
Aceasta maladie se distinge printr-o atltudine extreme de defetista, prin absenta
oricarui interes fata de mine tnsaml sau fata de cei din jur, Adesea compensez
deceptiile prin dependenta de 0substanta sau alta ori de persoana, Maconsider
victima, traiesc furie impotrtva mea, nu pot primi iubirea celorlalti, ,Traiesemulta
anxietate ~i antipatie.
Acceptlv sa-mi gasesc locul, sa merg inainte, sa gasesc energia necesara
pentru a-mi atinge obieetivele rara aastepta aprobarea si conslmtamantul celor
din jur. Gasesc 0metoda pentru arnaconecta I ainteriorul meu care are resurse
nelimitate. I mi pot gasi forta dea-mi conduce viata '
116. BOALA LUI BOUI LARD Vezi: REUMATISM
, , "' ~ , ....... -. .. ", !! "'I ~
1. 1 1 ~ ~
Mare/e OICflonar al Bali/or ~iAfeCfluniior - Cauzele subtile ale imbolnavirii 103
117. BOALA LUI DUPUY fREN Vezi: MMNI- BOALA LUI DUPITREN
118. BOALA LUI FmEDREI CH Vezi:ATAXlA FRlEDEICH
119. BOALA LUI HODGKI N Vezi: HODGKIN
120. BOALA LUI MENI ERE Vezi: MENlERE
121. BOALA LUI PARKI NSON Vezi: CREIER-PARKINSON
122. BOALA LUI RAY NAUD Vezi: RAYNAUD
123. BOALA
Omul este facut pentru a fi sanatos, dar el este rara incetare eonfruntat cu
probleme de functionare a eorpului, emotillor, gandurilor, Spiritul ~i corpul
omului sunt inseparabile. Candsanatatea unei flinte umane este afectata, vorbim
de boala Exista 0 dizarmonie, 0 stare conflictuala pe care corpul cauta sa 0
exprime. Cand0dlsfunctionalitate se instaleaza, este bine sa 0interpretam eape
eeva neexprimat. Maladia implica 0 cauza, simptome, semne eliniee, evolutie,
tratament. A fi bolnav nu este rodul hazardului, este un semn ea corpul meu rna
tnformeaza eaexista un confiet sau un traumatism pe care iltraiesc, in raport cu
mineinsumi sau cumediul ineonjurator.
Acceptlv sa descifrez acest mesaj, sa ilI nteleg ~i sa fae ceea ee amde facut
pentru a rna armoniza !)iia-mi regasi sanatatea cat mai rapid. Este nevoie sa-rni
schimb maniera de a trai sau de a gandi, cad adevarata vindecare se afla in
primul rand I nMine.
124. BOALA CRONI c.A Vezi: CRONIC
125. BOALA I MAGI NARA Vezi ~i:IPOHONDRIA
Gandesc casuntbolnav rara sa fiuI nrealitate. Amnevoie de iubire ~i de atentie,
Mi se pare ea nimeni nu se ocupa de mine ~i doresc sa schimb aceasta situatie.
Cumsafac asta? I nventez 0boalat
Accept ~.di aceasta asa-zisa boala rnanifesta un rau al fiintei, 0rana
ernotionala negestionata, I n loesa traiesc I n imaginar, I neep saaduc schimbarile
'necesare inviata mea, amincredere ineorpul meu !)iicelebrez viata.
126. BOALA I NCURABI LA
Prin "incurabil't inteleg canu poate fi vindecatprinnlclo forma de medicina. Este
, nevoie sa caut lnlauntrul meu pentru a gasi cauza profunda aacestui ran- frica,
r mania, gelozia, disperarea? Amimpresia ca exista in viata mea 0 situatie care
cred caeste imposibil saseschimbe.
Accept! .ca iubireacurgeliber prinmine, caci doar iubireamapoate vindeca.
127. BOALAI NFANTlLA Vei;: BOUALECOPIL4mEI
r't" I ... '... 1 I : -.' _
~ {' T 1 1 11
104 Jacques Martel
128. BOALA KARMlcA
Yin pe pamant ca sa evoluez. Am experiente de trait pentru a ajunge la 0
transformare interloara, Daca yin pe lume cu 0infirmitate, inseamna adesea ca
lucrurile nuaufost reglate invietile anterioare.
Accept !;.sa traiesc experienta respectiva ~acesta este primul pas spre
vindecarea fizicasi emotionala.
129. BOALA MENTALA Vezi:NEBUNIE, NEvROzA, PSlilOZA
130. BOALA PSI HOSOMATlcA
Cuvantul "psihosomatlc" indica raportul ce poate exista tntre spirit(psyho) sl
corp(soma). TOATE BOLI LE APAR CA URMARE;A UNUI CONFLI CT, ~OC
EMOTI ONAL SAU TRAUMATI SM CON~TI ENT SAU I NCON~TI ENT. Creierul
declanseaza un mecanism de supravietuire .biologica in raport eu conflictul sau
traumatismul trait. Esteyorba apoi deaputea decodifica .mesajul pentru aputea
modifica programul pe care creierul l-acreat pentru a se restabili starea de
sanatate, .'. . . '. ..
Stiind acest lucru, accept t.sa amgrija de corpul meu fizic pentru aavea 0
sanatate mai buna,
131. BOALA SOMNULUI Vezi: NARCOLEPSI E
132. BOALA TRANSMI SA SEXuAL Vezi: VENERlcA (BOAIA. )
133. BOALA VACI ) NEBUNE Vezi: CREI ER- CREUTZFELD-J AKOB
134. BOALA VENERI cA Vezi: VENERlcA
"
135. BOLl AUTO-I MUNE Vez; #:SISTEM IMUNITAR,.
,,' ..
o boala auto-imuna s.ecaracterizeaza prin faptul casistemul meu imunitar
agreseaza organismul meu, I nacest caz, amimpresia caviata mea este goala si ca
nu merita triHta. Madevalorizez ~i rnaculpabilizez pentru anumite erori comise
in trecut. Exista anumite lucruri in personalitatea sau I n fizicul meu, pe carele
detest, nu I epot suporta. lau adesea decizii I n functie de asteptarile altora. Nu
consider ca metit sa fiu ferlcit, Gandunle; startle, emotiile mele, credintele
negative I mi ataca corpul, rnaautodistrug. .
Acceptlv sa primesc fiecare parte a fiintei mele: in deschidere ~i .iubire
neconditionata. Madetasez de asteptarile ~i valorile societatii pentru a-mi putea
construi propriile puncte dereferinta, I ncetez orice forma deagresiune impotriva
Fiintei care sunt. Ma conectez cu:puterea mea de creape i de vindecare care
hrane~te ~iintareste imunitatea mea naturala. '"
136. BOLl EREDI TARE Vezi~i:JNFIRMlTATICONGENITALE
I n sens medical, maladiile ereditare se transmit prin genele provenind din
eelulele reproductive ale unuia sau ambilor pannti. I n fapt, daca vorbim de
ereditate, nereferim lagandurile, emotiile sau eonflictele interioare aleparinplor
ill -: ~ 'J !I ' , 1 11 l' ' I 'J 1] i _.,
Mare/e Dlet/onar al Bofilar I A/ec,luni/or Cauze/esubtile ale imbolnoviril 105
sau bunicilor, care nu au fost reglate. Depilda, spun ca diabetul este ereditar in
familie'pentru di l-a avut ~i bunicul ~i tatal meu si eu, dar; ~i tristetea poate fi
ereditara, daca atrait-o sibunicul i tatal ~i eu. ,;. .. ,
, Ac~ept!., responsabilitatea pentru emotllle mele.' ,Desellizand poarta
,posibiiitatii de vindecare fizica urmare avindecaril emotionale, constientizez ca
totul este posibil ! \
137. - BOLI LE COPlLARI EI (iN'GENERAL) VeZ;~i: BOAlALA COPIL .
Rubela, rujeola, tusea magaresca, oreionul, scarlatina, varicela, toate bolile
caracteristice copllarlet eoincid in mod obisnuit cuperioadele de evolutie ale
copilului. Daca sunt copil, aceste boli survin adesea in timpul unor dificultati
, scolare i pentru ca sunt nelinistit cu privire la 0anurnita situatie. Daca simt
tensiune sau conflict intre parintii mei sau intrepersoane dragi mie, devin rnai
.vulnerabil in fata unei boli .a copilariei. Cand apar aceste boll, imi dezvolt
sistetmul imunitar, care reprezinta capacitatea mea de adaptare i de aintra in
relatii euceilalti, Dacasunt parinte, dand copilui tandrete, afectiune; atentie, asta
I ivapermite sa capete forta, 'sil inainteze inviata cumai multa mcredere. Adultul
care este afectat de 0boaUi a copilarlei are o,situatie nereglata inca din
copilaria sa~, " ,
Accept tsa imi reglez sentimentele care yin din copilaria mea, pentru a
evolua.
138. BOLI LE COPI LAruEI -RUBEOLA
, Rubeola este o maladie virail'l contagioasa, epidemic, responsabila de 0eruptie
de pete roii cutanate cu diferite aspecte. Gravitatea sa:rezida in riscul de avort
sau anomalii ale' fetusului, daca apare la0femeie tnsarcinata. Cauzasubtila este
asemanatoare celei a rujeolei, amtrait 0separare neasteptata, pe care 0traiesc
cape0nedreptate. "
Acceptlv sa-mi dezvolt sistemul imunitar si, constient de valoarea mea, sa
I ncepsarnaafirmcaceea cesunt.
139. BOLI LE COPI LAruEI .;RUJ EOLA
Rujeola este 0boala virala, contagioasa, epidemic, responsabila de 0eruptle
febrila depete rosii cutanate, precedata de 0rino-farlngita, Survine adesea dupa
un eveniment cand amtrait 0separare la care nu rna asteptam, Sunt in stare de
soc, cad ceea ce mi se intampla este surprinzator, Ma simt vulnerabil, nefiind
constient de valoarea mea. Mi-eteama sa fiu spontan, inactiunea rna protejeaza
intr-o anumita masura,
,:.. ~'" Accept.lv sa nu mai traiesc in anonimat, satmi las spatiul necesar pentru a-
'lni descoperi limijele i capacit~tile, iini ascult vocea interioara pentru a ti ce
esteeel mai bine pentru mine. ' :
!"1'1--..- y" ." , 1', 1 ! ! ,
" ; , , - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
106
'.'.,
socques Mortel
140. BOLI LECOPI LARI EI - SCARLATI NA
Scarlatina este 0febra eruptiva eudebut brusc ~frison'violent, angina, cefalee, 0
eruptte pe mucoasele bucale si faringiene, apoi o eruptie generallzata, Masimt
angoasat.I ntr-o stare deincertitudlne ~i nesiguranta, Faptul casunt mai apropiat
fafadeunul din parinp rnafacesasimtca iltradez pe celalalt, Mi-eteama eavoi fi
pedepsit. Febra exprima unfoelatent, prezent constant in interiorul meu. .
. Accept! 'Isaimi exprim sentimentele, avand ineredere ccl parintii mei rna
.vor accepta cutot cesunt ~i cutot cesimt. '.
141. BOLI LE COPI LAruEI - TUSEA MAG AREAscA
Tusea magareasca este 0. boala infectioasa, contagioasa, epidemic, caracterlzata
prin accese detuse spasmodic. Eaatinge mai ales copii sub 5ani si exista un risc
de asfixie daca accesul detuse seproduce in timp ce copilul mananca. Dacaam
tuse magareasca, am impresia ca moartea del tarcoale prin preajma mea sau a
parintilor mei, Moartea se'poate manifesta i printr-o separare, mai ales' daca
sunt intr.o relatie dificila, Mapot simti sufocat, incarterat,' neputincios. [oc rolul
"baiatului bun" sau al "fetitei bune" inlocsafiueutnsuml. .'
Accept! '1sa 'intru: in contact eu ernotiile mele '$i sa fiu autentic. 'Pnvlrea
celorlati nu rnaafecteaza, pot lasa mastile deoparte. Delimitandu-mt spatiul vital,
pot respira linistit, . .
142. BOLI LE COPI LARI EI - VARI CELA
.' .
Varicela este 0 boala infectioasa, contagioasa, de regula benigna, car~cteriz~ta
printr-o eruptie de vezicule care se umplu si se usuca in cateva zile. Apare lntre
2-10 ani. Sunt foarte I nfluentabil si afectat de ceea ce se petrece in jurul meu.
Reactionez laschimbari, fiind foarte serisibil. Varicela apare daca simt ccl aceste
schlmbarl pot marl distants afectiva dintre mine si acelparinte care este foarte
important pentru mine. ..,. .
Accept! 'Ica viata presupune 0 multitudine de schimbari la care trebuie sa
rnaadaptez. I mi pot exp!ima frustrarile $i opinia - aceasta faceparte din procesul
de a deveni autono.m. I mi dau dreptul sa pun parintelui respectiv intrebarile
necesare pentru caeusainfeleg mai binesituapa. .
14~. BOUI LLAUD (boala lui ...) Vezi: REUMATISM
144. BRADI CARDI E veri: IN/MA., - ARITMIE CARDIACA'
145. BRATH(ingeneral)
.B.ratul este partea membrelor superioare, curprinsa intre umar i cot, formata
. d.mo~ul humerus: Bratele exprima u$urinta mea deaimbrap$a viata, de aprimi
$1~e ada, capacltatea mea de a primi noile experiente ale viepi i de a
aqlO~a: Le foloses~ pentru a strange i a atinge, pentru a-mi exprima
creatlvltatea, potent1a1ul de actiune $i iubirea. Pot intra in contact cu oamenii
~ ,
rnapot apropia deei $i Iipot primi in universul meu. Astfel, I earat caIiiubesc, cu
j
11
I
1 1 -: 1" ! 1 1 r
Morele Dfctlonor 01Bali/or ~IA/ectlunfior' Couzele subtile ole imbolniivfril 107
bucurie si armonie, Pentru ei.,actionez, muncesc sau imi indeplinesc obligatiile.
Bratele mele comunica si exprirna atitudinile ~i sentimentele mele interioare.
Bralele sunt foarte aproape de inima'l si sunt legate de ea. Astfel, oamenii simt
iubirea $i energia care emana din inima mea, atunci cand sunt deschis. Fiecare
mana contineun centru de energie, situat in palma, care reprezinta unul dintre
cei douazeci $i unu de centri de energie mica (sau chakre). Cei doi centri de
energie',din maini sunt direct legat de inima'l. Bratele devin astfel 0 extensie a
inimii si conduc iubirea pe plan fizic$i energetic. Bratele rnaajuta sa rnaapar $i
sarnaprotejez impotriva atacurilor din exterior. Deaceea, atunci cand incrucisez
bratele, rnaapar, instinctiv, rnaI nchld in fataunor emotii, care nuimi convin. .
Dacatmt deschid inima'l ~i'bratele, accept! 'I0deschidere spre viata ~i sunt
inmasura sadau ~i saprimesc tntr-un modpozitv.
146. BRATH (afecttunt la...)
Afectiunile bratelor au legatura cu dificultatea mea de a gestiona si de a-mi
manlfesta .lubirea in ceea ce fac, in munca mea sau in actiunile cotidiene.
Exprima un blocaj de energie, 0retinere, care rnaimpledlca sa fac ceva pentru
mine sau pentru altcineva. 0 afectiune poate proveni dintr-o situatie pe care 0
traiesc si care exprima 0 suferinta I egata de interdictii sau de faptul de a fi
judecat in' trecut, mai ales de catre parintii mei. Vreau sa tnlantui ceva sau pe
cineva cu bratele mele, sau "~ailstrang cu toata puterea" pentru a avea un
anumit controL Sau, din contra, poate am fost nevoit sa las sa pI ece persoane
dragi, iar acum nu I e mai pot apara (ca 0pasare care i~i protejeaza puii sub
ar.ipa). Traiesc un conflict fata. de 0 persoana pe care 0 consider "bratul meu
drept". Sautraiesc 0situatie in care amfost tradat, m-am simtit lovit in plin. Pot
simp 0 rigiditate musculara, 0 durere sau 0 caldura in brat (tnflamatle).
Bratele mele devin mai putin 'mobile si mai tensionate, articulatiile mele (umeri,
coate) sunt mai dureroase. Stiu ccl bratele au rolul de a primi situatiile noi $i
experienfele noi din via~,m~a. poate am0reacpe fata de 0sitUa!ienoua; munca
,.meanu.mi semai pare motivanta; sunt descurajat, frustrat sau iritat deoarece nu
mai reU$escs~rna exprim convenabil sau pentru caam 0. dificultate in arealiza
.unproiect. 0 situatie pe care 0 consider "un e~ec" se poate manifesta printr-o
durere sau 0fractura abratului. Vreau sa "cobor bratele" din cauza neputintei
,mele. Oasele bratelor sunt afectate, in general, atunci cand nu mai fac la fel de
: pinecainainte, 0activitate profesionala sau sportive, in care excelam. Nureusesc
saii imbrap$esc pe cei pe care ii iubesc; refuz sarecunosc cam-amsaturat p~ste .
cap de 0situape, care este nociva pentru mine. I mI distruge viata! Trebuie sa
"sPilrgfutina", iar daca nu vreau sa vad ceea cetrebuie sa schimb in via!a mea,
, esteposibil saam0fractura sau saimi rup unbraf, pentru aintelege. I n general,
durerea de brate inseamna faptul cel iau prea multe asupra mea. Sau, poate fi
yorba despre ceva ce refuz, de care nu vreau sa rna ocup. Pot sa ajung chiar sa
resping fizicsau emotional 0situatie sau 0persoana, care rna deranjeaza. Creez
. astfel un spapu care rnava ajuta sarnasimt in siguranta $i sub control. Poate nu
mai vreau sa comunic cu ceilalp, la. nivelul inimii'l, nu am incredere in
rr .-:~__ ~.J _
108
'~"\
Jaeques Martel
capacitatile mele de arealiza ceva. Mi se pare greu sa inerg mai departe in via~a.
Asadar, in locsa"intind bratele, asemenea unuicopil, pentru afi alintat, mangalat,
tmbrapsat in relatie cu cei dragi, mai ales mama ~i tata, resping universul din
jurul meu. Mainchid in mine ~i tncrucrsez bratele, pentru arnaproteja mai bine.
Traiesc adualitate intre aaccepta caceilalti savlnaspre mine sau arefuza sarna
apropii de ei: vreau 'sa ii resping. Poate fi yorba despre opersoana pe care 0
consider negativa, care nu corespunde valorilor mele; sau' de cevaipozitiv
[abundenta), ceva ce refuz, deoarece amimpresia ca nu merit, Durerile .sunt 0
forma inconstienta de a-mi exprima suferinta. Poate este cazul sa renunt, sa"dau
drumul" unel situatii sau unei persoane, pe carevreau'sa 0retin cu once' pret, 0
durere la bratul drept poate indica 0problema legata de autoritate.vlar cea la
bratul stang, indica un conflict cu privire la exprimarea iubirii $i agenerozttatii
mele. Barbatii au atendinta naturala dea-si dezvolta rnuschii bratelor, care sunt
un simbol de forta si de putere ~i opozitia lor de'a exprima energia inimii'l ~i
latura lor blanda, Bratele foarte subtiri si slabe indica 0tirriiditate In exprimarea
emotillor si 0rezistenta In a lasa energia sa curga. Am0retineredea rna lasa
,purtat decurentul vietl! ~i deaprofita lamaximdeea. Bratele semnifica' mal mult
exprimarea interioara.
, Antebratele mele sunt legate de exprirnarea ' exterioara, de "a face";: Elite
inceputul realizarii unei dorinte ~i este cazul 'sa actionez. Partea interioara' a
antebratelor, indica sensibilitatea mea ~i faptul ea pot ezita tnainte de a rna
exprima fizic in Univers sau de a alege felul in care imi voi realiza proiectele.
Poate este cazul sa imi schimb obiceiurile sau felul de a acpoml, dar imi este
fOartegreu dincauza rigiditatii mele, astfel incat $i antebbitele mele vor intepeni.
Maimplic cu adevar'at pentru a merge inainte in vlata ? Cat de deschis' sunt fata
de ceilalti ~i fata de mine? Amimpresia eaimi este greusa "imbr~p~ez" anumite
situatii sau perosoane din jurul meu ? Cat de.ricairili' eSte sa rna apropii de
oameni ? Exista asituape care rna deranjeaza ataf detare incat simt ca explodez.
Dadi nu indraznesc sa rna afirm de frica consecintelor, risc sa am 0fractura de
antebrat Grasimea de pebrate este aproape de1nima'l: Atuncicand este'in exces,
exista 0emope pe care 0pastrez secreta, 0fridi de a-mi;exprima iubirea. Cand
bratele sunt slabe, rnaintreb' daca simt 'capabil'sa accept!. iubirea celorlalp sau
amtendinta sarna izolez ? In ambele cazuri, exista ceva de revizuit In felul meu
de ada sau de primi afcetiune. Retin prea mult, ca sa riuimi scape nfmiC? Filc
mult mai mulfdecat este nevoie peiltru a fi iubit. Vreau sa ii protejez pe'eeilalp
sail ma'simt euInsumi inperjcol?' " '. ,:'
o irita~i'e cutanatii la nivelul bratului este legata de 0frUstrare sa~de 0iritare
, cuprivire laceea cefacsau mi fac,in modul dearnaexprima sau intot c'eeacemi
se intapla ca urmare a interventiei celorlalti. Bra~ele eu contuzii, ihdidl' cat de
sever sunt cumine sau cat deseveri cred easunt ceilalp cumine. '
Accept! saexprim mai multa iubire in ceea cefac, sarnaimplic mai mult, sa
fiudeschis i sa amincredere in' ceilalp, sastrang in'brate eli dragoSte, oamenii
pecare Ii iubesc. Aepunea deaimbrati~a pe cineva este, demulte ori terapeutica.
lmi respect calitatile de comunicare; detandrete ~i dedeschidere: Imi concehtrez
) ~ 1 1 1 t !!
:;:
Marele Diet/cinar al Bali/or ~iA/eqiunllot - Couzele subtile ale imbolnavirii
'-
109
atentia pe activltatile -Interesant, Ma obisnuiesc Sa vadepartile bune in orlce
situatie.: Fac acest lucru, realizand faptul di este minunat, ea imi este mai bine
decat eredeam. Amnevoie sa imi sehimb ideile. Merginainte, lasand la 0parte
ceea cenu<estehun pentru: mine, ~fprimese tot ceea ceeste mai bun de laviata.
Accept!. viata, cubratele deschise !.
147- .BRIGHT (boala IuL.) Ven ~i:RINICHI [pROBLEME RENALEJ
I '.'
BociIa:lui' Bright este numita ~i nefrlta cronlca, Este 0 inflamatie grava a
rinlchilor, Insotita de edem Iretinere de apa :inorganism) side 0insuficienta
urinara. .
De.obicei, rinichii se deterioreaza destul de repede cu aceasta boala, Estemult
mal gra,vadecat alte boli de rinichi. In acest caz sufar ~i traiesc 0frustrare sau de
deceptie atat de puternica, fata de0situatie in care amun sentiment depierdere,
".pentru ca' lmi consider' viata un esec totai [rinichii sunt sediul fricii). Imi este
,~tea'macanusunt destul deinteligerit~' .
(Ii . Accept!. faptul c~' flu unic si ca fac mereu tot ce .stiu eu mai bine.
.. Consttentlzez faptul ca este necesara 0deschidere ainimii'l daca vreau saam0
.schi~b~e .de.atitudine, pentru avindeca aceasta stare.: . . .
.' ".' ", ..
148. BRONHII (in general) Vez;$I:pLAMANI
.'Bronhiile sunt conductele prin care intra aerul in plarnani. Reprezinta viata, 0
, afectiune a bronhiilor indica; de obicei, faptul ca' mi-am pierdut motivatia de a
, tra: i i bucuria de atrai. Bronhtilereprezintaspatlul meu vital, delimitarile mele,
, teritoriul meu, mai' ales cellegat de cuplu, defamilie sau de'mediul profesional.
.Dacaam hnpresia ea'!rn1voi pierde teritoriul sau. ca cineva s-a agatat Ae ele,
'nesigtiranta mea va:deCIana0aJ ectiune a bronhlilor. Frlcase poatemariifesta
dnd exista altercatii sa'll certuri eepot ducehi coriflicte. ..'...;,.. .
A :m imiJ resia ea exista :uil pericol iminent. Vreau sa par puterriic i suflir tara sa
'arat acest litcru. Shut ea'nil amaer, eli Inaasflxiez, c13. rnapierd. S'irntdi rnasufoca
c'eilalti.Amteridinla d'ea-i invidfa pe ceilalti. Imi fac griji pentru ceea ce cred
, ceilal~i despre mine. Nu'sliport sa rna gandesc lei cevor sp(me ceilalti, penti'u ca
imi este teama ca vor J :'adede mine sau ea voi fi jignit, caloniriiat A~vrea sa Ii
impresionez pe ceilalp, sa ii in,timidez, asemenea unei gorile care se bate cu
plimriii .in'piept. Demu~teori este vorba despre relatia de cuplu care se aflaIn
:. pericol. Incazul unui b5rbat, poate fi vorba despre planul profesional, deexemplu
frica de a fi dat afara,' iar in cazul unei femei, este vo'rbcl"despre familie, de
exemplu un copil bohlav. ' .
Accept! sa amincredere in mine; ~tiuca, daca imi delimitez dar teritoriul
I ~i Iifaepe ceilal!i sa il respecte ~i Imi respect drepturile, nimeni,nu rnava putea
."i~vadalt pentru ea spatiul fiecaruia va fi delimitat ~i fiec:are.va .putea trai in
respect ~i in armonie. Verifieeepersoana sau cesituatie este. aso.ciataeudurerea
.mea~i ce'trebuie sa fa.cpentru asehimba situatia.,Este important sacreez siti.latii
plindede bucurie ~i derela~are. . .
110
;~'\
Jacques MaTteI
149. BRONHI I - BRON~I TA Vezi $;:PLAMANI [AFECTIUNI LA ...}
Bronsita (ita=furie) se caracterizeaza prin I nflamatia mucoasei bronhiilor,
cond~ctele care merg de latrahee pana la plamani, Este 0boala legata direct de
respiratie si de actiunea de a lua aer i viata (inspiratia) cu dorinta de aelimina
apoi, temporar, aerul, cu detasare (expiratia). I nflamatia indica faptul ca traiesc 0
furie sau 0frustrare cu privire la emotiile refulate, lacuvintele de care amnevoie
pentru a exprima si a lasa sa iasa afara 0situatle sufocanta, in care rna simt
blocat, un conflict plin de agresivitate i de critici (0tulburare in familie, .certuri
etc.) Poate fi vorba despre atmosfera tensionata, plina de certuri si minciuni, din
familie. Simt ca libertatea mea este distrusa, Nu mai pot respira, Nu mai am
incredere in ceilalti, Vreau sa fiu langa oamenii pe care ii iubesc, darin acelasi
timp rna sufooc, ceea ce lmi provoaca 0disperare interloara. Daca acel conflict
implica certuri si tnfruntari foarte intense, este posibil chiar sa ajung sa am un
cancer de bronhii, forma obisnulta a cancerului de plamani. Exista 0tulburare
lnterioara, 0perturbare care rna impiedica sa imi manifest flinta adevarata, sa imi
respect drepturile. I ncerc sa comunic cu cei aproplati, dar nu tmi gasesc linistea
. interioara. Masimt de parca viata rna face sa traiesc rupt de cineva, de obicei, este
vorba despre mama mea. Situatia din familia mea este prea grea. Simt 0
descurajare fata de viata i nu mai lupt pentru a merge mai departe. Mi-am
pierdut bucuria de tral i simt 0slabiciune i 0insatisfactie interioara, vreau sa
fiu independent, dar traiesc 0mare nesiguranta, Care sunt limitele mele ? Situatia
mea este de nesuportat: sentimentul meu de neputinta, suferinta mea interioara
rna fac sa rna opun pulsiunilor inimii . ., Tusea indica faptul ca vreau sa rna
eliberez si resping ceva sau pe cineva care rna deranieaza i rna infurie. Daca sunt
copil, pot simp 0nesiguranta i 0angoasa legate de ceea ce se intampla in familie.
Resimt puternic supararea parintilor mei, furia lor reprimata ~i am impresia di
trebuie sa suport toate aceste lucruri, fiind prea mic pentru a rna detasa de ceea
ce se intampla. Ma simt sub influenta parintilor mei, traiesc tntr-o inchisoare
emotionala. Daca nu vreau sa fac 0bronsita acuta, va trebui sa imi schimb
atitudinea. M-am nascut tntr-o familie in care, fiecare membru a trait aceleasi
experiente ca mine. Parintli mel, fratii sl surorile mele au de tnvatat si ei aceeasl
lecpe. _
Accept!., sa vad bucuria i iubirea in fiecare experienta din viata mea.
Accept!" faptul ca fericirea mea este responsabilitatea mea i incetez sa mai cred
ca ceilalti sun! cei care rna fac fericit Daca iau propriile decizii i respire prin
propriile mijloace, am racut primii pai spre mai multa libertate ..
150. BRONHOPNEUMONI E Vezi $;:PLAMANI [AFECflUNI ALE ...}
Bronhopneumonia este inflamatia respiratorie care afeeteaza bronhiolele i
alveolele pulmonare. Are legatura cu via~a, eu faptul ea rna simt diminuat ~i
limitat de viata insai. 0consider nedreapta cu mine lji rna irita acest I ucru. Am
impresia ca nu respir din pHn i am acumulat tristete ~i am 0furie tmpotriva
viefii. Sunt iritat de 0situatie pe care 0traiesc i I n care refuz sa imi asum
1 1 ~~ __ w I 1 I
Marele Dletlonar al Bo/JIar ~l A/eCflunilor - Cauzele sUbtile ale imbolniivirii 111
responsabilitatile, Aceasta infectle este mai grava decat 0bronsita simpla sau 0
pneumonie deoarece durerea interioara este mai profunda.
. Accept!., sa respir vtata altfel i cu 0atitudine diferita, plina de iubire si de
bucurie ..
151. BRUXI SM Vezi: DINfI [SCRA$NIT DIN DIN]'l:.]
152. BTS (BOLl TRANSMI SI BI LE SEXUAL) Veri: VENERICE (BOUH)
153. BUCAL (herpes ...) Vezi: HERPES [. ..BUCALJ
154. BUERGERI D [boala lui ...) Veri #: BRAT. FUMAT, INFLAMATIE, PICIOARE, sANGE-
C1RCULATIESANGUlN.A .
Boala lui Buerger. sau tromboangeita obliteranta este 0boala care implica
obstructia circulatiei sangelui in brate si picioare, cauzata de 0inflamatie a
peretelui vaselor de sange, Afecteaza mai ales arterele, dar poate afecta i venele.
Evclueaza spre leziuni cutanate i arnputari prin tromboza, Este 0boala foarte
rara sl poate fimortals, in cateva luni. Este 0boala genetics, care afecteaza mai
ales persoane din Europa centrala si fumatorli, Factorli iritanti din tigara sunt cei
care determina, de obicei aparitia bolii. I n acest caz, corpul imi indica faptul ca
incerc sa fiu insensibil fata de situatiile din viata mea (cand sunt afectate bratele)
si insensibil fata de evenimentele din viitor (cand este vorba despre picioare).
Vreau sa I I protejez peu nul dintre parinpi mei, de obicei, mama, de suferinta
provocata de anumite comportamente ale partenerului sau.
Acceptlv sa iau in considerare mesajul transmis de corpul meu i acceptlv
"s~vad mai dar in viata mea". Daca rna las de fumat, rna voi simtl mai bine.
15S. BUFEURI DE OODURA Vezi: MENOPAuzA
156. BURNE'I T(sindromullui ...) Vezi: BAurORI DE LAPTE [SINDROMUL ...j
157. BURNOUT SAU EPUlZARE Vezi $;:ASTENIE NERVOASA. DEPRESIE
Burnout se manifesta mai ales dupa abandonul unei lupte prin care voiam sa imi
exprim un ideal, dar nu am reusit, Timpul i energia consacrate acelui ideal sunt
atat de importante incat rna simt foarte epuizat i rna imbolnavesc. Simt un gol
interior profund, deoarece refuz 0situape in care vreau sa vad 0schimbare
adevarata, concreta ~i durabila, fie la.munea, fiein familie sau in relatia de cuplu.
.Sunt foarte perfectionist i devotat, vreau sa imi ating idealul Sau poate exista 0
parte din mine pe care nu 0accept Am impresia ca rna lupt cu toata lumea,
pentru_di mi se pare ca aceasta functioneaza contrar ateptarilor i convingerilor
I mele profunde. Este ca i cum a~vedea 0minciuna, 0ignoranfa i 0deUisare
colectiva, care imi afecteaza valorile fundamentale.
Decesa merg mai departe? Renunt, pentru caeste prea greu pentru mine.
10Boala lui Buerger: boala luiLeo Buerger, dupa numele primului medic care a descris-o
1--1-["-11--11; 1 ~ ~ ~
i
, J
112
;~'\
Jacques Martel
I
"r
::
Burnout apare frecvent laprofesori sl lainfirmiere, ca0reactie rata demediul de
lueru. -
Exista un sentiment de neputinta fata de realizarea unui ideal. Este 0forma de
eompulsie, pentru cavreau eu orice pre] sasehimb sistemul, eu ao atitudine mai
adaptata sa timpul actual. In acelasi timp, este Wosibil sa am 0dificultate de
adaptare la noile tehnologii, pe care Ie consider agresive. Daca am impresia ca
vreau sa salvez lumea, trebuie sa iml verific atitudinea, Incepand de acum.
Burnout este 'inacelasi timp 0afectiune, prin care fug de ceva. Mapot 'intreba:
"Deceanume vreau sa fug, prin faptul camuncesc peste limitele mele?" Imt este
teama saflusingur cumine lnsumi ? Sauamnevoie deun motiv, pentru anumai
fi inrelatie euun partener, care mi-adevenit insuportabil ?
Ce'incere sa demonstrez, in timp ce fug de frica de esec ? Nevoia mea de a fi
recunoscut si fricamea de afi critlcat rnaimping sa muncese tot mai rnulta, pana
cand ajung sa nu mai pot Simptomele unui burnout destul de clare: -oboseala
rnentala ~i fiziCa, energie _vitala scazuta, ganduri ineoerente! Astfel apare
epuizarea, urmata decalm~i odihna, pentru arna retncarca peplan energetic.
Acceptt" faptul canutrebuie saflupe placul tuturor. Esteun vis !Adevarata
realitate, este deasti cafactot cestiu'rriai bine i astfel imi regasesc seninatatea,
paceainterioara si iubirea adevarata,
158.. BURSITA Vezi ~i:ARTRlTA, BRA'[E [a[eqiuni ale".. ], COAn;. UMERI, INFLAMATIE,
GENUNCHI ..., TENDONULLUI MILE
Bursita, denumita ~i higroma este inflamajia bursei, de la nivelul articulatiilor
umarului, cotului, rotulei sau al tendonului lui Aehile. Bursa, care seamana cuun
sac mic, contine un lichid care reduce frictiunea la nivelul articulatiilor. Bursa
este eeacare asigura 0rniscare fluidasi gratioasa, Bursita esteIegata, frecvent de
mediul profesional. Indica 0frustrare sau 0iritare intensa, 0furie retinuta, fata
de 0situatie sau 0persoana, In cazul in care sunt afectate bratele, imi vine sa
"lovese" sau "sadau 0lovitura de picior, daca sunt afectate picioarele. G_andurile
mele sunt rigide ~i exista ceva cenu imt convine deloc! M-ainsaturat si, in loc sa
exprim ceea cetraiesc, imi retin emotiile, Este posibil sa gasesc cauza afectiunii,
- dad observ ce anume pot face i ce nu vreau sa fac cu bratul afectat Daca
durerea este pe partea stanga, este afectata latura afectiva, iar pepartea dreapta,
latura rationala. Madoare bratul, chiar dad rnaabtin salovesc -"ecineva. Trebuie
sa gasec un mod mai potrivit pentru a exprima ceea ce traiesc. Maintreb dad
viata mea mai are sens sau daca mai exista inca lucruri care imi plac sau din
contra, rna plictisesc foarte_tare'? Am 0stare de iritare. Sau chiaropot avea
impresia eli ceilalti profita de mine. Amdreptul sa fiu fericit? A~tept mult de la
~eilalti, dar trebuie faceusingur schimbarile pentru aavea eeea cevreau in viata.
Inloesarnasprijin pe ceilalti, aeceptt" saimi iauviata in maini, altfel voiramane
inaceasta stare de inerpe.
Caut cauza suferintei mele, sunt deschis ~i imi schimb atitudinea aeeeptandu-
mi!" sentimentele !}i emopile. Le pot transforma in iubire ~i in armonie, in
avantajul meu ~i pentru binele eelorlalp. Corpul meu imi transmite mesajul. sa
I'
Marele Dictionar al Boli/or ~iAfectiunilor - Cauzelesubtile ale imbofnrivirii
113
adopt 0atitudine mai pozitiva, pentru arna adapta la noile situatii, care apar in
viatamea. .
_159. BURTA SAU ABDOMEN Vezi ~i::BALONARE [. .. A ABDOMENULUI], INTESTINE
[AFECflUNI ALE ...]
Burta sau abdomenul este partea inferioara ~i anterioara a trunehiului uman,
care contine mai ales intestinele. Lafel caif!viata mea dezi cuzi, atunei cand rna
indop prearepede eu mancare, am"burta-plina", imi vine sa dorm ~i am0stare
dedisconfort. Trebuie sainvat saimi acord timp, sainghit fiecare situatie noua~i
sa rna adaptez la schimbarile care au loc in vlata mea, evitand astfel sa traiesc
nerabdare si frustrare. Deoarece in abdomen, in'pantece, se dezvolta copilul $i se
pregateste sa treaca -de la starea solitara la starea sociala, abdomenul
simbolizeaza relatiile. Toate diflcultatile din aceasta zona au Iegatura ..cu
.blocajele dintre mine ~i universul In care exist, acestea fiind exprimate prin
relatiile personale, care iml forrneaza realitatea. Daca traiesc 0 situatie
abominabilii sau lngrozitoare, burta mea va reactiona puternic, mai ales.atunci
cand rnasimt obligat sarnaaplec in fataeuivasi rnasimt umilit. Abdomenul este
tensionat atunci cand ma-simt-fragil, nu sunt sigur pe mine ~i cand amimpresia
casunt calcar in picioare. Este relaxat atunei cand sunt foarte lncantat de viata
mea~i nu maintereseaza cespun ceilalti.O afectiune laburta indica faptul caam
operceptie negativa asupra vietii si este posibil saam0ranchiuna, saimi fiegreu
sa integrez lucrurile noi, care mi-ar putea lmbunatati viata, Aceasta ranchluna
poate rezulta din sentimentul meu de neputinta fata de figura paterna din viata
l11ea,pe care 0consider dominanta. Amimpresia di trebuie sarna saerific sau ca
sunt manipulat.
Accept!" sa imi recunose gandurlle ~i sentimentele, prin intermediul
celorlalti $i in un-iversuldin jurul meu. Afectiunile dinzona abdomenului, unde li
au sediul intentia mea cea mai profunda si sentimentul meu fata de ceea ee este
bun sau rau in viata mea, imi transmit ceea ceseintampla Inviata mea interioara
i lanivelul emotiilor,
160. BULIMIA Vezi ~i:ANOREXIE, METIT, [EXCES DE ..~J, GREvrATE [EXCES DE ...]
Bulimia este 0boala compulsiva~.~n-evolen~~ontrolata deaabsorbi m~ncarea in
_~~n~tapmari, un dezechilibru riervos; deoarece suntintr-o reactie total afa~ade
~~ ..
Areacelea~i eauze interne ca~i anorexia ~i obezitatea. Mananein exces pentru a-
mi satisface complet dorintele siu pentru a regasi 0forma de iubire ~i de
afectiune (hrana simbolizeaza viata, iubirea i emotiile).lncere saumpJ u peplan
,.emotional un gol imens din mine; 0ura fat~rde mine (dezgust, dispret) atat de
mare, incat vreau sa umplu aeest gol eu oriee pret, prefer sa rna las dominat de
mancare (viata) in loc sa fiu deschis fata de viata, Neg 0parte din mine sau 0
~ittiape $i am 0suparare sau 0furie, peritru ca rna.'simt izolat, separat, respins.
.. Imi resping in totalitate eorpul, refuz satraiesc in aCeasta lume. Nli mai vieau sa
traiesc toate aceste frustrari i angoase. Imi este teama cavoi pierde eeea eeam
! ! , ~
1 1
114
'~'\
Jacques Martel
i simt 0nesiguranta, poate pentru carnasimt diferit de ceilalti. Nurnamai simt
capabil sa"musedin viata". Nuamtot ceeaeevreau sau nu imi stapanesc destul
de bine dorintele i emotiile. Vreau sa rna simt mai puternie decat mancarea,
dedit sentimentele ~i emotille mele. Prefer savomit in loc sa fiusanatos, pentru
di dispretuiesc profund.
Traiesc 0hartuire interioara insuportablla, ~vrea ca oamenii sa se apropie de
mine ~i sarnalas invadat de emotiile lor ~i de emotiile mele, dar, tn acelasi timp
rna deranjeaza foarte tare ~i vreau sa Iiresping imediat, pentru a nu fi atins in
intimitatea mea i pentru a-mi controla emotiile. Felul in care rna vad, eu sau
ceilalti, provoaca un conflict legat depropria mea identitate i imagine ape care 0
ofer ~i care, demulte orl, rna dezgusta, Cred di nu sunt bun de nimie si rnapierd
lnrnulttme, rna las tnghttit de multime i tmi convine acest lucru. In acelasi timp,
as vrea sa am locul meu, sa "am 0greutate", sa flu diferit! Traiesc 0depresie
profunda, 0disperare, 0angoasa, pe care incerc sa 0alin, 0frustrare pe care
tncerc sa 0compensez. A vrea sa lml valorizez imaginea de sine: as vrea ca
aceasta sa fie perfectal Bulimia este strans legata de mama (sursa vietii), de
latura materna ~i de creatie. Oare sunt tn reactie, in relatie cu mama mea? Am
sentimentul caamfost controlat ln copilarie, iar acum, prin bulimie, vreau safug
de mama mea, sa0neutralizez (insens metafizic) sau sa parasesc aceasta lume?
Sau rna bucur sa rna port astfel? Este posibil ca atunci cand eram bebelus, sa fi
trait etapa de dupa alaptare, ca pe un abandon? Casi cum as fi fost smuls de
langa mama mea? in acest caz, am impresia ea "voi muri de foame", de unde
provine nevoia de amanca cantltati enorme de alimente, pentru aumple golul i
pentru a-mi micsora stresuL Masimt pierdut si lamila "pradatorilor". Dacasunt
bulimic trebuie safiudeschis fatadeiubire.
Necesitatea de a acceptalv faptul di am ceva de tnteles din aceasta stare
depresiva rnaconduce spre iubire i tnvat sarnaiubesc si sa'maaccept mal mult,
ca fiind un canal prin care circula energia divina, Traiesc pe pamant pentru a
tndeplini 0misiune ratademine, cumama meai cucei pecare Iiiubesc. Decesa
nu apreciez frumusetea universului ? imi accept corpul aaCumeste, ego-ul i
limitele lui, primesc mancarea cape un dar divinoAccept!., iubirea pentru mine
i pentru ceilalp i descopar bucuriile deatrai peaceasta Iume. Astaeste tot.
161. BURTA (durere de...) Vezi: DUREREDEBURTA
162. BUZE
Buzele, pot semnifica deschiderea sau inchiderea spiritului, ceea cevreau sau
nu vreau sa spun. Pot percepe tensiune, ingrijorare, suparare sau frica, prin
craparea sau uscarea buzelor. 8uzele pot fidirnoase, daca ambucurie, pIacere ~i
iubire in inima", sau sub~iri, atunci dind sunt mai re~inut i chiar rigid fa~ade
dorintele ~i placerile viepi. In cazul unei femei, labiile - buzele vaginului indica
repercusiuni cauzate de aceJ eai tulburari, doar ca este mult mai probabil ca
oriceafectiune aacestora safielegata de exprimarea sexualitapi sau afeminita~ii.
ji.
iii
I'
!
!
'I
J
1 1 "
, ~-
Marele Diet/Dnar al Boli/Dr ji A/eel'unilor - Cauzele subtile ale imbolnaviril
115
Buza Infertoara reprezinta latura mea mascullna, ratlonala, ranunea ~i
buza superloara reprezfnta partea mea feminina, receptiva, emottonala.
Starea ~i forma buzelor indica dad sunt deschis fata de ceilalti, dad angoasele
rnelernarod, tara satmi dau seama. Amtendinta dea-mi "strange buzele" atunci
dind rnaindoiesc dejudecata ~i de opinia celorlalti ?Sau, mai degraba, lml "muse
buzele" deoarece nu amdestula tncredere in propria mea judecata, in bunul meu
simt ? Este posibil sa tratesc un conflict interior fata de senzualitatea mea, de
locul pe care i-l acord ln viata mea. Daca am 0dificultate tn a-mi face pe plac,
buzele melevor fi afectate. Dacaprimesc un sarut nedorit, daca trebuie sa"suflu
infiola" (pentru testul dealcoolemie), daca amimpresia casunt tradat de cineva
apropiat (sarutul lui Iuda], buzele melevor fi afectate. in acest caz, amimpresia
capersoana care reprezinta autoritatea, abuzeaza deputerea sa.
Acceptlv sa tmi exprim sentimentele, atat pe cele negative, daca sunt
nemultumit (dad nu, buzele mele se pot umfla], cat i pe cele pozitive, precum
cornplimente, 'afectiunea mea, aprecierea etc. deoarece cu buzele, pot saruta i
imi pot arata dragostea fa~ade cei pe care Iiiubesc. Ma simt in siguranta i
indraznesc saspun ~i saarat cinesunt cuadevarat,
163. BUZE USCATE, CRAPATE
Am buzele uscate atunci cand resimt 0oboseala mare, rand rnasimt singur, cand
sunt lngrijorat sau regret caamspus ceva 8ucuria mea de atrai dispare i simt
foarte putina placere in eomunicarea cu ceilalti, Nu tmi mai pot impartai
emotiile cu ceilaltl sau cupartenerul deviata. Aceasta pierdere abucuriei este si
mal mare, dacabuzele sangereaza, Dacaambuzele crapate, rnaIntreb care este
"divizarea" pe care amlasat-o sa apara in interiorul meu. Poate fi yorba despre 0
prapastie dintre lumea mea reala si ceaimaginara, Vreau saraman tn turnul meu
defildes, pentru anu fi ranit.
Buzele crapate se pot manifesta in cazul unui eopil ai carui parinti s-au separat
~i care are nevoie de tandrete, Mi-amcreat 0Iume plina de fantezie si de iluzii,
care rna ajuta sa evit emotiile negative, "fantomele" care imi controleaza viata.
Fac compromisuri, incerc sa imi indulcesc via~a, dar m-am saturat de toate
acestea.
Accept!., sa fiu in contact cu realitatea i cu oamenii din jurul meu. imi
imbunatatesc comunicarea cuceilalti i "imbrap$ez viata" eumai multa iubire. in
IDesatraiesc in trecut sau in viitor, invat sa apreciez momentul prezent, Intrand
in contact cu eeea ce sunt i cu ceilalti, nu voi mai avea nevoie sa traiesc tn
irnaginar. Unind ceea ce era divizat tnainte, buzele mele revin laviata i tntr-o
stare perfecta.
J : "I I 1 1 1 1 ,--., .~] 1 1
' ! I
i
116
"."\
Jacques Martel
c
164. CAECUM Vezi: APENDlCITA
165. CALCANEUM Vezi: WOO
166. CALCULI (ingeneral) Vezi $i: CALCULl/BILlARljRENALI
Calculul este 0concretiune de forma unei pietricele care se formeaza prin
precipitarea anumitori componente (caleiu, colesterol) din bila sau din urina,
Calculul este acumularea (sau .adunarea"} ideilor false, apetrificarii in pozitia de
retragere sau defrustrare, aconceptiilor eronate despre realitate, ceea ceopoate fi
ilustrat prin expresia "a face' 0eroare de calcul", De asemeriea, poate fi yorba
despre emotil si de sentimente refulate, de 0concentratie de ganduri, asemenea
unei mase de energie care se solidifica ~i.se cristallzeaza pana cand formeaza
pietre foarte dure in organul in care se manifesta cauza bolii, Apare atunci cand
te sirnti inferior celorlalti, cultivi supararile i ai un gust amar legat de viata.
I ncapatanarea de care dai dovada te deterrnina sa te indepartezi de adevaratele
tale nevol, Ai senzatia di iti este lncalcat "teritoriul".
Accept! ' tsaamincredere inviata si stiu di pot conta peputerea mea divtna,
care rnava ajuta savad evenimentele cu 0mai mare deschidere aspiritului ~i I n
deplina slguranta,
167. CALCULI BI LI ARI SAU LI TI AZA BI LI ARA Vezi: FlCAT (DURERE DE FlCAT),
SPLlNA "
Calculul biliar este format, in general, din unul sau mai multe depozite de
colesterol sau de calcar. I n limbaj popular sefoloseste expresia "aavea pietre la
ficat". Calculul este I nsa labila. Acest lichid secretat de ficat foloseste la digestia
alimentelor. Bilaeste pastrata in vezica biliara, iar calculul format (poate fi unul
mai mare sau mai multi, de dimensiuni mai mici) se formeaza in aceeasi vezica.
Bilaeste amara, vascoasa ~i arata amaraciunea interioara, durerea, agresivitatea,
insensibilitatea, resentimentul, frustrarea sau nernultumirea pe care I esimt fata
de mine insuml sau rata de una sau mai multe persoane. Calculi! reprezinta 0
durere mai profunda decat simple simptome lanivelul splinei, al ficatului sau al
vezicii biliare. Este 0energie solidificata, cristalizata sub forma unor pietricele,
provenind din ganduri foarte dure, pUne de' furie, de amaraciune, de invidie
~i chiar degelozie, care au fost intrepnute ~i acumulate de-a lungul anilor. Poate
fi yorba ~i despre un talent, 0forta, pe care nu amvrut niciodata sa 0folosesc
deoarece rna simteam vulnerabil, inferior, insuficient de hun. Acumulez fOrJ :ele
meleinterioare, in loc sa I efolosesc. Simt furie, dar aceasta furie este indreptata
impotriva mea, deoarece, in sinea mea, imi cunosc capacitaple. Amdecis sa rna
ascund, pentru a rna apara de lome exterioara. Maferesc de judecata celorlalti.
MOTeleDictionar 01Bali/aT ~IAfectiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavir;;
117
Calculii pot fi "ascunsi" de mult timp, iar 0ernotie brusca ~i violenta I i poate face
sase manifeste "constient" prin dureri intense. Adeseori, pot insemna faptul di,
sunt decis samerg inainte, sa deschid usile, dar exista ceva care rna tmpledlca,
rnalimiteaza sau rnasufoca, iar actiunile mele sunt determinate de frlca. Atunci
devin frustrat, am atitudini "amare" ~i iritante fata de ceilalti, nu reusesc sa rna
decid, deoarece nu amcuraj, iar fortele mele interioare sunt prost canalizate. Nu
imi stapanesc propria persoana, Din aceasta cauza am calculi biliari. Cinei'mi
mfluenteaza viata? Sunt prea orgolios? Care sunt datoriile din treeut (de ordin
material, emotional sau spiritual) pe care leamdeplatlt, dar pe care I e-amuitat
sau peeare amomisin mod voluntar saledau i'napoi?
, Chiar dad. calculii sunt manifestarea unei vietl dure, trebuie sa accept! .sa
rna' eliberez de trecut si sa am 0atitudine ~i gandurl mai blande, 0noua
deschldere spre viata, lasand deoparte trecutul, sentimentele lndepartate ~i
veehile emotii amare si astfel sa ajung sa traiesc iubirea veritabila, I mi acord
dreptul dea-mi indeplini propriile melenevoi, chiar daca acest lucru lnseamna sa
lespun nu celorlalti. Procesul de acceptare !.la nivelul I ntmliv rna va ajuta sa
yad mai dar inviata ~i sadescopar mai bine drumul care imi vaameliora situatia.
I mi las toate talentele sa se dezvolte cu blandete si astfel rna pot implini pe
deplin. '
168. CALCULI RENALI SAU LI TI AZA RENALA Vezi $i:'R1NICHl
Calculii renalt, denumiti ~i pietre la rlnlchtau legatura eu rinichii, care sunt
sediul fricil, Reprezinta formatiuni de pietre sau de cristale pr6venind din
, cantitatile abundente de sare, calciu, oxalati !li acid uric. Addul uric reprezinta
emotil vechi, ce trebuie evacuate. Calculii se pot forma in parti diferite ale
sistemului urinar. Reprezinta 0masa de energie solidiflcata, creata din ganduri,
frici, ernotii si sentimente agresive fata de cineva sau fata de 0situatie, Rinichiul
fiindun filtru al emotiilor si deseurilor corpului, abundenta sarurilor deadd uric
indica0cantitate mare desentimente agresive solidificate, retinute de mult timp.
"Traiesc frustrari si sentimente agresive in relatille mele, de atat de mult timp,
lncat atentia mea s-afixat pe acestea", Viatamea afectiva este un esec si lrnl spun
d'i fericirea este doar pentru altii, 0persoana echillbrata are "rinichii puternici",
,dar exista diverse trasaturi de caracter care pot cauza calculi: sunt foarte
'autoritar, adeseori extrem deautoritar, foarte sever fata de mine insumi ~i fata
de cellalti, iau deciziile si fac alegerile fiind in "reactie" la ceva, raman foarte
aneorat in trecut, imi lipsesc vointa ~i increderea. Sunt foarte drastic in opiniile ~i
inalegerile mele. Calculii renaH imi)licaadeseori un conflict interior intre vointa
mea ~i deciziile mele, care determina un exces de autoritarism: deoarece ~a
r consider slab ~i imi este frica, imi "mobilizez" toate fortele disponibile, in acela~i
loc pentru a indeplini anumite sardni, iar dupa treeerea' perioadei de stres,
aceasta concentrare se intarete ~i formeaza calculi. Mi-am reprimat intreaga
spontaneitate, care s-a intarit, pentru a trai in functie de ceilalti. Totul este
calculat, planificat din avans pentru a evita surprizele i pentru a-mi oferi un
sentimente decontrol asupra vietii mele. Existadeci un "eu", care este una dintre
118
. . . .'\
Jacques Martel
personalitatile mele, care traieste in societate i exista un alt "eu", care traieste
ascuns intr-un dulap i este format din toate aceste emotii pe care le reprim.
Energiile mele creative ~i agresivitatea se acumuleaza in acelasi timp, Toate
cuvintele nerostite care eel'sa iasa afara, sa se exprime i care sunt retinute, se
transforma in calculi renali. Amimpresia casunt supravegheat sl catrebuie sa
fiuin garda, infiecare moment. Amtendlnta satraiesc izolat i rnasimt incapabil
sacomunic sau vinovat, Imi Interzic multe lucruri. Ii las peceilalti sarnainvadeze
sausaimi invadeze viata ~i nupot delimita ceeaceimi apartine,
. Accept! "I saimi regasesc 0anumita pace interioara i vreau sa nu mai am
calculi. Ar trebui sa nu mai insist atat de mult pe anumite situatit conflictuale ~i
pe anumite probleme, deoarece, daca voi continua astfel, rna irnpiedic sa merg
mai departe. Trebuie sa le rezolv definitiv, sa vad viitorul cu calm$i deschidere.
Este vorba despre constiinta si atitudine. Traiesc intr-un mod spontan, ca un
copil, iar viata meavafi plina defericire i desurprize.
169. CALOZITATE Vez1: PIEI4 PIC/OARE -CALUS $1 BATATURl
170. CALVITIE Vezi:PAR-CALVITIE
171. CANAL CARPIAN (sindromul . . . ) Vezi: CRAMPA SCRJITORULUI
172. CANCER (in general) Vezi #:TUMORA (TUMORJ)
Cancerul (denumit $i tumora mallgna] este una dintre cele mai raspandite boli
ale seeolului XX. Se dezvolta eelule anormale, canceroase. Sistemul imunitar,
care BUmai recunoaste celulele' sanatoase de cele bolnave nu reactioneaza in
prezenta acestora, Iar celulele nesanatoase se' raspandesc eu vlteza in corp.
Oamenii pot avea celule preeanceroase in organism, dar sistemul imunitar, adica
sistemul natural de aparare din corpul nostru, leanihileaza inainte caacestea sa
devinacanceroase. Deoarece aceste celulesedezvolta intr-un mod incontrolabilu
si raraineetare pot dauna functionarii unui organ sau aunui tesut, putand astfel
sa afecteze partile vitale ale organismului. Cand aceste celule invadeaza diverse
parti alecorpului, vorbim despre cancer generalizat
1Z
.
Cancerul este in primul rand legat de emopi refulate, de resentimente
profunde, care dateaza uneori de mult timp, fata de ceva sau de 0situatie care
rna tulbura inca $i astazi ~i fata de care nu am indrclznit niciodata sa imi
exprim sentimentele profunde. Adeseori exista 0legatura cu unul sau mai
multe aspecte ale vietii mele de cuplu. Chiar dadi cancerul se poate dedana
foarte repede, in urma unui divort dificil, a pierderii unui loc de munra, a
llConfonn studiilor doctorulul Ryke Geerd Hamer, cancerul' este dezvoltarea celulelor speclalizate , i
organizate provenite dintr-un program special emis de aei~r ca raspuns la un suprastres psihologic '. u
12 Cancer generalizat: in cazurile de cancer generahzat, este vorba mal ales de metastaze, adlca celule
canceroase care provin din alte zone ale corpulul, fUnd transportate prin sange sau. limfa. E xista putine referin~
despre aceastii ipoteza a celulelor canceroase care pot fi transportate dintr-un Ioe In altul. Ar putea fi yorba mal
degraba de faptul di, primul cancer, care provenea dintr-un conflict s-a manifestat ~ a pus in evide~!a un alt conflict~
care la rimdul sau a provocat un alt cancer ~i a!ja mal departe, Un stres foarte putemic poate ahmenta un altul ~I
astfel sa manifeste alt cancer. .
,
~..- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~
, 1 , ,
Marele Dletlonar alBoli/or ~IAfectiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii
119
pierderii unei flinte dragi etc. de obicei, este rezultatul mai multor ani de conflict
interior, de culpabllltate, de rani, de supararl inconsolabile, de . ranchluna,
deura, de confuzie si de tensiune, care rnarod. Traiesc disperare, respingere
de sine, rnasimt nenorocltu, Mamacina rnereu acelasi sentiment de esec, Ceea
ceselntampla in exterior este doar reflectarea aceea ceselntampla in interiorul
meu, fiinta umaria fiind reprezentata de celula i mediul de viata, iar socletatea,
prin tesuturi, In rnajoritatea cazurilor, daca sufar de cancer, sunt 0persoana
iubitoare, devotata, plina de atentie si debunatate fatadeceilalti, foarte sensibila,
care seamana iubire i fericire In jurul sau. In tot acest timp, emotille mele
personale sunt refulate foarte adanc Inmine. Imi gasesc alinare si satisfactie in
exteriorul meu, nu in interior, deoarece amun respect de sine foarte scazut, In
timp cernaoeup detoata Iumea, imi las la 0parte nevoile personale. Masimt
neputincios in a-mi schirnba viata, Aceasta neputinta provine din faptul di am
impresia de anu avea nicio putere asupra vietl! mele. Lasaceasta putere in grija
unei autoritati mai mari decat mine, din exteriorul meu. Numai sunt Incontact eu
corpul meu i cu emotiile mele. Sunt pierdut deoarece nu rna definesc decat prin
intermediul celorlalti. Nu mai am nicio identitate. Amdevenit un strain fata de
mineinsumi. Irni cedez locul celorlalti, imi las la0parte celulele sanatoase, care
reprezinta identitatea mea ~i care sunt lnlocuite de celule stralne, care nu i~i au
'. Iocul in corpul meu. Dar, deoarece binele celor din jurul meu este deasupra
binelui meu, decid ca eu nu valorez nimic $i ca Ii pot lasa pe ceilalti sa. rna
invadeze. Evitsalmi iauviata inmain! $i rnaconsider incapabil deacest lucru.
Deoarece mi se pare ca viata nu lmi mai aduce nimic, rna predau l1inu mai am
pofta de a trai, La ce bun sa lupt? Dad traiesc multe emotil puternice, ura,
. culpabilitate, respingere, voi fi intr-o reactie foarte puternlca, Iafel cai celula,
Celulele mele sanatoase se intorc impotrlva mea ~i celulele bolnave preiau
controlul. Mavoi simti chiar responsabil deproblemele i de suferintele celorlalti
i ~ivreau sa rna autodistrug. . ,.
Celulele canceroase traiesc in izolare, la fel ca mine, eel care vrea sa se retr'aga
Insine in fata unei situalii pe care imi este foarte greu sa 0accept! "I: vorbesc
foarte putin despre ea, imi refulez emopile care rna otravesc. "Ii port pica vietH"
este prea nedreapta. J oe rolul "victimei" viepi ~i devin repede "Victima"
c~ncerului. Deobicei, "ura" fala de cinevasau fa~ade 0situatie rna"varoade pe
interior" ~i va determina celulele sa se autodistruga. Aceasta ura este foarte
adanc lngropata in mine $i de obicei nu sunt contient de existenta ei. Este
ascunsa in spatele matii mele de "persoana buna". Corpul meu se descompune
incet deoarece $i sufletul meu se descompune: am nevoie sa imi 'implinesc
dorintele, in loc sa Ie fac pe plac celorlalti. Trebuie sa Imi ofer bucurii, "mid
'plaeeri". Am acumulat resentimente, conflicte interioare, culpabilitate,
. autorespingere fata de mine 'insumi, deoarece am actionat mereu raportat la
ceilalti $i nu in funcpe de ceea ce yreau eu. Rabdarea exemplara de care dau
'. ,dovada este insopta de un slab respect de sine. Evit sa irni acord dragoste $i
13infrancezii cancra - nefericit, cu un respect de sine foarte sciizul
-w . - . . . . _ )' . . . -T 1 'I 1 :J 1 1" 1 '; 1 i 1 _
120
.... x,
. Jacques Martel
respect, deoarece cred ca nu le merit. Vointa mea de a trai devine aproape
inexistenta, Ma simt inutil. "La ce bun sa mai traiesc? Este modul meu de a
incheia socotelile cu vlata, Ma. autodistrug i este de fapt, 0slnucidere
deghizata, Am impresia eli "mi-arn ratat": viata, pe care 0consider un esec.
Moartea mi se poate parea, chiar dad inconstient, mai frumoasa dedit viata pe
care 0due, Amnevoie saredefinesc cinesunt cuadevarat ln.loc sarnaidentific cu
imaginea pe care ceilalti vreau caeu sa0proiectez. Amnevoie sa dau masca la0
parte. Poate fi un demers dificil pentru moment, dar este esential pentru a-mi
redobandi controlul asupra vietii mele. Voi descoperi di amtot curajul sl toata
forta necesare pentru a-mi indeplini toate visele. Partea corpului care a fost
atinsa de cancer lmt dezvaluie natura problemei sau problemelor mele: imi arata
ce program mental sau ce atitudini trebuie sa adopt pentru a face boaia sa
dispara.
Trebuie sa reintru in contact cu "eul" meu interior sl sa:ma accept !.,
asa cum sunt, eucalitatile, cudefectele, cuputerea si euslabiciunile mele. Accept
!.,salasla0parte vechile atitudini i obiceiuri morale. Acceptarea !.,bolii este
esentiala pentru caapoi sapot Iupta. Dacarefuz saacceptlv boala, cumvoi putea
saovindec?
Accept !., sa reiau contactul cu acea parte din mine de care m-am
deconectat, pentru a reintra in contactcu viata mea. lmi deschid inima ., ~i
devin consttent de tot ceea ceimi poate aduce viata si cat de mult facparte din
viata mea. Chiar daca, initial cancerul pare a avea rolul negativ, al dusmanului,
imi dau seama ca este un catalizator pentru a rna determina sa aduc schimbari
majore in viata mea. Faptul de a primi un tratament natural pentru vindecare,
masaje sau orice alte tehnici cucarernasimt bine, vaavea un efect dearmonizare
i rna va ajuta sa imi deschld constttnta in fata tuturor minunilor vietii si a
frumusetli dinjurul meu, lucru carevalntari astfel sistemul meu imunitar.
Accept !., sa linistesc ernotlile pe care Ie am in mine. imi reiau controlul
asupra propriei mele vieti, Dear eu stiu ceea ce este bun pentru mine! Doar eu
pot decide sa rna vindec... Accept !., sa rna pot vindeca deoarece am' multe
lucruri de indeplinit, multe vise de realizat. Accept !., sa traiesc in prezent,
acceptandu-mi trecutul, ca pe 0perioada de pregatire pentru arna descoperi,
pentru ati cine sunt cuadevarat. Lasand sa curga viata din mine, celulele mele
vor fi bine hranite i Ievor inlocui peceledecare nu mai amnevoie.
173. CANCERAL ALUNITEI Vezi: PIELE -MELANOM MALIGN
174. CANCERAL BRONHIILOR Vezi ~;: BRONHH - BRON$ITA .
175. CANCERAL COLONULill Vezi ~i:INTESTIN [DURERE DE...IICONSrIPATIE
Colonul este 0parte aintestinului'gros in care sedigera alimentele. Elimina'ceea
ceeste considerat inutil sau murdar decatre corpul meu. Maajuta salas deoparte
ceea ce nu mai este bun pentru mine, sa trec mai departe. Fricile, mai ales cele
legate de viata materiala sau de bani afecteaza colonul. Se spune di este una
I 1 ~ ~ 1 l T in--l-"l" l' '11"1' 1 ~ ~ T ~ : ~ -: ~ 1 1 I. _
Marele Diet/onar al Bolilor i A/eetiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii 121
dintre cele mai raspandite forme de cancer in America de Nord, din cauza
consumului excesiv decarne, de raina raflnata, de zaharuri, Aceste alimente sunt
, greu de digerat si de asimilat. Totusi, existasi alte cauze: cautarea continua a
satisfactiilor, a placerilor, a dortntelor materiale, aferente unor start psihice,
emoponale si mentale pe care Ie traiesc in fiecare zi [impreuna eu angoase,
anxietate etc) reprezinta principala cauza adezordinii alimentare sau digestive.
Nuprea simt bucurie interioara, sunt mai mult sau mai putin satisfacut de viata
meaasa cumeste acum. Masimt murdarit deun anumit aspect dinmine. Mananc
~i lmi refulez emotiile: este mai usor i nevoile mele sunt implinite mult mai
- repede. 0separare sau un divert pot favoriza dezvoltarea acestui tip de cancer
deoarece pot determina un soc emotional puternic in care nu pot digera acea
situatie. Aleg 0forma de recompensa care imi este foarte la lndemana. Caut 0
anumita satisfactie i imi place sa0regasesc in mancarea grasa si grea. Cancerul
de colon poate. avea cauze asemanatoare eu cele ale constipatiei. dar cu un
factor emotional mult mai puternic i rnai profund: este yorba probabil de 0
nevoie de a da drumul, de a lasa lucruriIe libere. Trebuie sa rna intreb care
estesituatia pe care nu amdigerat-o inca sau pe care nu vreau sa0admit i care
rnadetermina sa amresentimente. Dinacest punet de vedere, este cai cumnu
as vrea sa 0asimilez in realitatea mea. Sunt foarte contrariat de acest lucru.
Percep aceasta sttuatie cape 0porcarie, 0actiune dezgustatoare, abominabila,
Nupot sa tree mai departe, sa intorc pagina. E,ca i cum as filipit de.acea
situatie (*inllmba franceza colle, Upit). Lamodul general, atunci candoeste afectat
, coionul superior exista 0legatura eu parintii sau superiorii. Colonul mediu
impllca relatiile colaterale: surori, frati, veri: in, mediul profesional, este yorba
despre 'colegil care au acelasi nivel de raspundere ca si mine. CoIonuI inferior
are legatura cu relatiile cu copiii sau, in mediul profesional, subalternil, In cazul
constipatiei, este yorba despre energiile i ernotiile care ies lasuprafata, in timp
ce,incazul cancerului de colon, este yorba despreenergiile i emotiile situate in
.adancime, Deaceea, chiar daca intestinele melefunctioneaza normal pot dezvolta
un cancer de colon. Intestinele facceea cepot pentru arnapastra sanatos si am
datoria dealerespecta, pastrandu-le sanatoase cat mai mult timp posibil.
, Accept 1" sa fiu mai deschis in fatabucuriilor vietii i exprim emotiile care
.fac parte din viata mea! incep sa practic diverse forme de relaxare fizica ~i
interioara, 'care rna pot ajuta sa imi acord timpul necesar pentru a trai 0
_'existenta mai echilibrata.
176. CANCER LA ESOFAG Veri: ESOFAG
,177. CANCER LA FARINGE Vezi: GAT - FARINGE
178. CANCER LA FICATVezi: FICAT [DURERE DE ...}
179. CANCER AL GANGLIONILOR (al sistemului Iimfatic) Vezi: ADENITA,
ADENOPATIE. GANGliON [ UMFATlC}
122
Jacques Martel
Sistemul limfatic exista in corp in paralel cu sistemul sanguin. Transports un
lichid albicios i opac, precum laptele diluat, numit limfa, Deoarece limfa.contine
proteine i limfocite (globule albe), aceasta joaca un rol important in procesul de
imunitate i de aparare al organismului. SistemuI limfatic este legat direct de
emotii, de partea afectiva. Ganglionii folosesc Ia filtrarea limfei de impuritati,
camlaofel carinichii, ficatul, splina, pentru sistemul sanguin. Astfel, un cancer al
ganglionilor indica prezenta unor frici puternice, a culpabilitatii si a disperarli
legate de ernotille din plan amoros i sexual. Chiar dad. in prezent am 0viata
amoroasa armonioasa, este posibil ca anumite deceptii profunde sa iasa la
suprafata prin aceasta forma de cancer. Imi caut un loc Incare sarnaadapostesc
fnsigurantii. Cred c a singurul mod de a faceacest lucru este acela de aapartine
unui grup, chiar si in detrimentul relatiei decuplu.
Trebuie sa acceptjv di totul poate avea loc in Interlorul. meu, lasand sa
circule viata, precum apa tntr-un rau, in armonie si iubire si ocupandu-rna de
copilul meu interior ranit, Astfel imi regasesc sentimentul de. siguranta in
interiorul meu. Stiu casunt aparat tot timpul i di nu imi rarnane decat sa.rnalas
eondus decurentul vietii,
180. CANCER L A GAT Vezi $;:G A T - FA RING E
181. CANCER AL GURII
Cancerul gurii poate fi situat la nivelul cerului gurii, al buzelor, al limbii, al
gingiilor sau al palatului. Asa cum pielea reprezinta linia de dernarcatie dintre
exterior si interior, gura este poarta de intrare, vestibulul dintre ceea ce intra
(aer, hrana, lichide) sl ceea ce iese (aer, vorbe care transports emotli]. Este
posibil sa fiu 0persoana despre care se spune ca "ii mananca apropiatii" (care
vorbeste pe la spatele oamenilor). Pot avea sentimente distructive fata de mine
lnsumi sau fatadeuna sau mai multe persoane, lucru care rnafacesaspun "osa-l
mananc !" cu sensul de ranchiuna, ii doresc raul acelei persoane sau moartea,
intr-un anumit sens. Golul meu interior imens imi amplifidi dificultatea de a fie
eu insumi, 0fiinta autonoma care se bucura de viata, Ma simt indepartat de
oameni, atat pe plan fizic cat $i emotional. Nu mai suport raceala din existenta
mea.
Accept Iv faptul ca am0mare nevoie de alasa sa intre in mine sentimente
deiubire si dealeexprima fata decei dinjurul meu si fata demine, spunandu-mi
vorbe deiubire. Accept! "placerile vietii.
182. CANCER AL INTESTINUL UI (in general) Vezi $i: CA NCER IA COLON. INT EST INE
[DURERE DE ...J/ COLON/ INfEST IN SUBT IRE
Acest cancer segasete deobicei lanivelul partii intestinuIui numita colon. Cand
am0astfel de boala trebuie saimi pun intrebarea: ceanume nu sunt capabil sa
diger i cinebIocheaza digestia aeelui lucru . Poate fi yorba despre un cuvant
care mi-afost adresat, pe care n consider rau sau poate fi yorba despre 0actiune
care mi se pare nedreapta i inaceeptabila. Bucata aceea este amt de greu de
I : ~
i . I ' I , I .
I ! _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ,, 111 ' I I "J 1 "' ... ; ~ ! ~ ! ' ~
Marefe Dictionor al Boli/ or i Afecfiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii 123
inghitit Incat nu mai stiu daca voi reusi Sa0diger. Deasemenea, pot trai 0frica
foarte mare i sarnaintreb tot timpul dad amdestula mancare in frigider . lmi
este teama ca voi muri de foame, din lipsa de alimente. Am0angoasa teribila,
deoareee rna simt neputincios in anumite situatii, Maaga] de anumite persoane,
idei, emotii, din teama de necunoscut, desi as vrea atat de mult sa scap detoate
aceastea!
.Indiferent de situatie acceptlv sa dezvolt 0atitudine mai pozitiva, stiind ca
viata vrea ceea ce este mai bun pentru mine i ca acceptl.v sa traiesc in
abundenta. Invat, de asernenea, sa i i iert pe cei care mi-au spus sau mi-au facut
cevaceimi este greu sa diger. Exprimfatadeacea persoana ceea cesimt pentru a
readuee armonie in acea situatie, Elimin ranchiuna din viata mea $i 0inlocuiesc
cuintelegere sl desehidere aspiritului.
183. CANCER L A INTESTINUL SUBTIRE Vezi: INT EST INULSUBT IRE [DURERE IA ...J
184. CANCER L A L ARINGE Vezi: FUMA T , G A T [DURERE DE ]
Cancerul Ialaringe este numit $i cancerul fumatorilor, Cand0tumora maligna se
instaleaza pe peretele laringelui, acest lucru tnseamna di simt 0mare nevoie de
a-mi exprima durerea interioara, A avea nevoie sa urlu in fata lumii lntregl
drama interioara pe care 0traiesc, dar imi este frica sa tmi exprim suferinta.
Exista0persoana sau 0sltuatie care rnaimpledica sa rna exprim, care tmi pune
frona? Poate imi spun dt: "Fac bine ca fnchid suferinta fnmine, deoarece nu ar
duce fa nimic sa vorbesc despre ear Acest lucru rna determlna sa rna inchid Ia
nivel emotional, nu mai pot! Amimpresia easeprabuseste totuI i as vrea sarna
enervez, dar nu lndraznesc. Nu rna simt respectat pentru ceea ce sunt. lrni este
teama de emotiile mele cele mai profunde. Evit sa rna privesc in fata. [oc rolul
victimei, i i las pe ceilalti saimi controleze lumea, spatiul meu vital. Vreau atatde
muIt ca viata mea sa fie pazita! L as cu usurlnta autoritatea mea personala 'in
mainile altei persoane sau aunui sistem dn afara mea, Revolta si furia fac parte
dinalimentatia mea zilnica,
Accept !., sa lmi ocup locul i sa exprim ceea ee reprezinta pentru mine
adevarul, Acest Iucru rna va ajuta sa-mi injeleg 10cul pe care 11ocup in mediul
meui in Univers.
185. CANCER L A L IMaA Vez;:ALCOOUSM, RlMAT
Chiar dadi seadmite faptul ca, cancerulla limba poate fi favorizat defumat i de
alcooI, acesta provine dintr-un profund sentiment de disperare care
inseamna di nu mai am pofta de viata. Mai mult, este posibil sa nu exprim
r acest lucru i sa refulez emopile in interioruI meu. Alcoolismul i tabagismuI nu
sunt decat factorii care amplifica sentimentele pe care Ietraiesc: prin alcool imi
ingrop sentimentele, iar prin fumat creez un ecran in fata acelor emotii, pe care
riuvreau saIevad. Deoarece limba este organul eucare testez mancarea, inainte
. dea0mesteca cudintii, daea amcancer lalimba, este bine sarnaintreb daca, in
'sens figurativ, am impresia ca nu sunt capabil sa apuc bucata de hrana .
, - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
124
,. .\
" Jacques Martel
Consider ceeaceapuc cafiindcevavital pentru mine. Poate fi vorba despre unloc
demunca, despre mancare, despre 0noua relatie etc. Situatia pe care 0traiesc.ma
facesalnnebunescl Amimpresia cavoi exploda !Amatat demulte emotii prinse
in interiorul meu..: Amnevole sa gasesc in afara mea 0forta, cand de,fapt, acea
forta se aflain Interiorulmeu. Macontrolez perfect, deoarece simt 0nesiguranta
foarte mare. Am0ranchiuna atat demare, demulte ori impotriva mea, deoarece
mi-am inchis trapa prea repede. Cand cancerul este situat pe marginea
limbii, unde este in,contact cu dintii, este posibil sa vreau safac bucati ceva
saupe cineva, cenupot lnghiti .
Accept t"saimi recapat gustul pentru viara, saimi cresc respectul desine si
invat saImi exprim emotiile. Astfel voi descoperi toata frumusetea pe care mi-o
ofera viata, Tree laactiune si caut ceea ceamnevoie, deoarece merit! Accept t"
faptul capot trai neputinta, deoarece nu ii controlez pe ceilaltl, ci doar pe mine.
Candacceptlv acest lucru, este usor sa reintru in contact cuforta mea interioara
~i atunci imi pot crea viata asacumsimt! , '
-186. CANCER LAMANDIBULA Veri: MANDIBULA [DURERE DE...}
187. CANCER LA OASE vezt: OASE [CANCERLA OASE }
188. CANCER LAOVARE Vezi: OVARE[DURERE DE }
189. CANCER LA PANCREAS Vezi: PANCREAS [DURERE DE...} ,
190~CANCERAL PIELII ,Veri: PIELE- MELANOM MALIGN
191. CANCER LAPIEPT Vez;: CANCERLAsAN
192. CANCER LA pLAMANI V~i ~i: BRO;HH- BRON$ITA. FUMAT, pLAMANI [DlmERE
DE. }
Deoarece plamani; sunt Iegati direct de capacitatea mea de a trai [inspiratie-
expiratie), cancerulla plamant indica 0frica de moarte. Defapt, exista in viata
mea 0situatie care rnaroade din interior si Imi dasenzatia carnasufoc si camor.
Plamanl] sunt organele legate de tristete, "iar atunci cand suferinta nu este
exteriorizata, plarnanii absorb acea suferinta, Este posibil sa apara in urma unei
separari sau aunui divort amortii unei fiintedragi, apierderii unui loc demundi
foarte important pentru mine. Exista0nopuhe'a_ eecului foarte marcanta: orice
situape, care pentru mine reprezinta,.in mod con$tient sau incon!jtient, rapunea
deafi. Candra~iunea mea deafi dispare sau imi este teama di va disparea, acest
lucru scoate in evidenta cealalata posibilitate care apare in fata mea, moartea. Ma
simt condamnat satraiesc 0situatie pentru tot restul vietii mele. Adeseori sunt
foarte drastic in judecatile mele. Totul este negru sau alb, nu exista nuante intre
ele. Dar eutoate acestea imi este teama saimi exteriorizez gandurile, ideile. Cred
in nopu~ea de rau, atat legat de sexualitatea mea cat $i in'alte aspecte alevietii.
Traiesc 0mare neputinta. Ceilalpimi judeca modul de viata, iar eu Ieport pica
pentru acest lucru. Viata mea nu mai are sens i sunt dezamagit de ceilalti, care
_________________________ rl 1~1 ~ ! ~ ~ ~
Marele Dictionar al Bali/or ~i A/ecfiunifar Cauzelesubtile ale fmbolnavirii 1ZS
nu corespund asteptarilor mele. Iml faegriji pentru cineva apropiat: aminvestit
atat deInuit in acea relatie, atat peplan emotional cat $i material, iar acumrisesa
pierd totul. Lacebun sa mai traiesc daca toate eforturile au fost in zadar i am
ajuns aid? " ,
Cevrea sainsemne legatura care se faceintre fumatori si cancerul pulmonar?
Mapot intreba daca fumatul tigarilor este cauzac~n~e~ui la pla~~nivsau frica
de moarte rna deterrnina sa fumez si, in consecmta, rna determma sa dezvolt
cancerulla plamanl, Atunci cand fumez imi acopar cuun voal ernotiile care rna
'deranjeaza $i care rnalmpiedica sa traiesc, Dacanu solutionez conflictul, acesta
poate creste in mine, Intr-atat incat sadetermine uncancer pulmonar.
Prin urmare, trebuie sa acceptlv viata $i sa rna gandesc ca, la fiecare
Inspiratie i lafiecare expiratie, viata circula in mine prin aerul pe care nrespi~
Decid sa imi ocuI>loeul cuvenit. sa imi acord spatiu ~i ale~ceea ce vreau sa
traiese; independent de fricile mele. Viatamerita sa fietraita, eu merit satraiesc,
Accept!" faptul canu exista rau pepamant, ci doar experiente. Traiesc ~i ii las pe
. ceilalti satraiasca, cucandoarea unui copil. MU$edinviata cutoata pofta !
193.- CANCERLAPROSTATAVezi:PROSTATA[DUREREDE ...}
. !. .
194. CA~CER LARECT Vezi: INTESTINE - REC1'
195. CANCER LASANGE Veri: sANGE - LEUCEMIE
196. CANCER LA SAN Veri: sAN] [DURERE DE...} " .
Sanii reprezinta feminitatea si rnaternitatea.Acest tip decancer indica, ingeneral,
anumite .utitudinl !ji ganduri profund tnradacinate, din frageda copilarie,
,.jncepand cu anii 1960, in unele locuri din lume, femeia se afirI?a mai .mult, i$i
ocupa IOC1.11in societate si .vreasaavanseze i mai mult. Poate exista 0 dlficultat~
ina-mi exprimaadevaratele senti mente $i agasi un ec~ilibru intre rolul demama
$i eel de femeie tmpltnita. Aceste conflicte interioare rnatulbura, in calitatea ~ea
de ferneie care cauta un echilibru. S-adeseoperit ca acest tip de cancer provme
dintr-u~puternic sentiment de culpabilitate interroara fata de sine sau fata de
unul sau rnai multi copii: "Dece s-a nascut ? Ceam facut ca sa-l merit? Sunt 0
mama destul debuna sau 0femeie buna pentru arnaoeupa de el T' Teate aceste
intrebari imi sporesc nivelul de culpabllitate, rna deterrnina sa rna resping i imi
"accentueaza team~ de a fi respinsa 4e ceilalti. Trebuie sa tmi reamintesc di:
"iubirea p~ntru copilul meu este tot timpul prezenta, dar gandurile n:e1e~un~
: foarte puternice i treb~ie sa.fiuaten~~."Dacarnaju?ec prea ~spru: toata ~r~a l
respingerea sevor amphfiea, lar emotule melevor fi eva~uate !a n.lve!ulsamlo~
care devin simbolul "e~ecului" meu. Cancerul la san rna aJ uta astfel sa
, con~tientizez faptul ca traiesc 0si,tuatieconflictuala, care poate fi fata. de mi~e
insami sau fata de altcineva, fiind legata deun element care face~.a~te~m~~atl~,~
meu vital din "cuibuI meu". Demulte ori este yorba despre COPll", pUlornmel
sau de d~eva pe c~reilconsider ca pe copilul meu (de exem.?lu, ma~~.mea
bolnava, pecare 0simt dezarmata, ca"un copil mic"). Vreau cuonc~pret saIIdau
r", 1 ..._ ,( 1 _
126 . . . ." Jacques Martel
totul copilului meu si vreau cael sii,iatot ceea ceii dau eu. Cand nu seIntampla
acest lucru, indoiala si culpabilitatea preiau controlul... Imi este teama ca
"cuibul" (caminul) meu se destrama, Deasemenea, pot avea 0frica foarte mare
referitor lasupravietuirea unuia sau mai multor copii. Imi este teama ca, daca mi
s-ar intampla ceva, tatal lor nu va fi capabil sa afba grija de ei, sa le ofere
afectivitate. intr-un sens mai larg, "cuibul" poate sa II contina si pe sotul meu,
caminul meu, fratii, surorile, mai ales daca traiesc sub acelasi acoperis cu mine.
. Asadar, tmi este teama de 0izbucnire in fata familiei, a ceea ce..din punet de
vedere istoric numimclan. Exlsta0frica, un gand care revine constant in minte ~i
care este, de neacceptat, precurn ideea de afi tradata de sotul meu. A vrea s a
rna ocup ~i sa "hranesc" pe toata lumea, dar acest lucru este imposibil ~i rna
sfasie,
Barbatii pot dezvolta" deasemenea, acest tipde cancer, care reprezinta adeseori
conflictul interior rnasculin de a acceptalv propria natura ferninina divina, Se
lntampla caunii barbati saIi manifeste latura ferninina i materna aproape lafel
demult casl femeile. in calitate debarbat, edar canuvoi fi niciodata femeie, dar,
la nivel energetic, pot fi la fel sau chiar mai feminin decat 0femeie. Deaceea,
cancerul de san, aparut lamine, care sunt unbarbat, este asociat curespectul de
sine si capacitate a mea de a-mi exprima partea feminina lnnascuta, Poate avea
legatura cu faptul ca sunt barbat ~i cu dorinta mea inconstienta de a fi femeie.
Esteun aspeet pecare ar trebui sailechilibrez Inviatamea.
Partea stanga este partea nivelului afectiv, iar partea dreapta a celui rational.
Cancerul Ia sanul stang indica prin urrnare, toate dificultatile afeetive i
emotionale refulate in mine, in calitate de femeie (legat de familia apropiata) i
este bine sa accept!" femeia ~i mama din mine sl sentimentele interioare pe
care Ietraiesc prin intermediul acestor doua roluri. La sanul drept, eaneerul
indica femeia responsabila si ceea cese asteapta de la mine (ceea cerna astept
eu safac cufemeia "din exteriorul meu"], Notiunea de familie, in acest caz, poate
include oricegrup, orice asociere pecare 0consider eape 0farnilie. Dementionat
caacest lucru seaplica si barbatilor, desi in cazullor, caneerul desan apare foarte
rar. Pentru mine, cafemeie, in universul fizic, forma si volumul sanilor poate avea
o anumita importanta, in func~iede context. Se observa di, dadi partea mea
maseulina (Yang) este dominanta, pot avea sanii rnai mid sau ii pot considera
inutili sau lara valoare. Corpul vorbe$te ~i la fel $i sanii mei, eu sunt cea care
decid ceimportan~a ii acord acestui simbol feminin ~i sexual.
Cautarea unui echilibru este foarte importanta, iar corpul se va adapta pe plan
energetic in funcpe de deciziile luate de femeia sau de barbatul in cauza, pentru
viitor. Totul consta in atitudine, in iubire ~i acceptare!" de sine. Con~tientizez
faptul carnalas la0parte ~i triiiese doar pentru ceilal~i.M-amnascuibiologic, dar
nu~i peplan emo~ional. Emotiilemelesunt refulate ~i pot evita saintru in contact
cu ele prin faptul de a rna ocupa in mod exagerat de ceilalp. lni.i atribui 0
con~tiinta buna. in fond, $tiu di sunt incapabila sa traiesc peritru mine $i prin
propriile puteri. Maaga~,rna cramponez de cineva. Imi UInplugolul cu erno~iile
celorlalti, nu cu ale mele. Accept!" ca vindecarea se gasete in schimbarea
.... --------- 1 J J 1
Marele DiCfionar a/ Boli/or 1i AfeCflunilor. Cauzele subtile ale imbolnilvlrll
127
atitudinii mele fa~ade mine ~i fa~ de viitor. in loc sa rna distrug eu gandurile
mele negative, rna reconectez la universul meu interior. Imi prirnesc emotiile,
chiar $i pe celelegate de evenirnente dificiledintrecutul meu. Imi acord un ragaz
i rnalntreb cumas fi putut, in toate acele situatii, sa rna respect mai mult si sa
lmi ofer mai multa iubire.
Suferinta dispare deoareee accept!" savadlectiile pe eare viata vrea sarni Ie
arate. Exprim tot ceea ce am vrut mereu sa ascund. Data rna respect ~i am
incredere in potentialul meu pot crea viata pe care 0vreau $i redobandi 0
sanatate perfecta,
197. CANCERLASTOMAC Vezi~i:SI'OMAC[DUREREDE.]
Daca am cancer la stomac, trebuie sa devin constient de bucata sau de
situatia pe care nu sunt capabil sa 0diger. Tralesc aceasta situatie care nu mai
trece Intr-un mod ~oarte intens si puternic. Este inadmisibil ceea ce am piifit,
ceea ce am fndurat In plus, nu m-om asteptat deloc fa asa ceva !Sunt absolut
fnghitit de situatie , Aceste cuvinte pot exprima ceea eetraiesc, Amajuns pana la
urma savreau sa abandonez cursa, povara adevenit prea grea. Amtendinta dea-
iinvinova~i pe ceilaltl, ii acuz de influenta pe care 0 au asupra vietii mele.
Deoarece Ie atribui celorlalti toata aceasta putere, rna simt neputincios in a-mi
crea propria viata. Mi-arn abandonat visele ~i ambltiile, chiar daca, in adancul
meu, asfivrut sa learat celorlalti de cesunt capabil. Sunt invadat de frustrare si
. ros deangoasa, $i mai mult decat orice, durerea $i tristetea sunt atat deputernice
incat numai gasesc nicioratiune deafi...
. Accept!" saconsttentizez cauzele acelei situatii $i care este lectia pe care 0
amdeinvatat, pentru aalunga furtuna ~i afacecancerul saseretraga, Nuam
decat de ca~tigat daca voi lasa furia i ranchiuna sa pIece i Ievoi inlocui prin
acceptare] " i iertare.
198. CANCER LA TESTICULE Vezi#:TESTlCULE[DUREREDE.]
In testicule are loe producerea spermatozoizilor esentiali pentru reprodueere.
Dacaamcancer la testicule, trebuie saverific daca traiesc un sentiment intens
din eauza pierderii unui copil sau a ceva la fel de pretios pentru mine. Este
posibil sa fi avut 0situatie in care unul dintre eopiii mei a murit, fie din cauza
unei boli, fieintr-un accident sau dupa un avort. Sau poate fi yorba despre unul
dintre copiii mei care a plecat "trantind u~a", pe care nu I-am mai revazut
niciodata. Deoarece acel copil aieit brusc din via~amea, pot trai aceasituape ca
pe 0pierdere aunei fiinte dragi, ca i cumar fimurit. Unait exempIu, in cazul
unui om de afaceri care, din cauza unor investi~ii de bani proaste ~i-a pierdut
,compania "pe care 0adusese pe lume" i pe tare 0considera "copilu]" sau.
Oricare ar fisitua~ia, cu siguranta m-am simtit vinovat din cauza unor ac~iuni
comise sau pe care "ar fi trebuit sa Ieimplinesc" sau "cuvinte pe care nu ar fi
trebuit sa Ierostesc" etc. Amimpresia caamratat un test sau amrealizat gre$it
un proiect. Observ cum toate acestea imi afecteaza in mod negativ perceppa
asupra sexualitapi i avirilita~ii mele.
~--------------- , 1 r
128
. . . ." Jacques Martel
Oricare ar fi situatia traita, acceptlv sa constlentlzez sentirnente~e ~in
interiorul rneu le accept pentru. a rnaajuta. saimi vindec ranile, pentru atnvata
dinnou sarad ~i pentru aprivi lnainte spre viitor, inlocsarnatntorc in trecut.
199. CANCERLAUTER(col~icorp) Vezi~i:UTER ' .
Uterul reprezinta feminitatea, matricea. orlginala ~. i.cam~nul. mate!n,. mai ales
corpul uterin. Eu, cafemeie, . refulez an~mlte emotn refent?ar: lacam~nul meu,
Ia familia mea. Pot sa inashut vinovata, plil1ade ranchiuna sau u_:a,dar nu
vorbesc despre acest lucru. caminul reprezinta adeseori unid~a!, fi. ecaeste le~at
de familie, fie de relatia de cuplu. Amindoieli ref~ritoare la ~ammul meu ~l la
incapacitatea mea de a avea un copil. rriai putin legat de r:_latt
a
de ~uplu. Am 0
suparare foarte mare, iar bucuria meadeatrai eSEe~fectata. Ac~st ~lp.de c~ncer
. este profund legat de ppincipiile. despre . camm, de a~~dlmle. si de
comportamentele mele referitoare-la acest subiect~Pot av:. a ~ncl putermce, pot
trai 0nesiguranta, furie sau culpabilitate latdeea caacest cammnu vafi asa cum
mi-l doresc ell sau caexista riscul caacest camin sase destrame, ceea cepentru
mine ar reprezenta un esec, Acest lucru . impllca 0devaloriz~r~ fata de~ce~ace
sunt i ceea ce sunt instare sarealizez: cred ~anu valore~znU:_llc!~O~re11; 11 este
. teama cavoiretrai tncaminul meu eseculpe care l-amvazut mcarnmul mcare
amcrescut? . . . . . . . . . .
Cancerul corpului uterin atinge adeseori femeile mai in varst~, in perioada de
menopauza. Cancerul . de. . col uterin apare mai ales la f~m:lle. tmere. Col. ~
uterin este partea care intra in contact cu sexul masculm in timpul relatiei
sexuale. Oare traiesc 0 dependenta nesanatoasa in relatie cu sotul meu? Am
impresia di ma distruge sau rna omoa_; aprin un~le ~in atitudi?i~e sale? A~
tendint
a
de a indura evenimentele, avand lmpresla ca nu a~ m~lOpute~e l
nlciun control. Este posibil, de asemenea, sa traiesc 0 sltuap~ le~at~~d~
sexualitatea mea, pe care 0consider respingatoare
v
i rna. s~~t obhg~t~sa mll
indeplinesc datoria conjugala. Am impresia ca rna "exhlb . Frus~ranle ~me~e
sexuale sunt mari, rnasimt abandonata sauseparata desotul meu: Chl!r daca: d:n
exterior nu sevede nimic. Imi este greu i uneori chiar dureros sa rnadeschld In
fa1apartenerului meu, deoarece e~ista ceva ce nu me'rge, in ideea de a. avea un
copil cuel. Este posibil sarna simt deposed~t~Hn fatavietii. Acest~sentlment se
regasete des in. situatiile de ab\,lzsexuaL Ericai respingere~ a~evaratelor m_ele
nevoi, dorinte i fantezii rna pot determina, de asemenea, sa rnarup de 0parte
dinmine, decare imi-este ruine. . . . . . '. ~ . . > . .
Trebuie sa imi refulez emotiile. Traiesc 0 dualitate fata de nott
unea
de
abstinent
a
, $a0practic sau nu ~i din cemotiv, aceasta este intrebare~a~!~~vrea
. safiudorita, dar In; lcelai timp imi este fricadeconsecinte. Avrea sa1mlpun 0
e~arfa pefatapentru arnaascunde demin~i. deceila!~i. . . '
. AcceptL" saimi schimb modul dea-ml percepe caml~ul, precum l.relatt~de
cuplu. D e asemenea, trebuie saarmonizez felul i~care rnapercep pe mme fatade
rolul meu demama i defemeie, petoate planunle; . . . .
I
il
l
J
I
I
----------------- -y , . , - ~
: ~ - ! I
Marele Dicfjonar 01Bolilor ~iAfecflunllor - Cauze/esubtile ale imba/noviri; 129
zoo. CANDIDA Vezi~i:INFECTIJ,INFLAMATIAMUCO'ASELOR
Exista mat multe tipuri de candida. Ceamai frecventa forma, Ia oameni este
candida albicans. Desi poate aparea si la femei si la barbati, de obicei se
intalnete in: cazul femeilor. Candida este un cuvant din latina care' lnseamna
alba. Este 0infectie vaginala provenita din proliferarea ciupercilor sub forma de
levuri. Seamana cu levurile albe i scuamoase care se rnanifesta in urrna unei
disturbari a florei vaginale. . Bacteriile din vagin controleaza ln mod normal
candida, dar in acest caz situatia seschimba, ".
Aceastainfectie are legatura cuangajamentul fatadesine sau fata departenerul
meu, referitor lasexualitate, lasituatii, expresii si emotf ne-exprlmate, provenite
din conflicte personale anterioare. lml revizuiesc activitatea sexuala si
sexualitatea, deschiderea de a lmpartas! cu partenerul meu aspectele mele
intime. lnfectia risca saapara dad; deexemplu, amun nou partener cucare am0
relatie foarte intima. Exista sanse sa fiumai deschisa in a darui, almpartasi i a
iubi. Estecevanou pentru mine i amnevoie decevatimp pentru arna acomoda
cu noua situatie, chiar daca candida se manifests. Candida poate decurge; de
asemenea, din sentimentul de a fi fost injoslta, de a fi abuzata sexual. Este 0
forma de protectie fizidi ~i sexuala, deoarece iritatia rna lmpiedica sa' fac
dragoste. Cerna irita atat de tare? Verific aspectele interioare ale sexualitatii
mele, care este disturbata si gasesc adevarata cauza airitatiei fizicei interioare.
Deunde provine frustrarea mea? Traiesc euimpresia caIilas pe ceilal]i sadecida
asupra vietii mele? Trebuie s a Irni asum riscul de a fi mai deschisa in fata
celorlalti, mai ales in fata celor de sex opus, sau trebuie sa raman inchisa tn
cochiliamea? Dece rna simt data la o parte, sirrit ca rna sacrific i nu imi ocup
locul cuvenit ?Mi-eteama caimi voi pierde naivitatea, inocenta, puritatea.
Accept!. , saimi ocup locul cuvenit in via~amea i sa rnarespect. Trebuie sa
devincandida:tul care vaobpne vic~ofiai care vaIlialocul intaL Imi acord timp
de avedea i a evalua ceea ce se intampla i accept!. , iubirea, deschicierea i
, rabdareadin ioteriorul meu, precumi incazul partenerului meu.
201. CANDIDOzA Vezi: CANDIDA, INFLAMATIE. VAGINITA
202. . CANDIDOzA BUCALA vezi~iGURA. CANDIDA, GAr, INFECTII
Boalacauzata deparaziti pemucoasa bucaUi i faringiana, aadar ingura ~iin gat.
Estefoarte frecventa la copii. Apare ca urmare a crizelor de plans ale copilului
'. ,carel$i dorete tandretea i mangaierile parintilor. Daca apare la un adult,
nevoilemelesunt aceIeai calaun copil, numai di sunt ale copilului interior care
. . ii dorete atenpe. Traiesc un maTevid afectiv, rna simt incapail sa comunic
, celorla~i nevile mele, a vrea ca ei sa ~tie ce imi doresc. Sunt adesea frustrat i
agresiv. Amimpresia ca stagnez, dei tiu ca am potential pentru a-mi. realize
. proiectele.
Accept t. sa-mi recunosc potentialul ~i sa materializez ideile pe care Ieam.
Sunt capabil sa-rni manifestlntelegerea ~ibunatatea.
,-, -----------------------------
, 1 '
130
;-"\
Jacques Martel
203. CANGRENAVezi: sANGE - CANGRENA
204. CAP'(ingeneral)
Capul este centnil cornunicarii, este In legiiturii cu individualitatea mea ~i eu
.autonomia mea. Este denumit si "panoul de control". Pe aici trec toate ernotiile
si toate comunicarile, prin intermediul celor cinci simturi, Capul este cel care
conduce totuI.
Dacaamanumite dificultati sau afectiunl lacap, este important sa rnaIntreb dad,
traiesc un conflict legat de gandurile mele, deviata mea spirituala, de dezvoltarea
mea personals sau de 0 realitate pe care nu vreau sa 0 abordez. Acest lucru se
explica prin faptul ca, capul este format din, oase, compuse din tesut dur,
sirnbolizand energia spirituala, oase care cuprind tesutul moale i fluidele, care
simbolizeaza energia mentala i ernotionala. Daca cele doua aspecte sunt in
armonie, va exista 0fuziune Intre corpul si spiritul meu. Totusi, daca sangele din
cap nu circula normal sau exercita 0 presiune, acest Iucru indica faptul" ca ~~0
dificultate in a exprima sau a primi iubirea si orice sentiment pe care 1 1 traiesc
(deoarece sangele transporta sentimentele in intreg corpul]. Incapacitatea mea
sau dorinta mea prea mare de a controla totul, produce 0 durere la nivelul
capului. Nurna simt la lnaltlmea asteptarilor ~i nulmi pot juca In totalitate, rolul
de sef. Capul exprirna diferitele aspecte ale comunicarii precum ~i senzatlile si
impresiile corpului pe care, lemanifesta in exterior. ' ,
Acceptlv sa Invat sa raman deschis fata de cei din jurul meu i acceptlv
mesajele care ajung la simturile mele, prin tot corpul pentru a asimila lectiile
vietii, care rnaajuta sa evoluez pe plan spiritual.
205. CAP (dureri de ...)
Exista mal multe cauze al durerilor de cap, precumstresul, tensiunea, atunci cand
rna fortez sa "flu" ceva sau "sa fac" ceva. Durerea de cap apare des atunci cand
incerc prea tare, pe plan mental, sa indeplinesc ceva sau cand sunt obsedat de
ceea ce se intampla sau sunt nelinistit pentru ceea ce rna asteapta in viitor,
Traiesc multa ezitare, anxietate si ammulte griji. Sau pot reactlona la 0 presiu~e
puternica, exercitata de anumite situatii sau ,de evenimentele exterioare. In
general, 0 durere de cap pe partea stanga indica 0problema legata ~e relatia
mea cuaspectul feminin, culatura de mama, de fiiea. Pe partea dreapta, poate fi
yorba despre dificultati legate de latura mea:masculina, de roul de tata sau de fiu.
Este posibil sa traiesc un sentiment puternic de eec, de Ind'oiala, de ura de sine,
care da natere la critidi i,mai ales, laautocritica. .
Sentimentul meu de loialitate este reevaluat. Sunt prins, inchis in mintea mea, nu
imi place ceea cevad, rnajudec foarte sever i imi dau euinsumi "lovituri Iacap".
Durerea de cappot proveni i din negarea emotiilor i a ganduriloe meIe, pe care
Ieconsider deplasate sau necorespunzatoare valorilor mele: fie nu amcurajul sa
Ie exprim, fie nu Ie ascult pur i simplu, deoarece sunt prea rational,
intelectualizez tot ceea cetraiesc. "Este bine sau este rau !"Vreausa inteleg totuI,
sa merg prea repede, sa ~tiu sau sa amraspunsuri la intrebarile mele, imediat.
Marefe Diqionar al Bomor ~iAfecfiunifor Cauiefe subtile afe imbofniivirif
1 31
Imi "scotocesc creierii", tara sa gasec solutia: este un stres permanent. M-am
saturat, dar Inca nu avenit momentul potrivit ~i trebuie sa imi exersez rabdarea,
simtul umorului i Increderea, pentru ca totul sa se intample la momentul
oportun. Durerea de cap exprima de multe ori emotii negative, care sunt prinse
In capcana, in mintea mea, precum nesiguranta, confuzia, ambitiile excesive,
obsesia de afi perfect etc. care produc 0dilatare avaselor de sange, Pana laurma,
Imi este frica sa fac fata unei realitati, vreau sa imi gasesc 0 alta realitate si sa
evadez in ea, de unde provine durerea de cap. Imi reanalizez identitatea mea
sociala, Nevoia mea de a controla si de a fi perfect rna face sa vreau sa stiu
dinainte ce se va petrece, in fiecare moment din viata mea. Imi place sa factotul
'''dupa capul meu ", numai cum vreau eu. lmi refuz spontaneitatea, care este 0
manifestare a dorintelor inimii. mele si 0inlocuiesc cu inflexibilitatea, rna simt
obligat sa planific totul dinainte: in loc sa imi ascult Inlmav, lrni ascult rntntea,
care este suprasolicitata. Maopun schimbarllor, rnaIncapatanez si persist in ceea
ce stiu, in loc sa fiu deschis spre noutate, prefer sa stau pe loc, din cauza
nesigurantei mele. Expresia "afi capul unei afaceri", arata faptul ca este posibil sa
rna simt neputincios sa conduc anumite evenimente, in dlrectia pe care 0vreau
eu. 0 durere la nivelul fruntil, are legatura cu 0situatie la nivel peofesional sau
curolul meu pe plan SOCial;daca durerea se situeaza la tample, in partile laterale
ale capului, este afectata mai mult latura ernotionala (familia, cuplul), Indiferent
care este cauza care. 0 provoaca, durerea de cap, are legatura directa cu
individualitatea mea si trebuie sa invat sa fiumai rabdator ~i mai flexibil rata de
mineinsumi i fatade ceilalti.
. AcceptL" sa pastrez 0 distanta fata de ceea cetraiesc i astfel ideile mele vor
fitot mai clare. Invat sa ajung launechilibru intre intelectul meu si ernotille mele.
Astfel, voi fi in armonie cu mine insumi, rna voi simti cu mintea mai relaxata ~i
mai limpede.
206. CAP- MIGRENE
Migrena se caracterizeaza printr-o durere puternica, care afecteaza de obicei, 0
singura parte a capului. Apare sub forma de criza si poate fi tnsonta de greata, In
acest caz, forta mea vitala este redusa, Amtendinta de a rna retrage in coltul meu
in loc sa particip din plin la viata. MigreneIe sunt asociate frecvent cu tulburari
devedere ~i de digestie: nu mai vreau sa vad i nu mai vreau sa diger ceea ce se
intampIa In viata mea. Exista angoase, frustrari fata de 0 situatie in care sunt
incapabil sa iau 0decizeie. Pot avea impresia catrebuie sa fae ceva, ca mi se cere
sa fac ceva. Migrena apare des, dupa ce am trait 0 situatie confuza, nedara. 0
schimbare in ritmul meu de viata implidi 0dificultate de adaptare din partea
r mea, poate, de asemenea, genera 0 migrena (de exemplu, migrena "de
weekend"). Migrena exprima faptul carna opun sa facceva ce mi s-a cerut. Capul
meuse "supraindilzete" ~i rna doare numai cand rna gandesc lascopul pe care il
amde atins. CapuI meu seamana cu 0 oala sub presiune, presiunea fiind atat de
mare incat nu mai tiu ce solutie sau ce atitudine sa adopt. Presiunea poate
proveni din dorinta mea de a fi hiperresponsabil ~ijsau performant, mai ales in
I rr " ...
132
'. . . . . .
Jacques Martel
munca, Pot fi pasionat de ceva sl lmi este greu sa rna opresc, sa nu mai fac acel
lucru. Exista un conflict tntre gandurtle mele, intelectul meu, care este prea
incarcat si nevoile rnele, dorintele mele personale . . ~Iasirnt la lnalpmea sin:a!ie~
sau am impresia ea sunt incompetent, mai ales pe plan intelectual ? ~e cesa!ml
port pica sau sa simt atat de multi}ura ? Masimt supravegheat tot timpul: cand
nu sunt ceilalti, eu suntcel care . supravegheaza totulsi care vrea sa controleze
totul, in viata mea. Simt ca "imi pierd capul" !Daca rna ~andes~c~ot :im~ull~
problemele mele, leIntorc petoate partile, in mintea mea, ajung sa ~lt ca e~lst, ea
am ernotii, care cer sa fieexprimate. Am tendinta de a nega reahtate_? l aces~
lucru imi creste mult nivelul destres. Trebuie sa constientizez faptul cavreau sa
fug de ceea ce rna deranjeaza sau ca rna simt neinteles ~~lipsit de iubir~. Es~e
important sa identific emotia pe care vreau atat de mult sa 0re~Ie~ sau sltu~t!a
pe carevreau atat demult sa uit ~i care creeaza 0tensiune acuta ~l constanta in
interiorul meu, provocand migrena. Migrenele pot fl. , de asemenea, l:ga:e ~e
problemele mele sexuale, care apar la suprafata, unele fiind refulate, mea din
copilarie. Esteca si cum ar exista 0lupta Intre gandurile mele i sexualitatea mea,
iar tensiunea "imi. urea la cap". Am impresia ca mintea mea va exploda. Este
posibil sa tmi pun intrebari legat~ ~e iden~itatea tatalui. me~, tntr-o form_a
constienta sau nu. Cadrul meu de vtata trebuie adaptat la situatia mea actu~la,
dar este greu salas la 0parte ceea ceeste farniliar~pentr~ ceva n~cun. oscu: C~nd
migrena este localizata la nivelul fruntii, rna mt~eb. "', c: sttuane m~slm~
diminuat, neputincios. Amnevoie sa fiu mai performant, sagasesc o. .sol~?e; rna
simt limitat in capacitatile meIe, mai ales in cele inteIectuaIe. . Treb~le svamt~leg
ca atunci cand am 0migrena, am 0constlentizare facut, trebuie sa schimb
anumite lucruri ~i trebuie sa fiu capabil sa leschimb, adlca sa actionez, Migrena
lml da un timp de repaos, 0posibilitate deobtine mai multa iubire si mai amulta
atentie. . _. . . . ~
Accept!. sa privesc realitatea in fata. Las evemmentele sa clrcule hbere III
viata mea i primesc in schimb bucurie, pace ~i armonie. . Fiind ~ai flexibil J i mai
intelegator, fata de mine insumi, rna simt mai relaxat ~l pot sa plutesc, sa zbor
unde vreau eu, caun balon.
207. CARDIAcA (cnza . . . ) Vezi: INlMA "-INFARCT {.DE MIOCARD]
208. CARIEDENTARA Vezi:DINfl-CARlEDENTARA.
209~ CAROTIDA Vezi: SANGE-ARTERE
210. CATARACTA Vezi:OCHI-CATARACTA
211. cADERE DE PRESIUNE Vezi: TENSlUNE ARTERIALA - HlPOTENSIUNE (TENSlUNE
PREAMlcA)
212. cAl BILIARE Vezi: VEZlCABILIARA
213. cAu:AI
Marele Dietianar al Bali/or i Afeeflunilar - Couzele subtile ale imbolnavlrii
133
Calcaiul simbolizeaza trecutul pe care rnasprijin, pe care rna asez, 0durere la
dilcai indica faptul ca sufar de 0angoasa, ca rna simt neinteles .~i nu sunt
sprijinit in Iucrurlle pe care Iefae. Calcalul fiindpunctual de sprijin al corpului
meu, 0durere in acest loc denota faptul di traiesc 0incertitudine fa~adeviitorul
meu. Masimt nehotarat ~i nesatisfacut demine sau deviata mea si mi separe ea
imi pierd controlul asupra corpului meu. Deoarece lntreg corpul se sprijina pe
calcaie, este posibil sa simt nevoia dea avea un sprijin solid in viata, pentru a
putea continua sa inaintez in siguranta, Poate las pe cineva sa tmi consume toata
energia "el sau ea rna calcii pe calcdte", Masimt tot timpul supravegheatde seful
meu. Ma aga] de trecut. Ma simt un nimic. Existenta mea este foarte
nesatisfacatoare ~i am de multe ori senzatia di rna roade stomacul, deoarece sunt
omultime de lucruri care nu imi convin ~i pe care imt este greu sa lediger. Port
greutatea pe umerii mel, nestiind cum sa tmi exprim limitele ~i fiind deconect!lt
deputerea mea interioara, Masimt obligat sa franez tot timpul, sa rna opresc. In
cazul in care este afectat calcaneul (osul voluminos, care formeaza calcaiul),
lnseamna ca traiesc 0reevaluare intensa a ratiunii mele de afl. sl rna intreb cine
sunt cu adevarat, [mi traiesc propria viata sau 0imit pe a altcuiva? Care este
situatia fata de care sunt recalcitrant, de care vreau sa fugsi din care vreau sa
rnaextrag? ~
Accept. !. sa am incredere in mine si avansez in deplina siguranta, Imi ocup
locul cuvenit. Lasla 0parte trecutul ~i rnaintorc spre viitor, ascultandu-mi vocea
interioara, care stie foarte bine deceanume am nevoie.
214. . OODURA (acces decALDURA . . . ) Vezi: FEBRA
Accesele de caldura pot aparea in urma expunerii prelungite Ia soare, fie la
plaja, fiepracticand un sport in. aer liber, in urma unei incalziri excesiveiarna sau
dind sunt
intr-o incapere midi ~i neaerisita. Pot sa resimt 0slabiciune musculara generala,
pielea uscata ~icare arde, fata cenuie~i oehii cu cearcane.
Pe plan metafizic, caldura poate fi asociata fie eu iubirea cand este vorba de
vindecare, deoarece exista mai multa energie care circula, fiecu furia atunci cand
este vorba despre febra ~i arsuri. In acest caz, accesul de caldura reprezinta
culpabilitatefata deiubire ~i este in legatura cuun sentimentde ]ipsa de respect
desine. Amnevoie sa iubesc;;i sa fiu iubit, dar nu reu~esc sa gasesc modalitatea
de a faceacest lucru, de a umple acest gol interior care exista in mine ~i. de a
neutraliza aceasta insatisfactie. Ma. simt Iipsit de afectiunea care este disponibmi,
dar care nu ajunge pana la mine. Poate fi vorba despre parinpi mei, care locuiesc
aproape de mine, dar care nu imi acorda semne de afectiune. Pot compensa
raceastalupta, deexemplu, printr-o expunere prelungita lasoare, care imiconfera
. un oarecare confort pe moment. Intreg eorpul imi arata nevoia urgenta de a
implini aceasta iubire.
Accept!. sa vad cum pot sa amplifi. crespectul de sine sau cum pot integra 0
situatie care m-a afectat cand eram copil ~i care acum iese la suprafata. Iubesc
viata ~i viata imi da larandul ei iubire.
I I 1 1 1...... _
r"-l I 11 11 "'I "'If "I 1 t : 1 1 _
134 Jacques Martel
215. cALDURI (a avea ...) Vezi:MENOPAuz.A
216. cAsCAT
Cascatul este "un reflex de imitare naturala", mai mult sau mai putin acceptatlv
in societate, in functie de obiceiurile flecaruia. Este "natural" deoarece nu exista
un tratament medical pentru a-l ingrlji. Este 0"imitare" deoarece are loc in mod
impulsiv siinconstient, in cazul unei persoane care vede pe altcineva cascand.
Este un semn de somnolenta, de oboseala, de epuizare si exprima faptul ca am
nevoie sa lmi refac fortele. Poate fi si un semn de insatisfactie alimentara, mi se
. lntampla sa case, cand nu am mancat destul sau daca digestia mea este prea
lenta, Cine rna plictiseste sl pe cine nu diger in viata mea? Sau rna plictisesc atat
de tare incat nu rna mai suport pe mine insumi? Ma plictisesc ~i exprim acest
lucru, in mod inconstient, cand sunt singur si rna uit la televizor sau cand sunt eu
cineva care nu imi place. "Vreau sa fiu lasat in pace l" Imi exprim insatisfactia,
Vreau sa resping inamicul, vreau sa rna apar, Nu vreau ca ceilalti sa se apropie
prea tare de mine!
Cascatul face parte din viata si II acceptlv cu iubire si deschidere. Este
important sa lasi sa se exprime aceasta forma de expresie corporala, care mai de
mult era criticata de educatie. Renunt la rezistenta mea ~i Iilas pe ceilalti sa se
apropie de mine ~i sa se ocupe demine.:
217. CEAFA ( ... rigida) Vezi~: COLOANA V E R W R A I . A . . _ GAT
Ceafa este regiunea corpului pe unde tree toate energiile (undele) pentru a se
repartiza apoi in intreg corpul. Ceafa se ami in varful coloanei vertebrale.
Coloana este sustinerea, struetura corpului. Prin urmare, ceafa este ca un pivot al
capului. Ceafa rna ajuta sa vad toate fatetele unei situatii.
.Daca este flexibila, pot fi pe deplin deschis fata de eei din jurul meu ,~i pot face
fata exigentelor, Corespunde lncrederii mele in mine. Daca iml este tearna ca mi
se va tntampla ceva rau, imprevizibil, ceafa va fi afectata in acest eaz. Sau daca
traiesc 0nedreptate sau vad undeva 0nedreptate, ceafa va reactiona, Este posibil
sa rna aflu intr-un moment al vietii in care nu mai stiu tncotro sa rna indrept,
Exista multe surprize si elemente imprevizibile, mai ales pe plan familial :;Iiam
tendinta de a juca rolul martirului. Ceafa rtgtda este semnul unui refuz sau al
unei acumulari de energie. Capul nu se mai poate intoarce in diferite direcpi. Pot
avea impresia di nu am suspnere ~i am tendinta de a fi indipatanat ~i rigid in
felul meu de agandi ~i de aface lucrurile cum vreau eu. Acest lucru rna face sa fiu
pasiv, sa evit sa merg inainte $i sa acponez. Trebuie sa las sa cireule aceste
ganduri, care imi blocheaza mintea ~i care nu cer. decat sa fie indeplinite de
corpul meu fizic. Am impresia ca nu am toate calitatile necesare pentru
a-mirealiza dorintele $i ideile, care risca sa ramana in stare de "proiect" sau de
"vis nerealizat". Daca ceafa mea, ca pivot, se sprijina de valorile sau principiile
exterioai'e, va fi mai slabitii. Ceafa tmi ajuta capul sa priveasca diferitele optiuni
ale viepi sau diferitele imagini care apar in fata mea. Este important sa privesc cu
11 11~""""""""""""""""""~""", , . r -
Marele Dlctionar al8ofilor ~iAfeqiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirii
135
iubire aceste imagini, rara Sa critic sau sa judec, in libertate, ca pe un fluviu care
lasa apa sa circule intr-o rniscare continua, rara contrangeri sau restricttl.
Acceptjv diferitele senzatii care yin spre mine ~i Ie las sa circule liber.
Accept] ., de asemenea, toate bogatiile ce se afla in mine, nu mai mai ocup de ceea
ceered ceilalti despre mine, deoarece acum sunt constient de tot potentialul care
exista in mine. .
218. CEARcANE (LA OC8I ...) Vezi: ocm- C E A R c A N E
219. CECITATE Vezi: OCHI [DUR E R I DE }
220. CEFAL EE Vezi: CAP [DUR E R I DE ...]
221. CEL UL lT.A
Celulita este caracterizata prin inflamarea tesutului celul~r subcutanat. Celulita
este de obicei de natura feminina [desi apare i la barbati) ~i se manifesta prin
retinerea apei i cresterea distribuirii neregulate a toxinelor :;Iia grasimilor in
zona feselor, coapselor, pe abdomen, ceafa, spate etc. Celulita are legatura cu
anxietatea, eu aspecte din mine pe care le retin, cu emotii refulate, regrete $i
resentimente pe care Iepastrez. Este legata de angajamentul fata de mine insami
sau fata de altcineva. Imi este teama sa rna angajez pe deplin in relatie cu
persoana pe care 0iubesc si refuz sa merg mai departe. Aceasta tearna ii poate
avea originea Intr-o situatie de abandon pe care am trait-c. Refuz sa imi revad o
parte din copilarie, deoarece am fost ranita $i marcata de anumite evenimente
traumatizante, care rna afecteaza inca si astazi $i care im! infraneaza creativitatea
~i Inimav mea de copil. Celulita apare mult mai des la femei decat la barbati,
deoarece femeile sunt preocupate mult mai devrerne, din copilarie chiar de
aparenta, de silueta, pe care 0doresc perfects, conform normelor societatli. In
cazul celulitei, cafemeie, rna simt ca 0."portocala strivita".' Ma consider urata,
Inferloara $i am tendinta de a dezvolta relatii de dependenta eu ceilalti. Aspectul
estetie este extrem de important. Imi retin partea creativa si rna intoxic pe mine
in~ami, imi ~nchid toata aceasta energie care vrea sa se exprime, fie prin arta, fie
pnn eomumcare sau sexualitate. Crupa de cal imi arata cat de mult rna simt
obligata sa veghez asupra copiilor mei {sau cei pe care Iiconsider ca pe copiii
. mel) pentru ca ei sa alba tot ce este mal bun. Imt arata cat de mult vreau sa imi
protejez puterea in calitate de femeie (feminitatea) ~i cat de teama imi este eavoi
fi abandonata. Celulita imi arata modul paslv in care imi traiesc viata. Ma las
manipulata de ceilalti in loc sa fiu mai activa in alegerile $i in actiunile n'tele. Am0
nesiguranta foarte mare, imi este teama caimi voi pierde "oaza mea de lini$te".
, Aceeptt., sa identific sentimentele care rna impiedica sa merg mai departe $i
sa Ieintegtez treptat in viata mea de zi cu zi. Imi recunosc adevarata valoare tmi
. manifest creativitatea. Astfellas energia sa circule liber in corpul meu. '.'
~
I f!lll' ""
- - - - - __ . . . . a~ 1
Jacques Martel
222. CHARCOT (boala lui. ..) SAU SCL EROZA L ATERAL A AMI OTROFI cA .
Boala lui Charcot> sau scleroza laterala amlotroflca, este o. boala
degenerativa a sistemului nervos care afecteaza mai ales barbatii. Dad sufar de
aceasta boala, rna devalorizez tot timpul si ajung sa cred ca nu pot indeplini nimic
in viala ~i ca nu voi avansa nlciodata pe plan profesional. Stagnez eu vechile
suferinte, pe care I e pastrez cu grija, pe care I ealimentez si I elntretin de-a I ungul
anilor. I mi produc astfel 0violenta interioara, totul rna nelinisteste, rna sint in
nesiguranta, devin hipertensionat si nervos. Nu am incredere in nimeni ~i mai
ales in mine. Cred ca sunt supravegheat, urmarit, ~i ca cineva rna fileaza. Mel
otravesc cu atitudinile mele negative si sunt foarte inflexibil.
Accept I v sa cer ajutor, sa am incredere lntr-un terapeut care rna poate ajuta
sa rnai reduc din surplusul de suferinta pe care 11 car dupa mine.
Acceptlv sa lmi creez viata lntr-un mod pozitiv. Recunosc faptul ca sunt 0
fiinta unlca si am tot potentialul necesar pentru a atinge scopurile pe care mi I e
flxez, Daca lml reconstruiesc 0imagine pozitiva despremine, corpul meu va face
~hl . . . . . .
223. CHEAG DESANGE Vezi~:SANGECOAGULAT, TROMBOzA
224. CHERATITAvezi:OCHI-CHERATITA
225. CHI ST Vezi si: OVARE [AFEqWNI ELE..J , TUMORA
Un chist este 0cavitate aflata intr-un organ sau tesut, Contine osubstanta lichida,
moale sau uneori solida, limitata printr-un perete propriu. Un chist poate aparea
atunci cand am rernuscari.fata de un proiect, 0dorinta, pe care nu 0pot realiza,
Ma "umflu", acumulez inforrnatii, tot felul de cunostinte, pentru un proiect pe
care nu tl pot duce la termen: acestea au ramas prizoniere in corpul meu ~i in
mintea mea si devin "un chist care blocheaza energia vitala", Raman .atasat de
anumite experiente din trecut. Am0durere tot timpul, provenita din refuzul de a
ierta. Chistul poate corespunde de asemenea unei solidificari de atitudini sl de
modele mentale, care s-au acumulat inconstient intr-o anumita perioada. Acestea
imi pot folosi ca bariera de protectie, rna pastreaza inchis intr-un cadru bine
delimitat ~i rna protejeaza pentru a nu face fata anumitor persoane sau situatii.
Sau au rolul de a imi pune 0frana, de a rna impledlca sa merg lnainte, deoarece
imi este greu sa fiu deschis I n fata altor opinii. Ego-ul meu poate fi foarte ranit ~i
ranchiuna mea se lntareste pentru a deveni un chlst, Sentimentul meu de
neputinta rna face sa rna imbib de toata aceasta durere, .aceasta ura uneori ~i
chiar dorinta de a rna razbuna pe cineva. Vreau sa lmi fie recunoscut potentialul,
dar acest lucru intarzie sa se intample. J oe rolul victimei mult timp, dar acum sunt
con~tient de faptul di doar eu singur imi pot crea viata a~a.cum vreau. Sunt in
diutarea puterii mele creatoare. Am tendinta de a ina inchide in mine ~irefulez
14 Charcot (J ean-Martin): neurolog francez (1825-1893). A contribuit, prin studiile sale despre isterie ~I despre
hipnoza, la dezvoltarea patologiei neNoase ~i a descoperit localizarea mai multor centri cerebra Ii responsabili de
funqii specifice
1 ~ ! ~ ~~ __
!'j 1 :
Morefe Dictionar 01 Bolifor 1f A/ecrfunilor - Cauzefe subtile afe imbofniivirif
137
totul in interiorul meu pana cand ajung la un prea plin si acesta se transforrna in
chist. Evit un conflict in loc sa ii fac fata. Cand traiesc si 0frica puternica sau un
pericol de moarte, chistul poate deveni canceros. '.,
Accept.!.., sa las energia sa circule liber prin mine. Am I nc~edere in faptul ca
tmi pot realiza proiectele si caut solutiile pentru a face totul s~"curga". I n viata
mea. ~Mai~rt~m~iubesc, rna indrept spre viitor, sunt impacat. I ndraznesc sa spun
:d~varul. lmi eh~erez toate ac.ele emotii inchistate. Prin gandurile mele negative,
nrn atrag evemmente negative, de acum inatnte, voi sernana doar ganduri
frumoase ~i cuvinte frumoase pentru ca, pana .laurma, sa creez viata la care visez.
Sunt creatorul vietii mele i merg mal departe cu incredere. .
226. CHL AMY DI A (infeqieco ...) Vezi: BOLl VENERlCE
227. CI CATRI CE Vez;: PlELE - OCATRICE
228. CI CL U MENSTRUAL (dureri de...) Vez;: MENSTRUATIE [DURERI DE.}
229. ClFOzA Vezi: COLOANA VERTEBrWA [DEVIATIEA ...J , SP-4TE[DURERE DE.]
230. CI NEPATI E Vezi:RAUDETRANSPORT
231. CI NETOzA Vezi: RAU DE TRANSPORT
232. CmCUL ATI E SANGUI NA .Vezi:sANGE - ORCULATIE SANGUINA
233. CI ROzA (... aficatului) Vez;: FlCAT - OROzA [. . A FlCATULUrj
234. CI STI TA Vezi: VEZlcA - ClSTlTA
235. CI STOCEL Veri: PROLAPSUS
236. CI UPERCI Vezi: PICIOARE - MICOzA
237. CI UPERCI HAL UCI NOGENE (consum de...) Vezi: DROGURI .
238. CL AUDI CATI E (mers sehiopatat] Vezi ~ SISTEM LOCOMOTOR
Claudlcatla se caracterizeaza printr-o neregula a rnersului, Cauza poate fi
muscula~a, neurologjca, legata de 0paralizie sau de amorteala unui picior, a unui
genunchi sau sold, I n acest caz, ceea ce este sigur este faptul ca, in viata mea
lucrurile nu "rnerg" asa cum as vrea eu, mai ales pe plan sexual. Exista ceva ce
"schloapata". Sunt in dificultate tntr-o situatie in care trebuie sa actionez sau sa
iau 0decizie. Vreau sa merg I nalnte, dar exista frici care rna lmpiedlca sa avansez
,intr-:-un mod armonios. Daca merg cu picioarele inapoi, rna lndrept spre 0
directie, dar nu vreau sa facacest lucru. .
Accept.!.., sa imi identific fricile i astfel pot aduce mai multa armonie in viata
mea ~i voi avea un iners mai regulat. .'
1- l , 1 1 J 'T 1 ~ 1 ! -. ' 1 ;' 1 ,.
. . . . ."\,
Iacques Mortel
239. CLAUSTROFOBIE Vex; ~i:ANGOASA
Claustrofobie provine de la cuvantul din limba latinat'claustra" care inseamna
inchtdere. De la acest cuvant deriva doustralis-claustrale, cu sensul "ceva care
lnchlde". Cand sufar de 0astfel de afectiune inseamna ca exista 0frica irationala
de afi sufocat sau prins intr-un spatiu tnchis (ascensor, avion, pestera sau tunel)
in care nu am:niciun control asupra aceea cese intampla, Din aceasta cauza sufar
de c1austrofobie, angoasa de a trai in locuri "inchise" singur sau eu alte
persoane. . . . . . ~ . ~
Angoasa i~i poate avea orginea tn momentul nastern m~le, cand a. trebuit ~atree
prin "tunelul" colului uterin. Este posibil sa fi captat frica ~amel mel: dm aC;l
moment. Frica poate proveni, de asemenea, din momentul m care rna aflam in
uter, un loc lnchis si sigur, iar contractiile m-au fortat sa ies, I~c~ care ~i-a
starnit 0fridi puternica fata de necunoscut, de ceea ce s-ar putea intampla. Cand
rna aflu din nou Intr-un spatiu inchis lmi reamintesc frica aceea puternica pe care
am inscns-o in mine. Am impresia ca sunt prizonier si inchis intr-o situatie in
care sunt complet neputincios. Ce trebuie sa fac? Verifie mal intai daca aceasta
frica nu provine dintr-o credinta pe care 0am, dintr-o fixatie mentala, care
provine din primii ani de viata. De obicei, aceasta fobieprovi~e din!r-o "te~. ma
sexuala" care a aparut in timpul copllariei, Nu inseamna neaparat ca am trait 0
situatie de abuz sexual in copilarie, ci mai degraba de faptu1 di acea frica a fast
inreglstrata in memoria mea afectiva si m-am simtit prins sau mi-a fost tea:na . ca
voi fi prins in acea situatie, cu caracter sexual. Astaz! imi retin frecvent pulsiunile
sexuale lucru care lmi alimenteaza culpabilitatea. .
Ac~ept!" sa tree la actiune si sa rna eliberez de aceas~a c~lpabi~itate pr~n
mijloacele care imi convin eel mai bine. Adeseori eSwteindlc~ta 0pSl. hote~apl~
pentru a curata memoria emotionala i a~rna ajuta sa ~m 0l~be. rtate l~ten?ar~
mai mare. De asemenea, pot sa lmi pun mtrebarea: cand rna simt prms l rna
sufoc, este posibil sa imi reprim emotiile i sa rna simt prizonierul acestora !A~
nevoie sa imi exprim creativitatea, dar emotiile rna impiedidi ? Am . nevoie sa
respir, am nevoie de spatiu, dar oare iml dau dreptul sa exist, sa m~:fi~m, sa
ocup locul care tmi revine? Daca reusesc sa imi respect nevoile, daca inn ocup
locul care mi se cuvine i rna respect pe mine i pe ceilalti nu voi mai avea nevoie
sa fug i rna voi simti bine oriunde m-~ afla. . . . ~. . .
Accept !"sa imi rei au locul pe care I-am abandonat. Afirm cme sunt. Imt
recapat spatiul vital. Imi recunosc toate emopile pe care Ie traiesc, rara sa ma
judec. Imi exprim latura creativa: acest lucru rna ajuta sa traiesc la nivelul
inimH" mele i sa fiu cu adevarat in contact cu esenta mea divina.
240. CLAVICULA (durere de. . . , tractura a. . . ) Vezi #:UMERl, OASE - FRACTUR.4
Clavicula este un os lung, In forma de S alungit, situat intre umar ~i stern,
deasupra toracelui. Deoarece clavicula este Iegata direct de umar, 0durere de
clavicula inseamna 0furie fa!a de responsabilitatile care mise atribuie ~i fata d~
care pot avea un sentiment de supunere i de obligape. Uneori pot incerca sa
Marele Dictionar 01Boli/or ~IA/ectiunilor - Cauzele subtile ale fmbolniivirii
139
exprim idei bune, dar nu reusesc sa le materializez. Cel mai adesea, 0fractura de
clavicula apare in urma unei cazaturl pe urnar si arata faptul ca traiesc 0
presiune puternica in Iegatura cu responsabilitatile mele. Emotia acumulata rna
face sa cred ca rna voi "rupe" sub greutatea responsabilitatilor mele i acest lucru
rna revolts. Vreau sa fug, sa evadez. Dar nu pot nici sa vorbesc, nici sa reactionez,
Ma simt supus in fata unor decizii care mi-au fost impuse. Reanalizez imaginea
autoritatii, Ma aflu intr-un impas, sunt intepenit in fata unui zid. Viata nu mai
curge in mine: Iiopun rezistenta sau 0resping !
. Accept!" sa privesc situatlile cu obiectivitate si incep sa inteleg faptul ca
viata nu irnl poate da mai multa responsabilitate decat pot duce. Amincredere si
rna straduiesc sa gasesc solutii sau un alt punct devedere care rna va ajuta sa imi
gestionez mai bine viata,
241. CLEPTOMANIE Vez; ~;: DEPENDENT A. NEVROzA
Daca, intr-un mod compulsiv, sunt tentat sa comit furturi rara un motiv utilitar,
sufar de cleptomanie. Traiesc 0tensiune care provine dintr-un gol interior, legat
de un sentiment de culpabilitate. Astfel, pentru mine, scopul scuza mijloacele i
este ca i cum mi-as fixa provocarea de a-mi insusi ceva ce este interzis. Dupa ce
fac acest lucru rna simt eliberat, chiar daca pot avea si remuscari, Este posibil ca,
inconstient, sa sper ca voi fi prins asupra faptului, deoarece pentru mine este 0
modalitate de a atrage atentia, Faptul de aface un gest interzis este pentru mine
o modalitate de a-mi manifesta revolta fata. de autoritate ~i de a"brava". Aceasta
autoritate, pe care nu 0acceptamlv in copilarie, era fie cea a tatalui meu, fie a
mamei mele sau a unei persoane care se ocupa de educatia mea. Gandunle sunt
atat de dezordonate lncat, acest Iucru se manifests prin lipsa unui control asupra
gesturilor. Imi folosesc carisma pentru a sustrage sau a-mi procura lucruri care
nu imi apartin, in loc sa 0folosesc pentru a transmite un mesaj pozitiv si de
speranta, prin cuvintele mele, de exemplu.
Accept!" sa urmez 0terapie pentru a putea identifica acel gol interior sau
acea revolta fata de autoritate ~i de a putea aduce iubire in acea situatie. Astfel
voi trai 0maimare pace intericara si ceilaltl "sevor purta mai frumos cu mine".
242. COAGULARE DEFICIT AIM Vezi: SANGE COAGULAT
243. COAPSE (in general) Vezi ~i:PICIOARE / [IN GENERAL] / [DURERE DE.}
Coapsele contin grupul de muchi care reprezinta micarea i forta de a merge
inainte. Coapsele puternice indica 0persoana bine inradacinata in pamant, care
are mari rezerve de energie pe care Iepoate folosi pentru evolutia sa spirituala.
Aceste "rezervoare" naturale indica, de asemenea, starea de spirit. Astfel, daca
, stau inactiv prea mult timp, risc sa acumulez rezerve inutile. Pot sa vreau safac
ceva, dar nu pot sau nu vreau sa rna fortez sa fac lucruri care nu imi convin. Imi
este teama sa imi ocup locul cuvenit, consider nedrepte mai multe situatii pe care
Ie-am trait in copilarie,mai ales fata de parintii mei, pe care nu i-am acceptat!" i
fata de care am multe resentimente. Este posibil sa fi fost obligat sa rna despart
. - _ I. '"1- r--y. . "- _ _ _ . ,- 1 ' , , ' '. . . . . . .
T ! 1 l ! I " _ . ,- r
. . . . ."\.
Jacques Mattei
de cineva drag. Iar faptul de a-mi lipsi cevapoate fi cevainspaimantator pentru
rhine! Prin :urmare fac "rezerve"! Continui sa vehiculez aceste ganduri
Inconstlente si sa transport tot acest material in exces, in coapse. Adeseori am
~ "M
impresia ca "este prea tarziu" pentru a lace sau a spune ceva. :am
desconsiprat: s-a descoperit un secret sau 0informatie pe care as fi:v~ut sa ~e
pastrez pentru mine. Simt furie, resentiment i frustrare deoarece amrmpresia
. calucrez raraprea mare succes, Dacaamcoapse grease, "grasute" (i foarte lipite
una de alta) Imi blochez inconstient energia din acel loc si sexualitatea mea:risca
saseschimbe deoarece energia stagneaza lanivelul bazinului. Pot saamimpresia
caastfel pot fi atins mal putin sl eaImi pot ascunde emotiile cele mai profunde
sub acea grasime sau muschi. Poate exista un soi debaraj de rezistenta mentala
care rnaimpiedlca sa imi exprim din plin sau salml gasesc directia potrivita. A
sosit timpul sarna eliberez si salas satreaca aceasta energie aiubirii care vrea
saseexprime.
Accept! '" salas sacurga aceasta energie spre. coapse i spre picioare care au
nevoie de ea, lucru care rnavaajuta saprind radacim 'inpamant, sa fiumai solid
i saani astfel un echilibru rnai mare intre partea mea spirituala. si c~a fizica.
. Acest lucru rna a;uta sa dispara depresia de care sufar. Corpul meu se
echilibreaza i rna eliberez de ranchiuna acumulata din copilarie. Chiar daca,
uneori amtmpresiaca sunt tnchis, imi analizez bunurile materiale i le accept. lv
pentru aceea ce sunt ~inaceasta lume, adica ni~einstrumente care servesc
. universul.
244. COAPSE (durere de, . .) Veri: PIC/OARE -.PARTEASUPERIOARA .
245. COASTE
Coastelefac parte din cutia toracica. Eleprotejeaza inima i plamanii (organe
vitale) impotriva loviturilor, aranilor exterioare i aagresiunilor. .
o coasta rupta sau sucita indica faptul ca protecpa mea este diminuata i sunt
vulnerabil in fata presiunilor exterioare, aiubirii, aautonomiei mele i adorintei
despapu. ~1i-amdepa~it limitele i m-amlasat "ilJ ,ghitit"deceilalp. Masimt ?rins
intre mine tnsumi (partea spirituala i emoponaHi) i lumea fizicain care traleSc.
Masimt fragil i deschis latoate formele deatac. Pot sa amimpresia ca nu depn
controlul asupra vietii mele, c a nu mai amresurse i sunt expus pericolelor.
Contuziile apar in moinentele deoboseala mare i deslabiciune, mai ales candte
simp dinit deviata: este 0urma fizicaaunei epuizari interioare. Vreau sa~mi tip
durere~l ~i supararea . . . Dacaimi rup sau sucesc 0coasta, inseamna adeseori di
traiesc 0situape aparte cu cineva din familia mea. Este yorba de obicei' de 0
situat
ie
in care rna conipar cu altcineva: nu rna simt la'inaltime, la acelai nivel.
Masubestimez sau amimpresia caceilalti sunt cei care rna subestimeaza. "Oare
sunt respectat i iubit cuadevarat?" Infuncpe deamplasarea coastei afectate am
mai multe indicii despre persoana in cauza. Daca este yorba despre coastele
inferioare este posibil sa existe un conflict cu un copil sau un nepot
(descendent
ii
). In cazul tn care este afectata coastalateraJ a, mijlocie, este yorba
~
I I
I
Mare/e Dictlonar al Boli/ar il A/ectlunllar '" Cauzlile subtile ale imboinov;rll 141
de 0situatie conflictuala in relatie cu un frate, 0sora sau var /verisoara, iar in
cazul coastelor superloare este yorba despre relatia cuun parinte sau un bunk
[ascendentii). Dadi partea din fata sau sternul sunt afectate inseamna di exista
ceva legat de viitorul meu, care creeaza 0tensiune sau rna nelinisteste, de
exernplu in fata unor situatii in care proiectele mele nu se pot realiza din cauza
unor interdictii din partea unor autoritati. Dacaeste afectata partea centrala sau
laterala, situatia este in prezent. Iar daca este yorba despre partea din spate,
posterioara lnseamna ca exista sentimente din trecutul meu care inca rna
afecteaza foarte tare. Identific situatiile care creeaza 0presiune puternica, Ma
tntreb care este persoana sau situatia care a exercitat 0presiune atat de mare
asupra mea sau acoastelor meleincat sunt pe punctul de ase rupe (fractura sau
entorsa), Trebuie sa rna indepartez, sa rna detasez de acea sursa de presiune,
deoarece nu mai suport. Trebuie sarnaintreb cinelmi irnpune aceasta presiune:
ceilalti sau eu insumi? . . . Imi caut locul in societate si traiesc 0dualitate lntre
imaginea pe care trebuie sa 0aflsez i ceea ce sunt cu adevarat, Raman laacest
nivel superficial sau decidsatraiesc conformvalorilor meieprofunde?
Incerc sa "am 0cota" buna in fata celorlalti? Nu am incredere in mine ~i am
tendinta de a rna revolta. Sunt mai degraba rigid, tn loc sa tmi ascult vocea
interioara i traiesc intr-un mod spontan. .
Accept] '" sa privesc evenimentele cu simplitate, sa exprim sincer ceea ce
simt, ascultandu-i in acelasitimp i pe ceilaltl. Acumstiuca, comunicarea este un
instrument care rna ajuta sa rna respect, respectandu-i in acelast tlmp pe ceilalti.
Incetez sa rna mai compar cu ceilalti ~i acceptjv sa fiu eu tnsuml. Sunt singura
persoana care poate avea putere asupra mea!
246. COA~E (iN GENERAL) Vezi~i:ARTICULATII
Coatele reprezinta libertatea de rniscare, flexlbilitatea, usurlnta de a schimba
directla in situatii noi sau in experientele deviata. Serefera laambitie, posesiune,
munca i 'lene. Reprezinta articulatia supla i flexibila a bratelor, care face
posibiHi creativitatea i exprimarea gra~ioasaagesturilor mele cotidiene, care rna
ajuta sa trec de la dorinta la realizarea acesteia. Coatele rna ajuta la primirea
ideilor noi, laacauta in interiorul meu pentru aalege directiile celemai potrivite
pentru mine. Daca am coate puternice i flexibile, pot sa indeplinesc sareirii
importante. 0durere sau rigiditate a coatelor inseamna 0lipsa de flexibilitate,
frica de arna simti "prins" sau inghesuit intr-o situatie neplacuta . . Coatele fiind
legate de actiune, reflecta faptul ca, pot fi rigid i pot judeca oamenii care au un
moddegandire diferit deal meu i care pot sarnafacasaimi reanalizez propriile
mele obiceiuri. A m nevoie sa fiu ordonaqi atunci cand rutina mea este afectata,
,confuza, coatele mele vor reac~iona. Este posibil sa imi fie teama ca sunt
incompetent intr-un domeniu important pentru mine i, prin urmare, sa nu imi
pot suspne familia. Maopun sa aleg 0noua direc~iei imi blochez, incontient
energia inimii"', lucru care afecteaza articulatia cotului. Masimt obligat sa fac
lucruri impotriva voin~ei mele. Ma retrag in mine insumi, deoarece nu am
. incredere in' oamenii din jurul meu. Raman 1aideile mele vechi, in loc sa fiu
-.., 111 ...- ..... Ii I 1iI
142
. . . . ."
Jacques Martel
deschis la idei noi. Ma agat de ceea ce am, deoareee imi este teama de noutate ~i
de neeunoseut. Chiar dad uneori lmi este teama sa rna las influentat, rna simt
tmplns de catre 0alta persoana, trebuie sa "strang eoatele pentru a rna proteja".
Coatele sanatoase rna ajuta sa pot strange pe cineva in brate, eu putere,
Aceept~. , sa aduc mai multa energie pentru a face eeea ee vreau ~i
indraznesc sa tmi exprim mai mult ernotiile, Astfel viata ~i schimbarile ei
numeroase mi se par mai usor de acceptat] . Maabandonez mai usor si viata are
. grija de mine asa cum merit. Raman deschis fata de iubire, ceea ce rna ajuta sa
traiesc, Traiesc experientele . cotidiene fara agresivitate. . cu flexibilitate :;;i
deschiderea spiritului. Acceptlv s a caut in interiorul meu pentru a gasi toate
raspunsurile la Intrebarile mele :;;iacceptlv noile directii pe care Ie ia viata mea
ca pe niste provocari pe care Ie am de trecut, stiind ca, eadourile vor fi la fel de
mari ca:;;ieforturile depuse.
247. COATE-EPICONDILITA
Cunoscuta mai mult sub denumirea de. tennis-elbow, in medicina sportiva,
epieondilita este 0lnflamatie Ia nivelul articulatiei cotului, Coatele imi confers
flexibilitatea necesara in schimbarea directiilor, In cazul unei lnflamatli, trebuie
sa consttentlzez fata de ce anume sau de ee opun 0anumita rezistenta. Este
posibil sa fiu frustrat din cauza unor evenimente repetitive care apar in viata mea
:;;iam impresia ca trebuie sa amortizez loviturile primite. Pot avea impresia ca fae
un efort mai mare decat ceilalti pentru aindeplini sarcinile cotidiene sau pentru a
atinge anumite rezultate si nu primesc increderea pe care 0merit. Sunt foarte
impulsiv in actiunile mele. Deoarece am tendinta de a uita lectiile lnvatate in
trecut, am tendinta de a face aceleasi greseli. Epicondilita poate fi 0lndicatie a
faptului ca exista ceva ce nu reusesc sa realizez sau ceva ce sunt obligat sa fac si
nu lmi convine acest lucru. Traiesc multa furie fata de 0situatie i imi vine sa
lovesc pe cineva, dar rna abtin,
Accept!" sa renunt la vechile mele idei sl la vechile mele modele pentru a
alege cea mai buna directie pentru evolutia mea. Acceptiv, de asemenea, sa las sa
circule iubirea in evenimentele care apar in viata mea. .
248. COCAINA (consum de. . .) Vezi: DROGURI
249. COCCISVezi: SPATE [DUREREDE..}
250. COCO~AT Vez;: UMERI LAsATI
251. COL UTERIN (cancer de. . .) Vezi:CANCERLAUTER[COLSICORP].
252. COLESTEROL Vezi: sANGE - COLESTEROL
253. COLICA NEFRETIcA
. CoHea nefretica este 0durere violenta in zona lombara, care iradiaza spre vezidi
i coapse, provocata de 0obstructie a uretrei. Se datoreaza, de obicei, migrarii
unui c<lleul sau aunui corp strain de la rinichi spre vezidi, prin uretre.
, , , I I I ,J , , , . 1 . . . . . . . . _ _ _
Mareie Dietionar al Boillor ~; Afectiunilor - Couzele subtile ale imbolnavlrli
143
Semanifesta frecvent atunci cand traiesc 0situatie in care am fast foarte abatut
din cauza a ceea ce am vazut, am aflat, am auzit etc. Aceasta situatie rna
copleseste atat de tare lncat toate valorile mele sunt pe care sa se prabuseasca
bruse. Exista ceva care ararnas blocat si imi faee diu. Reanalizez totul si, de multe
ori, este yorba despre relatia cu partenerul meu. Oare sunt multumit de viata mea
de cuplu? Simt ca imi pierd spatiul vital sau rna simt tnselat, tradat, lrnl este
tntinata bunatatea ~i acest lucru rna irita foarte tare. Ma simt debusolat si
tulburat. Imi acord timp pentru a observa ce anume este bloeat in relatia mea de
cuplu sau in relatiile mele afective. Care este principala iritare pe care 0traiesc si
pe care nu 0mai pot tolera ?In ce situape mi-am facut iluzii ?
Accept!. , sa-mi privesc obiectiv viata. Imt redefinesc valorile si prioritatile si
indraznesc sa mi Ieafirm. Astfel lmi ocup locul care mi se cuvine, primulloc !
254. COLICI Vezi:INTESI'INE-COUCI
255. COLITA (mucozitatea colonului) Vezi: INTESTINE - COUTA
256. COLITA HEMORAGlcA Vezi: INTESTINE - CDUTA
257. COLOANA VERTEBRALA (ingeneral) Vezi~i:SPATE
Conform clasarilor occidentale, exista 33 de vertebre ale coloanei, in urmatoarea
ordine, incepand de sus:
7 cervtcale, mai mici
12dorsale-s, mai dese
Slombare
17
5 sacre
18
, sudate, care formeaza un triunghi spre partea inferioara
4eare forrneaza coccisul, sudate si atrofiate.
Coloana vertebrata, asemenea unui stalp, reprezinta sprijinul, protectia si
situatia din viata mea. Este stalpul meu fizic si intern. Fara ea m-as prabusi.
Coloana vertebral a simbolizeaza, de asemenea, energia mea fundamentala i
spirituala, Reprezinta flexibilitatea i rezistenta mea fata de diferitele evenimente
din viata. Imi confera libertatea de a rna misca, de a rna intoarce intr-un mod
flexibil spre directiile dorite. Deviatiile coloanei (scolioza, lordoza etc. ) sunt
legate de partea profunda a intregului sistem energetic. in timpul unui blocaj
apar dureri fizice. Exista sentimente de neputinta, 0greutate prea mare de
purtat, 0nevoie afectiva sau emotionala nesatisfacuta etc, care rna fac sa rna simt
atacat in integritatea mea si in rezistenta mea. Este ca si cum as primi lovituri din
spate. Am impresia di eu sunt stalpul familiei, la serviciu i in orice situatie sau
grup in care sunt implicat, Cese va intampla cu ceilalti daca eu nu sunt acolo ? Se
15
Cervical: vine din latina ce/Vis, iciscare ins eamna ceafa.
16 Dors al: vine de la cuvantu] latin dorsum care ins eamna s pate
17 Lombar: din latina /umbuscare ins eamna rinichi.
18 Sacru: es te un cuvant care face referire la ceea ce es te inviolabil s au ceva care impune un res pect (oarte mare. in
aces t caz es te vorba des pre locul din care pleaca energia Kundalini,energia s pirituala care pleacii din partea de jos a
coloanei!ji urca pana in varful capului,pentru a aduce iluminarea
:~, .
r~1. , . . :. . ' , ' . _
: , r T 11
144
\ . "
Jacques Martel
. va prabusi totul? Coloana vertebrata este legata de toate celelalte aspecte ale
flintei mele prin schelet, de-a lungul sistemului nervos central sl prin sistemul
sanguin central. Fiecare gand, sentiment, situatie, raspuns i impre~ii~ sunt
" gravate" in coloana vertebrala, la fel ca $i in partile corpului afectate. In acest
caz, observ care este partea afectata sl identific cauza blocajului.
Oricare ar fi situatta, acceptlv sa raman deschis fata de cauza initia1a si
integrarea va fi mai arrnonioasa. Voi recladi noua persoana care vreau sa devin.
258. COLOANA VERTEBRALA(deviapea ...) (in general)
odeviatie a coloanei vertebrale simbolizeaza mai ales 0rezistenta in a trai
viata di~plin. Am impresia ca, in timpu1 copilariei, nu m-am bucurat de sprijinul
parintilor, de 0structura formatoare. Am fost zdruncinat in convingerile mele
profunde. Lavarsta adulta, felul in care rna sustin in viata, dificultatea mea de a
lasa viata sa rna sustina sl de a renunta 1avechile idei se rnanifesta printr-o
deviatle a coloanei vertebrale, care se curbeaza spre 0parte, spre fata sau spre
spate.
Acceptlv sa irni iau viata in maini si " sa . rna tin drept" in fata vietii, cu
incredere si cu determinare.
259. COLOANA VERTEBRALA [deviatie a ) - COCO~AT Vezi: UMERl L A s A T I
260. COLOANA VERTEBRALA [deviatie a ) - CIFOzA
Cifoza este 0deviatie a coloanei vertebrale curbate anormal spre spate, de
obicei la nivelu1 omoplatilor, In afara unei posturi incorecte, cifoza copiilor ~i a
adolescentilor este datorata de multe ori unei boli de crestere, boala
Scheuermann'" . Dacasufar de aceasta boala voi remarca faptul ca, corpul meu
. se aduna in fata, ca i cum ar vrea sa revinala pozitia de fetus. Oare de cine sau de
ce anume vreau sa rna protejez ? Vreau sa rna apropii de mama, deoarece nu rna
tntelege sau rna reneaga ? Ma simt foarte mic, simt c a nu rna ridic la inaltlmea
familiel mele sau a sarcinilor pe care as vrea sa le indeplinesc. Vreau sa pastrez
totul pentru mine, din frica de lipsa. Imi lndoi spinarea deoarece sunt timid i ca
semn de nerecunoastere aceea ce sunt sau pentru di sunt tot timpul ln alerta, rna
simt inferior, incapabil saimi iau locul care mi se cuvine si sa traiesc eu bucurie.
Acceptlv sa rna simt in siguranta chlar. slin prezenta altor persoane: sunt in
. stare sa imi ocup locul, sa Imi definese limitele i sa trec de provocarile pe care
viat
a
mi Ie propune. Imi pastrez spatele drept i rna recunosc ca fiind u_~ici
divinoInvat astfel sa rna iubesc mai mult i sunt mandru de realizarile mele. Inva~
sa ii mul!umesc acestei parti divine prezenta in adancul inirnU'If mele, pentru
eurajul pe care 11am, deoarece tiu di am depn toate raspunsurile atunci ca. nd
sunt conectat cu sufletul meu.
261. COLOANA VERTEBRALA - DISC DEPLASAT Vezt BERNIE DlsCALii
19 Boala lui Sc heuermann a fost desc operita de Olgar Sc heuermann, medic neurolog danez. c are a desc ris in anul
1921, leziunile c arac teristic e c ifozei la uc enic ii din atelierele de c easornic arie
.!"
Marele Dictionar 01Bali/or ~iAfectlunllor - CCluielesubtiTeale imbalni'ivirii 145
262. COLOANA VERTEBRALA (deviatie a...) - LORDOZA
Lordoza este curb area flziologica a coloanet vertebrale cu 0 convexitate
anterioara, . . . .
In acest caz am 0dificultate in asta in picioare deoarece irni este rusine de ceea
ce sunt, nu rna iubesc. De multe ori traiesc o situatie de supunere fata de tatal
meu sau fa~a de cineva care reprezinta a autoritate pentru mine, deoarece rna
subestimez in fata acelei persoane, rna simt inferior, nu ina simt dernn de a fi
copilullui. Ma simt zdrobit de ceilalti, am foarte putina incredere in mine i sunt
incapabil sa imi exprim ideile si opiniile. Vreau sa fiu liber. Imi indoi spatele
impotriva vointei mele, am impresia di sunt moale siincapabil sa misclucrurile
inainte. Lucrurile nu avanseaza destul de repede i rezultatele intarzie sa apara.
Am tendinta sa rna devalorizez. Ma simt irnpartlt Intre a fi activ si a avea
incredere sau a nu asculta ceea ce vor ceilalti sa imi spuna, Ma simt in siguranta
cand rna agar de vechile mele idei, Nu lndraznesc sa schimb ordinea stabilita a
lucrurilor pentru a nu deranja. Fierb in interiorul meu si furia rna roade pe
dinauntru. Refuz ajutorul celorlalti, Astfel iml este mai greu sa tmi ating
obiectivele i amtendinta de atrai mai multe esecuri, . :, .r.:
Trebuie sa inva! sa rna iubesc. Accept! 'Ifsa imi ocup locul cuvenit deoarece
fiecare dintre noi are un rol de jucat in univers. Invat sa tmi exprim ideile si .
parerile liber si m~ simt mai bine cu mine lnsuml. Fiecare lucru soseste la
momentul potrivit. lndraznesc sa stau drept, in picioare si am lncredere in mine.
Masimt in siguranta deoarece vocea mea interioara imi spune ce sa fac pentru a-
mi fi bine. . . . . .
263. COLOANA VERTEBRAtA [deviatie a...) - SCOLIOzA
Scolioza este 0deviatie laterala acoloanei vertebrale. Atunci cand sunt atent la
ea, am impresia ca port pe umeri 0sarcina foarte grea. ~i pentru ca este 0sarcina
pe care nu 0pot indeplini, traiesc neputinja i disperare. Responsabilltatile meIe
rna sperie sl sunt indecis cu privire la directia in care sa merg. Energia se
blocheaza sl scolioza este manifestarea fizica a acestui lucru. Poate aparea din
adolescenta: cand lmi caut inca 0identitate, sunt prea mare pentru a mai fi copil
~i prea tanar pentru a fi adult, iar vlata ~i responsabilitatile ei mi se par uriase.
Refuz acest corp, aceasta viata, refuz sa cresc . . . Am tendinta sa rna compar eu
fratii i surorile mele [mai ales daca am un gearnan . sau 0geamana), cu verii i
. veri~oarele mele. DE!. oareee am impresia casunt mai blmi . dedit . mine, rna
devalorizez i acest lucru se exprima prin scolioza. Ma compar negativ eU ceilalp
i aceasta atitudine sa afecteaza mult. Imi este teama de a fi judecat. Mil simt tot
, timpul fortat sa fac ceva. Am impresia ca trebuie sa fiu stalpul familiei, sa fiu
onoarea ei, mandria ei. Totui, pentru coloaoa mea, care reprezinta catargul unei
nave, este prea multo Maaplec spre dreapta sau spre stanga pentru arna compara
eu altii. Pot sa rna indepartez de ceilalti pentru a rna proteja i a evita loviturile.
~u toate aeestea, in sinea mea am nevoie sa rna apropii de ceilalti, dar nu
mdraznesc sa fac primii pai. Pot sa rna simt pierdut, deoarece am nevoie de
',,'\.
Jocques Martel
puncte de referinta, de repere, pentru a rna defini ca individ. Acestea sunt de
obicei personificate decatre tatal meu, mama mea sau de catre oameni care au 0
tnfluenta mai mare asupra mea (un profesor, 0bona etc.) Daca ac:ste referinte
nu imi convin sau sunt dezamagit deele, coloana mea vertebrala (care nu se
simte sustinuta) se va curba, Nuvreau sa rna sprijin pe mine Tnsumi, lTl
a
simt
foarte fragll, Coloana mea seafunda ca~i lumeamea interioara. Traiesc i~functie
de ceilalti. Prefer s~'rna sterg, sa evit in loc sa irni asurn riscul de a rna afirma.
Scolioza este legata dedorinta de afugl de0situatie sau de cineva ..
. Acceptlv sa tralesc in prezent, adica tn fiecare zi. Con~tienti~ez faptul ca
viataImi oferamulte detnvatat si traiesc in armonie cumediul meu. Imi regasesc
bucuria si, in ficare zi, tmi dau seama ca amputerea sl capacitatea de ainfrunta
fiecare provocare! Devin parte integranta din propria mea viata. lncetez sa rna
mai compar cuceilalti deoarece fiecare dintre noi suntem diferitt ~i unici.
264. COLON (cancer de...) Vezi:CANCERDECOLON
265. COMA V~i: ACCIDENT, CREIER .; SlNCopA, LE$IN
Coma poate surveni in urma unui accident si constituie 0alterare partials sau
totala astartr constlente.
Esteposibil ca, chiar tnainte deaintra instareade"coma safi avut 0experienta in
.careamvazut moartea venind spre mine, ca~i cum"mi-ar fi sunat ceasul" si, cand
care amtntalnit constient moartea, asurvenit coma, pentru aalunga moartea in
ultimul moment. consntnta se deconecteaza, Adeseori, dupa ce apare revenirea
dinstarea decoma, memoria asters momentele detraumatism. Estecasl cumas
fi din nou in siguranta, dupa ce amfost in pericol. Unaccident poate fi provocat
de culpabilitatea legata de fuga fata de 0persoana sau 0situatie. Dacatmi este
.greu sarezolv situatia Iegata deculpabilitate, rnarefugiez in coma. Esteposibil sa
rnasimt neputincios in arezolva 0situatie, deoarece sunt prea destabilizat, lucru
.care rnafacefurios. Amnevoie sa fac schimbari importante in viata mea, dar nu
sunt capabil. Acumrna pot odihni in pestera mea unde nimeni nu rna poate
deranja sau satmi spuna cesafac. Regasesc un oarecare sentiment delibertate, 0
stare in care nu am de dat socoteala ntmanul, deocamdata ... Coma vine de la
cuvantul grec "korna", care mseamna "somn profund". Acea~ta stare este legata
de dorinta intensa de afugi de 0situape sau de 0persoana. Imi este atat de rau
interior incat rna retrag tn mine, deoarece traiesc multa disperare, singuratate
sau frustrare. Vreau sadevin insensibil fatade dificultaple viepi. Maprotejez prin
acest somn adanc. Devininsensibilla tot ceea te setntampla tn jurul meu: Prefer
.satraiesc aceasta stare deincon$tien!a totala pana dnd viata meavadeveni mai
placuta. Am0decizie de Iuat: sa traiesc sau sa plec. Aceeai decizie apare i in
cazul unei come diabetice, provocata deun exces deglucozain sange i,mai ales
in creier. Tristetea mea este atftt de mate incat vreau sa fug din lumea in. care
traiesc. Furia mea este la fel de mare. Chiar dadi starea de coma poate dura 0
perioada lunga detimp (saptamani, luoi sau ani) este foarte important pentru cei
apropiap saimi manifeste iubire, afectiune ~i saimi spuIia ca mie Ymiapart
ine
. _ ,'
'... -"
Marele Dietianar 0/ Boli/ar ~IA/eetiunilar - Couzeli?subtile ole imbolnavirii 147
deciziadeaplecasau deararnane aiei. Cei apropiati trebuie satraiasca detasarea
necesara pentru aevita sa relina lmpotriva vointei sale persoana aflata in coma.
Cand rna aflu In coma, creierul meu poate fi activ in asa masura tncat pot auzi
oamenii care vorbesc sau le pot simti prezenta si impresiile pe care Ie degaja,
.chiar daca eu, in acelmoment, nu rnapot misca sau exprima. Este posibil cafrica
de moarte sarna retina aici, in stare de Inconstlenta, Trebuie sa rna asigur sl sa
. tmi spun, In cazul acesta, capot saplecin siguranta, dad imi doresc acest lucru.
Daca pot percepe energiile unei persoane, cand este in stare de coma, pot
observa caexista 0ruptura importanta a liniilor energetice, in functie de
adancimea starii de coma. Astfel, ar fi indicat sa existe un tratament energetic,
pentru aregIa situatia si a readuce persoana aflata tn coma.'AICI ~I ACUM.Este
important sarnaasigursi saimi spun di voi aveatot ajutorul decare amnevoie.
Acceptjv saamtoate capacitatile sl calitatile necesare pentru aduce lacapat
toate proiectele mele. Stiu.ca.schimbarile necesare din viata mea se vor petrece
lin, pentru binele meu si al celor dinjurulmeu!
266. COMEDOANE Vezi: PIELE- PUNCTE NEGRE
267. COMOTIE (... aretinei) Vezi: OCHI- COMOTIA RErINEI
268. COMOTIE CEREBRALA Vezi:CREIER[COMOTIEj
269. COMPULSIE NERVOASA
,.
Cornpulsia este 0tulburare de comportament caracterizata printr-o dorinta de a
face. anumite acte la care subiectul nu poate rezista tara sa intre in angoasa,
Compulsia nervoasa poate fi legata de sexualitate, hrana, alcool, cumparaturi,
exces de curatenie etc. Compulsia nervoasa se raporteaza la un aspect al
personalitatii mele pe care iljudec cafiindnegativ, care Imi displace atat demult,
. tncat refuz sailvad, Y lrefulez adanc in mine. Aratatimp cat refuz satl vadi sail
acceptlv, viata iml va aduce tot mai muite situatii in care va trebui sa rna
confrunt cuacest aspect al personalitatil mele.
Candam0compulsie nervoasa, observ ceea cern-a deranjat i acceptlv sa
Ii fac fa!a in Ioc sa fug. Accept sa fiu 0fiin!a umana, cu puterile mele, cu
slabiciunile, calitatile ~i defectele mele. Constlentlzez faptul di sunt cel mai critic
judecator al meu ~i rnaiert i invat sa rna iubesc. Faptul de arna accepta!'" a~a
. ,cum;sunt rnavaajuta sarna dezvolt armonios ~i nu vamai trebuie sarnadescarc
'.. prin compulsie.
.?70. CONDUCTE LACRIMAtE Ven: LACRlMI
271. CONGENITAL Vezi: MALFORMATII CONGENITA.LE.BOU EREDlTARE
272. CONGESTIE (... la creier / ... ficat / ... nas / ... plamani) Vezi ~i: CREIER-
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [A. V.C.j
" Congestia reprezinta sistemul de aparare ~l corpului pus in functiune pentru a
<raspunde atacurilor repetate impotriva unei parp din corp. Existamai multe parti
________________________ 1 ~ 1 ~ ,
"1 ~ T ~ 11-' '1 ~ l'1 T... _
" " , - .
Jacques Martel
care pot fi congestionate. La ficat: reprezinta critiea refulata, starea de iritare
interioara pe care 0acumulez, deoarece nu reusesc sa o exprim verbal. Pot trai
nemultumire, suparare sau deceptie, La nas (sinusurile): care este situatia sau
persoana pe care nu 0 pot "mirosi" si care rna infurie? La plamanl
(pneumopatie): rna simt sufocat de relatiile mele familiare, fie cu parinti! mei, fie
cu partenerul, eu partenera sau copiii etc. Relatiile mele de familie sunt
armoriioase, asa cum as dori sa fie? Oare irni fac prea multe griji? La creier
(accident vascular cerebral): rna simt depasit, nu mai stiu cum sa reactionez in
. fata anumitor persoane sau situatii, Creierul meu nu inai functioneaza 1afel de
dar si repede ea i tnalnte. In acest caz este indicat sa nil consumarn deloc alcool
sau droguri. Indiferent care este partea corpului afectata de congestie, in urma
acesteia rezulta 0frustrare, iritare i furie fata de ceilalti si fata de. mine insumi.
Ma aflu tntr-o situatie de tensiune continua. Emotiile mele sunt congestionate.
lmi este teama de mine insumi, deoarece am impresia c a exista ceva rau in
interiorul meu. Evit sa fiu impulsiv si sa imi traiesc viata prea spontan. Totusi
exista avantajul de a imi da frau liber creatlvitatli .deoarece pulsiunile mele
naturale inceardi sa se elibereze. Am tendinta de a aeorda multa atentie vietii
mele spirituale si prea putina nevoilor mele fizice. Am nevoie de odlhna, de
vacanta, dar nu imi permit aeest lucru. Imt acord limp pentru a verifiea ceea ce
rna deranjeaza in prezent in viata mea' i irni asum responsabilitatea in aeea
situatie. . " .
Acceptlv sa tmi ocup .locul cuvenit, locul meu, Realizez importanta de a
exprima ceea ce simt si fae acest lucru ~ra sa Iiatac pe ceilalti. Deoarece imi
exprim .sentimentele nu acumulez nici frustrare, nici ura. Cand sunt deschis i
receptiv si ceilalti sunt la fel fata de mine. Ma simt din nou in armonie cu mine
lnsumi si cu cei din juru1 meu. Astfel dobandesc un nou echilibru, atat in viata
. fizica cat i in cea spirituala, ".' ... .
273. CONJ UNCTMTA Vezi: OCHI~ CONJUNCflVITA
274. CONSTIPATIE Vezi:INTESTINE-CONSTlPATIE
275. CONTUZII Vez;: PlELE - VANATAI
276. COPIL CIANOTIC(ALBASTRU)
Aparltia unui copil cianotic este legata de 0malformatie a inimii. copilului, in
stadiu embrionar, care duce la repunerea in circulatie a sangelui putln oxigen at
(sange de euloare albastra) in marea clrculatie arterials, tara sa mai treaca prin
plarnani pentru a primi oxigen (sangele rosu). Daca sunt un copil cianotic
[bebelus) este posibil sa fi captat 0frica foarte mare, in pantecele mamei, frica ei
de ase desehide fa~ade iubirea lumii exterioare. Acest lucru poate proveni dintr-
o rana profunda i din "retragerea in sine" in legatura eu iubirea; eauzata de un
eveniment care i-a zdrobit inima . Nu trebuie sa 0 fac pe mama mea
responsabila de starea mea. Prin legea finitaplor, am venit in aceasta familie
deoareee aveam de depait provodiri asemanatoare, legate de iubire. Nu fae
! 1
1 l ...- .... 1 1 ~ ~ , ~ J !"
Marele Dict/onar 01Bolitor ~l Afectiunilor Cauze/e subtile ale imbolndvirii
149
decat sa manifest mai coneret pe plan fizic constlentizarea pe care trebuie sa 0
fac i mama mea si eu, ne vom putea ajuta reciproc in acest caz.
Acceptlv lncepand de acurn faptul eaiubirea este insai viata i puterea mea
de a iubi, tot mai mare, va forma un cere de iubire care rna va proteja in lurnea
exterioara,
277. COPIL HIPERACTIV Vezi: HIPERACflVlTATE
278. COPIL MORT LAN~TERE Vezi:NA$TERE-AVORT
279. CORIZA Vezi: RACEALA [LA CREIER.;.j
280. CORONAR Vezi: IN/MAY - TROMBOZA CORONARlANA
281. CORP (ingeneral) Vezi:ANEXAI
282. CORZIVOCALE Vezi:GAT-LARlNGITA;CANCERLALARlNGE, VOCE-RAGU$EALA
283. CO~URI (pecorp1Vezi: PIELE ~ CO$URI
284. CRAMPA SCRIITORULUI Vezi ~i:DEGETE (iN GENERAL), MAINl (iN GENERAL),
iNCHEIEfURA MAINII
Este senzatia de aavea 0greutate sau furnicaturi in degete, cauzate de compresia
nervului median din canalul carpian, situat in zona de la articulatia mainii,
Am0tensiune interioara foarte mare sl atunci cand seriu, fac eforturi foarte mari.
Pe cine vreau sa impresionez? Pe cine vreau sa canving? Pe mine sau pe ceilalti?
Sunt pretentios i ideile mele de marire rna fac sa fiu 0 persoana foarte
ambltioasa, Este posibil sa port 0masca, care imi ascunde adevara personalitate,
ceea ce rna protejeaza tmpotnva judecatii celorlaltl. Acest lueru provine din
faptul c a am prea putina ineredere in mine insumi si rna simt .incapabll sa
Indeplinesc lucruri importante. Maintreb, de asernenea, in legatura 'cucasatoria
i care este pozitia mea fata de ea. Indoiala pe care 0intretin fata de eapacitatea
mea de a-mi exprirna ereativitatea rna fae sa abdic, sa irni abandonez obiectivele.
Nu am decat tncercari, in timp ce 0parte din mine a abandonat deja. Deoarece
durerea se poate aceentua dimineata sau noaptea. cand inca sunt eoneetat eu
lumea mea interioara, aceasta durere imi reaminteste schlmbarile pe care trebuie
sa IefaeIn interior pentru a fi mai flexibil. Incepand de acum, fae lucrurile in mod
natural i imi acord timp sa fiu eu adevarat eu insumi. Nu am nimic de
demonstrat nimanui,
Acceptjv sa rna iubesc asa cum sunt, tara artlficil si ramanand complet liber
in atitudinile mele. Este primul pas spre 0realizare importanta, Implinirea de
, sine.
285. CRAMPE
Crampa este eontrac!ia involuntara, dureroasa i trecatoare a unui muchi sau a
unei grupe de muchi. Crampele indica 0tensiune mare, 0crisp are interioara
uneori excesiva. Retin energia divina i 0rmpiedic sa circule in mine, deoarece
~ -"~l'-)
150
.~'-.
Jacques Martel
rnasimt strivit, limitat. Maobstinez sarnaagat de0frica, 0rana interioara sau un
stres care numai sunt benefice pentru mine. Uneledintre modelele mele mentale
au nevoiesa fiereintegrate. in prezent traiesc multa tensiune ~i presiune, care
pot fi insotlte deun sentiment de neputinta fata decevasau ~ta d~0situati~. !'1~
lntreb ce sa fac ~i care este cea mai buna solutie pentru mme. ~1 pentru ca irm
este frica rna cramponez, rnaagat de idei fixe. Traiesc 0anumita supuJ lere, rna
simt obligat sa rna"cobor" in fata anumitor persoane, pentru aevita sa fiuranit,
Imi este atat de frlca de viata tncat imi blachez total energia, a lnchld Intr-un
anumit loc. A~vrea sarnarefugiez in interiorul meu. Anxietatea rnadeterrmna sa
vreau saevit sau safugde0situatie, Dacaeste yorba despre aanxietate pecare 0
traiesc 'in timpul zilei, cat sunt acasa, este posibil ca, in timpul noptii sa am
crampe, care rnatrezesc si tmi amintesc caar trebui sa fug.in functie de locul in
care selocalizeaza crampa, primesc un indiciu despre ceea cetrebuie saschimb:
ocrampa la laba piciorului, indica directia in care trebuie samerg. 0crampala
partea de sus apiciorului indica felul in care avansez inviata, 0crampa lamana
arata un aspect legat de actiunile si de faptele mele. Sunt constient de durerile
interioare care rnacoplesesc si realizez capot schimba acest lucru. A
Acceptlv sa rna relaxez si sa rna deschid in fata energiei divine. Imi acord
timpul necesar pentru arnaopri si areflecta. Acest moment depauza rnaajuta sa
iaulucrurile mai tncet si Intr-un ait mod, sarnasimt mai bineinpielea mea.
286. CRAMPE ABDOMINALE Vezi~i:ABDOMEN
Abdomenul este legat de chakra intuitiei ~i a creativitatii, Crampa abdomlnala
indica, de asemenea, 0fricade a-mi urma intuitia, refuzul de arnalasa purtat pe
deplin de creativitatea mea, blocand astfel energia divina din acel loc, in
apropierea buricului sau mai jos. Prin urmare opresc orice proces care rnaajuta
sa vad lucrurile care rna ajuta sa avansez normal. Imi este tot timpul teama sa
descopar un viitor mai bun pentru mine. Vreau sa controlez totul, deoarece lmi
este teama sa experimentez lucruri noi. Maastept latot ceea ce este mai rau, sa
mi selntample lucruri ingrozitoare.
Acceptlv sa rna deschid ~i sa am incredere in viata, Astfel, rna pot lasa
condus de intuitia mea si lmi pot folosi creativitatea pentru a merge in directia
carelmi convine, Inarmonie cuceea cesunt.
287. CRAMPE MUSCULARE (in general)
Crampa de origine musculara indica faptul caretin ceva ce nu vreau sa las sa
pIece. Este 0tensiune interloara puternica care se exprima printr-un blocaj de
energie la nivelul muschilor. Muschii reprezinta energia, viata, forta, "Blochez"
astfel viata sl nu las sa pIece ideile vechi care se schimba i se transforma in
corpul aflat in evolupe. Am inca vechi idei opreconcepute ~i Ie vehiculez in
actiunile mele zilnice. Sunt "sub tensiune" ~i imi pun tot timpul rnii deintrebari.
At~ntiamea esteIndreptata spre anumite griji care imi consuma atat demult din
energie indit ajung safiudeconectat decarpul meu fizic:Este important saverific
care parte acarpului este afectata decrampe.
1 1 :! 1 1 ..- _
Marele Dictionar al Balilar ~IAfectiunllor cauzele subtile ale imbolniivirii
151
Acceptjv incepand de acum sarna las condus de inima., sa fiu mai deschis
fata de noile posibilitati care rna pot ajuta sa avansez. Nupot schimba trecutul,
dar pot schimba interpretarea mea asupra evenirnentelor. Sunt tot mai constient
de frumusetile din prezent. Meditatia este 0tehnica de reechilibrare energetics
care ajuta la inlaturarea tensiunilor inutile si la armonizarea corpurilor mele
energetice.
288. CRANIUVezi: CREIER- COMOTIE CEREBRALA, OS - FRAcroRA [OSOASA ...j
289. CRAPATURI Vezi:PIELE-CRAPATURl
290. CREIER (in general)
Este central a energetica, unitatea centrals de tratare a tuturor inforrnatiilor a
minunatei masinarii umane: creierul are30demiliarde deneuroni, fiecare avand
aputere speclala, Estecentrul comenzilor, care are legatura euautonomia mea ~i
controlul asupra vietii mele. Creierul este legat de cea de a saptea chakra sau
centru de energie (chakra coloanei vertebral e) si de glanda pineals, denumita si
epifiza, Creierul are doua emisfere distincte. Emisfera dreapta, Yin, la ehinezi,
reprezinta latura feminina [introvertita), creativitatea, totalitatea situatiilor
(vederea deansarnblu asupra lucrurilor), intuitia, perceptia si arta, este emisfera
reeeptoare. Este alimentata de faptele traite, Este orientata spre a fl. Emisfera
stanga, Yang, este cea care da, care "domina", este extrovertita, agresiva,
rationala, logica, care analizeaza totuI. Estelegata de perceptia lurnii exterloare, a
concepteIor, a numerelor si a euvintelor, de ratiune. Gestioneaza "cum" au loc
evenimentele, elaboreaza planuri detaliate. Este alimentata de cunostintele
dobandite, Este orientata spre tirnp, fapte ~i aface. Fiecare emisfera controleaza
jumatatea opusa a corpului (emisfera dreapta ccntroleaza partea stanga ~i
invers). incruci~area fibrelor nervoase spre partea opusa are loe la nivelul
bulbului rahidian (deasupra gatului) si coboara de-a lungul maduvei spiniirii.
Acest Iucru explica de ceoamenii care au un accident vascular pe partea stanga,
.vor avea apoi 0paralizie pe partea dreapta (A.v.c. accidentul vascular cerebral).
Existaun punct deintersectie i Ianivelul nervilor optici ai ochilor, sediul chakrei
celui de-al treilea ochl, situat la radacina nasului, intre sprancene. Un sistem
echilibrat trebuie sa respecte functionarea globala a celor doua emisfere.
Creierul reprezinta sediul gandurilor; -al ideilor, al cunoasteril, EUL SUPERIOR,
central universului, identificarea cu orice forma divina, Socrate spunea:
"Cunoaste-te pe tine insuti si vei cunoaste Universul ~i zeit".
291. CREIER(abcesla ...)
.Candapare un abces la creier, acesta provine dintr-o infecpe asinusurilor sau a
ourechii mijlocii sau a oricarei alte parti a corpului. Acesta indica furia pe care 0
simt fata deasumarea prapriei mele vieti ~i fricade a-mi pierde cantrolul asupra
autonomiei mele: Am0dificultate in a analiza toate elementele din viata mea
deoarece totul seschimba foarte repede ~i eurnaambalez repede.
0, ! 1 1
152
. . . . .'-.
Jacques Martel
Accept !. , sa am tncredere in puterea divina din interiorul meu care rna
conduce spre solutii cerna vor ajuta sa-mi descopar adevaratul potential.
292. CREIER- ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (AV. C. ) Vezi #: INFARCT [iN
GENERAL], sANGE/ [iN GENERAL] / .tiRTERE / CIRCULATlA SANGUINA, TENSIUNE
ARTERIALA - HIPERTENSIUNE .
Acest tip de accident este legat de circulatia sangelui si de vasele de sange. Este
efectul unei hernoragii sau a unei ocluzii cauzate de un cheag, provenind din
artere sau de la inima. ,. Accidentul vascular cerebral se poate manifesta in mai
multe situatii, legate toate de iubire. Acest gen de accident este a reactie foarte
puternica, un nu categoric adresat unui echilibru care indica in ce aspect se
. manifesta acea frica in vlata mea. Pot avea impresia ca lmi pierd mijloacele de a-
mi conduce viata, In cazul accidentelor cerebrale hemoragice, este vorba
despre 0artera care se sparge, lucru care produce a inundare eu sange a unei
parti a creierului. Este posibil sa traiesc 0tensiune atat de mare in mediul
familial sau profesional, care acumulata ajunge sa se elibereze prin aceasta
ta~mire a bucuriei de atrai (sangele), care. simbolizeaza toata durerea pe care 0
traiesc in aceasta situatie.
Indiferent In care parte a creierului se produce accidentul, in parte a dreapta
[intuitive) sau stanga (rationala), acceptlv sa identific mesajul pe care mi-l
transmite corpul, sa restabilesc pacea cu mine insumi si sa rna restabilese cat mai
repede. Imi vizualizez creierul scaldandu-se . intr-c baie de lumina alba ~i aurita
pentru a-mi ajuta toate celulele nervoase sa se regenereze ~i sa Ii reia functiile
intr-o noua maniera, pentru ca eu sa imi regasesc cat mai repede sanatatea.
293. CREIER - APOPLEXIE Vezi: CRElER- ACCIDENT VASCULAR cEREBRAL lA.v.C] /
SINCOPA, SJiNGE- HEMORAGIE.
Apoplexia (sau atacul cerebral) este un termen popular care descrie
hemoragia parenchlmatoasa, Apoplexia este suspendarea brusca, mai mult
sau mai putin completa a tuturor functiilor crelerulul, caracterizata prin
pierderea subita acunostintei ~i amobllitatli voluntare, cu pastrarea circulatiei si
a respiratiei, Adeseori este rezultatul unei hemoragii cerebrale. Criza de
apoplexie este manifestarea nevoii extreme de a' rezista vletll i schtmbartlor,
respingerii ~i negarll mai multor aspecte ale vietii i ale fiintei mele. Traiesc 0
mare indecizie: evit sa fac schimbari. in viata mea. Vehiculul bucuriei mele de a
trai, sangele, nu mai ajunge sa irige din plin 0parte acreierului, Aceasta parte
Inceteaza sa mai functioneze ~i apoi se instaleaza paralizia. Sunt nelinitit ~i
confuz. Devin con~tient de faptul ea am tendinta de a vrea sa rezoIv totul ~i sa
controlez totul in Iocul eeloriaip. Intru in vieple ceioriaip. Imi depa~esc limitele
deoarece vreau sa fac prea multe. Astfel, imi concentrez toata atenlia asupra
celorlaIli, dar rna uit pe mine insumi. De aceea refuz ca ceil alp sa se aInestece in
viata mea personaIa (a~a cum fae eu in vieple lor . . .J . Criza de apoplexie apare de
obicei Ia 0varsta mai inaintata, arata frica mea de a imbatrani, nesiguranta mea
fa~a de sprijinul pe care II voi avea din partea familiei mele, atat pe plan
'r ,.,.~ _
Marele Diet/onar 01Bolilor ~iAfeetiunilor - Cauzele subtile ale imbolnov;rii
153
emotional, cat si pe plan financiar. Daca opun rezistenta vietii, sunt de acord sa
abandonez totul ~i sa raman tnchts, Prefer sa mor: este mai usor si distrugerea
este singura mea salvare. Este infrangerea !Paralizia rna Impiedica sa tmt exprim
din plin energia vitala ~i potentialul creativ. Activitatile mele sunt acum limitate.
Daca vreau sa imi regasese bucuria care irni alimenteaza viata, acceptlv sa
fiu deschis in fata intuitiei i a iubirii i sa exprim mai mult ceea ce simt. Incep
prin a avea tot mai multa incredere in viata, Imi concentrez atentia pe propriile
mele valori i pe propriile mele calitatl, Las sa creasca aceasta Viala in mine.
Propovaduind pacea, iubirea ~i stare a de bine, Iiajut pe ceilalti sa se simta mai
bine in libertatea i in respectul fiecaruia,
294. CREIER [comotie) SAU COMOTIE CEREBRALA
Comotia cerebrala reprezinta zguduirea intregulul creier in urma unui
traumatism cranian, care duce la 0coma provizorie. Comotia este 0forma de
fuga, un mijIoc brusc $i direct de a rna opri si de aobserva ceea ce se intarnpla in
viata mea. . Comotia cerebrala lmi arata faptul ca, in mod inconstient, rna aga]
atat de mult de vechile mele idei si atitudini lncat acestea se izbesc de cele noi
care vor sa Ieia locuI. Pot, de asemenea, sa rna aga~de ceva sau de cineva: atribui
celorlalti responsabilitatea pentru propria mea viata, Ma definesc raportat la
ceilalti in loc sa fiu eu insumi. Masimt in siguranta daca sunt apropiat de cineva,
dar acest atasament ajunge sa rna sufoce, deoarece, in adancul meu, vreau sa imi
traiesc propria viaja ~i nu cea pe care vor ceilalti sa 0traiesc, Pot sa tmt ingrop
emotiile in alcool, droguri, joeuri de noroc, dar, mai devreme sau mai tarziu, va
trebui sa fae fala realitatii, Exista un haos in viata mea, rna simt zdruncinat de
cineva sau de propunerile sale. Exista 0Iupta pentru "a nu mai termina" care rna
afecteaza foarte puternic. Indirect sunt adus in situ alia de a rna opri, de a-mi
examina viata i a vedea in ce directie vreau sa merg. Revin asupra prioritatilor
mele. Deasemenea, poate am mintea "prea plina de idei", rna imprastti prea mult,
am nevoie sa revin pe pamant. . Are loc 0busculada sl apoi apare socul, Comotla
survine in urma unei rani la cap sau a unui accident care "socheaza" capul,
creierul ~I mintea. Corpul meu este temporar "plecat" si inconstient, Unde am
ajuns in viata mea? Ce directie trebuie sa apuc? Oare mentalul meu merge in
toate directiile in acelasi timp, tara 0orientate reala ?
Accept!" sa revin pe pamant, in realitate, pentru a regIa "in mediul real" si
intr-un mod mai adecvat sltuattile pe care Ie traiesc in prezent. Este posibil sa
evit comolia, acceptand,J . . " sa fiu foarte desehis faja de ceea ce se intampIa in
viata mea.
i95. CREIER-(congestiea creierului . . . ) Vezi:CONGESTIE
296. CREIER - CREUTZFELD-,AKOBzo(boala . . .) SAU BOALAVACII NEBUNE
20 Creutzfeld-J akob:' esle vorba despre numele medicilor 'germani, Creutdeld i J akob, cei care au descris penlru
prima oara aceastii boala. in anul1920
j ~ 1---' l' -. T _
154
, Jacques Martel
Boala Creutzfeld-J akob este0afectiune cerebrala foarte severa, mortals, in
" cateva Iuni, care atinge persoane in jur de cincizecide ani ~i mai mult si care este
tnsotita de dementa cu daune neurologice majore. Este 0boala foarte rar
transmisibila la oameni: se numeste sl encefalopatie spongiforma umaria. Este
yorba despre 0forma de dements sau de afectare a functiilor "intelectuale" sau
cognitive (ale, cunoasterll) persoanei in cauza. Este asernanatoare infectiei cu
prioni (particule tnfectioase] transmise prin .ingerarea carnii de vita bolnava,
denumita in lirnbaj popular boala vacii nebune. Aceasta boala se manifesta
atunci cand rna intreb ce sa fac cu vlata mea: nu rnai stiu lncotro sa merg. Imi
traiesc viata la suprafata, ca un automat sau ca un animal. lmi place cand totul
este aranjat, cand nu exista surprize. Evit suferinta si durerea sub orice forma.
Prefer sa pastrez dlstanta fata de oameni si fata de propriile mele emotii, Astfel
lmi dau la 0parte capacitatile ~i potentialul meu creativ. Fug de 0realitate care
rna deranjeaza, De-a lungul anilor am dezvoltat 0indiferenta fata de viata, in
general:
, lmi este in continuare bine cu acest mod de a functiona? Oare viata vrea sa im!
dea rnai mult, iar eu tnchld usile, crezand di nu merit inai mult? Absenta sl
superficialitatea in care traiesc imi fac viata inconfortabila, Ma ascund in spatele
unui titlu, a unui birou, aunei carp, a unui sport pe care ilpractic etc. Nu ezit sa
dau dovada de 0anumita cruzime pentru a cauta ceea ce vreau. Sunt putin
"canibal" si sunt indiferent la raulpe care ilpot provoca altora. Refuz sa rna
angajez total in viata mea. Fiindu-mi frica de afi ranit, evit contactele cu oamenii.
Nu comunic cu propriile mele emotii i cu persoanele din jurul rneu. Prefer sa fiu
"adormit' in viata, iar ereierul meu face la fel. '
In loc sa rna resping pe mine insumi i pe restullumii, accept!" sa intru in
contact, comunlcand cu universal din jurul meu, Accept!" sa-mi las toate
simturile sa se dezvolte pentru atral cat mai multeexperiente posibile. Orieare ar
fi emotiile care vor tani la suprafata, eu voi fi protejat. Lasbucuria de atrai sa se
instaleze in toate celulele eorpului meu i mai ales, in cele ale ereierului. Lasla 0
parte meeanismele de fuga i imbrapez viata ""itoate experientele pe care vrea
,sa mi Ie ofere. lntarnpinand iiltregul meti poteritial, irrii descopar adevarata
valoare i astfel pot indeplini lucruri cu bueurie i eu niotivape i rna pot indrepta
spre implinirea de sine. '
297. CREIER(durere la...)
Problernele la nivelul creierului indica faptul ea am tendinta de avrea sa cunose
eu mintea i cu latura mea rationaIa (emisfera stanga) toate situapile pe care Ie
traiesc. Lasla 0parte emotiile (emisfera dreapta) cu care imi este frica sa intru in
contact, incercand sa rna conving eliacestea nu'folosesc la nimic sau ca sunt mai
mult daunatoare decat utile. Am dobandit 0mare rigiditate in modul meu de
gandire i vreau eu orice pret sa am dreptate !Apar tot felul de informatii ~i
elemente noi, dar eu nu Ie iau in considerare. Ma simt sttingaci ~i traiesc 0stare
de confuzie. Astfellmi este greu sa imi schimb pare rea ~i sa admit ca este posibil
sa nu am dreptate. Embolia cerebraJ a indIca' f'aptul ca rna simt prins Intr-o
~ I 1 , _
1 1 1 1 ~
Marele Dietianar al Soli/or ~iA/eetlunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirii 155
situatie pe care a tot rumeg ~i pe care vreau sa 0evit cu orice pret, chiar dad
acest lucru presupune sa paras esc aceasta lume.
Accept! "sa las la 0parte latura mea prea "matura, serioasa i rationala ~i sa
lmi regasesc latura de "copilcarula ii place sa dida, sa se bueure ~i care
straluceste in inocenta sa ~i In dorlnta sa de atnvata lucruri noi.
298. CREIER- ECHILIBRU(pierderea echilibrului) SAUAMETEAIA
Pe plan fizic, echilibrul este mentinut de repartitia greutatii pe corp, ceea ce ne
ajuta sa ne mlscam, tara sa ne aplecam de-o parte si de alta. Controlul echilibrului
are loc la nivelul ureehii interne; in labirint. Cat despre creler, acesta comanda
miscarile cu ajutorul sistemului vizual, sistemul proprioceptlvu, sistemul
vestibular din urechea interna i, mai ales, cu ajutorul cerebelului, care
integreaza toate actiunile, Cand ereierul se simte clattnat si depastt de situatii
sau de evenimente, este tras in toate dlrectiile in acelasi timp i i~i pierde
echilibrul. ,,', ,'
Ideile mele se tmprastie ~i nu mal pot gandi limpede. Pierderea eehilibrului sl
ameteala sunt asociate uneori cu htpoglicemiac: imi lipseste dulceata din viata.
, Acest gen de fuga poate fi asociata cu 0situatie sau 0persoana acarer evolutie mi
se pare prea rapida pentru mine. Vertijul se produce atunci cand realitatea mea
devine coplesitoare, deoarece am lntretlnut idei false, care au aparut in urma
asteptarilor mele neimplinite. Astfel imi pierd sentirnentul de eehilibru si de
armonie, Discernamantul irni este afectat $i am impresia ca viata mea este "cu
susul in jos", Cutoate ca ameteala poate avea ~i alte cauze de ordin fizic, precum
hipoglicemia (lipsa zaharului in sange), hipotensiunea (presiune sanguina
scazuta), 0incetinire cardlaca, 0problema la nivelul ureehii sau un deficit al
energiei rinichiului, aceasta afectiune este legata de fuga. Atunci rand rna simt
tras in toate partile, constient sau nu incerc sa "rna arnetesc" pentru auita ceea ce
traiesc. Energiile mele sunt lmprastiate, dezmernbrate i acest lucru imi da
impresia ca nu mai am putere asupra vietii. Vreau sa fac un oeol mare, dar tiu ca
la capatul drumului va trebuie sa infrunt luerurile care rna sperie. Labirintul tmi
arata faptul ca rna pierd iIi detalii, sarcini i activitap care deocamdata uti sunt
importante. Nu mai vad limpede, rna simt ea intr-un labirint. 0parte din mine
opune rezistenta schimbarilor care survin. M-am angajat intr-un proces pe care
nu ilmai pot opri sau macar incetini. Nu mai stapanesc situapa $i acest lucru
creeaza 0angoasa. Sunt para lizat de incertitudine. Indoiala rna'determina sa rna
,agar de persoane sau de lucruri. Imi refulez emotiile i acest lucru rna determina
sa traiesc tntr-un mod superficial.
Accept !., sa devin con~tient de' fapttil ca merg in' prea multe directii in
aeelai timp i imi acord timpul necesar de a imi redobindi echilibrul. Ascult
, mesajele pe care mi Ietransmite corpul i accept!" sa irni acord maimult timp ~i
i,l Sistem proprlo~ptiV: alcatuit din receptori microscopic I senzitivi care transmit informalii despre ~rticulalii tonusul
muscular ~ipozi\ia articulaliilor
22 Hipoglicemie: lipsade zahar (glucoza) in sange (Vezi: SANGE - HlPOGUCEfMIE)
.1, 1,.",! 'I 1 1
1
' .... iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiillll
156
Jacques Martel
lueruri dulci. I mi iau ragazul Sasavurez tot eeeaeeeste f~umos~i bu~in.vi~ja.I mt
identifie dar prioritatile si imi afirm alegerile eu eonvmger~. Conti~Ul ~a merg
mai departe stiind di eu sunt Stapanul vietii mele. Nu mal tre~Ule sa. a~ep~
aprobarea celorlalti, mai alt;,spe cea a parintilor mei. Aeee~t~~s~fiu ~lfent ~I
faptul di merit sa fiufericit. lmi deschid tntmav pentru apnml I ublre l bucurie
inviatamea.
299. CREI ER - ENCEFALI TA
Encefalul cuprinde crelerul, eerebelul si trunchiul ~:rebral .. Enc~falul este
partea superioara asistemulul nervos, care control.eAazam~regor~amsm~l.
Encefalul reprezinta individualitatea mea, laeel mal malt n~vel:~hlar .daca,capul
reprezinta, in general, individualitatea, encefalu~ este mdlVldual~tatea m.e~
interioara. Cand exista 0afectiune inflamatorie la mvelul encefalulul, denum~ta
encefaltta (epidernia de gripa spaniels din anii 1916-1920 este lege~d~~a):
Encefalita corespunde unei furii raportate la ceea ce sunt. Spun nu vietu l
schimbarilor pecare mi I eofera. I mi esteteama ca.iml voi pierde individualitatea,
ceea ceamdobandit sl ceea cesunt. lmi este teama caimi voi pierde controlul de
sinesau legat deceea cemi setntampla sau mi sepoate intampla, Ma.simt limi~at
in exprimarea propriei mele persoane. Masimt incapabil cand nu imi pot analiza
viatasi totul este neclar. .. ... ~
Accept !"sa rna deschid in fata unor noi aspecte ale fiintei mel.e~l sa am
incredere in viata, I nlocuiesc rigiditatea cuflexibilitate, incadrarea strlct~a.unor
par~i din mine cu deschiderea, pentru a deseoperi n~i fa~ete~al: me~e. I mi of~r
iubirea i injelegerea de care am nevoie si las pacea mtenoara sase mstaleze I n
mine.
300. CREI ER __:_EPI LEPSI E
Epilepsia este provocata de 0comunicare deficitara si, in toate cazurile, de 0
hiperexcitabilitate I ntre celulele creierului. I nfluxul nervos acumulat car:
rezulta ereeaza 0supraincarcare i formarea unor unde de oc care ataea
eelelalte parji ale creierului. Crizele de epilepsi~ ~ot avea in~,ensitaj~"diferite.
Astfel, pot face parte dintre persoanele care pur $1 slmplu sunt pe luna pentru
eateva momente, cu pierderea cunotintei timp de diteva secunde:. sta!e
denumita "rau mai mic". Acest lucru indicafaptul ca vreau sa fug de 0sltuape,
deoarece consider di am responsabilita~i prea marL Traiesc multa anxietate i
nerabdare. Creierul meu se supraindilzete, deoarece rna concentrez prea mult
pepartea rajionala in loc satraiesc intr-un mod mai spontan. Numai am.acce:la
emojiile mele i nu tiu ce sa fae. 0criza de epilepsie scoate in eVlden~a0
violen~amare indreptata impotriva meainsumi i imi arata faptu}eaam tendI n~a
dearnapedepsi deoarece rnajudec foarte sever. Pot faceparte dintre persoan~le
care i~i pierd complet cunotinta i care sufera de convulsii destul de putermee
timp de cinci pana lazeee minute, stare denumita "marele rau". Fap~ul deatrai ~o
astfel de situajie inseamna eu siguran~a ca eu cred cavia~anu I ml aduce decat
respingere, violenja, furie i disperare. Amimpresia catrebuie mereu sarnalupt.
~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - "
r 1 1 1 1 1 1 1 J_
Marele Dictionar at Bolilor fi Afectlunilor - Cauzele subtile ale imbolnavlrii
157
: Ma:simt persecutat. Masimt vinovat de agresivitatea care creste in mine i 0
refulez. De altfel, lmi reprim toate sentimentele care vor sa se exprime.
I neertitudinea rnafacesa am mintea plina de idei, dar toate aceste idei sunt cam
incetosate. Acest lucru determina 0mare instabilitate in viata mea. Am impresia
ca traiesc intr-o inehisoare, avand sentimentul eli a trebuit sa rna supun
anturajului meu, iar libertatea mea afost distrusa. Masimt sub puterea cuivasau
, aeeva mai puternic dedit mine. Trebuie sa rnalupt eu un inamic pe care uneori
nici macar nu 11cunosc. Opun atat de multa rezistenta incat, corpul meu trebuie
sa se elibereze de aceasta supraincarcare de ernotii i de frustrari. Traiesc 0
angoasa foarte puternica care rnafacesapierd controlul asupra comenzilor mele.
I mi este teama ca voi pierde pe eineva sau eeva ce imi apartine i ca voi fi
separate de acel lueru sau acea persoana. I n viata mea sufla un vant de panlca,
deoarece am impresia di nu mai am control asupra vletf mele. Maprotejez prin
constlentlzare. Deoarece relatiile mele eu ceilaltl si cu societatea sunt foarte
dificile, vreau sa rna deconectez total, pentru un timp, pentru "a-mi trage
sufletul", Acest lucru arata dualitatea profunda in care rnaaflu~i impresia casunt
prins in capcana, I mi place sa rnapedepsesc i sarna port dur eu mine. I n loc sa
imi ascult intuitia i satraiesc in prezent, traiesc in mintea mea i acord priori tate
gandurilor mele sl lucrurilor pecare rnaobligsaI efae. "Circuitele melenervoase"
sesupraincalzesc, Vreau atat demult saiml controlez anturajul.incat, corpul meu
devine"inafara controlului'' tocmai pentru arnafacesaconstientlzez casingura
stapanire pe care 0pot avea este asupra mea insuml. M~amsaturat, acest lucru
rnasolicita prea multoResping aceastavlata care seincapajaneaza sa'ma facasa
sufar. Vreau sa devin insensibil i rna .retrag in mine. Adeseori rna incita
disperarea i furia. I nacelasi timp rnasimt perseeutat de via~asi 0las saindrepte
oanumita violenta asupra mea. Respingerea desine este extrema si astfel rezulta
.un conflict de individualitate. I n tirnpul crizei de epilepsie, corpul meu devine
inert pentru aprotesta impotriva ranilor i convulsiile apar asemenea unor valuri
puternice care rna ajuta sa scot furia, amaraciunea i agresivitatea atat de
indelung reprimate. Nu am alta solutie dedit sa rna las purtat de sentimentele
puternice din interiorul meu. I ngrop in incon~tient acele situa~ii care rna fac sa
surar atat demult, deoarece imi este teama carnavor disturba sau rnavor facesa
surar. I n ace}moment, mentalul nu deline nidun control. Amimpresia carnalupt
eu0fantoma. I ntimpul crizei observ micarile efeetuate, care exprima ceea ceeu
nuam putut sau nu am vrut sa manifest inainte, prin cuvinte sau gesturi. Esteca
o eliberare. Epilepsia I e atrage atenpa eelor din jurul meu asupra marii mele
nevoi deiubire i de atenpe. Cauzaprofunda aepilepsiei se regase~te adeseori
,incopmirie, ajungand chiar pana intimpul perioadei intrauterine. Fiind copil, m~
'am culpabilizat foarte tare i aeest lucru m-aurmarit apoi toata viala: adevenit 0
lupta. cotidiana. Poate fi yorba, de asemenea, de un abuz (sexual sau de alta
natura) sau de un eveniment perceput caun abuz sau de 0respingere dntrecut
sau 0situa~iedin eopilarie traita ca 0separai'e. Faptul de ate simp separat de
cineva implica 0pierdere a contactului pe plan fizic cu acea persoana. Poate fi
yorba despre relatia cutatal meu, eucare a fi vrut atat de mult safiuapropiat ~i
t~r-' 'I 1""1 ..... --,.1 ......====...
158
" "
Jacques Martel
.sa facemmulte lucuri impreuna. Sau poate fi 0situatie legata de propriii mei
copii despre care numai stiu prea multe sau cucare ampierdut contactuL
Criza de epilepsie poate fi asadar 0forma deaobtine sau de aca~tigarnai multa
..atentie sau de a-mi tntari sentimentul desuperioritate. Iar cumepilepsia indica
0supraincarcare a circuitului nervos, acest lucru demonstreaza ca "acelceva"
. cu care amdeafacein viata de fiecare zi ocupa prea mult loc, se creeaza astfel 0
situatie in care trebuie sa aleg. Acest sentimente de a fi supraincarcat poate fi
rezultatul evenimentelor pe care Ie amplific (Ie exagerez) in mentalul meu.
Aceasta exagerare poate duce la aroganta, care rna determina sa cred ca eu nu
sunt oricine. Deasemenea, poate exista 0tendinta deaabstractiza prea mult sau
oadeziune prea mare ladomeniul psihic. Astfel evit sa rnaconfrunt cu realitatea
obiectiva, Epilepsia poate fi, de asemenea, consecinta unei frici foarte putemice
pe care 0amfa~ade moarte, boala, frica de apierde pe cineva etc. DeexempIu,
pot aparea probleme de motricitate, care se adauga fricii mele, ca pentru a rna
impiedica samerg, dacatrebuie samerg la6tnmormantare (asociata cumoartea)
sl nu vreau sa merg. Maaflu in imposibilitatea dea face ceva imediat! Devin
constient de ceea ce se intarnpla in mine ~i accept!" sa nu imi mai concentrez
eforturile doar pe aspectele negative ~i sa vad cat de multa frumusete ~i iubire
imi ofera universuL Prin aceste crize de epilepsie, corpul imi spune sa rna
trezesc, sanumai traiesc inlnchisoarea mea deganduri.
. Accept!" sa rna relaxez ~i sa imi traiesc viata din plin, mult mai spontan.
Renunt saii mai controlez pe ceilalti. Maeliberez de toate aceste ernotii pe care
vreau sa Ieimpartasesc cu ceilalti, stiind caeste singura modalitate de alesi din
. inchisoarea pe care mi-amconstruit-o. Astfel imi voi gasi adevarul si locul care mi
seeuvine.
301. CREIER - HEMIPLEGIE Vezi: CREIER / fABCES AL ...} / ACCIDENT VASCULAR
CEREBRALfAvc;
Hemiplegia este paralizia unei jumata~i acorpului [stanga sau dreapta)
provocata de0Ieziune acreierului. Poatesurveni dupa un$OCputernic, atat.fizic
cat si emotional, precum moartea unei fiinte dragi ("jumatatea mea scumpa"),
lucru care va produce de obicei 0stare de disperare profunda si 0sensibilitate
puternic afectata. Amimpresia ca am fost "impuscat". 0alta cauza poate fi 0
explozie de furie. De exemplu, daca am fost crescut de douamame, iar acest
lucru nu imi convine deloc. Corpul meu imi spune ca 0parte din mine nu mai
poate actiona, di nu mai are forta Este un sentiment de neputlnta fa~ade 0
situatie contradictorie? Masimt rupt in doua, ca$i cumsoarsmulge ceva dinmine
sau ar fi smulsa de langa mine 0persoana draga. Amnevoie sa fiu ajutat tot
timpul, deoarece nu imi pot indeplini singur sarcinile cotidiene. Fac lucrurile pe
jumatate ~i rna deranjeaza acest lucru..Sau poate fiyorba despre faptul ca imi
traiesc via~a pe jumatate. Partea. cuprinsa de paralizie indica care parte a
creierului este afectata, cea afectiva (partea dreapta) sau partea ra~ionala (cea
stanga).
Marele Dletlonar al Boli/or ~i Afeeriunilor - Cauzele subtile ale imbo/niJvirii
159
Accept!" sa imi acor~ timp pentru a-mi vindeca ranile, stiind ca orice
experienta, orlcat de grea ar' fi, rnaajuta sadevin 0persoana mai puternica ~i mai
constienta.
302. CREIER - HIDROCEFALIE
Hidrocefalia este un exces de lichid cefalorahidian in cavitatea creierului. In
acest caz, rna intreb mereu care este locul meu pe acest parnant, Ma simt
abandonat si mi seintampla chiar sacred canu amajuns peplaneta care trebuie.
Port c~mine 0tristete profunda deoarece amimpresia ca nu ar fi trebuit sa rna
nasc. Imi este foarte greu sa fac fata realitatii, Uneori mi se Intampla sa rna
gandesc di as vrea sa rna lntorc acolo sus, deoarece nu rna simt in armonie cu
acest mediu. Emotifle mele continua sase congestioneze si sunt la limita de "ase
revarsa".
Accept!" sa las sa circule gandurile sl emotiile mele si astfel sa intru in
contact cu corpul meu sl cu universul. din jurul meu. Sunt sigur ca amun rol de
jucat aici ~i accept!" saiIdescopar $i sami-l asum. Traiesc bucuria momentului
prezent!
303. CREIER- HUNTINGTON [boala lui ..) sau (COREE a lui ...) Vezi: CREIER-
TICUR!
Boalalui Huntingtones sau coreea lui Huntington sau coreea ereditara este 0
boala rara, considerata ereditara, care atinge sistemul nervos si contractia
rnuschilor. Semanifesta de obicei intre 30si 50deani prin miscari sacadate si 0
deteriorare evolutiva a intelectului. Boala provoaca anumite tulburari mentale:
i~pulsivitate, agresivitate sau depresie. Traiesc Intr-un desert emotional, rna
simt complet deconectat de ceilalti, mai ales de partenerul sau parten era mea.
Traiesc unAgol imens. Sunt bantuit de dorintele mele pe care Ie consider de
nerealizat. Imi caut identitatea. "Vanez" relatti, mai ales daca sunt singur, dar sunt
doar relatii superficiale. Ceilalti mi se par inaccesibili. ~i pentru ca nu imi
lmpltnesc dorintele, rna simt frustrat, plin de ranchiuna, Maplimb de colo-colo,
rnaarunc asupra atot cevad, crezand de fiecare data caamgasit ceva cernava
facefericit Dar nutraiesc decat adezamagie dupa alta.
Accept!" aici sl acumsadevin responsabil deviata mea. inva~sa rnacunosc,
saimirecunoscemojitle si puterea pe care 0amde a-mi schimba viata. In loc sa
astept ceva de la ceilalti, imi realizez singur obiectivele. Inloc sa vreau sa rna
sprijil! de ceilalti, rna conectez Iaputerea mea Interioara, Mergin propriul meu
ritm. Imi ascult simturile si Imi acord timp pentru a savura fiecare moment al
vietii, chiar ~i celemai marunte lucruri. AcestIucru rnava ajuta sarnarecanectez
, lavia~adeaici i imi vaconferi un echilibru mai mare.
304. CREIER - MENINGITA Vezi: INFLAMATI. SISI'EM IMUNITAR, CAP
23 Hu~t~ngton (George): medic american (1851-1916) slOOlUtlaNewYork. A practical medicina laLong Island ~i a
descns In anul 1872 formele cronice erectilare alecoreei. Coreeaeredofamilialaii poartanumele.
1111111 r-l' 1 1 1 , 1
T~! J _
160
" "
Jacques Martel
Meningita este 0tnfectie alichidului cefalorahidian rezultata dintr-o inflamatie a
membranei care acopera creierul simaduva spinarii. Meningita indica 0slablre a
sistemului imunitar si 0incapacitate deaseautoproteja.
Meningita sernnaleaza 0 slabiciune sl 0 incapacitate de a lupta tmpotriva
presiunilor exterioare puternice, mai ales pe plan intelectual. De multe ori
lnseamna 0.dificultate de a rna proteja. Fiind hipersensibil, traiesc totul mal
intens si sunt afectat mai puternic, chiar ~i de lucruri care par banale altora. Am
atat demulte ganduri care seciocnesc unul.de altul lncat lmi "apasa" creieruL Imi
gauresc constant meningele. Acestui lucru i se adauga toate sentimentele mele
de agresivitate, de frustrare pe care sunt incapabil sa.le exprim. Masimt agasat
dar nu stiu cumsa rna apar, 0parte din mine este inexistenta, aproape moarta,
deoarece 0reneg sau 0ascundde mine lnsumi si de ceilalti: este partea mea
creativa, extravaganta, sensibila, Prefer sa rna topesc in multime, sa trec
neobservat. Masirnt ca lntr-o Inchisoare, dar in acelasi timp prefer acest Iucru
..decat sa'ma privesc in oglinda i sa descopar cine sunt cu adevarat. In loc sa
privesc in tnimav mea savad cesetntampla, prefer sa raman in rninte. Esteun
mod de arnaproteja. Sunt hipersensibil i amtendinta de aluatotul asupra mea
i de a rezolva problemele tntregii planete !Imi este teama ca imi "voi pierde
capul", di "mi se taie capul", ca"imi sare capul" caatunci cand Imi este teama, de
exemplu, di irni voi pierde locul de munca, Este posibil ca, in copilarie, sa fi fost
prea cocolosit de mama; iar acum trebuie sa rna apar eu singur. Sau pot simti
faptul di iubirea este respinsa in casain:caretraiesc sau di cevasau cineva deaid
"rnacalcape nervi". Aceasta boala este ca tinmesa] care imi spune sa rna feresc
deloviturile care yin din'exterior si sa nu rnasimt vinovat de actiunile celorlalti,
responsabilizandu-ma in acelast timp. Altfel spus, este 0revolta care ameninta,
sunt constrans si sunt cuprins de spaima, Pentru ca crelerul actioneaza asupra
intregului corp, meningita implica 0slabiciune Interioara puternica, care rna
atacainstrafundul fiintei mele. .
Pentru d meningita pune in pericol central de comanda a corpului meu,
creierul, trebuie sa accept!. imediat sa iau decizia de a trill i de a' deveni
propriul meu stapan, de a "pne capul sus" ~i de a face sa taneasdi tn mine
aceasta forta interioara care rna va ajuta sa continui sa am 0viata plina de
experiente minunate. Invat sa amincredere i accept!. sa descopfu. camorite
care se aflain inima. mea. Descopar, de asemenea, toate emotiile pe care Ie-am
refinut atat demult timp i accept!., saIelas sapIece. Descopar talentele pe care
Ieam. Mareconectez cu partea mea creativa i artistica $i imi ajut creierul sa
respire pu~in. Iidau ocazia de ase odihni, iar nivelul ineu de stres i presiunea
interioara sevor diminua. Invat sa"fiu"in toam"simplitatea. Redevin astfel stapan
peviata mea.
305. CREIER - PARALIZIE CEREBRALA
Paralizia cerebraIa apare adeseori inca de la natere $i se manifesta printr-o
anomalie la nivelul creierului. Tesutul cerebral este paralizat partial sau in
intregime, in funcpe de natura traumatismului. In acest caz, rnaintreb adeseori
Morele Diqionar 01Bolitor ~iAjectlunilor - Cauze/e subtile ale {mbo/nav/fll
161
dece, inca dela nastere sufar de aceasta paralizie. Pot presupune caeste yorba
despre 0trauma akarmei, anterioara>, un model sau 0experienta "dinainte de
nastere" atat de violenta, un traumatism mental atat de intens tncat produce 0
lnchidere :ompleta, oprirea oricarei miscari spre viitor, care impiedica
avansarea. Intr-un fel sunt prizonierul propriului meu trecut, al unei structuri
care rnalimiteaza, in loc sarna ajute saevoluez si sacrescoMapot simti paralizat,
fortat sa merg pe un drum. care nu imi convine. Poate fi Yorba. sl despre
asteptarile parintilor fata de mine, ale societatii sau chiar ale familiei, .ale
stramosilor mei..care spera sau ausperat caastfel vor repara.greselile din trecut.
Ca$i cum eu as putea "spala onoarea" si "salva blazonul" familiei. Oare sunt
capabil sa indeplinesc aceasta misiune?... Despre paralizia cerebrala se spune
deocamdata ca este 0stare Ireversibila (spun "deocamdata" deoarece nu putem
prevedea medicina viitorului) i nu pot fi eliberat din aceasta stare, in ciuda
iubirii neconditionate si a atentiei celor din jurul meu. Cand apare o.vindecare,
aceasta este mai degraba peplan spiritual. .
306. CREIER- PARK INSONzs (boalalut...) Vez;~;:NERVI, TREMURAT
Boalalui Parkinson reprezinta deteriorarea centrilor nervosi ai creierului, mai
ales in zonele care controleaza miscarile. Apare un tremurat care afecteaza mai
a~esmainile. ~i capul, Atunci rand tremur si rna scutur lnseamna earesimt (sau
vad) un pencol care pandeste 0persoana pe care 0iubesc sau pemine lnsuml si
simt 0fricadeapierde controlul (pecare il plerd tot mai mult I), nesiguranta sau
neputinta de a merge Inainte in yiara. Ma simt, de asernenea, incapabil sau
neputincios samerg spre mai bine. Consider ca viata mea este foarte haotica i
am nevoie dernai multa stabilitate, dar se pare ca imi este greu sa am aceasta
stare. Clatin din cap in semn de disperare. Imi este teama de viitor, de moarte.
Asadar, lacebun sa due lucrurile pana lacapat ? Este posibil, de asemenea, sa fi
trait lIntraumatism, un abuz sau dificultati care au lasat urme si fata de care am
sentimente dedurere, defrustrare, cuculpabilitate, de furie, dedepresie, care rna
~p~izeaza, ~a descuraj~aza i nu Iernai pot facefata. Este posibil sa rnafi simtit
hmltat r~fentor la medml meu educational prea sever sau in care performanfa
e~apepnmulloc. Probabil amfost un copil prea agitat. Cand.sunt perfect sanatos
$1tremur, 'acest lucru scintampla de multe ori deoarece sUIltnervos i imi este
teama sainqeplinesc 0sarcina din cauzalipsei deincredere in mine. Mi-eteama
tot timpul di sevaintampla ceemai rau. Aceleai tremuraturi pot sasemanifeste
mai frecvent $i automat i maj tarziu, vor fi diagnosticate ca fiind boala. lui
Parkinson. Deci, daca sunt atent este posibil sa descopar ca am trait multe
si.:u
api
in care mi se impunea 0anumita-modalitate de aactiona, lucru care imi
dadea 0stare de nervozitate interioara. Eramimpiedicat sa fiu euinsumi. Putea
fi,_deasemenea, 0situatie in care trebuia safiuretinut. Candrnasimt "cunervii la
2: "? tra~mi _karmic! anterioari: pentru cei care cred in reincarnare, inseamncli ccliexislcli 0cauza legata de 0
vlala anlenoara
25 Parkinson (J ames): medicenglez (1755-1824) care a descrisboala paralizieicu tremuraturi care astaziii poarta
Mm. I
1 ' 1 'IT ,......................................................... 1.. ...
' 1 1 I I
~ 1 1-
162
'.,.'\.
Jacques Martel
pamant" i vreau ca durerea Sainceteze, corpul meu supraincarcat nu mai poate
suporta ~i acest lucru deterrnina reactii permanente ale acestuia=. Esteca $i cum
ura pe care am acumulat-o tmi face tot eorpul sa se rniste, Gestul care mi-a fost
interzis vrea sa se manifeste, ea si cum ar vrea sa arate ca sunt inca viu. Am
impresia ca rna aflu intr-o rnasina care stationeaza si nu poate sa inainteze.
Trebuie sa fac lucrurile "pe loc" ~i aeest lueru rna irita foarte tare. Madistrug incet
~i deterrnin deteriorarea functiei nervoase actuale. Neputinta de a misca
membrele superioare (mai ales bratele i mainile) ii are adeseori eauza intr-o
situatle pe care 0traiesc i in care vreau sa resping pe cineva, ceva sau un
eveniment sau, din contra, pe care as vrea sa il "strang" i sa 11retin si rna simt
incapabil sa fae aeest lueru (fie pe plan fizic, fie pe eel moral. Aceasta situatie
poate determina consecinte foarte grave, ajungand chiar pana la moarte. Sepoate
intampla atunci cand partenerul meu este pe punctul de a parast corpul fizic i
vreau sa ll retin eu toata puterea mea. Amimpresia ea am ratat aceasta misiune i
este ea sl cum eorpul meu a.inregistrat un stres si simtind nevoia de ase elibera,
incepe sa se miste, tara "permisiunea" mea. Daca imi sunt afeetate membrele
inferioare (eoapsele si picioarele), as fi vrut ca, datorita lor sa resping sau sa
adue spre mine persoana, luerul sau evenimentul tn cauza Vreau sa fug din
. aceasta situatie, in care rna simt depasit si pe care 0percep ca fiind tara iesire.
Amtendinta de a eontrola totul, iar boalaimi reaminteste faptul canu pot detine
eontrolul asupra celorlalti, Nu imi mai controlez nici macar propriile mele
membre !Vreau eu disperare sa Ii controlez pe ceilalti, dar sunt consttent de
faptul eanu pot fi stapan dedit pe mine tnsumi.
Acceptlv sa redevin responsabil, sa invat satmi controlez viata MEA $i nu pe
a ceorlalti, avand tncredere in Via!a si Imi .spun ea merit sa traiesc, Ma las
lndrumat de iubire. Este mult rnai usor sa Iilas pe ceilalti liberi. In loc sa vreau sa
Iedemonstrez celorlalti eeva, acceptlv sa arat tuturor universul meu interior, cu
toate ernotiile care s-au acumulat in el in timpul acestor ani. Sunt eu insumi, cu
tntmav mea de eopil si acum imi traiesc viata tntr-un mod spontan.
307. CREIER - SINCOPA
Sincopa se defineste prin pierderea completa a cunosnntet, de scurta durata,
dar reversibiHi. Pierderea cunotjntei provine dintr-o Iipsa de oxigenare a
creierului. Poate fi consecinta unui stop cardiac, dar nu neaparat. Poate fi sub
forma de asfixiere sau in legatura cu vasele de sange care se dilata brusc in urma
unui oe emotional, lasand foarte pupn sange in creier, deci pupn oxigen. Pentru
moment, spiritul imi paraSe$te corpul. Este ca $i cum a$ fi ales sa rna retrag in
mine i sa rna deconeetez de la lumea fizica, sunt revoltat deoarece nu tiu cum sa
fac fata unei astfel de situatii. Mi-am pierdut speranta de afi eliberat. Vreau sa rna
retrag din viata deoarece, ceea ce se intampla este prea mult pentru mine. In loc
sa urmez ceea ce tmi spune vocea mea interioara, prefer sa urmez ceea ce
P
i
1
i
j'.
26Este interesant de observat ca aceasta boata afecte;::za mai ales barbatii, care au 0natura YANG, a actiunii, lucru
care implica mai mult m~rea
Marele Diet/anar 01Bolllor #Afectiunifor - Cauzelesubtile ale imbalnavlril
163
asteapta ceilalti de la mine. Sincopa este un semn eatrebuie sa "rna trezesc" si sa
fac ceea ce imi place cu adevarat. Aceasta stare nu poate fi comparata decat cu
cea a unui yoghtn-", acesta stapaneste 0disciplina care Iieltbereaza spiritul de
toate constrangerile corpului, prin armonizarea miscarii, a ritmului si a
respiratiei.
Acceptlv sa constientlzez lucrurile care m-au determinat sa fug astfel de
corpul meu fizic. Ce angoasa, ce sentiment de panica interioara au provo cat 0
asemenea situatie ? Stiu ca lnorice imprejurare sunt indrumat i protejat si
acceptlv sa raman pe deplin constient de viata din mine. Imi rei au locul in
univers si astfel pot respira din plin !
308.. CREIER - SINDROMUL ADAMS-STOKES Vezi: CREIER - EPILEPSIE ISINCOPA,
VERTIJ
Sindromul Adams-Stokes este un accident neurologic datorat unei dimlnuari
bruste a irigarii cerebrale. Deoarece bataile inimii. se raresc, este nevoie sa rna
Intreb care este situatia din care. vreau sarna sustrag, pe care nu stiu sa 0
gestionez. Am dureri puternice si rna agat de cateva amintiri dureroase. Imt este
greu sa traiesc momente de bucurie deoarece exista un doliu neterminat (de
ordin afectiv sa profesional). Adun rnulta amaraciune, sunt lncapatanat. ~i nu
vreau sa renunt, Resping ragazul care m-ar ajuta sa tree mai departe, dar lmi este
teama de necunoscut
Incerc sa rationalizez aceasta frica si acceptlv sa fac travaliul de doliu pentru
acea sltuatie. Accept jv sa las deoparte toate lucrurile pe care nu Ie pot controla
$i care su~t nocive pentru mine. lmi concentrez atentia pe Iucrurile bune din
viata mea. Imi deschid spiritul pentru aacceptaIv ca trecutul este in spatele meu
i aleg sa merg inainte, stiind sa vad lectiile pe care le am de invatat din
experientele mele anterioare. Astfel fac pace cu trecutul meu. Las viata sa circule
in mine si in fiecare dintre neuronii mei. Sunt de acord sa fiu receptiv la noile
situatii in care voi experimenta $i voi Impartasi bucuria i fericirea, precum si sa
dau si sa primesc iubire.
309. CREIER - STARE VEGETATIVA CRONIcA Vezi: CRONIcA [BoALA...j
In aceasta stare nu exista activitate care poatefi depistata. Tdiiesc intr-o stare
numita "vegetativa". Creierul meu este afectat in urma unei opriri prelungite a
circulapei sangelui sau in urma unui traumatism cranian. Cum creierul
corespunde individualitatii mele, traiesc frid puternice sau culpabilitate, atat de
intens incat vreau sa fug din viata. Mil simt ineapabil sa duc proiectele pana la
capat, sa realizez ceva important. Deoarece imi consider puterea limitata vreau sa
"ma deconectez" de lumea aceasta care mi se pare nedreapta.
27 V " .
"~~~Jn: 0pe~s~ana care a atins un anumit stadi~ in evol~tia sa spirituara. Prin practicarea medita~iei, i~i poate
parasl corpul fizlc In mod con~ent, pentru 0anumitii perioada de timp. Unele persoane i~r pot incetini sau chiar opri
bataile inimii pentru a 0reporni apoi.
28
. Adams-Stokes: Robert Adams a descris ~intific sindromul pentru prima oara in anul 1827 unnat apoi de
Irlandezul William Stokes in 1854 '.
...~.<
.... -... " 1 1 , I - . iiiiiiiiiiiiiiiiilill~~
164
-"p,.
Jacques Martel
In aceasta stare accept! Vdi faptul deafi incainvia~ Iepermite aproptatilor
. mei sa pregateasca treptat -plecarea mea din aceasta lume si sa i~i exprime
iubirea fata de mine, in timp. ceeu, rnapot pregati in liniste sa parasesc aceasta
.Iume, pentru atrece la0realitate si la unnivel deconstiinta superioare.
310. CREIER- TICURI
'I'icurfle, definite ca fiind executarea spontana de miscari repetitive st
involuntare, arata 0dereglare atensiunii nervoase si un dezechilibru la nivelul
ereierului.
. . . . . '. ..
Dacaamunul sau mai muite tieuri, este posibil safiu0persoana foarte emotiva,
care refuleaza multa agresivitate si care, in copilarie aprimit 0educatie pe care a
perceput-o ca fiind foarte rigida si perfectiontsta, Prin ttcuri imi exteriorizez
nelinistea si supararea pe care Iesimt in interiorul meu. Este posibil sa traiesc 0
situatie in care rnasimt in lmpas, pironit. Simt canu amtimp si ca.sunt 'inpericol.
Exista ceva pe cale sa explodeze (poate propriile mele'emotil) sau un secret de
familie vrea sa iasa lasuprafata. Daca sunt baiat, este posibil sa fi fost afectat de
actluni cerute de cineva care reprezenta autoritatea. Acest lucru explica de ce
sunt de patru ori mai multi baiett care sufera detieuri, dedit fete. Fetele sunt, in
general, mai receptive Iaautoritate, deci mai putin afectate de acest aspect. Este
posibil sa rna fi simtit contrariat referitor Ia anumite .miscari care mi-au fost
interzise in copilarle (de exempIu, cand nu aveam voie sa rna mise, In biserica),
Astazi, chiar daca contrar vointei mele, corpul meu se.misca, ca 0reactie sau 0
revolta fata de ceea ce mi s-a interzis sa fac. Pot chiar sa am. impresia. ca "imi
.pierd fata" inalntea cuiva, ceea cedetermina ticurl mai ales la nivelul fetei. Fata
meavrea sarespinga pericolul, peagresor. Amfost iritat, enervat si chiar agasat,
iar acum tieurile mele sunt cele care rna agaseaza. Am. ticuri la nivelul
mandibulei daca, incopilarie mi ~-aspus des "salnchid gura". Furia acumulata ~i
ne-exprimata se manifests prin aceste ticurt, este ca ~i cum as vorbi in.liniste.
Clipitul din oehi neobisnuit poate insemna 0experienta din trecut in care "mi se
faceacuochiuI" sauvrea saarata caeucaut mereu atentia ~i privirea celorlalti.
Accept!" sa consttentlzez aceasta stare, sa cura] blocajele din trecut i sa
imi exprim dar nevoile. . . ..... .
311. CREIER (tumora la...)
Tumora este 0proliferare excesiva aceluielor anormale in ereier. Tumora este
'legata de emopile refulate, de remu~eari profunde, de suferin!e din treeut,
pe care IeIntorc Impotriva mea. Tumora primitiva
z9
, care se dezvolta pledlnd
de lacelulele creierului, indica faptul ca centrala mea de tratare a informatiilor
inregistreaza 'incaanumite idei, credinte sau scheme mentale" care nn mai au
nicio ra~iune de a exista !Tumora este rezultatul unui oc emotional foarte
puternic, legat de0situatie sau de0persoana pecare amiubit-o mult sau deceva
ce m-a racut sa surar foarte mult sau fata de caremal simt inca ura, ranchiuna,
29 .' - _'" .
A se vedea nota de subsol refentoare la cancerul generalJ zat. la secllunea cancer (in general)'
Marele Dlet/onar al Bolilor 51A/eetiuni/or - Cauz~/esubtile ale imbolniMrii
165
frlca, furie, frustrare. Poate fi vo'rba despre tatal meu, care rna devalorizeaza, In
.situatii, in care trebuia .mereu sarnadepasesc pemine insumi, iar mintea mea se
"supraincalzea". Daca tumora este situata In partea superioara a creierului, 'in
mijloc sau la nivelul hipofizei, inseamna de obicei di am trait un soc emotional
sau calmi este foarte frica fata de aspecte legate de spiritualitate, de intuitie etc.
Sunt foarte ineapapnat si refuz saimi schimb felul de avedea viata i de atrata
realitatea prezenta. Exista un conflict mental puternic de a fi aici, In acest
moment, de a acceptajv viata i tot ceea cese aflain ea. Sunt rigid si am idei
fixe, ~m 0 stare de confuzie interioara si am 0 dificultate in a face. bilantul
lucrurllor, Plutesc, sunt absent ~i traiesc in negatie, Cred ca capacitatea mea
intelectuala este Insuflcienta pentru a.gasi 0solutie la0sltuatie exacta: trebuie sa
rna depasesc cu orice pretl Am 0energie mentala care nu mai corespunde
nevoilor. mele profunde ~i care este opusa dorintelor mele divine. Corpul meu
reactioneaza puternic i astfel apare 0proliferare necontrolata a celulelor
creierului. Este 0stare critica sl perlculoasa si trebuie sa tmi schimb atitudinea
tnchisa 'intr-o deschidere a inimii" daca vreau sa pun capat acestei tumori.
!rebuie saconstlentizez faptul caamdefacut 0schimbare radical ainviata mea,
tar acum este momentul ideal pentru a face aceasta schimbare. Trebuie sa rna
desprind detrecut $i de toata energia negativa legata de trecut si saimi c~nalizez
atentia doar pe Iucrurile pozitive sl pe ceea cevreau safac cuadevarat dinviata
mea.
Incepand de acum, accept! .. sa vad viata intr-un mod mal deschis ~i mai
~exibil. Viata este 'in continua schimbare i evolueaza mereu spre mai bine.
Inc~ederea mea personals rna va ajuta sa ating acest tel. Accept! .. sa-mi ascult
mal mult vocea interioara, safiumai spontan si las la0parte controlul mentalului
. meu.
312. CREVASACUTANATAVezi:PIELE - RiDURl
313. CruzA CARDlAcA Vez;:IN/MAY -INFARCT [... DE MIOCAiwl
314. CRizADEFICAT Vezi:lNDIGESfIE
315. CROUN (borua lui ...) Vezi: /NTESTlNE- CROHN[boala lui ...j
316~ CRON'U:A(boala cronica ...)
Cuvantul cronic provine de la "chronos" care Inseamna timp. 0boala cronica
poate sa. se instaleze 'in luni sau ani de zile. In cazul unei boli termenul de
cronica sugereaza ceva permanent, ireversibil, care nu se poat~ diminua sau
corecta.
Dezvolt 0boala cronica atunci cand refuz saevoluez de teama fata de ceea ceimi
rezerva viitorul. Indiferent care ar fi boala eronidi de care surar. este bine sarna
intreb ce anume am impresia ca nu pot schimba. In ce aspect al viepi mele am
impresia ca imi spun: "oricum nu se poate face nimic sau nu se poate schimba
166 Jacques Martel
nimic T' Sunt ca0dinamita pecale Saexplodeze. Maretin atat demult, amnevoie
de 0solutie pentru a schimba lucrurile. Ce"cadou" imi ofera aceasta boala sub
forma de atentie din partea celor din jurul meu, de resemnare in ideea de a-mi
.. schimba opinia asupra vietli etc? Solutia cea rnai simpla pentru mine este, tara
indoiala, sa nu fac nimic, deoarece se pare canu pot face nirnic altceva decat sa
rnaresemnez.
Provocarea pe care 0am de trecut, este sa acceptlv sa imi iau viata in
propriile rnaini, saimi deschid constilnta laideeadi orice este posibil. Pot sarna
documentez referitor laalte persoane care au suferit de boli cronice si care s-au
vindecat. Cederners au urmat? Uneori, atunci cand rnijloacele conventionale nu
dau rezultate, pot recurge la terapii alternative, energetice sau altele, ell
discernamant, pentru asti care dintre elem-ar putea ajuta. Plecand de laideea
ca orice este posibil, voi gasi mai usor solutiile care, dad nu irni vor vindeca
complet boala, rnavor ajuta saimi tmbunatatesc sanatatea fizica, emotionala ~i
mentala, '
317. CRUP Vezi:GAT-.r..AiaNGlTA
318. CRUSTA Vezi: P/ELE;_ EczEMA
319. CUADRI PLEGI E Vezi: PARAL/ZIE [iN GENERAl-}
320. CULPABI LI TATE Vezi:ACCIDENT.
321. CUPEROzA Vezi:PIELE-ACNEEROZACEE
322. CURBATURA
Curbatura este 0senzatie de durere, de oboseala musculara dupa un efort
neobisnuit, Poate fi, de asemenea, etapa initiala aanumitor I nfectli virale _(gripa,
hepatita etc.). Se manifesta printr-un blocaj de energie la nivelul muschilor,
Curbatura este legata de durerea resimtita atunci cand 0nevoie [afectiva sau
emotionala) nuafost satisfacuta, ~i cumenergia acumulata in muschi seexprima
de obicei printr-o rniscare sau printr-un gest,imi blochez inconstient aceasta
energie lanivelul muschiului, Sunt intr-o reactie interioara (0durere mentala] si
oexprim fizicprin aceasta curbatura, Masimt abatut, trist fata de 0persoana sau
o situatie. Curbatura se situeaza pe mai multe niveluri, iar durerile osoase
indica 0durere interioara foarte profunda. Aceasta.durere rna afecteaza pana in
adancul fiintei mele ..spatiului meu. ' ..
Acceptlv sa imi schirnb comportamentti.l, sa rna mise in directia cea buna,
tara sa fiuin reactie, Acceptlv sa fiuceea cesunt, satraiesc in prezent, stiind dl
viataimi lmplineste nevoile interioare celemai importante.
323. CUSHI NGa (sindromullui ...) Vezi$i: GLANDE SUPRARENALE
3G Cushing (HalVey William): neurochirurg american (1869-1939) care a descris in anu11832. caleva-lufburMale
glandelor suprarenale .. .
.: !'.
Marele Dletianar a/Bolffor ~I Afectiunllor - Cauzele subtile ole imbolnavirii
167
Reprezinta 0consecinta a unei productii in exces a unui hormon (corticoid) al
glandelor suprarenale. Principalele simptome ale sindromului Cushing sunt
obezitatea, localizata la fata, lagat ~i trunchi (cocoasa de bizon), hipertensiunea
arteriala, vergeturile, 0 pilozitate excesiva, atrofie musculara ~i astenie
(slablciune) etc. Existain acest caz 0dezordine mentala ~i flzica, un dezechilibru
care confera sentimentul de a fi invadat de ceilalti, de afi pierdut treptatorice
contact cupropria mea forta. Amun sentiment de neputinta si rna"inec" lntr-un
prea plin de idei care rna invadeaza. Sunt pierdut, nu stiu in ce directie samerg.
Astfel, prin reactie tncerc savreau, constient sau nu, sa Iidistrug pe cei din jurul
meu. Cand aceste glande functioneaza. anorrnal, apar 0 serie de simptome,
cunoscute sub denumirea de simptom Cushing. I rni dau seama de faptul ca,
unele parti ale corpului meu se transforrna: fata, gatul, trunchiul si constat, de
asernenea, ca membrele inferioare slabesc, Sufar de un dezechilibru flzic sl
mental. Neputintamea rnafacesa numai amconstiinta puterii mele interioare.
Este ca ~i cum as putea fi atacatjn orice:moment. Sunt I ntr-c stare de
supravietuire ~i car dupa mine un trecut foarte greu. Esteimportant pentru mine
.sa reiau contactuI cit realitatea prin gesturi care rna pot ajuta. lmt folosesc
puterea pentru a-mi I mbunatati calitatea vietil. I nvat saamincredere inmine..
Accept!., sa imi ocup locuI cuvenitsi sa traiesc in functie de ceea cesirl'itsi
ceeacesunt.
324. CUTI CULE Vezi: DEGETE -CUT/CULE
I r ~ ~' ~& ~- - - - - - - - - - aF~~
168
" T '
_Jacques Martel
325. DAL TONI AN Veri: OCHI - iJALTON1SM[NON~PERCEPTiA CULOIuwR]
326.. DECAL CI FI ERE Vezi~: OASE - OSTEOPOROZA
Decalcifierea este 0diminuare importanta a continutului de calciu dintr-un
tesut, un organ sau un organism, cea .mai frecventa fiind demineralizarea
scheletului. -
Masimt fragil, amimpresia casunt urmarit de 0soarta rea. Masimt tabacit, lovit
__ inintimitatea mea, rupt tninterior deanumite situatii sau persoane,
Ajungsa rna depreciez, sa rna diminuez ~i arri irnpresia ca imi pierd puterea
- tncetul cutncetul. Devindependent deceilalti ~i nustiu til cedirectie samerg. Am
impresia caratez ceva, eapierd ceva. Oasele fiind structura corpului, trebuie sa
lrnl revizuiesc viata tn ansamblul ei, modul meu defunctionare, reactiile melefata
dediversele situatii pe careletraiesc tn prezent.: .. -
Acceptlv sa am incredere in mine, sa I mi -'recunosc calitatile ~i forta
interioara. Aleg sa traiesc ln functie de valorile mele profunde. I nvat sa rna
pozitionez ~i preiau controlul asupra vietii mele, .~tiind ca nimeni nu rna poate
atinge. Sunt tot timpul protejat ~i tndrumat. - - -
327. DEFI CI ENTA DE AUZ Vezi: URECHISURDITATE
328. DEGETE (ingeneral)
Degetele reprezinta prelungirea mainilor ~i instrumentul care rna ajuta sa irm
manifest actiunile inviata defiecare zi. Reprezinta actiunea in momentul prezent,
detaliile cotidiene, dexteritatea ~i cunoasterea. Prin pipait pot iubi, pot mangaia,
alinta, construi ~i crea. Degetele mele sunt manifestarea concreta agandurilor, a
sentimentelor mele. 0rana laun deget indica faptul caincerc sa fac prea multe,
rnaaga] de detalii, merg prea departe sau prea repede. lrmconeentrez atentia pe
prea multe lucruri si, in acelasi timp, energiile mele sunt disparate. Sunt
nerabdator sau deranjat fata deanumite miscari pe care trebuie sale fac. Simtul
datoriei este foarte incercat, Mapreocupa prea mult sarcinile pe care I e amde
facut Uit faptul d fiecare detaliu marunt din viata mea, fiecare moment este
pretios. Culpabilitatea rnaface saiml fiefricacavoi fi "lovit peste degete" sau di
"tmi voi mU!jca degetele" pentru caamspus ceva. Sunt nerabdator fata de cateva
detalii marunte, ceea cepune tn evidenta latura mea de perfectionist. I ndiferent
de natura ranii (taietura, arsura, ba~idi etc.) aceasta are legatura cu actiunile
meleprezente. Deobicei, nivelul ranii !jigenul detesut afectat (piele sau os) sunt
importante. Deexemplu, 0taietura paua laos indica 0rana mai profunda decat 0
simpla infiamatie. Verific care sunt degetele afectate ~i raspunsulla intrebarea
mea va fi mai claroDacairni rup un deget, trebuie sa rnatntreb in ce aspect din
1 ; 1 j 1 1 ..- .... , . ,
, .
Marele Dletionar al Bolllor ~iAfecflunilor - Cauzi!le subtile ale fmbolnl!vlrii
169
viata mea sau de cine rna sirnt strivit? Traiesc tn nesiguranta, deoarece tmi este
teama di voi pierde ceea ce am. Dacaamun deget sau rnai rnulte curbate, este
-important saobserv felul tn care sunt curbate degetele si directiile pe care mi le
arata, Dad degetele sunt lipite, rna I ntreb daca rnasimt amestecat in toate
activitatile pe care le fae sau in toate detaliile din fiecare zi? Daca sunt prea
lndepartate unele dealtele, este posbil saexiste 0dizarmonie sau un conflict care
rnafacesa am0difieultate in a-mi echilibra viata afectiva, eeaprofesionala, viata
de familie ~i eea sexuala-(in functie de degetul care este afeetat). -Degetele care
sunt incovciate pot indica faptul earnaretrag inmine insumi sau ea.mainile mele
seinchld pentru a'inehide pumnul, in sernn de furie sau din dorinta de alovi pe
-cineva sau ceva. Degetele intepenite indica inflexibilitatea mea fata de detaliile
cotldiene. Dad sunt blocate, rnasimt. paralizat fata de ceea ceamde spus sau de
facut, I rni muse degetele pentru a rna pedepsi fiindca nu sunt capabil sa
indeplinesc 0anumita sarcina, ceeaceeontravine principiilor mele deetica..
I ncepand deacumacceptjv saI rni acord timpul necesar pentru afacecate un
I ucru 0 data, deoareee 'imi acceptlv dimensiunea umaria i nu rnai sunt
nerabdator, deoarece astfelavansez prearepede. -
329. DEGETE - DEGETUL MARE -
Degetul mare are legatura cupresiunea, presiunea pe tare- mi-o plasez pe umeri
precum i cea pe care le-o impun celorlaltil Este un deget puternic, care
simbollzeaza forta, eapacitatea mea de alua ceva, nevoia mea de putere i care
foloseste la aimpinge, ajudeca, apresa precum si a aprecia actiunile celorlalti
(degetul mare .rldicat in sus sau in jos) precum !ji propriile mele actiuni, Estein
legatura cu gura si cu gustul. Candridic degetul mare tn sus si tin mana inchtsa,
imi exprim aprobarea, iar cand degetul este indreptat I n [os, im; exprim
dezacordul. Degetul mare are legatura cu intelectul meu, eu eomunicarea
-interpersonala si.cu sensibilitatea mea. Undeget mare sanatos arata un eehilibru
intre gandunle si sentimentele mele. Dad sunt cuprins de.angoasa, irni fac tot
tirnpul griji, degetul mare va fi afectat. Dad rna simt "impins" de ceilaltt sau de
viata, voi avea tendinta de arna rani cuusurinta ladegetul mare. Pot sarnasimt
impins, presat in I uerurile pecare I eamdefacut, dar si obligat saader laanumite
-moduri de afaceceva, I aunele doctrine sau religii, lara sa pot sa rna opun, lucru
- care imi poate afecta felul meu de areactiona eu cellalti.Uneori devin agresiv i
reactionez rata de ceilalti, deoarece -nu fae lucrurile conform valorilor rnele
profunde. Ceeacevreau cuadevarat safaerarnane in gandurile mele, in locsairnl
-realizez proiectele pe plan flzic.:Degetul mare deterrnina genul de raporturi pe
--careI eameuceila1ti i cumine insurni. Dificulta~ilein aeest caz pot fi in relatie cu
, dificultatea mea-de alasa la0parte problernele din trecut, credintele mele vechi.
Atunci cand un copil i~i suge degetul mare, in situatii in care sesimte vulnerabil,
degetul mare reprezinta siguranta i protec~ia. Toate ranile ladegetul mare sunt
legate de un efort mental prea mare, 0acumulare excesiva de idei ~i de griji, de
. obicei fatadeun-copil i 0tendinta de afi in defensiva. Oareeomunicarea mea cu
ceilal!i este sanatoasa ?I i imping prea mult pe ceilalti sau eurnasimt irnpins de0
11"1 ~1 . . ~rT , , ~==========~
170
"i'
Jacques Martel
viafa prea trepidanta ? Malmping- intotdeauna la fund? La fel, atunci cand rna
satur prea mult de 0anumita situatie, degetul mare va fi afectat. In cazul in care
am 0fractura la degetul mare, lnsearnna c a via ta mea trebuie sa se schiinbe in
mod radical. Acest lucru imi provoaca 0angoasa interioara foarte mare, deoarece
trebuie sa iml schimb obiceiurile pe care le am de mult ~i care au consecinte
negative. asupra mea. Degetul mare simbollzeaza.: de asemenea, . viata i
supravietulrea, dorinta de a trai (dad tin degetul mare in interiorul mainii
stranse, sunt 0persoana care Introvertita, care, poate vrea sa rnoara sail care
simte nevoia de a se retrage in sine, pentru a se apara de lumea exterioara).
Observ daca imi este teama di voi muri si nu voi mai avea controlul asupra mea.
Degetul mare tmi reaminteste forta mea interioara, valoarea mea, fortele mele
originale. Manifesta usurinta meadeatransforma inactiune (peplan fizic) aeeste
bogatii Interioare, care sunt toate dorintele si nevoile mele.
Incepand de' acum, voi face totul pentru a fiimpacat cu.mine lnsumi. Observ
semnele tra nsmisede degetul maresi raman vigilentatunci cand se intampHi
eeva. Lastristetea mea interioara saiasa,
Accept! 'Iviata ~i situatiile care apar tara sa dramatizez, deoarece stiu ca
universul va avea grija de mine! Incetez sa mai fiu negativ si acceptjw-sa rna
sprijin pe propriile mele forte ~i valori: acest lucru rna ajuta sa rna detasez de
dependentele farniliale de care eram agatat, Ma eliberez de prea-plinul de
ganduri si acceptlv safiustapan peviata mea.
330. DEGETE-DEGETULARATATOR
Degetul aratator. este degetul judecarli i al cunoasterii i corespundeinirosului.
Reprezinta ego-ul sub toate aspectele sale: autoritate, orgoliu, suficienta..: In
comportamentele mele non-verbale, faptul de a arata degetul sau cu degetul,
indica 0respingere a autoritatii, fie ea parentala sau de alta. natura. lncerc sa
exprim autoritatea intr-un mod reactiv, adicain reactie cu diversele forme de
autoritate prezente. Fricamea deautoritate poate chiar sainti provoace tulburari
digestive. Imi este teama ca voi fi prins in capcana, di nu voi fi recunoscut la
adevarata mea valoare. Imi este teama de autoritate ~i nu accept! 'Iprezenta
aeesteia in viafa mea. Vreau ca punctul meu de vedere sa fierespectat cu orice
pret !Imi folosesc degetul aratator pentru a-mi impune ideile, intr-un mod destul
de autoritar, este modul meu de a-mi afirma "puterea personaJ a" ~i de a-mi
ascunde sentimentul de neputin~a. Con~tientizez faptul di, de obicei fricile mele
rna determina sa reac~ionez astfel. Am0mare sensibilitate emo~ionala'~i am
nevoie sa rna simt in siguranta Invia~a.IIlli este teama de judecata celorlal~i, de
faptul ca ace~tia i~i vor reconsidera reIa}iacu mine, fieea de afaceri, amoroasa
sau de prietenie. Realizez faptul ca, a-I acuza pe ceIalalt sau adori saamdreptate
cu orice pret, nu duce la nimic. Imi pastrez energiile pentru lucruri mai
importante. Oare autoritatea rna deranjeaza eu adevarat? Poate este yorba
despre unsentiment deneputinta sau denesiguranta, care vine din copilarie, fata
de autoritatea parentala. Dadi rna devalorizez este posibil sa am impresia ca
ceilalti rnaignora sau vor sarnadomine. A'vrea safiueu peprimulloc, dar nu se
11J 11111111J J l
Marele Dictionar alBo/ilor ~iAjectiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirll 1]1
intarnpla acest lucru. Sunt dezarnaglt de mine, dar si de ceilalti. 0fractura a
degetului aratator indica faptul ca rna agar prea mult de anurnite persoane sau
situatii: nu mai sunt capabil sa rna controlez, ce ar putea sa se intample ? Sunt
anxios, chiar panicat, deoarece, in locsalmi folosesc adevarata putere interioara,
prefer safolosesc alte trucuri pentru aobtine ceeacevreau.
[ncepand de acurn accept] 'Iformele de autoritate care rna deranjeaza, stiind
diexista pentru arnaajuta sa evoluez inmod pozitiv. In loc saflufrustrat fata de
acea autoritate, irni -caut adevarata for}ainterioara. In loc sa traiesc in mintea
mea, accept! V sa traiesc in inimaV mea. Accept! 'I astfel diferitele emotii ~i
sentirnente pe care Ie am. Imi deschid spiritul. Indraznesc sa rna privesc in
oglindasi saamgrija demine, Inlocsaii arat pe ceilalti cudegetul.
331. DEGETE- DEGETUL MIJ LOCIU
Degetul mijlociu, degetul eel mai lung al mainii, reprezinta creativitatea,
sexualitatea, forta ~i furia. Slmbolizeaza pipaitul, munca, productivitatea ~i
fertilitatea. 0rana sau 0durere la acest deget tnsernna ca viata mea sexuala nu
este asa cum as dori sau ca rna inclin prea usor in fata destinului. Traiesc 0
suparare .sau 0tensiune legate de insatisfactle si astfel, treptat apare furia.
Aceasta reactie rna tmptedica sa imi realizez dorintele secrete. Partea mea
creativa este restransa din cauza unei lipse de incredere. Ma nelinistesc prea
mult sl visez mult, in loc sa imi construiesc viata intr-un mod real ~i permanent.
Frustrarile mele rnaimpiedica sa merg tnainte. Sentimentul meu de inferioritate
rnatndreapta spre diflcultati lanivelul sexualitatii mele, aceasta fiind.unmod de
.a-mi exprima creativitatea. Pulsiunile mele profunde nu sunt exprimate, Am
tendinta deatrai cu0atitudine extrema: safugderesponsabilltati i saraman pe
loc sau sa fiu tentat de aplicarea stricta aregulilor $i savreau sa obtin cu orice
pret ceva ceimi doresc. Aminca 0atitudine Infantila, ca ~i cum nu as fi devenit
inca adult, major. Incepand de acum, identific care este aspectul sexualitatii mele
sau al creativitatii mele, care este afectat. Careparte din mine vrea sa creases. sa
evolueze, acceptand] 'Iresponsabilitatile care yin eu acest lucru ? 0fractura a
degetului mijlpciu indi.ca0rezistenta ~i 0rigiditate, mai ales fata de pipait, ceea
ce determina 0agresivitate int~rioara foarte mare. Poate fi un aspect legat de
cariera mea, deperformanfele mele (sexuale, personale, intelectuale).
Accept! 'I.sa imi exprim mai mult nevoile, in loc sa tmi arat furia. Imi dau
seama de faptul ca doar fricile mele sunt cele care rna impiedica sa rna exprim.
Experienrele mele sexuale devin mai bogate in loc sa fle doar un mijloc de a
umple un gol interior. invat sa Imi creez viata in fiecare zi. in loc sa insist pe
'imagine ~i pe aspectele superficiale, imi fondez viata pe valorile mele i pe
,prioritatile rneleinterioare.
332. DEGETE - DEGETUL INELARUL
Inelarul, nume care vine de la "inel" simbolizeaza alian~a sau uniunea i
reprezinta legaturile mele afective. Reprezinta vederea ~i felul in care sunt in
relatie cu mine insumi. Inelarul meu este atins daca rna ascund in spatele
"1 ,- 'I' ~ !1 ~ ~
172
" "
Jacques Mimel
celorlalti in loc sa lmi ocup locul cuventt, dacaviata mea este plina de dezordine
si decontradictii. Reprezinta libertatea pe caremi-o acord sl felul in care rnaaliez
cu ceilalti, Orice fel de rana Iaacestdeget provine dintr-o suparare saudintr-o
dificultate In relatiilernele afective: poate fi vorbade relatia cu sotul/sotia, cu
copiiichiar sau cuparintii. Saupoate fi yorba despre relatia cuun asociat sau cu
cineva cucare amsemnat un contract ~i cucare am0relatie privilegiata. Aceasta
rana este manifestarea exterioara aunei rani interioare despre care, probabil nu
amvorbit nimanui. Estegreu pentru mine sarealizez uniunea cumine lnsumi, sa
traiesc cuaceasta suparare interloara, care rnacopleseste, Poate amtendinta dea
exagera situatia, Ceanume rna deranjeaza ? Este posibil sa sufar de 0forma de
nedreptate fa~ade 0persoana sau 0situatie ? Deoarece nu mai detin controlul
asupra mea, incerc sa exercit 0putere asupra celorlalti, cand de fapt ar trebui sa
accept! Y sarenunt ~i astfel, sarnaeliberez. Traiesc incain functie deceea cespun
sau gandesc ceilaltt despre mine si 'acest lucru rnaafecteaza. Este posibil sa rna
simt in perico1sl sa am tendinta de a rna agata de ceilalti. Traiesc 0raceala la
nivelul relatiilor mele ~i'ma tratez ~i pe mineIntr-un mod' rece si inuman.
Fracturarea inelarului inseamna faptul ca uit prea mult de 'mine, in favoarea
celorlalti, 0situatie adevenit intolerabila deoarece nulmi acordsuficient demult
spatiu pentru arnaIrnplini si afi euinsuml. ' .
Accept! Y sa rna detasez pentru a vedea mai bim~situatia, Ce anume rna
impieddica sarna exprim? Faptul di presupun reactia celorlalti ? Inva~saverific
si realizez faptul ca lntre a presupune ~i a ~ti exista 0diferenta foarte mare.
Faptul de averifica rnaajuta sa amrelatii mult mai armonioase si sainvat astfel
sa dialoghez. Accept! Y sa rna implfnesc, sa evoluez, sa fiu fericit fiind tn acelasi
timp in armonie cucei dinjurul me'u.' '
333. DEGETE - DEGETUL MIC
Degetul mie este legat direct de' iriimay. Reprezinta familia ~i toate aspectele
legate de familie, mai ales iubirea, armonia, dar sl secretele si minciuni1e. Este
legat de auz ~i de intuitie. Simbolizeaza tntelepctunea, integritatea, adevarul,
deschiderea spre mine insumi ~i spre ceilalti, comunicarea. Deasemenea, poate
reprezenta partea mea ~ireata ~i pre1fmpoasa, folosita pentru a-mi satisfice
nevoile personale. Cand rna ranesc la degetul, mic, acest lucru arata faptul ca,
traiesc emo~ii pe care ar trebui sa Ieexteriorizez mai multe, in relatie cu familia
mea, 0lipsa de armonie in interiorul cuplului sau pur ~i simplu, ]ipsa iubirii de
sine. Facpe "surdul" ~i nu ascult mereu mesajele pe care mi Ietrans mite intuipa.
Amnevoie de 0schimbare Ia nivelul relatiilor mete cu ceilalti, pentru a fi in
armonie cu ideile mele noi, cu noile mele credinte ~i aspirapi. 0problema la
degetul mic, oricare ar fi ea(arsura, taietura etc) denota 0emotivitate prea mare.
Probabil am obiceiul suparator de a rna supara din nimic ~i emotivitatea rna
acapareaza. Devinpretenpos ~i acest lucru rnadezechilibreaza ~i rnaimpiedica sa
inte1eg oamenii ~i evenimentele din viata mea. in loc sa, rna las indrumat de
intelepciunea mea interioara, am tendinta de a trai In functie de ceilalp. Acest
lucru Imi da 0stare de nesiguranta ~i de nehotarare. Lasla o'parte intuitia ~i rna
Marele Dicf/anar al Boli/ar ~i Afecflunilor - Cauzele subtile ale imbolnovirli
1 7 3
la~condus d: gayndu!,i~i de n~liniti interminabile. Daca iml fracturez degetul
mtc, ~mnevoie sa rna ehberez mtr-un aspect al vietii mele care poate fi legat de
autontate. Poate fi, de asemenea, unsecret pe care ilport de mult timp, care rna
roade in interior. . ,
Acceptjv sa privesc evenimentele si situatiile cu simplitatea unui copll. Le
dedramatizez si dau dovada de deschidere, invat sa rna afirm si sa comunic. Voi
~erge .inainte cu mai multa usurinta, Amnevoie demult mai mult calminterior.
In loc sa joc un rol i sa traiesc Intr-o lume in care aparentele sunt rnai
i~po:tante ?ecat fiinta, amposibihtatea acumdeareveni lalucrurile simple i la
rmne msurm.
334. , DEGEIE - ARTRITA LA DEGETE Vezi ~i:ARTRJTA [IN GEN~RALJ
Artrita este 0inflamare dureroasa a articulatiilor, care simbolizeaza critica,
autopedepsirea, reprobarea, 0J ipsaprofunda de iubire i chiar un sentiment de
,neputinta. Degetele (detaliile cotidiene) euartrlta indica un sentiment deanu fi
iu~it ~i de~fivictima evenimentelor din vlata mea de zi eu zi, Ii las pe ceilalti sa
maconduca. " , '" ' ' "
Acceptlv sa rna iubesc si sa rnaiert, deoarece daca eu nu rna iubes~, cumar
putea ceilal]i sarnaiubeasca ?
335. DEGETE - CUTICULE
.Cuticula este unstrat subtire depiele, un soi depelicula care seformeaza labaza
,unghiilor. Cu cat este mai groasa i .creste mai repede, cu atat mai mare este
tendinta mea de afi aspru cu mine insumi, Macritic des pentru lucruri marunte,
deoarece sunt perfectionist.
A .Accept]Y, sa vad faptul di sunt 0fiinta umana in evolutie i fac,tot cepot.
Incetez sarna mai judec atat de sever si rnaaccept asa cumsunt pentru aputea
merge mai departe in mod armonios. '
336. DEGETE DE LA PICIOARE'
Degetele de la plcioare reprezinta detaliile legate de viitor. Sunt 0punte de
, echilibru si rna Cjljutasa percep solul, deci lumea in general. Dadi am 0stare de
nelinite fata ?e lume, apar crampe ~i traiesc 0culpabilitate, pot saimi sucesc un
(iegetdelapicior, sarnatai (ceeaceindica0lipsadebucurie) sausarnaranesc mai
gray (fractura, ruptura). Un deget de la picioare sucit, 0entorsa benigna indica
faptul ca, vreau sa schimb directia, sa iau 0decizie, dar rna opun schimhiirii,
deoarece sunt prea ataat de un lucru, 0persoana sau 0situape. Amobosit saam
tot timpul responsabilitatea pentru ca totul sa fiearmonios. 0fractura scoatein
,evidenta sentimentul meu de monotonie. Rutina mea zilnica imi da 0stare de
: siguran~a,,darinacela~i timp, amnevoiedeschimbare! Pot aveasenzatia casunt cu
capul in nori, caun~rtistcare ti-iiie~ternimaginar. Esteposibil savreau, con~tient
sau.n~,.saomit detalii ~m~ortante, iar faptul carnaranesc, imi atrage atentia safiu
mal VlgIlentsau poate 1m]facprea multe griji pentru lucrurile marunte pe care Ie
am de rezolvat in viitor i acest lucru rna indeparteaza de esential. Daca am 0
rrl~ ,_.....,..--......,....-_-:--,........,..._.,.......,..~
1]4
'v'
Jacques Martel
dificultate deamerge pana lacapat sau rn-amfixatpe cevasau, dlmpotriva, vreau
sa fac lucrurile prea repede, degetele de lapicioare vor fi afectate. Tendinta de a
brusca lucrurile se exprima adeseori prin faptul di rna lovesc la unul sau doua
degetedelapicioare. . . .....
Dacagandurile mele sunt prea violente, rna lovesc tocmai pentru a-rmrearrunti
acest lucru. Dacaimi scrantesc un deget, inseamna carnasimt tot mai prins fa~a
de 0directie pe care trebuie sa0urmez. Masimt inghesuit, vreau safug, dar stiu
.in sinea mea, canuaceasta este solutia,
Dacaexista 0deviatle a degetului mare spre eel de-al doilea deget, tnsearnna ca
exista un conflict la un nivel profund, legat de valorile mele. Aceasta deviatie
apare de obicei in momentul incare am0relatie cuun partener la sau un parinte
pe care n consider foarte dominant Fug de responsa~ilitaple me~esi 11las p~
celalalt sa ia deciziile. Amimpresia ca ceilalti se ocupa de trebunle mele, desi
acest lucru nuIiprlveste peei, desi eutmi reprosez, larandul meu, di rna amestec
in treburile celorlalti. Deviatia poate disparea daca rna responsabilizez si tmi
traiesc astfel viata din plin, Deoarece degetele de la picioare sunt partea din
corpul meu, care merge inainte, degetele tndreptate in jos, pot indica 0
nesiguranta de a merge inainte, 0dorinta de a fi tintuit la sol, pentru a evita
mersul inainte. Degetele de la picioare sunt in acest caz ca niste carlige ~i am
tendinta deasta pelocoDegeteleindreptate insus indica faptul caamtendinta de
atrai tntr-o maniera superficiala, intr-un mediu mai abstract decat eel terestru
(concret). Degetele de la picioare chircite indica 0confuzie mare legata d:
.directia pe care 0urmez si absenta libertatii si aclaritatii interioare, ceea cem~
determina savreau sa fug. "Degetul in ciocan" (grifa digitala) indica un stres ~l
respingerea ideii de amerge lnainte. Poate inseamna, de asemenea, frica de afi
prea abstract sau prea putinstructurat, Pentru acunoaste semnificatia metafizlca
afiecarui deget de la picioare, putem facereferire la semnificatia fiecarui deget,
incepand cu eel mare, pana la eel mic. Este suficient sa transferam semnificatia
degetelor de la mainl, care semniftca detaliile din cotidian, .la degetele de la
picioare, care reprezlnta detaliile legate deviitor. Demulte ori, degetul mare este
eel afectat. Acesta reprezinta ego-ul meu, convingerile, teritoriul meu. Cand este
atins, rna pot lntreba daca traiesc un conflict fa~a'de obligatiile pe careIe am,
referitor 1alegi sau fa~adeautoritatea pe care mama 0are asupra mea, fiecaeste
yorba despre mamamea reala (degetul mare de lapicioruI drept) sau sirnbolic~
(degetul mare de la piciorul stang). Ma simt obligat sa rna supun acestel
autorita~i. Daca degetul mare trece peste degetul al doilea, este posibil sa am
impresia casunt responsabil sau ca trebuie sa implinesc nevoile unui frate mai
mic (sau sora mai mica) ? Dacadegetul mare este sub cel de-aI doilea deget, este
posibil sarna simt supus fa~ade un frate inai mare (sau 0sora mai mare). Dadi
este deviat spre celelalte degete~haltux valgUs, rna simt vinovat pentru ca sunt
fericit. Maretrag in mine insumi, nu imi mai gasesc locuI in 1ume. Mi se impun
foarte multe lucruri, vreau sarnasalvez, dar nu~tiuin cedirecpe samerg. .
i
I I
i
:1
I
:1
, ! ~
: II
. f
'i
1 ~ ! 1 1
Marele Dlr:t:ionar al Bolilor 5i Afectiunilor Cauzele subtile ale imbotn611irii
175
Acceptlv sa raman deschis ~i flexibil fa~ade viitor. Avand incredere in
alegerile si directiile pe care trebuie saapuc, degetele melede lapicioare vor fiin
plina forma ~i sanatoase, Voi avansa inviata cuconvingere.
337. DEMENTA Vezi: ALZEIMER [BOALA LUI ...], SENILITATE
338. DEMINERALIZARE GENERALA Vezi ~i:OS- DECALCIFIERE
Acest termen se foloseste pentru a desemna pierderea de catre schelet a
elementelor minerale de care corpul are nevole, precum fosforul, calclul, sodiul,
fierul, siliciuI, magneziul etc. 0 demineralizare poate duce la anemie. Se
manifesta prin oboseala, 0carenta lanivelul oaselor, lipsa desomn. Petele albe de
pe unghii sunt un semn de demineralizare. Corpului meu Iilipseste vitalitatea i
energia. Imi "pierd" mineralele si imi lipseste tonusul. Oare amtendinta sa cred
cavlata imi scapa sau caratez ceva? Maancorez in modele vechi pana intr-atat
incatma scufund in ele. Negativismu1meu ~i spiritul meu de victirna creeaza 0
scurgere aenergiilor mele. .
Acceptlv sa am incredere in Indrumatorul meu interior ~i invat sa rna
restructurez. lau decizlile necesare pentru a face schimbarlle care se impun
pentru a reorganiza anumite aspecte devenite nocive pentru mine i pentru a
gustaviata din plin. Acceptlv saimi concentrez atentia doar pe aspectele pozitive
alevietii, .
339. DEPENDENTA Vezi:ALCOOLISM,FUMAT,DROGURI
Dependenta este legata de un mare gol interior, de 0tentativa exterioara de a
implini mai ales 0nevoie de iubire de sine sau 0lipsa afectiva legata de unul
dintre parinti, Prin dependents (alcool, droguri, mancare, fumat, sport, sex,
munca) vreau sa umplu acel goI, acea disperare si acea tristete. Viata mea este
dezgollta de sens, nu imi satisface dorintele cele mai profunde. Traiesc revolta
fa~adelurnea exterioara ~i am0dificultate in a-mi ingriji egoul, Nureusesc sarna
iubesc asa cumsunt ~i aceasta incapacitate ternporara se manifests prin furie si
ranchiuna fata de univers, Traiesc intr-o inchisoare psihologtca in care rnasimt
sclavul unei substante sau al unui comportament. Dependenta este un soi de
substitut care rna ajuta sa traiesc temporar Intr-o lume tara probleme. Alcoolul
imi confera un anumit extaz ~i ameteaIa fata de ceeea ce traiesc. Drogurile "tara
reteta" (cocaina, heroina, ha~iul, LSD, PCD, marihuana etc.) rna conduc spre
senza~ii noi cu dorinta de a atinge culmi necunoscute ale con~tiinfei. Am
impresia carnasimt insiguranla ~i intr-o lume placuta, dar mai devreme sau mai
tarziu maconfrunt cunesiguranta mea, cuincertitudinile ~i fricile mele. Fumatul
rnaajuta saimi "afum" emo~iile, care sunt ascunse in fum. Mancarea folose~tela
umplerea unei !ipse de tandrete ~i de iubire. Dependen!a de dulciuri in mod
special, este un semn di traiesc un gol fata de caldura umana sau detandrele i a
faptului caimi resping dorintele. Oriceforma de dependenta antreneaza reac~ii
alecorpului uman, mai mult sau mai putin cunoscute. Aceste forme de abuz sunt
fundamental negative i, daca este yorba despre 0 dependen~a puternica
,-, .-------~
" "
Jacques Martel
(droguri, de exemplu) pot aparea frici necontrolate (nevroze). Dependenta se
poate manifesta prin anumite tendinte (sexuala, de exemplu) care este greu de
controlat. PrimuI pas important pe care tlpot fate este sa constlentizez situatia
tn care rnaaftu. Acest lucru cere multa iubire ~~curaj pentru ainfrunta si pentru
adistruge aceasta forma desclavie care'irili afecteaza viata. Identific lipsa pe care
oamInvia!a, decare incerc safug, atunci cand rna"pierd" in altceva (droguri, de
exemplu) sau in cineva. Dorlnta mea de atrai este foarte mare, dar amimpresia
ca nu voi reusi, Masimt: ca cineva care pierde. Nuamlocul care mi se cuvine in
propria mea' via!a si in societate. lml maser fericirea tn functie de reusitele
celorlalti. Aceasta dependenta rna facesa traiesc un esec dupa altul, lucru care
imi confera un sentiment de neputinta, Trebuie sa las deoparte partea din mine
care sesimte vinovata i rusinata din cauza acestei dependente, Faptul dearna
judeca si arnacritica stiind catrebuie satmi schimb comportamentul nu.va face
decat satmi amplifice furia pecare 0 simt i dificultatea dearnaelibera deea. Imi
esteteama deesec, imi esteteama detrecutul rneu.
Accept!. sa flu deschis fata de necunoscut, spre calea care rna va conduce
spre obiectivele rnele deImplinire desine. Iubirea necondltionata este inceputul
vindecarii mele. Ii consult pe cellaltl, caut, verific, facpnmil past. Imi imblanzesc
emotiile Iriterioare, deoarece acestea faeparte din adevarata mea personalitate.
Caut saaflu cefel demetodade vindecare naturala rnapoate ajuta sarna centrez,
safiuin armonie si saImi sporesc fortele interioare pentru aintegra cu dragoste
diversele lipsuri pe care le-am avut in copilarie, Imi evaluez, de asemenea,
responsabilitatile i reintru incontact cufiintadivina care sunt. Astfel pot iesl din
dependents i deveni autonom deoarece merit sa fiurespectat sl iubit i pentru
ca imi .acceptlv din plin valoarea si calitatile, care fac din mine 0fiinta
exceptionala,
340. DEPIGMENT ARE Vezi: PIELE- LEUCODERMIE
341. DEPOZITE DE CALCIU
Calciul este un mineral care corespunde energiei celei mai "rigide" a corpului
uman, oasele. Calciul este legat deenergia mentala, de structura mentala afiintei
mele.
Depozitul se formeaza atunci cand energia se fixeaza i se cristalizeaza' (ca i
pietrele de la ficat) intr-un loc anume, provocand'durere i inflamare. Dece se
Intampla acest lucru? Deoarece depozitele de calciu provin in general din
, gandurile fixe, din lipsa de suplete, legat de autoritatea pe care refuz sa 0
accept! . Consider ca, faptul de a'rnaplia la aceasta exigenta din viata mea rna
lmpiedica sa fiu complet tiber. Modalitatea de a schimba aceste depozite de
calciu in iubire este de apractica deschiderea spirituaHi i de aptine accentul pe
comunicare, pe micare, pesport. '
Acceptt. sa fiu mai deschis fata de ceilalp: SUlar mai pu!in' din cauza
autoritatii i Imparta~esc mai mult cu ceilalp. Astfel raman autonom, liber ~i plin
deintelepciune ! "
Marele Diet/onar af Bofilor iAfectiunilor - Cauzele subtile ale fmbolnaviril 177
342. DEPRESIE Vezi: NEURASTENIE
Depresia nervoasa, numita de obicei depresie, este 0stare patologica marcata
de0,tristete profunda, insotita de 0durere morala, de pierderea stimei de sine
~i 0 incetinire afunctiilor psiho-motorii. Depresia setraduce prin devalorizare
~i culpabilitate, care rna rod In interior, doua elemente lara de care nu exista
depresie. '
Imediat cerezolv unul dintre celedoua elemente, voi iesi din depresie. Dacasunt
o persoana depresiva, rna simt nefericit, simt ca nu valorez nimic. Este posibil
chiar sarnasimt vinovat pentru ceea cesunt. Traiesc tn trecut si imi este greu sa
rnadetasez de el. Prezentul nu exista, iar viitorul rnasperie. Irni este imposibil sa
traiesc "aid l acum". Prefer satraiesc mereu in trecut, saprivesc mereu in urma,
Actualitatea rnalasa indiferent. Nuamchef sa fac nimic. Pentru anufi frustrat,
mai ales pe 'plansexual, rnaprivez detoate dorintele mele. Nuvreau sa rnaocup
de mine. Estefoarte important sa fac 0 schimbare in modul meu de a vedea
lucrurile acum, deoarece nu mai esteca in trecut.
Depresia este de multe ori 0etapa decisiva Inviata (de exemplu, in adolescenta)
deoarece rnaobligasarnaredeflnescst.
Vreau, cu orice pre! sa am 0 viata diferita, Sunt bulversat intre idealurile mele
(viselemele) ~i realitate (ceea ceseintampIa) intre ceea cesunt ~i ceea cevreau
'sa fiu. Exista un dezechilibru interior (poate de ordin chimic sau hormonal) si
.individualitatea mea este confuza, Masimt limitat tn spatiul meu !jiiimi pierd
gustul deatrai, esenta existentei mele. Masimt inutil, nefericit, obosit, rnasimt 0
povara pentru ceilalti.Am tendinta dearnaresemna usor si vreau sa abandonez
totul, samaretrag, Imi provoc multa presiune prin faptulca im! tngrop emotiiile
. in adancul meu. Cand presiunea devine prea mare, apare depresia: ceilalti sunt
".obligati sa iini preia unele responsabilitati, Aceasta presiune poate proveni de
,asemenea, de la parintii mei sau de la.partener /partenera de viata, de la seful
meu, sau pur i simplu, din societate. Obligatia de areui, de a avea 0reputatie
buna, de aoferi imaginea celu(care afeuit In ca~nicie, In viata de familie, toate
acestea contribuie Iaamplificarea stresului meu, triaintreb tot mai des daca nu
amfixat tacheta prea sus i imediat ce intervine un eveniment care rastoarna
totuI, apare depresia. Masimt presat, neputincios ~i inferior. Cu alte cuvinte,
depresia Ii are originea tntr-o situa!ie pe care 0tr~iiesc fata de teritoriul meu,
adica ceea ceImi apartine, spatiu} meu vital, fieca este yorba despre persoane
(parin!ii meL copiii mel. prietenii mei etc.), animale (dlinele meu. petiorii mei
etc.) sau lucruri (muncamea. casamea. mobila mea etc.)
Conflictul pe care iltraiesc poate fi legat de un aspect euprivire lateritoriul meu,
,pe care rna teni canpierd, de 0cearta cu privire lateritoriul meu i care rna
deranjeaza (de exemplu, certurile clasice intre fra!i i surori) sau de ceva ceam
pierdut deja iJ a!a de care imi repro!jiezanumite cuvinte sau gesturl. lata cateva
3i Este important de mentionat faptul di ~i copiii pot suferi de depresie. Este mai greu de identificat in acest caz sau
parin~i ilU'it acordii atentie, dar se intamplii.destul de frecvent. In cazul in care sunt un copil care se culpabilizeaza
u~or, ered c1i eu sunt cauza problemelor din familia mea sau din relatia de cuplu:a piirin~ilor mei, pot suferi de
,depresie .., ,. '
111
J "- ...... T .'"11"11 "'! ~ 1 ~~.._II.:. ...
178
'v'
Jacques Martel
expresii care arata cum rna pot simti: Masufoci!, Imi iei aerul!, Vreau spatiu]
Uneori sirnt, de asemenea, 0dificultate 'in a delimita sau a-mi marca spatiul,
teritoriul personal. Ceanume imi apartine doar rniei ceapartine celorlalti ?Sun
tot timpul nemultumit de 0situatie care implica adesea un rnembru al familiei
mele. '
Persoanele depresive sunt adeseori foarte influentabile de catre anturajul lor.
Sirnt tot ceea ce se 'intampla In jurul meu si acest lucru lmi decupleaza
sensibilitatea, iar de aici provine un sentiment de limitare si impresia de a afi
invadat de catre ceilalti, In loesa am 0anumita detasare, traiesc totul 'deprea
aproape, lucru care 'imi consuma multa energie, inutil. Chiar daca as lupta, stiu di
as pierde. Amtendinta de anutermina ceea ceincep. Mi separe foarte coplesitor
sentimentul ca tot ceea ce fac nu este suficient de bine. Pot avea tendinta de
autodistrugere. Sunt nostalgic, rna retrag 'incarapacea mea, doctl ca, un caine,
pentru a nu deranja pe nimeni. Amimpresia casufar si voi muri. Rasul nu mal
faceparte dinviata mea. Pot, de asemenea, sa am0"nevoie de'atentte", pentru a
rna ajuta sa rna valorizez. Depresia devine 'in acest caz un mijIoc inconstlent
,pentru a-i .manipula" pe cei din jurul meu, Pot consuma multa energie asupra
unui proiect sau pentru ceva care im! place, dar nu este poate ceamai buna
solujie pentru mine. Viatava avea grija saimi ofere .altceva,un lucru care poate
va fi mai bun pentru mine. Dar sunt atat de concentrat pe lucrul pe care mi-l
doresc 'incat nu vad tot binele care rni se intampla. Trebuie sa rna obisnuiesc sa
am 0vedere de ansamblu asupra evenimentelor i sa inteleg ca acest lucru este
, mai bun decat eeeacelmi doreain. ' '
" Depresia postnatala survine la cateva saptamam dupa nastere, uneori cateva
, luni. Mil simt descurajata, Imi este teama ea nu rnavoi descurca i nu stiu cesa
fac, Bebelusul poate a umplut temporar un gol.'Acum rna confrunt eli mine
lnsami, cu'golul i singuratatea pe care Iesirnt. Deoarece nu cred in posibilitatile
melei in fortele mele, "nutiucumvoi reui". Toate acestea pot fi amplificate de
amintiri din propria mea copiHiriesau delanaterea mea,care au fost dureroase.
Indiferent care este motivul depresiei, veri fie incepand' de acum cauzele
auxiliare starii mele depresive. Poate amtrait 0presiune in copilarie?, Caresunt
evenimentele importante pe care Ie-amtrait in copiHiriecare rna fac acumsaimi
consider viata lipsita de sens? Careeste drama vie~ii mele care inca m~rcade tn
interior? Esteyorba despre pierderea unei fiinte dragi, aratiunii melede afi sau
adireqiei mele devia~a,pecare numai reuesc sa0gasesc? '
Fugade responsabiIita~i ~i de realitate nu-mi folose~te la nimic (sinuciderea, de
exemplu) chiar daca acest lucru pare afi solutia cea mai uoara. Este important
saconstat care sunt responsabilita~ile mele, deoarece vbi avea nevoie decevamai
puternic decat antidepresivele pentru a alunga depresia: trebuie sa ajung la
originea acesteia, savindec raul dinsuflet. "
Cat despre deprimare, este 0tulburare depresiva, 0pei'ioada de' tristete, de
dezgust, de slabiciune, de copleire, de descurajare. Deobicei dureaza putin (0zi
sau cateva zile). Semai numete i depresie sezoniera sau depresie de iarna,
fiind 0stare care apare mai ales' toamna i iarna. Este perioada in care se
,'
Mare1e Dicponar alBolllor ~IAfeCflunllor - Cauze(esubtile ale fmboln6vlrll
179
scurteaza ziua, lumina. Am0nevoie mare samananc sl sadorm, lacare seadauga
slmptomele depresiei. Intunericul care devinemai prezent, Imi aminteste part
ile
intunecate ale personalitatii mele precum i sltuatiile conflictuale in care nu vad
!'"lumina de la capatul tunelului'' si pentru care mi se pare di nu exista solutii,
Privesc tot ceea ce mi se tntampla intr-un mod negativ. Ma simt victima ~i
,"neputincios.: Maretrag In mine lnsumi si tntrerup orlce comunicare, chiar i cu
" minetnsumt, pentru aevitaorice analiza si responsalibilizare.
Accept!. sa imi acord un .ragaz in viata, Privesc cu detasare ceea ce m~se
tntampla si acceptlv sa vadcare sunt 'lec~iile pe care leam de Invatat. Imi
concentrez atentia pe prioritatile mele si tmi dau seama de faptul di vlata imi
.;:oferamulte cadouri. Imi aeord momente frumoase, timp pentru odihna, pentru a-
mi regasi resursele. Astfel redevin stapan pe viata mea si am energia necesara
:,'pentru a-mi ducelacapat toate proiectele. ' , ,
" ' Acceptlv safiuunie. Amtot ceea eeimitrebuie pentru a-mi schimba destinul
Ii pot alege, in mod constient, sa las viermele sa setransforme in fluture. Amde
aleslntre "aabandona" si "alupta". Incerc sarezist si savad ealucrurile sepetree
" asa cumvreau eu. Devin mai disciplinat, incep lucrurile, cate unulpe rand, avand
grija sa termin ceea ce aminceput. Fiind mai responsabil dobandesc mai multa
libertate si eforturile mele sunt recompensate. Reincep sa fac proiecte, savisez,
salmi creez viata asa cumvreau eu, respectand ceea ce sunt !Numai amnevoie
de aprobarea celorlalti. Ii las sa traiasca si imi acord dreptul i spatiul necesar
pentru arna implini. Nurna despart de sarcinile pe care le car dupa mine decat
pentru aleconstientiza, Sunt euinsumi, pur si simplu. Dacaincetez sa mai creez
opresiune inutila, depresia vadisparea,
343. DERMATITA Vezi:PIELE-DERMATITA ~'~-
344. DERMATITA SEBOREIcA Vezi: PIELE - EC Z EM A
345. DESHIDRATAREA CORPULUI
Deshidratarea celulara este un deficit de apa ~i sodiu. Este asociata eu
demineralizarea. Exista undeva 0pierdere, 0seceta. Cumam ajuns sa am0lipsa
deapasau desare in corpul meiI?Apaeste elementul care curata, purifidi, facesa
circule ceva: tara apa, mor. Oare care-parte din mine vrea sa moara, care sunt
emo~iile de care vreau sa scap? Care este obsesia care 'imi consuma toata
energia ? Madistantez decreativitatea mea i de potentialul meu interior. Numai
vad solu~iai este ca i'cumm-a retrage dinviata, deoarece' durerea este, prea
intensa. Malas golit de energie, "sedituit" de ceila1ti, deoarece imi concentrez
prea mult atentia pe ei.
Accept!. sa rna iubesc rnai mult, sa imi hranesc celulele printr-o hrana
sanatoasa 'i eu apa. Imi las, toate emotiile sa se exprime prin intermediul
creativitatii. Amgrija demine, deoarece nimeni nu poate faceacest lucru in locul
meu~
346. DESPRINDEREA DINTILOR Vezi: DIN]'I [DURERE DE ...}
'. # . .
':"\
I1'", ...., .., " , ,
; I I ~ j t r 1 ,
180
'v'
Jacques Martel
347. DIABET Vezi:sANGE-DIABEl'
348. Di AFRAGM A.
.'~i ~fragma este mem~rana musculara care separa partea superi oara [plamani ] ~i
tmmav) .de partea i nferi oara [fi cat.: stomac, i ntesti ne etc) a fi i ntet mele.
R~prezi ~ta respi rati a, capaci tatea de a rna abandona complet, respi rand adanr;
Cand di afragma se cornpri na am senzati a ea rna retrag i n mi ne i nsumi . Am
nevoi e "sa flu" relaxat pentru a putea sa respi r vi ata. Di afragma este efi ci enta
atunci cand rna abandonez vi eti i si nu atunci cand vreau sa controlez totul. Daca
apare 0anumi ta tensi une, acest lucru se Intampla deoarece reti n, refulez sau
blochez benefi ce pentru mi ne. Pot trai anumi te si tuati i care rna lmpi edi ca.sa lmi
expri m li ber ganduri le ~i senti mentele cele.mai profunde. Poate ca modul meu de
vi ata rna lmpi edi ca sa fi u cu adevarat ceea.ce sunt, lucru care rna face s~respi r
i ~tr-un mod s.uperfi ci al ~i li mi tat. M asi mt strarntorat, i nchi s. 0parte, un fragment
dl? ~e.rsonalltatea mea este Uffi ra lacat'; Di afragma este Iegata de pri mele
. rruscan ale. foetusului , cand descopar ca exi sta ~i altceva i n afara mea. Lavarsta
adulta, aceasta zona se blocheaza atunci cand schi mburi le di ntre lumearnea
i nteri oara ~i cea exteri oara sunti n confli ct, daca fac, de exemplu, mui te lucruri
superfi ci ale, ffi raprofunzi me. .
. Acceptlv faptul ca vi ata i mi aduce multe lucruri bune. lncepand de acum, nu
mai este nevoi e sa fi u.reti nut, am i ncredere, lmi acord spati ul de care am nevoi e
$i pot sa merg mai departe i n vi ata. Di afragma este un muschi foarte i mportant
care atunci cand respi r adanc rna ajuta sa i ntru i n contact cu eul meu i nteri or sl s~
regases~ energi a uni versului , lncepand de acum, vad vi ata i ntr-un mod total
di feri t. Imi . expri m li ber, ai ci si acum, gandurlls, senti rnentele $i , emoti i le
profunde. Vi ata mea este pli na de frenezi e si entuzi asm !
349. DIAREE Vez;: INTESTINE - D1AREE
350. DIAREEA cALATORULUI Vezi: INTESTINE- DlAREE
351. .DIFTERIE Vezi:~ GAi LARINGE
Di fteri a este 0boala i nfecti oasa care' mai ,i ntai se ~mmi fe~ta pri ~tr-o angi na a
mueoaselor, apoi eventual lezi uni provocate de toxi na la ni velul si stemului
nervos (parali zi e), al ri ni chi lor sau al i ni mi i . Di fteri a se caracteri zeaza pri n
formarea unor membrane la ni velui lari ngelui $i al fari ngelui (gat) provocand 0
umfi atura. Am 0di fi cultate Ia i nghi ti re. Deoarece gatul rna ajuta sa vorbesc, sa
comuni c, acest lucru i ndi ca faptul ca ma repn i n. ti mpul comuni cari i cu cei lalti .
Nu reu$esc sa expri m ceea ce si mt, i mi i nghi t emoti i le $i nevoi le. Imi este teama
ca rna i nec i n emoti i le reti nute. M asufoc cu tot ceea ce nu expri m. M asi mt ri di col
;satrai esc 0angoasa atat de mare. [mi este teama (sau mi -a fost teama) di nu sunt
" c~pabi l sa "ti lt dupa ajutor dadi sunt i n peri col $i acest lucru revi ne mereu i n
vlsele me!e. Imi este fri ca de respi ngere $i i nterpretez di nai nte reacpi le
celorla~~~I~las pe cei lalti sa i mi controleze vi ata In tacere $i .supunere. Imi este
greu sa Iml accept !.corpul. Fug de mi ne Insumi $i i mi este fri ca de moarte.
I 1 1
Marele Dictionar al Boli/or 5i Afecfiunilor Cauze/esubtile ale imbolnr'ivirii 181
Trebui e Saconstlentlzez faptul c a . am muri t deja, i n mar multe aspecte ale vi eti i
mele.i deoarece nu las curentul natural al vi eti i sa curga i n mi ne ~i sa se expri me
pri n mi ne.
. Acceptjv faptul ca este esenti al sa tmt fac'cunoscute nevoi le ~i senti mentele
i n loc sa Ie sufoe. Trebui e sa rna schi mb, Trebui e sa rna acceptlv asa cum sunt ~i
sai nvat sa rna i ubesc. Cantatul poate fi un mi jloe foarte bunede a-tnt exersa gatul
si de a celebra vi ata, Daca rna i ubesc $i i na respect, cei lalti rna voi i ubi ~i rna vor
respecta larandul Ior.
352. DIGESTIE (durere de...).Vezi: INDIGEST!E
353. DINTI (ingeneral)
Dlntli si mboli zeaza deci zi i le, poarta de i ntrare soli da care rna ajuta sa muse di n
pli n di n vi ata.! Reali tati le i nteri oare si . exteri oare tree pri n di nti i mei .. care
reprezi nta unul di n mi jloacele pri n care rna expri m i n acest uni vers. Di nti i sunt
organe anexe foarte dure care reprezlnta energi a fundamental a fi i ntei mele, a
i ntegrltati i mele. Capaci tatea i nteri oara de a pri mi i dei le noi , lublrea; hrana
spi ri tuala, precum si echi li brul $i stabi li tatea mea, se mani festa pri n di nti i
sanatos! si puterni ci . Di nti i sunt, tntr-o oarecare masura, ogli nda fli ntei . Cand
mancarea trece pri n gura, aceasta transmi te senti mente care pot afecta di nti i , pe
termen mai lung sau.mai scurt. Di nti i sunt ati nsi mai i ntai (chi ar daca este yorba,
de exemplu, doar de 0cari e superfi ci ala) $i apoi organul moale care este legat de
di nte. AstfeI, un di nte alterat (0cari e de exemplu) i ndi ca 0slaba afi rmare de
si ne, 0reali tate lnacceptabi la pentru mi ne si teama de a rna pozi ti ona i n uni vers,
cu toate responsabi li tati le pe care Iei mpli ca acest lucru. Di fi cultatea mea de a-mi
dobandi autonomi a $i i ndependenta, de aaccede la ceea cei mi doresczse reflects
i n dureri le de di nti , Chi ar daca lmi este. greu sa i au anumi te deci zi i b~ne pentru
mi ne, trebui e sa fi u deschi s i n fata mi jloacelor pe care le am pentru a depasi
si tuati i le cele mai deli cate. Pentru multe di ntre ani male, di ntll reprezi nta
mi jlocul eel mai efi ci ent de a se apara i n caz de atac di n exteri or. Daca rna si mt i n
peri col si nu sti u cum sa acti onez, di nti t vor reacti ona. Dmti i reprezi nta, de
asemenea, voi nta mea de merge i nai nte, de a reu$i , capaci tatea mea de a da vi ata
ganduri lor $i emopi lor mele .. Un: confli ct puterni c, legat de culpabi li tatea
referi toare la 0si tuati e emoponala reflectata i n cuvi nte, sau ori ce alt ti p de
deranjament i nteri or se poate mani festa pri ntr-o reac!i e a di nplor ~i chi ar a
gi ngi i lor. .
Durerea lani velul di nti lor sau al gi ngi i lor apare atunci cand confli ctul nu este
rezolvat $i , i n mod conti ent sau nu, deci d ca "ti mpul va aranja lucruri le". Vreau
.. sa li mi tez daunele, dar di n!i i mei vor fi eei care se vor stri ca. Si tuati i le
nerezolvate, emoti i le nexpri mate, i mi "putrezese" di nti i . Pot deei sa "strang" di n
di nti pentru a rna apara de 0agresi une exteri oadi i ntr-o si tuati e care rna face sa
reacti onez foarte puterni c. [nchi d U$a, rezi st i n fata lucruri lor care vor sa i ntre i n
mi ne sau, di n contra, lucruri lor care au nevoi e sa i asa di n i nteri orul meu.
, 1.. 'I ,. -, 1 l 1 ~ ~ 1..., iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii===~~~
182 Jacques Martel
Incisivii [dintii din fata) se raporteaza la faptul de a avea de "transat" eeva, legat
de 0alegere, adica de aspune da sau nu, de aface sau nu 0anumita actiune etc.
Caninii exprima faptul de aputea exercita 0anumita autoritate asupra deciziilor
pe care le amde luat. Asemenea unor colti, simbolizeaza capacitatea sau obligatia
mea de a rna apara singur. Pot fl afectati atunci cand rna simt "sfaramat'' 'in fata
unei decizii pe care 0amde Iuat. Muncesc cu multa inversunare si am impresia di
nu lmi voi putea atinge scopurile. Premolarii imi arata gradul meu de acord eu
privire la deciziile mele. Molarii reprezinta gradul meu de multumire cu privire
la deciziile pe care le-amluat sau pe care Ie voi lua. Smaltul dentar este atins
atunci cand am impresia ca nu am dreptul "sa muse" dintr-o situatie, din cauza
moralei sau a educatiei primite (sunt prea bine educat pentru a face asa eeva...)
Deasemenea, pot avea impresia ca sunt "foloslt" de catre cei apropiati, deoareee
nu am nicio bariera pentru a rna apara, Dentina este afectata atunci cand
consider ca nu sunt capabil de a"musca" dintr-o situatie, cand nu amincredere 'in
mine si in capacitatile mele. Realitatea ~i viata cotidiana rna apasa greu: vreau sa
fug de ele.
Acceptlv sa ramand deschis fata de iubire tara sa imi fieteama di voi pierde
recunostinta celorlalti, Cand am dlntli sanatosi zambesc mai mult si sunt mai
deschis spre comunicarea non-verbala cu cellalti, Ma iubese asa cum sunt, eu
toate calitatile mele. Trebuie sa am grija de dinttl mei, care tmi "imbraca"
personalitatea. Ma ajuta sa am 0eomunicare clara i precisl, fiind capabil sa-rni
exprim eu cuvintele potrivite gandurile si ernotiile. Dintii nu au masca ! ramand
eu insumi, tara sa rna [udec, fiind in acelasi timp deschis in fata criticllor celorlalti,
Imi transform gandurile in iubire veritablla i dintli mei raman sanatosi,
. .
354. DINTE(abces Iaradacina dintelui ...)
Deoarece acest abces se afla in tesutul care acopera radacina dintelui, acest lucru
arata furia mea fata de 0decizie pe care 0am de luat. Cum infecjla este plasata in
cavitate acentrals a dintelui, acest lucru indica 0situatie contradictorie pe care 0
traiesc, in legatura cu 0decizie care rna "roadepe dinauntru". Este ca un vulcan
mie care erupe si care lasa sa ta~neasca emopne negative reprimate mult timp.
Este posibil sa simt 0durere iilterioara puternica fata de hrana afectiva de care
am nevoie i pe care am impresia ea nu 0am. Daca exista 0ruptura afectiva, mai
ales. in relatie cu mama sau cu copiii mei ~i adun in mine durerea sau
dezamagirea, simtindu-ma vinovat de ceea ce se intampHi, abcesul va reap area.
Radacinile mele profunde sunt readuse in discupe.
Accept!., sa iau acea decizie cu cat mai multa iubire ~i armonie, pnand cont
de valorile cele mai elevate care-mi guverneaza viata, respectandu-ma pe mine ~i
pe ceilalti.
355. DINTI(carie dentara)
Caria dentara este manifestarea unei dureri interioare extreme. Caria
manifesta in exterior ceea ce se intampIa In profunziumea persoanei respective.
Ceva rna roade pana in adancul fiintei mele. Nu reuesc sa exprim acest rau care
Marele Diqionar al Bolilor i Afectiunilar Cauzele subtile ale imbolniivlrli 183
rna roade i astfel apare inflamatia, Dintele incepe sa se strice si adeseori este
dureros, in functie de sensibilitatea nervoasa existenta la nivelul dintelui. Cand
tensiunea emotionala devine prea lntensa, se transforrna la nivel fizic 'in carle
dentara, care corespunde exact situatlei pe care 0traiesc32.
Deoarece fiecare dinte reprezinta un aspect particular al personalitatli mele si a
vietii mele, caria imi arata faptul ca eu refuz sau resping acel aspect si rna
autodistrug.
Daca dintele respectiv este plombat, emotiile legate de el vor fi inchise pana
cand voi deveni constient de ele. Structura dintelui este cea mai rigtda structura
din corpul uman. Caria dentara se refera la aspectul mental. Dare este yorba
despre ura, ranchiuna sau rernuscarile fata de cineva, 'in special fata de 0
.autoritate ? Este posibll sa "imi arat dintii" atunci cand rna simt atacat. Care este
adevarata cauza a durerii mele ? Principala cauza va spori sansele de aopri acest
proces de distrugere. Este posibil sa 'imi port pica deoarece tac cu privire la un
aspect siastfel iml fac rau mie insumi. Sau poate am trait 0situatie in care voiam
sa "muse" pe cineva in pozitie autodefensiva, actiune pe care nu am facut-o,
deoarece "un copil bine educat nu face astfel de lucruri". In copilarie aveam
adeseori carii, deoarece aveam un "dinte"33 impotriva cuiva. Am primit putina
afectiune (semne de afectiune precum tandrete, blandete etc.). Ceilalti au ras de
mine si amfost foarte ranit, pana in profunzimea dintilor,
Este posibil, de asernenea, sa traiesc un conflict in familie 'in care imi asum cu .
greu ceea ce primesc de la ceilalti ~i trebuie sa filtrez acest conflict printre dinti
prin mestecare. Dlnttl rna ajutasa filtrez ~i sa aleg ceea ce intra in interiorul meu
si asfel, in universul meu, in general. Cucat am mai multe carii, cu atat mai mult
rna rup de mine insumi ~i rna apropii mai mult, inconstient, de moarte, deoarece
fiecare carie manifesta 0parte vitala din mine care este moarta sau pe cale de a
muri ~i un conflict pe care tl traiesc, care ramane tara solujle. Durerea se exprima
prin carie i poate genera alte dureri fizice, corelate de durerea de dinte. A
Acceptlv sa incetez sa mai caut cauza fizica (alimentatie, zahar etc.). Imi las
gandurile sa evolueze i imi schimb modul de avedea situatiile din viata mea. Pot
sa rna intreb ce "hrana" emo!ionala ~i ra!ionala (gandurile mele) nu 'imi mai este
benefica ~i pe care ar fi bine sa 0inlocuiesc printr-o alta hrana mai sanatoasa i
mai echilibrata ? Abordez viata cu mai multa pasiune i astfel ajut maselele de
minte sa se dezvolte i sa se 'intareasca. Vafi mult mai bine pentru mine!
356. DINTI (durere de...)
Problemele dentare sunt legat de decizii, mai ales cand este yorba despre 0
durere de din!i. Aman luarea unei decizii deoarece consecintele acelei alegeri
.rna sperie, imi dau 0 stare de nesiguranta. Acestui aspect i se adauga
responsabilitatea personala, capacitate amea de alua decizii, tara sa imi fie teama
32Vezi:explicatiile pentru fiecare dinte in parte - Din~i, simbolismul dintilor
33 "Am un dinte impotriva cuiva" - port pica cuiva sau urasc pe cineva
_" ! ~--1
__ -,'''' 1 ~
i j j, ,,. _::& ... : a
184
Jacques Martel
de ceea ce se va intampla mai tarziu
34
; Aceasta nehotarare poate proveni din
faptul ca nu am0vedere de ansambluasupra unei sltuatii si astfel nu.pot trage
concluziile adecvate. Dintil mei avanseaza prea mult spre exterior daca sunt
preagrabit in deciziile pe care Ieiau, cand vreau catotul sa mearga mai repede.
Adeseorifac compromisuri pentru cacetlalti sarnaiubeasca. Dacadintii mei sunt
orlentati mai mult spre interior amtendinta deapune frane, de arnaretrage in
mine insumi. Dacaam0durere foarte puternica, este posibil caacea durere safi
aparut deoarece irni port pica pentru ca nu pot comunica ceea ce vreau eu. A'f;
vrea sa"imi arat dintii", sa"marai" pentru.a rnapozitiona, pentru a-mi arata forta
si a arata ca exist. Vreau sa fiu ascultat, respectat. Dar, dtmpotriva, eu "inchid
gura'v Oafectiune aradactnit dintelui arata furia pe care 0amfalii de 0situatie
sau un membru .al famlliei pe care tmi este tearna di ilvoi pierde. Durerea
reapare .deobicei 'insituatiile "dureroase" cand. trebuie sa rna detasez.fata de 0
situatie sau fata de 0persoana, Daca nu amrezolvat in totalitate 0situatie,
durerea poate persista chiar $i dupa extractia dintelui. Durerea imi arata faptul
ca, furia pe care 0simt este inutila sl ca trebuie saincetez sarna mai stresez cu
privire la aspectul de care se leaga durerea de .dinte. Constientlzez faptul. ca,
dacaImi comunica nevoile ~i dorintele, durerile dedintl nu mai au sens saapara
In copilarie, daca dlntli mei cresc 'CU dificultate, Inseamna ca rna simt pierdut,
nu stiu pe cine sau pe ce anume sa rna sprijin. Traiesc angoasa si nesiguranta,
Daca, din contra; nu amnicio sensibilitate, este yorba despre modalitatea mea
de a fugi de situatiile neplacute, de ainchide urechile la mesajele pe care mi Ie
transmite corpul .rneu. Cand este verba despre tartru pe dlnti, este 0forma de
agresiune Intertoara, 0reactie care nu a fost rezolvata. si care 'reapare Ia
suprafata.: Acest lucru rna. poate determina .sa-mi tnaspresc pozitiile fata de
deciziile pe..care Ieamdeluat sau pe care le-arn luat deja. Traiesc pentru ceilalp
in loc.sa traiesc in functie de propriile mele aspiratii side vointa mea personals,
Tartrul devine un soi de armura pentru dinlii mei, j:J entru a rna proteja de
atacurile din exterior. Candimirup un dinte traiesc 0confruntare fata decineva
sau cevamai puternic decat mine ~i rnaincapatanez sacontinui sarnabat pentru
.ideile mele sau .pentru ceea ce. cred, Sunt rigid ~i merg pana dincolo de
capacitatile mele.
In cazul in care persista dinpi. de lapte,; iuSeamna ca rna agat de anumite
comportamente decopil, deoatece imi esteteama sacrescoDaca 1mi pierd dinpi
prematur, amimpresia caceilaip iau deciziile'in locul meu. Nupot sa"mu~c din
viata". Dadi ajung sa 'imi pierd dintii (cand imbatranese, de exemplu) poate
insemna faptu] ca viata mea nu iini mai aparpne mie, deoarece ceilalti iau
deciziilein Iocul meu. Nuvreau sa"imi mai arat dintii" renunt, impotriva vointei
mele, Ia creativitate, Iatineretea mea. Dad unii dintre dintii mei inca nu s-au
dezvoltat, inseamna ea imi este greu sa tdiiesc: mi vad cum ~ putea' deveni
I
I
I I
r I : '
I :
l'.'
r . '
31De aceea atat de multe per soane au 0frica de a mer ge la dentist De multe on, dau vina pe fr ica mea de slr ingi $i
de injeC1J l pentr u a justifica faptul cii nu mer g la dentist. Dar , incon~tient ~u ca; faptul de a se lucr a pe dinpi mei, ~
deter mina. sa ating emotii neplacute, de car e vr eau sa fug. Este un lucr u fr ecvent sa ne simpm mai emotivi ~ mal
sensibili dnd mer gem la dentist. . . '
Mcirele Dictionar 01Boli/or ~i A!ectiunilor Cauzele subtile ale imbolnavlrll 185
, independent, mai ales falii demama mea ~i cumas putea sarnaexprim liber, rara
saimt fieteama de conseclnte, Desprinderea dintilor are Iegatura eufricadea-mi
,fi descoperit un secret pe care nu l-amspus nimanui, Toate acestea rnarod de-a
. lungul anilor. Astfel rna pierd ~i nu mai amnicio lirnita deoarece, asemenea unui
cameleon, vreau prea mult sarnaadaptez laceilalti pentru afi iubit sl acceptatlv,
A sosit momentul satmi delimitez spatiul vital si sa rna eliberez de acest secret
care rnaroade, pentru afaceenergia sacircule i a"musca" dinplin dinviata.
Acceptt., sa gasesc un mijloc de a-mi structura mai mult gandurile si ideile.
Astfel Imi va fi mai usor sa iau initiativele eele mai bune referitor la ceea ce
traiesc acum~i saimi schimb eomportamentul. Acceptlv sa fiu constient deeeea
ceselntampla in viata mea, sa lnteleg esenta determinarii care tml gestioneaza
universul. Verific partea afectata de problemele dentare ~i aduc solutia
potrivita. Daca sunt afectatl dintii din partea de sus, rna gandesc la intultie i la
instinct, in cazul eelor de jos, este yorba despre 0decizie din planul rational si
logic,cevadeordinul vointei fizice.
357. DINTI - PROTEZA, IMPLANT DENTAR
Proteza dentara lmi da iluzia unei vitalitali puternice. Defapt, la fel ca~i dintii
adevarati, da impresia de a fi adevarata, sincera, casl dintli reali !Nimic nu este
Insa mai fals! Deoarece vreau sa obtin un raspuns clar, merg pana in
profunzimea Iucrurilor. Sunt capabiJ sa imi traiesc experientele cu curaj ~i
sinceritate, casi cumas avea dintii reali ? Sunt determinat sa fiu ceea eesunt eu
adevarat, sarnaafirm, safiuintreg, sa"muse" dinviata? Dacaproteza rnaraneste
(in urma unei asa zise ajustari proaste) rna simt ~i eu ranit, chiar daca
inconstient, de un parlnte acaparator, exigent sau care "imi otraveste" viata:
dlntii de sus, indica faptul ca este yorba despre tatal meu, partea mea rationala,
Yang,iar cei de jos, au legatura cu mama, eu partea afectiva, intuitiva, Yin.Acest
lueru rnaimpiedidi sadevin autonom. Incetez samai traiesc in functie deceilalti.
Aceeptt., sa fiu eu insumi ~i imi regasesc satisfactia ~i fericirea de a rna
afirma.
358. DINTI (scra~nireadinpJ or ...) - BRUXISM Vezi ~ AUTORITARISM. MAXlLARE
[DURERE DE ...]
Dintii reprezinta deciziile ~i 0 anumita forma de agresivitate. Scra~nirea
dintilor, denumita i bruxism, reprezinta 0furie incontjenta, care urca la
suprafata, 0 furie refulata, care se exprima mai ales noaptea. Am 0 mare
nervozitate interioara, rna abtin din afacesau aspune anumite Iucruri. ~i pentru
canu reu~esc sa iau decizii clare i precise, scra~nirea din dinti este expresia
" fizica atristepi ~i aagresivitatii'mele reprimate fata de0situatie care irili este
,insuportabila. Asemenea unei u~i' care scartaie, scranirea dintilor scoate la
lumina frica mea de a rna deschide pentru a lua decizii, iar zgomotul exprima 0
:,formade geamat interior, faptul c~rnasimt prins caintr-o vraja rea. Vorbese'in
".:liniljte, pentru aelibera ceea cenu pot exprima prin cuvinte; tot ceea cearamas
nespus, tot ceeace amingropat in interior in timpul zilei. Copiii sunt foarte des
,-,-'1 ""1 1 iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii;;;;;;;;;;;;;;;;;;============_
186
Jacques Martel
afectati debruxism: dela0. varsta frageda inva~ diferitele relatii deautoritate st
jocurile deputere care exista. Dacairrneste fricasaImi exprim opiniile sima simt
. "prea mic" in fata parintilor mel, a bonei sau ainvatatorilor, ajung sascrasnesc
din dlnti, Indiferent la ce varsta se manifesta,' bruxismul indica otensiune
interioara puternica. Traiesc 0 dualitate mare lntre mintea mea si iniina mea i
pasiunea mea, rezultatul fiindpasivitatea
Accept!" sa con~tienti~ez aceasta stare tara sa 0 refulez si sa 0 exprim asa
cum 0. traiesc in prezent, Imi accept!" sensibilitatea i emotille care ies la
suprafata si realizez faptul ca incertitudinile mele rna determina sa traiesc mai
multa tensiune interioara decat faptul de a prelua inittativele care se impun.
Atunci cand iau0decizie, rnaeliberez i rnasimt mai implinit.
359. DINTI(simbolism al dintilor ...)
N.B. Pozi!ionarea se face cu fata la persoana. Prinurmare:
I
I'
j
I
' I
l
,
Stanga
@ B
e 8
";'
" . :
. . .
Q . . . . Maxilar W .:,:f6
V inferior V
~ , 3 ' 5
.'~~3'1 .
in partea stanga pe maxilarele superioare (dintii 11-18) si celeinferioare (41-48)
in dreapta persoanei, care corespund creierului stang (partea rationala, concrete,
materiala, analitica]
in partea dreapta, maxilarele supertoare [dlntit 21,,28) sl inferioare [dintil
31-38), in stanga persoanei, care corespunde creierului drept (afectiune, intuipe,
dorinta, sensibilitate).
i
I,;
; 1 :
------------ ~ ' I , 1 't ! ~ ! :- I .
Marefe Dict;onar oJBolilor ~iA/ect;uni/or - Cauzete subtile ale ;mbalnov;r;; 187
Deoarece dtntn sunt vii si au un process de evolutie care dureaza mai multi ani,
este interesant deobservant faptul ca, fiecare dintre ei este legat deun sentiment
sau de 0 emotie care, prost gestionat, genereaza 0 slabire a aeelui dinte. Daca
exista dinti pierduti pe partea superioara dreapta [dintil 11-18) am 0
dificultate in a-mi gasi loeul cuvenit. Partea superloara stanga [dintli 21-28)
indica faptul ca am 0. dificultate 'in a-mi realiza dorinta mea de a fi, Partea
Inferioara dreapta (dlnttt 41-48) face referire la dificultatea mea de a-mi
construi viata coneret. Partea tnferloara stanga [dintl! 31-38) indica faptul di
nuprimesc in familierecunoasterea afecttva decareamnevoie.
Incisivul central superior drept (11) corespunde relatiei cu tatal, partea
masculina a fiintel umane, autoritatea, divinitatea. Incisivul central superior
stang (21)
Incisivul central superior stang (#21) corespunde mamei, parti! feminine din
flinta umana, Dacaexistaun spatiu lntre cei doi inseamna ca cei doi poli ai mei,
masculin i feminin sunt disociati. Dacasunt femeie, indica faptul ca amIndoleli
referitoare larelatia mea decuplu. Dacasunt barbat, am0. dualitate fata defemei:
rnasimt atras, dar 'inacelasi timp descurajat deele. Extstenta unui spatiu intre cei
doi incisivi denota dificultatea mea de aforma un cuplu, atat in exterior cat si in
interiorul meu. Dacaunul dintre incisivi 11tncaleca pe celalalt, eel de dedesubt
reprezinta parintele pe care eu Il consider dominant, iar dintele din interior
reprezinta parintele pecare euilconsider dominat, sters,
Incisivii centrali inferiori (#31 i #41) fae referire la loeul pe care ilocupa
concret, in viata cotidiana, mama si tatal meu sau persoanele care lndeplinesc
acest roJ . Alaturi se gasesc incisivii laterali (#12, 22, 32, 42). Acestia sunt in
relatie cu incisivii centrali. Dacaam0 dificultate cu unul dintre parintii mei, sau
persoanele .care ii reprezinta, incisivii laterali i~i vor schimba pozitia, dinamica
mea sau reactiile mele fata de principiile maseulin ~i feminiri, fiind repuse in
discutie. Incisivii laterali sunt sub sau peste eei centrali daca vreau sa fiu mai
. puternic decat parintii mel, sa fiu mai mult decat ei, independent, nesupus unei
autoritati, Vreau sa lidomin pe parin~ii mei sau ei se eclipseaza singuri. Cucat
incisivii laterali sunt mai avansati, cuatat amvrut mai mult sa rna distantez mai
devreme de parintil mei. Aceasta situatie exista fatade mama mea, daca incisivul
lateral stang (#22) este deasupra i fa~ade tatal meu, daca este yorba despre
incisivul drept (#12) care este deasupra celui central #11. Dacaincisivii laterali
se ami In spatele celor centrali, adopt 0 atitudine de supunere fata de unul sau
amandol parinti] sau rnasimt supraprotejat,
Caninii (#13, 23, 33, 43) apar la momentul pubertatii (pe la 13-14 ani) cand
energia sexuala sedezvolta Corespund marilor transformari lnterioare pe carele
traiesc, Dificultatile legate de eorpul meu, de sexualitatea incipienta, de
capacitatea mea de a face alegeri, vor afecta caninii. Caninul superior drept
(#13) este in Iegatura eu0. schimbare care sevede sau se manifesta in exterior,
;cuproiectele si cu viziunea asupra viitorului, cu datoriile si obligatiile care rna .
'pot face sa nu rna exprim liber. Caninu} superio.r stang (#23) este legat de
, schimbarile interioare i de supunere. Dadi, de exemplu, am 0 dificultate legata
188
Jacques Martel
de aparitia menstruatiei, este posibil ca acest canin sa fie afectat. Caninul
inferior stang (#33) fiind in fata caninului #23, corespunde schimbarilor
interioare care se concretizeaza in exterior, in familie. Daca trebuie sa' traiesc
totul intacere, caninul #23 vafi afectat. Amtendinta de atrill caun sclav ~i de a
rnasimp obligat saii servesc peceilalti, Caninulinferior drept (#43) reprezinta
determinarea mea si dezvoltarea corpului, Daca, de exemplu m-arn oprit din
crestere foarte devreme, acest caninvafi afectat. .
Primii premolari (#14, 24, 34, 44) reprezinta cine sunt, ceea ce vreau. Daca
acesti dinti sunt extras! in copilarle, eu, copil fiind, rna voi simp obligat sa fae
parte din masa, in Iocsa fiuun individ distinct. Ca~icumcolectivitatea ar fi mai
importanta dedit individul. Masupun unei autoritati dstincte fa~ade autoritatea
mea.
Premolarul superior drept (#14) indica felul in'care rnaexprimin societate, cu
c~lita!ile~i.bogatia mea lnterioara. Dacaimi este greu sa lmi exprim dorintele ~i
sa rna poztttonez, acest din.te.=deplasat. Primul premolar superior stang
(#24) este legat de sensibilitatea mea, de Iatura mea afectiva interioara
Dorintele mele neimplinite si viseIe din copllarie nerealizate, avand legatura c~
acest a~pe~t:vor d~ceIaaf~ct~rea d!nteIu.i #24. Primul premolar inferior stang
(#~4}mdica feluI mcaremn.exprrm vointa pe plan concret, in viata cotidlana,
mal al~speplan ~fectiv (~iinspecial in ceeacepriveste iubirea maternal), intimp
ceechivalentu] sau drept, (#44) este legat de prietenie si felul in care imi due la
termen proiectele, Dacaam0dificultate fata deun proiect lacare tin, acest dinte
vafi afectat. ". .' .
Ceadeadoua pereche depremolari (#15, 25,35,45), este legatade dorintele pe
care ~reau. sa Ierealizez si detradari (in relatie cu tata, mama, in cuplu, in relatii
depnetenie). Esteyorba despre toata creativitatea mea. Dacanulml pot exprima
aceasta creativitate, acesti dinti vor fi afectati, . . . '... .
Al doilea premolar drept (#15) are legatura cu Iucrurile pe care vreau sa le
dezvolt in exterior. Faptul de a nu putea avea copii, indiferent de cauza, este un
exemplu de ceva ce a~vrea sa creez, dar nu se poate realiza. eel de-a) doilea
premolar stang (#25) contine abilitatile mele particulare, pe care Iemanifest
sau nu, care rna fac sa fiu eu cu. adevarat. Cuprinde toate posibilitatile mele
trecute i viitoare.
Al doil~a premolar inferior stang, (#35) este legat coneret de relatia mea cu
mama: mce fel sunt afectat de energiile ei, rnasimt liber sau sufocat de ea? Cu
cat rnasimt mai acaparat, mai sufocat demama, cuatat mai tndinat in interior va
fi acest dinte. ..... . . .
A.Idoile~ premoI~ inferior drept (#45), face referire la mund ~i latradarea
d~nrelapa cu un pn~ten sau 0prietena. Deasemenea, poate fi yorba despre 0
dlficultate deaorgamza un proiect concreto
yrimii mo!ari a.p~r(#16, 26, 36, 46)la varsta oeas~sau apte ani ~i arata felul
mcare rna pOzl!lOnezsau nu ~i nevoia mea de afi recunoscut de ceilalti. Primul
molar superior din dreapta (#16) are legatura mai ales eu locul pe ~ar'evreau
sa ilocup in sOcietate, in exterior, in timp ce, primul molar superior stang
Marele Dictionar al Bolilor 51Ajectiunilor - Cauzele SUbtile ale imbofniivirii 189
(#26), exprima daca sunt sau nu recunoscut pe plan afectiv, mai ales de catre
: parintii met, Pot avea impresia canu exist sau canusunt iubit asa cumas vrea eu
siatunci molarul #36 vafi afectat.
Primul molar inferior drept se raporteaza la munca, intr-un mod foarte
concretoDificultatea deaconcretiza un proiect sau de aajunge intr-un anumit Ioc
de munca, va avea efecte asupra molarului #46. Acesta este legat de notiunea de
dorlnta, demoarte si derenastere. Dacaamfost pepunctul de amuri, cand eram
foarte mic, sau daca moartea a fost prezenta intr-un mod intens, fie ca a murit
cinevasau nu, molarul #46 vafi afectat.
A doua pereche de molari (#17, 27, 37, 47) apar pe la varsta de doisprezece
ani. Facreferlre lainteractiunea mea euceilalti i lafelul in care sunt pereeput. Al
doilea molar drept (#17) se raporteaza lavlata de zi cu zi ~i la munca, Daca
relatllle mele cuceilalti nu sunt armonioase, molarul #17 va reactiona. Al doilea
molar superior' stang (#27) arata raporturile mele interioare cu ceilalti, dar la
nivelul emotiilor.' Asteptarile nelmplinite pe care le am de la ceilalti vor afecta
molarul #27. Al doilea molar lnferlor stang (#37) va reactlona la randul sau,
daca, in plus, exists si 0deceptie fata de 0atitudine precisa, persoana respectiva
faceceva, peplan fizic,care vaampliflca aceasta deceptie, . .'
. AI doilea molar inferior drept (#47) se refera la raporturile pe care Ieamcu
ceilalti, Situatiile de' conflict iritens sau cuvinte si gesturi exprimate in aceste
sltuatli, vor faceacest molar mai vulnerabil.
Maselele de minte (#18, 28,.38, 48) apar injurul varstei de 21 de ani, varsta la
carelmi integrez partea spirituala, Reprezinta lumea in care evoluez, dar i lumea
spirituala, misiunea mea, valoarea mea personala ~i relatia de ajutorare. Latura
spirituala este acceslbila pe calea mistica, adica mai orientata spre religie sl
misterele sale sau spre cunoasterea ezoterica, Aleg mai mult calea cunosterii
decat caleamistica, in cazul in care maselele deminte lipsesc.Daca ammasele de
minte doar pe maxilarul superior, imi este greu sa integrez in cotidian
cunoasterea mea pe plan spiritual, invizibil, Daca aceste masele apar doar pe
maxilarul inferior, insearnna .ca investesc multa energie ~in activitatile mele
cotidiene pentru a reintegra lumea fizica, Maseami de miIlte superioara
dreapta (#18) face referire la forta 'pecare 0ampentru a rnaincarna, pentru a
rna integra in lume pe toate planurile: Maseaua de minte superioara stanga
(#28) corespunde fricii mele de a nu rna integra in lume. Re'spectul meu scazut
fata de mine este inso~it de frica de a fi respins. Maseaua de minte inferioara
stanga (#38) face referire la capacitatea mea de a-mi exterioriza punctele de
. vedere ~i emotiile fata de cei din jUful meu, iar maseaua de minte inferioara
drepta (#48) influenlata de capacitatea mea de arna integra in lumea fizica,de a
r fibine ancorat.
'. .
360. DINTI- MAsEA DEMINTE INCLUSAVezi ~i:DINTI-SIMBOUSMUL ..:
Mintea, intelepciunea este 0mare calitate. Am fericirea de a 0manifesta in
aceasta viata. Maajuta sa rna deschis in fata universului ~i imi confera bazele
soli de pentru tot ceea ce fac...Maselele de minte simpolizeaza aceasta
r"'! , J 1 ~ iiiiiiii__ iiiiiiii_==========="""""...__=t
190
. . . .'
Jacques Martel
autonomie pe care 0ca~tig, de-a lungul anilor. Astfel, 0masea de minte care
refuza sa iasa, sa i~i ocupe locul cuvenit, lnseamna, pe plan mental, ca refuz sa imi
preiau tot spatiul care mi se cuvine si sa amincredere in mine. Pastrez iIi interior
tot ceea ce nu-mi place la mine, pentru afi pe plac celorlalti.
Acceptlv sa imi ocup constient locul care mi se cuvine pentru a-mi dezvolta
toate calitatile divine esentiale In evolutia mea. Astfel pot crea un fundament mal
solid pentru viata mea. Acceptjv sa las natura sa I~i urmeze cursul si sa imi
deschid constiinta pentru aevolua si avedea schimbarile din mine!
361.' DISCDEPLASAT Vezi:HERNIEDISCALA
362. DISC INTERVERTEBRAL Vezi: SPATE [DUREREDE... J / LOMBAGO, HERNIE DE DISC
Un disc intervertebral este cartilagiul elastic care reuneste vertebrele i care
joaca un rol de amortizare. In urma unui traumatism, deplasarea diseului
intervertebral provoaca 0durere foarte ascutita acolo unde are loco Aceasta
provoaca In general comprimarea radacinilor nervului sciatic sl o nevralgle
foarte dureroasa la acest nerv. .
In acest caz, traiesc 0situatie care rna destabillzeaza, care "rna arunca Iapamant",
Ma simt prins Intre doua situatii, in care au trebuie sa joe rolul de mediator, de
"tampon". Trebuie sa amortizez loviturile si este ceva greu de suportat pentru
mine. Mai ales Ia: locul de munca, este posibll sa nu rna simt competent in
sarcinile care mi se dau de Indeplinit. Faptul de arna critica i de afi atat de sever
cu mine insumi poate antrena 0degenerescenta a discurilor [dtscartroza], Ma
simt strivit, ca i discurile rnele, dar nu fac nimic pentru a schimba situatia. Daca
exista i 0Inflarnatie (discita) reactionez exagerat din cauza ca sunt contrariat
, lntr-o anurnita situatie, asemenea unei explozii care detoneaza Sunt direct,
_uneori cinic sau critic in observatiile mele, lucru care lasa sa se vada furia pe care
otraiesc, - -
Accept.lv sa fiuresponsabil de mine insumi ~i de reactiile mele. Ma analizez,
invat sa lmi amortizeze reactiile in rata viejii, in fata celorlaltl i in fata situatiilor
si admit cand gresesc, J mi rezolv disputele cu mine insumi si oeup locul care mi
se euvine, respectand opiniile celorlalti. Astfel iml recunosc valoarea i sunt mai
obiectiv eu privire la ajut:orul pe care nofer ceiorlaip.
363. DISCARTROzA Vezi: DISCINTERVERTEBRAL
364. DISLEXIE
Dislexia este 0dificultate de invatare a cititului i a serisuIui, fara sa aiba vreo
legatura eu deficien~a intelectuaHi i senzoriaIa sau cu tulburari psihiatrice. Dupa
ce am citit cu u~urin~a primele cuvinte, devin incapabil sa inteleg ce urmeaza, rna
opresc din citit i nu pot relua decat dupa cateva seeunde de pauza. Vreau ca
lucrurile sa avanseze prea repede in viata mea. Gandirea mea merge mai repede
decat vorbirea. Fie ca traiesc intr-un mediu familial perturbat, fie ca am fostprea
protejat, in ambele cazuri, vreau sa fiu pe plaeul unuia dintre parintii mei (sau a
unui apropiat) i Imi este teama ca nu "oi fi la inalpme, ca nu voi corespunde
Marefe Dietionar (11Bofilor ~j A/ectiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavlril 191
exigentelor lor. Ma simt vulnerabil deoareee nu rna respect si tremur in fata
diflcultatilor. Dislexia este rezultatul unei situatii bulversante pe care 0traiesc,
mai ales'daca sunt copil. Dificultatile legate de scris imi amintesc de tipetele pe
care Ie aud la scoala sau acasa si pe care nu Iemai suport. Nu stiu cum sa ies din
aceasta situatie, as vrea sa inceteze cu orice pret I Daca este yorba mai degraba
de 0dificultate la citit verific in ce situatie am fost obligat sa cltesc, de exemplu in
fata unei sali cu oameni multi, in fata carora am fost ridiculizat. De fiecare data
cand citese, se reactiveaza stresul pe care l-am trait atunci. Am, de asemenea,
impresia di, structurile in care traiesc (regulile de la scoala sau de acasa) sunt
prea stricte. Ma simt ea un soldatel care trebuie sa aseulte ordinele, altfel as fi
pedepsit. Parintii mei rna protejeaza atat de mult incat vad acest lueru ea pe 0
pedeapsa. Daca sunt parlntele unui copil cu 0astfel de afectiune, invat cum sa
Imi comunic cererile intr-un mod calm sl cu intelegere, in loc sa tip ca sunt
dezamagit, daca este cazul si sa folosesc 0forma deviolenta nociva,
Accept.lv sa lmi acord timpul necesar pentru aface lucrurile pe rand, tara sa
tremur, tara sa zdruncin totul. J mi acord timp sa respir, sa rna calmez. Stiu casunt
o fiinta inteligenta i imi dezvolt vointa facand lucrurile pe etape. Acceptlv sa
recunosc iubirea din mine. lmi ofer posibilitatea de a rna iubi i de a accepta !.
di aceasta stare este trecatoare, stiu ca imi voi implini telurile. Daca sunt eopil,
acceptjv faptul ca am puterea de a decide ce este bun pentru mine. J nval sa am
incredere i sa lmi redobandesc capacitatea de a invata, deoarece stiu, in sinea
mea, ca pot reusi aeest lucru, prin curaj, vointa si tenacitate. De aici inainte
folosesc lectura ca pe un instrument care irni deschide usile spre lumea intreaga.
Imi asum riscul de aIespune celor in cauza lucrurile care nu imi convin, deoarece
vreau sa traiesc in pace ~i armonie. Astfel ammai multa libertate si constlentlzez
faptul ca regulile exista pentru a rna recadra, pentru a rna sprijini si a rna
indruma.
365. DISLOCARE Vezi: OASE - DISLOCARE
366. DISMENOREE Vezi: MENSTRUAT/ E [DURERl DE...}
367. DISTROFIE MUSCULARA Vezi: MU$CHI- DISTROFIE MUSCULARA
368. DIVERTICULITA Vezi:INTESTINE-DIVERTICUUTA
369. DIZENTERIE Vezi: INTESJ 'INE / DIAREE/ DIZENTERlE
370. DREPTATE (euam...)
Daca manifest to timpul 0atitudine care transmite mesajul "eu am dreptate",
. este cazul sa rna intreb: "de ce suntinchisfata de opiniile eelorlalti? Dece anume
vreau sa rna protejez ? Trebuie sa con~entizez faptul ca, cei din jurul meu pot
ramane calmi fata de mine, pot sa pastreze distanta, sa fie atenti sa nu rna
izbeasca i chiar sa ereada ca SUNT BOLNAV.Se spune di varsta la care vrem sa
avem tot timpul dreptate este in jurul varstei de 7 ani. Este posibil ca, 0parte din
mine sa fi ramas copil ?
lJ l~'1;111'1'1"11 ~l~-~-~ l-"'y-,,: .... 1 "- - - - - - ,- - - - - _ _ -. . . . . . . . . - . . . . . . - _ - - _ - - iiiiiiO- iiiiiiO=======- - - - - - - - - - - - - - - - - _ _ _ "
192
._ "
Jacques Martel
Aeeeptand!" sa 11 ascult pe ceilalp, oferindu-mi sansa de 'a~mi schirnba
. parerile si. de a-I lasa $i pe ceilalti sa-1$iexprirne propriile pareri, lrm amplific
nivelul de iubire, de. deschidere, de libertate prin respectul reciproc ~i
eomunieare.
371. DROGURI Vezi si: DEPENDENTA
. -'
. U~adevarat flagel al umanitapi.. drogurile eonstituie una .dlntre cele rnai
daunatoare forme de' evadare afiintei umane, pentru a supravietui, Extrase din
plante sau substante fabricate sintetic, drogurile asa numite "slabe" (marihuana,
hasis etc) sau "puternice" (PCP, cocaina, heroina etc) sunt adeseori folosite din
urmatoarele motive: disperare, rusine, panica extrema, frica de neeunoscut $i de
responsabilitati. Drogul devine un refugiu, rna protejez fCltade mine tnsumt
Deoarece refuz sa traiesc $i sa fiu responsabil, slabiciunile mele interioare risca
sarnaindrume spre droguri. Imi esteteama sa faerata realitatii si sa faceforturi,
Vointa mea este adormita $i amtot mai putin tendinta de a lua decizii. Malas
purtat de val... .Multedroguri duc laforme de dependents puternice, care nu fae
. dedit sa reflecte "propriile mele dependente" interioare (delicventa, parintt)
absenta, introvertire, nevroza, compulsie ernotionala sau sexuala, pe care incerc
sa le refulez arnetindu-mi mentalul, Impresia de a fi separat, chiar "smuls" de 0
fiinra draga (parinte, frate, sora; animal etc.) sau dintr-un loc sau 0sltuatie care
rnafaceau fericit, rnapoate determina satraiesc ungol interior pe care vreau satl
umplu prin droguri.:. Pot suferi in relape cu un parinte, eel mai adesea, mama,
care este lips~tade e~otiii reee. Aeeledroguri, care sunt stimulente rna ajuta s a
"plutese", sa ating anurilite varfuri $i sa traiesc experiente care. imi dau iluzia de
fericire $i prin care .evad~z. Nu rna pot lipsi' de ele $i d~pendenta mea se
agraveaza in timp. Primul pas pe care. trebuie sa ilfac este sa con~tientizez,
sincer, rara masca: de ce am recurs la aceste droguri? Contientizez faptul di
intotdeauna exista un motiv. .
Indiferent care ar fi ~cest motiv, accept!" sa descopar adevarata cauza. Ma
accept! " aacumsunt $i invat saimi exprimnevoile: Renunt~rea laconsurnul de
droguri cere mult curaj: cautarea lini$tii intetioare este motivatia mea. Faptul de
afeu$i safiufericit in orice situatie rnaajtita saImi gasesc.pacea interioara $i sa
masimt in largul meuin acest univers imens.
Semnificapa ditorva dintre droguri: .
Ha~i~- Marihuana: caut 0lume tara probleme, evadez.
Amfetamina - Cocaina: stimuleaza productivltatea '$i, prin' urrnare, caut
succesul, iubirea, recunoaterea
LSD - Mescalina, ciupercile halucinogene, heroin a: caut senzapi puternice $i
extinderea starii de cbntienta. Ineazul heroinei, rnaintreb pana in cepunct am '.
idealizat-o pe mama mea sau 0 femeie importanta din viata mea, pe care 0
consider 0eroina, mai cred in co'ntinuare acest lucru sau acea persoana m-a
dezamagit, m-atradat ? . . . .
Opiumul: aduce 0stare de placere, de toropeala, de lene $i 0falsa impresie de
paceinterioara. .
:i
j!
!.
,j,
Morefe DiCfionor 01 Bolilor 51AfeCf1uniior - CouzeJe subtile ole imbolniiviriJ 193
372. '.. DUODEN Vezi ~i:INTESTINE [DURERE DE...}
.'Duodenul este partea initiala si cea mai scurta aintestinului subtire, dupa pilor,
secontinua cujejunul $i ileonul, ultima parte. Ceamai mare parte adigestiei $i a
.absorbtiel alimentelor areIocin intestinal subtire. Duodemil reprezinta sinteza
dintre 'receppe i integrare. Exista olegattira de echilibru (litre a da i a primi,
Cand apare 0disfunctle a duodenulut, rna simt confruntat cu idei noi.
Inconstient, rna indoiesc de rrilneIns urni, lrnt lipseste increderea in capacitatea
mea deagestiona orice fel de adaptare. Peate fi yorba despre relatll afective sau
legate' de-familiein-cadrul careia rna simt contrariat sau traiesc 0nedreptate.
. Exista ceva sau cineva care ina coritrazfce $i nu suporta aces! lucru. Exista 0
disputa care are nevoie sa fie rezolvata sl amnevoie de a jutor, Masimt sfa~iat:
amimpresia catrebuie 'sarnasacriflc pentru putinti prieteni pe care Iiamsi care
nu sunt de obicei prea arnabili.: Un ulcer duodenal este provocat de 0 mare
'. nesiguranta ~i 0neincredere fata de ceilalti, Constlentlzez faptul ca cuvantul
: duoden . este format din "duo". Exista asadar 0 legatura eu relatiile
i.)nterpersonale. Masimt ros in interior, am0arsura interioara: Nu diger .aceasta
, situatie, rna Irtta ~i rnairicapatanez sacontrolez totul tn.relatille mele, Maintreb
daca sunt dominatde cineva sau de' ceva? Imi este teama ca nu am calitatile
necesare pentru afi iubit asa cumsunt?
" Constientlzez aceste frici ~i renunt la ideile vechi .. Accept!" sa-mi
:.constlentlzez capacitateade a lasa 'energiile'sa curga, tara sa opun rezistenta
vietii, sa con~ientizez ca am forta de a avea incredere $i capacitatea de a ma
adapta. Regasindu-mi pacea interioara, acest foecare rna ardea in interior seva
stingei duodenul meu vafima'j s~natos. .
. 373. DUPUY fREN Vezi: MAINI- BOALA DUPUYTREN
. 374. DURERE
Durerea este unul din rnijloacele pe care corpulle folose~te pentru a-mi atrage
atentia ~i a-mi spune eatrebuie samaapresc ~i sacon~tientizez faptul eatrebuie
safacschimbari in viata mea $iin modul meu deamapereepe ~i arnajudeca.
Indiferent despre cedurere este yorba, aceasta arelegatura euun dezechilibru de
ordin emotional sau mental, cu un sentiment pro fund de culpabilitate sau
suferinta. Este 0 forma de angoasa interioara ~i, deoarece rna simt vinovat
pentru ca am facut ceva, am spus eeva sau am avut anumite ganduri
"nesanatoase" sau "negative" rnapedepsesc incon$tient, prin aparitia unei dureri
. intense. lntrebarea pe care trebuie sami-o pun este: "Sunt cu adevarat vinovat ?"
~i pentru ce rna simt vinovat? Durerea pe care 0 simt acum nu face decat sa
mascheze adevarata cauza: culpabilitatea. Gandurile rnele sunt prea puternice ~i
, trebuie safiudeschis pentru aidentifica corect aceste culpabilitati. Nutrebuie sa
Ieevit, ci sa Ieinfrunt, deoarece sunt friei-pe care voi avea nevoie sa Ieintegrez
mai devreme sau mai tarziu. Durerea indica, de asemenea, ceva neterminat, fals.
'. 0amagire: cred ca amin!eles eeva, dar mai am<iedepa$it 0etapa pentru agasi
... adevarul, pentru aajunge prin urmare lastarea de adevar, 0stare de bine $i tara
194
. . . .,.
Jacques Martel
durere. Pot S a rna complac In acest disconfort In loc sa fae fa~ emotiilor, In loc sa
vreau sa tngrop durerea ~u medicamente d: t?ate soi~~ile, pot sa plonJ ez. l~
durerea mea st sa descopar ceea ce vrea sa irm. transmtta, Astfel, fac fata friclt
cuprinse tn aceasta durere. Daca constlenttzezacest lucru, voi putea apoi sa rna
eliberez de aceste frici. Am nevoie sa am lncredere :; ; i sa renunt in fata unei
persoane sau a unei situatii pentru . a lasa sa dispara tensi~n~a interioar~
Durerea fizidi urmeaza de multe ori, dupa ,0.separare, care 1m1accentueaza
sensibilitatea. Traiesc aceasta . sltuatie foarte brutal, Daca lovescpe cineva, acest
contact durer os, ehiar daca este mai rnult emotional, decat fizic, va lasa 0
amprenta si durerea poate aparea atat la persoana care a lovit cat sl laAcea c:re a
primit lovitura. Durerea de oase indica faptul ca situatia m-a afectat m adanc?l
fiintei mele, In tirnp ce 0durere musculara, este mai degraba od~re~e de. O~d1~
mental. Durerea rna conecteaza imediat cu suferinta mea morala : ; ; 1 ma obhga sa
rna opresc i sa simt ceea ce se Intampla in corpul meu. lntr-un anumit sens, est:
pozitiva, deoarece rna ajuta sa rna "conectez" la interiorul meu, la sufletul meu l
sa devin constient, Cand durerea este crontca acest lucru Inseamna pur si simplu
di, de la aparitia acelei durert, nu am Infruntat adevarata ei cauza, ~uccl: arnan
mai mult constienttzarea, cu atat mai des va aparea durerea, pana cand va
deveni cronica.
Este important sa acceptlv sa verific care este originea durerii mele si sa
raman deschis pentru a rezolva adevarata cauza Loeul in care este localizata
durerea tmi arata cauzele reale ale acesteia,
375. DURERE CARDIAcA Vezi: INlMA - PROBLEME CARDIACE
_____________________________________ . r~ ~ ~1 l l ~
I 1 1 I ....
Marele Dlcflanar 01Bolitor Sl Afeqiunllor - Cauzele subtile ale imbolnavlrll
195
E
376. ECHILIBRU' (pierderea . . . ) S AU AM E'J "EALA Vezi: CREIER-' ECHILIBRU
[pIERDEREAECHIUBRULUI]
377. ECHIM OzA Vezi: PIELE - V AN AT A/
378. ECLAM PS IE Vezi: SARdNA:_ ECLAMPSIE
379. ECTROPION Vezi: PLEOAPE [iN GENERAL. }
380. ECZEM A Vezi: PIELE - ECZEMA
381. EDEM
Edemul este a umflatura cauzata de 0retinere de apa, Umflaturlle apar foarte
des la glezne si la picioare. Poate aparea si la alte articulatil sau tesuturl
conjunctive.
Liehidele din eorpul meu reprezinta emotiile mele. Este posibil sa retin sau sa
refulez sentirnentele pe care le am. S au imt pot nega impulsurile sau simp
limitele ~i barierele fata de J ucrurlle pe care mi Ie doresc, ceea ce rna face sa
simt deseurajare $i dezamagire, Este posibil, de asernenea, sa vreau sa retin ceva
sau pe cineva din trecutul meu sau din prezent, de care sa rna agat ca de un colac
de salvare. S al. l poate fi yorba despre amintiri dureroase. S unt In conflict eu
timpul care trece, trece prea repede. M a inec in suferinta mea, in deceptia mea, In
amaraciunea mea fala de evenimente. M a simt blocat. Chiar $i meeanismul meu
de gandire este "intepenlt". Tin atat de mult cont de sentimentele celorlalti Incat
fac abstractie de sentirnentele mele. Caut armonia si incerc din toate puterile sa Ii
apropii pe eei care au opinii diferite. Imi este fries sa exprimceea cesimt. M a sirnt
neputincios $i traiesc melancohe, trlstete si 0mare slablciune, Cred ea sunt
sortit esecului, ceea ee . .rna lmpledica sa rnerg inalnte. M i-am dezvoltat un
complex de inferioritate $i lmi este foarte frica, Pot avea sentirnentul ea viata este
foarte nedreapta si simt un gal interior imens. Nu pot actiona pentru mine
insurni: rna pot eu autori tate fala de ceilalti si am tendinta de a lua decizii in loeul
lor. Deoareee . ascund tuturor ceea ce mi se ,intampla, constlentlzez neeesitatea
. de a-mi exprima urgent nevoile. Edemul indica faptul ca am nevoie de protectie,
de teama ea voi fi ranit in ernotiile mele. Aceasta fricarna face sa fug, sa irni
eonstruiesc diverse personalltati pentru a evita sa fiu In contact cu fflinta mea
'profunda. S eductia este un instrument pe care ilfolosesc pentru a primi atentia $i
iubirea celorlalti. S emniflcatia parlii corpuIui care este atinsa de edem, rna va
ajuta sa aflu mai multe Informatli. Cand apare la nivelul picioarelor $i al gleznelor,
este posibil sa am 0dorinta puternlca de a merge tnrr-o directie diferita, dar rna
simt prins, pe plan emotional, In directia In care merg acum, rna simt incapabil sa
-11 I l' l' T -1---. ----,--. ----; ----:-. ,. . . . . . --. - __ iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii __-===========~==
. . . . . .
Jacques Martel
rna afirrn ~i Sarna eliberez. Exista situatil in viata mea, care sunt neclare, mal ales
fata de anumite persoane si lmi dau 0stare de confuzie. Cand edemul apare ca
urmare a unei lovituri, aunei rani sau cand 0parte a corpului meu tncearca sa se
refaca, se numeste edem de vindecare. In unele cazuri, corpul aduna acellichid
pentru a diminua freearea i a ajuta partea afectata a corpului sa se vindece.
'. Edemul implica nevoia. de arecunoaste si de a descoperi exprimarea emotiilor
irlchise in mine. ' . . . . . . . . . . .
{nvat, de asemenea, sa rna reIaxez pentru a ' putea avansa si ,. a realiza
schimbarile pozitive din viata mea. Accept~" sa-fiu iubitpentru ceea ce sunt,
oricare ar fi emotille pe care Ie am. Acceptlv sa Illvat sa imi comunic nevoile i
inn dau searna ca este posibil sa fac acest lucru tara ca cellalti s~s e simta atacati.
Fiind eu Insumi, tmi voi regasi bucuria de a trai i, in acelasi timp, imi . voi
recasttga energia. Intelegerea mea fata de ceilalti se va dezvolta, deoarece rna
exprim si rna lnteleg mai bine eu lnsumi. .
~
382. EGOCENTRISM
Cand sunt egocentric, amtendinta de araportala mine tot ceea ce se,i~tainpla in
. jurul meu. Mil consider centrul lumii. Spre deosebire de' 0persoana egoista, pot
sa rna gandesc la ceilalti si sa Ii ajut, atata timp cat acest lucru este conform
intereselor mele. Daca traiesc astfel, este pentru ca am nevote sa tmi echilibrez
. nesiguranta interioara pentru anu trai 0forma de supunere, ' , , , . .
.Y Accept ~. sa .c()n~tientizez . faptul ca dincolo de' mine, exista i cellalti.
Pastrand locul care rnise cuvine In viata mea, pot s~iau in considerare $i punctul
de vedere al celorlalti, Sunt mai deschis spre sensibilitate. jliCet~z s~' rna ocup
. doar -de mine sisunt mal deschis spre cornunicare, spre prietenie, spre tubfre:
ofer si primesc. :' - '. . . . _. ' . . . . .
383. ,EJ ACULARE PRECOCE
:";.' : :
. Ejacularea precoce sau prernatura poate' avea legattira' cu primele experiente
sexuale. Atunci cand rna mastlirbez, rna simt Vio:ovat de'oarece cred ca este un
. lucru rau sau interzis. ~i rna grabesc sa ejaculez; Faptul de a. :mi trai sexualitatea i
de a crede ca nu am dreptuL sa fae aeest-liIcru rna obliga sa rna grab esc $i sa
consider di ceea ce'fac-este gre$it:;;i eaintalc'anumite reguli. Placerea deaface
ceva interzis a fost intotdeauna atragatoare ~i,':chiar daca in mod _iricor1tient,
incerc sa 0retraiesc. Pot sa imi'irnpun anuinite-presilmi i o-nervozitate in
dorinta mea de performanta . . Vreau sa imi demonstrez mie :;;i p~rfenerei mele
de ce "sunt capabil", insa ani rezultate' contrarii '~i uneoririeateptate. Sau pot
avea 0dorinta sau un sentiment de posesiune atat de puternic fata de'partenera
mea incat nu reu$esc sa tlstapanesc. Contactul cu parteriera/partenerul imi poate
reactiva frica de a-i pierde dragostea $i de a fi ctbahdonat sati respins i acest
lucru rna face sa-mi "pierd mijloaceIe". Daca mi' ctimva, Inmod incon~tierit, vreau
,sa rna razbun, sa reglez conturile ? . . ". ' .
Accept~. , sa rna . destind $i sa invat din 'nou placerea sexuala legata de
/masturbare,intr-un mediu liber, Taraconstrangeri sau 'ctilpabilitate; Singur sail cu
~i
"
; t
I'
I
1
~.
Iii
, f
'1
f
~1
"---------------------- __ " I 1 1 1 1 !! I
Marele Dictianar al80lilar II Afeqiunilar - Cauz~/esubtile ale tmbalniivirll
197
partenerulJ partenera, redescopar placerea masrurbarti si intdrzii cat mai mult
. momentul ejacularf], Devine un joc care lmi face placere. Pot, de asemenea sa
urmez 0forma de psihoterapie; care sa rna ajute sa atenuez aceasta culpabilltars
pe care amtrait-o in copilarie sau sa-rni diminuez anxietatea mea de adeveni rnai
. bun i sa-mi dezvolt astfel Increderea In mine. ' . ' . , '
. 384. . EMBOLIE Vez;: sANGE .; CIRCULATlA SANGUINA/ COAGULARE
385; :EMBOLIE ARTERIALA Vezi: SANGE -ARTERE
386: 'EMBOLIE CEREBAALA Vezi: CREIER, ~URERE DE...
387. . EMB~LIE PULMONARA Vezi: PL(tfMANI[DURERE DE.(
388. EMISFERA DREAPTASI STANGA VezifCREIER[iNGENERALJ
3M. ' .EMOTIVrr ATE'
, ~. :
'..l
. Emotivitatea sau mai degraba, hiperemotivitatea, este 0stare in care' toate
emopile sunt pe cale de aexploda. Orice lucru marunt rna poate tulbura. Cand rna
:f l~l?tr-oas~f~l de sta~~, m~simt paralizat, vederea mi se tulbura si pot chiar sa
. imi ~lerd echilibrul, ~raJ esc 0stare de neslguranta, sunt hiperactiv mental i am
tendinta d. e
A
a~aI?atlz~ t. otut Am; de asernenea, tendinta de a fi mai putin activ,
de a~~-mllI?phm . sarcmIle, de arealiza putine proiecte, deoarece sunt paralizat
. 'de f rica Devm fragil pe plan emotional i f izic, Amreflexul de a rna izola de lume
, pentru-va rna proteja Simptomele fizlce :legat de hlperemottvttate. sunt:
. ac~eler~r~a ritrnului cardiac,' senzatia de sufocare, digestie diflcila (aiungand
chiar pana la ulcer stomacal), constlpatia, diaree i tensiune musculara. Deoarece
imi est~frica de ~ecu~os. cut, imi dezvolt obiceiuri pentru a diminua . angoasa, De
unde vine aceasta agitatie ? Poate fi rezultatul unui traumatism afectiv a unor
conflicte repetate, a unui climat obisnuit din viata mea, bazat . penesigurant-a
(an cti ~ . l~) . t
e va sau materIa a etc. . ' '. . . . . ". '. . , '.
A:c. ept ~. sa reintru in contact cu esenta fiintei mele, sa . imi consider
e~OtiVltatea un mod de comunicare eu ceilalti. Meditatia, relaxarea sau orice
a~ta te~nic. a car~ rna ajuta sa ~a calmez, care rna aduee aid ~i ~cum, rna poate
aJ uta sa
A
r~mtr~ m contact cu fimta mea interioara i sa imi re-echilibrez emotiile;
Astfel, Iml VOl redeseoperi adevaratele nevoi i voi invata sa am increde~e'
deoarece tiu di totul vine spre mine intr-un mod perfect, pe~tru evolupa mea. "
390. EMPIEM Vezi:ABCES
391.
392.
. 3~. .
ENCEFALITA Vez;: CREIER - ENCEFALITA
ENCEFALOMIELITA' FIBROMIALGIcA Vezi: . OBOSEALA :CRONIcA
[SINDROM DE. . :].
s9 .3 . RNDOMETRIOzA '
.~ii
Jacques Martel
Endometrioza este formarea unor fragmente de mucoasa in exteriorul peretelui
uterin. Este legata de refuzul inconstient almaternitatii. Ades:ori se inta~pIaA c~
relatia pe care 0am cu mama sau eu mostenirea lasata. de ea (atat pe plan fi~: cat ~I
peplan emotional) sa fiein conflict cu ceea cesunt eu $: Iocul pe:are vreau sa II ?CU P
in lume. Nu stiu cum sa rna pozitlonez fata de aceasta doamna care a fost atat de
influenta in viata mea. Daca Iispun ceea ce simt, Imi este frica ca vom avea un
conflict Este posibil capartnpi mei sa se fi iubtt, dar eu am negat acest l~::ru ? Daca
provin dintr-o familie "destramata" este posibil sa imi fie te~ma cafam2lia pe car~
vreau sa 0ofer copilului meu nu va fi perfects, nu va fisuficient de ?una. E~te ca$1
cum cuibul acelui copil ar fi in alta parte $i nu ilpot primi cum se euvme la mine. Am
indoieli cu privire la relatia mea de cuplu ? Iml este teams ca~usa~:o~ul meu a~e~
oalta relatie ? Aspiratiile $i viata mea de cuplu rna pot deterrnma sa Inn fieteama ca,
.un copil va schimba totul in viata noastra ? Maindoiesc de capac~tat~a mea d~,afi ?
mama buna Poate imi este teama sau am impresia di locuinta, cammul acelui copil
care vaveni, va fi in afara casei mele. Deexemplu, daca stiu ca, copilul meu vatrebui
sa mearga muIt timp lntr-o cress, pot sa rna tern ca va asocia ade~arata sa c.a~ cu
acel loc, cu acea persoana cu care i$i vapetrece majorltatea timpului, Eysteposibil, ~e
asemenea, sa nu accept] ., lumea in care traiesc sau sa nu indraznesc sa fac parte dm
ea. Daca nu acceptlv aceasta lume, cum as putea duce aid' 0alta fiinta umana ?
Totusi, ehiar inainte de arna naste, am ales sa vin pe lumea aeeas:a. ~~~treb ceorna
deterrnina sa lmi fie greu sa rna acceptlv asa cum sunt $1 sa imt canalizez
creativitatea. Malas condusa de ceilalti, inghit totul rarasa spun nimic. Amimpresia
ca nu am ,forta pentru a sta in picioare, pentru a rna afirma si ca tr~iesc me~e~
esecuri, Devin agresiva, deoarece stiu ca rna impiedic sa realizez anumtte lucrun $1
irni este greu sa rna focalizez pe anumite obiecttve.. ' ,",
, Acceptlv sa constlentizez relapa care exista intre melle mele, indoielile mele,
ineertitudinea mea $i situapa pe care a traiese $i accept.!.., sa exprirn liber eeea ce
simt Maafirm in calitate de individ. Recunosc eeea cesunt ~i nu mailas pe nimeni sa
abuzeze de mine. Top rna vor respecta $i astfel, rna voi implini $i imi voi exprima
liber ereativitatea;
394. ENTERITA Vezi: / N T E S T lN E - cA sm o - E N T E R I T A .
395. ENTORSA Vezi:ARTICULATII"":""ENTORSA.
396. ENU REZIE Vez;: INCONTlNENTA
397. EPICONDILITA. Vezi:COATE-EPICONDIUTA
398. EPIDEMIE
oepidemie inseamna raspandirea unei boli eontagioase. Este tratata de obieei ca
a boala de origine infec!ioasa. Poate fi u$or sa cred di, daca eontactez a astfel de
boala in acel~i timp 'cu multe alte persoane, aeest lucru nu se intarnpla din eauza
emo~iilor mele, ci mai degraba pentru ca "epidemia nu erU !a pe nimeni"; Defapt,
diferen!a intre faptul di rna irnbolnavesc singur sau irnpreuna eu eeilalp,
-------------------- __. J '1 '"
Marele DI Cf/ o nar 01Bali/ o r ~I A feCfiunilo r - Cauzelesubtile ale im bo lndvirli
199
inseamna pur $i simplu ea suntem mai multi oameni care traim situatii
asemanatoarsss. In acelasi fel, pot trai 0nesiguranta indivlduala sau colectiva, cu
.privire la situatia politica, economlca, la mediu, la fel cum pot simti 0furie
personala $i fa!a de alte persoane. Natura bolli poate sa indice ee anume trebuie
sa constientlzez in vlata mea. '.
Accept .!.., sa redau iubirea acelei par!i din mine care are nevoie de ea,
pentru a-sl regasi paeea interioara $i arrnonia,
399. EPIFIzA. Vezi:GLANDAPiNEAIA
400. EPIGLOTA.vezi ~;:GAT - LARINGE, ESOFAG
Epiglota este un cartilagiu plat, in forma de "frunza", care imbraca glota, situat in
spatele radaclnil limbii. Protejeaza laringele si este liber sa se miste de sus in jos.
Actioneaza ea a trapa care se inchide dupa Inghitire, lasand hrana sa intre in
esofag. Cand membrana se umfla (Inflamatta epiglotei) si se mareste, secreta un
mucus $i poate duee la sufocare. Este important sa se degajeze caile respiratorii
cat mai repede. Exista ceva ce vreau sa retin, 0situatie pe care imi este greu sa "0
inghit". Cand se produce 0epiglottta, foeul produs de furia acumulata creste in
mine. Inghit totul rara sa rna apar, Exista un raport de forte lntre doua persoane,
de obicei parlntii mei si acest lucru rna afecteaza, Imi ascund ernotille, car cu
.mlne experientele din trecut.
Accept. ,t., sa rna studiez si sa Inteleg eeea ee vreau sa exprim $i de ce imi
"inchid trapa" in mod voluntar, Trebuie sa imi reconsider intregul mod de
functionare, sa invat sa-mi clarifie gandurlle, sa imi schimb modul de aeomunica.
Alegand noi directii in vi;:t!a, voi rasa la 0parte gandurile negative si voi putea in
sfaq;it sa imi concentrez atentia pe lucruri mai pozitive.
401. ' EPILEPSIE Vezi: CREIER- EPILEPSiE
402. EPISTAXIS Vezi: NAS [SANGERARE NAZAIA .]
4:03. EPU IZARE Vezi: BUR N OUT
404. ERECfIE - DISFU NCfIl ERECTILE Ven: IMPOTENfA.
405. ERITEM SOLAR Vezi: INSOLATIE
406. ERU CTATIE Vez; ~;:srOMAC [iN GENERAL.1
Eructapa ,este emisia zgomotoasa; pe gura a gazelor provenite din stomac. De$i
in lumea noastra este considerat un gest foarte nepoliticos, orientalii tleonsidera
,.un semn de apreeiere i de mul!umire pentru 0 masa buna. Eructatia are
legatura cu voin!a mea de a merge prea repede. Nu imi aeord timp pentru a
interioriza i a asimila fiecare etapa a procesului, fie ca este la nivel personal, fie
la nivel profesional. In acest fel, evit. sa irni infrunt frieHe. Tensiunea urea din
35Este vorba despre 0forma -ga nd de grup, denumita EGREGORA, ca re poa te fi nega tivii ~a u pozitiva
;~..
~!~'r,1 l' l' 1r."r-;--;--;----,-~-~~---~,.= __~,._= .._= __= ,,_,,. ~o-========~----~-=-"=--=.,=--= .. -.=t-
200
Jacques Martel
, cauza faptuluica amde digerat idei noi i simt nevoia,dearnaelibera de aceasta
tensiune. Masirntinvadat decevasau de cinevai este cevaprea mare pentru a-I
, inghip dintr-o singura data: Exista0relatie care inaapasa 'greu i amsentiinentul
Catmi' lipseste aerul, libertatea. Resping inconstient pe cineva .mai ales daca,
exista i un miros urat, Ma simt instabil si tmi este teama di lmi voi pierde
coritrolul. Bructatla tmi poate aminti toate: aceste impresii, atat pozitive cat ~i
negative, care rna depasesc, Nustlu cumsa leintegrez tn viata'mea. Dad merge
prea repede, dad sunt nelinistit, eructatla estei mal puternica. , " '
Acceptlv sa tncetinesc si sa imi acord tlmpul -necesar pentru odihna
Constlentlzez faptul cii, mergand prea repede, tree pe langa 'atatea lucruri
frurnoase, care imi facyiata placuta, Accep~!" saimi acord timp pentru a~ai, rna
simt mafputin sufocat de ritmul trepidant al vietii i rnaasteptla totce este mai
"bun." ,.. , ,,'. , ' "', "'", ' ' ,
407. ,ERUPTIE [, .. de cosurl) Vezi: PIELE L:ERUPTIE [LDE cosue; c..
~ I . .: .:: _. ."
408. ESOFAG., ; "" "r'
,Esofagul estelocul detrecere aalimentelor, care leagafaringele destomat. "
Esofagul lasa satreaca cuusurinta experientele noi, ceea cerna cijutasa fiumai
, deschis fata de lume sl sa evoluez. in general, daca amemotn sau idei care "tree
pe Hinga"drumullor normal, esofagul devine crispat sl trecereaeste maidificila,
,poate provoca chtaro iritatie, care reflecta iritapa mea interioara, fata de cineva
, sau de ceva.ce' nU'pot tolera. Daudovada de multa intransigenta. Exista lucruri
'care nu imi convin, dar sunt pasiv i riufac' nimic pentru a schimba lucruriIe.
Fricilemele; angoasa, suferinta vor faceeSbfagul sa se'contracte; 'Chiar saajunga
la0obstructie totala apasaju]ui.:MaobJ igsafacdiverse lucruri pentru ceilalp, in
loc safacceea cevreau cuadevarat. 'Lastotul satreaca, pentru aevita conflictele.
Emopile rna paralizeaza ~i rna tmpiedidi sa "inghit" experientele rioi. 'Exista
situatii sau moduri de gandire pe care - r n a fortez sa Ietnghit, .saIeaccept!. ca
racand parte din mine, dar tiu, insinea mea, canuvreau caacestea sararnana in
mine, sa facaparte din mine. Pot sa"inghit pelang~" deoarece imi'e'ste frica de0
autoritate din exterior sau pur ~i simplu ceva"nu.trece"; Maimpiedic sacresc, sa
avansez. Poate vreau sa inghit piea repede, din Hicomie, de-ieama di mai tarziu
imi vor lipsi iubirea i afecpunea. Prefer sa"imi tingura";Am iiripresia cadepind
de cineva pentru a "aduce paine pe masa". Ma,ata!?ez,prea mult.cie trecutAm 0
atitudine moale i pasiva. Deoarec~ esofagul face trecerea dintre 'gura (care
s~mnificaintrarea ideilor noi) i stomac (ideilepe care Ie-amdigerat) este posibil
s~amuri cancer la esofag. daca simt 0furie puternica sau udi fata de ceva din
viata mea: ceva"cenutrece". Seintampla satraiesc o:situatie care mi s'epare tara
, ie!?ire.Oricesoar intampla in viata mea, imi spun canu mai are cesaseintamp]e,
"im mai poate aparea nimic care sa' imi' redea sperant~: Partea inferioara a
,,_esofagului se refera la dorinta mea de a lua totu], de atnghiti, de a nu arunca
nimic. Sunt lacomtot timpuI. imi este teama cami seva lua ceva ceimi apartine
~i, in acel~i timp, nu tiu sa profit cu adevaratde ceea ce' ~ deja. Partea
;..
Marefe DJctionar aJBali/or $;A!ectiunllor - Cauzeie subtile ate imbolniivirii
201
su~erioa~ a' esofagulu~ s:oate lalumina 0 situatie pe care refuz "sa 0 inghit",
chiar dacasunt fortat, Exista cevasau cinevacare "imi sta ingat". ..
, Accept!., sa renunt la orice .suparare i .acceptlv .sa .consider fiecare
experienta din viata mea ca pe 0ocazie.de a creste, de a-rna hrani.cu bucuriile
. vietii. Accept!" .sa fiu un deschizator de drumuri, un leader I. Sunt activ: caut
posibflitatt noi. pentru arnaimplini. lert orice gesturi sau cuvinte care m-au ranit
.. '. .._ - ,I
19n?r acei non negru care pluteau deasupra mea ~i care rnatmptedtcau sa merg
mal departe. Sunt deschis in.fata lectiilor pe care viata vrea sa.mi .letransmita !?i
t astfel vol dobandl mai multa libertate i paceinterioara.' ," ,
409. .arrANASIE Ve2 t si: MOARTE
~utanasi~ _nu este 0 boala, ci un 'act prin care vrem ~ascutlmd~suferinta
mtolerabIla, pe 0 persoana cu 0 afectiune incurabila Acest act va' duce la 6
moarte, ,0plecare t a r a suferinta. Este posibil saamun impas moral, dad. sunt in'
~ostura deadecide pentru altclnevadaca trebuie saIipunern capat zilelor. Este
Import~nt sa raman atasat de convingerea mea di viata exista chiar iidupa ceea
cenurmmmO,artei Cl~~stlucru faceparte dincredintele mele. Dacanu este cazul
rnapot ~~treba~aca ,p~rsoana din f~tame~chiar manifesta' vi~ia. Cori~tieniize~
fap~I, ca~cea~~aalegere este Individuala. Ii pot Informa pe eel apropiati, verbal
sau in SCflS,despre decizia pe care soar putea sa 0atba de luat incazul ln care voi
fi incon~tient.'" . ',' , ,..,' ,". .: , ,
" , ,.~ccepf 1.'~a~mi expriln vointa sau ceea ce dotesc $i astfel Ie voi U!?tira
declzlac~lo~I':lltl, cand vafi cazul i ei vor fi mai impacati cu aIegerea pe care 0
vor face. '" " " " .
410.
411.
, ,
EWING (sarcomullui ...) Vezi:OASEfCANCERDE ...j-SARCOMULLUIEWING .
EXCES DE APETIT Ver i: APEr IT [EXCES DE J
412. EXCESDE GREUTATE Vez;: GREUTATE [EXCEsDE.:.j
413. EXCRESCENT A Vezi: POUPI
414. EXHIBITIONISM
Ex~ibiponismul este tratat in legatura cu exhibarea organe]or genitale. Este
strans legat de educapa pe care am primit-o i madul in care imi traiesc
se~~itatea ~e fapt,_daca~am fost invat~t di sexualitatea este ceva murdar !?i
nesanatos, euslguranta amIncercat sa0reprim~i,daca nu amtacut acest lucrU
simt n~voiasarnaeliberez deaceasta constrangere pe care 0traiesc cu priyire l~
,sexuahtat~. Faptul dearnaabandona tn exhibitionism este pentru mine 0 forma
de a respmge propriile mele limite pentru a rna face acceptat!., 0 forma de a
provoca. Iar cJ jm~u sunt in contact euinteriorul meu, iubirea mi separe cevace
" nu este pentru mme. Nu pot avea 0 relatie intima cu cineva, deoareee imi este
, . team~ca voi .fiyra~it. P~e~fersa am experiente cu anumite persoane, pastrand
tOtu10anumlta dlstanta mtre noi, astfel voi putea fugi cand vreau eu. Voi cauta
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 'Y '1 ... l' l! I" f I !
202 Jacques Martel
excitarea in exterior,. deoarece am un mare gol interior. Faptul de' a rna exhlba
tmi confera 0a .numita putere. Pulsiunile si dorintele mele fnconstlente rna
controleaza. Este posibil sa vreau, inconstlent, sarna razbun pe cineva care mi-a
facut diu cand eram copil. Masimt neputincios, nerecunoscut pe plan sexual.
, Constlentfzez faptul caflinta umana afost creata ell nevoi sexuale, dar caacestea
trebuie experimentate in iubire. Accept !"faptul di sexualitatea este un lucru
frumos ~i sanatos, prin care rna pot Implini. Sexualitatea faceparte dea semenea
din evolutia mea pe plan fizic. Accept l"sa rna deschid fata de iubire. Dacarna
respect voi dobandi forta necesara care rna va ajuta sa trill exprim
vulnerabilitatea. Indrazntnd safiusincer, ceilalp vor facelafel si voi putea avea 0
relatie frumoasa, decomunicare si comuniune. .
415. EXOFrALMIE V~zi:OCHI[DUREREDE J
416. EXTENUARE Vezi ~i:OBOSEALA [iN GENERAL). sANGE ~ IiIPOGUCEMIE, TENSIUNE
ARTERJALA. - HIPOTENSIUNE [PREA scJzurA] . . .
Masimt extenuat atunci cand corpul meu ~ste obosit, vre';msa abandonez ceea
cefae. Tristetea ~i descurajarea pun stap~mre pecreierul meu. Masimt slab si nu
mai vreau sa rna aflu "acolo unde' stint acum", "Ce a determinat aceasta
extenuare ?"Sunt nemultumit derelatiile meleafective cupartenerul meu sau cu
prietenii mel, Amobosit sa rna adaptez tot timpul celorlalti, Traiesc 0dualitate
tntre a-mi pune pe primul loc nevoile mele sau ale celorlalti, Adeseori sangele
meu esteslabit, imi pierd bucuria deatrai, '.' .
Accept!" sa lmi regasesc pofta de viata, raeand lucruri care tim plac si
asculand muzlca frumoasa, Aeest lucru rnava ajuta saimi "ridic moralul". 'Reiau
contactul cu sufletul meu, care rnavalndruma, pentru a-mi regasi bucuria de a
trat.
417. EXTINqIAA VOCII Vezi:AFONIE
Marele. DiCf/anar al Bali/or ~l A/ectlunllar - Cauzele subtile ale imbolnavirii
203
F
418." FALLOPE (trompele lui . ) Vezi:SALPINGITA
419. FANTA PAIATINA- GUM. DE LUP"CONGENITALA
Fanta palattna, congenttala numita popular gura de lup, este 0malformatie
caracterlzata printr-o fanta abuzei superioare (mai frecventa la baieti) sau/si a
palatului.gurti (mai frecventala fete). Este cauzata de oprirea sudaril mugurilor
fetei embrionului tntre zilele 35 sl 40de viata lntrauterina. Fanta palatlna nu
produce un handicap, dar poate aduce 0problema estetica, poate deranja in
alimentatie ~i in vorbire. Inca de foarte devreme stlam ea pentru mine va fi greu
sa comunic ~i sa rna afirm, sa "deschid gura". Masimt inferior si vreau sa rna
ascund, sarna retrag, deoareee ceilalti iml conduc vlata. Sunt lucruri care lmi
scapa, "bucatile sunt prea mari deinghttlt". Amnevoiesa lml dezvolt respectul de
sine, sarnaconsider peprimulloc.
Mai int~ii trebuie sa fae fata acestei realitati a nasterii mele si sa indrept
sltuatia, acceptandlv sa fac loe unei depaslri de sine, unei acceptari !"avietii
meleterestre. Alegin mod constient, sarna cunosc, sa rnarecunosc in calitate de
suflet in evolutie. Acceptandu-milv calitatile ~i fortele mele interioare, Imi
construiesc 0noua imagine, mult mai pozttiva. Aleg sa ocup locul care mi se
. cuvine, caun drept divin si sa rna bucur de viata, Fiind eu insumi, pot sa rei au
contactul euesenta mea divina si sa stiu exact cedrum saaleg. Pot saimi exprim
liber nevoile si satree laactiune.
420. FANTA VULVARA Vez;:VULVA'
421. FARINGITA Vezi: GAT - FARlNGITA
422. FASCIITA NECROZANT A Vezi: BACTERIE CARE MilN AN cA DIN CARNE
423. FAlA Vez; ~i:PIELE / ACN EE / CO$URI/ PUNCTE NEGRE
Fata mea este prima parte a flintei mele care intampina universul. Reprezinta
"cartea mea deidentitate sau devizita ".Deobicei, 0singura privire imi poate da
,cateva impresii despre cineva, in functie defatasa, dad este radioasa, lumlnoasa,
zambitoare sau, din contra, lntunecata, Iritata, trista, Fata prolecteaza lume amea
interioara, Arelegatura cuimaginea mea, cuidentitatea mea, cuego-ul meu. Daca
vreausa ascund un aspect al personalitatii mele sau daca ascunde eeva de mine
: insumi, fata mea va purta 0masca ~i va deveni tenslonata si plina de grimase. La
fel, daca rna devalorizez, rna critic, rna simt incompetent, 'daca am impresia ca
nimeni nu rnaiubeste, starea mea interioara sevaexprima prin .starea pielii, care
devine iritata sau uscata, 0iritare rnentala imi determina 0afectare a pielii.
Ranilemele interioare se exprima prin "ranile" fetei: cicatrici, ridurl, cosuri, pete
204
Jacques Martel
etc. Daca sunt preocupat tot timpul de imagine ape care vreau sa 0am in exterior,
traiesc un stres, daca imi este rusine de felul in care arat, Privirea celorlaltt este
mai importanta dedit a mea? Raman la suprafata -lucrurilor, pentru a evita sa
intru in contact cu eul meu profund ? Pot ajunge sa am "doua fete". Imi este foarte
teama di imi voi pierde imaginea de sine? Poate vreau sa rna protejez, nelasand
sa se vada partea mea negativa, Dad sunt implicat tntr-un accident de maslna
~i sunt ranit la fa~a, acest lucru indica nevoia mea de a-mi reanaliza imaginea
personala, prioritatile si felul in care lmi gestionez viata. Un traumatism al fetel,
de exernplu, 0fractura a nasulul, survine atunci cand ceea ce stmtma determina
sa rna devalorizez: .0 situatie devine insuportabila, de exernplu, 0relatie
extraconjugala, care nu rna mai satisface. Nu mai sunt capabil "sa fac fata" unei
. persoane sau unei situatii. Ii las pe ceilalti sa-mi depaseasca granitele.
.Pentru ca, trasaturile fetei mele sa se lumineze, sa se imblanzeasca sl sa fie
curate, de.la sine, acceptlv mai intai sa imi curat interiorul i sa rna eliberez de
gandurile ~i sentimentele negative pe care Ie Intretin. Las loc pentru iubire,
pentru mai rnulta intelegere, pentru acceptare lv ~i mai multa deschidere. Fata
mea va fi mai lurninoasa !ji nu voi mai fi nevoit sa port 0masca,
424. FATALAsATA,MOALE
, .', ~. .
Trasaturile fetei sunt lasate, moi atunci cand am sentimentul ea ceva rna lasa
balta, sau di eu lnsumi rna las "sa cad". Pielea mea devine flasca, lipsita de viata.
Pleoapele au 0linie ascendenta, indicand tristetea din ochii mei. M~neglijez ~i
port pica vietli, Imt cultiv resentimentele. Imi lipseste "fermitatea" in deciziile
m~ . .
Acceptlv faptul ca am nevoie sa lmi "ridic moralul", s a lrni recapatpofta de
viata. Irni acord permisiunea de a profita de fiecare moment din viata si ll las pe
copilul meu interior sa se manifeste.
425. FEBLIT A Vezi: sANGE - FEBUTA
426. FEBRA (ingeneral) Vezili: cAwURA [SENZATJEDE...]
Atunci cand temp~rtura corpului urea peste 38C, am febra. Febra este un
simptom al emoliilor care ma ard. Aceste emotii se transforma in furte
impotriva mea ~i a celorlalti sau impotriya unei situatii. Imi invadeaza_tot corpul.
De ce am nevoie sa ajung la aceasta extre[l1a? Este modul meu de acompensa,
pentru a rna odihni !ji a primi mai inulta iubire !ji atentie ? Am nevoie de aceasta
pauza pentru a rna adapta unei real_itap care ~e si.:himb~ foarte repede? Ce
anume m~irita in viata ? De obieel, ~ste vorba despre 0emope i'arzatoare" care
apare sau aceasta einotie ia forma un!r furii intense, a unei indignari, a unei
dispediri, a unei neliniti. Imi fac griji pentru tot ceea ce exista in jurul ineu, in
afara celui mai important Iucru: binele meu interior. Vreau .ca ceilalti sa fie
mandri de mine, dar cum rna percep eu insumi ? Daca sunt copil, febra brusdi
p<>atefi in relape eu conflicte interioare, cu furia sau cu <>rana refulata. Eu, copil
fiind, imi exprim emopile prin corp, deoarece inca nu tiu sa Ieexprim verbal.
Marele DICf/onar al Boli/ar ji A/eqiunllor - Cauzele subtile ale imbolniivlrll
205
Orice ar fi, acceptlv Sa identiflc cauza acelei febre !ji voi gasl 0acumulare de
!ritare $i de furie, care apare adeseori atunci cand "rumeg" nefericirile din trecut.
Inlac sa imi produc violenta, lmi constlentizez nevoile si acceptlv sa invatsa
comunic pentru aexprirna ceea ce simt. Deacum lnalnte, nu mai acumulez nimie:
stiu di solutia este dialogul, comunicarea.
427. FEBRA (HERPES FEBRIL ...) Vezi fi: HERPES/ {..iN GENERAL]> {... ORAL] / {...
LABIAL]: ... , , . . .
Aparit!a herpesului cu febra este in relatie directa eu constlentlzarlle pe care
Iefac. lmi pun multe intrebari despre de mine insumi si viata mea in general. Ma
aflu Intr-un conflict intre, propria mea. identitatesi relatiile eu ceilalti. Singura
modalitate pe care corpul meu a gasit-o pentru a exterioriza acest conflict
emotional si arna elibera, este herpesul tnsottt de febra, Ceanume ma lmpiedica
sa fiu eu insumi? Frica mea de respingere I . .. ...... . ....
Cand mi se intampla .acest .lucru, accept!. sa gasesc motivul pentru care nu
sunt in armonie cu mine lnsumi. Imi constlenttzez nevoia de a fi eu .lnsumi in
orice situatie. Accept-de aserneneajv sa rna exprim, deoarece cei dinjurulmeu nu
pot ghici ceanume rna preocupa, Daca Iiacceptjv pe ceilalti asa cum sunt, atrag
intelegerea acestora. Redevenind eu insumi, armonia va reaparea in viata mea.
428. FEBRA FANuLUI Vezi: ALERGIE - FEBRAFANuLUl
429. FEMININ (principiu ...) Vezili:MASCUUNtpRINCIPIU j
Fie cit sunt barbat, fie ca sunt femeie, crelerul drept i partea stanga a corpului,
reprezinta principiul feminin (yin) sediul creanvttattt, al calitatllor artistice,
al compastunlt; al receptlvltatil, al emotitlor i al Intulttel, este legat de
natura mea interioara. Se manifests de asemenea prin tandrete, sensibilitate
bl.ande~e; arrrionie,. frumusete sl puritate, rna conecteazaIa propria mea mltur~
feminina !ji la cea a celorlalti, Este latura mea materna. Este reprezentata de luna.
Principalele .diflcultati legate de principiul femlnin sunt legate de exprimarea
sentimentelor. Ma simt bine atunci cand alin peCineva ? Sunt capabil sa spun "te
iubesc" sau "sufar"? Nu m~rsimtln largul meu atunci cand eusunt cel sau cea
care prime!jte, mai .ales cand este yorba de iubire. Fie cii vreau, fie ca nu,
pri~Cipiul feminin face parte din mine. Atitudinea pe care (> am fata de natura
me~ feminina are 0legatura directa cu relatiile pe care Ieintretin cu femeile din
viata mea (mama, fiiea, prietena, sopa etc.) Felul in care vreau sa imi exprim
feminitatea (u!jurinta sau dilkultatea) va depinde in mare parte de modelul
parental $i de identificarea mea cu'unul sau aitul dintre parinti. Daca sunt barbat,
~m 0dificultate in a-mi elibera emopile $i a Ie primi pe cele ale celorlalti. Dad
sunt femeie, exisfa un aspect al feminitatii mele pe care il"neg sau tl refulez. Daca
imi urmez intuitia, parte~l stanga a corpului $i polaritatea mea feminina var fi
sanatoase. Daca partea ~ea feminina este dezvoltata exagerat; rna intreb care
este gradul meu de lncredere in mine !ji dadi las emopile sa ocupe prea rriult din
partea mea logica i rapcinala ...
206
. . . . . .
Jacques Martel
Acceptlv faptul ca aeest principiu feminin faceparte din mine si sunt mai
deschis fa~ deel, stiind di acest proces este esential pentru eehilibrul celor doua
principii care exista in mine [femininsi masculin). Unulil completeaza pecelalalt
,pentru aaduce eehilibrul spiritual, emotional ~i fizieal flintei mele.
430. FEMI NI NE [afectiuni . . .)
Afecrlunlle femtnlne indica faptul diam dificultati in aaccepta t. , sa flufemeie,
Nici macar nu stiu cum sa imi exprim feminitatea. I deea de a actiona pentru a
raspunde asteptarilor pe care le are 0 femeie, rna sperie. lmt este frica sa rna
supun. Poate amcrescut lnconjuratade femei care trebuiau sa fie"puternice", sa
iadeeizii etc. care defapt erau caniste barbati. Sauamtrait intr-un mediu in care
. femeile erau supuse ~i au renuntat lapropria personalitate ?
Acceptlv sa coustlentizez faptul ca mi-am dezvoltat mai mult latura mea
masculina, caurmare aeducatiei pecare amprimit-e sau pentru cami-ampromis
':safiueutnsamt (inlocsarnasupun) sl satmi asumlatura masculina, indetrimental
ferninitatii mele. Accept!. , sa flufemele, deoarece in ealitate de femeie, sunt
tntreaga $i lmi exprirnsentimentele. Pot fi puternica ~iin acelasi timp sastiu saofer
tandrete, iubire, tntelegere etc. ' Fiecare femeie aremaniera ei personala de a-si
exprima feminitatea, ramane ca ~i eu sa0 alegpe amea. I mt voi da seama cat de
fericitasunt pentru casunt femeie.
431. FEMUR Vezi: PIOOR ~ PARTEA SUPERIOARA
432. FERMENT ATI E Vezi: STOMAC [DURERI DE, ..] .
433. FESE'
Fesele suntpartea car~oasa a_corpului, pe care I na asez, iau loc, LOCUL: MEU,
Simbolizeazaputerea mea, fundamentele mele. Facreferire lasentimentul . meude
. lncredere fata de faptul de a rna simp tn -siguran!~. Reprezinta autoritatea mea
tnterioara, sentimentul meu de mandrle. Atunct cand strang feselesau merg cu
fesele stranse, rnasimt amenin~t, imi este teama caimivoi pierde. controlul, rna
.retrag. SeintampI a cafeselemelesafietensionate a~nci dnd rnasimt spionat de
opersoana care are0pozipe autoritara fatademine sau dacaimi esteteama c~"nu
sunt lainalpme", tn ochii parinplor mei, de exemplu. A~vrea sa pedepsesc acea
. persoana, dar nusunt in stare. Nuvreau safiuremarcat, deoarece acest lucru m-ar
putea determina sa rna schimb, sa accept t;' anumite lucruri, evenimente sau
situapi trecute, posterioare, pe care nu sunt pregatit sa mi I e asum. Oare sunt
capabil saimi"potolesc autoritatea" ?Sausunt in. r~aqie fata de aceasta, deoarece,
in copiH'irie,mi s-au dat "palmi lafund" sau cineva aindraznit sa-mi pipaie fesele?
Dacainsa, merg eufeseleprea relaxate, ,eu0unduire a~oldurilor foartepronun~ata,
,imi ocup locul, pe al meu $i peal celorlalp. I roi placeputerea, deoarece conducand
I mi asigur controlul. Nuamde cesarnaschimb, incer~saIifortez pe eeilalti sase
schimbe! Con~entizez faptul di sunt agatat de trecutul me~, de ideile meI e, de
raniledintrecut ~i pot sasimt chiar ~iranchiuna sau furie. Pana candvreau sascap
deresponabilitatile mele? Decenu amincredere in fO$ mea interioara ?Masimt
__________________________ 1 1 1 1 i '1 ~1 1 ,
',,1'
Marele Dictionar al Soli/or J I AfeCfiunilor Cauzelesubtile ale imbo/nCivJrll 207
~,nstabi~, sl f:lul in ~~~rna vad ceilalti. m~de~anjeaz~foarte muit. Sunt disperat ~i
moale fatade deciziilepecaretrebuie saleiau, Amimpresia di"sunt eufundul in
. doualuntri" sauc a tot timpul este cinevalipit demine.
A~cept!" sa rna relaxez si sa merg mai departe. sa fiu deschis in fata noilor
experiente. Accept i"sa-mi dezvolt puterea socialain armonie cuceilalti, . '
434. " FI BRI LATI E VENTRICULARAV~:,iNIMA. -ARIiMIE~IAc.4 .
435. ' FI BROM UTERI N ~iCHI ST FEMI NI N- Vezi~: CHIST
F!bromul este,0tun. lOrabenigna f~rmata din tesuturi fibroase. Apare mai ales la
mvelul uterulul, sedlul maternitatn, al feminltatil ~i al sexualltatll mele atot
ceeayce are I egatu~a cu caminul meu, eu familia este legat de un io c emotional
(rana sau abuz dm trecut) pe care I -am trait. Poate m-am simtit ranita de
part~nerul ,m:u sau a~ primit 0 lovttura sau 0 jignire pe care nu amstiut sa 0
gesnonez ~l sa0 exprim (pentru a-mi restabili armonia) ? Sau exista sentimente
deculpabn~tate, de ~~inesauyde co~fuzie I nterloara refuiate de mult timp st
acum. a. uprms forma in aceasta masa . de tesut moale? Aceste sentimente pot
'provemdintr-un ~o~eymoponallegat deprimele mele experiente sexuale sau de0
mtrerupere de sarcina, care rn-a tulburat. Amun gol interior pe care vreau sail
umpl,ucuorice pret, Traiesc lntr-un mod superficial, nuimi implinesc dorintele ~i
nevoll:. :refer safaccasi ceilalti. Pot saamresenimente fa~ade0persoana care
~-a ra?lt. yS~~po~. avea in?oi~li ~cu ~rivire la. faptul de a avea un copil. Am
I mpre~la. ca 11 spnjm pe ceilalti, li hranesc, deoarece rna simt indispensabila ?
Poate irm doresc. sa schimb ceva in viata mea; vreau ceva nou, dar refuz sa imi
manifest latura creativa ~i gustul pentru aventura. .
Din punct de vedere I storlc, este interesant de observat ca femeia maritata
d~venea "~ot~e"in momentul in care. aveaun copil eusotul ei. Astfel purta "fibra"
b~rbatuI Ul. Flbr~mul uterin apare adeseori in jurul varstei de patruzeci de ani,
cand eu ca femeie, devin constienta de faptul ca, fiziologic, in curand. nu voi mai
putea avea copii. Poate amluat deja decizia de a. nu avea sau anu mai avea. copii
dar . corpul meu $tie c a acum este "ultima ~ansa", supravie~uirea speciei uman~
dep~~dede as~~!Astfe!, dac~amsau amavut 0culpabilitate fata de numarul de
copn pe care I I am sau _nu11 amj aceasta soar putea manifesta sub forma unui
, fibrom. Poate ~yorba, de a~emenea, deun copil pe care I -amcreat in imaginarul
me~1 pe care ml-I dore~m at~t,de mult, c~un anumit partener, dar nus-aimplinit
. ,dorI ~tamea. Poate fi,slmboh
7
0com~ame, 0afacere - pe care 0consider "copilul
meu - pe care . amcreat-o mtr-un mterval mare de timp ~i care; in ultimul
. m~me~t nu a prms forma, indiferent de cauza. Acest "bebelu~" s-a materializat
,fizleprmtr-un fibrom, un copil care nu. avenit niciodata pe lume. Amsentimente
dene~utinJ a, cred caeste"prea tarziu~'~i aceste sentimente se pot transforma in
resentlmente. Sunt con~tienta de faptul ca, tesuturile moi reprezinta schema
. mentala incon~tienta. ~cu~u!area ac~stor modele mentale ~i atitudini negative
au luat acum 0 forma sohda. A sOSlt. momentul pentru mine, sa comunic cu
208
Jacques Martel
partenerul meu, sau cu ait membru al familiei i sa exprim. ceea cesimt. Trebuie
sarup tacerea, saexprim ceea cestiu doar eusi nuamvrut sadezvalul niciodata,
In ceea ce prlveste rusinea, culpabilitatea si confuzia, accept L.faptul di, in
acel moment, amactionat cumafost mai bine pentru evolutia mea. Maiert si rna
eliberez deaceasta greutate. Masimt multmai usoara ~i fiecare zf care trece rna
ajuta sainteleg c~lIlaaccept t.i sunt tot mai fericita cafemeie. Imi iauviata In
propriile maini ~i rna indrept acolo unde este bine pentru mine. Incetez s a mai
traiesc in trecut. Malndrept spre viitor, stiind ca.sunt Indrumatajmi folosesc
:creativitatea pentru a-mi impllni pasiunile si visele.
436> FIBROMATOzA Vezi: MU$CHi~FlBROMATOzA .. '
437. FIBROMIALGIE V~zi~i: OBOSEAlA CRONIcA [SINDROM DE}
Fibromialgia este '0disfunctie a muschilor i a scheletului, caracterizata prin
dureri constante; sensibilitate, arsuri musculare.: un somn tulburat, oboseala
externa [pierderea energiei] i:'amorteli acute' dimineata, Exista optsprezeee
'punete foarte dureroase, repartizatede-a lungul corpulukmuschii i tendoanele
delanivelul umerilor, al gatului, intre omoplati, labaza spatelui, lanervul sciatic,
Iagenunchi.si lacoate, laineheietura mainii i latorace. Persistenta durerii Iaeel
putin unsprezece dintre aceste punete este suficienta pentru diagnostic. Statistic,
. sunt afectate sapte femei, la" un barbat, Printre cauze se riumara si un
dezechilibru cronic al sistemului nervos, in' urma unui soc emotional; a unui
accident sau a unui .exces de zel al'sistemului imunitar (care continua- sa
actioneze irnpotriva. unui virus inexistent, de exemplu, dupa.o grlpa) sau a unei
tulburari de somn. Toate acestea rna faesa ered ea"nu valorez nirntc", rna simt
neputincios In a face-schtmban In vlata mea. Aeest sindrom (un ansamblu de
.:simptome care se manifesta in acelasi timp) are legatura cu perfectionismul,
. anxietatea, 0mare exigenta fata de sine, impinsa peste limitele mele. Simt 0
durere interioara puternica, care rnaurmareste peste tot; Aceasta ii poate avea
originea intr-un eveniment trait in copilarie, care a' fost cauza unei mad
.culpabilitati. Masimtin plus i imi este foarte greu sa ma afirm. Nurna simt la
inaitime, am impresia di am cazut de undeva de sus. Simt multa presiune din
partea celor dinjurul meu, cand defapt euinsumi rnapresez prea tare. Simt furie
i amimpresia canuprimesc iubire din partea celor din juruJ meu. Nti mai vreau
saavansez. Prefer saimi ascund emotiile i nu mai simt tandretea din viata mea.
Deunde vine aceasta durere constanta? Apare m~liales atund cand -facgesturi
repetitive i monotone. Imi reamintesc de suferinta morala de arna forta saimi
, -asum responsabilitati pe care nu I-am ales eu; Am vrut sa respect anumite
principii, care erau contrare nevoilor mele profunde. Traiese 0viatarata de care
nu mai amnido pofta dea0traL
. Accept t.sainvat saamgrija de mine, sa-mi ofer multa tandrete, decare am
atat de mare nevoie. Las sa traiasca copilul meu interior ~i care a crescut prea
repede; Nu trebuie sa fiu un super-barbat (sau 0super-femeie): trebuie, sa fiu
daar eu insumi (Insami). Amdreptul sa fiu fericit, sa traiesc eu bucurie. Imi las
_________________________ ~1 1 !' ~1-1 ~1
Marele Dietionar 01Balilor ~IAfeCfiunllor - Cau~elesubtile ale imbolniivlrii
209
creativitatea sase exprime prin joe, prin arta, sport sau orice alta activitate care
i~i :eaduce po~a de.viat~si bueuria de atrai. Astfel rnavoi implini i voi ajunge
sagasesepacea mtenoara.
438. FIBROzA CHISTIcA Vezi: MUCOVlSCIDOzA
439; FIBROzA Vezi: SCLEROzA
440. FICAT (abces la..)
o.a~umulare de puroi produce un abces lafieat. Iar cumficatul are Iegatura eu
crttica, .a~cesul la ~cat, i~dica 0mare nemultumire din viata mea, care poate
provem dmfaptul eaevemmentele nu se desfasoara asa cumvreau eu eatmt fac
~rea ~uIte griji In anumite situatli sau ca bucuria si lubirea din viata mea sunt
~nsu~c~ente. Am un_pre~-~l~n de _en:otii. Vad viata in negru sl rna plang in
mactivttatea mea. ~a meapa!anez .sapastrez cevasau pe cineva, cand de fapt este
v~rba ~~spr: vechile me.l: gandun. Acord prea mult loc gandurtlor mele negative
l nu.traiesc mprezent ~I mcorpul meu fizic.
Afectiunea aparuta este un mesaj pe care viata mi-l transmite pentru a
acceptajv saimi dezvolt flexibilitatea si deschiderea i pentru arnadetermina sa
ca~t iubirea i intelegerea de care am nevoie pentru a deseoperi iubirea din
mme. Acceptjv sa fiu activ, sa imi traiesc pasiunile i sa imi implinesc visele.
Astfel intretin .mai mult vlata din mine. Amincredere in mine i in potentialul
meu creator.' , .
441. FICAT- CIROzA (..aficatului)
Ciroza este 0boalainflamatorle aficatului provocata, intre aitele, de consuinul
abuziv deacool. Secaracterlzeaza prin aparitia unor leziuni in ficat. Celulelesunt
~istruse si i~locuite cu un tesut fibros. In timpul unei ciroze, fieatul poate creste
In volum (hlpertrofle) sau se poate micsora (atrofle). Ciroza apare la cineva
care s~sim~e fortat de viata, de evenirnente sau. de' anurnite situapi, care il
eonstr~ng usa~vans~ze..Deoareee rna simt impins impotriva vointei rneIe, rna
opun l rna agat de Idelle mele. Simt ranchiuna i agresivitate. Aceasta boala
reflect~furia mea, r~~entimentele fata deviata i fata de ceea cemi seintampla.
. Sunt phn de 0agre~IVI~ateinterioara latenta ~i rnaculpabilizez frecvent deoareee
a~.c?nvin~erea ~a~i-a~ :'r~tat" viata. imi petrec timpul invinovatindu-ma i
. ,cnticandu-l pe cellaltl. Mamaspresc atat de tare. ineat nu mai vad lumina de Ia
. eapatul tunelului. Mi-ampie,rdut spontaneitatea, imi interzic i nu indraznesc sa
fae.lu~ruril.e:are imi plac, in numele moralei, al regulilor sau pur ~i sirnplu al
rutmel,. rutma pe care am.amplificat-o de-a lungul anilor ~icare rnapne inchis in
zona el de confort. Neslguranta mea este mare i traiesc 0angoasa. La ce
folosete sa. traiesc? Merita sa rna zbat pentru viata mea? Nu sunt decat un
.,numar printre m~lte alteIe..~U~eleevenimente dintrecut au lasat urme adanci i
'.rana mea este atat de mare mcat nu pot fi desehis fata de iubire deteama cavoi
,.s~feri din nou. Mareprim atat de tare Incat amtendinta de a' evada in alcool.
Vlataar fi putut fi atat de "roz" i eu a vad atat de neagra ... Increderea mea In
. Y---T--"---'" "l--"'T--" ~~___;_~,__~----;-__,__-__.__.~=====~-- ~
210
Jacques Martel
mine s-aspulberat si rnalas in voiasortii, in pasivitate. Incerc sama autodistrug,
imi resping viata sau ceea ceamdevenit.
Pentru arna ajuta sa reiau contactul eu viata, accept!" sa traiesc momentul
prezent si savad ceea cemi se tntampla burr'acum". Imi deschid inima. i Imi
concentrez atentia pe fiecare gest, pe fiecare actiune, aici si acum si inva~sa nu
mai fiueel mai aspru judecator al meu. Fiindmai tolerant fa~ademinetnsuml, voi
fi mai tolerant si fa~ade ceilalti si astfel voi avea mai multa armonie si fericire in
viata mea. Iml verific intentiile adevarate, raman deschis fata deiubire i rnaiert
in ceea cesunt. Afirmcine sunt i imi recapat libertatea de a fi ceea cevreau sa
fiu. Actionez. Las la0parte acel trecut preagreu i prea nefast. pentru mine. Am
incredere in mine i acceptlv sa tncep 0noua viata, plina de libertate, de
spontaneitate si deiubire. .. .
442. FICAT(congestte la...) Vezi: CONGESTIE
443. FICAT(cnzade ...) Vezi~i:INDIGESTIE
Ficatul asigura metabolismul alirnentelor, elimina excesele de proteine, de
grasimi si dezaharuri sl purifica sangele deimpuritati. Este esential pentru via~a,
Este recunoscut ca fiind sediul furiei si al criticii. Ficatul este legat, de
asemenea, de comportarnentul meu ~i reprezinta usurlnta mea de arna adapta la
evenimentele i Iasltuattile' din viata mea. Emotiile negative pe care lesimt (ura,
suparare, gelozie, invidie, agresivitate) afecteaza buna functionare a ficatului.
Ficatul meu are capacitate ade a acumula stresul si tensiunea interioara. Astfel,
in fieat se depun sentimentele amare si iritante care nu au fost exprimate sau
rezolvate. Deaceea, atunci cand lmi cura] ficatul prin mijloace fiziologice (prin
fitoterapie sau alte metcde) sau energetice, rnasimt mat calm~i mai in:contact cu
mine insumi. Tlilburarile de la ficat imi pot provoca chiar ~i dej:>resie,aceasta
fibid 0forma' de dezamagire fata de mine insumi. Pot simti in ace1 moment
triste~e, sIabiciune, 0stare de abandon, in general. Vreau sa rna' justific pentru
sentimentul meu de culpabilitate i penriu starea mea de rau, Cand fieatul meu
este obturat, acesta afecteaza nive1ul spiritUal ~i interior al con$tiintei mele. Pot
saimi pierd caleasau direc!ia pecare trebuie samerg. Ficatul imi daruie~te via!a
i inacelai timp imi poate intrepne fricadeaceasta viata.
Accept !" sa actionez astfel' incat sa imi daruiasca via~. Imi asum
responsabilitatea pentru gandurile melei pentru gesti.1rilemele i aleg contient
sa 'imi concentrez aten~iadoar pe aspectele pozitive. Astfel voi dobandf un nou
mod de aprivi viata, Voi avea 0deschidere mai mare i iubirea va circula inai
uor ininteriorul i injurul meu. . . . .
444. FICAT(durere de...) Vezi~;:CALCUUBILlARl;IcrER
Ficatul este cel mai voluminos organ al organismului. Este anexat sistemului
digestiv i este situat Inpartea superioara drepata aabdomenului. Ficatul joaca
un rol esential Inmai multe func~ii biologice importante, printre care senumara,
secre~ia bilei, curatarea i detoxifierea sangelui. Ficatul reprezinta credinta i
Morele Dief/anar al Boli/or fi Afecfiunilor Cauzeiesubtile ole imbolnaviril
211
in.cre~erea in p~o~ibilitaplemele. Durerile de fieat provin din propria mea
atitudine. Frustranle acumulate, ura, gelozia, agresivitatea mea retinuta, toate
acestea sunt elemente care declanseaza problemele la ficat. Aceste sentimente
, cam~fle~~aun~sau~~ai rnulte frlci care nu pot fi exprimate altfeI. Amtendinta de
a.rnacrtttca I arna [udeca si de a-i [udeca pe ceilalti foarte usor, Ma plang tot
timpul. Opun reiist~nt~ _ratade ceva sau cineva. Traiesc multa nemultumire. Ii
accept!" greu pe ceilalti asa cumsunt. Bucuria deatrai este aproape inexistenta.
deoarece Ii invidiez pe ceilalti. lucril care rna tulbura $i rna intristeaza. Am
tendi~ta d: a.fi d.e~resiv. P~n~unde sunt pregatit sa fac eforturi, atilt pe plan
mat~nal, c~t l~s~lr~~al ? Mastmt capabll safac schimbarile care se impun sau
am impresia ca mu h)J sete curajul? Inca nu am Inteles faptul ca, eeea ce Ie
reprosez celorlalti nu este dedit reflectarea proprtet mele persoane. Celalalt
este oglinda mea. Maplang' tot timpul si lecer celorlalti saseschimbe. Undeeste
bunavointa mea? CeMort trebuie sa fac? lmi Iipsests bucuria de atrai bucuria
pentru lucrur~les!,m~le.A~put.eaface"" cancer Iaficat daca toate aceste ernotil
care sunt nccrve, rna rod mal mult timp. Este posibil caacest cancer sa rezulte
dintr-un conflict legat defamilie sau de bani, mai ales cand imt este teama catmi
lipseste ceva. Demulte ori, emotia care seacumuleaza in flcat, este furie. Nurna
strnt respectat i recunoscut, ceea ce genereaza 0frustrare mare. Malntreb ce
sens pot d~vi,e!ii rnele. Mai amlncredere carnavoi Impllni si voi fiferidt ?Via~a
mea este lipsita de sens? Ceeste bun pentru mine si ce ar trebui sa elimin din
vi~ta mea? Care sunt limitele i poslbilitatile mele? Madistrug sau, din contra,
ahmentez bucuria si viata din mine? De unde provine sentimentul meu de
neputinta ? Decernaagat de ceilalti i desituatii, 'in loc saamincredere in mine?
Nuvreau saii abandonez pe cei dragi.; Toate aceste ernotii acumulate genereaza
o ango~sa interioara i rna polueaza, In cazul unui cancer de ficat exista 0
descuraJ are puternica, tristete i chiarodisperare. lmi este atat de teama di voi
pierde cevas~u pe~dneva incat rnaag~t cat detare pot deaceapersoana sau acel
lucru:.~u mal a~ mcr:dere In mine. Imieste frica de lipsa, i absenta eelor pe
care 11mbesc rnaapasa foarte tare, mi separe 0eternitate. Aceasta frica rna face
sa v~e~usa acu~ulez, sa adun In exces pentru a evita orice carenta. lmi fac
prOV!Zll:vreau ~a d:vor~z totul, de teama ca 'imi va lipsi ceva..Am' 0dorin~a
co.?t:nua~obseswnala chlar, pe care nu 0pot potoli, ceea ce'ma determina sa
..m~nan~cl~tr-u~~od ex__c~~iv ,i:Sai~i der~njez' astfel ficatul. Imi fac'griji pentru
?n~e: Iml fac :ange rau ,.vla~aml se pare nedreapta. Cancerol, In acest caz
~ndlc~fap:ul. ca am nevoie sa fae schimbari importante in .viata mea; Am 0
Im~agmeat~t de negati~a fafade.mine, 'incat eeilal!i imi reamintesc acest lucru i
m~trateaz~aacumrnatratez $1 eu. Acest lucru sereflecta prin persoane care nu
rnarespecta. . . '.
. ACUIn ~s~e~m~me~tu~~acon~tie~tizez faptul catrebilie sa rnaaccept!" a~a
, ~u~sunt ~l sa m~at s~rna1~~es.cmal mult. Faptul deafi capabil deIntelegere i
. mblre fat~de mme msuml Iml va deschide calea spre Intelegerea i iubirea
.celorlal~i. Imi voi i'egasi bucuria de a trai. Incetez sa ii mai critic pe ceilal!i i
'..''accept!. saaleg 0directie noua in viata mea, in care bucuria i lucrurile pozitive
------------------- " 1 1 , , 1 l -1 1 "! 1
'< ,..
212 Ja.cquesMortet
safieratiunea mea de a fl. Imi recunosc dorintele, inva! sa rna respect ~i aceste
noi energii pozitive vor alungaboala
445. FICAT _:_ HEPATITA Vezi~i:ALCOOU~M INFEC'fl~ IN~TJE- I~
, Hepatita este 0inflamatie aflcatului provocata de un virus, de bacterii, alcool,
.. rnedicamente, 0transfuzie de sangeinfectat si, in cazul toxicomanilor, de seringi
nesterilizate, este 0afectiune care afecteaza .lntreg corpul. Simptomele sunt 0
stare de slabiciune, icterul, lipsa poftei de mancare, greturile, febra $i durerile
abdominale. .... . . .
.Ficatul este eel care "daviata": cura!a sangele detoxine i de excese i pastreaza
.'starea noastra emotionala (sangele] lntr-un echilibru sanatos, Ficatul este locul
in care pot acumula emotii otravite si ..multa 'l.ra.Este si sediul furiei. Cuvintele
caredenumesc afectiuni terminate, cu.suflxul "-ita",.precum hepattta, indica 0
iritare, ,0furie. Hepatita poate avea legatura eurelatiile rnele personale sau eu0
situatie diflclla. Sunt disperat ~i imi reanalizez imaginea. pe care 0proiectez in
exterior. Atunci cand "imi faesange raul pentru orice, acest lucru rna determina
sa traiesc multa furie, ranchiuna i ura, care pot duce laviolenta impotriva mea
insumi sau impotriva celorlalti, Toate aceste emotii ii au de multe ori originea
lntr-un sentiment de esec intr-un aspect. al vietii mele sau cu privire la revolta
'..mea fata de nedreptatea din lume. Nu vreau sa tmi deschid spiritul $i sa vad
lucrurile sau evenimentele altfel. Imi este greu sa disting binele de rau. Care rna
respect eu adevarat in ceea ee sunt sl in ceea ce traiesc ? AmIrnpresia ea rna
pierd, rnasimt inundat de.tot ceea ceexists injurul rneu?Amimpresia canu mai
, sunt in contact eu eul meu divin inu.mai stiu in ce directie sa merg? Pot avea
impresia ca rna aflu intre doua lumi. Masimt taiat in doua - intre jumatatea
tatalui, partea de sus i jumatatea mamei,' partea dejOs. Pot sasimt ranchiuna
fa!ade unii membri ai familiei, care interfereaza in viata mea. Hepatita virala A
.esteprovocata de0ranchiuna pecare 0amfata demancare in sine sau fatade0
problema legata .de alimenta!ie, care este foarte importanta pentru. mine..De
exe~plu, in cazul unui so! divoI1at care refuza sa plateasca pensia alimentara.
Nopunea de"fuga" este foarte prezenta in via!a m~ai rnaimpieclidi satraiesc in
adevar i respect. Hepatita virala B,scoate in eviden!a 0ranchiuna traita J a!a
decevasau decineva care mi-afost impus. Esteposibil safi amanat, salas pentru
rnai tarziu un eveniment care rnaderanja i amtrait 0dezamagie foarte mare i
poate i unsentiment de respingere. E cai cuma fl fost "aruncat" intr:-osituape
pe care 0refuzam. DeexempIu, amfost obligat saparticip laun concurs dedans.
Amfost scos dintr-o situa!ie confortabiHi i m-amtrezit intr-o alta situape, care
nuimi convenea deloc. M-amsimpt prins, incapabil sa reacponez. Am0angoasa
i exista situa!ii din trecutul meu care m-au marcat aUt de tare incat acum, am
tendin!a sa imi definesc via!a in func!ie de aeele experien!e, pe care Ieconsider
, negative, in locsaamincredere i saaccept!., di lucrurile vor merge bine pentru
: mine. Ma"otravesc" cudificultatea mea de arenun!a latrecut, prin ata~amentul
meu fa!a de planul material i de imaginea sociala. Acest Iucru se poate traduce
: printr~o nevoie de a Civeamai multi parteneri sexuali. Astfel evit sa rna implic
Marele DICfionar al Botjlor ~I A/ectiunl/or - Cauzele subtile ale imbolniivlrll
213
. total, din teama deangajament sau deafi ranit, deafi "intepat", Hepatita vtrala
C apare eaurmare aunei ranchtunt puternice fa!a'de ceva necunoscut ~i secret.
Deexemplu, lntrebari degenul "Cinesunt parin!ii mei ?Undem-am nascut ?" Pot
sa rna opun in fata noilor sltuatit din viata mea, care imi aduc schimbari. Poate
vr:au sarna aga!?e prejud:caple mele si de idelle mele, Profit de timpul de
~dihn~pent:u a:ml evalua Vl~la.Maeliberez de preiudecatt, de furia pe care 0
'mtre!meam mmme. .. .
, ~ccept., saadopt atitudini nol care rnavor ajuta saimi realizez potentialul.
Elimin tot ceea ce imi face rau i acceptlv sa primesc bucuria in viata mea
deoarece 0merit! . . . ,
446. FICAT (pietre la...) Vezi:CALCUUBIUARI
447. FISTULA
Fistula ~eprezi~ta formarea unui can~l de l~gatu~~.an~rmal Intre doua organe
(fistula mterna) sau un organ i piele.(fistula externa). Pentru ase forma un
astfel de canal trebuie sa existe up bloca] foarte puternic la ace) nivel care
perslsta de ceva t~m~.Inconstient, am fost atat de anxios, m-am retinut 'i am
blocat ca~ea_de ~hmmare normal. Cese ascunde in spatele anxietatii mele? Irni
est~te~ma caVOlfi respins sau abandonat, cavoi fi ridiculizat sau carnainsel. Am
retmen legate de alasa lucrurile sacurga. Maretrag in mine insumi pentru arna
proteja. Deo~rece~imi e~te.teaniaca voi suferi, retin totul, tncepand cu ernotiile
mele. Pot chiar sa am idei de razbunare, de a omori pe cineva, de obicei un
barbat, chiar daca, in realitate, nuam0astfel depersonalitate.. .' ,..
~ccept.!., faptul di, in spatele oricarei emotii exista orgoliul st cu cat este un
orgohu m.a)_~a~e,cuat~t m~~ma:e va fi fricamea. Amnevoie sam~recentrez pe
prezent $1sairm ascult intuitia. Viata este 0scoalain care Invat.Daca.im] bloehez
procesul deinva!are, imi voi blocai evolu!ia. . , ,
4W. FISTULEANALE Vezi:ANUS-FISTULEANALE
449. FISURI ANALE Vezi:ANUS- FISURJANALE
450. FLATULENTA Vezi: GAZE
. : . ~
451. FOBIE Vezi#:ANGOASA. ClAUSTROFOBl~FURIE
.0f~bie.este 0fricaneju~tificata, ~aracteriza~a printr,-Oangoasa fa!adeunobiect,
os~tu:tI7' un ges.t~au.0l~ee. Dacaam0foble, este posibil safi primit 0educape
stfl~ .$1 repre~lva l sa fi reprimat anumite aspecte ale sexualitapi mele, in
, cop.dane. 0fO~lecuprinde, d~obicei 0fricademoarte. Obiectul care declaneaza
fobla este peflculos pentru Vla!amea, altfel nu ar exista aceasta fobh~. Cand a
aparut ~ce~stafobi.ei~via!a m:a, amtrait 0iniensa furie fa!ade 0situatie incare
m-amslmt
lt
neputmclOs. Nevolamea desiguranta afost complet distrusa in acel
moment. . .
214
Jocques Mortel
Uneori, im! pot aminti de 0anumita situatie, in care am trait 0frica puternica fa~a
de obiectul fobiei mele. Totusi, este important sa aflam semnlflcatia, atat in sens
propriu, cat si in sens figurat, pentru a descoperi incarditura ernotionala (de
obicei, multa furie) corespunzatoare.
De exemplu, daca am 0fobie de paianlent, rna intreb care este caracteristica
dorninanta a paianjenilor: este yorba despre capacitatea lor de a tese 0panza.
pentru a-si atrage prada, Este posibil sa lmi fie teama di voi fi prins tntr-o
capcana, de catre un coleg de serviciu, un membru al familiei etc. Deoarece unii
patanjeni suntveninosi, este posibil, de asemenea, sa nu tolerez oamenii care lmi
"otravesc" viata si rna Impiedica sa fiu eu pe primul plan.
Daca am 0fobie de murdarie sau de microbi, detest tot ceea ce consider
"murdar", fie legat de sexualitatea mea, de corpul meu fizic sau orice altceva, ce
consider imoral. Nu tolerez "nicio pata pe dosarul meu" si astfel pretind
perfectiunea atilt pentru mine, cat ~i pentru ceilalti
Daca am 0fobie de serpl, lmi este groaza atat de animal, cat $i de a persoana
care are un comportament de sarpe, adica este in stare de orice manevra pentru
a-si atinge scopurile si este total lmprevizlvila, Sarpele, ca simbol este asociat cu
sexualitatea.
Accept.!.. sa fac fa~a acestei angoase, chiar dad pentru acest lucru este
-nevoie sa-consult un psihoterapeut, pentru a rna indruma $i a rna insoti in
demersul meu. Cunstlentizez obiectul real sau imaginar al fricii mele. Caut
originea sau cauza acestei spaime. Imt las sentimentele de furie si de neputinta sa
se exprime, pentru arna reconecta cu puterea mea divina creatoare. Angoasa mea
se vatopi si lmi voi recapata controlul asupra vietii mele !
452. FOLICULITA Vezi: P A R [BOLIDE ...]
453. FRACTURA Vezi si: OA SE - FR A cruR A {... OSOA SA j
454. F R IcA Vezi ~i: R lNICHI [pR OBLEME R ENA LE]
Frica este a teama, 0spairna pe care asimt fata de un pericol real san imaginar.
Cand imi este frtca, lnimav mea bate foarte tare, devin tensionat. Frica apare in
interiorul meu atunci cand rna simt nelinistit, nu sunt sigur pe mine, sunt
descurajat, sunt foarte emotiv etc. Obiectul fricii mele poate fi esecul, abandonul,
respingerea, frica de a fi ranit etc. Frica devine .atat de reala in ochii rnei, incat
Intregul meu corp va reacpona din cauza ei $i, mai ales, rinichii. Frica mea nu
face decat sa creasca $ansele calucrurile de care rna tern, sa se intample. Frica de
o anumit~ boala poate fi ea insa~i un factor determinant in aparipa acelei
boli.
Este important sa eon~tientizez care sunt fricile care imi controleaza viata (nu
oamenii sau situatiile). Printre cele $ase frici fundamentele se ami:
frica de moarte,
frica de bali,
frica de sariicie,
frica de apierde iubirea unei fiinte dragi,
_________________________ .. , 11 , ~ t ! "! T ~ ~ , f
Morele DiCfianor 01Bolifar I Afectiunilor - Cauzeiesubtile ale imbolnollirii 215
frica debatranete,
frica de critici
36
Faptul de a-mi fi friea arata ca mi-am abandonat forta Interioara, Daca s-ar
- intampla ceva, acel lucru sau altcineva mi-ar controla viata. Cand fricile mele
ajung saimi controleze ratiunea, pot ajunge sa am atacuri de pantca. Nu mai
sunt capabil sa fiu neutru sl detasat fata de ceea cetraiesc, Ma aflu intr-o stare de
dezechilibru si de vulnerabilitate interioara. Sunt centrat mai mult pe asteptarile
'celorlalti fata de mine, decat pe propriile mele nevoi. Nu mai am repere ~i uneori
am impresia casunt pe cale sa innebunesc.
Acceptlv ca, lncepand de acum, sa imi inlocuiesc frica cu incredere. Am
deplina putere asupra vletii mele. Cer tot timpul sa fiu protejat si indrumat in
actiunile mele sau in vorbele mele, pentru binele tuturor.
'l55. FRIG - HIPOTERMIE
Hipotermia apare atunci cand mentalul meu este rece, intepenit. Masimt acuzat
si arnenlntat, Hipotermia lmi furnizeaza 0 scuza pentru a fi singur.
Constientizez faptul ca sunt intepenit fa~a de evenimentele din viata mea. Care
estemotivul pentru care rna simt arnenintat ?Verific ce anume aprovocat aceasta
tensiune (persoana sau eveniment) si realizez faptul ca este yorba despre fricile
- mele si nevoia mea de a fi pe placuI celorlalti, Am nevoie sa fiu iubit ~i apreciat.
Lipsa de iubire este cea care irni da senzatia de frig. Frigul simbolizeaza
singuratatea, suferinta, teroarea, parte alntunecata a lucrurilor. Exista ceva ce rn-
alnghetat, mi-a tnghetat inima .
Accept Iv sa las lucrurile sa curga $i sa nu rna judec. Actionez cu mai multa
suplete fala de mine Insumi. Ceilalti nu sunt decat oglinda mea. In viata, tot ceea
cemi se lntampla are rolul de arna ajuta sa-mi depasesc limitele, pentru aevolua.
4:56. FRlG, FRISON
457. FRIGIDITATE vei; ~i:FEMININE [A FECTIUNl ...]
Frigiditatea consta in insatisfactia sexuala a femeii In timpul raportului sexual.
Deobicei, are legatura cu un traumatism profund sau cu un conflict interior. Frica
este principala cauza: frica de impulsurile rnele sexuale sau de placerea care mi
se pare "indecenta", frica de a rna abandona ~i de a-mi pierde controlul. Am
irnpresia cavoi "pierde ceva" daca rnavoi abandona sexualitatli, Ma simt invadata
~i am impresia di sunt tara aparare. Am nevoie sa detin controlul $i deoarece
acesta nu exista in momentul orgasmului, evit sa traiesc un orgasm, pentru a nu
rna simti controlata total de partener. Prefer sa-mi controlez emotiile ~l
. evenirnentele, pentru aevita sa ajung intr-o situatie neplacuta. Sau, este posibil ca
in acel moment, sa delin puterea atat asupra mea, cat ~i asupra celuilalt. Acest
cornportament este accentuat daca educatia mea sexuaHi a fost in secret $i
~- F rica arata in ce asepct al vietii mele ar trebui sa am mai multii Iubire. F riea indica drumul pe care trebuie sa il
urmez pentru_a fi mai conDtienl de conflictul emoDional pe acre il am de rezolvat sau de integrat, penlru a reasi mai
,_ : muM lubire, InDelepciune oi Ubertate,
216 Jacques Martel
parintii mei considerau sexualitatea cape ceva rau, respi~gator .sau 0practicau
intr-un mod situat in afara normelor impuse desocietate. Inrealltate, este yorba
despre frica de a infrunta ceea ce se ascunde in interi?~l meu. C~nd'apar:
aceasta frica, cred ca sunt urata i rara nicio valoare. Irnl este rusme 1rna
culpabilizez puternic. Educatia pe care amprimit-o are u~imp~ct mare asu.pr~
frigiditapi mele. Sexualitatea era considerata cevadezgustator l care reprezInt~
celemai josnice instinct al oamenilor? Amauzit vorbindu-se despre resemnare l
supunere cuprivire larelatiile sexuale, in sensul canuexists nicio placers in ele?
Sau am suferit un abuz sexual in copilarie ? Daca da, imi resping inconstient
sexualitatea i am0dificultate in a rna lasa atinsa rara sa simt. frica i .dezgust.
Constlentizez faptul ca nu exista nimic dezgustator in sexua~~ate. Din cO.ntdi,
cand aceasta este exprimata tntre parteneri constanti, care traiesc 0relatie de
acceptarelv si deiubire profunda, estefrumoasa i sanato..;a~a.. .. .. ~
Acceptlv sa fiumai deschisa fata departenerul meu, saImI e~pnm fricileIII
fata lui. Accept!" de asemenea saii spun care sunt nevoile mele. Imi dau seama
ca sexualitatea face parte din dimensiunea mea fizica.i ca este 0sursa de
implinire in evolutia mea. Este important de subliniat faptul ca, este posibil ca
nevoile sexuale pentru persoanele aflateintr-un proces de evolutie [atat barbali.
cat si femei) safiefoarte putin prezente sau deloc prezente, laun moment dat. In
acest caz, invat sa-mi folosesc din plin toate energiile creative i sa fac in asa fel
ineat energia sexuala sa nu mai ocupe un loc atilt de important in via!~me~a.
Placerea poate fi exprirnata prin plenitudinea interioara pe care 0traiesc III
fiecare moment, prin bucuria i fericirea lacare rnapot conecta, chiar i in afara
.relatiilor sexuale. .. .. .
Oricare ar fi etapa in care rnaaflu, acceptlv caeste important sarna respect
in nevoile mele, sa fiu mai deschisa fata de ideea ca sexualitatea poate fi 0sursa
de pUicere i ~n mod sanatos de a comunica cu partenerii mei. Dad ~imt di
cineva abuzeaza de mine sau casexul devine pentru mine sau pentru celalalt un
mod de a compensa un gol interior, este raspunderea mea sa comuni~a acest
lucru. Astfel nu va exista niciun joc de putere, ci doar 0comunicare plina de
iubire.
458. FRIGURI DE BALTA Vezi: MALARIA
459. FRILOZITATE.
Suffirde frilozitate daca imi este fricade frigsau am0mare sensibilitate la mg.
Aceasta fiilozitate apare de obicei in urma unui eveniment in care am trait 0
separare fatade0persoana, un animal sauchiar un obiect (deexemplu 0judirie de
plu) lacaretineam mult i caretiueanuvamai reveni niciodata. Traiesc un~are
gol, un mare fiig deoarece mi-am pierdut iubirea, atenpa, contactul fiZlCcu
obiectul sau persoana de care amfost separat. Numai sunt in contact ~ucaIdur:_a
umana, rna simt singur. Seintampla adese~ri sa fieyorba despre relat1a.c~tatal
meu, incaresimt ungol, 0distantare, 0absenta, Timiditatea mea accentueaza aces~
sentiment de raceaHi. Mai ales daca sunt eopil i cred sau mi s-a spus di atunel
Marele DICfionar 01Bolilor 11Afectiunilor - Cauz~/esubtile ole imbolnavirll
217
. c~d cinevapleaca (moare) merge in cer, Dar e frig in cer! ~i eu incep sa fiu
friguros, deoarec~ cred ca, dacavoi fi in contact eufrigul, atunci voi fi in contact i
cupersoana draga care amurit! Ccnstienttzez faptuI caamnevoie demai multa
caldura inviata mea sau de mai multa lubire sau amnevoie sarna reconeiliez cu
C:i care I?-a~separat ~eceea ce reprezenta pentru mine iubirea. Esteimportant
sa c~ntie~tizez evemmentul care a "declansat" frilozitatea si sa accept!" cu
adeva~at (sarecunosc) absenta persoanei, aobiectului sau aanimalului decaream
fost separat, pentru arnai!llpacacumineInsuml i cusituatia, . .
Accept!" faptul di irm este foarte greu saimi ofer mie atea caldura de care
amatat de mare nevoie. Amtendlnta sarna denigrez, impiedicand astfel iubirea
s~circule in ~nterio~ul ~e~. Ang?asa pe care 0traiesc rna face sa rna,retrag in
~me~mea. Marefugiez Ingandunle meIe. Amnevoie sales.din cochilia mea i sa
expnrn ceea ce sunt. Acceptand!" iubirea reiau contactul cu mine lnsuml si cu
cei dinjurul meu.
460. FRUNTE
Frunte~ :~te .s~tuat~ la nivelul creierului si, deoarece face parte din cap,
reprezmta indivtdualitatsa mea i feIuI incare facfatavietil sl evenimentelor mai
mult Ianivel rational decat emotional, Facereferire de asemenea, Iavolnta i la
vede:ea me~. ~: poate spune di f?r~a fruntll si particularitatile el, pot indica
!eIu! I,ncare imi .l.nfrun! responsabIlitatile. Deschiderea mea despirit este vizibila-
~nI~p~ea ~runpI:~cucat este mai ingusta, au atat sunt mai rigid i amnevoie de
Idei n?l. Orlceran~s.~uafectiun: ~fruntii denota 0fricasau 0culpabilitate fatade
pr?p~lll~mele 0Pl?llj pe :are inn este greu sa mi le~asum pe deplln, stiind di
e~lst~riscul ~de~-l deranja pe cei din jurul meuv. In plus, aceste oplnii sunt
d~fente de p~renle c.elo:lalti. Demulte ori sunt tratat cu dispret de ceilalp. Mil
~andesc tot tlmpul l rna devalorizez cu privire la capacitatea mea inteleetuala.
Imi ,.place sa Ii contrazic pe eeilalti pentru a-mi rezolva unele probleme
im~ortant~. Ast~el lmi cresc respectul de sine, intr-un mod superficial. Vreau sa
lasImpresla unerpersoane puternice.
A:ce~t!" faptu}ca integritatea mea personala este prea importanta i este vital
s.arna~espect Inceea cesunt, fiinddeschis faop~niilealtora i $tiind, in acelai
timp, ea am dreptul de a avea o opinie diferita. Iini fixez frontierele pentru a
pastra spatiul care imi apartine mie. . .
~1..FU:M AT Vezi: BUERGER[BOAIALUI. j, CANCERLA UMBA, DEPENDENTA, PzhwvI
.,Fumatul pgarilor are Iegatur~ cu plamaniij simbol al viepi, al' libertatii i al
autonomiei, al comunicarii dintre mine i univers. Fumatul este considerat unsoi
,d~p~otectie: un "~oaI" care rnaajuta sa ascund anumite angoase profunde. Cred
c~~a prote~ez prm acest ecran de fum, care rnainconjoara i care maimpiedica
savad adevarul. Ineontient, fumatul implinete astfel nevoile neindeplinite din
copilarie: pri;t1UIalaptat, dildura, iubire, afectiune dinpartea mamei.
: ~arrivesou~entpendanlla puberte que I'acnese manifeste surtout auniveau du front. C'esll'enfant quIse rebelle
. eutContredlr6OU affronter ses parents
--------------- "1 .... "I , ~ T 1 ~ ~ ~ ! ~ ! ~ ! ~T,,-r.-O-~ ~-=~~====~------ l
- , ; c . . .
Jatque.s Martf!1
218
Imi aprind 0tigara. tara sarna gandesc : este un obi~ei, ~?~est ~~c anic , 0~anie
devenita atat de importanta pentru mine. Amnevoie sa irm sc htltbrez, mal mult
sau mai putin, nervozitatea, exc itabilitatea nervoasa Sunt c onc entrat pre~mult la
nivelul mintii, iar fumatul devine 0jeava deesapament, un mod s~per~c l?l de a-
mi elibera stresul. Irni este greu sa. imi ac ord timp pentru mme si smgurul
. moment c and reusesc sa fac ac est luc ru este de obic ei atunc i c and fumez 0
. "tigara", Vreau sa regasesc alinarea mamei, siguranta. pe c ar: ~mi- O?~e~ea~Este
posibil safi c unosc ut foarteputin ac est sentiment de sl~r~nja mc oplla~le. M- am
slmtit singur, plin de angoasa, departe de tott, Este posibil c a~mamasa nu se fi
oc upat demine si pot tdii c uimpresia c a. rn- a indepartat deta~. almeu. lar pentr~
c aam c resc ut prea repede nu prea stiu c esafac c utoate emotiile pec are leam~l
numdraznesc saexperimentez plac erile c orporale. . .
Astfel tigan. le devin 0adevarata buc urie in sin~. Devin b~c uria ~eay de a. tral
deoarec e ac esta nu exista inviata mea. Esteposibll c aac easta buc une safi existat
doar atunc i c and mama era alaturi demine, in c opilarle, iar ac um numai este atat
de prezenta, Am impresia c a nu mai am ni:ni:_:simt 0m~re l~psa. R:lap~e :u
c eilaltl rna sperie. Faptul c a fumez inseamna c a fug de 0sl~~pe neplac ut~, dl~
familiasau dinviata mea. Fumatul fac esi mai nebuloase dec iziile mele. Mamfesta
:un refuz al c elorlalti ~i rna ajuta sa pastrez distanta, mai ales fata de c ei c are nu
. fumeaza ~i sunt maisensibili. Fumatul devine partenerul meu sl tmi da senzatia
c a sunt mai putin singur. Fumatul c reste ritmul c ardiac si ac tioneaza c a un
stimulent. Care sunt dec iziile pe c are nu reusesc sit le iau si c are lmi fac _Viaja
fu~? . . .
. Ac c eptt. saimi identific adevaratele nevoi. Con~tientizez faptul c apot trai
c u iluzia c a fumatul rna protejeaza de lumea exterioara: uneori devine 0
. "oportunitate" de. a desc hide 0c onversatie eu un strain ("ai 0tig
ara
sau ai un
foe?") sau tmt dac eva defac ut atunc i c and rnaderanjeaza 0~umita c onversa~ie
("ies afara sa fumez 0pgara"). Umple golul sau pauzele dl~t~- o. c onversa?~e.
Fumatul devine parte integranta din relapile mele c u oamenll. Iml fol?se~!: l~
momentele neplac ute. Cand vine momentulsa rna las de fumat trebUle sa Iml
regandesc intreaga modalitate deainterac jiona c uoamenii. . ~ . v y
Ac c ept ~. sa c omunic mai mult ~i intr- un mod mai relaxat. Dac ~vreau sa. m~
las de fumat ar fi bine sa gasesc c auza emojionala de c are se leaga ac estoblc el,
luc ru c are rnavaajuta. Voi vedea apoi mult mai dar c eea c evreau c uadevarat de
la viat
a
~i nevoile mele vor fiimplinite in armonie c u fiinta mea veritabiHi.
Limitarile pot disparea dac a rna simt tiber sa evoluez in p~opr~ul m:u:itm.
Savurez, fiec are moment ~i rna simt in siguranja, deoarec e ~tiu c a ment sa fiu
. iubit.
462. FURIE Vezi:ANEXAIII,DU~FlCAT,INFECfll
Furia este 0 exaltare a starii afec tive ~i un mod de exteriorizare brutala a
ac esteia, se manifesta printr- o exc itare atat fizic a c at ~i verbala, c are c re~te
treptat mergand pana lappete, arunc area euobiec te, agresivitate, tremurat etc .
Marele Dietlonar al Boli/or ~I Afeetlunilor - Cauzelesubtile ale imbolnavirll 219
Furia este un tipat de alarma spontan, manifestarea unei revolte interioare, 0
nemultumire violenta, lnsotita deagresivitate. Inainte de varsta de doi ani este 0
simpla modalitate de areac tlona sau de aexterioriza 0stare de rau (frig, foame
etc . ) dar, mai tarziu, este mai rnult 0metoda de opunere dec at de reac tie la
interdic tii, putand deveni 0metoda de santa] afec tiv sau de dominare. Ac este
ernotii c are rnainvadeaza semanifesta in generalla nivelul fic atului, prin aparitia
unor toxine c are pot dec lansa 0c rtza de fic at. Gandurile rnele se amestec a se
invalmasesc , seamplific a pana c and nu mal vad limpede. Imi c reste tensiunea ~i
devin rosu de furie. Ceanume rna deranjeaza atat de tare si c ine rna fac e sa
explodez? Traiesc frustrari foarte mari ~i nu sunt c apabil sa rna afirm. Masimt
invadat de c eva sau de c ineva. Vreau sa alung ac ele luc ruri si folosesc furia c a
mijloc de exprimare. Imi este greu sa flu introspec tiv si sa admit c asunt luc ruri
pe c are trebuie sa lesc himb. Vreau sa raman ferm pe pozitle. Dac a sunt furios
este important sa c aut c auza c are aprovoc at ac easta stare. Este posibil satraiesc
un sentiment deslabic iune, defrustrare, deneintelegere, deneputinta etc . Ac esta
poate fi exagerat sau ingrosat printr- o emotivitate prea mare sau de
impulsivitatea mea. Cand Il identific , imi dau seama c a ac el c onflic t se repeta
inc onstient i poate proveni din situatil pe c are nu le- arn rezolvat, inc a din
c opilarie. Astfel integrarea lor va fi mult mai rapida.
Ac c eptlv sa rna desc hid in fata iubirii pe c are 0pot manifesta aid $i ac um.
Sunt atent si vigilent latoate semnele c are indic a 0eventuala furie si nu rnalas
inutil prins deac easta.
463. FURNIc ATURI
Furnic aturile reprezinta 0senzatie la suprafata c orpului, c are apare de obic ei
spontan, dupa c omprimarea mec anic a aunui nerv sau aunui vas de sange, Loc ul
in c areapare furnic atura indic a c onflic tul sau iritarea ternporara pec are 0traiesc
legat deunaspec t dinviata mea .
Ac c eptt. sac on~tientizez ac est luc ru i las energia: sac irc ule liber.
464. FURUNCULI Vezi: PIELE - FURUNCULI
465. FURUNCULI VAGINALI Vezi: PIELE - FURUNCULI VAGINAU
_____________________ 1 1 ~ 1 ~ 1 1 I I
220 Jacques Ma"e/
466. GAMBE Vezi: PICIOARE GAMBEPARTEA INFiRIOARA
467. .GANGLION(, ..limfatic) Vez;~: ADENflA..ADENOPATIE. CANCERAL GANGUONILOR
{.ALSISTEMULUI UMFATICLUMFA
Ganglionul reprezinta 0masa rotunda de celule, situata pe traseul unui vas
limfatic. Daca imi este greu sa faefata unei situatii si, in loc sa cer ajutor si sa
vorbesc .despre ea, pastrez totul pentru mine, pastrez secret. descurajarea i
..dezarnagirea mea, vreau sa las totul sa treaca, nostalgia fata de viata mea se va
manifesta dupa ceva timp, sub forma unuia sau mai multor ganglioni. Respectul
desines-a diminuat i frica mea deviitor rna facesa traiesc oangoasa, Traiesc in
defensiva si in lipsa de actiune, Traiesc 0situatie in care am impresia di voi fi
..atacat. Masimt tintuit lazid~i nu rnapot misca, Esteposibil sa am 0dificultate de
comunieare cu ceilalti i acest lucru rna afecteaza pe plan emotional sau imi
provoaca frici in relatiile eu ceilalti, A~vrea sa fac parte dintr-un grup, dintr-o
organizatie, sa fiu mai aproape de prletenii mei in loc sa traiesc singur. Este
important sa observ in ce parte a corpului apar ganglionii, deoarece astfel voi
gasi 0pista pentru sensul aeestei afectiuni, Deexemplu, daca imi fac griji pentru
eeva eevreau sa exprim, dar pastrez in interior, exista riscul sa apara unul dintre
ganglionii din zona gatului. Sunt eotropit de emotiile pe care vreau sa le evil
Daca exista lucruri pe care nuvreau sa leaud, ganglionii de Ianga urechi pot sa
tmi afecteze auzul.: Ganglionii, in general, indica faptul ca am o:stare. de
ambivalenta fata de 0situatie, Mazbat rnult, rna siint blocat, stramtorat, Masimt
atacat i trebuie sa rna apar tot tirnpul, sa rnaprotejez, dar nu gasesc niciun loc
sau colt in care sa rna adapostesc, Inconstient, a vrea ea tatal meu sa rna apere.
Ma simt obligat sa pastrez familia legata ~i in armonie. Ma intreb dad sunt
pregatit sa imi asum intreaga responsabilitate pentru viata mea sau prefer sa "fiu
in nori ". Imi este mea de emopile mele, orice aspect sexual este perceput ea 0
amenintare pentru mine. Dadi rna deconeetez de la propriile mele emotii ~i rna
asclmd intr-o carapace, cumvoi mai putea fi in contact eueei din anturajul meu?
Cfuldganglionii se urnfla inseamna ca exista in organism 0supraindircare cu
toxine, care trebuie eliminate. Umflarea poate fi generalizata sau localizata (sub
brat, de exemplu) ~i este in legatura cu sistemul nervos central. Probabil eli
responsabilitaple pe care mi Ie impun sunt in exces. Nu vorbesc despre acest
lucru i pastrez frustrarea in mine. Observ atitudinile fata de 0persoana din
apropierea mea ~i constat di ar fi important pentru mine sa renunt la un rol pe
caremi I-amatribuit i a carui raspundere este prea grea pentru mine.
Accept !"sa imi comunic nevoile pe toate nivelurile pentru ca disperarea
mea sa dispara i sa faca loc sperantei ~i bucuriei de a.tr~i. Trebuie sa imi ignor
problemele i sa am incredere: 0forta superioara rna va ajuta pe drumul meu.
~ "1 .., I I
Marele Diet/onar 01Bolilor ~i Afectiunilor - Cauzele.subtile ale fmbo/novirii
.2.21
.Acc~pt~.., Sa simt tot ce exista in mine. Cucat integrez mai bine corpuI fizic i
sentlIl~entele mele, cu atat n:ai repede voi stabiIi un. echilibru corp-spirit pentru
~Vo.IU!la~me~ spre mal bine. Inva] sa rna iubesc i sa rna respect, trasand anumite
limitesa maexprim atunci cand exista unprea-plin deemotil i relatiile melevor
deveni astfel mai autentice.
468.. GASTRiTA Vezi:STOMAC --, GASTRlTA
469. GASTRO-ENTERITA Vezi: INTESTINE - GASTRO-ENTERITA
470. GAT(ingeneral, partea exterioara) .
G~~ este partea corpului care sustine capul. Aceasta Iegatura dlntre corp sl
SP1 ~lt. e:te ,?untea care permite ~vietii sa semanifeste, este expresia vie, care face
pos~b~Ia"J ~carea fundamentals. Reprezinta flexlbllttatea, supletea si directia
anttctpata.: Este~rn~ltidirec!io~al $i lrni large$te viziunea exterioara asupra
umversul~l. P?t s~vad totul III!ur.ul~eu si, datorita flexibllltatii gatului meu pot
yed~a 0sttuatie ?m toate unghiurile (din'fata, din spate); Punctulmeu de vedere
.devine astfelmai obiectiv. Ungat sanatos rna ajuta sa iau deciziile celemai bune.
.Tot cee: ce~a viata trece prin gat: aerul, apa, alimentele,:drculatia sangulna si
n~~?asa. Gatul u~~te. capuI ~u trunchiul i permite libera exprimare de sine,
vorbirea (vocea) l iublrea, Gatul separa de fapt planuI abstract de eel concret
planuI mater~al de eel spirituaL Esteimportant sa am ungat sanatos deoarece cu
aj~torul lu~po: ve~de~a ~Iucruri.led~nIurulmeu cudeschidere, Hisa~d Ia 0parte
onc: fo!rna ?e I~c<~_patanare $1de mchidere a spiritului (gatul rigid). Altfel spus,
dac~.~~obh~sa~v~d~o~r~intr;,o.singura directie; daca vreau sa "raman ferm pe
pozitie , daca. rna IAncapatanezl vreau sa imi pastrez cu orice pret viziunea
asupra lucru~I1 or,.gatuI ~eu va r~,acponai poate nuvoi ajunge lasolutla corecta.
Faptul d:.~tl~e ptept curva, de a brava" in fata celorlalti pune 0presiune inutlla
asupra ga~lm .meu. Nu'este nevoie sa Iupt Insttuatu in care eunusunt implicat.
.Con~tie~tizez faptul ca am tendinta de a tine piept celorlaltt. Deoarece
, :sofagul; fanngele $i laringele se sittieaza 'in gat, dadi am <) dificultate in a-mi
I~ghip. emotiile, daca l~"reinghit" acest lucru poate crea 0tensiune la nivelul
: gatulul,. ~nde se .aft! centni de energie al comunidirii. Gatu) corespunde
conceptlel, reprezmta, ~e ~sem~~e~, senti~entul meu de apartenenta, dreptul
.'meu. de ,a fi,pe acest pamant $1 Iml confera un sentimente de siguranta ~i de
plemtudme. .. . .
471 . ' GAT~ ~ORTICOLIS Vezi ~i:COLOANA VERTEBRALA ~ PARTEA DESUSA SPA;ELUI,
CEAFA[... INTEPENIT] .
.Atunci ,:_andam un ~orticolis exista' 0 contractie a muchilor gatului care
prov?aca 0durere mal muIt sau mai putin ascutita $i care limiteaza mi~carile de
, rotape alegatuIui. .
Untorticoli__sa__rata, printre altele, faptul ca traiesc 0stare de nesiguranta. jmi .
este greu,s~a v~d toate. paI1 i1 e!ns.ituatiile pe care Ie traiesc. Muchii gatului
se contracta, gatuI devme teapan l nu mai pot sa lntore capul. Inflexibilitatea
."1-,- -T "1 'l'--;iT--;--'-'--,--,-,---,--"--, " --r-T, "~"''"1iiIii'' .._ ._ . ._ .. _ . _ . _ ' iii iii" . _iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii"'j""'......-r ,~r--.;::.
Jocques Mortel
222
mea rnatmpiedica saapreciez ajutorul pe car.evor sami.~lofere ceilalp~~i.carem-
ar ajuta sa schimb lucrurile pe care Ie:onslder c~mp~lcate. P.refe~sa lm.capu!
dre tsi.sa' asociez durerea cu 0raceala. Amnevoie sa eon~entlzez faptu~ca
ace~sta raceala aatins mai degraba Intmav mea si-aprovo~at a~tf~l un hloca] ?:
energie. Este posibil, de asemenea, sa tncerc sa tug d.e.0S!tu~tlE:mconfor::ab.lla
care lmi cere sarnaafirmsi sarnapozitionez. Esteposlblls~ m~simt nepUtlnCIO~
sl sarnaacomodez, satraiesc cuacest lucru. Vreau samerg mamte~dar, ~nacelasi
tirnp rnaretrag atunci cand vad tnaintea mea un obstacol ~arerna.spe:le. A;tfel,
am ~stare de contradictie interioara. Masprijin =.~u~t ~: c:II~l~de:at pe
inelnsurni ceea cernadetermina saam0atitudlne nglda ~I mcapatanata. Este
:portant s~rna opresc pentru avedea !n ce di:eAc
p
: re~: sa privesc sau. care
este luc~ul pe care rnatncapatanez sau rnaopun saII vad, sa11facsau spun ~Ica.re
"rnaaranieaza foarte bine." Oarerna deturnez de laJ elur~e mel: ~i ~e!a ~alonle
,mele personale? Imi este teama. sa ~a~ adevar~l m fat~, sa. 1~1~asum
responsabilitatea. Magasesc lntr-o situatte mcare'~l ~egar~irnposibil sa ~c 0
alegere. Tortura morala este indescriptibila. Estepos!bIl s~e~ste 0pe:s?ana, ~n
lucru sau 0situatie pe care as vrea ~i nu as vrea sa 0vad, III acela~1ti,mp,.dl~
cauzatimiditapi mele, arusinii si asimtului moral care es~eprea _?ut:r?-Ie? Dac~
amorteala maimptedlca satntorc capul in partea dreapta~ pot sa m~mtreb .CUI
.sau tn cesituatie refuz saspun nu. Daca, din contra:a~ 0~Ificultate III aspune
da poate este yorba despre faptul carefuz saadopt ldel :flOI. .'.
I Corpul meutmi spune sa accept!. savad~i s~ap:eciez momentul prez:_nt~~
sa reeunosc toate lucrurile noi care.rae parte dm Vlata mea: Ac~ep~!. sa,rna
deschid fata de 0noua modalitate de avedea lucrurile sau fata de Idel nOloVlata
measevatmbunatap ~i torticolisul meuvadisparea. . .
472. G A T (ininterior) (ingenerallvezi~:GLANDATmOIDA[ingeneral] ,"
Gatulcont
ine
tn interior corzilevocale (laringele) ~i fari~gele. ~a ~uta saexprim
cinesunt ~i sa co~unic cu cei din jurul meu. Gatul este l~legatura cu ce
ntru1
de
energie allaringelui, denumit ~i chakra gatului (ceadea cm~eac~.oo:.a),c:n~ al
creativitat
ii
al adevarului ~i al afirmarii. Este, deasemenea, mstransa legat~ra cu
centrul de ~nergie sacru, a doua chakra, centrul energiei sexuale, sexu~htatea
fiind un mod de comunicare cu alte persoane. Acest ce".ntrude ene~gle este
. important pentru afirmarea de sine. Exista expresia:. "g~dul cree~z~j ~verbu!
anifesta". Gandurile mele se materializeaza prin vorbe, m lumea fizlca D~ca
;andurile negative pot avea repercusiuni asupra sanatatii. m~le, vorbel: neg~tiv~
pot avea 0~i mai mare influenta. Acela$i lucru este valabIl ~l pentru gandunle ~l
vorbele pozitive. .' A .' I 1
. Accept!. savorbesc mai mult tntr-un mod pozitiv, re~pe~and as~feI.tempU
i
meu de carne, care adaposte~e partea mea divina. C,: cat ~Ol experI~enta n:
a
mult adevarul prin aceasta cale de comunicare, cu atat mal mult VOl comumea
mai armonios cueei dinjurul meu. .'. .
.Morele Dietionar oj Boli/or ~IAfectiuniJor - Couzele subtile ole ;mbalnallifil 223
473. GAT(durere de ...) Vezi$i:AMIGDALE,INFLAMATJAMUCOASELOR
Cuajutorul gatulut lmi inghit experientele emotionale ~i realitatea ..Prin gat pot
respira, pot bea si ~a pot hrani, Gatul reprezinta puterea si forta mea interioara,
de care depinde capacitatea mea de a rna exprima. Tot prin gat tm! eliberez
sentimentele, delainirna., pana lavoce. Estepuntea cusens dublu, dintre cap~i
corp, dintre spirit i fizic. Dacarna doare gatul, este posibil 'sa ma culpabilizez
pentru di amspus anumite cuvinte sau m-amgandit cli atrebuit sa exprim ceva.
Este ca si cum, prin durere, m-as pedepsi, Furia mea vrea atat de mult sa se
exprime, tncat lmi este frica de reactia celorlalti, astfel tncat, tmi voi Inghitii
emotiile, care imi aprind gatul. Poate a sosit momentul sa spun ceea ce traiesc,
pentru a rna elibera, Gatul se poate inflama daca tmi refulez furia si aceasta
emotie .urea pana la gat. Daca nu spun ceea ce vreau sa spun sau exista un
conflict in.exprimarea mea, gatul va dezvalui acest conflict refulat, Gatul, fiind
expresia .aflrmarii desine, daca am0dificultate sarna afirm, salmi apar punctul
de.vedere, potsa vreau sa compensez acest lucru, devenind autoritar fata de
mine insumi i fatade ceilalti, ceea ceimi limiteaza energia pe acest plan. Prefer
saascund anumite Iucrurl, tn loc saImi asumriscul de afi ridiculizat. Sunt foarte
atasat deoarnenii dinjurul meu $i rnalas afectatde cuvintele lor sau de gesturile
lor. Infectla eu bacilul streptocoeie este unadintre forrnele de infectie cele mai
frecvente. Aceasta infectie Implies 0 iritare si retinerea energiei. Daca am
dificultap Ia nivelul gatului, care reprezinta de asemeriea, conceperea ~i
acceptareaL. vielii, este posibil sa traiesc un conflict puternic legat de
acceptarea!. existentei mele. imi caut forta interioara, dar 0neg in acela~i timp.
Dad am0difieultate de inghitire (disfagie), rnapot lntreba cepersoana sau ce
situatie mi-afost greu sa"inghit" sau cerealitate rnasimt obligat "satnghit", chiar
daca nu imi convine (de exeinplu, poate fi vorba de ceva ce contravine
principiilor mele). Sau vreau sa provoc ceva sau pe cineva ~i acest lueru mi se
intampla deloc! Pot tncerca sa rna deconectez derealitatea fizica~i vreau. sa fug
de obligapa de aafirma cine sunt sau care imi sunt nevoile ~i astfel, sa nu aduc
schimbarile necesare in viata mea. In cazul in care mancarea "0iape ait drum"
(cand inghit pe langa) deoarece epiglota nus-ainchis cumtrebuia, rnaintreb in
. ceaspect al vietii mele amimpresia caam"gre~it drurnul" i ar trebui sa regasesc
.directia corecta ~i sa lin cont de prioritatile mele. Vreau sa bruschez lucrurile, sa
:"controlez situ'atia", deoarece.ma simt tn pericol. Dacainghit totul, absorb ideile
celorlalp, imi este greusa am propriile mele opinii. Amtendinta sa fiu' pasiv,
.. atept caceilalp safadi cevatn locul meu. Dacaamrnueozitati in gat, acest Iucru
....... indica faptul ca amacumulat prea multe vorbe ~i emopi negative, care cer sa fie
; i..exprimate.
. '. I. Chakra gatului $i chakra sexuala sunt legate foarte strans. Mai precis, hipofiza
:.stimuleaza tiroida, eare trasminte mesajele organelor sexuale. Ambele chakre
).-<sunt legate de creativitate: ehakra gatului are legatura cu creativitatea
:: ,..gandurilor, iar chakra sexuala se refera la creativitatea rnateriala. Ambele sunt
... "legate de comunicare: prin voce, tmi comunic gandurile, iar prin sexualitate, tmi
._ :c.
Jacques Martel
comunicpe plan fizic sentimentele. Dacaamprobleme lagat, este. bin; saiI?i ~u~
cateva tntrebari cu privire la ceea ce am de exprimatdespre mine msurru ~l sa
verific daca tralesc 0frustrare legat de'sexualitatea mea, '. . .' y
'. Acceptt. faptul ca fericirea ~i linertatea vin di~capacitatea mea de ~~~
, exprima in Adevar $i de arna apropia astfel tot mal mult de esen~ ~e~ divina,
Toate ernotiile pe care le traiesc sunt pcizitiv: ~~au, rolul de a ~a .mvata ceva
despre mine. 'Trebuie sa leeliberez J lentru a mla,tura to~te tensmmle care s-ar
j>utea acumula, " .
474. GAT- FARINGE Vezi$;:POUPI
Faringele, care corespunde gatUlu( este un tub'careporneste delacapatul gurii,
pana la intrarea in esofag, Daca farmgele m:u este ~ect.at, reg~:t 0alegere pe
care amfacut-o. [mt dau seama caampornit mtr-o directie gre~~tasau pe o~cale
gresita, Exist~otrecere dela0situatie la~lta, care =pe care saseproduca(de
exemplu, adolescenta, schimbarea Ioculut de munca, ~~eparare et~.) p~care nu
amacceptat-o sau care nu ~avut loc lamomentul potrlV~t.Re.gretsltua~,~' da~~~
mai pot schimba lucrurile. Imi port pica$i mi separ~0sttuape ,?reu de l~ghlflt'.
Sunt dezarnagit, imi otravesc singur existenta prin faptul ca .vr~au sa r:par
trecutul. Sau, poate fi yorba despre faptul ca imi llpseste c:v~mdl~pens~bl" (~
lnformatie, de exemplu) pentru arealiza un proiect. ~i, daca irmeste imposlbil sa
o gasesc, pentru a indeplini la timp ac~a~ar~ina, as p~tea dezvolta un cancer.
. Acest lucru rnavafacesarnadepreciez ~l sarnaculpabilizez. '. '
Accept t'. s~tmi restabilesc priorltatile: ce este cuadevarat necesar yentru
fericirea mea ~i 'ce este pe' p'Ian secundar ~i superficial? Acceptt . ca to~te
alegerile pe care Ie-am{acut pana astazi sunt bune ~i m-au ajut~t s~invat lectuie
de viata de care aveam nevoie. Sunt tot timpul indrumat ~i Iml ascult vocea
interioara, careimi arata caleaceabuna.
475. GAT- FARINGITA Vezi#:ANGINA.ANEXAIH,RJiCEAIA
Faringita este mai cunoscuta sub 'denumirea d: "~ure~~ i~ g~t"~Emotiile,
, sentimentele sau energiile, care, toate imi blocheaza gatul ~l mtra prln nas sau pe
gumsau Yindin adancurile fiintei meIe, seblocheaza la
A
nive~ul ?,atului. ~e ~1Ulte
ori este yorba despre emopi ~i sentimente pe care Iemghlt ~l pe care Iml este
greu saIeacceptt ~i au legatura cuun membru al familiei. Poate fi yorba despre
osituatie in care vreau ceva, ceva inaccesibil,vi.mp?sibil d~atins, c:va c,enu pot
prinde ~i de care amtotu~i nevoie, pentru'a mu. Mlros(prm nas}cacevan~este
in ordine simt ca nu absorb (prin gura) energiile care apar. Demuite on sun~
aceIea~i ~motii care se amplifidi, dupa 0diceala. Aceste emcitii rna afec~eazamal
profund, ininteriorul meu, decat 0simpHiraceala. Observ car~t:sterela~lamea eu
ceilalti ~i pana in cepunc~pot fi depen~~nt de. ei. ~u~tfoarte m~~ent.abl.l.!-~;n-ea
sa tiP cine sunt, dar anxletatea mea ~l mcertitudmIle. mele ~a lmple~lc~sa fae
acest lucru. Amimpresia puternica deatrai inplan secundar; 1:11. spate ~l c~n~am
. primul loc. Trebuie s~ imi analizez aceste seritimente. care se agat
a
~l. se
~ '1 ,. "T -.: '!J 11 .. 11' "' ..... _
.. j
Marele Diet/onar al Bolilor 51A/eqiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavlrli 225
blocheaza la nivelul gatului, pentru a le putea acceptalv ~i pentru ale Iasa sa
plece, .
Accept t. sa rna exprim ~i lmi recapat puterea asupra vietii mele, deoarece
afirm cine sunt si care sunt nev.oile rnele. Astfel;: imi regasesc autonomia.
. .Acceptl sadau aceeasilibertate celorlalti si furia va disparea i va faceloc unei
mai mari intelegeri ~i linistii, inviatamea.
476. GAT~,wUNG~ Vezi$;:AiONlit.4NCERlAIARlNG~RAGU$EALA ..
Laringele este partea caller aeriene superioare, situata intre trahee _ ifaringe.
Simbolizeaza afirmarea mea verbal, prin cuvinte i vointa de a exprima cu
autoritate ceea cetraiesc sau ceea cegandesc, 0afectiune a.larlngelul apare, de
obicei, in urma unui eveniment in care "mi s-ataiat rasuflarea" sau am ramas
..... . . . - . - " . .' .
"stupefiat.. blocat", mi-a fost atat de frica,-incatnu amputut scoate niciun sunet,
Amfost luat prin surprindere ~i mi selntampla des ~arna simt.tn pericol atat de
tare, incat amimpresia caviata mea este in pericol. Poate fi yorba i despre ceva
in legatura cuteritoriul meu. Deexemplu, 0situatie in care as fi .vrut satip dupa
ajutor, dar nu amputut. Esteimportant saidentific evenimentul care s-apetrecut
probabil, chiar Inainte ca laringele meu sa fieafectat de boala. .Astfel voi putea
inlaturatraumatismul care ararnas "aga!at"de laringele meu, pentru.ca acesta
sa se .vindece. Pentru ca laringele este organul esential al fonatiei; adica al
producerii desunete, trebuie sarnaIntreb care sunt ernotiile, startle sufletesti, pe
care letraiesc si pe care vreau saIeexprim prin voce, dar pe care lereprim i le
pastrez in mine. Poate sunt nevoit saimi schimb prioritaple, perspectivele asupra
.viepi i imi .estefricadereacpile celorlaltL .
_Deoarece vocea mea este unica, observ cumma accept!. in ceea cesunt: rna
simt inlargul meil cand imi exprim opinia sautrebuie saa~tept parerea -celorlalti,
inainte de. a rna exprima? Vorbesc doar despre mine? Amtendinta sa vorbesc
, despre. ceilalti, in locuUor?Imi' las sa vorbeascavocea mea interioara? Am
tendinta deavorbi laconditional sau sunt afirmativ in felu! meu de a:comunica ?
Vreau sa imi transmit mesajul, dar nu reuesc. Oare imi interzie sau mi s-a
interzis sa spun ceva sau chiar sa tip.? ExistaIucruri pe care imi este greu sa Ie
"inghit" ?. Incepand de acum, accept!., sa imi .las inima. sa vorbeasca ~i sa
exprime cu simplitate emotiile ~i opiniile mele. Vocea mea va deveni tot mai
puternica; solida ~i vareflecta foarte bine siguranta ~iincrederea meatn mine.
t77. GAT;' LARINGITA vezi~i;AJ,;EXAIll, I0GU$EALA.INFLAMA riE '.
Laringita este 0inflamatie alaringelui, insopta detuse i de ragueala. LacopHi
mai ,mici de dnd ani, vorbim mai degraba despre 0falsa ragu~eaHi. Aceasta
infectie este provocata de dificultatea de arna exprima, din teama de ridieol, de
obicei, fata de autoritate. Nuimi pot exprima propriile opinii, nu pot afirma ceea
, ceam pesuflet. Masupun autoritatii. Poate avea Iegatura, deasemenea, cufaptul
casimt respingere dinpartea celorlalp ~i nusunt inteles deace~tia~i vreau sarna
afirm. Faptul de a-mi pierde vocea poate fi deasemenea 0modalitate de aevada
dintr-o situatie in care ar fi trebuit sa rna exprim. imi refulez revolta, ma simt
.:~.
226
Jacques Martel
sufocat, exlsta un prea-plin de emotli, ramase in mine. Poate fi caurmare aunui
anunt, aunei vesti importante care m-a surprins i m-a Ias~t "cu gura ca~:a:~':-
Atunci cand tac, Inloc sarnaexprim, defrlca, de rusine sau dmcauz culpabilitatli,
, aceste sentimente pecare Ieascund printacere, produc un blocaj deenergie, care
.se manifesta prin laringitii. Mai tarziu, cand emotiile incearca sa se exprime,
poate aparea 0reztstenta puternica, Laringele se inflameaza i apare un nivel
mare de energie emotionala legat devocesi de exprimarea.de sine. Creativitatea
mea lncearca sa se afirme, vrea sa' fie libera sa vorbeasca ~i sa "voealizeze"
.emotiile, Cred ca nu mai sunt in siguranta, dad rnaabtin sa vorbesc. Totusi, Imi
dau repede seama eafrustrarea este mare, deoarece nulmi pot faceauzita opinia,
nurnapot afirma i nulml pot exercita atutoritatea in situatii in care este necesar
acest lueru. A~putea sama infurii tare, deoareee m-amsaturat, dar apoi saregret
Culpabilitatea fiind mare, atrag astfel 0Iaringitii; ,astfel, am acum"un motiv
Intemeiat" pentru anu mai vorbi. ' ...:..' .. . . ,"
Trebuie sainvat sa spun ceea ceamde spus, saimi exprim sentimentele ~i
..astfel energia vacircula liber. Daca, am0personalitate care se exprima mai greu
prin vorbe, as putea s~rna exprirn prin seris. Deoareee laringele este legat de
'centrul de energie al gatului, comunicarea, lmi pot comunica sentimentele
scriindu-le, chiar daca pastrez eeea ceamserfs' doar pentru mine. Astfel voi avea
o mai buna cornunicare cu mine tnsumi ~i voi putea clarifica ceea ce am de
, exprimat
478. GAT- NOD IN GAT
Amun nod in gat atunci cand traiesc o anxietate, Masirnt "strans de gat". Sau
este posbil sa nuam incredere inmine si sama.indolesc decapacitatile mele, mai
ales in fata cuiva care m-a intimidat si care reprezinta 0forma de autoritate. Am
impresia ca "nu mai am aer", Prefer sa sufar in loc sa tmi asum alegerile. Sunt
paralizat de angoasa ~i viata sociala rnasperie. Irni este greu sarna pozitionez sl
imi pun analizez credintele, Pot sarnasimtvulnerabiI, atunci cand de fapt, saam
ineredere invtata. A'
Accept!" sa rna exprim liber si sa imi dep~esc fricile. Imi regasesc pacea
interioara, deoarece sunt indrumat tot timpul. Sunt stapanul vietHmele!
479. GAT (senzatia de a avea ceva in...) .
Senzatia de aavea ceva in gat indica faptul ca dei doresc sa exprim ceva, repn
acel l~cru in mine. Oare imi este teama ca ceilalp vor rade de mine, ca voi fi
'. criticat, ea voi fi respins, ca nu voi fi In~eles? Exista eeva care rna incurdi, rna
, inteapa in gat... Poate fi yorba despre cevalegat de"sensibilitatea mea", contient
sau nu.
Accept!" sa am incredere in mine i sa spun lucrurile a~a cum sunt, fiind
sincer cumine insurni, astfel voi dobandi respectul celorlal~i ~i rnavoi respecta ~i
pemine.
1 ~, __ , l' J f J (
Marele Diet/onar 01Bolilor 11Afect/unllor - Couzelesubtile ole imbolnavlrll 227
480. GAZE (dureri provocate de .,) SAU FLATULENT A. SAU METEORISM Vezi
~;:BALONARE, UMFLAREA/ [EN GENERAL]/ [... AABDOMENULUI] .'
Flatulenta [denumita si meteorism) este 0producere de gaze intestinale
tnsotita de balonare. Emisia de gaze se poate face pe gura sau pe anus. Gazele
sunt acumulate in tubul digestiv. Cand rna agat de cineva sau vreau sa retin 0
persoana sau 0situatie; este casi cumas I!astra cevace nu v~eau si care imiJ ace
rau, care se manifesta sub forma degaze. Imi este frica~i rnaaga~,deoarece sunt
amaas' ~i am impresia ea voi pierde ceva sau pe cineva important, atat peplan
afectiv, intelectual, material cat ~ispiritual. Este posibil, de asernenea, sa rumeg
aceleasi senti mente, aceleasi nelinisti, care fermenteaza in interiorul meu pentru
aiesi atunci cand rna astept mai putin i acest lucru se face"simtit" ..; Saupot sa
rna fortez sa "inghit" (in sens figurat) 0situatie, 0persoana sau 0ernotie, care
este irnpotriva principiilor mele si aconstlmtel mele. Drept urmare: rna,urnflu.
Vreau s~' rezolv problemele tuturor si. acest lucru devine greu de purtat. Sau
poate exista "paraziti" in viata mea, care sunt daunatori pentru evolutia mea?
Exista.un razboi care Imi perturba pacea interioara. Daca gazele sunt urat
mirositoare, inseamna caexista lucruri in viata mea care "nu miros bine", pe care
trebuie s~leelirnin pentru a-mi regasi libertatea si spatiul.
. Accept!" sairni acord permisiunea de.asimti ceea ceseintampla in mine si
sarnarelaxez. Inva~saani Incredere si sarnalas purtat devia~a,stiind di voi avea
. Intotdeauna ceea ceamnevoie.
481. GEAMAN Vezi: NA$TERE /FELULIN CAREA DECURS NA$TEREA MEA.~;]
482. GELINEAU (sindromullui ) Vez;: NARCOLEPSIE
483. GELOZIE
Deflnitladin dictionar afirrna cagelozia este "unsentiment de ciuda, amestecata
cuinvidie", legat de faptul caaltcineva obtine sau poseda ceva ce as fi vrut eu sa
.obtin sau sa am. Este'rezultatul unei neslgurante interioare, a unui respect de
sine scazut ~i a unei lipse de ineredere in mine, care rna face sa rna indoiesc de
capacitatea mea de acrea lucrurile din viata mea sau saimi fiefrica cavoi pierde
ceea ce am (mai ales partenerul meu). Ajung satdiiesc agresivitate i frustrare.
N eincrederea mea in ceilalti este exagerata, ideile mele sunt prost gestionate $i
credintele mele sunt, de rnuite ori greite. Sunt foarte sensibilIa criticile i
.comentariile care sunt rezultatul geloziei celorlalp fa~ade mine. Con~ientizez
faptul di frieile rnele rna determina sa exercit un control asupra unei persoane
sau aunei situa~ii. Defapt, sunt angoasele rnelecareirni controleaza via~a.
Accept! saamincredere in viata, rnadeta~ez devechile mele credin~e$i irni
aeord mijloacele pentru a vindeca aceste rani interioare, prin psihoterapie
individuala sau de grllP saa printr-un demers energetic, care rna va ajuta sa rna
conectez mai mult cu propria mea putere interioadi. lmi dau seama ca aeeasta
gelozie rna otrave~te ~i otravete ~i viata altora. Ma voi simti mai liber, rnai
228
JocqUf!SMonel
tncrezator si voi putea transpune aceasta libertate si aceasta incredere, spre
ceilalti, pentru atrai in armonie cumine tnsumi si cucei dinjurul meu. ' ' .
484. GENITALE(organe...) (ingeneral) , ".,' ',,' , '
Organele genttale difer~npa~a. barbatii 'de' femei. Au)egatur~', cu.,p.ri~dp,i~
,masculin- si cu principlul feminin care exista ln fiecare dmtre not [Vezi:
referlrile la FEMININ principiul i MASCULIN,prjncipiu]. De asemenea, ~unt
'legate de sediul ~nergiei,se,xuale, de gonadesi ~echakra de ~aza38~~:est centru
, este Iegat de placerile vietii si de creativitate. Daca am dfficultati In ceea ce
,privete sexualitatea mea, deoblcet, organelegenitalevor fi afe;~tat~~
485. GENITALE [afectiuni ale organelor ..) Vezi ~i::FRlGIDITATE, IMPOTENrA.
, VENERlCE[BOH;.], , " ,:; ,"', ' ,,' ' ,
Problernele legate de organele genitale indica 0fric~, 0culpabilitate, rusine,
, neincredere, regret, furle, in legatudi cusexualitatea mea; care sepot transforma
in boli venerice, fiigiditate, Impotenta etc. Aceasta zona este legata degonade
;{testiculele. la barbati i ovarele, la fernei) ~i, energia sexti~l~, e~~e foarte
puternica, deoarece are ca scop perpetuarea speciei. Este posibil sa folosesc
aceasta energie lntr-un mod gresit, Notluneade placere legata desexualitate rna
pune ln 'contaCt cu una' dintre nevoilemele fundamentale, placerea si rna
conecteaza cucopilul meu interior ranit, Astfel, sexuahtatea rIlearnapoate: face
sa scot in evidenta aceste frici, aceste rani, aceste respingeri, care fat parte din
mine. Pot sa nu rna acceptlv in, corpul rneu (sexul meu), pot trai un conflict
interior intre dorintele mele fizicesi celede ordin religios sau spiritual. DacaImi
este teama sa spun nu ~i am rela~ii sexuale pentru a' ~vitasa fiu tespins sau sa
pierd iubirea cuiva, doar in scopuri egoiste etc., toate aceste situatii, rna pot
determina sa am dificulta~i la acest nivel. Exista 0confuzie sau un conflict
, interior,o dificultate in comunicare~Nurna sinit tot tiinpu) respecta,t ~i imi'este
greu saamincredere in oarrieni. In plus, dadi padrifii mel ~i~audorit 0fata ~i eu
sunt baiat sau iiwe-rs,sau daca chiar eu a fi 'vrut sa fiu de sex opus, acest lucru
, poate determina sa amprobleme la organele geilitale, deoarece resping 0parte
din sexualitatea mea ~i este posibil sa rna simt'vinovat pentru 'ca sunt a~acum
sunt: ' "
, Orice notiune de rau referitoare hi sexu~llftate ~rla' placefe, V'ehicul~ta de
societate, de educa~iamorala: ~i religioasa, poate declan~a 0culpabilitate foarte
mare. Am impresia ca nu sunt destUi de' bun. 'Imi este greu sa, imi integrez
rnascu.linitatea sau feminitatea in fiecare aspect al Vie~iimele. ,
Accept!" sainIatur toata. aceasta culpabilitate pentru casexrialitatea measa
devina 'expresla c;,llitatilor' mele ~i a atEmtiei pe care 0acord' celorlal1i. Este
importcint ca iubirea sa fie prezenta in expei'ientele mele sexuale ~ide fiecare
data dnd rnaprivesc in oglinda, pentrti arnaaccepta!. dince in ce mai rimItaa
cumsunt. ' , " " ; ,
38 Cha~ de baza: legata decentrul de energie de la nivelul coccisului
-.- ! ~ ~ 1 1 1
Morele Dl'flonor 01Boli/or ~iA/e'flunilor Couzele SUbtile ole imbolnaviril 229
486., GENUNCHI (ingeneral) Vezi~i: PIUOARE
Genunchii stint articulatiile pe careingenunchiez, rna supun ierarhiei: normale
.sau celel de deasupra mea si mlscarii si directiei, Cand merg, genurichii
antreneaza lntreg corpul in 'mi~ca:re.' Genunchii -reflecta' gradul' meu "de
flexlbilttate si aurolul deaamortiza socul atunci cand presiunea estepreamare.
Reprezinta gradul meu de perseverenta # de indecizie. Sunt afectati daca rna
devalorizez cuprivire lafizicul meu sau laperformantele mele sportive.Daca am
o'dificultate in aplia genunchii, .acest lucru indica 0anumita rigiditate. Aceasta
poate proveni din egoul meu care este foarte puternic si orgolios, Imi este tearna
ca imi voi pierde Iibertatea, Un genunchi care se pliaza usor este un semnde
modestie si deflexibilitate. Acest lucru indica faptuI ca iml este usor salmi ascult
vocea interioara. Genunchii sunt necesari pentru a-mi mentine 'pozitla sociala ~i
statutul. Genunchii sanatosi indica faptul casunt deschis fatade ceilalti ~i fatade
schimbari, ' ,
487. GENUNCHI(afectnmlale ...)
Problernele legate de oase sau de tesuturile moi sunt legate de un conflict
interior puternic i implica abandonul egoului ~i orgoliului meu, Iaun nivel mal
profund.: 0afectiune la genunchl indica dificultatea mea' de a alege intre
individualitatea mea (EU)si ceaaunui grup (NOl). Poate fi yorba despre relatiile
mele, in cuplu, in familie, intre prieteni, intr-o organlzatie religioasa, sociala sau
politica sau lntre cele (loua'prlnclpiii ale mele [masculin si fefuinin). Candeste
afectat meniscul, traiesc 0dualitate interioara care rna face nervos i tensionat.
Masimt prins intre doua directii. Maagat atat demult de ceva, de cineva sau:de
ceeacepot crede ceilal~i despre mine; incat acest h.icrum~timpiedica saavansez.
Dislocarea unui genunchi indica faptul ca rna simt dezechilibrat fata de 0
persoana sau 0situatie, iar genunchiul meu ,nu 'mai poate sus~ine greutatea
, corpului meu. Un genunchi care "joaca", cedeaza, indica catde inf1uen~abilsunt i
ea am I)U~iriaincredere ~i eonvingere. Oricare ar fi afe4iunea, genuncliilor,
, trebuie 'Sa rna intreb fata de cine sau fa~a'de ce am impresia ca am abdicat?
Poate fi in fata unei autorita~i exterioare sau pur $i sirnplu, in'fa~avietH, qeoarece
am imp~esia ca port 0greutate foarte mare., Ma simt dbborat sub greutatea
responsabilitaplor ~i genunchii mei vor saflexeze, in ciuda mea. Trebuie sairni
asum cuvintele ~i gesturile, dar acest lucru necesita uneori uri 'efort. Poatetriiiesc
, 1me~ec legat'de un vis pe care tl amsau' fata de 0ambi~ie~i ~ceastii situatie ~a
, facesaindoi genurichii; in'seriui deabdi<;are.Daca genurichii pocnesc, esteposibil
sa am impresia ca "pocnesc" ~i eu sau sa-mi fie teama ca rna voi rupe sub
-I,greutatearesponsabilita~ilor, a'presiunii, a eforturilor etc. Deoarece sunt foarte
;.perfectionist, consider' acest lucru ca pe un e~ec, sau eel pu~iri sun dezamagit de
, mine, deperforman~a mea... ' ,' " , , ' ,
In cazul in care apare bursita
39
care afecteaza mai ales calugarii sau oamenii
,.,pentru care religia ~cupa uri loc important, este nevoie sa rnaintreb 'ce conflict
39' , ' "
Inflamape a blirsei seroase BURSITA
Jacques Martel
230
traiesc in legatura cuspiritualitatea mea ~i care sunt trnplicapiile acestuia l~viata
mea. Durerea pe care 0simt defiecare data cindingenunc~iez (pentru arnaruga,
..de exemplu) imi arninteste conflictul interior si nevoia.mea de a decide pentru
mine insumt cevreau in viata mea si de a faceschimbartle necesare. 0 astfel de
sltuatle poate duce chiar si 1acrizaspirituala. Emotiile pe care le-arnrefulat cer
sa fieexprimate. Tn~buiesa rnapozltionez fata deun aspect din ~unea mea (de
acasa sau de laservicu) care nu lrni place si carerna deranjeaza i savad partile
bune aleacestuia. Imi este teama cavoi trada pedneva daca mapun pe mine
.pe primulloc, daca amgrija de mine, ..' .; ~ . _ ... .
Dacavreau sa inHitur afectiunile de la genunchi, trebuie sa acceptlv sa flu mal
desehis fat~de cei din jurul meu i sa acceptlv sa tmi schimb felul de a fi .in
anumite aspecte. Amdetnvatat samerg in sensul .curentulul, sarenunt lavechile
meleidei. '. .".' .' . . .
Acceptlv sa ingenunchiez in fata cuiva sau aunei situatii sau poate pur i
simplu, in fatavietii in general pentru aprimi ajutor si afi des~his ~at~de0no~a
realitate pe care nu 0puteam vedea Inainte, deoarece eram pnzoruer mpropflu~
meu univers. Am intreg potentialul necesar pentru .a .acceptal noi
...responsabilitati. Dacatraiesc frustrare si culpabilitate deoarece i~i dau seama di
vreau sa-amdreptate tot timpul si cadorinta meade aavea 0mal mare putere pe
plan social este nesatula, ma opresc !ji rna intreb care sunt adevaratele mele
',valori, inainte de areveni laesential sia-mi asculta din nou tntmav, in loc salas
.ratiunea sa decida totul. Astfel imi acord pern:Iisi';lneade a renaste ereativitatea
-din mine' i imi. recapat intuitia, care stie ce este bun pentru mine. De acum
" inainte sunt protejat de autoritatea mea interioara. Acumamcapacitatea dearna
miscaliber in orice situatie ! .
4 8 8 : GENUNCHI - MENISC
Meniscurile sunt formate din fibre i cartilagii, unul fiind la interiorul
genunchiului, ceIalalt la exterior. Asigura. ajustcrrea corecta < !- oaselor, a diro~
suprafata articulara nusepoate adapta, sunt deci un suport. Daeaapare 0ruptura
demenisc, inseamna carna.opununei adapwi, sunt rigid i nuvreau sarnasupun
situat
iilor
, celorlalti, autoritatii. etc. 0 uzura permanenta P?ate aparea, de
asemenea. Genunchiul estelegat demi!jearileviepi, atunci cand cedeaza meniscul
Inseamna ca prefer sa rup ceva, in loc sa rna adaptez. 0afecpune a meniscului
indica faptul ca depind de ceilalp in unele situapi, in loc sa amincredere in mine.
Mapliez exigentelor celorla1ti.Sunt tensionat i ceamai .micatensi~ne. n.epreva~ta
imi afecteaza meniscurile. Am obiceiul de a fi conciliator, de a aran)a lucrunle
pentru ea sa domneasca armonia sau pentru ca disputele sase rezolve pe cale
amiabiIa. Daca consider cli am e~uat in acest rot de mediator,. meniscurile vor
.reaqiona. Lasla0parte rigiditatea iincerc sain1elegdecernain~apatanez atat de
mult . ". .
. . Accepti. sa rnaadaptez ~i s~imi sch!mb felulde afi in anu~ite aspecte din
vi<lt
a
mea Devin tot mai flexibil in loc sa fortez evenimentele sau persoanele.
Con~entizez care este potentialul meu, amtot mai multa incredere in viat
a
care
___________________________ 1 l 1 l ~ '1 1 ~ I 1
Marele Diqionar a/Bolllor ;iAfecflunilor - Cauzele subtile ale rmbolniilllril 231
imi ofera tot ceea ce am nevoie. Irnt pot Indeplini toate aspiratiile ascultand de
singura autoritate care exists, vocea mea interioara,
4 8 9. GILLES DE LA TOURETTE (sindromul lui ...) Vezi ~i: CREIER - TIeuR/,
eOMPULSIE NERVOASt{, OBSESIE .
Sindroinul Gilles de la Tourettew rnai este cunoscut sub numele de boala
ticurilor. Este 0 boala destul de rara, de obicei ereditara.. care debuteaza in
copilarie (lntre 2 $i 10 ani) $i a carei cauza stiintifica este necunoscuta Se
caracterizeaza prin ticuri numeroase (printre care si ticuri sonore), simptome
cornpulsiv-obsestonale $i tulburari de'atentie si hiperactivitate. Exista si 0emisie
decuvinte urate si repetarea fragmentelor de cuvinte sau defraze, Istoricul meu
familialsi bagajul genetic rna urmareste in viata. Cand port cu'mine un bagaj de
indoieli, de perfectionism si de educatie rigida, memoria mea celulara este
codificata dupa acest model. Sunt iritat, nervos, agasat ~i nu stiu de unde provin
aceste start. Imi caut loculSlmt pericolul de peste tot, simt ca rna aflu pe 0cale
tara iesire sl nirneni nu poate veni In ajutorul meu. Sunt lntr-un impas. Mi-am
pierdut de multe ori cuvintele, mi s-a spus sa "inchid gura". Corpul meu
reactioneaza exprimand, Inconstient, frustrarile mele interioare. Tot ceea ceas fi
vrut sa exprim prin gesturile mele sau prin vorbele mele si nu am putut, se
extriorizeaza astfel. Dorintele mele refulate se exprirna. Mapercep intr-un mod .
negativ, lmi reprim fortele si talentul. Imi este frica sa flu eu insurni, sa imi
exprimemotiile profunde. Senzatia deafi impur, diabolic, provine deIaimaginea
pe care rni-o transmit ceilalti, mai ales parintii mei. Pentru ei sunt 0 oglinda ~i
trebuie sa constienttzeze si ei fapml di eu sunt 'diferit, ca am propria mea
personalitate. Eil~i aU propriile frustrari i angoase.
Accept~ safaclegatura cubagajul din trecutu} meu, safaccura~enie i sauit
modelele familiale pent~u a-mi regasi propria identitate.. Imi exprim
spontaneitatea i emotiile. Imi recunosc puterea ~i fortele mele interioare. Acest
lucruimi confera un sentiment desiguranta i delibertate.
4 90. GINGII (DURERI DE...) Vezi ~i:ABeES,GUllA [iN GENERAL ...], DINTI [iN GENERAL ...]
?ingiile folosesc casuport dintilor, stabilitatii acestora $i starea din~ilor depinde
Inmare parte de cea a gingiilor. Gingiile superioare au legatura cu energia
. masculina, eu tatal, in timp cegingiile inferioare sunt legat de energia feminina,
demama. . - .'
. Durerile de gingii indica faptul ca rna simt prins fata de 0 persoana sau 0
-sltuatie, deoarece rnaincapatanez saraman in treeut. In loc sa merg mai departe,
amtendinta de a da inapoi. Indecizia este un'lucru foarte' prezent in viata mea.
- Amindoieli, rna intreb daca a$ putea suporta deciziile mele i consecintele
r .
~~!la Tourette (Gilles): neurolog (1857- 1904) la spitalul Salpetriere din Paris, care a desds simptomele acestel
. ~II, I(l anul 1885, incazu,1 ~rchjzei.de Dampierre ~iinalte cazuri care prezentau acelea~isimptome clinice
.;'- .
Jacques Martel
acestora inviata mea. 0 durere de gingie poate fi legata de0 decizie pe~are ar fi
trebuit sa 0 iau cu mult timp in urma $i pe care '0 aman, deoarece rna tern de
consecinte sau 0decizie pe care amIuat-o deja, dar pe ear.en~0pun_in pr~ctidi.
Sunt lntr-o stare pasiva de frica, de nesiguranta, de incertltudine fa~ade viitorul
.meu, Cuvintele pe care Iespun nu au nicio greutate. Demulte ori sunt furios pe
mine insurni, Ma simt inchis in mine si tmi este"greu.sa imi fixez zonele de
,toleranta, limitele. Este ca un vulcan .mic care erupe sicare .lasa_sa ~$n.e~s:a
emotiile negative, tndelung reprimate. Pot saam0 ~urere ~nte:l~a~a.putermca, l~
raport eu hrana afectiva de care amnevoie si amrmpresia ca 1!TI1 hps~~te. D~c~
exista 0 ruptura afectiva, mai ales in relatie cu.mama saucu CAOP~ll m~l $1
acumulez suferinta, dezamagire si rna.simt vinovat de .ceea ce se lntampla, va
.aparea un abces. Vreau cuoriee pret_s~scapde s~fer!.n~an:ea,interio:r~ p~nt~ua
-rna elibera pentru totdeauna. Daca, m plus, gingille sangereaza, Iml~pl~.rd
.bucuria cu privire la deciziile in fata carora rna simt desirat, tulb~r.a~.Gl.:tgJ lle
sensibilie, care unori ajung.sa se umfle, sunt un semn pentru sensibilitatea mea
emotionala puternica $i vulnerabilitatea mea" d~oar:ce~am ~e~oie, de, ~~lta
,iubire si amimpresia canu primesc sau Imi este teama ea 0 VOl ~lerde. Masimt
, vulnerabil in fatalimitelor pe care mi Ie-amimpus $i fa~ade capacitatea mea dea
discerne ee.este,bunpentru mine $i eenu este. Masimt tadi resurse $i lasat sa.rna
descure singur, Dacaimi port pica pentru anumite cuvinte spuse sau gestun pe
carele-arnfacut, glngiile melevor aveadesuferit. '" ' . ..,
Accept t" sa, rna afirm si sa am mal multa incredere in mi!1
e
deoarece
gingiile suporta dinpi, iar ace$tia sunt in le~atura eu ~ec~ziile: lnv~t. sa am
incredere in deciziile pe care Ieiau $i astfel ammcredere m vlata care Iml,aduce
toate lucrurile decare amnevoie. Devinmai mult euinsum~$i,~nva.tsa maaffirm
liber.Imi con$tientizez actele. Privesc realitatea drept in fata, las,inurma trecutul
,$i amincredere in viitor. ,
491. GINGII- GINGMTAACUTA '
o infeepe a gingiilor in:dicafaPtuI di trai~sc 0,fridi,''c~e poat~.fi fa~ de mine,
legat de 0decizie pe care amluat-o $i pecare 0regr~t ~au0dec~Zlepe care 0~~n
sub semnul intrebarii. Saupoate fi eeva legat de 'ezltarea mea malua 0deelzle.
Poate fi 0 fricain relape eu 0 alta persoana (de exemplu, $eful.meu"so~l meu:
cinevain legatura eureligia mea etc) alec~rei decizii_maprivesc in mod dl:~C~~l
pe care nu Iepot eontrola. Cinevaaacponat prea repede i,ac~~t.lucru ma mta.
Traiesc 0 frustrare $i nemul~mire, care pot duce la confruntan care ,I1
U
SU?t
neaparat necesare. Gingiile de sus facreferire lamunca.mea__sau Ala,r()l~l,~eu III
societate. Gingiile de jos se refera la latura mea eITloponal~~Cand gJ ngJ de se
inflameaza, ele exprima 0 suparare $i 0slaba ?utoaparare, ins,ot
ita
desJ abiciune,
de melancolie $i de teama.lnvat sa can,alizezaceasta frica, sa 0 exprim pentru a
evitacagingiile mele saseinflameze. Gingivita implica de obicei $i 0sanger~~
agingiilor, care inseamna 0triste~e sau pierderea bucuriei din cauza faptulu.l c~
nusunt capabil samaexprim, deoarece nu sunt lasat, sau nu rnalas euinsu_?ll:s~
spun anumite lucruri: pot avea irnpresia ca ceea cespun riti are importan!a $1ca
~~~'~-------------------------------' !'
Marele Dictionar al Bolitor ~IAfectiunilor - cauzeie subtile ale imbolniivirlf 233
nuvoi fi aseultat. Cumgingiile sunt suportul pe care se odihnesc dintii mei, pot
simti $i furie, tristete, avand impresia ca fundatia mea se prabuseste $i un
.sentiment deneputintafata de evenimentele vietii sau fata decineva. Maenervez
i.critic, in loe sa vad cum as putea avansa in viata, lasand trecutul in urma.
Sentimentul interior de neputinta poate aparea mai ales in cazulin care exists 0
gtngivtta expulzlva, caracterizata prin dezvelirea dintelui. Nu mai pot face fata
realitatli $i forta mea interioara este afectata, Gingiile se scalda in lacrimile
dinjilor mei (emottile mele). Maintreb tot timpul daca amluat deciziile bune si
lmi este greu sa irni mentin alegerile.Traiesc 0 dualitate extrema, deoarece rna
, tndoiesc ,demine lnsumi. Vreau atat demult caceilalti sarna acceptejv incat sunt
extrem de flexibil si intelegator dar, in tot acest timp, las la0 parte Ilevoilemele
personale. Amnevoie de 0 pauza in care satmi recuperez fortele, Constlenttzez
faptul ca, fiecare evenimentdin viata mea exista pentru arna ajuta sa evoluez $i
di orice schimbare irnportanta este necesara pentru a-mi atinge obiectivele
stanbilite, '
imi accept] .adevarata valoare i avansez inviata cuhotarare,
492. 'GINGU[sangerarea ginglilor .'.;)Vezi~ SANGE"- sANGERAm
Gingiile care sangereaza indica 0stare de.nesiguranta, 0 indolala fata de decizie
pecare 0amdeluat in viata si 0pierdere abucuriei lanivelul exprimarii desine.
Ammotive sa amindoiliei si regrete? [mt este greu salml pastrez pozitla, sa fiu
ferm in deciziile mele. Amimpresia di libertatea mea este afectata, ma simt
neputincios $iIifaepe ceilalti responsabili denefericirea mea. '
imi asum responsabilitatile i acceptt schimbarHe care apar inviata mea cu
seninatate. Amincredere in mine deoarece tiucaalegerile pe care Iefaernaajuta
saevoluez, sacresc ma{departe;'" ' .
493. GINGIVitAVeZi:GINGli~GINGlVITAAcUiA
494. GLANDE(in general)
,:Glanda' este un organ a dirui func~ionare se earacterizeaza prin sinteza i
se'cre~ia unei substanie~ Aceste substante 'sunt specifiee ~i 'esenpale pentru
:..armonia corpului. Exista doua tipuri'prindpale de glande: glandele'endocrine
" f, ~iglandele exocrine.' " , .' .,
, .. Glandele'e~docrine (tara canale) secreta hormonii (caresunt mesagerii lor) in
.''interiorul corpului, in sa~ge;' sunt .glande preci.Im.,tiroida, fieatul, glandele
suprarenale etc. acestea au 0funcpe interna i numele lor inseanma "eu separ".
,'Ace$ti hO,rmoni ,.~unt necesari pentru' a inentine' echiiibrul ccjrpului
,.(homeostazie). Glandele' exocrine i$i secreta produsul in exteriorul corpului
::printr-un canal care iese lasuprafata pielii, aunei mueoase sau in tubul digestiv,
, ',,'precum glCl:Iidelesalivare, sudoripare, lacrimale, ficatul sau paiicreasul. Gandele
::sunt oglinda EuLUI i fiecare dintre ele este legata de un 'centru de energie
, (chakralO funcponare deficitara aghiitdelor endocrine indiCaun dezechillbru
sau 0 lipsa de armonie intre eentrii de energie. Glandele, oricare ar fi ele,
234
Jacques Martel
introduc tn organism carburantii de care are acesta nevoie, pentru a functions,
pentru apune in functiune aite organe. Intercomunicarea dintre glande duce la
armonie sau lalipsa acestela, la echilibru sau ladezechilibru. Faptul de adeveni
tot mai constient ~i -de a-mi crea propria viata, in loc sa traiesc intr-un mod
automat, asigura 0buna functionare aglandelor.
495. - GLANlm(afecp.uDi ale ...) Vezi~i:ADENOM
o functionare proasta aglandelor indica faptul di am 0dificultate de a gasi a
motivatie, un "carburant" pentru aincepe un nou proiect sau pentru a trece la
actiune intr-o anumlta situatie (amtendinta de aamana lucrurile). Acest lucru se
poate situa ~i pe plan rational, daca tratesc 0confuzie sau am 9 dificultate de a
vedea dar lucrurile pe care Ie am de facut, Exista 0, anumita nesiguranta
interioara, Sunt dezorganizat, dezordonat.. atat tnviata cat ~i'ln ganduri, 0
, disfunctie aglandelor poate proveni de asemenea, din dorinte neimplinite sau
din emotii foarte puternice. Fiind a oglinda EULUI,glandele reflecta expresia
interiorului meu. Sunt afectate daca traiesc pasiv, am0atitudine de victima sau
aleg sa traiesc lntr-un mod inconstlent, in mintea mea, ln loc sa fiumdrumat de
inima'l. Dacaexista 0Inflamatle aglandelor, lnseamna caIeport pica celor care
m-au jignit, m-auumilit. Nufacdecat sarnaprotejez ...
Accept!., sa am din' nou tncredere in mine, deoarece am toate calitatile
necesare pentru amerge inainte ~i atrece Iaactiune, '
496. GLANDE LACRIMALE Vezi: PLANS
497. GLANDA PANCREATIcA Vezi:PANCREAS -
498. GLANDA PINEALASAU CORP PINEAL SAU EPIFIZA,
Glanda ptnealaw este cea mai importanta oglinda a EULUI ~i contine energiile
din sase aite centre deenergie. Estelegata directdeEll SUNT~i decelemaiinalte
grade aleccnstilntei. Glanda plneala este in relatie cuvocea mea interioara, eu
cautarea mea spirituala. Gestioneaza tot ceea ce, tine de aspectele existentiale.
Aduna toate. informatiile ~i Ie pune in contact cu. experlentele mele interioare.
Astfel pot avea 0viziune de ansamblu asupra existentei mele. Cand se afla In
dlzarmonie indica 0non-integrare aeuIui, 0lamentare de sine ~i rnaimpiedica
sarnaimplinesc. Ma simt confruntat ~iindualitate cumine insumi. imi produc a
violenla. imi pierd capacitate adearnaminuna ~i imi eStegreu satmi inde'plinesc
misiun.eamea pe pamant. Nu~tiupe cestructuri s~nmi construiesc viafa: astfel
tmi voi respinge mediul deviaja sau chiar viatainsa~i !imi este teama di rriatn~el
sau ca sunt judecat, mai ales dnd este vorba despre alegerea unei cariere. lmi
'este greu saintegrez tn viaja mea informapile subtile pe care Ieprimesc ~i rela!ia
mea cu timpul provoaca 0lupta interioara. Traiesc aspectul spiritual in timp ce
sunt deconectat de corpul meu fizic~i de pamant. Am0angoasa ~i vad peste tot
aspectele negative. imi trasez limitei traiesc intr-im mod artificial ~i impersonal.
41 Glanda pineaJ a are legatura OJ centrul deenergie coronal sau chakra coronal
'T 11.... 1 l , ' , ,
Marele Dletlanar 01Boli/or ~iAfectlunllor - Cauzele subtile ale imbolniivirii 23S
Cand se afla in armonie aceasta glanda aduce calm, seninatate, deschidere de
spirit Simt prezenta divina ~i energiile mele sunt in armonie cu iNTREGUL.Sunt
fericit cama aflu pe parnant, Ego-ul faceloc Constttntel universale ~i dualitatea
nu mai exista, deoarece exist in prezent (~i nuin vitor sau tn trecut) ~i stiu sarna
adaptez in_oricesltuatie, Deoarece reprezinta puntea delegatura dintre planurile
de consntnta ~i lumea terestra, prin acest centru de energie rna integrez $i sunt
constient deintelegerea mea despre Dumnezeu.
Acceptjv sa rnaimplic in viata, saiau deciziile potrivite pentru arnaimplini
pedeplin.
499. GLANDA PITUITARA SAU HIPOFIZA
Glanda pltuitara 4Z este 0 glanda endocrina situata lntre sprancene, in spatele
radacinii nasuIui, sub creier, decare depinde inintregime, sub hipotalamus. Este
in relatie cufata, ochii, urechile, nasul, sinusurile, creierul mic si sistemul nervos
, central.Secreta stimulina,care actioneaza asupra celorlalte glande endocrine ~i
joaca un rol esential in reglarea secretiilor hormonale. Actioneaza asadar .ca0
glanda conducatoare, in, relatie cu celelalte glande ale corpului. J oadi rolul
dirijorului unei orchestre. Primeste mesaje de la creier ~i le retransmite
glandelor, Are un rol foarte important, deoarece capteaza oxigenul ~i energia
vltala (prana) si le redistribuie in toate celulele corpului. Aceasta glanda
controleaza secretiile endocrine ale-tiroidei, ale glandelor corticosuprarenale si
alegonadelor (testiculeIe, labarbati ~i ovarele, lafemei). Tot ea regleaza ~i ritmul
somnului. Hipofiza cauta mereu echilibrul. Trateaza toate noile experiente i
noutatile primite in raport cu toate informatiile stocate de-a lungul existentei
mele. Face posibile marile transformari interioare atata timp cat eu raman
deschis fata de schimbare, in loc sa rna opun, din teama de necunoscut. Bunasa
, functionare ajuta leechilibrarea planului -rational si acelui intuitiv (Yang~i Yin).
Candeste in dizarmonie, acest centru de energie este legat de 0dezordine din
gandurile mele. Inseamna ca raman la nivelul intelectului, a ratiunil reci, a
egocentrismului ~i rna Impledlc astfel sa am 0viziune globala asupra marelui
INTREG.Devin arogant si dispretuitor fala de cellalti, ceea ce creeaza probleme
de confuzie in gandurlle mele si tn relatiile mele. 0incetinire a hipofizei se
manlfesta de obicei prin lene si a llpsa de interes. Un dezechilibru se manifesta
atunci dnd latura mea rationaIa, se"supratndilzete" deoarece nu fac loc pentru
latura mea intuitiva, creativa i emo!ionaHi, iar calitalile mele psihice se
"supraindilzezc" la randullor, deoarece vreau sa evoluez prea repede, mergand
..lacursuri, citind tot soiul decarp, incercand diverse tehnici etc. Pentru canuprea
.,tiucumsa reactionez in anumite situapi, creez un dezechilibru, deoarece corpul
;: meu fizic nu poate suporta toate schimbarile interioare care au loc. Devin
.. dezorganizat ~i rna cuprinde foarte uor panica. Este ca i cum nu mai am
; controlul asupra a ceea ce seintampla in viala mea, ii ascult mai mult pe ceilal!i
': :,.j~Este legata ~ide centrul de energie sau chakra celui de-al treilea ochl.
'-'_'--'T"~~" .r-- ..;.;.;......;.;.=;;.;.;;;;=..;.;...;.~===-:::---=..-= .... _:_' _:_:__
Jacques Martel
,decat satmi aseult vocea interioara, Mi-ampierdut calmul, ltnistea. Cand este in
, armonle, hipofiza creeaza consttentizarl ale eodurilor din mentalul me~' si a
, relatiei dintre mine ~i gandurile mele. Cuajutorul acestui eentru de energie pot
determina ceea ceimi dorese, lanivelul abundentei, pentru mine insumi ~i pentru
.ceilalti ~i eu ajutorul sau imi pot realiza dorintele. Viziunea corecta .asupra
luerurilor este legata deacest centru si cuajutorul sau voi gasi solutiile. Deoarece
glanda pituit~ra controlea:a bun~.funcpo.n~re aorganis~u,.lui.m~u,ma ~si~~ ea
corpul si spiritul meu sunt mechilibru evitand excesele ~l Im~as~gur stapamre_a
propriilor mele ganduri si emotii, Dacahipofiza mea. es~eat~nsa.de 0~~ra"
este posibil satraiesc un sentiment puternic deneputtnta, a~and lI:npres~acanu
sunt capabil sa realizez obieetivele pe care mi le-arn propus .Insens fi_gur~t,este
casi cummi-as intinde bratul, dit pot eude mult, pe,ntrua lua . t m~ar di?tr-un
porn, dar nu reusesc sa ajung la eL' Obstacolul poate fi de ordln fiZICsau
'emotional. Amimpresia di sunt "prea mic" (atat in sens -propriu cat .si figurat)
,pentru aatinge obiectivul si lmreste fricade mijloacele pec-areI: !olo~esepentr~
, a-mi atinge scopul. Cumpot ajunge iIi varf ? Cumas putea fi mal malt? Vreau sa
cresc repede, Sau pot sa vreau satmi cresc puterea, respeetul de sine, valoarea
mea in ochii celorlalti, dar acest lucru mi se pare inaccesibiL Nu rna simt la
, Inaltime, eu, care sunt de obicei unperfecpontst.: ',' : '. '. " '-; "_ _
Amdemulte ori impresia di sunt defazat, tulburat in ritmul meu natural, tara sa
stiu de ce si amtendinta sa rnaintreb des ce_nueste inregula eu mine. R~r:nan
inchis ininehisoarea mea, refulez totul i refuz sacer ajutor. ",'' - " ':
_' Aeceptt. faptul ca; obiectivele pe care mi Ie-amfixat sunt p'oateprea inalte.
Invat sa fiu foarte intelegator '~i rabd~tor cu mine insumi, $tiind di intotdeauna
: fac tot ceea ce pot i vreau sa fiemai binepentru mine $i'pentru ceilalti. Fiind
sinter, voi fi tot timpul mandru de mine, -indiferent care sUlit realizarile mele.
Viata are grija de mine ~i toate dorintele mele vor fi implinite! Acceptt. saimi
tr~iiescviata intens, in prezent ' - -
500. GLANDE SALIVARE Vezi ~i:ORE/ON, SALWA
Glaildele salivare, dintre care ceamai voluminoasa este parotida, sunt simbolul
iubirii i al tandretei. Demirece fac parte din aparatul digestiv, 0disfunctie a
acestora (daca produc prea multa sau preapurina saliva) indica faptul catriiiesc
o nesiguranra fata de posibilitatea de agasi hrana necesara peIitru atrai. Poate
nu ambani pentru acumpara alimente sau ambani, dar nu ~tiucumsa-i folosesc.
Deasemenea, poate imi este frica earnaotravesc. Hrana este disponibila, dar nu
amacces la ea sau nu amincredere in ea. "Salivez" de pofta ~i am 0sezatie de
lipsa. Vreau safac provizii, saadun cat pot demult, in cazul in care vaveni 0'criza
~i'nu voi putea gasi mancare. Intr-un sens mai larg, pot fi 0persoana careia Ii
place sa colec~ioneze lucruri: in acest caz, am nevoia incon$tientii de a aduna
'anumite obiecte de teama di, intr-o zi, nu voi mai fi capabil sa imi procur acele
lucruri. Totu~i acest lucru are caefect intoxicarea, murdarirea spapului meuvital.
Daca sunt privat de acest spapu, rna simt devalorizat i de aid poate apa~ea 0
parotidita (inflamatia glandei parotide).
T , , , ~ ~ ~ 1'
Mareie Dictionar al Bolilor ~IA/ectiunilor - Cauzelesubtile ale imboinavirii 237
Aceasta Inflamatie, indica 0insatisfactie fata deunul dintre parintt. Sau poate fi
yorba despre faptul cavreau sa tmi arat ccltii, Poate sunt in conflict, exista 0
-rivaIitatecucineva? A~impresia caadevarul afast deformat, rnurdarit? Sauam
intratln contact cusaliva unei alte persoane si acest lucru rn-aderanjat? Masimt
obligat samodific.lucrurile. Deunde provine nerabdarea mea? '
Acceptlv furta pe care 0amsi 0las saseexprime pentru a-mi .regasi llnistea
" ~i armonia; Accept!. situatiile pe care le traiesc fiind constlent di si eu am
, dreptul de 'a' rna hrani. bine $i ca viata imi procura toate .lucrurile de care am
nevoie. ,','
~Ol. GLANDE SUBLINGUALE V~zi:G'uwDE SALWARE
502. GLANDE SUPRARENALE Vezi ~i:ADDISON BOALA LUI.., CUSHING [SINDROMUL
. LUI.],FRIcA.STRES
",Principala functie a glandelor suprarenale= este de a produce hormonul
stresului, adrenallna precum sl cortizolul ~i cortizonul.Aceste glande regleaza
pulsul i presiunea sangelui si ajuta corpul sa simta situatiile periculoase (frica,
lupta, supravietuire etc.). Sunt legate departile solide ale corpului i rnamentin
in contact cuenergia pamantului, culumea materials, cunevoile fundamentals ~i'
ell acceptarealv partii mele materiale i apersonsalltatii 'mele. Candacest centru
, se afia in dizarmonie, inseamna ea sunt tot timpul preocupat de nevoile mele
materiale, nu amincredere in ceilalti $i nu sunt niciodata rnultumit. Candtraiesc
frici, stres sau nelinlste (reale sau imaginare) cornportamentul meu este agresiv,
'd,- eolerie, nerabdator, mai ales atunci cand glandeJ e suprareriale luereaza in
exces. Cand funcponeaza sub capacitatea normala, rna descurajez u~or, aman
luerurile pe mai tarziu $i nuvreau safacfataproblemelor mele, prefer safug.Imi
lipsetecurajul ~ivointa pentru afacefatavietii. , " ,,' ,
Cand m~simt inspaimantat, in pericol sau chiar sunt in, pericol, in realitate,
'"pereeppa mea poate fi diferita, dar' corpul meu va raspunde imediat in orice
'. situatie destres i detensiune, pe care 0simte amenintatoafe, fiecaacea situatie
: sevamanifesta, fiecanu. Corpul raspunde lafel de serios i avertizarilor pecare
,, Ie poate' provoca un stres. Ii va lipsi coordonarea. 'Acel pericol poate avea
,; legatura C~0situape dinviata mea in care imi este teama di "oi pierde timp,
."bani, {> recompensa, uri.partener etc. deoarece amluat o"decizie proasta"sau am
, _ales 0"dfrectie' gre~ita" in viata mea. "OarernaafluIn directhl cea bun~, pe calea
_:,eea buna?," Vreau sa merg foarte repede i foarte departe intr-un anumit
. ,. domeniu din viata mea, dar acest lucru impliea,o deteriniriare puternica, alegeri
'.:-atente~inu imi,acord dreptul de agre~i, care defapt, riueste' decat 0exp~rienta
'. din viata,lar de aid provine stresul puternie. Uneori am impresia ca imi "pierd
busola". Traiesc eu teama carnavoi pierde: poate fi in sensul propriu, in sensul
ca imi pierd' directia, nu gasesc drumul, intr-o situatie data sau in viata, in
.general. Pot aV'ea,,deasemenea, impresia ca m-am raradt sau ca m~ampierdut
- 43 Glandele suprarenale sunt legat e de ceea ce numim cent rul de energie de baza sau chakra de baza, chakra
- coccisului
Jacques Martel
deoarece nu mi-am urmat valorile profunde ~i am vrut safiu pe placul celorlalti.
Pot sa rna simt abatut, Ma sirnt ca 0oaie ratacita de turma sa, izolat, pierdut, la
marginea societatii, debusolat, fcira repere. Ratacesc peste tot, ca un calator,
nestiind incotro rna indrept. Ma simt la marginea societatii, Uneori am impresia
ea halucinez. Este posibil sa traiesc 0iubire imposibila, sa rna insel cu privire la
sentimentele rnele sau persoana in cauza sa fie inaccesibila. Nu vreau sa rna
pozitionez, nu vreau sa fiu nici vazut, nici eunoscut. Glandele suprarenale se
afla deasupra rinichilor, considerati afi sediul fricii si al durerii. Adrenalina care
se elibereaza atunci cand sunt intr-o stare de excitabilitate, rna stimuleaza, rna
face mai creativ sau, din contra, Imi poate provoca probleme, rna poate distruge.
o acurnulare prea mare de stres duce la 0epuizare total a: Sindrornul "ce e prea
mult strica" poate functiona in mod regulat. Exista mai multe situatii in viata mea
sau in societate, in general, pe care leconsider aberante. Caut tot timpul in alta
parte, ceea ce se poate gasi chiar sub nasul meu. Am0nevoie nesatula de aavea
tot ce este mai bun, indiferent in ce domeniu al vietil. .Cand glandele
. suprarenale se' aflli in armonie, -rna simt in simbioza cu toate filntele de pe
.pamant, ..' _. . . '. . . . ..'
. .Accept] . sa renunt la atitudinea mea defensiva si decid sa irri fixez un scop
in viata, Adopt un stil de via!li mai .simplu i devin mai deschis, iml regasesc
.echilibrul. AmIncredere in ceea ceirnl poate aduce lumea materiala (siguranta $i
protectie). Matrezesc dimineata, plin de energie, ampofta de viata $i sunt capabil
sa tree la actiune, Con~tiEmtizez eeea ceimi doresc cu adevarat, Calatoresc prin
, viata euincredere ~i credinta. . ,
503. GLANDE-" TIMUS Vezi #: SIDA, SISTEM IMUNn'AR
Timusul este 0glands micuta, care se gaseste in torace, .la nivelul inimii. $i
care produce un tip de globule albe (limfocite T) ce [oaca un rol esential in
imunitatea naturals a organismului. Aceasta glanda este in relatie eu sistemul
imunitar, eu'partea superioara a spatelui, cu plamanit, tntmav, pielea, sangele,
nervul vag $i circulatie, Timusul simbolizeaza altruismul, iertarea,. empatia,
perceptia mea asupra iubirii, puterea dlvina, vointa sufletului ~i unitatea
con~tiin!ei universale. Este eentrul iubidi ~i influenteaza sistemul imunitar,
fabricand limfocitele.' Este influentat de hipotalamus ~i integritate. Este un centru
Yin-Yang, atat masculin cat $i feminin. Este legat de capacitatea de a fi emotiv, de
a simti luerurile pre cum $i de iubirea necondiponata. Este 0legatura intte
iubirea parintilor mei $i pozipa mea fata de aceasta~ Este glanda raspunzatoare
de imunitatea nou-nascutului. Activitatea sa se dhninueaza 0data cu varsta. Cand
.timusul este in dizarmonie indica 0non-acceptare de sine. Am 0dificult3te in
a da i a primi $i nu rna simt confortabil fata de iubire. Imi este teama de refuz
saU de a fl ridicol i rna inchid in mutenie pentru a rna proteja. Cand exista 0
rancbiuna, energia mea, centrata pe ura, fol()se$te pentru razbunare, nu pentru
iertare; ceea ce deterrnina 0scadere de energie, deoarece lipsa de iubire duce la
14Timusul este glanda endocrina care este legata direct decentrul de energie aI inimii., chakra Inlmn.
----------------------_ .., ,
Marele Dietionar al Boillor ~IA/eetiunilor - Cauzele subtile ale imbolniilliril 239
scaderea imunitatii. 0dificultate a glandei timus indica, de asernenea, faptul ea
am impresia ca cineva imi sustrage ceva sau pe cineva care imi apartlne. di. am
fost deposedat de ceva sau de cineva eu un rol esential in viata mea. Poate fi
vorba despre un loc de munca, un partener, un obiect material etc. "Mi s-a.luat
painea de la gum!" Prin urrnare, m-am simtit, pentru moment, lipsit de aparare,
nestiind cum sa reactionez: este un aspect alluptei dintre mine $i ceilalti. Reflexul
meu este de a cere ajutor mamei, pentru a iei din acea situatie, Vreau sa flu
autonom, dar nu am incredere in mine. Nesiguranta mea rna determina sa rna
agaf de ceilalti.. Refuz sa am grija de mine cu iubire i acceptareajv a ceea ce
sunt. Traiesc in sacriflciu. Faptul de apersista in trecut, rna impiedica sa traiesc in
prezent. 0tumora la nivelul timusului indica 0rechestionare a ceea ce sunt fata
de familia mea, cum rna situez fata de radaclnlle mele.
Cand timusul este in armonle, pot fi constient de identitatea mea. Este un
canal, de iubire divlna. Sunt capabil de vindecare interioara si de iubire
neconditionata, Fac totul cu lnimav, daruiesc, primesc cu iubire si gasesc forta de
.anu fi manipulat,
Accept!" faptul ca iertarea este .necesara evolutiei mele ~i armoniei mele
interioare. Bucuria de a trai creste imunitatea. Imi dau seama cat de mult sunt
protejat in viata de fiecare zi. Apreciez ceea ce am "aid :;;iacum", deoarece viata
lnseamna miscare si ceea ce voi avea maine poate fi diferit de ceea ce am astazi .
Cu. cat rna detasez mai mult de. lumea materlala, cu atat mai mare este
sentimentul meu de libertate !Las la.o parte ura i dualitatea i Ie inlocuiesc cu
adevarul.
504. GLANDATIRO IDA (ingeneral) . .
Glanda tlroida se afia la baza gatului, sub-laringe. Este legata direct de gat4
5
Este
in relatie eu sistemul respirator, cu gatul, ceafa, maxilarele, urechlle, vocea,
traheea, bronsiile, plamanii si bratele. Tiroida este centrul vorbirii, al exprimarii
verbale i al creativitatii. Are 0actiune i asupra sistemului neuromuscular. Este
. .legata de exprimarea de sine, de comunicare. Prin acest eentru de energie Imi
exprim lacrimile, bucuriile, .angoasele sl sentimentele. Fiind prin esenta
producatoare de energie, tiroida secreta doi hormoni foarte importanti, tiroxina
i tiriodotironina, care contin iod, .r~cunoscut pentru calitatea sa de antiseptic
puternic $i necesar bunei functionari aintregului corp. Ace:;;ti hormoni activeaza
metabolismul celular, cre$terea $i funcpile celulare. Fara tiroida nu a~putea traL
Deoarece tiroida regleaza temperatUra eorpului, aetioneaza ca un termostat care
adapteciza ceea ce se intampla in interior, la ceeea ce se intapla in exterior. Corpul
meu ii poate exprima astfelintr-un mod armonios emotiile i gandurile.
Tiroida simbolizeaza, de asemenea, eapacitatea mea de a-mi exprima latura
.' divina, de a-mi exterioriza creativitatea. Eaimi arata cum rna pozitionez, in loc sa
rna las limitat de ceilalp. Tiroida reacponeaza atunci cand simt ca "nu mai
respir". Cand rna simt neputincios, deoarece nu pot sa vorbesc intr-o anurnita
, 15 Are legatura cu centruLde energie denumit chakra gatului
1 1 " I 1 1 _
240
Jacques Martel
situatie. "Oare sunt de acord cu regulile pe care mi Ie impun T' Cand se ami ln
, dizarmonie, tiroida, indica non-exprimarea de sine. Amfrecvent impresia ca am
un nod' in gat, sunt prea rational, devin rigid si imi refuz dreptul de a exista.
Vorbele mele sunt bruste ~i 'comunicarea devine conflictuala. Nu lmi ocup locul
cuvenit, rna sufoc ~i rna simt prizonier, Ma simt ca un fluture caruia is-au taiat
aripile. Nivelul de hormoni normal determina controlul de sine: hipertiroidia,
, indica caldura, epuizarea si hipotiroidia, frigul si incetinirea.
Deoarece acest centru de energie este legat de exprimarea de sine, un caz de
hipo- sau hipertiroidie poate aparea si daca am impresia ca trebuie tot timpul
"sainghit jignirile celorlalti sau daca viata mi se pare nedreapta cu mine. Deoarece
rna complac in acest rol, ajung chiar sa provocin jurul meu situatii problematice,
devenind astfel victima perpetua, A:;;vrea salas totul sa cada, sa fug departe de
.problernele mele, sa le expediez la capatul lumii. A'vrea ca acestea sa dtspara,
Astfel, daca am un coriflict legat de timp 'i sunt obligat sa merg mai repede sau
mai incet; tiroida va reactiona. Pot avea impresia eli nu. pot crea ceva din cauza
lipsei timpului, ca atrebuit sa cresc prea repede 'i sa devin adult prea devreme,
'di nu sunt destul de rapid pentru a ajunge -ceva etc. Gatul, care face legatura
dintre cap 'i corp, rna ajuta sa fac din cap gesturile pentru DA si NU :;;iface din
aceasta zona legatura dintre corp 'ispirit Daca orgoliul meu este prea puternic 'i
iml lnchide tntmav,' pot ,sa nu vad care sunt adevaratele mele nevoi. Centrul
.energiei gatului reprezinta creativitatea mea. Pot sa rna simt in pozitie de
supunere fata de, 0 autoritate exterioara, Pot sa Iiidealizez pe ceilaltisl acest
lucru rna face sa rna simt inferior. Aceasta atitudine poate determina corpul meu
sa reactioneze printr-un cancer de tlrolda: ceilalti devin un instrument pentru
a-mi umple golul interior. Imt este teama de 0durere, deoarece 0negpe a mea,
ceea ce rna face sa traiesc in paslvitate. Cand tirotda este in armonie, rna simt
deschis fata de ceilalti; fata de ascultare, sunt mai pUlin influentabil. Stiu sa spun
mi cand este nevoie. Ani spiritul deschis :;;idevin creativ.: Sunt capabil sa spun
adevarul, rara sa rna judee sau sa ii judec pe eeilalp. Acest centru de creativitate
(vorbirea) ina ajuta sa am 0relape de cuplu echilibrata, sa imi exprim iubirea. In
loc sa vreau puterea asupra celorlalp, este mai bine sa am incredere in vocea mea
interioara:
Acum, imediat accept!. sa rna exprim Ilber ~i imi folosesc toate mijloacele.
Imi dezvolt spiritual creator. Accept~'1sa traiesc in Adevar.
50S. GLANDA TIROIDA - BASEDO\y (boaia: a lui ...) SAU GU~A
" EXOFfALMIcA '
Boala lui Basedow4
6
este 0stare patologica cauzata de hipersecrepa de hormoni
tiroidieni :;;i caracterizatii prin mai"irea anorrilala a globilor oculari ~i ereterea
volumului tiroidei. Este 0 afec~iune care afecteaza' mai mult femeile decat
barbatii. Persoana afectata sufera 0accelerare aintregului metabolism; este plina
de energie "nervoasa". Sistemul nervos devine lritabil :;;itiroida estetot timpul in
46 Baselow (Karl von): medie german (1799-1854). El este eel care a deseris hiPertiroidia (boala luiBasedow).
T,c;!T,"I". IITn --"""I--.- -:
Marele Dictionar al Soli/or 1;Afecfiunilor - Cauzelesubtile ale imbo/niivJrll
hlperfunctiune, din cauza incapacitatil de a fiza iodul. Persoana afectata prezinta
tulburari de sornn, tremuratul mainii, slabire, nervozitate si 0 transpiratie
abundenta. Ce ineerc sa demonstrez celorlalti prin aceasta hiperactivitate? Ce
anume nu sunt in stare sa exprim? Vreau sa demonstrez CINE'SUNT, rara sa fiu in
stare sa rna mai opresc, Fac tot timpul mal mult decat mi s-a cerut. Ma simt tot
timpul ca Intr-o turbina ~i imi solicit prea tare tiroida ... Imi refulez adevaratele
sentimente, nu rna exprim, inghit totul ~i vreau sa demonstrez ceva, chiar sa "rna
razbun". Cui am nevoie sa ii demonstrez ceva? Ma pedepsesc pentru ca nu am
putut salva la timp pe cineva sau 0 situatie, Ctilpabilitatea mea este mare. Am
devenit neincrezator ~i rna simt obligat sa factotul singur, ceea celmi (Iii impresia
caam control asupra evenimentelor. Invat sa exprim treptat lucrurile, aleg sa fac
ce este mai bine pentru mine, rara sa vreau tot timpul perforrnanta i, astfel,
renunt la autodistrugere. Constat ca am nevoie Sadau (chiar si ceva ce nu rni s-a
eerut) pentru arna simp Iubit i tmi este greu sa primesc, .
Aleg sa am grija de mine, accept! sa lrni recunosc nevoile si sa rna impae cu
eeea Ce sunt cu adevarat. Nu rna mai Invart in cere siinteleg ca nu este nevoie sa
'fac atat de~multe pentru a fi apreciat, lrivaf sa ma iubesc i sa ma~accept!'1 asa
, cum sunt. Irni regasesc astfel stabilitatea, sanatatea ~i echilibrulIn viatade zi cu
zi. ' " '
506. GLANDA TIROIDA.- GU~A
, GU$aeste umflarea parpi anterioare agatului, In general, indica faptul cattroda
este superactiva. Acest lucru provine din accelerarea mai multor proeese mentale
i corporale. Tiroida este responsablla, intre altele, de reglarea procesului
respirator. Are legatura stransa cu dorintamea de atrai, cu angajamentul meu de
.a intra inviata. Hipertiroidia este un raspuns stresant care imi reflects angoasa,
supararea, pe scurt, emotiile intense, neexprimate, care due Ia uinflarea tiroidei,
a gatului. Am impresia ca totul se petrece prea repede !Din !ipsa organizarii
,.sau din ,cauza unul nivel de energie prea sdizut, rna simt intr-o agitatie continua a
evenimentelor, care rna depa'e~te. Poate proveni" de asemenea, din sentimental
dea fi sufoeat de viatJ i si de responsabilitaple mele. Este ca :;;icum tiroida mea ar
vrea sa afle: "Continui sa menlin viata sau nu ?" Ar fi bine pentru mine sa imi
exprim nevoile, dori~tele, emopile, in loe sa Ie refulez 'i astfel sa ajut tiroida sa
funeponeze normal. In cazul in care' gu$a este rezultatul unei hipotiroidii, adiea
glanda tiroida lucreaza prea incet, intr-o perioada lunga de timp, ca :;;icUm's-ar
epuiza, 'aceasta manifestare lasa sa se- vada personalitatea mea negativista i
, tendinta mea spre disperare, deoarece nu prea vreau sa fae nimie :;;i adopt a
,atitudine de "victima" fata de ceea ce mi se intampla. Traiesc multa contrarietate
. :;;iamaraciune i am impresia ca toata lumea are ceva impotriva mea. Gu~a indica
cat de abandonat de ceilalti rna simt. Amnevoie de hibire $i de atenpe, dar prefer
-satraiesc retras. Fug de angoasele mele $i ina deconectez de la emopile meie.
, Vreausa pastrez totul pentru mine. . . , ...
" . Accept~ sa dezvolt 0atitudine mai pozitiva $i sa am grija de mine pentru a-
mi indeplini obiectivele. ., .'. ..
1 ! ~1 ~ ~1 I. . ,..,., ~"!' ."
Jacques Martel
507. GLANDA TIROIDA~ GU~A EXOLFfALMlcA Vezi:GLANDA TIROIDA-BASEDOW
BOALAALUI. ..
508. GLANDA TIRO IDA --:-HIPERTIROIDIE
Hipertiroidia indica 0 hiperactivitate, 0 prea mare activitate a glandei tir~i~e.
Metabolismul meu creste, amstart de caldura si transpir mult Am0dezarnagire
,mare deoarece nu pot faceceea eevreau euadevarat sau nu pot exprima eeea ce
am d~ spus, deoarece raspund asteptarilor celorlalti, nu alor mele. Ma simt
depasit de evenimente. Aeumulez tot ceea ce nu exprim si imi distrug propria
personalitate. Ma simt obligat sa raspund asteptarilor celorlalti. Prin urm~re.
traiesc ranchiuna, frustrare si ura fata detot ceea cenu corespunde cu adevarat
, asteptarilor mele, [mlconcentrez atentia doar pe lucruri~enegative. :ot s~ascu1t
tot timpul sfaturile celorlalti, lara sarnaaseu1tpe mine. lmi constnnesc smgur 0
inchisoare din care imi este greu sa mai ies, deoarece ii resping pe eei ~are ar
putea sa rnaajute. Masimt neputincios saschimb lucrurile in viata mea. Inplus.
,'imt fixezterrnene foarte seurte insarcinile pe care leamdefacut, ceea ceimi cere
,.tot timpul sa J I.ladepasesc pentru atermina latimp proiectele in cauza. Trebuie
safae luerurile mai repede !Trebuie sa strlc totul deoareee rna,grabesc prea
tare (mai alestn afaceri) si acest lucru lmi provoaca un stres puternic. Am
impresia calucrurile sunt prea fugare, cadispar foarte repede i nu amtimp sa
profit denimic, casi atunci cand copiii eresc prea repede ~i eulmi faeprea multe
griji pentru ei. Am0 multime de dorinte neimplinite. Cand tiroida mea este
htperacttva, am dificultati legate de timp si de lntarzlere. Sunt asemenea unui
copil naiv si tara griji, care spera di ceilalti se.vor ocupa delucruri de care eu nu
_ vreau sa fiu responsabil.. Corpul meu transmite un mesaj in acest eaz. Mi-arn
pierdut contactul eu eul meu profund. Prefer sa raman .lasuprafata luerurilor,. ~
emotiilor mele, decat sa merg in profunzime si sa rise sa am descopenn
neasteptate.
, Accept] ". faptul ca viata nu este 0 cursa de viteza, ci mai degraba un
maraton. Imi constientizez puterea interioara. lau propriile decizii si imi creez
actiunile in functie'dediscernamantul meu interior. Sunt coautor al vietii mele.
509. GLANDA TIROIDA - HIPOTlROIDIE
Hipotiroidia este functionarea limitata a tiroidei, 0 insuficienta tiroidiana.
Cauzelefizicesunt adereglare asisternului imunitar, 0distrugere atiroidei prin
tiroidita, cusau lara formarea deanticorpi $i 0!ipsade iod, care ducelacre$terea
nivelului de cOlesterol $i a, oboselii, furnicaturi $i raceala extremitat
ilor
constipatie, scaderea reflexelor, cre~terea in volumalimbii etc. Poate aparea ~i 0

stare de deseurajare. devin posomorat. negativist $i amsentimentul canu sunt
intel
es
. Corpul, meu tmi transmite un S.O.S.Cauzele metafizice sunt la fel de
importante. Chakra de la nivelul gatului are legatura cu comunicarea ~i cu
creativitatea, Cum este comnuicarea cu mine Insumi. cu cei apropiap $i cu
ceilalp ? Cumimi exprim creativitatea'in ceeacefac ? Careeste ranchiuna pe care
oam$i care "maroade pe dinauntru" ? Deunde vine aceasta lipsa dedorinte fa~a
,Morele DiCfionor 01Bali/or 11Afectlunllor - Couzele subtile ole imbolnov1r;;
de viata ? Hipotiroidia poate proveni ~i din incapacitatea mea de a lnfrunta 0
situatie care apare repetitiv in viata mea $i in care nu stiu cum sa reactionez.
Trebuie sa Incetinesc ritmul, dare acest lueru rna costa mult, fie in cadrul
profesional, fiein relatiile interpersonale. Sunt prea rapid in afaceri. Trebuie sa
lncetinesc, sa imi acord timp, atat mie cat si celorlalti. Vreau sa fug de
responsabilitatile mele. Prefer satraiesc tntr-o lume ireala, 'Imi ereez 0siguranta
artificiala. Consider prea dur faptul de arna resemna deoarece rna simt depasit
deevenimente.
Accept!" sa, raman in' contact cu corpul meu emotional ~i fizic. Sunt in
siguranta i amtot ceea ceamnevoie pentru aafacefata responsabilitatilor mele.
Sunt creatorul vietii mele. Comunic armonia peste tot In jurul meu. Sunt
increzator si vadviataintr-o lumina noua Malassustinut deviata asemenea unui
zmeu, rnalaspurtat devant,
510. GLANDA TIROIDA - TIROIDITA
Tiroidita este 0inflamatie aglandei tiroide. Ceamai cunoscuta este tiroidita lui
Bashtmotos", Traiesc 0 situatie care implica frecvent familia si in care rna simt
prins, deoarece nu lmi pot exprima frustrarile si furia, Ajung sa traiesc cu
lncetinltorul, deoarece emotiile mele negative rna rod pe dinauntru. Imi vine sa
scuip foe, dar nu vreau sa dezvalui anumite secrete care ar putea destabiliza
nudeul familial.' Prefer sa tac $i sa rna sirnt stramtorat, decat sa deschid poarta
inimii" mele~i saindraznesc sarnaexprim.
Acceptlv sarecunose $i salntampin ernotiile pe care Ieam. Alegsaleexprim
verbal, pentru arnaelibera. lubirea si lumina pe care le eman formeaza un cere
carernavaproteja in fiecare moment.
511. GLAUCOM Vezi: OeHI -:- GLAUeOM
512. GLEZNE Vezi~ARTICULATII
Glezna este 0parte a corpului foarte flexibila si mobila., Foloseste lit sustinerea
corpului $i,prin pozitia fizicasuporta presiuni foarte mari. Este un fel depod, de
legatura intre mine si pamant, Datorita ei sunt "impamantat" la sol, iar energia
spirituala circula desus injos ~i invers si sunt in contact eupamantul-mama. Prin
,ealmi exprim capacitatea de aavansa, dearnaridica $i de asta in picioare, stabil
si ancorat. Glezna executa schimbarile de directie si, prin urrnare, reprezinta
" deciziile mele sl angajamentele pe care Ie iau tinand COIltde' credintele ~i d.e
valorile mele, Gleznele imi arata cat de mult surit capabil sa m~sprijin pe mine
insumi, pe resursele mele interioare sau, din contra, daca amtendinta de a rna
sprijini sau ehiar de a rnaagata de ceilal!i. Oricerana sau durere la glezna are
legatura cu capacitatea mea de a ramane flexibil sehimband in acela~i timp
'f1Cunoscuta sub denumirea de boala lui Hashimoto, troida lui Hashimoto poarta numele medicului japonez
Dr Hashimoto Hakaru (1881-1934), de fa Universitatea Kyushu, primuf acre a descris simptomele acestei boli intr-o
publkatie germana ' ' I
, I : 1 1.' 1 I I ...... ..
.;.. .
Jacques Martel
directia, Nustiu "pecare picior sadansez". Trebuie saraman sail trebuie sapl~c?
Sunt destabilizat, am impresia ca "nu ajung nici pana la glezna" anumitor
persoarie pe care leadmir lafel capeparintii mei, Am0dificultate in arna~eta~a
de ei, mai ales de mama. Daca imi este teama de ceea ce va urma, daca sunt
inflexibil in fata unei decizii pe care 0amde luat, daca merg prea repede, .~rasa
rnagandesc, daca.lmi este teama. de rssponsabtlitatile mele actuale sau vutoare,
daca amimpresia casunt instabil, rise safranez energia din gleznele rnele, Este
posibil sa rnasimt o~ligat sa aleg anumita directie..Ca~i omida, i,mi.es~efri.di s~
.ies din coconul meu. Infunctie deintensitatea blocajului de energie ~l ainchlderit
mele in fata curentului vietii, poate aparea 0tension are, 0ent~rs~ sa~..o
fractura. Nupot sta in picioare rara glezne. Poate este momentul sa rna spnjm
de0noua modalitate de avedea lucrurile, "criterii" noi care sunt mal deschise ~i
mai flexibile. Gleznele au grija de mine i de interiorul meu, sunt suportul meu.
Dad una dintre glezne cedeaza sau serupe, numai amo baza solida, amnevoie
sa schimb directia, traiesc un conflict mental. GleZIia mea nu rna mai poate
suporta si intreg corpul cedeaza fizic. Intr-un anumit sens si viata mea se
prabuseste, dar mai degraba este vorba despre 0 imagine decat despre 0
.prabusire reala. Referitor laentorsa, glezna rasuctta reprezint~ energia .car: s:
rasuceste in glezna i structura suportului meu se deformeaza. Nu mal exista
nimic dar si definit. Presiunea este prea puternica si nu mai stiu in cine sa am
- tncredere sau in ce directie sa merg, Mi-am-limitat deplasarile: inseamnaca
cineva rna lmpiedica, nu lmi da permisiunea sau poate fi vorba despre un alt
- evenirnent sau situatie. Am tendinta de a avea ineredere in [udecata celorlalti,
_ mal degraba decat in'propria mea judecata, Iml lipseste fermitatea. Amnevoie de
soliditate, sa rnaimplic cu adevarat, fizicsi emotional in relatiile cu ceilaltt, Cand
sunt confruntat eu ceva foarte profund, o.schimbare obligatorie .pentru evolutia
mea, se manifests 0fractura sau ruptura. Cred -ca ceilalti rna tmpiedlca sa
avansez, intirnp ceeusunt cel caretrebuie saschimbe direcpa. E.stevorba despre
onoarea mea, scopul meu ~i directia pe care 0urmez in viata,. Orice afecpune la
nivelul gleznei esteinsotita deobicei de 0umflatura, care reprezin~a prea plinu~
emotiilor mele, care rna tin pe loc ~i nu rna lasa sa avanse~ eu Imcr_:dere l
determinare. Edemul arat~faptut' ca, grijilepe care mi Iefac i ideBe~egativepe
care Ieintretin' rna determina sa rama.n pe loc. Dadi am glez~ele slabe $i se
ranesc u~or, este cazul sa rnaintreb: "am< > capac,itateseazuta de amaAsuporta ~i
amnevoietot timpul cacineva sau 0institupe saaiba grija demine rlmi refulez
atat demult emotiile, incat risc saimi rup 0glezna. Indiferent despre ceafeqiune
_este vorba, perioada de imobilitate care urmeazl'i ma ajuta saintegrez asp:e~ele
dinviata mea care trebuie schimbate. _ . - _.. _
Con~tientizez situatia sau relatia in. care rna simt i~lan!Uit., vdevc:se~en~a~
trebuie saimi pun intrebarea: deoarece aceasta problema laglezna rnaImpledlca
saindeplinesc anumite sarcini sau 0anumita mundi, care este avantajul p~care11
pot trage dinaceasta imobilizare ? . . . . .... _'''. '.'
'. Accept!., viata ~i tot ceea ceimi ofera ea. Astfel voi reui saimbrati$ez viat
a
pepartea ceabuna! Urmez drumul caretmi convine cel mai bine.' .
Marele Dlt:flonar at Bolitor ~iAfectiunitor - Cauzete subtile ale imboiniiv[rll 245
513. GLOBOCULAR Vezi: OCHI [iN GENERAL}
514. GLOBULESANGUINE Vezi: sANGE
515. GONADE Vezi#: OVARE, TESTJCULE
Gonadele produc gametii (spermatozoizii, la barbat si ovulele, la femei) i
hormonii sexuali care combat anorexia mentala, astenia i favorizeaza energia
fizidi si afectiva, Acest centru este legat de creativitate i reproducere. Cand
exista 0dizarinonie agonadelor, sexualitatea este centrata pe placerea egoism
i pe 0iubire posesiva Pierd 'contachI1 cu inocenta copilului meu interior. Imi
lipseste maturitatea $i spontaneitatea, nu am lncredere in sexul 'opus si refuz
tandretea care mi 'se ofera. Nu amincredere in mine. Imi ies foarte repede din
fire, rnainfurii din orice motiv. Trebui sarnaintreb ceanume ampierdut, celmi
provoaca 0suferinta atat de mare: poate fi verba despre un copil care a plecat
sau a murit (sau 0flintii draga) sau despre un bun material sau 0pierdere
simbolica, de exernplu aiubirii de sine sau amandriei mele etc. Nurna rnai simt
creatorul vietii mele, adopt 0atitudine negativista fata deviata. Candacest centru
este in armonie, rna simt spontan, deschis relatiilor eu persoane de sex opus.
Acest centru de energie este legat de placere, sub toate aspectele sale si, atunci
cand se afla in echilibru, stiu sa rna adaptez situatiilor, vlata rna pasloneaza i
-sunt plinde entuziasm. Masimt in largul meuintornada vietii, rarasarnaopun.
.Comunic cuincredere. nuamprejudecati, rnaaccept! ., inintregime cabarbat
sau cafemeie. Accept! ., sa lrni las frlcilela 0parte i iml eonstruiesc increderea
inmineinsumi si inviata,
516. GRAsIMEJ OBEZITATE Vezi~;:GREUTATE[EXCESDE ...}
..Grastmea simbolizeaza energia, puterea, "micileplaceri" pe care ni ledaruim. Cu
cat energia mea este mai activa i drcula liber, cu atat va fi mai mica tendinta ei
desefixain grasime. eu cat sunt mai greu, cuatat imi este mai dificil sarnami$c,
deci saimi folosesc energia, care corespunde emotiilor mele i creativitatii mele.
Dacasunt 0persoana care sufera decorpolenFi, sunt 0persoana hipersensibila,
amnevoia de arnaproteja. Aceasta nevoie de arnaproteja se regasete mai ales
lanivelul celei deadoua chakre
48
, ceasexualitapi ~i acelei de atreia chakre
49
, a
emotiilor.
Emopile i ideile sunt acurnulate $i -se adauga unele peste altele, a$a cum se
acurnuleaza kilogramele in corpul meu. Barbapi par aavea 0nevoie mai mare sa
seprotejeze astfel. Obezitatea este adeseori expresia unei nesigurante sau aunei
"lipse" peplan afectiv: atept ceva, cenuvinesau caut in locul nepotrivit, ceea ce
duce la 0insatisfactie sau 0frustrare care rna face sa rna umflu. Amnevoie de
iubire $i,in acela$i timp, rnaferesc de ea. Esteposibil safi fost agresat (fizicsau
psihologic) $i acest lucru rna determina sa traiesc 0stare de agresivitate. Prefer
sa contez numai pe mine insumi. Masimt limitat in viata $i faptul de aSimpun
48 a doua chakra: silualll inlre buric Oipubis
19 a treia chakra: silualii la nivelul plexului solar, la baza slernului sau a cUlieiloracice
1 ~ , 1 J -' 1 1'1' , ! 1 1 -, I!:;: I ! ! ~ ,-,
. . . . .
Jacques Martel
gol in jurul meu, rna face sa rna simt abandonat. Deoarece vreau sa fiu considerat
o persoana puternica, este posibil sa manifest, inconstient, aceasta forta fiind "0
persoana puternica", corpolenta, . .
Pentru a slabi, acceptlv sa imi schimb atitudinea in relatiile mele cu_ceilalti,
Incetez sa mai am asteptari i tnlatur tot ceea ce este inutil i daunator, Invat sa
am incredere in mine insumi 1 in via!a pentru a tnlatura acea grasime
protectoare. Imi exprirri ernotiile liber i invat sa rna iubesc asa cum sunt, . .
. Accept!. , sa merg inainte in viata ffira sa rnai imi fac griji pentru ceea cespun
sau cred ceilaltl despre mine. Traind In functie de mine, imi tntaresc increderea in
mine, valoarea, iubirea fatade mine insumi. Iml regasesc frumuse!ea interioara si
corpul meu fizic se va modela natural dupa noua mea imagine. Imi exprim mai
mult bucuria i sprinteneala.
517 GREATASlVARsATURI Vezi~:SARaNA[AFECfIUNIALE ...J
. .
Greata se defineste ca un spasm nervos, care precede varsaturile. Este 0senzatie
. de vema, lnsotita de 0senzatie de rau generala, Am un sentiment de durere fata
de 0realitate care provoaca un deranjament in viata mea $i pe care as vrea sa 0
pot evita. Greata este un semn ca simt un dezgust sau simt 0aversiun: f~ra ~e
un lucru, 0persoana, 0idee, 0situatie sau poate 0emotie, deoarece nu rna stmt III
siguranta. Traiesc fie revolta, furie, frica, frustrate, fie neintelegere fata devacel
aspect, care "imi ramane in stomac". Trebuie sa constienttzez fap~ul ca am
absorbit ceva (din realitatea mea sau din fiinta mea), care a creat dorinta de a-l
exprima imediat. ~i, daca nu rna exprim prin cuvinte, ilvoi manifesta p~n ~e~ta.
Cand devine prea mult, cand ranchiuna este prea mare; apar varsaturile,
deoarece am tendinta de a manifesta fizic respingerea acelei situatii, care mi se
. pare nedreapta, Aceasta respingere poate avea ca obiect ceva vdin ext~ri~r, dc:r
poate fi, de asernenea, 0parte din mine insurni, pe care as vrea sa 0fac sa dispara,
Cand vomit, refuz ceva sau pe cineva. Astfel evit sa avansez $isa evoluez. Observ
fata de cine sau fata de ce opun rezistenta. Poate fi yorba despre unul dintre
parintii mei, pe care a$vrea sa 11"scot din viata mea", peritru ca, se pare di nu mai
avem nimic in comun. Sau poate imi este teama ca nu voi fi la inaltimea a c~ea ce
se vaintampla in viata mea? Dece refuz ceea ce este nou ? Oare rna simt fortat de
ceilalti sa spun sau sa fac ceva ? Pot sa am 0"strangere de inima"" vazand cat de
neputincios rna simt sa acponez sau sa imi iau viata in propriile maini. Este
posibil sa nu mai vreau sa am 0viata atat de superficiala. Daca vomit bila, acest
lucru indica faptul di exista 0situatie, pentru moment, insuportahila $i m-am
saturat sa fac concesii in viata,. InceI>utul sarcinii poate fi, de obicei, insotit de
. . greturi, care, in acest caz, semnifica faptul di, trebu~e sa acce~t!~ schimb~rile. pe
. .care copilulle va aduce in viata mea. Oare refuz copilul sau eXlsta 0parte III mme
(neputinta, nesiguranta etc. ) pe care vreau sa 0neg? Am destula forta pentru a
avea grija de acest copil ? Fiind stapan pe viata mea, pot sa Ii transmit copilului
acelea~i valori.
Imi redobandesc lini~tea ~i accept!" sa imi diger emotiile i conflictele, pe
care acest eveniment Ie produce in viata mea. Invat sa accept!" fiecare parte a
1 1 1 I , . . I. oII ~ _
Morele Dlet/onor 01Bolilar 1iAfeefiunilor Couzelesubtile ole imbolnovirii
247
personalitatii mele. Am incredere in viata i in vlltor. Intotdeauna am libertatea
de a alege. Cand fac ceea ce imi place, nu enevoie sa opun rezistenta. Las sa vina
spre mine toate lucrurile frumoase pe care vlata mi Ieofera.
518. GREUTATE (excesde ...) vezi~i:GRAslME '
Excesul de graslme pe care corpul meu 0inmagazineaza lntre interior si mediul
exterior, indica faptul ca, inconstient, vreau sa rna izolez fata de comunicarea cu
exteriorul sau ca exista 0emotie sau un sentiment inchfs, "izolat" in mine, pe care
nu vreau sa ilvad, Prin obezitate, caut 0forma de protectte pe care 0acumulez
tot timpul in gandurtle mele. Exista 0prapastie intre mine si lumea exterioara,
Vreau atat de mult sa iubesc i sa rna apropii de oameni, dar imt este atat de
frica !Iml ascund astfel nesiguranta de a fiexpus, de afivulnerabil, evltand astfel
sa fiu ranit de obervatiile, de criticile sau de situatlile care mi se par
inconfortabile, mai ales cele legate de sexualitatea mea. Daca am trait o situatle
traumatizanta legata de sexualitate (doar mi-a fost frica sau chiar s-a Intamplat
ceva, la nivel fizic) acest lucru se manifests, in cazul in care sunt femeie, printr-o
luare in greutate la nivelul coapselor si al soldurllor, pentru a-mi "proteja"
organele genitale de 0agreslune. Barbatul are tendinta de a se Ingrasa in zona
abdomenului, pentru ca astfel, organele genitale sa fie mai putin vizibile. Poate fi
yorba despre orice situatie, nu neaparat legata de sexualitate, in care rna simt
agresat. Sau excesul de greutate se poate interpreta i ca 0dorinta de a poseda
. . totul. Am emotii si sentimente (precum egoismul) pe care refuz sa Ie ignor. Ma
agat de trecut. Poate fi Yorba, de asemenea, de un dezechilibru, de 0revolts fata
de cei din jurul meu, 0reactie la gesturile, la situatiile pe care nu mai vreau sa Ie
vad sau de care nu mai vreau sa imi amintesc. Hrana terestra reprezinta, de
asernenea, 0hrana ernotionala. Astfel, voi manca in exces pentru a umple un gol
interior, am impresia ca am fost abandonat . sau mananc pentru a compensa
singuratatea i izolarea pe care Ie traiesc. Raman, . inconstient, intr-o dependenta,
am nevoie de celalalt. Vreau sa ascund ru~inea i agresivitatea pe care Ie traiesc
fata de 0situatie. Uneori prefera sa dispar, pentru anu mai suferi. Urasc lucrurile
imponderabile din viata mea, precum i toate lucrurile care imi sunt impuse.
Totu~i, simt eu insumi nevoia de arna impune, pentru arna afirma sau pentru a-i
speria pe ceilalti, care astfel pot sa pIece i sa rna lase in pace. Este posibil sa
traiesc 0mare nesiguranta, atar pe plan afectiv, cat i material i, incontient, am
nevoie sa fac provizii pentru a evita 0"penurie" sau 0"lipsa", care ar putea
surveni. Vreau "sa am de toate" in caz di se intampla ceva . . . Aceasta lipsa poate a
. fost traita in copilarie, mai ales, in relatie cu mama, cea care era legatura mea
directa cu hrana i cu supravietuirea (alaptatul). Daca un bebelu~ are un
surplus de greutate, inseamna ca marna H hranete prea multo Copilul poate
dezvolta un reflex de a cere tot timpul, ca ~i cum nu ar fi satul niciodata. Marna
. are dorinta, chiar incon~tienta, de a ramane in fuziune cu bebeluul i acestuia ii
. va figreu, mai tarziu, sa se detaeze de marna lui. Obezitatea se dezvolta, de
multe ori, dupa un ~oc emotional puternic sau 0pierdere importanta, iar golul
interior devine prea greu de suportat. Mi-am pier-dut continutul. Traiesc un
.y........ t 1 'q' 1 : I '; 1 !
I T l' 1 _
248
Jacques Mat:tel
sentiment puternic de abandon, un gol interior. Masimt vinovat de plecarea
. sau de pierderea unei fiinte dragi. Sentimentul de abandon poate fi trait in
relatie eu 0persoana, dar ~i fata de ceva mai abstract, de exemplu, 0afacere pe
care atrebuit sa0abandonez, lacare atrebuit sa renunt, din motive personale.
Amfost nevoit sa abdic ~i acest lucru imi sfasie tntmav. A trebuit sa abandonez
unproiect caretmi era drag (de exemplu, aceladeaavea un copil) si rnaconsider
las sau perdant. Pot avea, de asemenea, impresia di mi-am pierdut controlul
. asupra unei situatii sau 0persoane. Nu mai sunt conectat cu materia. Am
impresia ca"nu amdestula greutate" intr-o anumita situatie. I mi caut un scop in
viata, lncerc sa "fac cevabun". I mi este greu sarnapozitionez, prin vorbele mele
~i prin gesturile mele. Astfel incat, facacest lucru, ocupand mai mult loc cueorpul
meu .fizic. I n plus, rna devalorizez eu privire I a aspectul meu fizh:: 0
. mica"lmperfecjiune" sau cateva kilograme in plus, vor lua in ochii mei proportii
uriase $i nutmi voi mai vedea sl aprecia calitatile fizice. .
Dacaimi concentrez toata atentia, pe ceea ce este "dizgratios", corpul meu va
reactiona, adaugand inca mai multa greutate, pentru arnafacesaimi dau seama,
cat de sever sunt cu mine tnsurni si cat de mult rna distrug, doar prin gandurile
mele negative. Faptul deafacesport sau atine un regim, nuvafi suficient pentru
aslahi, deoarece trebuie sa.constlentlzez adevarata sursa a excesului meu de
greutate, care consta, de obicel, intr-o situatie deabandon. Fiecasunt copil, fie
ca sunt adult, constientlzez faptul ca, rnaresping eu insumi. Este posibil Sa am
impresla de a rna simp limitat in diverse aspecte din viata mea sau legat de
proiectele mele. Acest sentiment, de a fi limitat, tmi deterrnina corpul sa se
extinda, prin excesul de grasime. Daca sunt 0 persoana care acumuleaza
gandurl, emottt sau lucrurl, corpul meu va "acumula" ~i el, dar sub forma de
grasime, Trebuie sarnaintreb care sunt beneficiile pe care letrag din faptul dea
avea un susplus de greutate. Care sunt activitatile pe care le pot evita astfel si
care rnasperie ?Caresunt persoanele decare rnaindepartez astfel? Amimpresia
caammai putin control sau mai putina putere, I nanumite aspect dinviata mea si
tmi convine acest lucru, deoarece am mai purina responsabilitate i astfel rna
implic mai putin, la nivel personal? Unait aspect important, care trebuie luat in
considerare este: care este pericolul care rna pande$te, daca ajung la greutatea
.mea ideala? De exemplu, in cazul unei femei care, 0data ce a pierdut din
greutate, va deveni mai atragatoare I n ochii barbatilor i se va aHafrecvimt I n
situatii in care va trebuie sa refuze availsurile acestora. Astfel Seva simti in
pericol de a-$i pierde libertatea, spapu vital; vatrebui sainvete saseafirme, ceea
ce poate fi foarte dificil, in anumite cazuri. Faptul de a fi atragatoare poate, de
asemenea, atrage stereotipul "are corp frumos, dar nu are nimiein cap", de unde
teama de a nu fi considerata inteligenta. Prin urmare, daca creierul meu a
detectat un pericollegat de faptul de apierde din greuhlte i deaavea 0silueta
frumoasa, imediat cecorpul meu se aHain situatia de aapela larezervele sale de
grasime, este tras un semnal de alarma pentru a neutraliza ceasta nevoie. Pot
simti 0sdidere deenergie, deoarece toate eforturile corpului sunt folosite pentru
. a-i pastra greutatea stabila sau chiar pentru a0cre$te, daca este nevoie. Corpul
!1 1 1 1 , 1 1....... _
Mare{e Dictionar alBolilor $1Afectiunifor - Cauzele subtile ale imbalniiviril
249
meu se ~pune~la fel ca mine, I n anumite situatii din viata. Greutatea este de
mult~on I egata de notiunea de forta. Cinevacare are 0greutate mai mare este
consld~rata 0persoana "puternica" sau "volnica". Amimpresia ca trebuie sa fiu
?utern~c pentru a supravietui i a reusi in viata? Trebuie sa am un fizic mai
impunator, pentru arnaimpune in relatiile mele~i aalunga "pradatorii"? Aceasta
este metoda mea de aacpona, pentru caoamenii sarnavada, sa rna observe mai
u.~or,,altfel as trece neobservat? Sau vreau sa creez 0"contra-greutate" lntr-o
sltu~tle car: pare de~~~antajoasa, pentru mine? Saupoate, cred caopinia mea nu
are dest~la greutate mtr-o anumtta situatie, Dacasurplusul meu de greutate se
datoreaza unui "metabolism lent", slguranta mea rna face safiu foarte prudent
ceeacernaimpiedtca saactionez. . ,
.A.c~~'p~!" sa lmi exprim emojiile, saI mi recunosc valoarea ~i toate
posibilitatila mele. Acu~ ~t~uea: golul pe care amimpresia ca it traiesc I nviata
mea, p~ate fi umplut c:
u
lU~l~e~I cusentimente pozitive fata de mine. Prin faptul
de~a~a ~ccepta pe mm: I ai acc~pt pe ceilalti i cuiubirea de care rnainconjor,
rnaVOlehbera deaceasta durere I denevoia deprotectie. .
519. GRI PA Vezi ~i:CREIER - ENCEFALITA, sttumn; FEBRA. MU$CH/. RESPIRATIE,
REPIRATIE [BOll DE. }, C4P[DURERE DE...]
Gripa define~.te0sta~e cauzata de un virus care. produce febra, frisoane, dureri
de cap, duren muscblurare, stranut, dificultate respiratorie etc. Gripa lm! poate
afe~ c~rpul mal puternic decat 0raceala si ma obliga sa stau I n pat pentru 0
penoada.
Fiind.0boal~infectioasa, gripaeste legata defurie, este un semn canimic numai
funqlOn~aza c~mtrebuie! E mornentul sa rna I ntreb pe cine sau pe ce anume
sunt furios ? Simptomels cele mai frecvente indica mai mult ceea ce tratesc I n
prez.ent: febra este legata de furie, stranutul de critici, de faptul de avrea sascap
de cmev~~aude ceva etc. Adeseori este yorba despre 0situatie conflictuala pe
plan familial: s-a spu~~eva sau. a existat 0situatie pe care "nu 0pot inghiti"
deoarec:e au fast depalte anumlte. reguli sau limite. A existat 0cearta in care
ave~mI mpresi: c~spati~l meu vital afost violat sau di riscam sa pierd cevasau
pe emeva, c~re~~I ap~rpnea ..I nfleunta anumitor persoane din anturajul meu rna
poate.faee sa.~a md~lesc deJ udecata mea sau de capacitatea mea de aindeplini
anumlte s~rcml. Daca este yorba despre membrii familiei, este cu atat mai greu
pentru ~me, deoar~ece am~I ncercat toata ... viata sa imi construiesc propria
person.alitate, deta~a~du-m~ ?e. famili~. Deoarece vreau to timpul sa obtin
apar~clere~lor (mal a.lesaparmplor mel), pot deveni confuz fata de cinesunt cu
adevarat ~~c: alege:1 am ~e rn:ut. Amimpresia ca sistemul meu de aparare
natural a?I sparut. MaderanJ eaza 0persoana care reprezinta un fel de autoritate
pe~tru ml~e. ~.ulte cazuri de gripa sunt atribuite credintelor inradacinate in
~ocletate l fnctlor. De exemplu: "Mi-afost atat de frig astazi! Sigur 0 ~ w
. 1mb I ~ d . ~'" b sa rna
.. o.navesc .eg!lpa. Tre uiesamaintreb de ceamgripa. Oarepentru caam
~evOle.~e odlhna sau de 0 pauza? Ma oblig sa stau in pat pentru a ilU tmi
mdephm responsabilitatile lamunca sauin familie? .
. ,._,,- T l' 1 ., i
'.:~
250
Jacques Martel
Am 0incredere scazuta in mine, rna las influentat de ceilalti ~i poate chiar
invadat. .
.Virusul gripal face la fel si se inflltreaza in: corpul meu, deoarece sistemul meu
imunitar este "slabit" de "slaba" mea stirna fata de mine. Sunt Intr-c situatie in
care rna opun, deoarece fac eforturi mari in viata de zi cu zi si am nevoie sa rna
odihnesc. Gripa poate aparea, de asernenea, intr-o situatie in care amtrait 0mare
dezamagire, 0deceptie sau 0frustrare care rna deterrnina sa nu mai simt ceea ce
se intampH'i In jurul meu (am nasul congestionat) sau sa nu mai simt 0persoana
~i am 0respiratie dificila. Totusi, febra imi ellbereaza corpulde toxinele carenu
au cum sa iasa altfel. .
Acceptlv sa Imi exprim emotiile ~i sa las sa imi curga lacrirnile pentru a-mi
decongestiona intreg corpul si pentru alasaarmonia sa se instaleze.
520. GRIPAAVIARA Veii~i:GRIPA
Gripa avlara sau gripa gainilor este extrem de contagioasa pentru anumite
pasan ~i poate fi transmisa oamenilor (virusul (A (HSN1)): Simptomele
y
sun~
asemanatoare cu cele ale gripei obisnuite, dar mult mal grave. Daca rna
irnbolnavesc de aceasta grtpa, rna gasesc intr-o situatie in care sunt prins, Intr-un
mediu care nu imi convine deloc. Trebuie sa devin "rece", sa rna inchid pentru a
nu maisimti toata durerea si suferinta pe care Ietraiesc, Prefer sa fac pe strutul si
sa rna ascund "sub aripa mamei", Sunt "mandru ca un cocos" ~i ceil alp i~i vor
arata enervarea. inainte ca eu sa rna scuz sau sa iert vorbele sau gesturile cuiva.
Traiesc intr-o societate cu care nu sunt de accord, care rna sufoca, rna face
.agresiv. Am devenit antipatic, intransigerit ~i atac imediat persoanele care lmi
..tncalca libertatea, care imi distrug spatiul vital. Nu rna simt suficient de puternic
pentru a combate situatta in care rna aflu si plang pentru tot ceea ce refulez de
mult timp, chiar de ani intregi. '' A' "
, Accept! sa las la 0parte toate ideile mele preconcepute. Imi vindec vechile
rani, incetez sa irm plang de mila si accept sa imparta~esc Iucrurile frumoase din
viat
a
. Sunt mal deschis fata de lume, cu discermamant, rara sa ii judec pe ceilalti.
. Imi fixez limitele, rna respect pe mine ~i Iirespect pe' ceilalti. Astfel irni recapat
locul care mi se cuvine.
"
521. GRIP A SPANIOLA Vezi: CREIER - ENCEFALITA
522. GUM (ingeneral) Veri ~ GINGII
, Gura reprezinta deschiderea spre viata ~i ma ajuta s~:intru in contact eu mama,
dnd rna hdine~te la san. Este un organ senzorial sensibil ~i selectiv. Este poarta
de intrare pentru mancare, aer ~i apa. Datorlta ei pot vorbi (buze, limba, corzi
vocale), pot com~niCa ~i exprima emotiile ~i gandurile me~e. Este un soi de punt~
.intre mine ~i interiorul meu ~i universul din jurul meu (realitatea). Simbolizeaza
, intimitatea mea, spatiu1 meu vital. Gura este manifestarea personalitapi mele, a
,poftelor mele, a dorintelor mele, a a~teptarilor mele, a trasaturilor mele ,~~
caracter, aplacerilor vietii. Prin ea pot fi deschis la tot ce~a ce este nou: sen;lat
ll
,
" I
Marele Dlet/onar of Bolilor 1;Afectiunifor - Cauzele subtile ale imbolnovlrll
251
idei ~i imp!.esii. Astfel, gura reprezinta 0cale cu dublu sens, iar dificultatile pe
care Ie traiesc au, de asemenea, un dublu aspect: interior si exterior. Este
interesant de observat faptul ca, modul in care mestec alimentele reflecta felul
meu de afl. Daca Inghit alimentele, tara sa le mestec, sunt impuisiv ~i nu tin cont
de detalii. Daca, din contra, mestec foarte mult, sunt perfectiontst, acord 0
importanta mare detaliilor. Astfel, pot avea impresia di pot controia situatiile din
viata mea. Nu mal gust viata: 0desfac in mii de bucatele si rna gandesc tot timpul
la trecut. Atunci cand mananc cu inghitituri . mari, lmi asum muite
responsabilitati. Pot avea mai muite proiecte in acelasi timp. Inghititurile mici
indica 0teama de aavea prea multe sarcini delmplinlt, pe care le-consider dificile
pentru mine.
Accept!. sa mananc incet, sa. gust alimentele pentru ca astfel sa pot gusta
viata~i bucuriile ei. '. " . "
523. GURA'(afecpuni ale gurii ...) vez;'#: CANCER LA GuRA, $ AN CRU [iN GENERAL],
HERPES [ .BUCALj ,.
G~~aeste poarta aparatului digestiv ~i al cailor respiratorii pe unde accept! " sa las
sa mtre tot ceea ce este necesar pentru existenta mea flzica (apa, mancare, aer),
emotionala si senzoriala (stimuli, dorinte, gusturi, pofte, nevoi etc.) Afectiunile care
po~~~a_r~ala ~ra indica faptul caam 0anumita ingustime de spirit, ca am idei si
opmn rigide si am 0dificultate de Iuasi de a"inghip" tot ceea ce este nou (gandurt,
idei, sentimente, emotii]. Exista 0situatie pe care nu 0pot "inghiti": cuvinte auzite,
care m-au deranjat sau m-au ranit sau cuvinte pe care as fi vrut sa Ieaud ~i care nu
s-au spus,
Ma afecteaza inegalitatile ~i dizarmonia din relatia dintre parinti! mel. Vreau sa
raspund, sa le dau 0replica, dar nu fac acest lucru, deoarece rna simt rau in
aceasta situatie sau pur ~i simpIu, nu profit de ocazia potrivita. Raman "prins" cu
, tot ceea ce am de spus. Gesturile sau vorbele celorlalti, care rna ranesc si carora
as fi vrut sa Ie raspund.: dar nu am avut ocazia, pot provoca afectiuni ale gurii.
Exlsta~confruntare intre m~ne (ceea ce spun eu) i cei din jurul meu (feIul in
care pnmesc ceea ce spun). Indraznesc sa spun Iucrurile pe care Ie traiesc, cu
riscul de apierde iubirea celorlalp sau sunt capabil sa rna respect in ceea cesunt
, i sa indraznese sa rna arat; a~a cum sunt, celoi'laiti ? 'Poate rna simt neinteles,
deoare~e ~u .~tiu :U,? l sa comunic. Corpul meu transmite mesajul' ca, pot
transmlte ldel nesanatoase, prin intermediul gUrii, ea trebuie, sa, imi schimb
atitudinea fata de mine insumi i fata de ceila1ti. Exemplul tipic este ~ancrulsau
ulcerul bucal (herpesul), care apare de obicei in urma unui stres. sau a unui
traumatism in timpul sau dupa 0perioada de stres intens sau dupa () boala.
Acesta indica viziunea mea trista i nervoasa asupra realitatii. Simt 0iritatie fata
, de ceea ce mi-au racut sau mi-au spus ceilaip. Ceva sau cineva mi-a Uisat un gust
amar in gudi, care rna afecteaza inca. Sunt tulburat ~i nu ~titi cum sa reactionez.
, Masimt blocat, rna simt prins in acea situape neplacuta, pe care 0tot an'alizez de
, m~lt tim~~i am nevoie sa imi recap at libertatea, sa spun ceea, ce am de spus,
chlar cu rIseul de antl fi pe placul celorlalti, pentru ca in prezent rna simt invadat
f~--, I 1 '1 I '1 l , , ~1 'I , ! ~ I
't , "'" ......... --'
..
. Jacques Martel
252
din toate partile. Poate "am 0foame;' de Iubire, de afecpu~e, de cunoastere, ~e
spiritualitate, de libertate etc. Dacaam impresia ca, lucr~nle de care ~mne~Ol:
nusunt accesibile sau nusepot realiza, gura meavaraactrona lasenza}l~dehp.sa
pecare 0simt, Dacaapar crapaturl lacolturil: guri~,~steu~sem.nal unui confll~t
interior intre a fi protejat de ceilalti sau ama poztttona ~l a-rma~culta prop~la
mea autoritate, vocea mea interioara ? Pot sarnasimt frustrat, tensionat, ag~eslv,
pentru ca nu .indraznesc sa 'imi afir~ dez~cordul. _?aca am. gura uscata, .am
tendinta deafi nelinlstit ~i prefer saevtt reahtatea. Masepar de corpul me~~l de
ernotiile mele. iwand gura uscata, evit astfel sainghit.lucruril: ca~en~'i~l plac.
Sunt multe lucruri care imi displac in vtasa si nu mal gust placerIle vietii. Gura
tncarcata indica faptul caactivitatile cotidiene irni sufocabucuria de~trai ~i pofta
de arealiza proiectea noi. 0afectiune aarticulatiilor temporo-man?lbulare ~car~
pocnesc, de exemplu) scoate in evidenta frica mea de a~i contrazl:e ~p~ceilalti,
mai ales pe cet cu autoritate. Evit orice confruntare ~l prefer sa mu refu~le~
Iacrimile. Dadi'imi rod interiorul obrazului, incerc sascap deunlucru decare mu
este rusine, ~ A A
Inloc satralesc eu teama cacineva imi faceran, acceptlv sa ammcredere III
forta mea Interioara si in capacitatea mea de a gasi solutii in orice situatie.
Incepand deacum, rnapozit!0nez si sunt deschls si fle~ibilla no~tat~, laar~ome.
Muse eu pofta din viata. Imi accept tandretea, blandetea ~l rna expnm cu
'incredere.
524.. GUM - AFfA
Afta este 0leziune superficiala pe mucoasa bucala, caracterizata printr-o mica
protuberanta alba, uneori cu 0margine rosie, care poate aparea i pe mucoasa
genitala. . . . .. .
Este asociata cu 0febra, care nu se exprima. Apare deoarece. reaqionez uor
(sunt sensibil) la cei din jurul meu, la "vibrapile" lor, la contextul une! "sit_Uatii.
Surar in tacere, cugura inchisa. Aftapoate indica, deasemenea, faptul caIml est~
greu sa prind ridacini ~i ca nu reuesc sa rna exprim, sa spun ceea ee ered ~~
chiar sa reacponez, deoarece ered ca nu am puterea sa f~c aees~luc~u. N~m~
simt capabil sa faclucruri importante. Nesiguranta mea ma facesa fiu m~t f~t~
. de ceea ce traiesc, ~tiind ea daca spun unele lucruri, se pot produce schimban
majore inviata mea sau sepot.intoarce impotriva mea. . ~.. .
Simt ca am ceva ce rna arde in gura, dar nu pot scoate afara acel lucru. Sau am
simt
it
0viclenie; la care nu amptitut raspunde. Cai cuma fi ?bligat sa diger
acellueru! Poate fi vorba despre eeva ceamtrait legat de sexuahtatea mea. Este
posibil ca, in copilarie, safi trait 0situape in care m-amsimtit st~n!enit ~i!n ~ar~
nu amputut reactiona. lar daca astazi retraiesc 0situape a~emanatoare, 1I~1l VOl
aminti acea situape, chiar daca incon~ent i astfel pot aparea aftele. Cuvmtele
mele sunt rara efect i incomplete deoarece. sunt nervos. Raman tacut, rar~ca
acar sa rna gandesc sa rna revolt! ~i totu~i, nu mai suport, am aj~n~~acapatul
puterilor. Sensibilitatea mea fiind foarte mare, port tot felul de matl: IOC ~~a~ru,
de teama di voi iritra in contact cu emopile mele profunde. Sunt anxlOsl mtat.
Marefe DiCflanar al Bolitor $i Afecf/unilar - Cauzele subtile ale imbolniivirii 253
Pot sarnaculpabllizez, Iucru care duceladiminuarea respectului fata demine. Afj
vrea mult sa fac0multime de lucruri, dar nu reusesc, Constientlzez faptul ca, de
obicei, refuz orice idee noua, chiar daca aceasta ar putea aduce schimbari
pozivite in viata mea. Daca traiesc 0nedreptate, dezgust sau 0insatisfactie
ascunsa (in gura), daca vreau sa "imi golesc tnimav", pot face acest Iucru fiind
deschis ~i in armonie cu mine insumi. Trebuie rnsa sa irmaleg cuvintele: pentru
earisesaspun euvinte grele, false, care vor sadistruga. Amresponsabilitatea dea
rnaexprima rara violenta, altfelacea violenta s-ar putea intoarce impotriva mea.
Iar pentru caaftele sunt foarte dureroase, imediat cedeschid gura pentru aspune
ceva, simt durerea. . .
Dacavreau ca situatia sa nu se agraveze, acceptlv sa ma exprim deschis ~i
calm, incepand de acum. Inlocuiesc culpabilitatea cu incredere in capacttatile
mele de adaptare, in tntelegerea mea, in intuitia mea, pe care oascult tot mai
mult. Astfel tmi potolesc ernojiile si felulin care leexprim.
525. GUM - HALENA[respiratie urat mirositoare ...) SAUHALITOzA Vezi~:
GINGH-- GINGlVITA, GAT [DURERE DE..~},NAS [AFECfIUNI ALE }
Halena, denumita si halitoza, este consecinta directa a diflcultatii mele de a
trata, pe plan interior i exterior, situatiile pe carele traiesc, Aceasta dificultate
poate proveni din faptul ca imi pastrez ideile pe care nu le exprim sl care
putrezesc inlocsaiasaafara, .
Dificultatea poate proveni i din faptul ca nu reusesc sa rna decid, in perioadele
deschimbari importante din viata mea i ideile vechi stragneaza prea mult timp,
comparativ cu rapiditatea schimbarilor pe care le traiesc. Verific pana unde pot
controla situatiile din viata mea. amimpresia ea trebuie sa fac ceva impotriva
vointei mele? Sau impotriva convingerilor mele? Este important sa comunic cu
persoanele in cauza, pentru a le.imparta~i emotiile mele i a scapa de halena.
Halena poate avealegatura ~i cu ganduri legat de dezgust, de ura, de razbunare,
pe care Ieamimpotriva mea sau aaltora sau avietii insa~i, ganduri de care imi
este ruine. Ma opun [oarte tare acestor ganduri i otrava pe care 0produc se
exteriorizeaza prin respiratia urat mirositoare, care persista pana .dnd imi
eliberez emotiile negative ~i elimin gandurile de razbunare. Ceganduri, care ma
rod pe dinauntru, imi pot infecta respiratia? Uneori, este yorba de ganduri
incontiente. Existacevape caledeaputrezi, in interiorul meus auintr~o situatie
care implica 0alta persoana. Candacestea iseintampla des, ar fi bine saii spun,
pentru ca ea sa poata contientiza ~i rezolva acea problema,' care poate persista
de mai mult timp. ~tiind despre ce este yorba, va avea ocazia sa experimenteze
iertarea fata desine insui, pentru caaintretinut ganduri negative fata de 0alta
persoana, pentru caaavut resentimente fata deaceasta. Este important sanu uit
ca, atunci dnd iubirea., i sinceritatea vor fi fundamental gandurilor mele,
respiratia mea vadeveni proaspata.
Accept~., sa rna eliberez de gandurile nesanatoase din trecut. Respir
prospetimea gandurilor pozitive, pline deiubire fatade mine fji fatade ceilalti.
1 f , I J _
"Jacques MarteT
254
526. GUM - CERUL GUruI, PALAT
Cerul gurii (palatul) esteplafonul osos al cavitatil bucale. ~e un ro~ill_1port~ntin
pronuntie si 'in deglutitie, Este afectat atunci c~nd cred ca am. p:m~lt ~eva (de
exemplu un nou loc de munca) dar acellucru mi-a fost luat mal t~~ZlU.~)pentru
mine, este 0 situatie foarte dlficila. Simt 0 frustrare puter~llca ~) 0Amar~
dezamagire, deoarece credeam ca acel ~ucru era ~I.meu, ~ar mi s-a Iu.at l~apOl.
. Sau poate aveam impresia ca fac parte dintr-o famille sau dmtrA-o~r~amzape, dar
cineva mi-a Iuat Iocul. Ca ~i tum palatul meu nu ar fi destul de mcapatorAP~ntru a
pastra in el tot ceea ce am cucerit, am dobandit, Nu am ~c:es la ceea c~mu pla:e
(un Iucru sau 0persoana), Am impresia eli sunt pedepsit m_ur~a U~Ul gest urat
pe care l-amfacut, Traiesc 0mare nedreptate. Ma afecteaza 0sttuatie, deoarece
. sunt in conflict cu legile, cu autoritatea. .
. Trebuie sa acceptlv sa rna intreb de ces-a tntamplat acel lucru. Poate aveam
prea multe asteptari ? Trebuie sa fae eforturi pentru a re:a~tig: c.eea ce crede~m
caam pierdut sau poate este mai bine asa ? Acestea sunt l?tr~bar~Ie pe care ll_1.1 1:
pot pune, pentru afi din nou in armonie ~i pentru ca afectiunile dm cerul gum sa
se vindece.
527. GU~A Vezi:GLANDATIROIDA-GU$A
528. GUST [tnlburari alegustului) veii iGAT. UMB.A, NAS
Ageuzia este pierderea totala sau parpal~ a ~imywui _~stati~. ~e obicei se
asociaza si.cu pierderea mirosului. Oare mal am mca pofta sa conttnui ceea ce am
de facut ? Ce am de schimbat in situatia pe care 0traiesc ? Nu vorbesc despre
acest lucru chiar daca am sentimentul ca pierd notiunea a ceea ce sunt. Pot avea
impresia ~a trebuiesa inghit 0 situatie, pe care o consider .dezgustat~are:
deoareee nu am de ales, mai bine sa nu fac nimic, Este un mecamsm de aparar:
care rna ajuta sa fug de situatiile dezagreabile si sa scap de natura mea profunda,
de emotiile mele. Ma protejez de ceilalti si, in acelasi timp, rna deconectez d~la
mine insuml, de corpul meu, de sim~!ile mele. Nu mai sunt in cont~ct cu _mme
tnsumi ~i eu lumea din jurul meu. Imi micsorez sau im] neutrahzez simtul
gustativ, pentru arna proteja.. .. .' v' A A'
Accept~., sa gust viata, saimi dau voie sa am expeflente nAOl, sa slmt Insfa:~lt
ca traiesc i sa las sa mi se vada stralucirea. Am incredere In corpul ~eu ~~l~
natura mea profunda: Am dreptul de a rna afirma ~i de a spune NU daca nu Iml
convine 0 anumita situatie. Ma respect tot mai mult i ceilalp rna vor respecta la
randullor!
529. GUTA Vezi~i:ACIDOZti CALCULiR E NAL l
.Guta este 0 boala metabolica caracterizata prin acumularea de acid uric in
organism, care se manifesta prin articula~ii iriflamate ~i du~eroase, ~ai al~s
articulapa degetului mare de la picior i uneori litiaza renala (calc~h renah):
Atinge i articulatiile de la maini, incheietura miinii, degete, ge~unc~l, glezn~;l
uneori, coate. Acumularea de acid uric simbolizeaza faptul ca re~In emot
ule
~.--'-.~ ,'1 1 ! ! , 1 1 ' 1 '
Marele Dictionar oTBofifor s; A!eqfuniJor - Cauzele subtile aTei'mbaTniivirif 255
negative, care in mod normal, ar trebui eliminate prin urina. Amnevoie de spatiul
meu vital, de singuratate, dar ii las pe cei din jur sa rna invadeze. Ma simt impins
de la spate. In cazul unor animale, modullor de a-si marca teritoriul este acela de
a urina in acel loc, pentru a stabili granitele, 0 bariera (de exempIu, in cazul
pisicilor). Este modalitatea lor de a arata celorlalti care este locul ce li se cuvine.
Facand 0 analogie cu oamenii, stiu ca urina (lichidul) reprezlnta emotiile mele.
Dad nu Ie pot exprirna, se produce un prea-plin de emotii, adica un prea-plin de
lichid in interiorul corpului meu. Emotiile din acest caz sunt frustrarile, deceptiile
mele si neputinta de a-mi afirma limitele, zona mea de intoleranta, deoarece
vreau sa fiu "baiat bun" sau "0 fata buna" in ochii celorlalti, Vreau sa nu flu
criticat, judecat si, prin urmare, tac. Cat de mult rna dezgusta acest lucru !Guta
indica 0ezitare intre placers si datorie, iar daca sunt tinut la pat, nu mai trebuie
sa fac nicio alegere, Ma simt "prins in trecut" si imi este greu sa privese spre
viitor. Corpul rneu devine rigid, la fel ca $i gandurile mele $i atitudinea mea fata
de mine si fa~ade ceilalti. Faptul de a fi agatat de trecut rna tmpiedica sa avansez,
deoareee, pentru ca rna simt prins, nu stiu in cedirectie sa merg. Ma "inec in
suferinta", Pot arata multa nerabdare atunci cand lucrurile nu se intampla asa
cum vreau eu. Am nevoie sa domin, sa lmi controlez in totalitate viata, lueru
care uneori poate fi foarte dificil. Pot ajunge la extrema cealalta, devin
impacientat si coleric i tncerc sa ii domin pe ceilalti, crezand ca acest lucru va
aduce un echilibru in viata mea. Guta apare la 0 persoana foarte ambitioasa si
rigida sau, din contra, la 0persoana care nu are niciun scop, niciun entuziasm fata
de viitor. Am arnbitii foarte limitate si nu trebuie sa imi cer prea multo Daca fac
prea mult efort, guta va "exploda". Asa di, sunt cuprins de disperare. Guta indica
faptul di vreau sa lmi ascund emotivitatea, sensibilitatea i vreau sa par puternic.
Nesiguranta rna face sa devin posesiv, sa rna simt dat la 0 parte si neintegrat in
familie sau in comunitate etc. Vreau sa retin totul. Am0 nevoie atat de mare de a-
mi demonstra valoarea, ceea ce sunt capabil !Masimt vulnerabil fata de propriile
mele emotii si sunt intransigent. fata de ceea ce eu consider negativ, rau sau
gresit, Degetul mare de la picior este afectat atunci cand simt ca rna prabusesc,
tn urma unei vesti care iml afecteaza puternic viata, pe plan existential. far pentru
ca, guta apare de obicei la barbatii de varsta matura, poate este cazul sa inva~,
dadi sunt afectat, sa ii las pe ceilalti in pace, in loc sa ii controlez, sa fiu mai
flexibil fata de mine insumi i fata de ceilalp, in loc sa fiu rigid. Nu voi mai avea
nevoie de un conflict interior intre placere i datorie: sunt "obligat" sa fiu inactiv
i sa apreciez 0 odihna binemeritata ! .
Este importarit pentru mine sa las sa intre mai multa iubire., in mine, pentru a
echilibra i a elibera emotiile negative, dureroase, care rna ranesc i rna infurie,
. pentru a-mi regasi libertatea de micare ~i starea de bine .
Accept~\' faptul di toate emo~iile pe care Ie am fac parte din ceea ce sunt i
trebuie sa Ie accept!., pentru a rna ajuta sa in~eleg sensul pentru care exista tn
mine. Exprimandu-le, voi descoperi cu adevarat cine sunt, sunt in contact cu
puterea mea interioara $i pot sa rna deta~ez de persoanele de care rna agatam
inainte.
'111Tl1~
256
Jacques Martel
H -
530; H ~T.A[lupertensiunearteriala] Vezi: TENSIUNEARTERIALA ~ HIPERTENSIUNE
" .: "
531.. H A L E N A Vezi: GUllA -HALENA (RESPIRATIE URAT MlROSlTOARE) .
532. H ALUCINATII Vezi #:ALCOOUSM, DEPENDENfA, DROGURI
Cand sunt epuizat flzic sau moral, pot sa am un scenariu de idei negative, de
multe ori false. Sau pot sa pierd contactul cu realitatea, tara sa fiu constient, pot
sa rna detasez, corpul si sufletul meu se desprind unul de celalalt, Confruntat cu 0
realitate pecare nu vreau sa 0 vad, tmi inventez 0 alta, chiar daca este falsa si
astfel rna izolez de lume. Astfel, tmi pot da dreptate ~i creez propria mea
interpretare a realitatii, pe care nu vreau sa 0 accept] . Aceste interpretari,
aceste lumi imaginare, create in intregine. de mine lnsuml, pot sa scoata la
suprafata propriile mele frid. Peate tmi este frica de latura mea intunecata ~i
negativa si amImpresia ca trebuie sa rna apar pentru a nu iesi Iasuprafata.
H alucinatllle pecare Ie vad si care rna sperie nu reprezinta decat parp ale
personalitatii mele, pe care le neg, refuz sa Ievad, Mai devreme sau mai tarziu, va
trebui sa Ie consttenttzez, pentru a le putea schimba. Daca neg cine sunt, rna
indepartez de esenta mea si nu sunt in contact cu realitatea mea interioara, Am
impresia ca viata trebuie sa rnapedepseasca deoarece nusunt perfect. Am
impresia ca am0dubla personalitate: persoana pe care 0iubeste toata lumea $i 0
alta, cea negativa, de care vreau sa fug. Masimt neputincios in fata acesteia. Pot
avea - halucinatii atunci cand nivelul meu de stress este foarte ridicat si am
tendinta de a- mi crea 0povara prea grea.
Daca, de exemplu, caut un act de care amabsolut nevoie $i a carui pierdere. ar
inseamna milioane de dolari, creierul meu ar putea crea 0 imaginea acelui
document (ca o holograma), care mi se va parea foarte reala si care, pentru
cateva momente lmi va atenua stresul. Apoi, dupa ce lmi voi da aseama ca a fost
doar 0haluclnatle, voi putea gandi mai limpede si voi putea cere sa fiu ajutat sa
caut altundeva, in alte locuri, unde este posibil sa gasesc acel act. F~ra acea
haluclnatle as fi continuatsa fiu "prizonier" in starea mea de stres; in ceea ce
priveste drogurile, acestea creeaza 0 stare de. expansiune a constiintei. Astfel,
persoana in cauza poate experimenta dimensiuni la care, in mod normal, nu are
acces. Dece iau droguri ?Fugde suferintele mele interioare pe care nu reu$esc sa
Ieinfrunt tara ajutor? Pot deveni dependent deorice. fel de droguri. Acestea imi
.pot da 0 stare de bine temporara, dar 0 data ce rna "trezesc", adica revin la
normal, nu va mai fi acela~i efect. ~i atunci unde mai pot cauta? in m:ine. Nu pot
patrunde in interiorul meu decat cu iubire, prin evolupa mea personala $i
spirituala. Spiritualitatea poate, de asemenea, sa rna elibereze de lanturile
trecutului $i sa imi redea libertatea ~i autonomia. Este posibil ca, in urma unui
!. ;' I' -I ~I'
Marele Dietionar 01Bo/ilar ~iAfeCflunilor - Cauzelesubtile ale imbalniivirii
257
ac~i~ent, a unui stres puternic sau pur si simplu a dezvoltarii mele personale si
spirituale, eel de- al treilea ochi al meu sa se deschida tot mai mult si astfelsa
ajung sa vad culori in jurul persoanelor, curentii de energie din spatiu sau
prezente translucide (non materiale) in jurul meu. Sau pot avea impresia ea am
haluclnatll mai ales pentru ca, sensibilitatea mea este mai mare cand amgenul
acesta de perceptii,
Accept!. sa rna reeentrez, sa imi reechilibrez corpul si sufletul. Astfel, voi
avea incredere si voi fi inconjurat de lumina alba $i aurie, stiind ca asa este in
realitate, acesta este adevaratul "Eu". Accept!. toate emotiile care fac parte din
ceea ce sunt, Ie privese in fata si le pastrez:rna pot ajuta sa descopar cevreau sa
schimbln viata ~isa facactlunlle necesare pentru a- mi materializa dorintele,
533. ~I$ (consum de...)'Vezi:DRtJGURI
534. H EMATOM Vezi:sANGE-HEMATOM
535. H EMA TURIE Vezi: SANGE- HEMATURIE
536. H EMIPLEGIE Vezi: CREIER - HEMIPLEGIE
537. H EMORAGIE CEREBRAI..A Vezi:CREIER - ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL fA. vc;
538.. H E!"OR~IZI Vezi ~i: ANUS, SARCINA, INFLAMATIE, INTESTINE'_ CONSTIPATIE, SANGE
/ SANGERARl/VARlCE, TENSIUNEARTERIALA - HIPERTENSIUNE " .
H emorotztt sunt varice, dialtari ale venelor. Sunt situati in zona anusului si a
rectului. Deoarece pot aparea in cazuri de constipatle ~i sarcina, voi verifica
semniflcatia acestora $i daca traiesc 0situatie sau mai multe din aceste descrieri.
Candapare 0durere, aceasta este in legatura cu un stres, cand exista sangerart,
acest lucru semniflca 0pierdere a bucuriei. Demulte ori, hemoroizii. pot aparea
atunci cand am0 dificultate in relatie cu mama:poate fi yorba despre un doliu
neterminat sau dorinta de a nu 0vedea plecand, Pot avea.o mare nevoie de ea, de
sfaturile ei si situatia actuala rna face sa rna simt abandonat de ea. H emoroizii
indica 0tensiune si 0 dorinta interioara de a forta elimlnarea, ca~i cumas vrea s~
facsa iasa ceva foarte tare si, in acelasi timp retin in mine acel lucru. Conflictul
intre a impinge ~i a retine creeaza un dezechilibru. Venele indica un posibil
conflict emotional intre actiunea de a respinge ~i de a impinge si actiunea de a
retine si de a bloca ernotia in interiorul meu. De exemplu, un astfel de conflict
.poate aparea fa un copil, care se simte abuzat emotional de catre parlntil lui (pe
care vrea sa ii respinga) ~i care, in ciuda acestui fapt, Iiiubete i vrea sa ramana
cu ei, Iirepne. ExistaAunconflict interiorintre sentimentul de pierdere ~i notiunea
mea despre iubire. lmi pun sub semnul intrebarii identit(;ltea mea ~i afilierile
fata de familie, mai ales fata de tatal meu, rnunca mea, societatea in general. Am
senzapa ca sunt doar un oarecare, printre mUlti altii (tara un loc bine precizat),
cand de fapt tiu, in adaneul meu, ca sunt 0 fiinta minunata, cu un loc unic in
univers. Vreau sa traiesc in anonimat pentru 0perioada de timp ? Masimt ca un
impostor? A vrea sa rna substitui cuiva, sa ii iau locul ? Sau, din contra, pCiate
~ f I ..... ._ .. I I : ! -
,-
';'. .
258 Jacques Martel
vreau Sarnaatasez prea mult de familiamea, derudele meledesange, mai ales de
mama. Nustiu cumsarna descurc cucriticile lndreptate Ia adresa mea, mai ales
cele din partea partenerului rneu. Exista ~i alte cauze legate de hemoroizi: un
sentiment intens deculpabilitate sau 0tensiune mai veche neexprimata sau prost
exprimata, pe care prefer sa 0pastrez pentru mine i pe care 0traiesc fa~ade 0
persoana sau 0situatie care rna deranjeaza foarte tare. Corpul imi transmite un
semnal de alarms. Extsta ceva in viata mea, care are nevoie de clarificare,
deoarece rna deranieaza acel lucru. Este ceva:cevrea sa erupa, asemenea unui
vulcan. Traiesc mult stres, 0incarcare cupresiune.de care rnasirnt vinovat. Poate
trebuie sa respect anumite termene ~i tmi este .greu sa rna relaxez, sa am
incredere .~i pot sa rna simt obligat sa imi implinesc obligatiile ~i
responsabilitatile, chiar daca ceea ce vreau este sa imi exprirn nevoile pentru a
lndrepta ~i acorecta anumite situatii, Amimpresia casunt controlat i catrebuie
sarnasupun ?Trebuie sarnafortez tntr-o situatie care nu lmi place si de care nu
pot scapa. Exista 0constrangere i resentimente de care as vrea sa rna eliberez.
Nutraiesc decat pe [umatate ~i as vrea sa fug, sa evadez. Presiunea sociala este
uriaa !In plus, port singur aceasta povara, deoarece din cauza orgoliului, nu cer
ajutor nimanul, Sau, este posibil sa ani un sentiment de supunere fata de 0
persoana sau 0situatie, in care rnasimt dirninuat, ca ~tcuma fi un "gunoi", Nu
reusesc sarnapozitionez si saimi arat creativitatea ~i sensibilitatea si cedez locul
altcuiva. Traiesc in complezenta, deoarece, chiar daca tmi caut identitatea sl
vreau safiudiferit, vreau inacelasi timp caceilalti sarnaiubeasca.
Cand gasesc cauza metafizica a afecttunii mele, constientizez i acceptjv
aceasta situatie temporara, care rnavaajuta sagasesc a:jutor pentru a: rnaelibera.
Gandurile $i actiunile mele sunt sustinute de iubire. Totul se armonizeaza in
mine si hemoroizii dispar. Accept!" sa rna relaxez si imi asum riscul de a
examina ceea ee rna deranjeaza, Imi reiau viata in propriile mainl i las sa pIece
emotiile negative care lrni faerau. Stabilesc noi locuri in care sa rnasimt bine $i
liber. Sentirnentul deneputinta dispare si reiau stapanirea destinului meu.
539. HEMORAGIE Vezi: SANGE - HEMORAGIE
540. HEPATITA Vezi:FICAT-HEPATlTA
541. HERNIE
Hernia este 0tumefacpe atesuturilor moi aleunui organ care iese prin peretele
mu~chilor, acolo unde exista un punet slab. Poate fi v~rba despre 0 turnora
formata deun organ care aie~it, printr-un orificiu ~atural sau accidental, in afara
cavita~ii care n con~inein mod normal. Hernia este prOvoeata de 0presiune a
tesutului moale desub mu~chi, cand acesta este slab ~i putin folositHerniile pot
aparea inmai multe locuri. '
Locul in care apare indica natura i mesajul acesteia. Hemiile apar mai frecvent
de-a lungul peretelui abdominal (hernia peretelui abdominaI), pot aparea $i
inghinal, hernia inghinala, care facereferire laun secret pe care ilport in mine
i pe care nu ildezvaIui celorla1ti $i la: dificultatea mea de a-mi expdma
Marele Dietianar alBafilar ~IAfeetlunllar - Cauzele subtile ale (mbo/nalliril
259
creativitatea. Imi pun intrebarea: oare sunt satisfacut pe plan sexual? Incerc sa
raspund nevoilor celuilalt ~i uit dealemele?
Lanivelul diafragmei, hernia de dlafragma [hiatala]. Estelegata de 0furie, fata
de care rnasirnt neputincios, imi ies din fire. Hernia ombllicala, care afecteaza i
bebelusii are legatura, de obicei cu proasta cicatrizare a cordonului ombilical,
dupa ceafost tarat.
Umflatura poate exprima, peritru bebelus, refuzul de a parasi pantecele
confortabil al mamei sau refuzul de ase naste, iar caadult, irni este teama sa fiu
. controlat, influentat deun nou mediu devlata. Hernia poate reprezenta 0dorinta
neexprlmata de a rna rupe de 0situatie sau de 0persoana, care nu imi place sl
fata de care amun angajament. Vreau sa ies, sarna extrag dintr-o situatie care a
devenit intolerabila pentru mine. Poate fi yorba de0ruptura in cuplu, provocata
de mine sau de partenerul meu ~i pe care irni este greu sa 0accept! . Consider
viata greu desuportat? Decesarnuncesc atat dedur? Masimt atat deslab... Am
nevoie de sprijin, dar nu sunt pregatit sa cer ajutor. Hernia. poate exprima.. de
asemenea, 0autopedepsire. deoarece imi port pica, rna simt neputincios sau
incapabil de a realiza anurnite lucruri. Astfel simt multa frustrare fata de mine
insumi, deoarece stiu ca rna raportez prea mult la ceilalti si nu tin cont de
propriile -rnele nevoi, Raspund asteptarilor celorlalti: parintl, prieteni, patron,
partener. $i unde sunt eu? Prin controlul constrangerii mele, ating un nivel unde
totul explodeaza sau face "implozie" in mine. Deoarece nu mi-arn eliberat in
exterior disperarea, aceasta trebuie sa gaseasca un loc pentru a iesi, Peretele
abdominal protejeaza organele interne sile pastreaza lalocurile lor. Prin urrnare,
hernia la muschiul abdominal, poate fi legata de dorinta mea de a-mi pastra
lurnealalocul ei, deanulasa agresivitatea saseelibereze. Darepot sa0eliberez ?
Poaternasimt vinovat pentru carnaafluinaceasta stare si rnasimt fortat samerg
mai departe sau tncerc sa imi implinesc scopul; intr-un mod excesiv. Exista 0
tensiune mentala, un stres care lncearca sa ta$neasdi afara, Vreau sa ies dintr-o
stare sau dintr-o situatie, care nu este placuta ~i in care rna sirnt constrans sa
raman. Este yorba despre 0forma de autopedepsire. Este momentul unui nou
inceput.
Acceptlv salmi exprim creativitatea. Acumimi permit sa fiu euinsumi $i sa
rna exteriorizez tiber. Traiesc mai rnulta iubire pentru mine Insumi i pentru
ceilaltl, deoarece stiu "cinesunt", Imi acord timp pentru arnainteriorize, pentru a
fi singur i avedea dar inviata mea $i a~tiincotro rnaindrept.
542. HERNIE DE DISC Vezi i: SPATE [DURERE DE ...], LUXATIE
Un disc intervertebral este 0structura rotunda ~i plata, situata intre fiecare
pereehe de vertebre ale coloanei vertebrale, al carei miez este asemanator cu 0
gelatina, care are rol deaamortiza, deaabsorbi ocurile. In hernia de disc (sau
disc deplasat) presiunea vertebrelor provoaca ie~irea acelui miez in spate, in
canalul rahidian, reducand astfel efectul de amortizare $i comprima intr-un mod
dureros radiicinile nervoase de la acel nivel. Intr-o astfel de hemie, pe langa
semnificapa generala a herniei, exista $i 0relaxare anorrnala a lichidelor, care
.' \r.':, .
J 'r
~~~~~~~~~~~: ~l ~; ~' T~ ~ . . ~ __
260 Iocques Mllrtel
irnplica, pe plan metafizic, emotiile, Exista $[ durerea de la n~rvi, care ~mplica
energia mentala si culpabilitatea. Toat: ac~stea. ir:dica un confhct pu~ermc, c?re
afecteaza toate aspectele flintei mele. In situatta m care apare hern~a de disc,
exista sigur un conflict legat de 0presiune. Poat~ fi yorba d:spre presiunea de l~
nivelul responsabilitatilor mele familiale, financiare, profesionale etc. Este ca l
cum as exercita 0presiune asupra mea depasindu-mi limitele, -~a consi~er
altcineva deoarece vreau sa merg prea repede. Presiunea poate vem de la mine,
de la ceilaltl sau din alta parte. Iau responsabllitatile celorlalti in_sp_atele m.~~..A~
impresia ca sunt singur in viata, imi lipseste afectiunea, nu rna simt spnjirnt $1
ezit sa marturisesc acest Iucru celorlalti si mai ales, mie insurni. Am sentimentul
de a fi prizonier $i indecis. Nu rna simt la lnaltlme, nu am I~cedere In min:. An:
tendinta de a trai pentru cellalti. Nu imi Apermit sa fac nieio -greea~a. Ma
prabusesc sub greutatea respo~sabilitatilor. In loc sa rna comp~rta cu ~I~n?ete
fata de mine, sunt foarte rigid. lmi traiesc viata ca un automat 10loc sa urn l~s
tntmav mea de copil sa se bucure si sa fiespontana, Deoarece totul este mecamc,
foarte rational, Tara emotii, acest lucru determina dificultati In relatiile mele
interpersonale, Emotiilemele sunt strivite in corpul me~ ~i ~a oblig~sa fiu foart~
rigid:Ma revolt fata de 0situatie, pe care 0consider.rara iesire. Este ImpO!tant sa
gasesc sernnificatia pentru partea afectata acoloanei vertebrale, pentru ainjelege
mai bine ce se intampla tn mine. Invat sa fiu mai "suplu" fata de mine si rna simt
sustinut de viata. Ma eliberez de toate culpabilitatile $i de toata presiunea. Ma
iubesc asa cum sunt. Fac tot cepot mai bine si las restul in gr.ijalui D~mne~e~: _
Invat sa am incredere si accept! 'Ifaptul ca rna pot sustme eu msurm, II las
fiecaruia responsabilitatea lui, astfel voi fi liber sa-mi traiesc viata conform
propriilor mele valori existentiale, Nu mai trebuie sa fiu "P: li~ia frontul~i". Pot fi
doar spectator. Constientizez faptul ca, de fiecare data can~ am caut~t un
raspuns sau un sprijin, am gasit confirmarea avceea ce $ti~ sau slmte~ deja,
Accept] 'Isa imi as cult vocea interioara, care este mtotdeauna aici pentru
a rna ajuta $i a rna lndruma. invat sa am incre~ere i_?~iI_Ie $i d~scop~r ~oata
forta care se afla In mine $i fericirea rna va face sa stau Inplcloare, hber $1phn de
incredere.
543. HEROINA (consum de ) Veri: DROGURJ
544. HERPES (... in general, bucal, ... labial) Veri #:G U R A _ -
Herpesul este 0eruppe cutanata veziculadi inflamatorie. Virusul este foarte
contagios $i afecteaza un procent mare din populalie i, in plus, persista in corp
pentru tot restul vietii. Exista ceva ce imi otrave$te existenta, 0legatura i~tre
piele $i sistemul nervos, care sufera: "de aceea rna doare". Virusul p.oate reaparea
chiar i dupa ani de lipsa de activitate. Eruptiile provocate de .VIrusul ,h~rpe~
simplex (HSV) afecteaza mai ales gura, buzele sau organele gemtale. EXlsta mal
multe cauze ce pot determina herpesul. Poate fi vorba despre. frustrare
deoarece nu am reu!}it sa imi realizez anumite dorinte !}irna simt "neput;incios",
"incapabil". Sau vreau sa indepartez pe cineva, pentru a nu rna lasa sarutat: judec
Marele Diqillnar III Bolilor ~iA fectiunilor - Clluzele subtile ale imbolniilliril
261
acea persoana sau a pedepsesc. Amnevoie sa rna retrag [atat in sens propriu cat
i an sens figurat) pentru 0anumita perioada, deoarece presiunea este foarte
puternica, Poate fi in legatura cu viata mea sexuala sau cu munca sau familia.
Poate imi port pica deoareee am spus cuvinte jignitoare $i acum amtendlnta de a
rna cai. A trebui sa rna apar si este posibil sa regret vorbele spuse. Pot sa judec
foarte sever 0persoana de sex opus $i sa generalizez apoi (de exemplu: "Toti
barbatii sunt ...") Toate sunt modalitatl de a pastra distanta fata de ceilalti,
deoarece regiunile unde apare herpesul sunt de obicei buzele si organele
genitale, locuri importante pentru comunicarea personala, verbals sau afectiva,
eu ceilalti, Ulceratiile indica faptul ca traiesc 0suferinta emotionala si mentala
(deoarece sunt implicate tesutul moale i fluidele), ca traiesc 0durere interioara
puternica, care vrea sa iasa la lumina. Deoarece eu buzele ii sarut pe cei dragi
(partener, copii, parinti etc.) herpesul bucal indica faptul di pot trai 0separare
de eineva apropiat. Contactul de Ia niveluI buzelor a fost tntrerupt dintr-un
anumit motiv $i herpesul poate aparea, Aveam unele proiecte, dar nu mai vreau
sa le realizez. Pentru mine este greu sa imi impartasesc convingerile. Am
impresia ca cellalti tmi controleaza viata $i nu imi convine acest lucru. Candapare
pe nas (foarte rar) herpesul indica faptul c a pot sa fiu furios deoarece cei din
jurul meu cred despre mine ea "imi bag nasul peste tot". Eruptiile par a fi legat
foarte strans de stres $i de situatii conflictuale, mai ales cand fac ceva impotriva
vointei mele sau contrar sentimentelor mele interioare (de exemplu daca am un
raport sexual cu a persoana cu care nu vreau sa fiu). Herpesul imi poate
trans mite, de asemenea, mesajul ca traiesc 0suparare, 0slabiciune fata de vlata,
o lipsa de iubire de sine. Acest virus indica toate problemele legate de rusine,
culpabllltate, compromis si de negare de sine, care sunt legate de sexualitate
(observand partea corpului care este afectata voi putea gasi eauza). .Trebuie sa
analizez intimitatea pe care 0traiesc cu partenerul meu si sa vad care sunt
frustrarile, fricile $i deceptiile pe care Ieam fata de aceasta. Oare simt ru$ine fata
de sexualitatea mea? Este satisracatoare sau a devenit daar 0pIacere carnala,
lipsita de sensul profund pe care ar trebui sa ilaiba ? ~
Accept! 'Isa nu rna mai judec sau sa ii judec sever pe ceilalji. Invat sa fiu mai
deschis fata de ceilalti. Am tot mai multa incredere in relajiile mele inti me. Ma
iubesc mai mult i soarele va reveni in viata mea. Sunt mandru sa fiu cine sunt.
545. HERPES GENITAL SAU HERPES VAGINAL Vez; ~i:PIELE --: MANcARIME. VAGIN
-VAGINITA
Conform credinjei populare, herpesul vaginal provine din culpabilitatea sexuala
$i din dorinta incan$tienta de a se autopedepsi. Herpesul genital poate aparea
daca exista un sentiment de absenja a contactului sexual. Poate am avut un
partener, de care m-am separat $i traiesc 0frustrare legat de acest lucru. Sau in
timpul unei separari fizice, daca partenerul aplecatin caUitorie de afaceri, pentru
o perioada de timp. Contactul fizic cu pielea organelar mele sexuale fiind absent
i deoarece traiesc foarte greu aceasta separare, imi voi manifesta starea de rau
printr-un herpes vaginal. Este posibil ca frustrarea mea sa provina i din cauza
~- - t i " " II' , 1] l!" 1 --: ~ , , i 5 .......
.,....
262 Jacques Martel
.:relatiilor mele sexuale: nu sunt satisfacatoare sau dorintele mele nu sunt
..implinite sau, din contra, sunt pe deplin implinite sl aduc la suprafata amintiri
dureroase. Altfel spus, rnapot tntreba deceamtrait atalia ani insatisfactii intimp
ce acum lucrurile merg atat de bine, de ce nu am trait asa ceva lnainte? in
educatia religioasa, populara, se pretindea chiar .ca, herpesul eratrimis de
Dumnezeu, pentru anepedepsi. Sentimentul derusine rnapoate facechiar saiini
neg, sanulml acceptlv organele sexuale. Partile genitaleau fost mesageri morali,
incazul mai multor religii.
Accept! sa constientizez faptul di vreau sa fug de natura mea profunda.
Sunt vulnerabila. Oaresunt capablla samaimplic in totalitate ?lmi iubesc corpul
i ma bucur de sexualitatea mea. Dumnezeu rn-a creat dupa imaginea lui. M a
minunez de frumusetea din mine. Trebuie sa rna acceptlv in totalitate, sa rna
abandonez total mie lnsumi pentru ca apoi sa fac acest lucru $i cu partenerul
meu.
546. HIDROFOBIE Vezi: TImBARE
547. HIGROMA Vezi: BURSlTA, GENUNCHI[DURERE DE...}
548. HIPERAcTMTATE Vezi~AGITATlE
Hiperactivitatea se refera mai ales-la copiii .ale carer activitati sunt intense sl
constante. Esteimportant safaeemdistinctia dintre un comportamentdinamic $i
htperacttvttate. .
Dad sunt un copil hiperactiv amun comportament turbulent, care deranjeaza,
uneori chiar ciudat. Este modul meu oblsnuit de a ignora situatiile i
circumstantele din jurul meu, devenind atat deimplicat in ceea ce fae, inea:t nu
trebuie sa lmi concentrez atentia pe realitatea "mea" imedlata, poate pentru ca
acea realitate nu este valorizanta sau reconfortanta. Sunt revoltat de anumite
situatii sau anumite comportamente din anturajul meu. Nervozitatea pe care 0
exprima ducelalumina unele start interioare neexprlmate, frici pe care Iesimt eu
sau altii, Deasemenea, poate fi yorba despre 0forma derevolta contra autoritatii,
un mod de a: evita si de a face fata unei realitatt care este intolerabila pentru
mine. Sestie ea hiperactivitatea este cauzata de aditivii artifidali: excesul de
zahar, coloranti i mancarea tip fast-food. Mancarea de acest gen este de multe
ori simbolul parintelui care incearca saumple lipsa deiubire pe care 0pot simti.
Deexemplu, imi da 0ciocolata, cand eu, defapt amnevoie deoimbratisare, .
Dacasunt un copil hiperactiv, acest lucru indica demulte ori faptul caamnevoie
safiucentrat mai mult peinteriorul meu sl peinima'l mea. In calitate deparinte,
lnainte sa rna gandesc saIidau copilului medicamente, este foarte important sa
incerc tratamente eare actioneaza pe plan energetic, precum destinderea,
acupunctura, homeopatia etc. Este important saverific contextul in care s-a
nascut copilul: circumstantele nasterii, dacaafost prematura, dad copilul aavut
un traumatism ete. deoarece nasterea are 0influent~asupra evolutiei copilului,
fiindca memoria emoponala ainregistrat totul (con~tjent sau nu). 0alta situape
ar fi aceea ca; EUL se adapteaza constrangerilor printi-un filtru intern care J l
...
Marele D1Cf/onor al 8011l0r J I Ajectiunilor - Couzeie subtile ole imbolniivirJ/
263
ajuta Sa evlte ceea ce Il deranjeaza in realitate. in acest caz, parintil ii pot
explicacopilului povestea nasterii salesi pot dedramatiza situatia sau ii pot vorbi
sufletului copllului, in timp ce acesta doarme. Existasi cazuri in care, copilul se
.simte vinovat, de exemplu, daca mama aavut 0nastere dificila, in acest caz este
bine sa i se explice copilulul faptul ca nu a fost vina lui. indiferent ce s-a
.intamplat. Exista si situatii, in care mama, atunci cand copilul era in pantece, a
avut impresia ca acesta nu se mlsca. Faptul de a nu se misca era un semn de
pericol ~i putea sa lnsernne ca, copilul poate murise. Dupa ce a crescut, copilul
.simte nevoia sa se miste pentru aarata, chiar inconstient, ca traieste, Esteca sl
cumar aveaimpresia catraieste doar atunci cand semisca, Dacai seexplica acest
lueru, copilul poate fi eliberat deunstres foarte mare. Acelasi lucru este valabil si
in cazul unui adult, care este in continuare hiperactiv. Este posibil caun copil sa
fiehiperactiv deoarece este in rezonanta sau in contact cu copilul interior al
unuia dintre~parintii sai, care, traieste 0 tensiune puternlca sau 0 mare
nesiguranta. In.astfel de cazuri, copilul este supraprotejat de parintt, Este posibil
cain casa sa se fivehiculat ideea ca pauzele nu sunt permise, deoarece p01i fi
. considerat slab, lenes, Astfel lncat, corpul meu va dori automat sa se miste, Daca
noi, ca parinti nu suntem centrad pe plan energetic, cumIeputem cere copiilor
asaceva?
Accept! saimt fiupropriul meu stapan, sarnaocup de mine, pentru mine i
apoi pentru binele copilului meu.
. .. .
549. HIPERCOLESTEROLEMIE Vezi: SANGE - COLESTEROL
550. HIPEREMOTMTATE Vezi: EMOTlVlTATE
551. HIPERGLICEMIE Vezi: sMlGE - DIABET
552. HIPERMETROPIE Vezi: OCHI- HIPERMETROPIE
553. HIPEROREXIE Veri: BUUMIE
554. HIPERSALW ATIE Veri: SAUVA - HIPER$/ HlPOSAUVATIE
555. HIPERSOMNIE Vezi: NARCOLEPSIE
556. HIPERTENSIUNE Vezi: TENSIUNEARTERlALA - HIPERTENSIUNE
. 557. HIPERTERMIE Vezi: FEBllA
558. HIPERTIROIDIE Vezi: GLANDA TIROIDA - HIPERTIROIDIE
559. HIPERTROFIE
Hipertrotla este dezvoltarea excesiva a volumului unui organ sau aunui tesut,
.Trebuie ,sa consultam explicatiile pentru partea corpului care a fost afectata,
pentru agisi mai multe informatii.
" ~' ~, , , , ' - r T' - ~" " " " " " " " " " " " " " " " , , , , , , , , , I . ,
" . ~"'.
Jacques Martel
Hipertrofia indica 0nevoie speciala si mai mare deca~aspectul emotional in
cauza. ,
Deexemplu, hipertrofia inimilv indica faptul c~traiesc ? Iipsa im~orta~t~ d~
iubire. Dacasunt behelus, este yorba despre Iubirea unuia a a ambilor parmn,
decare amatat demare nevoie, dar pecare separe di nu 0pot primi. Indiferent
cevarsta am, traiesc un gol interior si 0singuratate imensa, ceea ce rnaface; sa
simt 0nesiguranta, ' , '
Accept] V sa Imi recunosc nevoile si imi ofer mijloacele pentru a'm~le
implini. Inloc saastept safieimplinite din exterior, amgrija eulnsuml deele. Imi
acord toata iubirea, tandretea si blandetea de care am nevoie. Aleg. sa fiu pe
deplin deschis fatadeviata ~i saaccept safiu0persoana Irnplinita si fericita,
560. HIPERVENTILATIE (supraoxigenare) 'Vezi~i: ACIDOzA,ANX1El'ArE, FEBRA
Hlperventilatia consta lntr-o inspiratie rapida ~i 0expiratie scurta, care duce la
,un 'exces de oxigen in organism. Cauzele pot fi. acidoza, anxietatea sau chiar
panica, febra, un exerci!iu, fizic intens, SUIar de hiperventllatie deoarece .nu
accept!" schimbarea. Prin urmare, amun sentiment de neliniste fata de nou ~i
ezit sa am ineredere in situatia actuala. Refuz sa rna abandonez. .Pot chiar sa
dispretuiesc ceea ee se intampla in vlata mea Deoarece respiratia mea este
dezechilibrata, care este aspectul din viata mea, in care exista -un astfel de
dezechilibru, de obicei in exees? Acceptlv oare cadourile vietii, in totalitate
[inspiratia}? Daurepede ceeaceam, mai ales dragostea mea[explratia] " ;
Pentru a evita sa rna implic total? Am0supraexcitare ernotionala, deoarece nu
mai stiu incotro sa rnaindrept in viata. Fug, refuz sa imi ascult vocea in5eri_?ara
desi stiu caamraspunsuri latoatetntrebarile, daca0voi ascul!a. Prefer satrales:
in neputinta si sa fiu victirna, in loc sa rna responsabilizez. Imi neg puterea ~l
resping ocaziile deaavansa, din teama de necunoscut, ,~orpul meu imi transmite
un mesaj si euconstientizez acest lucru. "
Accept ~V sarespir normal, rnarelaxez, rnaabandonez. Viatamea seschimba
si rnabucur deacest lucru. Mareconeetez cusentimentul desiguranta interioara,
Accept; V saavansez cuhotarare si profit deviata ! " ,
561. HIPOACUZIE Vezi: URECHI- SURDITATE '
562. HIPOCONDRIE (IPOHONDRIA) Vezi$i:AGORAFOBlE,ANXlEl'ATE,DEPRESIE
Sunt hipocondriac (popular ipohondru) dadi. rna preocupa starea sanatatii
mele intr-un mod excesiv. Acest lueru poate deveni 0obsesie, ,sa cred carnapot
imbolnavL In timp ce atentia mea este concentrata pe-aceasta posibilitate, acest
lucru rnaimpiediea sa aseult eriticile ~i eomentariile eelorlalp cu privire lamine.
Simt 0nesiguranta sau 0frica puternica fata de pierderea de control, care. ar
putea insemna aparitia unei boli. Nu accept!" sa-surar din eauza' unei boli,
deoareee ~tiu, in sinea mea ca deja surar In interiorul meu. Aceasta frica poate
deveni atat demare incat pot sarnadeta~ez derealitate i saamhalucin'a!ii. '
Morele Dict/anar al Bolilor ~i A/ectiuniior Cauzeiesubtile ale fmboiniivirii
265
Accept! V sa reaiau contactul cu mine insuml. Un demers energetic sau 0
, psihoterapie ~a pot ajuta ~aimi recapa~incr:de~ea ~inmine si in capacitatea mea
, divinadedeschidere, pecare 0pot mamfesta mviata.
563. HIPOGLICEMIE Vezi: sANGE - HIPOGLICEMIE
564. HIPOFIzA Vezi:GLANDAPITUITARA, -
565. HiPOSALN ATIE Vezi: SJJLIVA- HIPER$1 HIPOSALWATIE
566. HIPOTENSIUNE Vezi: TENSIUNEARTERlALIi - HIPOTENSIUNE
567. HIPOTIROIDIE Vezi: GLANDA TIROIDA - HIPOTIROIDIE
568. HISTEROPTOZA Vezi: PROLAPS
569. HODGKIN (boala lui. ..J Vezi ~i: CANCER AL GANGLION/LOR [ ... A SISTEMULUI
UMFATICj,sANGE'-LEUCOPENIE
Boala lui Hodgklnw este 0afectlune canceroasa care afecteaza ganglionii
, limfatici precum si splina ~i ficatul. Semanifesta prin pierderea fortei, din cauza
diminuarii cantitatii de globule albe. Boala lui Hodgkin are legatura eu 0
'culpabilitate mare pe care 0traiesc, Nu rna consider destul de bun, respectuI
fatademine este foarte scazut, ajungand chiar pana la faptul dearefuza sami se
fa~a complimente. Imt este teama ca voi fi atacat, dezaprobat si traiesc 0
descurajare foarte mare, lml pierd pofta deviata (sangele lnseamna bucurie), imi
pierd imunitatea naturale {globulele albe) deoarece este ca si cum nu as avea
dreptul sau nua~merita satraiesc, Nupot indeplini asteptarile celorlalti, mai ales
pe eele ale parintilor mei, Masimt ca lntr-o cursa frenetica, simt nevoia saimi
", demonstrez miei celorlalti casunt cineva ~i pot realiza lucruri importante.
Pot avea sentimente deura, de ranchluna, fata de cineva sau fata de 0situatie,
ceea ceimi afecteaza sanatatea mentala ~i Qzica. Pot fi sentimente fata de mine
Insumi, deoarece amobosit satraiesc infunctie deceilalti, Incerc saaflucinesunt
si port ma~ti pentru afi pe pIacul celorlalti, Sunt eaun cameleon, care li schimba
culoarea pentru a se proteja impotriva autoritatli din exterior. Ma consider un
monstru, rnasimt prizonier. " "
Accept~V eamarea mea bueurie safiefaptul de arnaiubi pentru ceeacesunt.
Amincredere in mine i merg mal departe in propriul meu ritm. Corpul meu se
va regenera deoarece rna eonectez la Surs~ din mine. Imi iau viata in propriile
maini. Con$tientizez faptul caceilalti nurnapot iubi cuadevarat, decat dacasunt
eu insumi. Descopar bogaliile din mine i traiese in functie de adevarul meu
interior.
570. HOLEM Vezi:INTESTINE-DIAREE
50Hodgkin (Thomas): medic britanic (1798-1866). Boala lui Hodgkin este un tip de Iimfom descoperit,in ,anuI18~2. !
caracterizat prin prezenta unor celule mari atipice, celulele ReedSternberg. Celula STERNBERGeste Indlspensablla
pentru diagnostic. Natura sa reala este inca putin cunoscuta, dar se pare ca este de origine limfoida B c10nala
-'I'I"fl11::'r~7
, 1 j liS ~..... I 'I '
! r"1
.:. . .
266 Jacques Martel
571. HOMOSEXUALI TE
Exista0exceptie pentru iubire? Homosexualitatea este 0boala ? Exist~oameni
careincearca sademonstreze cahomosexualitatea ar putea fi tnscrisa in bagajul
nostru genetic. Homosexualttatea este unlimbaj al iubirii, care este acceptatlv
tot mai mult tn societatea conternporana, Poate fi etapa in cautarea propriei
identitati sau 0alegere de viata pentru evolutia mea sau pentru evolutia
societatii. Cap parlnt! nu se simt dep~ip in iubirea lor pentru copilul lor
homosexual (gay, pentru homosexualitatea masculina sau lesbian a, pentru
homosexualitatea feminlna).
Exista doua parti in fiecare dintre noi. Partea feminina, (YI Nsau intuitiva] ~i
partea masculina (Yangsau ratlonala). Esteposibil ea, deoarece nu imi acceptlv
identitatea, sa lncerc sa gasesc la 0persoana de acelasi sex, partea din mine pe
care am respins-o. Sau este posibil sa caut un tata sau 0mama. Oricare ar fi
alegerea mea in orientarea sexuala, este important sa fiu in armonie cu
mine insumi. Dacaaleg homosexualitatea, deoarece resping persoanele desex
opus, dintr-un anumit motiv, voi retrai situatii asemanatoare eueelepe care le-as
fi trait cupersoane desex opus, deoarece ammulte constlentizarl defacut, Cand
alegerea mea- este clara pentru mine, fie ca sunt homosexual, fie ca sunt
heterosexual, nuar trebui sarnasimt amenintat de cei care au 0orientare diferita
de a mea. Daca reactionez fata de eei care au 0orientare sexuala diferita de a
mea, trebuie sa rnaI ntreb foarte serios deceiml este fricain situatia respectiva,
Dece anume amnevoie sa rna protejez, avand 0atitudine opusa ? Oare lmi este
teama ea am0parte hornosexuala in mine $i imi este frica sa 0reeunosc? Daca,
de exemplu, sunt barbat $i unul dintre parlntii mei voia cu orice pret 0fata, este
posibil, chiar daca inconstient, savreau saimi dezvolt calitatile feminine cat mat
mult, pentru a rna apropia si a fi acceptatlv de aeel parinte, Dacasunt barbat,
este posibil sarnaI ntreb foarte multe lucruri cuprivire laidentitatea mea. Poate
imi caut virilitatea sau rolul meu de tata i de flu, relatii in care caut iubirea.
Poate amfost creseut de0mama prea dominanta, ceea cem-a determinat saevit
femeile. Toate aceste posibilltatt pot fi valabile $i incazul femeilor.
Accept J,. sa constlentizez faptul ca importanta este iubirea dintre doua
persoane $i ca aceasta iubire sa fie adevarata, indiferent de orientarea lor
sexuala. Pot sa cer sfatuitorului meu interior sa rna ajute sa inteleg la nivelul
tntmttv, sarnaacceptlv asa cumsunt i saIiaccept peceilalti asa cumsunt.
572. HUNTI NGTON Vezi: CREIER - HUNTINGTON [BOALAA LUI ..]
Marele Dictionaf al Bali/or ~; A/ectiunilof - Cauzele subtile ale imboln6virii
267
I
573. I CTER (GALBI NARE!\) Vez; ~i:FICAT [AFECfIUNI ALE .], sANGE/ [AFECfIUNI ALE ..]
/URCULATIESANGUINA .
tcterul, denumit popular, galbtnare, este un exces de bilirubina, cauzat de 0
distrugere m~siva a globulelor rosii din sange, din cauza unei anornalii
congenitale amembranei acestora sau din cauzaunei agresiuni. Poate proveni si
de la distrugerea celulelor hepatice sau din incapacitatea de a elimina bila
(sindrom de retentie). Rezultatul este colorarea in galben a pielii si a albului
ochiului (sclerotica). Deoarece este legat de curatarea sistemului sanguin,
tnseamna ca am 0 dificultate de a-mi "curata" emotiile, Simt emotii negative,
foarte intense, de invidie, de dezaprobare, de frustrare, atat de puterniee tncat
"rnaingalbenesc". Traiesc multa ranchtuna, Devinatat de transant i de excesiv
in ideile si in opiniile mele tncat rnaaga] de ele, ceea ce duce la un dezechilibru
.interior. Sunt ln conflict cu puterea exercitata de autoritate $i cu locul pe care il
ocup in societate, de care prefer sa fug decat sa rna integrez. Vreau sa rna
indepartez de 0situatie, care este intolerabila pentru mine. Refuz sarna schimb.
Traiesc culpabilitate ~i rusine, Masimt prizonier, pe plan emotional, social sau
fizic. Malntreb euprivire I adirectia pe care trebuie sa merg, lmi pun sub sernnul
intreb propria identitate. Spiritul meu negativ devine limitat, imi este greu saam
o vedere de ansamblu asupra unei situatii date sau a vietii in general. Mi-am
pierdut curajul $i rna simt atat de mult prizonierul propriilor mele ernotii ne-
exprimate $i canalizate, incat amnevoie safiusingur pentru a-rni reveni. "I cterul
nou-nascutuhn" are legatura cu frustrarile, cu dezamagirea sau cu 0ranchiuna.
A~vrea sa rna salvez, dar este imposibil: sunt legat de 0situatie sau, pur $i
simplu, demama mea. Eu, casi copil, este posibil "safi I uat asupra mea gandurile
parintilor mel, de exemplu, dacaparintii mei si-au dorit un baiat $i au avut 0fata,
esteposibil sarnasimt responsabila dedeceptia lor $i amimpresia Calmi lipseste
protectia lor.
Acceptlv sa fiu mai deschis fata de oamenii din jurul meu, deoarece am
multe deinvatat delaei.
574. I LEI TA (BOALA LUI CROHN) Vezi: INTESTINE - CROHN [BOALAA LUIJ
575. I NELAR Vezi: DEGETE - I NELAR
576. I MPACI ENTA Vez; ~;:FRIGIDlTATE, NERVOZITATE, SANGE - HIPOGUCEMIE
I mpacienta denota un stres interior, 0nesiguranta sau 0tensiune care rna
cuprinde si imi afecteaza sistemul nervos. Devinmai iritat, mai expeditiv in ceea
cespun sau fac. "Sunt impacient fata de mine sau fata de ceilalti T' Dece amtot
timpul nevoie sa rna grabesc ? Este ca i cum as vrea sa recuperez timpul. Cand
I '. 1 I 1 ~
268
Jacques Martel
simt 0limita sau simt ca cineva vrea Saimi afecteze libertatea, acest lucru rna
irita si semanifests prin atacuri deimpactenta. .
Acceptlv saimi acord cateva momente pentru arnadestinde si pentru agast
cauzairitarli mele.
577. IMPOTENTA Vezi~i:ANGOASA,ANXIEfATE,FRIcA
Cabarbat, daca sunt incapabil sa obtin sau sa rnentin 0erectie in tirnpul unui
contact sexual. sufar de Impotenta, denumita i disfunctie erecttla, 0astfel de
afectiune rna face, cu siguranta, sa fiu nesatisfacut pe plan sexual. Pe plan
medical, chiar dad Impotenta poate avea cauze organice, adica 0cauza deordin
fizicsau un aspect psthologlc, trebuie saconsider di este provocata deun factor
psihologic si metafizic (dincolo deplanul fizic) chiar daca acesta este inconstient,
Impotenta este adeseori legata de fricadearnaabandona, cudeplina incredere:
. unei femei (sau unui barbat, dad am relatii fizice cu un barbat) sau ~dea-rm
pierde controlul fa~ de mine insumi sau fata de partenera/partener ..l~i .este
frica.sa devin vulnerabiI, intimitatea rna "intimideaza", Sau pot fi nelinistit de
ideea ca"0pot lasa.pe partenera meainsarcinata".. .
Barbat fiind ammulte responsabilitati i pot trai rnulta presiune i mult stres la
munca, iar societatea, i~general, imi cere safiuperforrnant, sarnadepasesc, Daca
transfer acest lucru pe plan sexual, pot simti 0presiune sexuala, care rnaimpinge
sa rnaautodepasesc i care creeaza 0mare tensiune interioara i rna face"satmi
pierd mijloacele", Astfel rna las prins in raporturile intime. Sau, din.contra, u~
barbat care seapropie devarsta pensionarli, poate observa semne detmpotenta
i se sirnte inutil, tara valoare. In acest caz, rna simt in declin. Madevalorlzez,
deoarece nu mai am posibilitatea sa rna depasesc la servicu, nu voi. mai fi
performant nici in pat. Acelasi lucru se poate tntampla daca imi pierd locul de
munca, tntr-un mod neasteptat i brusc. lntr-un anumit domeniu, vlata mea si-a
pierdut orice sens. Deoarece nu indraznesc sa vorbesc despre acest lucru cu
partenera mea, simt multa culpabilitate, confuzie, iml este chiar teama ca 0v~i
pierde. 0angoasa puternica in timpul actelor sexuale poate provoca acest blocaj,
care rnafacesasutar de impoten~a. Aceasta angoasa poate proveni din faptul ca,
in timpul unui raport sexual, sunt in contact mai puternic cu latura mea afectiva.
Cai barbat, nusunt obinuit sarnadescurc cuemotiile mele. Sunt in contact mai
contient cu copilul meu interior ranit, care poate simp nesiguran~, frica,
respingere, nein!elegere.
Deasemenea, daca amavut impresia, intimpul relatiilor mele sexuale anterioare,
caamtrait un eecdevalorizant, este posibil sanu rnasimt "laina1timea" situa!iei
in timpul urmatoarei rela!ii sexuale. Nesiguranta mea, sentimentul de
incapacitate i eec, ura fata de mine, culpabilitatea sau neglijenta, rna pot
determina, de asernenea, sa sutar de impotenta. Pot trai plecarea partenereij a
partenerului ca pe 0 separare, atat pe plan emotional, cat i fizic. Iar cum
contactul fizic, sexual nu este posibil, organele mele sexuale ii pierd
sensibilitatea. Impotenta poate aveadrept cauzai un eveniment din trecut, care
m-amarcat: poate amfost abuzat fizicsau psihologic Incopilarie, pot sapastrez 0
Morele Dictionar oj Bolilor 5i Afectiunilor - Cauzele subtile ale fmbo{navirii
269
ranchiuna fata de 0relatie afectiva anterioara sl sa am impresia ca am fost
victima unei tradari. Impotenta este, de asernenea, un mod de a avea 0putere
asupra celuilalt, retinand pe plan sexual un partener (sau 0partenera) care
abuzeaza sau cere prea multoPot avea impresia di teritoriul meu (bunurile mele,
mediul meu imediat,.ceea cernadefineste] seaflalnpertcol. Poate mi-ampierdut
interesul pentru femei in general, ceea ce se transpune pe plan flzic, dad acest
dezinteres persista,
. Si,in cele din urma, daca imt identific partenera sau partenerul cu mama mea,
daca aceasta ocupa un loc prea mare in viata mea si rna supun in fata ei (alui)
deoarece lmi este teama canu rnaplace, rna simt impotent, neputincios sa 0(ll]
. facfericita (fericit) i saii ofer placere, acest lucru sevatranspune in lmpotenta
sexuala. Partenera mea sau partenerul meu, fiind copia fidela amamei mele, iml
dauseama ca, amprodus, tara sastiu, unincest peplan psihologic, care inevitabil
vaducelaImpotenta, pemai multe planuri. Esteposibil ca, complexullui OedipSl
sa .nu fi fost trait in conditil norrnale. Ma pot simti amenintat .de
partenera/partenerul meu, deobicei pe plan emotional, dar i pe plan fizic. Cese
vaintampla daca rna abandoneztotal ? Imi voi pierde sentimentul de putere? 0
sa fiu abuzat (atat in sens propriu cat i figurat): pe plan fizic;: emotional sau
financiar ? Frica.deesec rnaintepeneste. Sunt plin de emotii i nu prea stiu cesa
fac cu ele. Traiesc cu obligatia de a avea relatii sexuale satisfacatoare si povara
aceasta. este greu de purtat. Amimpresia catrebuie saii ofer placere celuilalt, eu
orice pret, Este posibil sa pot 0 ranchiuna pe care am trait-o fata de 0
partenera/un partener din trecut. Corpul meu rna'face saImi regandesc valorile
fata de sexualitate i iubire, in general. FaptuI de a exista ca barbat rna poate
trimite laimaginea tatalui meu, dar constientlzez faptul d sunt diferit de el i ca
pot salmi traiesc propria viata, inlocsa0traiesc defapt, pe alui.
Acceptlv sa lmi definesc locul, saintru in contact cuemotiile melei salas la
oparte controlul, pentru ca energia, inloc sa ramana In minte, sa circule.llber in
lntreg corpul, pentru a rna aduce la 0relaxare fizica si mentala, Impotenta pe
care 0traiesc rna poate ajuta sa constienttzez care este adevarata mea valoare,
cai persoana i ca"partener desex". Maajuta sadescopar capot fi creativ inalte
aspecte din viajamea. Sunt determinat sa-mi reevaluez valorile i prioritatile cele
mai profunde. Candcon~tientizez faptul d pot experimenta iubirea adevarata in
rnoduri diferite i ca merit acest lucru, impotenta va disparea i voi reintra in
_ contact cufOI1amea interioara.
5?8. INCONTINENTA (... fecaIe, ... urinar) Vezi$i:VEZ1cAIAFECTIUNIALE ...j
Incontinenta fie di este a fecalelor (ineapacitatea de a retine scaUllul), fie
urinara (pierdere involuntara deurinal are legatura cucontrolul. Esteposibil ca
viata savrea sarnainvete sa fiumai flexibil i salas oarnenii i situatiile sapIece.
,Pierderea controlului in cazul scaunului sau aurinei rna obliga sa con~tientizez
51 Complexullui Oedip: este caracteristic inevolupacopilului,deobicei intre 3 $i 6ani, pritr-unput~rnicata$ament
afectivfata deunpartntede sex opus: baiatul fatademamalui !iifeti~a,fa~adetalal ei.
! '-f-, 1 1 T 1 .., J ~ ,
, . - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ., ,
.,"",
270
Jacques Martel
acest lucru. Trebuie Sa tmi las deoparte gandurtle rigide care nu sunt decat 0
forma de protectie, pe care mi-o impun pentru a rna apara de sensibilitatea mea,
atunci cand nu pot controla situatia, Deoarece Incontlnenta rezulta din cauza
unui muschi care nu mai poate actiona eficient, exista 0lipsa sau 0slablclune la
nivel mental. Este posibil sa traiesc 0deceptie imensa, care sa conduca la
disperare. Renun], "cobor stindardul" ~i nu tmi mai stapanesc emotiile, In loc sa
fiu responsabil si activ, rna culpabilizez, las luerurile sa curga de la sine, sunt
pasiv, Am impresia ca nu rnai am putere asupra evenimentelor si asupra mea. In
cazul mcontlnentel fecale, rna pot lntrebacare este. persoana sau sltuatia care
rna face sa "fac pe mine". Este posibil sa am 0reactie foarte puternica fata de
autoritate ~i faptul de a fi nevoit sa rna supun aeelei autoritati, tmi provoaca
aceasta Incontlnenta, Pentru mine, autoritatea poate tnsemna viata insai, care
rna determina sa fac schimbari pe care nu vreau sa le fac. Pot sa verifie cine
reprezenta, in copilaria mea autoritatea pentru mine si fata de care este posibil sa
fi reactlonat. Daca sunt adult ~i traiesc 0astfel de situatie, rna intreb daca imi este
greu sa iau decizii cu privire laviata mea si la directiile in care trebuie sa merg.
M a simt "moale" sau am impresia c a am prea multe responsabllltati i imi doresc,
inconstient, sa redevin bebelus si sa renunt la tot, sa nu mai iau nici 0povara pe
umerii mei, deoareee am nevoie ca cineva sa se ocupe de MINE! In cazul
incontinentei urinare, aceasta eliberare incontrolabila si inconstienta de emotii
negative, pe care 0reprezinta urina, poate fi un mijloc de a primi mai multa
atentie, Cauza secundara poate fi un sentiment de respingere, de nesiguranta, de
a nu avea niciun merit sau frica de viitor. Simt ca tmi lipseste afectiunea, Pot, in
acest caz, sa rna sperii ca "voi fi strivit", ceea ce imi va accentua sentimentul de
neputinta, Exista 0situatie care imi provoaca 0angoasa si rna simt tara aparare.
Faptul de arna simti limitat sau de a primi pedepse imi va intensifica afectiunea,
Imt voi construi 0lume Imaglnara tn care cei rai predomina, Masimt vulnerabil sl
rna opun iubirii, tandretei, deoarece aceasta nu exista in universul meu.Imi este
frica de autoritate, sub 'toate formele ei. Imi este teama ca voi pierde eeea ce tmi
apartine sau ca voi fi separat de cineva drag. Prin urmare tmi marchez teritoriul.
Urina reprezinta emo!iile negative, pe care Ieeliberez in mod normal, atunci dind
nu mai sunt necesare sau dorite. Aceasta eliberare, de multe ori nocturna, indica
un conflict la un nivel mai pro fund i de care nu sunt contient. FUnd incapabil sa
"controlez" pierderea de urina sau de fecale sunt incapabil sa eontrolez ceea ce se
intampHi tn viata mea, mai ales emotiile, iar acest lucru rna sperie. Este important
ca aceste frici i nesiguranta interioara sa se exprime i sa Ie aud. Astfel pot lasa
balta prea u~or lucruri sau persoane dragi, taras a am curajul sau forta de a cauta
ceea cevreau. Deoarece am multe a~teptari de la viata, sunt dezamagit $i rna las
in voia sortii, atat pe plan fizic cat i spiritual. Oare am impresia ea timpul ~i
norocul'imi scapa printre degete?
Incontinenta poate fi provocata, de asemenea, de 0friea puternica sau 0
nervozitate, mai ales in cazul copiilor. Copiii sunt foarte sensibili la eeea cetraiesc
parintii lor $i nervozitatea sau angoasa acestora pot fi simpte de copiii de toate
varstele. Copil fiind este p.osibil ca, din cauza ineapacitapi mele de a exprima prin
' 11~"""""""""""""""""". a .r
Marele Oictionar al80lilor ~JAfectlunilor - Cauzele subtile ale iinbolniivlrll
271
afectiuni ceea ee traiesc, sa folosesc "cerneala galbena" pentru aexprima indirect
ceea ce se intampla in interiorul meu sl acest lucru imi ofera un sentimentul ca
exist. Primesc atentie, chiar daca aceasta este tnso!ita de certurl, de tipete si lipsa
de intelegere. Cand sunt copil enurezia poate aparea de multe ori, la nasterea
unui frate sau a unei surori. Acest lucru indica faptul ca imt este greu sa rna
pozitionez in familia mea, nu mai stiu care este teritoriul meu sau locul meu. Daca
tatal meu nu rn-a incadrat destul sau a facut-o prea mult, rna simt pierdut, tara
sprijin si voi pierde urina in timpul somnulul, mai ales noaptea. Dupa aceea rna
simt vinovat ~i rna retrag intr-un colt $i vreau ca mama sa se ocupe numai de
mine.
A~cept !"faptul ea este imposibil sa controlez tot ceea eese intampla in viata
mea. Inva] sa am incredere si sa iubesc noul $i imprevizibilul. Daca sunt un
parinte care are un copil care sufera de enurezie trebuie sa illinistesc i sa ii
inlatur orice sentimen! de culpabilitate. II ajut sa t~i gaseasca propria f01}a si
autoritate Interloara. Imi privesc propria viata si verific ce angoasa traiesc,
angoasa pe care copilul meu 0poate resimti, Consttentlzez faptul di frica nu
rezolva nimic $i ca exista 0solutie la 0astfel de situatie care rna nelinisteste. Am
lncredere in faptul ca sunt lndrumat in fiecare moment. Enurezia poate disparea
din viata mea, daca voi redeveni stapan pe mine i pe viata mea. Doar eu sunt eel
care poate avea autoritate asupra lumii mele interioare. Imi las sentimentele
libere, deoarece sunt sursa puterii mele interioare. Doar recunoscandu-le i
acceptandu-Ie] ", ca tacand parte Integranta din ceea ce sunt, pot sa irm creez
viata asa cum vreau.
579. INCONTINENT A LA COPII - Vezi: PIPI iN PAT
580. INDEX Vezi: DEGETE--'- INDEX
581. INDIGESTIE Vezi ~i: OTRAVIRE [ PRIN MANCAREj, DURERE DE BURTA., GREATA.,
SALMONEIA
Stomacul este locul in care eorpul meu fizic asimileaza mancarea. Daea fac a
indigestie, corpul meu respinge aceasta man care i sunt afectat de greala care
imi dezvaluie starea de rau, de varsaturi, de dureri abdominale sau de balonari
legate de aerul negativ din jurul meu. Acelai Iueru se intampHi i cu realitatea, cu
gandurile, cu sentimentele, cu emotiile, pe care Ie traiesc $i care vor provoca, de
asemenea, 0indigestie, daca imi este greu sa Ie gestionez. Exista un prea-plin
intr-un aspect al vie!ii mele. Exista 0dezordine, 0dizarmonie in interiorul meu.
Care este situatia sau persoana pe care imi este greu sa 0diger, sa 0asimilez in
via!a mea? Ce se intampla in viata mea, un lucru pe care nu 11mai pot 'indura ?
Care este noutatea pe care refuz sa 0integrez in viata mea? Este posibil chiar sa
fiu revoltat impotriva acelei situatii sau a acelei personae pe care 0critic foate
tare. Sau poate fi yorba despre ceva ce am vazut sau am auzit, un lueru care nu
mi-a placut i care "nu merge bine". Trebuie sa rna pozitionez intr-o situatie i
deoeamdata sunt incapabil sa fac acest lueru. Nu tolerez ca oamenii sa fie
incoerenti in gesturile i cuvintele lor. Nu ~tiu cum sa gestionez aceasta situatie,
272
Jacques Martel
cuvintele pe care as vrea sa Ie exprim raman inchise in interiorul .meu.
Anxietatea, nesiguranta, agresivitatea "irni intorc stomactil pe dos" ~i,pentru ca
digestia nu poate avea loc normal, voi respinge fizicmancarea, asa cum resping
ideile noi sau situatiile pe care Ie traiesc, Ma simt amenintat fie fizic, fie
emotional. Orice rnanelinisteste, deoarece nu sunt in contact cu puterea mea
interioara. Pentru canu diger ceea ceseintampla in interiorul meu, mi-ar fi greu
sadiger ceea ceselntampla inexteriorul meu.
Acceptjv sa descopar in interiorul meu toate comorile ascunse acolo. Ma
privesc in fata si observ catoate ernotiile mele rnadetermina sa fiu0fiinta unica
sl extraordinara. Fiind constient de cine sunt, pot sa schimb ceea ce vreau in
vlata, invat sainvestesc iubire insituatii, deoarece amdefacut 0constlentizare.
lubirea este ingredientul care rnavaajuta sadiger si safacsatreaca situatiile din
viata mea, in armonie cufiinta mea. Pot, de asemenea, saiau decizii care rnavor
ajutasaimi realizez celemai lnalte scopuri.
582. INFARCT (iN GENERAL )
in general, un infarct inseamna moartea unei parti de tesut dintr-un organ,
denumita si necroza, cauzata deobstructia unei artere care transporta sangele in
acea zona. Chiar daca pot fi atinse si zone precum intestinul, splina, oasele,
regiunile celemai expuse sunt creierul, plamanii ~i miocardul, care este invelisul
inimii.,; Deoarece circulatia sangelui este oprita brusc de 0pietricica sau un
depozit de lipide (un fel de grasime] dintr-o artera, acest lucni implica faptul ca
bucuria nu mai circula in aceazona ~i acest lucru duce chiar lamoartea tesutului.
in functie dezona afectata, rnapot lntreba ceanume adeterminat corpul meu sa
lmi spuna. "Este destul, nu mai suport, 0parte din mine rnoare". Ampierdut ceva
vital din viata mea, un lucru cu care rna identificam. Sau, este posibil sa am
impresia casunt neobosit ~i corpul meu Imi aminteste faptul cam-amintins prea
mult, dincolo delimitele mele. Acceptlv saverific care sunt nevoile mele, pe care
Ie-amlasat deoparte si cum as putea sa reasez lucrurile in ordine in viata mea,
pentru arnaajuta satraiesc din pHnexperiente pline debucurie i satisfacpe.
583. INFARCT (cerebral) Vezi: CRElER - ACGDENT VASCUlAIRE CEREBRAL fAv.C]
584. INFARCT ( ... demiocard) Vezi: INIMA. -lNFARCJ' [ ... DE MlOCARD]
585. INFEqn (in general) Vezi #: ANEXA Ill, DURE~ FEBRA. lNFLAMATfE, SlSTEM
IMUNlTAR
Infectia se define~te prin dezvoltarea localizata sau generalizata aunui germen
patogen in organism, acesta putand fi bacterie, virus, ciuperca sau parazit.
Aceasta situatie apare atunci cand sistemul imunitar nu reuete sa distruga
germenele invadator. Germenele poate fi legat de 0situatie din viata mea sau de
opersoana in relatie cu care traiesc un conflict, de multe ori, interior ~i despre
care nuamvorbit nimanui. Deoarece nuafost rezolvat, acest conflict vareaparea
sub forma de infec~ie. 0infecpe acum apare in urma unei emotii violente, dar
care este de scurta durata. 0infectie cronica se refera la0emope care exista de
Marele Dlef/onor olSQlifor ~/ Afectlunilor - Cauzele subtile ale imbolniiviril
273
mult timp. Am fost nevoit Safac compromisuri pentru a-mi pastra echilibrul. Iar
acum trebuie sa fac 0alegere, deoarece aceasta decizie i inactivitatea Imi
consuma prea rnulta energie si trebuie sa sap adanc in interirorul meu, dupa
'resurse. Mi-amdistrus in mod voluntar libertatea pentru a-i multumi pe ceilalti ~i
numal vreau acest lucru. Faptul catraiesc 0iritare sau sunt deranjat deceva, imi
slabeste sistemul imunita:r, care nu poate impiedica Infectla, Trebuie saimi pun
intrebarea: "cernairita sau rnaafecteaza eel mai mult?" Careeste stresul pe care
iltraiesc la munca sau in familie i care rna tulbura atat de mult? Ce lml
Infecteaza viata i rnafacesanu mai pot sarnaprotejez cumtrebuie? 0tnfectte
indica faptul ca exista, pentru 0perioada lunga detimp, 0acumulare de emotii,
detristate i de nelinlste. Infectla apare atunci cand "nu mai suport", Bxistaun
conflict intre doua aspecte ale personalltatii mele. Acest lucru se reflecta in viata
mea in care exista una sau mal multe situatii, care trebuie sa se schimbe, sa
evolueze, pentru a-mi regasi pacea Interioara. 0Infectle virala (printr-un virus)
indica faptul caaltcineva este stapan peviata mea. Aceasta Infectle rnaobligasa
rnaodihnesc si saImi reevaluez viata, Decesa nu traiesc in functie de propriile
mele credinte ~i propriile mele valori profunde, in loc sa Iiurmez orbeste pe
ceilalti ? .
Infectia fungica (cauzata de 0ciuperca] arata cat de mult rna paraziteaza
propria furie si sentimentul meu de neputinta, care rna rod pe dinauntru, Refuz
sa imi vad tot potentialul sl rna las' afectat .de ceilalti, Trebuie sa acceptlv
schimbarile care au loc in vlata mea, lasand la 0parte furia pe care 0pot trai,
Semniflcatia acestei furii va fi eu atat mai lmportanta daca Infectia este insotita
de durere sau de febra, Este important sa vad care parte din corpul meu este
afectata, Daca, deexemplu, este yorba de 0Infectie aorganelor sexuale, traiesc 0
situatie conflictuala, care rna irita si rna lnfurie foarte tare, 0situatie legata de
sexualitatea mea sau felul in care 0percep. Infectla vadura atata timp cat nu voi
regIa situatia si este posibil sa intarzii in gasirea solutiilor, deoareee lmi este
teama de conseciilte i de schimbarile care vor aparea in viata mea. Infectia
survine caurmare aunei sl~biri asistemului rneu imunitar, ceea eeimplicii faptul
caeste yorba despre iubirea fata demine itlsumi. Trebuie sarnaintreb care sunt
atitudinile, gandurile pe care vreau saIeschimb sau acpunile pecare trebuie saIe
fae pentru a aduce mai multa iubire in viala mea. Deoarece ~tiu c a oamenii
fericip au un sistem imunitar puternic, fac in aa fel incat iubirea sa creasca in
interiorul meu ~i astfel, sadevina seutul meu, protectia mea.
AcceptL " sa fac cuditenie in viata mea, sa 0"dezinfeetez" pentru a lasa
deoparte atitudinile i comportamentele care nusunt bune pentru mine.
586. INFECTn URINARE Vezi: URINA PNFECTII URINARE)
587. INFECTn VAGINAL E Vezi: VAGIN - VAGINITA
588. INFECTn VIRAL E Vezi: INFECJ11[iN GENERAL]
589. INFL AMATJ A Vezi #:ANEXA III
r-I'~., J 1,
. ;-.
274
Jocques Mortel
Inflamatla este 0reactie locala a organismului care se apara impotriva .unui
agent patogen sl este caracterizata de roseata, caldura, durere si tumefiere
(umflatura),
Este expresia corporals aunei Inflamatli interioare. Sunt inflamat si furios din
cauza a ceva sau a cuiva: de obicei furia in exces este localizata la ficat sau la
vezicabiliara si acest lucru este exprimat decorpul meu. Trebuie sa rnaintreb ce
aspect al vietii mele rna face sa fiu "rosu de furie", "sa flerb" si care apoi tmi
provoaca culpabilttate, in cazul in care aceasta nu era deja una din cauzele
lnflamatlei. Ma simt stramtorat, limitat. Vlata mea este prea rigida, prea
.programata Inflamatla tmi arata faptul catraiesc 0situatie in viata mea, lacare
nu vreau sa renunt, Maopun schimbarilor, Malupt cu furia. Lucrurile de care
aveam nevoie tnatnte pentru arna sprijini si arna ajuta sa. avansez poate nu l~i
mai au rostul acum. Contradictia pe care 0traiesc rna aprinde. Acest lucru rna
irita i devin exasperat !Este important saverific, de asemenea, daca amavut in
trecut 0 dificultate sexuala, care a rarnas nerezolvata sau daca am trait un
sentiment de pierdere, pe care nu l-am acceptatjv si fata de care simt multa
iritare. Astfel voi putea saconstlentlzez acea situatie ~i sa 0inteleg intr-o lumina
noua. Maintreb cu privire la credintele mele ~i dad traiesc un conflict interior
puternic, in care sunt impotriva eelor dinjurul meu.
Acceptlv sa fiu diferit i sa imi exprim opiniile chiar daca acestea pot fi
diferite de opiniile celorlalti. Maafirm asa cumsunt, in unicitatea mea. lnvat sa
amincredere in mine sl satraiesc lntr-un mod spontan.
590. INIMA'I (in general) Vezi $;:SANGE
Inimav este legata de ceadeapatra chakra sau centru deenergie: aceasta chakra
este YIN-YANG, atat masculina cat si feminina, atat mentala cat si emotionala.
Simboltzeaza casa si reprezinta iubirea [emotiile, capacitatea mea de a iubi),
bucuria, vitalitatea i slguranta, La nivel simbolic, partea dreapta a inimii.
reprezinta tatal, iar partea stanga, mama. Energia inimii" se propaga Inintreg
corpuI, mai ales in zona dintre gat i plexul solar. Inima'l este un fel de pompa
energetidi. care facesa circule viata (sangele) prin tot corpul. Circulatia sangelui
distribuie energia vitaUi necesara fericirii, echilibrului, bucuriei de atrai i pacii
interioare. Este deci esential sa imi manifest iubirea, indrumand energia din
inimii. spre cele mai frumoase energii spirituale disponibile. Daca traiesc 0
situatie in care am impresia ca "mi s-a smuls inima. din piept", c a toata fiinta
mea este implicata, eanu primesc destula iubire delaceilal!i, caiauviata prea in
serios, corpul meu va reactiona. 0afectiune lainima. rna retrimite laun aspect
fundamental al iubirii, care provine din faptul canurnaiubesc destul demult sau
canu primesc aceasta iubire de la ceilalp, de laviata sau de la Dumnezeu. Acest
lucru rna determina sa rnaintreb dad traiese 0culpabilitate, care rnaimpiedicii
sa rna simt demn de a fi iubit....Cu cat voi acorda mai multa atentie iubirii,
compasiunii i iertarii, cu atat mai mult inima. mea va functiona cu bucurie,
linitei uurinta. Inima. meavafi stabila afectiv i sevaaflalaadapost detoate
dezamagirile. 0inima. eu un ritm bland i armonios indica 0persoana calma.
~ ~ ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - , .-.
Morele Oictlonor 01Bali/or ~JAfectlunilor - Co~zelesubtile ole imbolnavlril
275
Ritmul meu cardiac variaza atunci cand sunt dezechilibrat, tulburat iniubire sau
sensibil Iaemottlls mele.
Accept ~. sa fiu deschis spre iubire, las orice vina in grija universului
incetez sa~m~~ai cri~c :t~t de tare tncat sa rna imbolnavesc si, mai ales:
accept,l. sarnalert. Dacarnaiert voi putea accepts] iubirea celorlalu,
591. INIMA., - ANGINA PECTORALA, ANGOR Vezi: ANGINA PECfORALA
592. INIMA'I- ARITMIE CARDIAcA
Aritmia cardlaca este 0tulburare aritmului cardiac. Inimav reprezinta iubirea
iar_palpitaliil~ r~pre~i~ta un s~n:nal de ~larma, un strigat de ajutor Inlegatur~
cuIubirea, Exista0fnca putermca deapierde sau de anu primi iubirea decare
am atat de mare nevoie, care face ca palpitatttle sa fie un apel la ajutor in
aspectele legate deiubire. Inimav mea bate lafel de repede caritmul incareiml
traie~c ~iat~a.AmiII_Ipresiaca ~u detin controlul, nu rna simt in siguranta, Am
n~vOlesa~ase:c mal .:n~ltcalmmviata mea. Cautintoate directiile, dar nugasesc
raspunsun Ia mtrebanle mele. Inlmav mea bate pentru mai multe lucruri in
acelasi timp: poate fi vorba despre persoane (in dragoste) dar i despre lucruri
pe care Ie fac cu pasiune (munca, un hobby). Amimpresia ca trebuie sa fac
anumite alegeri. Stiu ca trebuie sa renunt la ceva sau Iacineva, dar este foarte
dificil. Masimt incapabll sa fac acest lucru, dependenta mea este foarte mare.
Traiesc ~d~ali:ate:~e~sau ceilalti, Cineva fi pe primul loc? Sunt alegeri greu de
fa:ut. Masimt rmpartit, poate chiar si legat de lnsusi sensul vletil. Am0nevoie
~tat d~~ar.e de a fi !ubit in~at rna ag~t oameni, Lafel ca i Infmav mea, sunt
instabil mvtata mea, mfunctie dereactlile meleemotionale. Exists deasemenea
lu:_r:uripe c~re. mi se cere sa Ie fac, dar pe care Iefac impotriv~ inimii mele:
Traiesc dupa rirnul rapid al societatii, il lac sa lml gasesc propriul meu ritm. 0
anomalie a pulsuluts- lml dii de inteles ca "tntmav mea oscileaza tntre doua
aspecte" ?i ca i~i este foarte greu sa iau 0decizie, cu toate implicatiile care
decurg dm ea. In cazul in care ventriculii inimii ., se contracta Intr-un mod
aritmic i ineficient, este yorba despre 0fibrilape ventriculara. Poate avea
drept cauza 0afectare amuchiului cardiac, in urma unei electrocutari sauaunui
moment de panidi, in cazul fetusului, la natere. Daca nu se rezolva imediat in
mi~u~ele care. urnieaza, vsurvine moartea subita. Este 0situatie care denota 0
dec~z~efo.art~Importanta pe care trebuie sa 0iau in viata, cuprivire laiubire, 0
?eC~Zlevltala pentru mine. Ma simt neputincios. Incep prin a-mi oferi toata
~ubl~ea ~e~are_?mnevoie pentru a-mi Inlocui nelinitile cumai multa siguranta
mtenoara I amI?~rede!~inviata. Fibrilalia auriculara arata faptul di, in opinia
mea nu este legItim sa mbesc pe cine vreau, in felul in care vreau eu. Simt
anuI?ite c~nstrangeri legate de faptul de a-mi demonstra iubirea pentru oamenL
TahlCardIa se caracterizeaza prin contractia rapida a inimii". Bataile ei se
accelereaza pana famai multe de 90 pe minut, iar aceasta stare se datoreaza de
52pulsulnorma l va ria za intre 50~i 80de pulsa tii pe minut
r~~'I J J ;, 'l "'I 1 , ,
Jacques Mortel
276
,,obicei eforturilor sau emotiilor puternice, 0 situatie deangoasa. un efort flzicsau
mental ~i frica pot provoca un dezechilibru care afacteaza pe moment inima'l,
care lanseaza un samnal. SOS.Tahicardiile sunt percepute imediat In .caz de
angoasa sau atunci cand apare un ritmanormal, adrenalina induce bataile foarte
puternice. lntr-o astfel desituatie, amconsiderat eatrebuiesa factot mai multsi
mai repede ceva pentru a fi iubit sau chiar pentru a avea dreptul de a,tdii. De
asemenea, pot aveaimpresia di trebuie sa recuperez timpul 'pierdut lntr-o
anumita situatie. -" "
,Bradicardia rsprezinta inc~tinirea batailor tntmii.Este favorizata depracticarea
sporturilor de anduranta, tntr-un mod anormal, inima'; poate i~cetini brusc ~i
provoca 0stare de rau, Iucru care justifica uneori implantarea unul pacemaker.
Acumularea unor suferinte profunde, mai ales .In relatia cu tatal meu, poate
- Induce 0 astfel de afectiune. c~~i cummtmav mea nii mai suporta suferinta si
, deddesa'se opreasca dinbatale.'Ma retrag pentru arnaproteja, deoarece numai
vreau salupt, Prefer sasavurez fiecare moment defericire ~i deiubire, deoarece
"consider ca sunt foarte rare. ExtrasiStola (contractta prematura) arata c'at,de
"multlmt lipseste tubirea parintllor mel, mal'ales atat~Hui rneu. Iubtreami se
ofera cutntrernperi, de obicei in urma separarilor si aregasirilor frecvente, care
,imi sfa~ietntmav, [ntr-o astfelde situatie con~entizez faptul ca tubtrea este
"'cea afectata, Respir calm~i adanc, imi ascultinima'; ..Lassatreacatot ceeate nu
'lmi facebine.Aleg drumul pe care vreau sailurmez, curnulta hotarare.
Accept! 'Icaarinonia sarevina inviatamea, atat lanivel afeCtivcat ~i peplan
, social. ,", , ' ' , ,;' " '" ' ' ,', '
593. INIMA'I (durere ...) Vezi:GREATA
594. INIMA'I-:- iNFARCT' (... de miocard) Vezi ~ INFARCT pi{ GENERAL1
Cand audvorbindu-se de cineva care aavut un infarct, in lirribaj popular acest
lucru inseamna de obicei capersoana in cauza aavut un infarct de miocard. Se
mai nume~te ~i criza cardiadi sau atae cardiac. Organul cel mai, afectat de
infarct este inima'l, centrul iubirii din interiorul meu, nucleul emopilor mele.
Atacul cardiac reprezinta pentru' corp un; mod ,de, a-mi' arata intr-o maniera
disperata faptul camerg preadeparte, acord prea: multa atenpe detaliilor care nu
, sunt importante. Imi pretuiesc ~i imi apar statutul social, in loc sa revin la
esentialul din viat
a
mea, care este bucuria 'de' a trai din toata inima'l, de a
exprima iubirea in familie, de a'rna iubi pe mine insumi, de, a savura fiecare
,moment cu intensitate. Este ca ~i cuma~comite 0infractiune la adresa fericirii
mele~i aiubirii desine. Imi este foarte teama dee~ec.Tinatat demult latot ceea
ce faceparte din "teritoriul" meu (sotia, serviciuI, prietenii, casa etc.) indit, daca
'am impresia ca am pierdut ceva sau sunt pe punctul de a pierde ceva sau pe
cineva care faceparte dinteritoriul meu, pot sarnaopun situapei care apare ~i sa
fac 0 criza cardiaca. Simt ca sunt '-pe punctul de" a trebui sa, abdic, sa
demisionez. Risesavad cumtotul se rastoarna in viat
a
mea. A~vrea "din toam
inima'l" sa raman ~eful, stapanul situatiei. Nuvreau sa demisionez, sa renun!
_ _ _ _ _ _ _ _ - - - - - - ~ = = = = = - ~ ~ ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ 1 , ,
Marele Dictionar 01Boli/or J i AfeCf;unllpr - Cauz'elesubtile ale imbolnaviril 277
?tat de.u~o!.Mauit latot ceeaceamobtlnut de-aIungul anilor i observ daca am
unpresia caamfost dep~sedat de aceste lucruri sau ca se vatntampla asa ceva.
Poate fi ~or~a despre obiecte, des~re p~rsoane, despre mandria mea, capacltatile
mr:lefi:lce, l,ntelect~al: sau afective, Nivelul meu de dorinte este nelimitat. Pot
chiar ;,_sa~m~mpre:la cavoi fi expropriat deoarece nu mai sunt binevenit. Oare
sunt impiedicat sa cond~.c lucrurile in felul meu? Atacul cardiac poate fl, de
a:e~enea, Iegat depr~pfllIe mele senti mente si de ceea cetraiesc eu Iegat deele.
P~naunde sunt ~ap!bIl sa simt iubirea ~i sa0 exprimfatade ceilalti ? Panalace
myel sunt capabil sarnaiubesc ~i sarna accept! 'Iasa cumsunt ? Oarema-obli _
fi ltci . _ c y 19 sa
ua cmeva~l ma_lortez preamult pentru aIedemonstra celorlalti cinesunt ~i ce
v~lorez ~~aptuAIca ~mun respect de sine atat de scazut rnaimpiedica sa las pe
cmeva samtre in universul meu sau ininima'l mea. ",'
Deoarec~.am,imp:esia .sunt slab; proiectez 0imagine desine severa. Ain unocean
?e emoPAI pnnse mmme ~i daca accept! 'Isale mentin, am impresia ea rna voi
meca, atat de ~uIte amacumulat de-alungul timpului !Deaceea angajamentul
este pentru mme eeva foarte greu de trait. Furia mea, frustrarea, agresivitatea,
~ra, pe care le-arn r~ful~t prea mult timp, vor exploda. Descoperirea celor mai
l~p?rtante aspecte din viata mea nu serezuma lacantitatea de bani pe care am
castigat-e sau lasuccesul pe careIIam. " ' ' " " ,. , , '
Inima po~~efi asociata atat cu Iubirea si compasiunea cat i ClI sentimentele
opu.se o:til~tate~, ura sau respingerea. Ataclil cardiac 5urvine adeseori intr-o
pen~ada dm vla!a mea dind competitia este foarte puternica, sau traiese 0
presmne p~. ~I~ finandar, la care se adaug~ 0 lipsa de afecti,une spoi"ita din
pa:tea famIl~el~l acelor aprophlti. Viata:devine 0lupta. Traiesc iIifruntari' care
Iml ?ro~.oaca un stres ridicat. Este totul sall nimic i viata mea i~i pierde sensul
?aca.tralesc un .e~ec. Ma pierd in mii de proieCte ~i im mai sunt in contact cu
mtenor~l meu ~l cupersoanele dinjurul meu. Ma'simt indilcat. IIiima'l mea este
atr?fiata ~e.separa~ea din~re stmtimentele mele, implicarea- mea; relatiile' mele,
~~lv:rs ~!ntmul_ :au. natural. Nu mai am'nido placere,' nu mai fae nimic din
Im~a 'I. In loc sa Iml aseul~corpul ~i inima'l, rna restrang tot mai multoTotul
de;me ~rogram~t ~~eomp.arti_?'len:at.Cre.dcaIiresping pe ceilaIti, eand' de fapt,
,rnarespm~pe mme msuml. Maregasesc smgur, lipsit deiubire.
Nu cre~ca.am. dre?~l ,sam~opresc: nu pot trro decat daca lucrez tot timpul...
Cred ca~:,eIl~ltl rna dls.pre~,lesc, dar eu sunt cel care se dispretuie~te' singur.
,;,Vreau sa ,rnadescurc smgur . Uneori iini vine sa cedez, salas totul tn: urmamea
deoareee es~ep~eamul~.Nu_?'laiam?uter~a dealupta. Cucat rnaindep~rtez mal
,~ult d~c~llaItl: cu a~atyrna apropn mal mult de moartea _meaafectiva. Am
"Impresla c~devm ? ruma ..ered eatrebuie 'sama lupt: Trebuie sa anulez iimltele
~e ~are ~l Ie-am Impus ~l care acumma impiedica sa ajung la un' alt nivel de
lUblre ~l de acep~are~'I ~Dacya~a ~efugiez in latura mea rationala i imi'inchid
, co:?u~pentr~ ~-l,lmpledlea sa slmta diferitele emotii din via~ade zi euzI, acesta
" se.mt~re~te ~llml an~l:zA~a.ns.elede~intelege ~i de aierta, atatpe mine cat ~ipe
"~cellaltl, pentru areu~l saIml vmdec ranile interioare. ','
,-.--. 1 1 1 1 1 "1 1 1 I!, ~~"' 1 1 1 1
. " .
Jacques Mortel
278
Accept t" sa urmez curentul si sa lrni acord rtimpul necesar p~ntruy ~
acceptalv tot ceea ce are viata sa-rni ofere $i sa rna inv:te pentr~ .a-~l rega~l
linistea tnterioara ~i asimti in inyeg c~r?u~tandr~t:a, bl~ndetea ~l ~ublr~a din
mine care nu cer dedit satml hraneasca tntmav ~l sa 0pastreze sanatoasa. Este
o ocazie de a-mi reaseza prlorltatile i a vedea ce este cu adevarat i~po~nt:
Acceptlv faptul caexista aspecte ale~ers?~~litati~m:le .pec~rerefuz saIevad ~l
stiu di amtoata forta necesara deamapnvi -moghnda $1amaacceptal " ~~yacum
,'sunt, [rnt recunosc emotiile pentru arelua contactul cu part:a me.aa~ectlv_a, ~ar~
rnaajuta saexperimentez vtata lamaxim. Acceptlv faptul cament sa fiu iubit ~l
saprimesc ajutorul celorlalti.
595. IN IM A. - M IOCARDITA
M iocardita este 0inflamare a muschiului cardiac (miocardul). Este una dintre
cauzele demoarte subita in cazul copiilor si tinerilor care au facut un efort brusc.
,"La adulti, aceasta se manifesta printr-o deflcienta cardiaca acuta ($i adeseori
mortala]. " ' , y
"N urnasimt in deplina putere". Imi este teama di tnimav mea seva rupe sau ca
nuamtntmav suficient desolida, atat insens propriu cat si Insens figural ,
Amun mental foarte puternic si nu stiu cumsa irni gestionez emotiile. M asimt
prins lntr-o dualitate, intre doua situatii, intr,? ini~a" ~i mint~. ~Uibic:,uneame~
emotionala sereflecta in mediul profesional, nu rnamal trage Im~a" lamunca
i imi este tot mai greu saimi indeplinesc sarcinile. Respectul desme este afectat
, si rna intreb cum as putea iesi din aceasta incur~atur~... M a,.simt ~a tntr-o
inchisoare si nu vad nicio solutie si astfel pot, la myel inconsttent, sa atrag 0
mlocardtta, care imi vapune viata inpericol. ," A V
Accept t" sani~opresc i saintru in contactcu emotiile care nu vor decat sa
fieexprimate. M aimpac cu situapile nerezolvate di~ltre~u~$i traie~c inyreze~t.
Sunt in forma maxima atunci dnd latura mea emotl0nala $1cearatlOnala sunt In
echilibru $i fiecare ocupa locul careii revine. Regasesc iubirea din mine ~i astfel,
stabilitatea: este ceea cenumiminteligenta inimii".
596. IN IM A. - PERICARDITA
Pericardita este, 0inflamatie, de obicei infe'epoasa (viral a) a pericardul'I:i,
inembrana care acopera inima". Deoarece pericardul are rolul de a proteJ ~
ininia~, pericardita apare in situapile in <;.aresirnt cain!ma" me.a~afi atacata:
atat in sens propriu, cat ~i in sens figurat. Imi este teama pentru lmma" mea ~l
pentru eea a aItcuiva. Vestea proasta care anunta di cineva, ap~o~iat, are, 0
problema la inima" matrimite imediat lapropria ~ea fr~ca,teama ea$1mle~l~-
ar putea intampla ceva. Amoare impresia c a integ~!tatea a e.e~~ce :o~stitUle,
terioriul meu este in perieol? Amimpresia di.sunt ars de VlU ? M a slmt tot
timpul riemultumit fata de mine insumi ~i fa~ devia~a?Traiesc 0situat
ie
in c.are
rna simt de$irat? Tdiiese furie fata de tatal meu, care este departe de rome,
, departe deviata mea?
Marele Dietlonar al Bolllor $1A/eetlunilor - Cauzele sUbtile ale imbolniivirii 279
In loc sa simt aceasta furie, acceptlv sa raman calm, invat sa imi potolese
angoasele $i eer safiutot timpul protejat, stiind di tot eeea cesevalntampla vafi
spre binele meu. .
597. IN IM A. - PROBLEM E CARDIACE,
Deoarece tntmae simbolizeaza iubirea, linistea interioara si bucuria de a,trai,
problemele cardiace provin adesea din lipsa Iublrti, din tristete, ernotii
ingropate care reapar la,suprafata chiar $i dupa mai multi ani. Iubirile secrete,
imposlbile, iubirea din familie risipita de' conflicte, toate acestea vor "ataca"
tnlmav. Infmav mea este irnpietrita de ranile din trecut. Amajuns sa cred ca
viata este grea, stresanta si reprezinta 0lupta in fiecare rrioment. M asimt des ca
un supravietuitor, intr-o stare in care ered c a doar efortul meu va fi rasplatit,
Trebuie sa rna adaptez la ritmul celorlalti si acest lueru imi confera un stres
foarte mare. Sunt nelinistit, surescitat, angoasat, imi este greu saimi fixezlimitele
sausunt prea fragil pentru a-mi pastra echilibrul emotional. Imi sufoc inconstient
copilul interior $i ilimpiedic sai~i exprime toata aceasta minunata bucurie de a
trai, Durerea cardiaca imi arata faptul ca rna agat si depind de cineva sau de
ceva. N esiguranta rnafacesatraiesc 0tensiune interioara puternidi. Intmav este
asociata cu glanda timus, responsabila de producerea celulelor Tale sistemului
, imunitar, aceasta slabeste $i rezista tot mai putin invaziilor, iar eu traiesc multa
furie, ura, frustrare sau respingere fata de mine insumi. 0Insuflclenta cardlaca
.semnaleaza faptul ca vad in anumite situatii din viata mea un esec si cat de
incompetent rna consider. In loc sa lmi urmez impulsurile tntmttv, prefer sa ii
ascult pe altii, lueru care imi franeaza evolutia, Inlmav are nevoie de iubire i de
pace. Viata este facuta pentru afi privita euatitudinea unui copil: cu deschidere,
bueurie, cunozitate ~i entuziasm. Chiar dacaamnevoi afective neimplinite, incerc
. saraman intr-un echilibru arrn:oilios, cuinima" deschisa pentru aaprecia fiecare
gest din existenta mea. Dacatrebuie sa fiu"operat pe cord deschis" Inseamna
oare caamvorbit mereu "euinima" desehisa" despre prciblemele i suferintele
mele?
Accept!" sa ma iubesc mai mult, sa raman desehis fata de iubirea pentru
. mine i pentru eeilalti. M adistrez, madestind, imi acord timp saexist. Incetez sa
,"rnamai iauin serios". M asimt liber saiubesc raraobligatii, $tiind caoricumsunt
; fericit. Existamai multe expresii 'pentru a descrie inima $i diversele ei stari: afi
',"rara inima"", "aavea inima"", "a.,.tiasculta'inima"". Dacacineva rmi spune: "nu
.ai inima"" verific ceinseamna pentru mine acest mesaj. Poate este un seron ca
',trebuie saschimb ceva. Traiesc un dezeehilibru ?Ampalpitatii ? Sunt tulburat la
"nivel emotional? Oricare ar fi raspunsul, nua$tept sa fiubolnav pentru aintelege
"$i aaceeptat" sehimbarile din viata mea. Raman atent, imi deschid inima" fata
: detot ceea ceeste benefic pentru mine.lmi ascult cuatentie inima",
',~98. IN IM A. - TAHlCARDIE Vezi:INIMA-ARITMIECARDlAcA
IN IM A. - TROM BOzA CORON ARIAN A
1 1 , .. '1 ~" ~
: 1 , .. 'I . . . . . ,. . ,. . . . "
280
Jacques Martel
Tromboza coronariana reprezinta formarea de cheaguri pe arterele coronare
(la nivelul inimii.,). Acest blocaj al circulap.ei :ange~ui. provoaca ~n infarct de
miocard imediat dupa 15minute de obstructie, mrna}ontatec: cazurilor. Chea~1
desange afecteaza organul principal care reprezinta iubirea. Inacest caz,trebuie
saverific cinedin viata mea rnalmpiedica saiubesc liber. Poate fi yorba ~I despre
.. 0furie, un resentiment violent pe care l-amavut fata de 0persoana iubi~a. I~c.e
,aspect rnasimt atacat in iubirea fa~ demine? Amprimit.o veste care ~l-a raptt
. ratiunea de afi, ratiunea care ma ajuta saimi exprirn iubirea ? ~m ~endin!a de a
rna izola. Nu rna simt la lnalttme fa!a de situatiile care apar in vtata mea. Nu
indraznesc sarnerginainte deteamasanu cad.. ;' ,.. . ;. _
Acceptlv sarnatmpac eumine insumi si cuceilalti. Pentru arezol~a aceas~
situa!ie,'devin constient de fortele iubirii din mine, rna abandonez ~I deseopar
caUniversul imi ofera solutia decare amnevole. ".
600. INSOL ATIE Vezi ~i:AcciDENT, C Aw llR A. PIELE "
Daca' ma expun prea 'mult tirnp la. soare, rtsc sa.'fac.0.insolatie, care se va
'manifesta prin arsuri.de piele si 0lncalzire acorpului, care rep.rezinta cr~~erea
. temperaturii corpului in centrii nervosi, Fie di s-a produs din neatentte (a~
adormit lasoare) sau din cauza unui calcul gresit atimpului de expunere sau din
orice alt motiv trebuie sa traiesc 0culpabilitate din moment ce rna"pedepsesc"
.. astfel. Dacasunt in vacanta pot samaintreb daca cred camerit cu adevarat acea
vacanta, Pieleaeste legata deceea cetraiesc in interiorul rneui ceea cetraiesc.tn
exterior. Esteposibil sa traiesc 0frustrare legata de consttenttzarea faptului ca,
viata mea exterioara nu este tot timpul asa cum as vrea eu sa fiein i~teriorul
meu. Intensitatea insolatiei sau aIncalzlrii indica importanta unei anumite forme
de disperare pe care 0sirnt. Soarele fiind simbolul tatalui, tnseamna calncerc sa
caut, inconstient, prezenta adevaratului rneu tata, pe care.il percep distant sau
care rni-a lipsit cand erarn copil. Tatal avand de obkei rolul autorita!ii,. este
posibil ca in prezent, sa am tendinta de aimi ceda puterea, autoritatea mea, in
rnainile altcuiva. Este posibil sa rnasimt frustrat, deoarece rna sirnt la eheremul
evenimentelor exterioare. Caut Iubirea (tu majuscula) in exteriorul meu i 0
asociez mai ales cusexul. Trebuie sainva! sadescopa aceasta Iubire in interiorul
meu, in toate aspectele personaHtapi mele, pe care. de multe ori incerc sa !e
ascund, sa Ieneg. Madistrug in loc'sa amgrija de mine. Amincredere mare In
ceilalti i prefer saIiurmez decat safiueuresponsabil demersullucrurilor. Frka
mea este mai mare dedit sentimentul meu de p.eputin!a i decat frustrarea mea.
Deaceea prefer sadiman inactiv. Madevalorizez des, rnaconsider prea urat, prea
gras, insuficient deinteligent, pescurt, rnapedepsesc singur. Acest lucru poate sa
amplifice criticile pe care Ie primesc de la ceilalp.. Am tendin!a sa ac~ione:
compulsiv, deoarece frustrarea mea este mare. Modalitatea mea deprotee!le fata
dedurere, atat fizidi cat i emoponala, este izolarea.
Aceeptl" saimi dezvolt respeetul fata de mine, sarecunosc cine sunt, sa ~a
apreciez laadevarata mea valoare. Ai cer vietii sa rna ajute saapreciez lucrun~e
frumoase pe care mi Ieofera. Voi straluci mai puternic i nu voi mai avea nevOle
........ ---.. .................. ----------- ,..,. , , , 1 , ,
. Marele Dietlonar al Boli/or ~I AfectiunJlor - C auzele subtile ale imbolnaviril
281
ca "soarele Sa rna arda" pentru a-mi amlnti sa rna pozitionez an viata mea.
Accept}., sa imi recapat puterea. Acceptlv faptul di soarele de care am atata
nevoie, se gaseste in Intmav mea, rna Incalzeste i rna linlsteste in momentele
celemai diflcilealevietii mele.
601. iNSOMNIE
Incapacitatea de adormi corespunde unei spaime puternice deate abandon ai
.ate lasa purtat desomn. Traiesc 0stare de nesiguranta sl vreau sa ameontrolul
, asupra a tot ceea ce :se Intampla in viata mea. Totusi, atunci cand dorm,
"facultatile.mele rnentale" dorm i elesi sunt mai vulnerabil, deoareee simturile
mele sunt mai sensibile i mai desehise spre necunoscut. De aeeea, daca imi
pastrez mentalul ocupat eu tot soiul de idei, tot felul de situatii, ehiar ~i fictive,
lmpiedic. somnul sa. rna cuprinda. Viata mea este cuprinsa de angoasa, de
culpabilitate i, uneori chiar de unsoi de paranoia; Amimpresia ca 0persoana
..din anturajul meu este rauvottoarefata de mine i am impresia ea trebuie sa
veghez tot timpul. Simt un pericol in timpul noptii, eeea ce rna Impiedica sa
, adorm. Amde multe .ori. impresia ea eeva nu imi este bine. Aeest .lucru poate
proveni .din sentimental. ca ego-ul meu sau supravietuirea mea .au fost deja
amenintate lntr-un anumit fel; eeea ee este de lnteles, daca am suferit
traumatisme profunde, mai ales lavarsta intre trei sl cinei ani. Bxistaposibilitatea
sa simt 0nervozitate extrema i saimi fiegreu sarnapozitionez sl saiau decizii.
Candmerg Ia culcare, sunt doar eu'cu mine: nu niai am copiii, sotul, colegii de
serviciu. Sunt deconeetat de lalumea exterioara i nu aud decat ceea ee este in
interiorul meu. Dacasufar deinsomnie, dacatmi negsunetele interioare, ceeace
seintampHi in interiorul meu i rna impiedic sa le exteriorizez, activitatea mea
mentala, conversatia mea eu mine lnsumi nu se poate opri i astfel voi fugi de
sornn: Dacaimi pun prea multe intrebari, rnaintreb tot timpul dad}: "Amfacut
cutare sau cutare lueru.?... Cese vaintampla daca..." imi manifest astfellipsa de
..incredere inmine ~i in ceilalti. Traiesc tulburat in loesaamineredere camerit ~i
mi sevaintampla tot ceea ceeste mai bun. Esteeai cuma$muri defieeare data
eand adorm i acest lucru imi reactiveaza frieile, mai ales frica denecunoscut din
intunerie. Insomnia poate fi strans Iegata de culpabilitate. contienta .sau
ineon~tienta. Dintr-un motiv sau altul, pot avea impresia di' "nu merit sa rna
odihnese". Poate pentru ea rnasimt vinovat fiindca nu amreuit in viata, nu am
racut tot ceea cetrebuia pentru copiii mei'etc. Saupoate m-am programat $i 'cred
, ea.somnul ('este 0pierdere de timp", "amatatea lueruri de facut..." Glandatimus
este foarte strans Iegata de somn i de energia inimii". Astfel, insomnia poate
avea Iegatura eu capacitatea mea de a rna iubi pe mine insumi, de a avea
ineredere in iubire i astfel, inviata. '
Accept~. sa rna relaxez, sa respir mai bine ~i sa las controluI, sa imi gasesc
pacea sufleteasca, pentru a lasa somnul sa intre in viata mea. invat sa am
incredere inmine i tiuca"pamantul vacontinua saseinvarta" chiar daeaeuimi
permit cateva momente de odihna. Marelaxez, $tiind casunt indrumat mereu $i
eavoeea mea interioara $tieeeeste mai bun pentru mine.
"r,..T 1 -, 1 1 ~ 1 1: ~ I 1 1 '
282
Jacques Martel
602. I NSUFI CI ENTA CARDI AcA Vezi: INIMA [pROBLEME CARDIACE]
603. I NTESTI NE [afectiuni ale...) Vezi ~i:CANCER COLD_N/ LA INTESTIN / COLITA / . .
I ntestinul este centrul absorbtiei si integrarii mancarii (pastrea:a cee~ce es~e
bun pentru corp i elimina restul), aceasta se rega~ete este ~tat l~myel flzic
(alimentele), cat si emotional (emotii, ~entimen:e) l .mental (g~ndun). ~ot ceea
.. ce imi provoaca tristete, frlca, confuzie, revolta; ru~~nesau. once a~t gand sau
sentiment discordant, poate gasi 0 cale de. a se ehbera ~l creeaza ~ro~le.me
. intestinale. Deoareee laacest nivel are loc digestia, daca sunt tulburat l rnasimt
vietima unei "loviturl necinstite", a unei"escrocherii" sau daca am impresia di
cineva rn-apacallt, voi avea 0afectiune la intestine, pentru ca, pur st stmplu, nu
pot digera aeea situatie l Voi fi afectat, mai ~les daca este ~orba .despre un
membru al familiei mele, care. este "ticalosul '. Problemele mtestmale apar
..freevent tn urma unei separari, de un partener.: de un asociat, d~un cOP.il;un
profesor etc. Pentru ca nu pot digera aceasta sttuatie. se va mamfe~ta pn~tr-~
problema la intestine. Chiar daca "as muri de f,?a~e" tot as .:ontmua sa rna
tndipat
anez
si sa refuz sa acceptlv ceea ce s-a mtamplat. Daea ~~ost afe~~~
intestinul subtire, pot avea tendinta sajudec situatiile care apar ~l sa amopmn
.foarte transante fa~ade notiunile mele. de "bine" ~! de "rau", M-~ "inasprit" ca
urmare a severitatii pe care amexperimentat-o cand eran: COPll.Deasem~~ea:
.' amtendinta sa cred eli mi-au lipsit multe lucruri in viata..I mi ~stre ~eu sa nm
aleg, sa asimilez adevaratele mele nevoi. I ntestinele (rna: al~s l~!e~nul gr.?~)
au legatura si cu abilitatea mea de .arna relaxa, de a.ma Sl?* l~siguranta in
interiorul meu, pentru afi spontan. I ntestinele mele slmboli~eaza faptul d~~
.lasa sacircule evenimentele din viata mea. Pot avea 0neVOlefoarte putermc~
de arepne ~i de acontrol a eeea ce mi seintampla. Ma~gat de anumite ~ue~un,
de persoane sau de situatii, uneori ajung sa traiesc sentlmente. de g:lo:le ~l d~
posesivitate ~i intestinele mele sunt congestionate detot cee.aceret
m
~l nu m~
este folositor }ucru care poate cauza, printre altele, constipape sau tuberculoza
Ma las "ros'" de critici ~i rna las afectat de denigrari ~i de ji~iri. ~a op~n
schimbarii, deoareee faptul de a dobandi mai multa autonomle, rna ~per~e.
Traiesc cusuferinta i durere, deoarece imi este greu satrec mai departe, salas l~
urma 0persoana sau 0situatie. 0proasta absorb!ie in~esti~ala indi~afa?~l ca
nu ~tiuceeste bun pentru mine. Prefer sarna~upu~doed ~nUl ~ef,unel r~hgll etc:
in loesatraiesc conform propriilor melecredmte ~l proprnlor meI evalon. Atun.cI
. cand renunt, deoatece nu ~tiu ee sens sa dau vietii, poate aparea 0 perforape
intestinala. . . .- . "
AcceptL" sa fiu autonom ~i sa imi spun ca amtoate resursele mecesare In
interiorul meu, pentru a erea ceea ee vreau. Singura persoana pe care 0 pot
- controla, sunt euinsumi! .
604. .I NTESTI NE (cancer la...) Vezi: CANCER LA INTESl'INE
1 ! 1 ~
Marele Diet/onar 01Bolllar ~/Afectiunllor Cauzelesubtile ale imbolmlv/riJ 283
60S. I NTESTI NE - COLI cA Vezi $i: GAZE
Collca este 0 contractie rezultata dintr-o mare tenslune I nterloara, dintr-o
situatle care rnafacevulnerabil ~i care rnaenerveaza atat de tare tncat pot aparea
congestia intestinala, durerile destomac, afectiunile lacanalele glandulare sau la
carle urinare.
Sunt agitat si iritat fata de 0situatie sau 0persoana, Acest lucru rnasupara ~i lmi
provoaca 0coli ca. Nupot controla I ucrurile sl rnaderanjeaza acest I ucru, Nu am
I ncredere in capacitatlle mele, nu amtncredere in mine, tmi este teama eanu voi
fi lalnaltime, nu stiu ce sa faepentru a rezolva 0 problema. Un exemplu tipic,
legat de colicHe sugarului este .acelaal marnei, careia ii este teama ca nu ii
ingrtjeste eorect copilul, ca nu face destul epentru el. Bebelusul resimte
anxietatea mamei ~i devine, la randul sau nelinistit (copilul afectat de collet
trebuie safieinconjurat de calm, derabdare i de iubire).
Accept] ". faptul catot ceea ceseI ntampla in viata mea este spre binele meu.
Prinurmare, rnarelaxez si faetot cestiu mai bine, cutublre. Lucrurile pe care le
consideram problerne si 'neslgurante devin pur ~i simplu experiente care rna
ajuta salmi urmez evolutia si sa crescoExercltlile de respiratie, de relaxare sl de
meditatie rna pot ajuta sa reiau contactuI cu interiorul meu, sa descopar toate
fortele din mine si safaesadispara agltatia mea, falade0persoana sau 0situatie
carerna agaseaza .
606. I NTESTI NE - COLI TA [mucozitatf] Vezi $i: INFLAMATIE, INTESTINE - COLON
Colita (terminatia -ita; indica 0 furie) este I nflamatla, uneori ulceroasa, a
colonulut, intestinul gros: RoluI colonului poate fi comparat eu felitl in care ma
comport, in Garema port in universul mEmoCandsunt incapabil sa fiu euinsumi
fata de autoritate sau fat~ de relapile mele personale (partenerul~ parintii,
profesorii, ~efii etc.) imi controlez gesturile ~i actiunile deoarece imi este teama
.de reaepa persoanei a carei admirajie ~i iubire vi-eau sa I e am. Traiesc intr-un
mod pasiv ~i cred in fatalitate. Am()stare deneputinta fata de 0persoana sau un
grup, fata de care' ma simt supus une( autoritap sau unei puteri. Stint acolitul
(complicel~i cuiva~i nu ~eful. Trec prin situcitii careiini provoaca indigestie. Este
ca~i cum a~fi agasat tot timpul. Ma simt oprimat ~i respins. Amtendinta de a
manifesta un comportainent obsesiv compulsiv. Maagar de trecut ~i;in loc sa
avansez in viata, sunt in a!jteptare. 'Colitele apar des la copiii care se tem de
..reacpile parintilor lor, care sunt foarteseveri ~i foarte exigenp cu ei. Traiesc 0
lipsa de iubirea pe care nii-o ofE~reamama mea. Am 0 nevoie de afeqiune
.foarte mare, de iubire ~i de a fi valorizat ~i vreau sa plac cu orice pre!
eelorlalp (chiar daca acest lucru inseamna sa-mi sufoe personalitatea i nevoile
fundamentale). Nu pot fi eu insumi ~i nu indraznese sa imi exprim emojiile, I e
~efulez. Sunt foarte exigent fata de mine insumi i foarte stresat de faptul ca tot
timpul im(folosesc capacitatea lamaxim. I nghit de mai multe ori lucruri care mi
: separ hedigerabile.Aceasta dependenla afectiva rna determina sa simt 0furie
care rna road~in interior, frustrare ~i umilinta. Dacatraiesc aceste sentimente
, ! " l' , ..... ,.j
284 Jacques Martel
exagerat, poate aparea un ulcer. Reactiile mele emotionale m-au ayertizat di
trebuie saimi schimb atitudlnea, dar nu amtnteles mesajele. Iar acumamprimit
mesajul peplanfizic. Cumsa reactionez ? Colita hemoraglca [denumitapopular
i boala hamburger, in ami mite ~ari) indica faptul caexista un conflict in relatie
cuun membru al familiei sau aunui grup, pecareil consider cape0familie.. .
Acceptlv caferidrea savinadinceea cesimt in interior. invat sarna iubesc,
sa fiu eu Insumi i sa rna pozttionez. Renunt la Ideile.mele perconcepute i la
prejudecati. Dobandesc astfel independent si autonomie si realizez ca sunt tot
mai fericit deoarece acumactionez tn conformitate cupropria mea natura,
- ... . - . - .
607; INTESTINE - COLON (afectlunl ale ...) Vezi~;:CANCERDECOWN
Colonul [sau Intesttnul gros) se aflaintre iritestinul subtire i rect. Aid are loc
ultima parte a digestiei materiel, care este preparata pentru afi evacuate. Cand
este afectat colonul, este important s~rna Intreb: "Cevreau .sa retin atat de
mult ?".Maaflulntr-o situatie, demai multi ani i acumtrebuie sarnadetasez de
un anumit aspect; daca nu, deintreaga situatie, pentru afaceloc unor situatii nol,
Poate fi legat de un aspect din viata mea personala sau profesionala Imi este
teama de)ipsa, de singuratate, de suferinta. Amnevoie salas deoparte 0situatie
murdara sau degradanta, care a fest dureroasa i tulbu~atoare '$i pe care inca nu
amreuslt sa0inteieg: Esteposibil safi simpt caimi estepatata reputatia $i acest
lucru m-airitat Colonul iritabil indica faptul catraiesc 0nervozitate mare, care
poate luaproporpi exagerate, daca. rna afluin fata unei situapi necunoscute. Nu
tiu sa fixez limite i imi pot simti intimitatea afectata. Astfel devin controlant,
.. pentni a-mi asigura un stmtiment <;lesiguranta. Daca exist:a mucozita.ti
anormale, trebuie sa rna iritreb ce anume am, acumulat (emopi, seritimente)
J )fmtruauinple un gol interior, dar acumac~lesentimen(e i emopi rnaimpiedica
saimi pastrez concentrarea pe obiectivele meledeviata. .
Oxiuraza (iiIfestarea colonului cu viermi, oxiuri), care afecteaza mai. ales copiii,
indica existen~aunui sentiment deafi abuzat. Masimt impiedicat in.rela!ii.lemele
i in ideile melf:!,din cauza ataamentului fa~adetrecut i fa!ade oameni. Vreau,
cu orice pre! sa fiu pe placul unula dintr~parinpl meL Sunt confuz din aceasta
cauza ~i imi _risipese energi~le, rna ~~mtdeparte, separat de celalalt Exista 0
. situa~iesau 0persoana cucaretrehuie,~a rup legaturile.. .
Accept~" sa las trecutul sa fie evacuat, imi ab~ndonez vechile ganduri,
.pentru a lasa sa apara in viata inea)ntelepdunea int~rioara. Devin tot mai
contient de bogatia mea interioara $i de integrarea noilor experiente ~in viata
mea. Lasand curentul viepi sa circule in mine, tlu ca, orice s-ar intampla, voi ti
safaefatasituapei $i voi deveni ma"iimplinit, ~ai bogat .
608. INTESTINE - CONSTIPATIE Vezi~i:CANCERLA COWN
Constipatia are loein interiorul int:estinului, atunci cand mi$carile'rnusculare,
care ajuta la eliminare, au fost incetinite, lucru care prOvoaca 0 acumulare a
deeurilor. Aceste de$euri sunt mariifestatea fizica a idellor mele n'egre, a
preocuparilor, a furiei mele, a geloziei. Constipapa este adeseo'ri asodata ell 0
Marele Dlet/anar alBoli/ar ~IAfecfjunilar - Cauzele subtile ale imbolnavirii
285
dieta :araea in fibre alimentare. Acest Iucru indica. existents . unei.: vointe
~uter~lce .d~acontrola evenimentele din viata mea, rezultata din nesiguranta si
mcertitu~ml. Sunt ?~er~oana foarte neslgura, care are ne:voie de .aprobarea
cel?rlalp. Este posibil sa fiu obsedat de detalii, sa amnevoie sa verific totul de
mal ~ulte ~r! pentru arna asigura catotul este "sub control". Astfel ajung saimi
pun l~treb~n legate. de. identitatea mea in raport cu cei din jurul meu, cu locul .
meu l~soc.l.etate. Pot ajunge sa fiu chiar i meschin si egoist, pentru siguranta
me~. Sl~atllie ca~e~av~riz.e~za~onstipapa pot aparea $i atunei cand tree printr-
0"s!tua_pefinanciara dificila, cand am relatii eontlictuale sau cand plec Intr-o
calatone, de.oar::e intr-o calatorie rnapot sirnti si mal nelinistit si "tara ancora",
D"e~u~te~O~l, traresc 0 ~ualitate intre "vrea,: sa plec" sl, in acelasi timp "vreau sa
raman.' Imi este teama de necunoseut. Ma agat de vechlle mele idei i de
~u~urlle~rnel~ pe~sonale. Saupoate vreau sa retin pe cineva. Ceea cestiu deja
irm permlte" sa detin un ~n~mit control sl imi confera i1uzia sigurantet, Retin
trecutul fata de care rna simt un sclav umil. Nu rna simt 1 ~ "IT' .
. . " . a ma time, sunt
nepUti~ClOSsasC~Hn"ba~ur~ite situatii,! acest Iucru rnaface safiuconstipat lmt
este atat.d.~tearna ca~Ol fi judecat, criticat incat imi refulez'spontaneitatea. Iml
refulez $! ?r~blemele. si "emopile din trecut, de teama di vor iesi din nou la
~uprafa~aI.ca:,a ~rebUl sale fac fata. Traiesc sub presiune. Masimt.stramtorar
.mtr-o situatie l ~mac~asta cauza sunt crispat. Amtendinta sa faeprovtzu, din
teama d: a avea ~lpsun pe p.lanmaterial. Dacasunt copil, faptul de a-mi retine
scaun~l mseam?a un anumlt. control sau .putere,. devenit adult, vreau sa fac
. acelal luc:u, chl~r daca incontient, in semn de provocare, fa~ade.autoritate in
ge~eral. Can~ml;.ampermis sa rna pozitionez i sa fiu.eu insumi? Cand a fost
; ultlma"d.ata_cand ~~~msimti':_libe.r$i pyn deenergie? Ceanume rnaretine? Dece
ace.asmJ e~na~~eambl, de ~rnaretme sadau sau saimi oferiubire, atat in relatiile
amlcalecat $1mceleafectlve ?Deceexista atata culpabilitate? . . .. .
. . A~ceptJ " s~la~sa.pIece tot ceeacenu imi convine; sarna relaxez. Accept! ",
al~l ,,$1 acu~i sa rn~e.hberez de t~ecut,.sa merg inainte $i sa traiesc 0 viata mai
pImadepasmne. Maslmt mult mal ~estins, deoarece amfncredere invlat
a
. . .
609. INT,ESTINE- CROHN (boal.a lui. ) SAU ILEITA Vez; ~i: APEN,nrCITX
INTESTINE _ DlAREE . . .. .. . y .u~' ~n,
. I1ei~ e~te ~inflam~tie a u~tim~i parp a intestinului subpre, ileonul,care se
, ~a.mfesta prm duren pU5ermce. I.n"cazul bolilor provocate de bactefii sau viru~i,
. delta poat:fi confundata eu 0 crlza de apendicita. Infectiile legate de SIDAi de
tubercul~za pot provoca inflamarea ileonului, dar cazurile cronice reprezinta
hoala lUI Crohn
S3
... .
Sern~ificapa .poate fi 0 forma de autop~depsire, ~a urmare a unui puternic
Isen~m~nt de cu.~~abi~itc:te. E~isvta"ganduri negre", fu'riei disperare. Vreau saii
~impledlc pe'copm mel sa devma autonorni $i fac tot posibilul in acest sens. Acest
~. . .. . .
~~~I~~3n2<"BuSrrtailltBlernUa~td): chirurg (1884-1983) la spitalul Mount Sinai Hospital din New York. Boala a fast descrisa in
: : In ee me. .
; j 1 ' ! , T 11 1. .... ...;.._ T'"1 , 1 1 1 l 1 1
286
Jacques Martel
lucru imi afecteaza respectul fa~ademine: nu rnasimt latnaltime, "nu sunt bun",
"nuvalorez nimic", Madepreciez atat demult tncat ajung sacred canimeni nu rna
.iubeste ~i ca cellalti vor ca eu sa rna simt inferior. Ajung sa rna supun in fata
celorlalti, Aceste sentimente se adauga unei situatii in care traiesc 0lipsa, fiepe
plan material; fiepe plan afectiv, Amimpresia ca obiectul aeestei lipse, care era
vital pentru mine, mi-a fost luat tntr-unfel brutal si respingator, La toate
aceestea, se poate adauga frica de moarte. Revolta fierbe in interiorul meu. Simt
eutot eorpul un sentiment deura, carernaapasa greu si pecare refuz sainvad. 0
minciuna poate fi cauza acestei uri. Toate acestea nu fae decat sa imi amplifiee
fricadeafi respins deceilalti. Pentru caimi este greu sarnaintegrez mtr-ungrup,
raman izolat in coltul meu, cu grijile mele. Masimt ca un rege (sau regina) in
palatuI meu: rnaagat decoroana si rnaascund in spatele ei, Masimt amenintat de
lumea intreaga si rnaaseund dupa amasca, un titlu sau 0imagine falsa. Vreau ca
ceilalti sa rna placa, pentru a rna simti mai puternic i pentru a-mi ascunde
neputinta. Sunt tot timpul pe picor derazboi, Nupot saacceptlv cat derea afost
familiamea cumine, ~i acest Iucru imi "sfasie Intmav", Pentru caamimpresia ca
nu valorez nirnic, boala rnapoate ajuta saprimesc atentia decare amnevoie si pe
care consider ca nu 0primesc; Respectul meu fata de mine este foarte scazut ~i
sunt prea deschis. pe plan energetic. lanivelul zonei abdomenului. pentru aIasa
price sa intre inauntru. inclusiv lucrurile negative din jurul meu, care rna pot
afecta.Ma resping atat detare, Incat, lanivelenergetic, este cai cumabdomenul
meu ar deveni un cos de gunoi, in care Iilas pe cei din jurul meus sa arunce
energia negativa, Ma las antrenat in acest sistem, deoarece nu rna pozitionez
destul ~i resping situatiile, fiind astfel afectat de diaree. Sunt intr-un proces de
cautare apropriei mele identitati personale sau spirituale si gravitatea bolii tmi
. arata cat de puternic afecteaza aceasta un aspect din viata mea care este
fundamental, esential,
Acceptlv sa gasesc mijloacele pe care Ie pot folosi pentru a imi dezvolta
respectul fata de mine si pentru atmi gasi adevarata identitate, locul pe care 11
ocup in familia mea sau in societate. Astfel tmi voi .regasl linistea ~i armonia din
viata mea. Faptul de a-mi gasi eu adevarat locul ini confera 0protectie naturala
fatademediul meu ~i astfel pot gasi siguranta de afi eu. Viataeste frumoasa ~i eu
amdreptul sa0tdiiesc !
610. INTESTINE - DIAREE
Diareea este 0emisie prea frecventa, acuta sau cronica, ascaunului. Diareea se
manifesta prin deplasarea atat de rapida amancarii din stomac Inintestin Incat
nu are timp sa fie asimilata integral. Poate avea 0durata scurta sau poate fi
cronica (dureaza mai muIt de trei saptamani). Este provocata de multe ori de
dorin!a de a evita sau de a fugi de 0situatie sau 0realitate, dezagreabila
sau noua pentru mine. Am0multime deidei noi i nu amtimp saIeintegrez. A~
vrea ca unele lucruri sa mearga mai repede in viata mea, ceea ceimi provoadi
muita nerabdare. Masimt prins intr-o capcana de un.lucru nou pentru mine ~i
sensibilitatea mea este intoarsa cu susul in jos! Poate rna simt pri!l~ fata de
Marele Dlctionar al Bolilor 5;AjeCfiunilor Cauzele subtile ale fmbolnlivlrii
287
.obligatiile mele, fata de lege. Maresping, rna critic si sunt disperat !Amtrait 0
escrocherie pe care nu reusesc sa 0diger i vreau sa0elimin cat mai repede. M-
am simtit pacalit, amortit, In plus, in prezent am 0imagine de sine foarte
negativa, Ma culpabilizez. Ma simt depasit de evenimente. Imi este greu, In
relatiile intime, sa acceptlv iubtrea, tandretea si bunatatea altora. Traiesc 0
dependenta care rnafaceincapabil sa actionez, Nueste yorba despre mancare, ci
gandurile sunt ecle care nu imi mai convin. Vreau sa elimin fieeare lucru
periculos sau murdar. Deoarece nu Iepot "evacua" prin cuvinte, corpul meu Ie
exprima altfel !Dad. pastrez mult timp ideea de respingere sau sentimentele de
respingere (teama dearnasimti respins sau dorinta de a-i respinge pealtli) sau0
sltuatie in care rnasimt prizonier, exista nari sanse sasufar de diaree. Pot sarna
simt atat de depasit de evenimente Incat vreau sa se termine cat mai repede. In
acelasi timp, las sapIece emotiile negative care sunt legate deaceste evenimente.
Pot sa rna simt neputincios ~i prefer sa fug decat sa fiu nevoit sa "infrunt
evenimentele", Imt este greu sa spun "nu" si sa rna respect. Intestinul refuza
digestia ~i elimlna imediat ceea ce as vrea sa scot in exteriorul meu. Imi caut
identitatea si as vrea sa corespund asteptarilor parintilor mei, Daca nu ascult
viata si semnalele ei, poate aparea 0diaree spontana, Amastfel de emotii i in
cazul in care sunt afectat deholera: nefiind constient deputerile mele creatoare,
cred ca siguranta mea depinde de eeva din exterior [dumnezeu, guvernul etc.).
Ma simt neputincios, disperat, rara resurse. Pot fi condamnat sa traiesc in
nefericire.
Acceptlv sa imi acord timp pentru a-mi vedea, a-mi simtl si a-mi aseulta
tntmas, pentru a vedea ce se intampla in viata mea. Astfel, integrez si asimilez
situatiile din viata mea si din trecutul meu. Candsunt cuadevarat linistit, imi dau
seama cat degrablt eram si nuaveamtimp savadbrunatatea si frumusetea vletil.
Corpul meu rnaavertizeaza catrebuie saamincredere inviaja si casunt sprijinit
intotdeauna. Imi acceptlv fortele interioare creatoare. Acceptlv faptul ca merit
sa fiu fericit, sa am propriul meu spatiu, in care sa traiesc respectandu-rna pe
mine si pe de ceilalti, Oriunde as tr~ii in Iume, pot sa creez 0lume mai buna, in
careestetotul frumos.
NOTA: Unii turisti, dind sunt in vizita in tart in curs de dezvoltare, se Imbolnavesc de diareea turi~ilor.
Descoperireaunei saracii devastatoare ~i a mizeriel, Ie deschide inima ~i Ie deranjeaza, inconstient mentalul ~i
corpul fizic. De obicei este 0reaqie inconstienta, care Imi arata cat de ata!jat pot fi de un anumit confort sau un
anumit stil deviata. .
611. INTESTINE -DIVERTICULITA
Diventriculita (-ita=furie) este inflamatia micilor eavitati (diventriculi) ai
. peretelui colonului (intestinul gros). Aceasta afectiune are legatura cu furia
retinuta, din viata mea de zi cu zi. In prezent traiesc 0situatie in care rna simt
prizonier. ~i din care nu vad nieio ie~ire. Acest lucru imi creeaza 0tensiune, 0
. presiune, suferinta ~i durere. Ma simt prins intr-o capcana. Intestinul meu
devine fragil, la fel ca emotiile mele. Nu amincredere in nimic i rna a~tept tot
.timpul sa se intample ceva rau. Sunt secretos faja de ceilalji. Nuvreau sa las pe
1 '1 T ~ I' 1 1 1 l 1 1 , , ., 1 I ..... II' I 1
~,
288
Jacques Martel
nimeni sa intre in viata mea personala.. Primul pas pentru ameliorare e~ste
acceptarealv. Cumas putea sa rezolv un lucru a carui existents refuz sa 0
7 ' '
acceptt, " ' . . . , ~
Accept] . situatia cafiind 0realitate $Lraman deschl_:>lacOI~u~e~e~ divina,
,careimi aduce iubirea necesara pentru aintegra aceasta experienta. Imi las la0
parte veehile resentimente. Doar prin acceptarealv ~ideschiderea mea voi gasi
diverse solutii, deoarecenu voi mai fiorbit defurie.
612. INTESTINE ..;_DIZENTERIE Vezi$i:INTFSfINE- coua/ DIAREE
'Dize~teri~ este 0boal'a tnfectioasa si contagioasa, care provoaca mflamatia
",ulceroasa a intestinului gros. Dizenteria indica cat de mult sunt centrat pe
~iitor sideconectat de prezentul meu (de mine insumi) si fa~~~c~i~i resping
,trecutul. Raman ferm pe pozltie i rna opun celor care au opinu diferite de ale
.mele. 'Dizenteria amlbtana, este cea mai comuns forma fund cauzata ,de un
parazit intestinal, indic~faptul c~exista cineva care se~gata d.em~ne!la fel caun
,"parazit" adevarat, Asta dacanu sunt eueel care s~agata d: ceilalti ..: Intotdeauna
.amfacut tot ceamstiut mai bine, dar demulte on, m-amlasat pemme la0parte.
,Mi-ar placea sa preia altcineva conducerea, deoarece exista lucruri pe care. nu le
,mai suport sau simt ca nu mai am capacitate'! de a le :ac~, pe 'pla~fi.z~cs.a~
psihologic. Dtzenteria bacilara esteAcauzata de0bacteria mtesti~aIa $1indica
,faptul canu sunt capabil sarnaapar. Iilas pe ce~l~ltisa profite de.mm.e.Num:r~
nicaieri, sunt golit, pe plan financiar $i afectiv. Imi dezvolt 0atitudine dura I
, aspra, pentru arnaproteja, ' ' '~.' ~
, , Acceptlv sa fiu In, contact cu emotiile mele actu~e, sa fi~smcer f~~Ad~
Iucrurile pe care vreau saleschimb in viata mea. Cer ajutor, daca amnevoie, irm
asu~responsabilitatea fa~demineinsumi i redevin stapan peviata mea. ,
613. iNTESTINE _;_ G.AsTRO-ENTERITA.' Vezi ~i:STOMAC / [AFECf1CJNI ALE ] /
. . G ASTR l TA, 1r ( r ESTINE - DIAREE, G R EATA' . ~. ' .
Gastro-enterita este inflamarea acuta a mucoaselor gastrice (din stomac) i
, intestinale" (intestiil),' caracterizata prin varsaturi i 0o.iaree de origine
infectioasa, Este' posibil sadeteiminam" cauza exterioara" abolii $i sa 0asociem
cuapa sau' alilllentele contaIllinate,' Totui, tre)luie sa aflam "cauza .i~terioara"
care'm-a determinat sa,amaceasta afec!iune. In ace~t caz, f~ctorul mtant este
mult mai important decat intr-un caz de'gastrita simpla, pentru caeste afectat nu
numai punctul prin care intra alimentele, ci $i cel prin care ies, ceea ee indica
faptul casunt atat de iritat i defrustrat din cauz aceea cemi seintampla, incat
, numai pot absorbi orice ar fi.Vreau saresping 0situape sau 0persoana sau vi:t
a
'intreaga, sunt "rou de,furie" i acest lucru iini provoac~Adiaree~i varsatu~i. ..Im!
este greu sa accept!. evenimentele $i faptul cavoi mun mtr-o Zl. Este POSlbl1sa
mai pastrez anumite idei i ganduri, care'sunt aciuri inu~le. Exi~t:a0pers.oa~a.s~~
osituatie p'ecare nuIesuport i acest lucru seintoarce Impotrlva mea $1rnamta
emopona1. Sunt' bantuit de unele ganduri, care rna reid pe dinauntru. Traiesc
muIte incertitudini. Sunt cuprins de'disperare ~i sensibilitatea mea este foarte
j :
"I
'I
;1
'I
Ii
, ! I
i
Marele Dlcfionar al Bolilor $1Afecfiunilor CaiJzelesubtile ale imbolnavirii 289
,tulburata, [mi este frica de mine insumi, de ceea ce exists in interiorul meu. Ma
consider 0 persoana. rea i mi-e teama ca am multi dusmani, Traiesc 0
nesiguranta puternica ~i prefer sa rnatopesc in multime, in loc sa rna ridic si sa
,fac cateva valuri in jurul meu. Nuimi permit saimi traiesc viata asa cumvreau,
Este posibil sa imi fiegreu sa diger autoritatea, deoarece am tendinta de atrl:ii
conform Iegilor stabilite dupa vechile mele credinte, la care nu exlsta nicio
posibilitate sa renunt,
Acceptlv sa fiudeschis fata de0noua realitate, de idei noi si sainvat din nou
saamincredere in ceilalti $i in viata, fiind capabil sa lmi manifest dezaprobarea
in locsa 0las sa dospeasca in interiorul meu i sa-mi creeze dureri de tot felul.
Incetez samai astept aprobarea celor dinjurul meu.
614. INTESTINE - RECf Vezi~i:ANUS
Rectul este segmentul terminal al intestinului gros, care se continua cu colonul
, sigmoidw i orificiul anal. Daca exista cineva sau ceva in viata mea, care rna
contrazice si judec acea persoana cafiind"rau famata" sau "ticaloasa", as vrea sa
scot acea persoana sau acel lucru din gandurile mele $i din viata mea. Dacanu
reusesc, pot aparea dureri i sangerari in zona rectului. Daca.traiesc aceasta
situatie .intr-un mod foarte acut, cape 0mare escrocherie de neiertat, pe care
imi este imposibil sa 0refulez, este posibil sa apara tulburari alerectului, chiar
un cancer de recto Poate fi yorba despre plecarea cuiva drag, pe care nu 0
acceptlv, deoarece amnevoie safiuin contact, sa comunie cu acea persoana, Sau
retin cutoate puterile 0persoana sau 0situatie. lml este greu sa iert ceea ces-a
lntamplat in trecut si acest.lucru rnaimpledica sa renunt i sa merg mai departe,
deoarece m-arn simtit umilit. Totusi, daca traiesc un sentiment de repulsie i
. dezgust, decesa.vreau saretin acellueru euorice pret ?Situatia traita implica, de
obicei, un membru al familiei. In astfel de situatii, este afectat inai mult rectul
sigmoid superior, Este posibil, fiesa vreau sa ren~mt la cineva sau la ceva din
viatamea i sunt incapabil, fie,poate fi yorba decevasau cineva din exterior care
rnaconstrange sa facaparte din viata mea i sunt foarte iritat din aceasta cauza.
Invat saraman deschis i saincerc sainte1egcauza situatiei care rnaderanjeaza.
Observ ca, chiar daca eu amimpresia di cineva aactionat gre~it, acea persoana
aveaprobabil intenpi bune $i motivele ei erau bine intemeiate. Candesteafectata
parte a inferioara a reetului, :esteyorba despre 0situatie in care rnaintreb ce
loc imi revine mine, care este scopul meu in viata ~i care este adevarata mea
putere. Orientarea mea sexuala poate fl, deasemenea pusa sub semnul intrebarii.
Exista un mare semn de tntrebare legat de cine sunt, de identitatea mea, de
, directia pe care trebuie sa merg, deoarece, dind' eram tanar aill trait intr-un
,sistem,foarte directly. Este posibil sa rnasimt foarte singur i foarte abandonat.
, Exista0lipsa de recunoa$tere in familia mea, 'lmi caut 10cu1.Amimpresia di nu
amunlocal meu in familie~i rnasimt separat deceilalti ~i imi este teama cavoi fi
~:Colon sigmoid: segment al colonului,in forma de ansa, care coboa~in partea stanga a cavitapi pelvine!}i se
,prelunge!}tepana lareet
I _
290
Jacques Martel
abandonat. Oare tml traiesc viata mea sau pe a altcuiva? Mizele sunt foarte mari
si pot fi atat de crisp at, lncat toti muschii mei sunt crispati. Este important de
mentionat ca, aceasta stare poate fi legata de un eveniment din copilaria mea:
r9Iu1 eliminarii la copii este esential i reprezinta usurinta sau dificultatea mea de
a face fata autoritatii, parentale, mai ales, precum si 0oarecare frica de a-mi
pierde controlul.Afectiunlle legate de defecatie reflecta felul in care retin sau las
sa plece problemele mele interioare sau aspectele ascunse ale personalitatii mele.
Acceptlv sa imi recunosc calitatile i stiu ca, indiferent de deciziile luate,
rezultatul va fi intotdeauna sprebinele meu. Trebuie sa ihvat sa iert fie pe mine,
fie pe altii, Este ca sl cum as da iertarea flnala, inainte de a rna elibera de toate
lucrurile negative pe care lea-rn pastrat in interiorul meu de-a lungul anilor.
Astfel imi voi regasl pacea interloara i voi fi regele propriei mele vieti.
615. INTESTINE - TENIA
Tenia este un vierme parazit, care se fixeaza in intestin si a carui Iungime poate
ajunge de Ia cativa milimetri la cativa metri, Boala cauzata de acest parazit se
numeste tentaza,
Denumitpopular si "viermesolitar", acest parazit se dezvolta la 0persoana care
are impresia ca i se impuni idei sau moduri de agandi, opuse celor pe care le are.
Ma simt departe si separat de mama i vreau sa Iifiu pe plac, fiind tot timpul
curat i aranjat. Totusi, rna simt trist si neinteles, abuzat si murdar. Pot avea
impresiadi in jurul meu sunt tot soiul de "paraziti". Deoarece imi este greu sa rna
afirm si sa spun nu, rna las "devorat" de energie. Preocuparile, suferintele, pe care
irni este greu sa leuit, vor favoriza, de asemenea, aparitia teniei. Acest gust amar
lmi face digestia dificila, plamanii mei lasa sa treaca.o energie corupta si viermii
paraziti se pot instala, ducand la iritare si nervozitate. Este posibil ca si eu sa fiu
un soi de parazit pentru cineva, crezand di am absoluta nevoie de acea persoana
pentru a reusi in viata sau pentru a rna proteja ? Traiesc iluzii si rna simt inselat,
Critic foarte usor, Sunt ca un vierme, tara "coloana vertebrata": trebuie sa rna
sprijin de ceilalti. Neg ceea cesunt, rna simt ca si cum cineva strain ar trai in mine.
M~amindepartat de fiinta meai traiesc un mare got
Pentru a-mi vindeca interiorul, accept~., sa am grija de'ideile mele, fac loc
pentru pUicere i bueurie. Ma pozitionez, imi ocup locul cuvenit in viata. Imi
recap at puterea. Imi conduc viata aa cum vreau eu. Traiesc in adevar i revin la
adevaratele mele valori.
616. INTESTIN SUBTIRE (afecpuni ale ...) Vezi i: INTESTINE ~ couTA
Intestinul subpre este partea intestinului situata intre stomac ~i intestinulgros.
Este locul in care are loe absorbpa alimentelor. Aeeasta corespunde integrarii,
asimilarii informatiilor. primate de con~tiinta mea i faptului de a decide. ce
.vreau sa fae cu aceste informatii. Analizez cee<.l c~este bun pentru mine i ce
vreau sa resping. Daca sunt tulburat sau nelinitit, daca sunt obligat sa-mi las la 0
parte valorile sau prioritatile, pentru afi pe placul altora, intestinul meusubtire
vareactiona. Trebuie sa fac fata des alegerilor i deciziilor. Imi este teama sa pot
1
Marele Dictionar al Boli/or 51Afectiunllor - Cauzele subtile ale imbofniivirii
291
sa pierd ceva, daca ii las pe ceilalti sa decida in locul meu, in loc sa am incredere
in vocea mea Interioara, iar intestinul meu subtire, nu va mai putea functiona
normal. Prin inchiderea mea, prin critica mea si refuzul de a renunta la trecut,
refuz sa integrez in viata mea ideile noi sau experientele noi. Este posibil sa rna
simt separat de familia mea sau de partenerul meu, este ca si cum s-a dezintegrat
o structura, Cand conflictele devin insuportabile si nu le mai pot digera, este
posibil sa' apara un cancer. Vreau sa injeleg totul, sa analizez ce se intampla,
cauzele lucrurilor ~i acest lucru rna roade pe interior. Faptul de a nu rna simp
acceptatlv mai ales de catre familia mea, rna intristeaza foarte tare. Unele
subiecte sau intrebari ascunse sau nespuse, care ar fi putut fi rezolvate,
"putrezesc" in interiorul meu. .
Acceptjv sa fiu mai deschis fata de noile experiente i sa am incredere. Las
aceasta energie amiscarii sa patrunda in viasa mea. Astfel, voi putea avansa liber
si imi voi asculta vocea interioara, care stie exact ce este bine pentru mine. Ii
multumesc Sursei pentru tot ceea ceprimesc i rna bucur de prezent,
617. INTESTIN SUBTIRE - RECfOCOLITA HEMORAGIcA Vezi ~i:INTESTINE-
COLITA
Rectocolita hemoragtca (RCHl este 0boala inflamatorie atubului digestiv, care
afecteaza doar rectul i colonul (intestinal gros). De obicei, se manifests printr-o
alternanta dlaree-constipatle, Fecalele contin sange. Este 0afectiune cronica cu
episoade inflamatorii de gravitate variabila ~i faze de remisie, uneori de lunga
durata, . .
lnflamatia este reactia organismului la agresiune, oricare ar fi agresorul. Reactia
inflamatorie .corespunde afluxului de celule de aparare ale organismulul,
denumite celule imunitare (globulele albe, unele dintre ele secreta anticorpi) al
carer rol este sa elimine agresorul, Decine sau de ce anume ma simt agresat ? Am
impresia ca rna otravesc cu tenslunile pe care mi Ieprovoc singur. Exista ceva ce
nu diger, legat de familia mea i nu rna pot debarasa de acel lucru. Ceilaltl se
agata de mine si eu numai suport ! .
.A~cept~., sa rna pozitioriez fata de ceilalti, mai ales fata de membri familiei
mele. [mi afirm nevoile i rna simt liber in alegerile mele. j
618.. INTOLERANTA LA GLUTEN
Glutenul este proteina din taina de grau, care in fabricarea painii, constituie
trama elastica care contine bulele de gaz carbonic i a diror coagulare prin
dildura fixeaza textura miezului. Dad am intoleranta la gluten, trebuie sa rna
intreb daca am impresia ca rna simt stramtorat, ca ceilalti tmi stau tot timpul in
cale, imi ocupa spatiul vital, mai ales prietenii meL Nu mai pot sa respir normal,
atata lume este in jurul meu. Traiesc 0dualitate, deoarece imi plac oamenii, mai
ales pentru ca rna suporta, rna suspn i rna protejeaza. Uneori am senzatia ca cei
din jurul meu vor sa imi schimbe viata sau chiar sa 0conduca. Masimt prizonier
in mine insumi i, prin urmare lji al celorlalti. A vrea sa las totul balta, sa ii
resping, departe de mine. Oare cevreau sa tmi ascund ? Sunt foarte sensibil ~i rna
11 1~"""""""""""""""""""""""""".
, 1
, 1 _
292
Jacques Martel
las usor invadat. Recunosc eli mi-am atins limitele. Totusi, trebuie sainvat saimi
gasesc locul, saimi ofer spatiu vital. ~ :. w ~
Accept saJ .., recunosc care sunt nevoile mele adevarate ~l sa le afirmf~t~de
toti cei din jurul meu. Imi pot afirma individualitatea ~i rna pot pozl~ona
respectandu-i pe ceilalti, Alegsatraiesc momente de~ingur~ta~e,.pen~u ~a~emtra
in contact cu universul meu interior. Sunt consnent ca aici VOl gasi toate
raspunsurile. Sentimentul meu de Libertate vac~creste de fi~c~re~data c.~ndhni
ascult voceaInterioara, care imi cunoaste adevaratele nevoi l gasec mijloacele
pentru aleimplin! euInsumi.
619. INTOXICA TIE Vezi: OTRAVIRE [. PRIN MJWCARE]
620. 1STERIE Vezi ~i:LE$j~ NERVI [CRIZA DE ...l. NEVROZA .
Sunt isteric atunci c~nd am 0 nevroza i imi exprim conflictul psihic pe plan
corporal sub forma unei crizedenervi, convulsii sau pierderea cunostintei etc.
Cand fac 0 criza de isterie, nu stiu in ce dlrectie sa rna lndrept, rna detasez de
realitate, rna refugiez in imaginar ~i pot avea tendinta sa imi exprim conflictu!
interior In public. Iml exprim Inmod inconstient tendintele refulate si vreau sa
atrag atentia pe care nu 0primesc inviata dezi cuzi, Isteria apare dupa 0lunga
perioada de lipsa de afirmare ~i de.exprimare de.sine~iAanevoilor mel~. M-am
devalorizat atat de mult incat m-am retras tot timpul Infata celorlalti. M-am
deconectat demine insumi pentru aevita sasufar, Dar atunci cand nu mai.suport
sarnasimt respins, diferit, neinteles, neiubit, explodez. .
Imi port pica deoarece rna simt atat de neputincios ~i de incapabil, dar furia ~i
violenta mea sunt indreptate spre ceilalti. Vreau cacellalti sarnaasculte si sarna
iubeasca. Este un aspect adevarat, mai ales daca fac parte dintr-o minoritate,
religioasa, etnica sau de alta natura. Candtraiesc 0astfel ?e stare, aceas.tas:o:t~
in evidenta durerea si suferinta interioara pe care le simt, Amnevore sa irm
vindec rana interioara pentru aa-mi regasi un echilibru mai puternic, mai multa
armonie sl pace interioara, pentru apune capat acestor tulburari, . ..
Acceptlv sa constlentizez faptul ca iubirea, bucuria, spontaneltatea:
exprimarea de sine, vor ocupa mai mult loc in viata mea, Ceea ce cer celorlalti
trebuie saimi ofer eu insumi. [nvat saimi ascult nevoile i saIeimplinesc singur.
Dacarna respect, ceilalti rnavor respecta i ei. Cer ajutor pentru afi indrumat in
alegerea demersului terapeutic care rnavaajuta saam0stare mai buna.
Marele Dietionar al Boli/or ~iAlec/lun/lor - Cauzele subtile ale imbolniivirii
293
A.
I
621. iMBATRANIRE (afeC!iuni legate de...)
Imbatranind, corpuI meu ii pierde flexibilitatea. Merg mai greori, dexterltatea
mea se detenoreaza Care este mesajul transmis de corp? Este posibil sa regret
anumite aspecte din trecutul meu, sau cred canu mai amloc pelumea aceasta, eli
asosit timpul sa rna opresc. Cred, de asemenea, ca viata era mai buna.lnainte.
Refuz savad lucrurile frumoase din prezent. Gandurlle mele se concentreaza pe
trecut i critic prezentul. Aceasta rigiditate in gandirea mea se transmite intregii
mele fiinte, irnbatranirea este 0 etapa lacare trebuie sa rna adaptez. Pentru ca,
defapt, incep saimbatranesc imediat dupa nastere i continui, pana in momentul
mortii, lntrebarea este cand incep sa lmbatranesc "prea repede" sau "prea
tare"? Nu exista un barem in acest sens. Procesul de imbatranlre se poate
accelera atunci cand traiesc prea mult in mintea mea :;;iprea putin, in Inimav
mea. Dacacedez puterea mea creatoare altcuiva, daca las societatea sadicteze ce
anume este bun pentru mine, daca vreau sajoc un rol pentru afieacceptatjv de
catre cei din jurul meu si nu traiesc in functie de valorile mele personale si lmi
.limitez astfel libertatea, daca refuz saimi consider ernotiile niste aliati, daca sunt
lnchis in fata lubirii, daca imi omor creativitatea si pulsiunile profunde, atunci
pot deveni rigid i rnapot gandi lavarsta pecare 0am.
Acceptjv sa am Incredere in mine. Accept!." de asemenea, sa traiesc
momentul prezent la nivelul inimii" mele. Ignor ceea ce nu este benefic pentru
mine. Pastrez lucrurile care rna fac sa rad, sa rna bucur, care imi dau energie,
iubire, fata demine i pentru ceilalti, Accept!" safiu deschis fata de schimbarl si
acceptjv saprimesc i sadau din inima.,. Astfel, starea mea va fi din cein cemai
buna, Amconvingerea sa tineretea inimii" i cea a corpulul este eterna, Corpul
rneu fizic nu poate decat sa manifeste aceste ganduri pozitive de sanatate si de
tinerete,
622. iMBATRANIRE PATOLOGIcA Vezi: SEN/UTATE
623. iNDOIALA
indoiala este legata direct de mental. Este0stare obsesionalii care rna]mpiedica
sarna"conectez" laplanuI fizic.Indoiala poate rezulta din intrebari degenul: "am
facut sau nu am tacut aceI hicru"? Imi pun ]ntrebari foarte' concrete sau, din
con~a, sub forma metafizidi, legat devaloarea vietH,dereligie, de datorie, adevar
etc. Imi pun subsemnul intrebarii deciziilepe care Ieiau, rnaintreb daca ammcut
alegerea corecta, in anumite situatii alevietii. Indoiala imi poate tulbura ~i otravi
eXistenta.
~ Accept!., saimi ascult vocea interioara i saammai multa incredere inviata.
Imi linitesc eul interior ~i accept!., sarnaeliberez de ata:jamentele mentale, care
j
294
Jacques Martel
tmi opresc evolutia spirituala, Candeste yorba despre relatiile mele cucei dinjur,
inva! sa imi verifie nevoile, impresiile, intuitiile faja de acele persoane, in loc sa
lmi otravesc existenta culndolala. '
624. I NCHEI ETURA Vezi:ARTlCUIATII
625. iNCHEI ETURA M AlNI I Vezi $;:ARTICULATIl
, I ncheleturfle matnilor sunt articulatiile, pivotii care fac posiblla mobilitatea,
supletea si flexibilitatea mainilor i care fac I egatura cu,brajele. incheietiI rile
,,initiaza miscarea mainilor, care vor sa: efectueze 0miscare, pentru a: fi in actiune.
incheieturile mamtt stmbolizeaza vointa ln actiune, Dadi actionez i lnalntez
lntr-un mod fluid, incheieturile mainii Vol'fi puternice si sanatoase. 0rlgldltate a
acestora rna I mpiedica sa actionez arrnonios sau sa alegtot ceea ce imiofera
viaja. '
Exista0obstructie, -un bI ocaj sau un refuz faja deactiunile pe care ar trebui saI e
fae. Sunt afectate activitatile care au nevoie de dexteritate. Careat fi avantajul pe
, care il pot trage din faptul ca acum sunt "obligat" sa nu fac anumite mlscan,
anumite activitatt ?Presiunea pe care 0traiesc poate fi atat demare incat nu mai
stiu in ce directie sa rnerg. Traiesc 0indecizie puternica, Vreau sa resping
responsabilitatile pe care I eamin anumite situatii, nu vreau saimi asurn sau sa
, recunosc importanta acteI or mele. 0durere laincheieturile :infuI ii poate indica
energia refulata, cuprivire I aeevacetrebuie facut, dar rnaabtin saraeacellucru.
Sau, poate fi verba despre ceva ces-arealizat in trecuf i acurn rnaapasa atat de
tare lncat vreau sa ii neg existenta, Fractura sau entorsa indica tin conflict
puternic deexprimare faja deviaja i de felul in care aceasta rnafoloseste, pentru
a-si irnplini opera. Fractura rnareduce la ordine si imi transmite sa nu mal imi
gasesc motive pentru afugi de responsabilitatile mele. Trebuie saineetez sa dau
vina pe ceilaltl, pentru propria mea rigiditate. 0afectiune la tncheletura arata
cat de influentabil sunt Pot sa rnaopun unor schimbari, unor solujii noi sau, pur
i simplu, propriei mele creativitaji. M asimt inlanjuit, legat, intr-o situajie sau
intr-o relajie i sunt impiedicat sa spun eeva Trebuie sa rna imobilizez i sa nu
imi rnai miemainile.
Accept! .. sa meditez la aceste dureri pentru acontientiza faptul catrebuie sa
eliberez aceste energii, prin iubire i incredere, deoarec~ circulapa lor libera rna
ajuta saacponez intr-un mod constructiv. Amincredere in mine, sunt determinat
i pa~e~ 0deschidere care rnaajuta sa evaluez fiecare situape. AstfeI , raman la
nivelul iubirii i tot eeea ce fac este in armonie cu ~volupa mea. M abucur de
,,toateoportunitatile pecare mi I eofer~viala. ' "
626. I NCHEI ETURA M A.I NI I - SI NDROM UL DE TUNEL CARPI AN
Sindromul de tunel carpian se ~aracterizeaz~ Pi'intr-9 ~enzatie de ingreunare,
defurnidituri ~i,uneori, dedurere in degete. Afecteaza mai ales femeile, intimpul
sarcinii sau la menopauza ~i se manifesta noaptea sau dimineatai la trezire. I n
~azul .unei feinei" acest sindrom apare in perioadele, de mari' schimbari
. . . .. . ~. :'. . .
I
I
I :
J
'I :
'I
i! l :
! I l '
" " ; : = = ; = : " " " ' F . _ _ iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii~~~~~i~~~~~ I1" ! I 1 ! 1 ~ r
Marele D1ctionar al Bali/or 1;A/ectlunilor - Cauzele subtile ale imbalnoviril
295
ho~m?~ale, rand nu mi-am integrat aspectul feminin in totalitatea sa, Apare de
o.blce),in moment~ in care rna simt impinsa pe planul secundar sau nu rna mai
~lrn~I alocuI m~u. I nainte, aveam senzatia caeusunt stalpul care aduce echilibru
I nviata mea si a celo~apropi:ti (in fa~ilie, la serviciu, in activitatile sociale).
Acurn, deo~r:ee .atenlla. e:~e mdreptata spre altcineva, tmt creez presiune
pentr~ a gasi nOI modalitati de a fi remarcata, Fie ca sunt barbat ,fie di sunt
femele, nu stiu cum sa_imi folosesc autoritatea: am .nevole sa rna'relaxez dar
re~z. sai:n
i
pie~dcontroluI , sa"las fraiele din mana". Amtendinta de ada or~line.
M aSl~t mdepartat de partenerul/partenera mea si nu mai sunt in contact eu
.sexuaht~tea me~: aproape inexist:nta; I ntrezaresc foarte putine solutii si cai de
urrnat. T~?~l~l ,este foarte strarnt'. M a simt presat de viata si strivitrle
respon:abI l~ta~le mele, ceea ce faceluarea de decizii si mai grea. Structurile pe
carernaobligsaderespect rnafacsarnasimt limitat. "
. Accept! .. noutatea, schimbarile care' apar in vlata mea. Orice situatie sau
,once prov,ocare care apareare drept seop sa rna ajute sa dobandesc sau sa
?ezvolt not ~orlesau noi calitati pentru a-mi dezvolta pe deplin potentialul, Este
I m?Ort~nt ~a.fac acest demers singur, fata de mine insumi, fata de schimbartle
"fi~lce1PS1~1~~p:trecut: i~mine. Accept] .. sa iini asum riscuri, sa descopar
dlVe!S,e~~slblhtall c~:e irm vor aduce satisfactia personala, deoarece imi voi
~epa1fn~I le! Alegsamtegrez tot ceea cesunt, rnaeliberez de lucrurile care rna
pnlegat sr renasc.
627. iNGAL BENI RE Vezi: lITER
628. iNERUPERE VOL UNT A R A A SARCI NI I Vezi: NASTERE - AVORT
1"'1't'~~f~l ~1
: ! ~, 1 1 11 , , , . _
,
, ,
. Jacques Martel
629. KAPOSI [sarcomul lui ...) VeZ;~i:SIDA .
.Sarcomul lui Kaposi 5S (sau Boala lui Kaposi) este 0 proliferare maligna a
tesutului conjunctiv. Este 0 afectiune rara si cu evolutie Ienta. Bxista 0forma de
evolutie rapids, in cazul persoanelor afeetate .de SIDA. Deoarece .tesutul
conjunctiv serveste casustinere pentru alte tesuturidin corp (nutritie, aparare),
observ in ce aspect din viata mea rna simt abandonat mie insumi. Poate m-am
abandonat lntr-un evenimente care mi-a marcatviata, care reprezinta un.punet
decotitura, Amnevoie deun sprijin, atat moral .cati fizic.Masimt obosit derolul
meu de "stalp al familiei", fata de copiii mei sau fata de alti membri ai familiei,
fat~de care am responsabilitatt, pe, care Iiam.ln grija..Sunt euprins de.revolts
cand rnainfrunt cupropria mea neputinta, '. ., .
. Imi accept!" limitele i caut ajutorul de care amnevoie, Stiu ca rna'pun,epe
minepe primul loc, fac acest lucru constient si tmi acord !imp pentrsu almi fae
.peplac i arnaodihni. Imi regasesc libertatea i bucuria deatrai, .'.
630. KILLIAN (polip al lui ...) Vezi: NAS - KILLIAN [pOUP AL LUI ...1
55 Kaposi (Moriz): dennatolog ~ihistolog austro-ungar (1837-1902). in 1870, descrie xerodennia pigmentarll. ~
mai multe afeqiuni care iipoW numele: pustuloza vacdnofClnTlll, sacromatoza hernoragigi ~0 fonna de lupus
cronic, cu nodun hipodermid. A publicat 0 lucrare de dermatologie, la Vlena in anul 1879. In acelasl an a condus
clinica de dennatologie Allgemeines Krankehaus, transfo""and Viena in centrul mondial al dennatologiei.
~ 1 I !
Marele Dletlanar a/SOli/or ~iAfeetlunilor - Cauzele subtile ale imbolnii"irii
297
631. LABII Veri: VULVA
632. LABIRINTITA Vezi: ~REIER -,- EQ{IUBR~ [pIERDERE...1'.
633. 'LA~RIMI Vezi: PLANS
634. LARINGE Veri: GAT - LARINGE
635. LARINGITA Vezi: GAT - Lt1RINGITA
636. LARlNGE (cancer la..) Veri: CANCERiXi..iimNGE
637. LENE
., .. ",
Lenea este tendinta de a evita orice activitate, de a refuza orice efort. Are
legatura .cu stareade slabiciune rata de viata In general, 0. atitudine pasiva,
deoarece nuvreau. safaceforturi sau sarnafortez safaeceva, Evitand saactionez,
evit in acelasitirnp sa fiu.criticat si sa fiujudecat. Raman In cochilia mea si In
monotonia mea. .. '.
. Ac~ept!.' sa actionez.Tncep sa actionez, sa fac lucrurl pentru a-mi recapata
energia.. elanul, bucuria de a trai, J mi descopar astfel talenteIe care au ramas
ascunse pana aeum $i acest Iucru imi confera un sentiment de Implinire
.personals !.'
638. 'LEP RA Vezi #:CRONlCA [BoAiA...J, NER~ PIELE/ [iN GENERAL) / EAFECTIUNI ALE ...}
. Lepra, denurnita i boala lui Hansen
S6
, este 0 boala infectioasa, "Data amlepra,
. am impresia di nu am. tot ceea ce Imi trebuie pentru a-mi asuma viata,
responsabilltatile." "De ce am contactat aceasta infectte ? Am 0 lepra cronica,
provocata de baciluI lui Hansen, care se rnanifesta prin afectarea pielii, a
rnucoaselor ~i anervilor ? Boalaeste frecventa mal ales in tariie tropicale. Arelin
caracter "familial", este contagioasa $i perioada sa de incubatie este lunga [intre
trei i cinci ani). Dacasunt atins delepra rnaslmt murdar, impur si nu rnasimt la
Ina1time.. Sufar .de izolare i simt chiar dezgust fata de mine insumi. Ma
autodistrug. "Boala aceasta a existat in familia mea? In familia mea exista
comunicare ?, Suferinta cauzata de Iipsa de comunicare rn-a afectat atat de mult,
, indlt vreau sa rna distrug? sensibilitatea mea' a fost atinsa, "jupuita de vie".
"oricum, oaremerita satraiesc ?" Amtendintads arnaintreba des acest lucruri i
iabandonez t0tlll, m~simt lncapabtl sa schimb ceva in viata mea. Traiesc ca 0
56 " ': . :', ..
H~~sen (Gerhard Hen~ Armauer): n~eclic~~nist norvegian (1841-1912). in anul 1869 a descoperit badlul
~prelIntr-un nodul. Daar In anul 1874 ~I-apubhcat descoperlrea la Societatea Medicala Christiana. A fost numit
Inspector general pentru a se ocupa de lepra, in Norgegia.
l t 1 11 ... _" _
i
. . . .
29B
Jacques Martet
victima in loc sa fiu creator al vietii mele. Ma simt condamnat, criticat de
dumne~eu de societate sau de cei din jurul meu. Masimt neputincios s~schimb
ceva. Port' toata raspunderea pentru nenorocirile de pe parnant, pe umerii m:i.
Renunt la bagajul acumulat in trecutul familiei mele si tmt gasesc locul MEUIn
societate. .
. Accept!" ca de acum inainte sa rna hranesc cu ga~duri d~iubi~~ ~l ~e
armonie, pentru a-mi crea 0noua piele, carevareflecta mal m~lt fi~ntadIV~n~?l~
mine. Imi rei au puterea, pe care amlasat-o celorlalti cumult nmp . l. nurma l imi
asum responsabilitatea pentru viata mea. lmi rec~nosc ener?I~le_creatoare.
Accept!" faptul ca, corpul meu fizic face parte din flinta mea divina, Accept!"
faptul camerit tot ceea ceeste mai bun!
639. LESBIANA Vezi: HOMOSEXUALffATE
640. LE$IN SAU PIERDEREA CUNO~INTEI Vezi ~i:CREIER -SINCOPA. COMA
Leslnul este 0 pierdere a cunestintel ternporara sau_de d~ata vari~bila, care
poate dura de la cateva secunde la 0[umatate de ~ra. Daca am ~pler~ere ~
eunosttnte! totala, brusca si de scurta durata, vorbim despre . 0 smcopa. Daca
pierderea cunostintei dureaza 0 perioada maioma~ed: ~mp, :ste vorba d~spre
coma. Suborice forma ar fi, pierderea cunostmtet, rnaalumsafug de realitate.
Evadez pe moment, deoarece sunt foarte obosit i rezist_entam~~este l~capat,
Sunt incapabil sa fac fa!a situatiilor din viata ~ea s~u sa a~ ~nla. ?e mm
7
~~
start alternarite de'frtca, angoasa sau descurajare 1neputinta. Imi este fricaca
voi pierde controlul si nuvoi putea fi "lainaltime" fa!ade anumite pe~so~ne sau
situatii, Sunt aid si totodata altundeva. Amtendinta de a face luc~unle in I?o~
automat. Masimt invins dinainte. Nu rna mai simt hranit si sustinut de vlat
a
.
Cand rna agat de ceva, blochez toate energiile si fortele din mine. Amnevoie ca
vlata mea saseschimbe. . . . ". '. . .
Accept!" satncetez sarnamai aga! detrecut si devechlle mele ldel . . LasVla!a
. sa ii urmeze cursut Accept!" sa amincredere in univers; deoarece totul face
parte din evolu!iamea. . .
641. LEUCEMIE Vezi: s.4NGE - LEUCEMIE
642. LEUCOPENIE Vezi:SANGE-LEUCOPENlE
643. LEUCOREE Vezi ~i:CANDIDltINFEqU, PIELE.;_ MANcARIM~ SALPINGITA ..
Leucoreea mai este denumita i sucurg~re alba sau-scurgere vagiriala. Este 0
infecjie vaginal acare indica, fieun refuz de aavearelajii sexuale,fie culp~bilitate
sau agresivitate fa!ade partenerul meu, sali faptul de anu avea un partener. D~
multe ori este cauzata de impresia mea ca'sunt neputincioasa in fata partenrulUl
meu i, pentru ca am impresia ca nu amnicio put:re asupr~ lui,__aceasmboaUi
devine un soi de instrument de manipulare, care rnafacesaslmt caeu controlez
situatia, deoarece EUdecid daca pot avea relatii sexuale sau ~u. Amatata nevoie
deiubire, dar 0a~tept din exterior, in locsa'imi ofer euinsumi. Deoarece nu sunt
__________________________ ! " ., ! I
Morele Dicfionar at Bolilor 51A/ecfiunilor - Cauzelesubtile ale imbo/navirii 299
in-contact eu nevoile i dorintele mele, joc rolul victimei. Nevoile mele sunt pe
locul dol, dupa nevoile celorlalti. Sunt supusa i pot chiar sa rnalas exploatata, in
cazul in care nu sunt eu ceacare i texploateaza pe partenerul meu. Energiile mele
creative sunt complet ignorate. Faptul deafi femeie nu. inseamna catrebuie safiu
supusa celorlalti. Numai pot sa"rnaadaptez" mereu celorlalti, safacconcesii, mai
alesin relatia decuplu.
Accept!" sa imi ocup locul, sa tmt recunosc adevarata valoare si sa rna
conving ca eu sunt. singura persoana care are controIuI asupra mea si asupra
vietii mele. .
644. LEZIUNI Vezi: PIELE;:_ LEZIUNI
645. L1GAMENTE Vezi: AJ1T/CUIATll- ENTORSE
646. LIMBAVezi ~i:GUST f/'ULBURAR! DE...]
Llmba este un organ muscular, decare este legat gustul i faceparte din aparatul
digestiv. bad vreau sa exprim verbal un gand, am nevoie . de limba. Dacaimi
muse Ilmba, trebuie sa rnaIntreb daca lmi port . picapentru ceea ce tocmai am
spus, daca traiesc culpabilitate. Dare stiu "s,~lmi tin gura" ? Imi face rau sa nu
. spun lucrurile a~acumIetraiesc, sa nu imi exprim sentimentele, nefiind capabil
sagasesccuvintele potrivite ?Cand folosesc expresii degenul: "acestlucru imi sta
pe limba" sau "ai limba ascutita", reflecta 0 situatie legata de ceva "spus" sau
"nespus", care poate genera afectiuni ale limbii (intepaturl, senzatle de
arsura). Ce anume rna "arde" sa fac ceva sau sa rna abtin sa spun ceva?
Sentimentul meu de neputinta rna face sa tac. Pot pastra pentru mine un secret
defamilie, pe care, daca l-as divulga, ar exista riscul satraiesc 0rusine, Deoarece
amimpresiaca nu sunt ascultat, . devin complet indiferent fa!a de ceilalti, Daca
exista0culpabilitate fa!adeceea ceamspus, imi muse limba. Expresia dinIimba
franceza "a-si J ntoarce limba de sapte ori, lnainte de avorbl" ilustreaza acest
, lucru. 0 durere la limba indica ceva,bine precizat, un lucru pe'care refuz sai l
spun i care ramane"pe varfullimbii". Un c,o~pevarfullimbii indica faptulca
imi reprim elanurile depasiune, atat verbale cat i fizice. Poate este vorba despre
o amintire dureroasa, ,pe care a vrea sa 0 exprim, pentru a rna elibera. Daca
limba mea'este fisurata, vreau saincetez sa mai joc rolul del'baiat bun sau fata
. ~buna" i sa spun tuturor: :'Destull Ascultati-ma! M-am saturat sa rna simt
. . impar!it, in dualitate intre ceea cevreau sa exprim i ceea cespun cu adevarat.
Amlimba greoaie sau umflata cand vreau sa gust mai mult din via!a, sau simt
. . un"dezgust" fata de 0persoana, un lucru sau 0situape. Limba incarcata indica
. catdemult arylimpresia carnaincurc in cuvinte inu tiu saIeexprim. Unulcer
pe varful limbii arata faptul ca, rna arde ceva cevreau sa spun. Retragerea in
mine sau 0culpabilitate legata de placerea care imi este oferita, poate determina
limba sa reaqioneze, in cazul unei giosite (inflamaiii), de exemplu. Nu
indraznesc sa gust toata savoarea vietH. Nufac decat sa rna pedepsesc i traiesc
caun sclav. 0micoza (limba acoperita de uninveli albicios) manifesta cdtica i
". -----
300
Jacques Martel
furia care rnarod peinterior, pecare nuIndraznesc saIeexprim; Amfost ranit in
trecut si acest lucru rnaurmareste ~iacum, prefer safiusingur, cudurerea mea.
Accept] 'Ica Incepand de acum sa "gust" toate bucuriile vietil, care mi se
ofera, Invat sa imi exprirn opinia, sa fiu respectat cu diferentele mele ~i sa rna
bucur deviata !
647. LIMBA(cancerIa ...}Vezi:CANCERLALIMBA
648. L1MFA {afectluni limfatice] Vezi~: CANCER LA GANGLIONI { A SISTEMULUI
LIMFATIC}, GANGLION {.. LIMFATICL INFECTII, INFLAMATJE. EDEM SISTEM IMUNITAR
Limfa contine globule albe, proteine $i lipide (sub forma degrasime). Limfalupta
impotriva infectiilor ~i respinge ceea ce este rau pentru corp. 0 Inflamatle a
vaselor limfatice [limfangita] indica capacitatea mea dea-mi controla emotiile,
mediul din jurul rneu, dar acum nu mal pot! Ma simt descurajat! Ma simt
asemenea unui elefant mare, prins tntr-o casa midi: vreau sa ies, vreau sa fiu
liber l Edemul Iimfatic semniflca sentimentul meu -de nesiguranta, Imi
construiesc a imagine in care sunt deasupra tuturor, dar acest lucru rna face
fragil, deoarece viata mea se bazeaza pe un teatru, in loc sa traiesc la nivelul
inimii'l mele. Sunt confuz si nustiu cedrumsaaleg, ceea cernafacevulnerabil.
Afectlunlle limfatice sunt un semnal de afi atent lagandurile mele, dea-mi
gestiona emottile si de aacceptal 'Icabucuria sa circule liber in mine, ea 0seva
tntr-un copac. Trebuie sa revin la esential ~i sa lmi concentrez atentia pe
adevaratele valori alevletii, in locde lucrurile materiale care amiinpresia di irni
lipsesc.
649. L1MFATISM
Limfatismul se caracterizeaza printr-o paloare anemica; 0moliciune atesutului
~i 0 piele fina. Nuam fOl1a~i rigoare. Deteama de a fi rantt, nu faenimic, am0
atitudine pasiva, Imi lipsesc Indrazneala sl vitalitatea. Nu mai gasesc nicio
motivatie inviata si rnasimt inutil. Ii las pecellalti saImi invadeze viata, deoarece
am0dificultate in a-mi delimita spatlul vital si a-l facerespectat.
Faptul anu rnaaccepta] 'Ipe mine lnsuml ii are de rnulte ori cauza in situatii in
care rna judec foarte aspru. Limfatismul indica faptul di am nevoie sa rna
reconciliez cu mine tnsuml. Este un semn eli trebuie sa redevin stapan pe viata
mea, sarna mise, sa faesaavanseze lucrurile pentru afaceenergia sa circule i a
iesi din aceasta letargie care rna determina sa factotmai putlne lucruri si sa rna
adancesc tot mai mult in negativism.
Accept] 'Isaimi recapat elanul, aleg sa ofer bucurie eelor care are nevoie de
ea, prin mici gesturi $i astfel rnasimt mai util, ceea cernavaajuta samapretuiesc
mai mult.
If
d
i i i
, , : . , 1 1
!i
. ,
650. LIMFOM Vezi: HODGKIN [BOALAA LUI...]
651. LIPOM (in general) Vez; $i: CHIST
~=========................. -----------------, -,~-,-,..
Marele Diet/onar al Bali/or iAfeetiunllor - Couzelesubtile ale imbolnavlril
301
Unlipom este 0alterare atesutului, palpabila pe 0anurnita parte acorpului sau
intr-un organ. Este ea 0explozie a corpului, care tipa in interiorul meu si are
nevoiesaseexteriorizeze. Asemenea unui ougata saeclozeze, nu mai pot si retin
ceeaceare nevoie sa se exprime, sasespuna, Amimpresia ea"Ii las pe ceilalti sa
intre in spatiul meu vital ?" Sau ea muncesc prea mult pentru a avea rezultate
bune? Traiesc 0 situatie conflictuala cu seful meu? Traiesc 0 dualitate lntre ceea
eeexists in realitate si ceea ceexprim: tot ceea ceretin in mine poate exploda sub
forma unui lipom. Pot avea confruntari cucei dinjurul meu. AnaIizez asituatie in
carenuamreusit salmi exprim nevoile si pecare amamplificat-o prin faptul dea
pastra totul ascuns Inmine.
Accept! 'IsaImi exprim liber ideile, emotiile. Pot, de asemenea, sascriu ceea
ceamnevoie sa clarific in interiorul meu, tot ceselntampla in mine, inainte dea
lelmpartasi celorlalti, Acest exercitiu rnaajuta saeliberez preaplinul dinmine, sa
revin la nivelul inimii'l si sa irni regasesc linistea, Imi recapat astfel pacea
interioara i armonia cu propria mea fiinta ~i cucei din jurul meu. Aeumtmt pot
exprima calmgandurlle, euincredere si iubire neconditionata,
652. L1TIAZABILIARA Vezi: CALCULIBILlARI
653. LITIAZA RENALA Vezi: CALCULI RENALI
654. LOCOMOTIE Vezi: SISTEM LOCOMOTOR
655. LOMBAGOVez;: SPATE [DURERE DE. ] - ZONA LOMBAR.4
656. LOMBALGIE Vezi: SPATE [DURERE DE..J - ZONA LOMBARA
657. LORDOzA Vez;: COLOANA VERTEBRALA [DEVIATJEA ...J - LORDOzA.
658. LSD(consumde ...) Vezi:DROGURl
659. LUMBAGOVezi: SPATE [DURERE DE...J - ZONA LOMBAR.4
660. LUPUS Veri: PIELE - LUPUS
661. LUPUS ERITEMATOS CRONIC Vez;:PIELE-LUPUS
662. LUXATIE Veri ~;:ACCIDENT,FURl~ DURER. OASH
Luxatia reprezinta deplasarea a doua extrernitati osoase ale unei articulatli,
Poate fl yorba despre umar, cot, degete, genunchi, vertebre, sold, Demulte ori,
luxatia apare In urma unei lovituri, aunui soc, a unei miscari fortate, In functie
de locul unde s-a produs luxatla, trebuie sa rna intreb ee frica sau ce soc
emotional lmi dau impresia de afi prins "ca~i cuma$fi pus tntr-o cusca", Vreau
sascap de 0obligatie, dar ma simt obligat, prins in acea situatie. E ca~i cuma~
purta 0cama~adeforta $i a~incerca dintoate puterile sascap din ea. Corpul meu
areactionat invers, i-aasumat contralovitura emoponala.
"1-,,, , 1 1J "1 : 1 " ': 1 1 ~
I 'i 1 : r 'I 1 1 , ~ _
1:.
"!.
302
Jacques Martel
Amimpresia di nu lmi mai gasesc locul. in ace~sta lume ?uMasi_mtdestabilizat in
ernotiilemele de catre 0persoanasau un evemment ? Fala de cinesau d,eces~nt
atat de intransigent? Daca luxatia tmi afecteaz~ u~aru~; rna intreb ~e C I ? ~
anurne vreau sa rna apropii. Luxatia de mandibula (dizlocarea articulatiei
temporo-mandibilare) indica faptul ca rna simt prins intr-o situatie, nu mai pot
nici inainta, nici dainapoi. Masimt'rupt intreTa~iune si pasiune. ', "
, Acceptlv sa-rni eonsttentizez libertatea .Interioara ~i las lumina sa intre in
toate situatiile care par sarnalimiteze, pentru a-mi dizolva i a-mi disipa fricile~i
aaveamai multa armonie invia~. "
Mare/e Diet/anar aJBali/or li Afeqiunilor CauzeJesubtile ale imboJniivirii 303
663. MALABSORBTIE INTESTINALA Veii:lNTESTINE
664. MALARJ ASAU PALUDISMULVezi ~i:COMA, FEBRA, SANGELE
, ,
Semanifestaprin febra puternica. Aceasta are Iegatura cu critica ~i cu refularea
contra acevasau contra cuivapecare-l iubesc .Comunicarea este afectata.Nu pot
face alegeri autentice cu privire Iarelatiile mele. Mvam pierdut speranta ca pot
facefataunei situatii, Partea mea masculina este "inhibernare", Tot cevad mi se
pare negativ.
Acceptlv sa-mi schimb punctual de vedere fata de viata, sa-mi recunosc
posibilitatile.sa renunt laranchluna, pentru a-mi regasi pacea interioara,
665. MALFORMATIE (IN GENERAL) ...(A INIMII)
o malformatle 'este 0anomalie ,a corpului.ce exista la nastere datorita unei
probleme din timpul sarcinii. Ele pot fi ereditare sau dobandite in urma unui
traumatism sau soc in tirnpul vietii intrauterine. 0malformatie lmi indica 0
constientizare particulara, adesea in fata unei frici, legata de partea corpului
afectata. Pentru di eu sunt in rezonanta cu parinti!' mel, ei pot avea acelasi
conflict ca$i mine. ,
Acceptlv sa reglez circumstantele nasterii mele, sa iert i sa am grija de
,inima mea. Maaccept asacumsunt, rara sa rna critic. Acceptlv sa rna bucur de
via~, sasavurez fiecare clipa, saexperimentez iubirea sub toate forrnele ei.
666. MALFORMATII CONGENITALE
o malformatie este 0slabire, 0absents, 0alterare sau 0pierdere aunei functli,
Persoana afectata are detrecut mai multe obstacole in viata sa. Esteimportant sa
observarn cezona acorpului este afectata, Aceasta va indica care este obstacolul
, specific pe care ilare detrecut acea persoana, Malformatia poate fi de asernenea
rezultatul unor situatii conflictuale nerezolvate, pe care parlntii rnei le traiau
, cand eramin pantecele mamei sau inainte sau'pe care bunicii mei sau strabunicii
: mei le-au.indurat i pe care eu Ieretraiesc acum, pentru a Ieintegra si ainvata
; lectia de via~acare provine din, aceasta situatie. Traiesc 0situatie personala si
"famillala in care modelul 'deviata estefoarte strict, lucru datoratde obicei unei
, presiuni sociale lacare rnasimt obligat sarna supun. Imi este teama dejudecata
,i decriticilecelorlalti. '
t , . Acceptlv sa amdreptul safiu diferit si ceea ceeste important este sa urmez
:'caleainimii. mele.
,6fJ 7. MAMELE Vez]: SANI
MANIACO-DEPRESIE Vezi: PSIHOzA
1,,:r:(~J 7T; '1~'~:~"1"1."lI"1".~!
i ~ !!. - I
!>.
Jacques Martel
304
669. MANIE Vezi ~i:ANGOASA. ANXlEfATE
Maniile sunt obisnuinte care ascund angoasa i anxietatea. Aceasta stare de
agitatie poate fi 0forma de fuga, lntrucat rna obliga sa evoluez mereu in acelasi
cadru, rna Impiedica sa explorez drurnurinoi, avand ca scop doar sa rna simt an
siguranta. Mi-e teama sa imi utilizez partea inovatoare, independent. Ma
incarcerez in obisnuit, lntr-o zona de confort, .
Accept!" sa caut sa aflu care este sursa acestei anxietati pentru a-mi regasi
calmul si armonia. Gesturile i atitudinea mea vor fi in.. acord cu inte1epciunea
mea tntenoara. .
670. MARIJ UANA (CONSUM DE ..) Vezi: DROG
671. MASOCHISM Vezi: SADOMASOCHISM
672.' MASTITA Vezi:SAN-MAST/TA
673. MASTOIDITA Vezi si: FEBR,4.INFLAMATlE, URECHl-OTlTA
Este 0inflamatie produsa .la baza osuiui 'temporal, numit mastoid, in spatele
urechii.Se poate produce atunci cand refuz sa ascult. Sunt contrariat i frustrat cu
privire ia ceea ce aud.rna simt deranjat. . - ..
. Accept!'; ca sunt impaeat, armonia circula in mine.
674. MASTOzA. Vezi: sANl
675. MAXJ LARE
.'Maxilarele . sunt esentiale pentru a. manca, pentru. tnceputul proeesului de
digestie si de asimilare a hranei sau a realitatii tncomuratoare. Ele tmi permit
"inghitirea" unei anumite realitati, atat la nivel fizic cat i emotional. Ele
reprezinta capacitatea i forta mea de a rna deschide catre ceva sau catre cineva
. anume. Maxilarele mele permit deci schimburile cu ceilalti, in deplina siguranta.
Ele des chid calea catre adevar ~i afirmare de sine. Toata puterea Interioara pe
care 0manifest este simbolizata prin maxilare. Cel superior se refera la relatia
. mea cu tatal, eel inferior are legatura eu relatia mea cu mama.' Pentru di ele
trebuie toto data sa se intalneasea, dar sa se i opuna pentru a' fi eficace,
. maxilarele simbolizeaza eapacitatea mea de a face fala luptelor i opozipiloi' pe
care Ie intalnesc cat i celor interioare. Problemele- care tin de maxilare pot
surveni ca urmare a incletarii dinlilor datorita faptului ca exista refulari i d
ret
in
toata energia legata de furie, incapalanare ~i' poate chiar de 0dorint
a
incon~tienta de a rna fazbuna pe ceva sau:pe cineva. Lucrurile nu merg cum a~
vrea ~i furia rna invadeaza. Rumeg tara ineetare acelea~i probleme. rara a gasi
solulii. Ma agat de emotiile mele i de comportamente imature. Pot astfel sa
apara ticuri ale maxilarelor, care imi arata ca"vorbesc in tacere". Cevreau eusa
pastrez doar pentru mine i care sunt emotiile pe care Iepn bine pazite ? .
Vad evenimentele cu 0oarecare ingustirne de spirit, nu sunt in contact cu puterea
mea interioara ~L rna agar de 0autoritate exterioara mie. Unde se afla sirn~l
, J
Marele Dlcfionar al Bolilor ~i Afecflunilor - Cauzele subtile ale fmbolnavirii 305
responsabilitatii mele? Sentimentul neputintei mele da nastere unui sentiment de
inferioritate i de gelozie. .
Cand maxilarele sunt dureroase, este pentru di Incerc sa ascund sub un zambet
fortat dorlnta me~ de. a rna impotri~i .cuiva. 0' fractura de maxilar poate s~apara
ca urmare a tendlntei mele de a grab! lucrurile sau deciziile. Ma simt bruscat de
viata ~~de ceilalti, ~ar eu sunt eel care doreste sa mearga prea repede. Pot fi
aspru m eomentarnle mele referitoare la ceilalti. Totu~i, rna simt cenzurat
tncapabil de a exprima eu adevarat sentimentele mele autentice de suferlnta l
durere interioara. . . .
; Daca ,amw0'!.i~cultate l~' ni~elul articulatillor maxilarelor (ele par nealiniate),
trebuie ~a rna mtreb _daca exista un decalaj, 0diferenta Intre ceea ee gandesc i
ceea ce indraznesc sa spun in mod deschis. Traiesc 0dualitate interioara intre a
spune sau a ascunde adevarul, sentimentele mele profunde. Bxlsta 0distorsiune
lntre em()tii~e ~i gand~rile mele, sunt desirat intre ceea ce imi dorese sa fae si
c~ea ce treuie sa fac. Visele pe care le aveam eu privire la ceea ce as fi vrut sa fie
viata mea" sunt total A di.fe~ite de realitate ~i sunt urmate de mari dezamagiri ~i
semne de mtrebare. Irni pierd speranta atingerii idealului meu, fie el personal, de
cuplu sau social. . . . ..
c Atunci can~ lmi scrasnesc dintii traiesc insecuritate. Sunt anxios $i imi rep rim
~u~t ~~ol:ille. ~cest :lucru este valabil in 'special in cazul copiilor in relatia cu
panntu. .' . . .
.:Sepoate lritampla ea maxilarele mele sa se decalcifieze i sa devina mol, Aceasta
~mi ara.ta :U~;eu insu:m pot fi "rnoale" in anumite situatii, in special cand am
-,rmpresia ea. cmeva ~ras de mine sau nu a dat lmportanta la ceea ce spuneam .
Este. consecinta unei foarte mari auto-devalorizarl, Ma pot simti de asemenea
.dommat, neputiincios in a rna exprirna, din cauza timlditatil sau frlcilor mele. Ma
:.fere~c sa v,orbesc cad ered ca nu am nimic interesant de spus.
Daca maxilarele se blocheaza, rna aflu in incapacitate de a rna exprima, de a
:.conn:o~aceea ce rna inconjoara, imi refulez emotlile. Maxilarul poate fi paralizat
. de fnca ~au durere ca urmare a unei situatil in care m-amslmtit neputiincios sa
.',f~esau sa~pun ce~a ~entru aevita situatia in' discutie. Un maxilar blocat se poate
is?se fi C~lS~~tc~la~In m~mentul.in care am wut cu toata forta sa contrazic pe
"cmeva on sa Impledlc rostlrea unel vorbe. Masimt deci cenzurat .
"Daca este vorba de un cancer al maxilarului, aceasta incapacitate este traita
:_inte~s, in special in familia mea unde cuvantul meu nu are nicio greutate. Daca
,.maxIlarele mele sunt prea stramte, dezvoltarea personalitatii mele a fost ratata.
. :.'Obligapa de a flla inaitime a pus presiune pe mine; Intelectul meu este stimulat
::..c~nstant, in timp ce partea emotionala devine deficitara. TrebuiE~sa rna destind
.... sa las energia sa cireule liber. ." . ,
: .: Accept!" s~. rna :~ri~ ?ber. ~unt ~hidat !n tot eeea ce am de spus ~i imi
.;;relau locul cuvemt. Tralesc In mtegntate ~l adevar la nivelul inimii mele.
. . 6J.6. MAoUV A SPINAruI Vez; ~i:SCLEROZA iN PLAO
'1 1 ~ , 1 "'! ~ ~ 1 ! , 1 ! l ! ~ : , 1 1 1 .,. l "I l' 1 , 1 1 1 J a, _
306 Jacques Martel
Maduva splnarit este 0parte a sistemului nervos central conpnu~a In ca.n~~l
rahidian in interiorul coloanei vertebrale. Amdificultatea deapune mpractica m
lumea flzidi ceea ce gandesc. Am nevoia excesiva de a calcula si a planifica
perfect, asa tncat spontaneitatea nu-si mai gaseste locul in viata mea. Ezit sa
lnaintez, demonii interiori selupta cupartea mealnteleapta, ... .
Accept ~"sa rna ascult, safac lucrurile intuitive, stiind ca totul este spre
binele meu, caorice eroare ste doar 0experienta care rnaajuta saevoluez.
677. MADUVAOSOASA Vezi~i: SANGE
o afectiune legata demaduva osoasa lmi indica di nu rnapot aga~adenimic, ca
nu pot da niciun sens vietii mele. Deceptia mea fata de ceea ce sunt este asa de
mare incat nurnasimt demn deviata, - _ _ _
Accept ,J . -., - c~am nevoie de ajutor si ca trebuie sa-l _cer. Decid sa-rni
revizuiescstructura debaza si sa-mi ajustez anumite fatete. Spun-Ida" vietii.
;.
l,i
Ii
678.. MAlNI (iN GENERAL)-
Mainile reprezlnta capacitatea mea de a da sau de a primi. Ele simbolizeaza
trecerea laact si executarea muncii. Sunt expresia intima afiintei melein Univers
si puterea deaatinge este atat demare meat rnasimt neputiincios ca~d mainile
mele sunt afectate. Eleimi permit schimburile cualtii ~i de asemenea sacomand.
Eleau un caracter unie - ca si arnprentele digitale, mainile reprezinta trecutul,
prezentul i viitorul meu. Mana mea stanga este cea-a inimiiv, ceacare primeste,
Ceadreapta reprezinta vointa mea, puterea, actiunea, afirmarea.
TinIn mainile mele situatiile cotidiene si starea rnainilor mele imi arata pana la
eepunct pot sesiza realitatea, cum exprim iubirea si chiar ura, :um:'manipulez:
evenirnentele sau persoanele. Calitatea contactelor. mele cu ceilalti se reflecta
prin mainlle mele. Dacaammainile reci, rnaretrag emop~nal dintr~ositua~~_sau
dintr-o relatie .in care sunt implicat. Pot de asernenea sa refuz sa a~ gnja ~e
nevoile mele de baza ori sa imi fac placers. Pot considera rece relatia cu tatal
meu. Mainile umede lmi indica un nivel excesiv deanxietate si nervozitate. Sunt
excedat de propriile emotii, rna simt poate prea implicat sau prea activ Intr-o
anumita situatie din cotidian. Mi-a~dori sa pot regIa totuI, sa "sting focul" eu
mainile rnele. Dadi amdureri sau crampe, Inseamna carefuz sa fiuflexibil in fa~a
unor situatii prezente. Ar trebui sa sarna.lntreb eernaderanjeaza sau ceanume
nu vreau sa realizez. Pot avea un sentiment de neputinta sau sa traiesc frica de
e~ec. Asta rna face sa imi doresc sa controlez totul, sa posed cat.mai mult, est~
posibil sa am impresia ca am mijloace li~tate in ~ataun:~:ituapi sau a unel
persoane. Sau poate ca un gest sau 0aqtune Iacuta cu maml~e~~!e a avut .ca
rezultat ranirea fizicasau emotionala acuiva? Sunt oare eapabIl sa lau lucrunl:
in propriile maini" ~i sa-mi coneretizez ideile? Daca, in plus, mainile sa~gereaz~,
exista cusiguranta 0situape invia~amea, un vis, un proiect pe e~e a~ ~mpresla
ea nu 11pot realiza ~i asta rna face sa traiesc triste1:ea. Paea mamile mele
paralizeaza, rnapot sim~i paralizat in ceeaeeprive~te alegerea mijloacelor pentru
realizarea unei sarcini sau aunei activitap ~i rnasimt neputiincios. Deasemenea,
::
Marele Dictianar a/Boli/or $1AfeCfiuniiar - Cauzelesubtile ole imbolniivirii
307
paraIizia rnalntlor poate surveni ca urmare a unei activitatl mentaIe foarte
intense sau rna simt surescitat, contrariat sau sub presiune In interiorul meu.
Poate simt nevoia sa"sucesc gatul" cuiva eu matmle mele. Dad malnile sunt
rigide, eu manifest rigiditate Inmodul meu deaIndeplini anumite sarcini sau in
modul deaexprima cesirnt. Dacaimi ranesc mainile, poate carnaabtin saating,
evitand 0anurnita intimitate. Aceasta difieultate de a intra in contact. poate fi
legata deun evenirnent din prezent care lmi amintests de un abuz trait in treeut.
Poate fi yorba de de un eveniment in care rn-arn stmttt manipulat i retraiesc
acelasl sentiment in prezent. Estedeasernenea recomandabil sai~ipui intrebarea
. "cenu sunt capabil sa fac sau ce anume sunt obligat sa fac acum asa incat am
probIeme eu mainile?" Pe cine sau ce doresc sa retin cu mainile rnele desi ar
trebui salassaseduca? .
Amtendinta sa fiu intransigent cumine sau eu altii, Aceasta poate fi 0reactie la
faptul ea. am fost prea eonciliant in trecut, de unde poate fi posibila ehiasr 0
fractura, Mafortez saurmez un.anumit drum cand as putea samerg peun drum
mai benefic pentru mine. Maghidez Inviatii dupa ratiune sau dupa intuitiefDe ce
amoare lmpresia ca trebuie sa mentin eeva eu orice pre! in viata mea, de pilda
.statutul, standardul deviata, popularitatea? 0rana in palma imi arata 0fricadea
rna pierde, la nivel afectiv sau social. Dosul mainl! este afectat atunci cand rna
simt respins, lasat deoparte.
Acceptjv sa las controluI, sa imi Intlnd mainlle spre cer, devenind constient
easingura putere pe care 0am este asupra mea i nu asupra celorlaltl, Imi iau
viataInmaini acceptand toate fatetele fiintei mele. .
679. MAINI (ARTROZA MAINILOR) - Vezi:ARTRITA
680. MAINI ~BOALA LUI DUPUY TREN Vezi ~i:DEGErE
Boala lui Dupuytren este 0afectiune a mainii. caracterlzara prin flexarea de
natura permanents, spre palma, a anumitor degete. Aceasta boala denota
erispare in atitudinile mele, 0anumita inchidere In.relatia cu partenerul deviata
saucucopiii mel, Amimpresia caimi pun frane cuprivire launproiect. Saupoate
vreau sa posed prea rnult, am dificuItatea de a rna abandona? A vrea sa tmt
controlez mai muIt viata dar totuI imi scapa, imi lipsete forta. Mainilemele fiind
crispate, inchise, cea~vrea sa pastrez pentru mine euorice pret? Sau cenuvrea~
, samai primesc? ..
.Aceept~" sadevin mai flexibil ~i mai deschis, exprimandu~:mi starile despirit.
Acceptsavad care este sensu1profund al viepi mele.. . .. . .
681. MANcAruME Vez;: PIELE - MANcAmME
682. MANcAruME A ANUSULUI Vezi:ANUS -MANcAmMEANAIA
683. MANcAruME VAGINALA Vezi: VAGIN [iN GENERAL]
Mancarimea vaginalii este legata de sexualitate ~i de principiuI feminin. Dacaam
oastfel deafeetiune, insearnna ca exista cevaIegat de reIatiile rnele sexuale, care
, , 1'l "' ..... _. _
~:..,...;.:,.m-
1 1 1 ~ ! - I ,
".
Jocques Mortel
308
rna deranjeaza, de exemplu partenerul meu rna ~~~~e, L~fel ca~i inycel~lat:
cazuri de mancarime. rna intreb ce .anume rna"irita, rna deranjeaza I rna
q~~ ' . . . . ' : .
." Accept! 'Isa aflu cauza acestor mancarimi, invat sa comumc, sa vorbesc eu
inima'l deschisa pentru aexprima ceea cesimt . .
684: MATREATAVezi~i:PAR[AFECTIUNIALE ...] . .... '. : .
Matreata este un strat depelicule cutanate uscate. Acestea au aspectul unor_~lgi
. albi si apar de. obicei, pepielea capul.ui.l~ acelasi timp c~~cumul~rea bucatilor
de piele moarta, exista $i 0acumulare de modele moarte , invechite, de ~are nu
mai am nevoie. Pielea. capului este legata de mental, de, abstract Matreata
reprezinta acele scheme de gandire la care trebuie sa ~enunt pe~tru a faceloc
deschiderii i flexibilitapi mentale. Fieca sunt fo.ar:_ea~v pe ~l~nintelectual fie,
din contra, foarte inactiv (daca Iilas pe ceilalti sa ~ande~sca mloc,ul ~~~ de
exemplu] acest lucru produce matreata.: d,eo~rece 1~ambele c~z~n, exista u~
echilibru legat defunctionarea mea peplan rational ~I ~ental._r.1~simt agresat 1
. amnevoie salas sa lasaaceasta furie, intr-un mod sanatos ..Maslmt cyontrola5d~
.ceilalti, cand de fapt este verba despre propriile mele emotii, care rna.?antule 1
cucare nu prea stiu ce~afac. Sunt rupt de reali~t~ ~i ~n~en~ezs:enarn pentr~ a
rnaajuta sa depasesc situatiile in care m-a~ s.i~~t ramt. lnc~n~inteleg ~nun:'~te
situatii in care amtrait oseparare,dificiUi. Imi nSlpe~c ener.gIa~nt~ate dlr.e~llie.
Apar situatii .nolpe plan social, religios sau moral $1 t.rebUl.e.~arna l;'epozltl~ne:
fatadevechile mele convingeri si credinte, Astfel apar indecizii peca:
e
~rebUl~sa
le experimentez $i trebuie, de asemenea, salas la~parte ceea cenu Im
l
convme.
[mi este teama cavoi fi demascat in noua meareahtate. . '. '..
Accept! 'Isafiutot mai deschis lanoile structuri def~.n~?onare ~n viata mea
$i rna simt tot mai flexibil, rna las condus de curentul Vle?l~Intru_m. contac~cu
emotiile mele si 'imi coD.$tientizez adevarata valoare. Lasand sa circule l!ber
. fluxul vietii $i toata creativitatea mea, intru tot mai mult In contact cupotentialul
meu $i devin stapan pe propria meaviat
a
.
685. MEDIACALCOzA Vezi:ARTERO$CLEROzA .:
686. MEDICINA . . '.
Medicina este 0'$tiinta $i 0arta de a prevtmi $i atngriji bolile omuhli. _C!n~
medicina poate pune un diagnostic, poate oferi $i solupi detra:am:n~ Dacam~a
afeqiunea mea nu poate fi identificata, medid~a nu ~re cumsa rna aJ .u~e:Pot .m
acest caz sa caut cauzele raului suferit de mme, prm alte metode- mdlOlogle,
citire energetica, etc.
687. MELANCOLIE Vezi ~;:ANGOASA, DEPRESIE,PSlHOzA, SUlCID
Melancolia este 0stare de tristete profunda. Ma simt deprimat, nesatisracut~
lipsit debucurie. Amimpresia cainat~t rotesc intr-un cerc.
i
, 1
; ! ' I
"I
II
i
!
i
. i
I: "
I:
I"
I'
1;
More/e Diqionor o/Boli/or ~IAfeqiunilor - Couzele subtile ole imbolnavirll 309
Accept] 'Isa afirm di bucuria se afla in fiinta mea. Imi -stabilesc obiective
realizabile care rnaajuta saimi regasesc energia, iar trlstetea seva dislpa tncetul
euincetul,
688.. MELANOM Vezi :MELANOM MALIGN
689. MEMORIE (DEFICITARA) Vezi~i:ALZHElMER,AMNEZIE
Memoria are rolul deainmagazina idei, ernotii si de aaduce in constient ceea ce
dorim sa ne reamintim. Pot, dupa un soc emotional, sa imi ascund in memorie
frici, tristete, amintiri neplacute, de pilda sa nu imi mai amintesc 0separare
dureroasa, 0drama greu de suportat. Creierul meu decide sa pastreze doar
amintirile bune, este 0forma defugaderealitate, cad fugaeste mai usoara decat
suferinta.
Accept! 'Isatmi asum responsabilitatea vietii rnele, constientizand cafiecare
situatiernaajutasarnacunosc mai bine $.isadevin mai liber.
690. MENIERE' (BOALA LUI) Vezi~;:ACUFENA, VERTI]'SURDrrATE
Boala lui Meniere este caracterizata prin adevarate vertijuri, de senzatia cate
afli
intr-un labirint, asociata cu scaderea capacitatii auditive; Este adesea insopta de
omare obseala fizica$i psihica, .Nusunt in contactcu lumea fizica, rnasimt lntr-
un labirint, refuz sa ascult mesajele pe tare .mi le trimite vocea intertoara. Am
tendinta dearespinge sfaturile altora. Observ situatil intolerante in viata meai a
altora si doresc sa fac schirnbari importante. De' ce sa tot ascult pe ceilalti
vorbindu-mi desuferintele lor si eunupot savorbesc despre alemele?
Accept] ., saimi iauun repaus fizicsi intelectuaL
691. MENINGITA Vezi: CRElER-MENINGITA
692. MENOPAUzA (DIFICUL TATI AiE.:.)
In toamna vietii, corpul femeii se-schimba $i trebuie sa accept asta. Este 0
perioada Cll incarcatura emoponaUi , care atinge mai ales sentimentele mele
legatede arnasimti dorita, iubita. Amsenzapa ca"rnadiminuez", canu mai pot fi
atat de activa, mai ales pe plan sexual. Bufeurile de caldura pe care Ie
experimentez la menopauza manifesta un: conflict interior. i partea mea
feminina sesimte sufocata de aceste simptome. Eleiini amintesc canevoile mele
de caldura umana obtinute prin sexualitate sunt prioritare i ca trebuie sa rna
ocup de ele. Incontient, faptul carna dezbrac pentru caimi este foarte cald, imi
. aminte$te de situatiile cand rna dezbracam pentru a-I atrage pe barbatul iubit.
Transpiratia care rezulta din bufeuri elimin~ ~oate emotiile traite. Singura
maniera de a.Ieface sa dispara este sa regasesc in. mine J emeia experimentata,
plina de intelepciune, did altfel, incapatanarea mea de a rna opune curentului
vietii imi va. produce in plus dureri de cap, migrene. Am nevoie sa regasesc
Femeia din mine. Regasesc sensullibertatii, , al individualitatii. Descopar un nou
r-l ' ' I 1- 'J ' l' j "1 .~ "1 -, ,,~ 1 ~ , ~ I < 1 ! 1 ) 11 1 I ~ ' t ]
"'.
Jacques Martel 310
sens al vietii, reincep sa fac lucruri care-mi aduc placere. Sexualitatea mea poate
fi redescoperita i trilita din plin.
Accept !'Itransformarile care survin, atat in corpul meu cat ~i in viata
lnterioara, spiritual. Constientizez ca menopauza este 0renastere a ceea ce sunt
eu cu adevarat, Este tineretea inimii, nu acorpului. . .
693. MENISC Vezi: GENUNCHI(DlJRERE DE...) .
694. MENSTRUATIE-AMENOREE'
~'. .
Amenoreea este absenta sau diminuarea. drastica a menstruatlei, Poate fi
legata de respingerea feminitatil, de lin soc sau de inconvenientele faptului de afi
femeie. Poate avea legatura cu 0tensiune provenita din cuvintele sau actiunile
partenerului meu sexual. Poate refuz sa traiesc ceea ce mama mea a trait in
relatia eu tata, respective refuz inconstient roIuI de a fi doar un "instrument de
reproducere" .
IIaccept! 'Ila nivelulinimii pe partenerul meu, liacord incredere, mai ales
daca acesta rna iubeste si este desehis fata de mine. Accept! 'Ica viata se exprlma
prin feminitatea mea.
695. MENSTRUATIE (OURERE rdENSTRUALA)
Menstruatia reprezinta scurgerea, prin vagin, a sangelui provenind de la
mucoasa uterina. Ea survine periodic la 0femeie neinsarcinata, intre pubertate i
menopauza, Durerile menstruale, numite dismenoree, pot fi legate de
culpabilitate si de furie, Acestea ii pot gast sursa tntr-o experienta in care amfost
abuzata sexual, in generalinainte de pubertate. Imirefuz conditia de femeie. Pot
fi foarte perfectiontsta $i rna astept ca.ceil alp sa fie la fel. Viata mea afectiva este
instabila $i mi-e teama penru viitorul meu. Imi refuz feminitatea, poate chiar
sexualitatea, crezand ca este "murdara" sau plina de "pacat" . Este posibil ca, in
fiecare luna, sa fiu deceptionata ea nu am ramas lnsarcinata, daca sunt 0femeie
ce-si doreste un copil. Dificultatile mele legate de menstruatie i$i gasesc adesea
originea in rezistenta pe care 0 am in fata puterli mele sexual sau in fata
potentialului meu matern sau in fata crativitatii mele.Eu cat sunt mai trista, ell
atat menstruatia mea este mai abundenta. .
Accept ! 'Ica rnenstruatia este pur sl simPl!! raspunsul corpului meu la 0
programare natural, rna impac, ca femeie, cu ritmurile corpului rneu, las energia
creatoare sa curga prin mine in mod liber, '
696. MENSTRUATIE-METRORAGIE Vezi $;:FIBROM .
Este 0crestere anormala aabundentei si duratei menstruatiel, Poate proveni de
la un flbrom, Exista dificultate in coagularea sangelui, cevace nu pot controla,
un sentiment ca ceva Imi scapa, Are legatura cu neacceptarea faptului de a avea
un copil sau cu pierderea bucuriei de a avea un copil datorita infertilitatii sau
folosirii unui mijloc de contraceptie, Imi caut identitatea. Amdoua parp ale mele
----------------- , . , , , ,,, ,
Marele Dietlanar 01Soli/or 11Afectiunllar - Cauzele subtile ale i'mbolniivlrll
311
c:rr
e
~or ~a se reconcilieze-ingerul si demonul. Cevreau cu adevarat? Care este
, situatia dm cuplul ~eu pe ear
7
nu ?mai po: suporta ~i am nevoie sa 0schimb?
Acce.pt ~'I',oncare ar fi situatia mea, sa rna lmpac eu ceea ce sunt .
69~. M~ST~UATIE- SINDROM PRE!\1ENSTR,.uAL (SPM) Ve;;$i:DURERE .
Sl~dromuI ~remenst~al apare In perioada dinaintea menstruatiei$i se traduce
; prm nervozl~ate, d~r~n de spate,de cap sau de burta; Perioada menstrualg t
pentru~fem~l rearmnurea faptuluica traiesc i'ntr-un univers dominat de b~a:s ~
Aeeasta perioada aduce situatti care rna fae sa imi pun Intrebari asupra p ar ~t1:
mele cu pri I I' erceptleI
, rvire a re atia cu feminitatea, mai ales daca vreau ~.
profe~slOna!. Este posibil sa rna lainfluentata de stereotipurile social:~C~~~f~:~
. regulile socials foarte dureroase. Care este rolul meu? Pot sa~mi it ~
. t-~. tl ~ id .~.. ,- lperml saamo
viata ac Iva1 easemnea sa-rru permit moment de destindere?
Accept! 'Iceea cesunt i cum sunt i las loc evoluttel, ,
!i98. MES~INA (CONSUM OE.~.)Vezi:DROG
699. METABOLISM LENT Vezi:GREUTATE(EXCESDE ...)
700. METEORISM Yeti: GAZ
,.
701. l\1ETRORA~1E Vezi:MENSTRUATIE-MENORAGIE'
702. MIASTENIE Vezi: MU$CHI';_ MlASTENIE .
'703. MICOzA ( pepieleacapuhn, firedepar ~iunghii) Vezi: PAR~ MICOzA.
704. MICqzA ,( la ~egetele de la picioare] SAU PIclOR O'E A'TLET' ..
PICIOARE_ MlCOZA. '., . . n Vezi:
105.
706.
707.
MIGRENE Vezi: CAP-MJGRENE
MIJ LOtUL SPATEL1J I Vezi: SPATE
MIOCARDITA Vezi:INIMAY-MIOCARDlTi
MIOM UTERIN Vezi: FlBROM $1 CHIST
MIOPATIE Vezi:MU$CHI-MIOpATIE
i:i
7.98.
709.
710. MIOPIE Vez;: OCHI,:"""" MIOPlE
711. MIOZITAVezi:MU$CHI-MIOZITA
:n.2. MIROS Vezi: NAS
i~MIROS CORPORAL ~lTRANSPlRATIE Vezi$i:NAS
p)n general, toate lichidele din corp reprezinta emot-iile mele It'
miros neplacut I I . )', n aces caz, un
: ; , a ~orpu UI este un semn al emofiilor negative care debordeaza
, ~pe care trebUle sa Ie exprim, in Ioc sa Ie retin in interiorul meu. Poate fi vorba
-, , 1 f 1 ~ ~ ~ r I J ~ I 1 ~ ~ ~ l 1 1 1 1 11 _
",
312
Jacques Martel
despre iritare, nemultumire, ura, frustrare, ranchiuna, dezgust faja de cinevasau
fala de 0situatie etc, Sunt foarte sensibil la.comentariile $i criticlle celorlaltt,
Poate fi, deasemenea, un semn derelaxare, aunei ernotii foarte puterniCe;legate
de partea corpului care transpira, Daca nu amtncredere in mine si, in plus, Irni
este teama ca voi fi criticat sau respins, mirosul corpulul men risca sa fie
neplacut, Aceasta situatie Iilndeparteaza pecei dinjurul meusi rnapot intreba ce
motivam pentru a-i tine.Ia distanta. 0persoana .care are un miros corporal
piacut are de obicei ganduri frumoase sieste in armonle cu cei din [urul diu.
Existapersoane care au 0misiune spirituala elevata sl atunci cand mor, "mires a
sflntenie". ~i chiar se simte un parfum de floare, care se degaja din corp.: Daca
sunt o persoana cu preocupari spirituale, daca sunt in stare de meditatie sau de
" conternplatie sau sunt foarteferlcit, pot-de asemenea; degajaun miros defloare,
precum garoafa, trandafirul, lemnul desantal sau alt parfum. Ceilalti pot simp sau
nu mirosul pe care 11degaj. Chiar daca seintampla rar, pot exista persoane care
"mires" bolile $i chiar sentimentele unei alte persoane, Doctorii de.la jara, de pe
timpuri, spuneau ca"trebuie samirosi startle pacientului.,", Fiecare boala areun
miros particular, la fel cum fiecare boala are 0culoare anume, ill' campul
magnetic, denumita aura. - '
otransplratie abundenta indica faptul catraiesc multa nervozitate interioara,
nesiguranta si amangoase marioLassa Iasaprin porii pielii mele tot ceea ceam
refulat si ararnas inchis in mine. Deobieei este yorba despre furie si rusine. Sunt
nesigur cu privire la drumul pe care sa..l urmez in viata;' Sunt in defensiva,
deoarece lmi este teama di voi fi ranit sau prins ca Intr-o capcana, daca imi
exprim ernotiile in public. Oricum, censtlentlzez faptul d1vreau sa rna'protejez
fatade mine insumi: lmi refulez atat demult emotiile, incat acestea vor reaparea
si vreau sa evit acest lucru. Nu am incredere in ceilalti i de fapt, nu am
incredere in mine. Prin apa care ieseprin pielea mea, vreau sa"spal" 0sftuatie in
care m-am simpt separat de cineva i in care, :am trait un sentim.ent de
murdarire, de nedreptate. Amsudori reci atunci cand sunt paralizat de frica i
ammulte dificultap inrelapile cucei dinjurul meu.
Accept!., sarnaafirm$i saImi exprim sentimentele atat pe cele:pozitive, cat
$i pe cele negative, pentru a rna elibera i a face loc pentru lucrurile noi. Mil
hranesc cuganduri frumoase pline de iubire. Nuam. In jurul meu dedit oameni
care imi vor binele. Renunj la singurul meu,duman, eu insumi, rna iubesc ~ai
mult $i con~tientizez toate posibilitatile care exist~in mine. -- -
714. M.N.I. (MNONUCLEOZA INFECTIOASA) Vez;: sANGE-MONONUCLEOzA.
715. MOARTE Vezi~i:AGORAFOBIE_ANXIEI'ATE_EUTANASIE
Este0stare ceapare atunci cand funqiile vitale precum batiiile inimii, respiratia,
activitatea cerebrala, inceteaza. In ceea ceprive$te moartea dinic sau aparenta,
exista 0suspendare a starii' de con$tien!a $i acest tip de moarte are 0faza
reversibila; putandu-se obpne reanimarea' cardio-respiratorie. Ma' intreb ce
I
i
I' ,
i' l
,I
i
II
Ii
II
Ii
-!!
~!
- ;
II:
Mare/e Dief/anar 01Bolilor $1A/eetluni/or - Cauzele subtile ale Fmbolnolliril 313
.'conflictprofund traiescdaca amajuns sarnaintreb data trebuie satraiesc sau nu.
,,Masimt prizonier in propria viata. ' '
Accept ! ., sa imi iau viata in maini, stiind ca atunci cand sernan ganduri
pozitiveatrag experlente pozitive.
716. MO.ART~SUBITAA N01J ~NAsCUTULUI'
Estedecesul neasteptat al unui bebelus nou-nascut, Seevoca adesea drept cauza
sufocarea in somn. Eu, bebelusul, nu doresc satraiesc, amvenit sa experimentez
.aceasta nastere-moarte pentru a-i ajuta pe eel 'din' jurul .meu sa evolueze,
, lnvatarid lectia detasarii. . ' "
Dacasunt parlntele unui nou-nascut ce a murit, accept! sa Irni traiesc
, viatapentru mine insami. Realizez tanimic nu eimuabil/permanent, catotul este
experienta deviaja pentru acrests.
717. MONGOLISM SAU TRiSOMIE 21SAU SINDROM DOWN
-Maladie congenltalain care delanastere copilul prezinta anomalii morfologice
i esteafectata $i dezvoltarea intelectuala. Miisimt angoasatin fataacestei lumi i
accept cu dificultate anurnite aspect. Sunt atatea responsabilltati in viajii i'ncat
prefer sa raman "copil" intr-o lume aparte, unde domneste simplicltatea,
spontaneitatea, bucuria continua deatral, ,i . ' , ,;,
Accept! ., sa traiesc fiecare experienta cu deschidere si iricredere tnviata,
Masimt dinceince mai plin debucurie pentru faptul di traiesc in aceasta lume.
718. MONONUCLEOZA Vezi:SANGE-MONONUCLEOzAINFECfIOASA'
7,-9. MUCOVISCIDOzA SAU FIBROzA CHISTlcA Vezi #:PANCREAS, p LAMANJ ,
. '
- Mucoviscidoza este 0maladie mortals, ereditara, a tinerilor, caracterizata
,printr-un defect enzimatic.' Atinge 'pIamanii $i aparatul digestive.' Exista 0
, vascozitate anormaIa .anlucusului ~ecretat de bronhii i pancreaS. 'Mo~ultrleu
;, rigid de agandi;$i tiparele mele mentale rnafacsa refuz sainaintez in vi,ata.Ma
agat de idei ,lnvechite. lmi crez 0. "bula" existenjiala care sa rnaapere de~otcemi
,separe periculos. C~ntrolez_$i amnevpie samananc neincetat pentru a-in~uIl}ple
vidul interior. ",
Accept! ., sarnadesch.id;ideilo~,noi,:~atrai~sc inmod spontan, sal~ e~ergia
sacirculeininteriorul meu i sarnaajute sa-mi regasesc echilibrul. . .
"120. MUCOZITATI ALE COLONULUI'vez;: INTESTINE-COLITA
721. MU~CHI (iN GENERAL)
Mu~chii sunt controlati de forta minlii. Ei reprezinta mui1cade depus pentru a
reu~i sa mergem inainte. Sunt simbolul evolujiei, al vitc;llitatii. Problemele
musculare imi arata ca rna simt neputincios in fata unei situajii, diminuat din
'punct de' vedere flZic, emotional sau intelectual. Aceasta aduce ' 0'diminuare a
performantelor mele. Dacasunt un ampozitiv, muchii mei suntfermi $i flexibili.
intinderea musculara imi spune catraiesc 0tensiune enorma, $tiu caar trebui sa
I . , _
J 1 '-1-' 1 .. ,. --. -. . ' I "' !I: ' I 1 1 ~
"'.
314
Jacques Martel
urmez un anumit drum dar totusi refuz sa fac vreo schirnbare, din teama fa~ade
reactiile celor din jur. Durerile musculare Imi arata diridic stacheta prea sus
pentru mine insumi. .
Accept ! ca corpul meu reia contactul cu tot universul meu de ernotii.
Muschil mei redevin sanatosi cand eu rna incred in lntelepciunea interioara, iar
cand eu devin ai flexibil in fata vietii, muschii mei vor devein la fel.
. . " .
722. MUSCHI - CONVULSII Veri #:CREIER-EPILEPSIE
. . .
oconvulsie este 0contractie a muschilor survenlta brusc ~i involuntar. Traiesc
o dualitate interioara care rna face sa actionez in maniera irationala, Nu stiu
.incotro sa merg, rna sirnt caintr-un neant,
Accept! sa rna opresc si sa vad ceanume in viata mea cauzeaza atata stres
~i agitatie. lmi fac timp sa savurez viata, sa stabilesc prioritatile.
723. MUSCHI-DISTROFIE MUSCULARA
, Este 0boala in care muschii slab esc, se degradeaza rapid. Este legata de 0mare
.'dorinta de acontrola oameni ~i situatii. Amsentimentul ca pentru mine totul este
pierdut dinante ~i corpul rneu este atat de slabit prin acest stres tncat se
autodistruge progresiv. Mi-e teama di nu voi reusi in viata dar nici nu fac vreun
efort. In consecinta, muschii mei, care reprezinta actiunea, se lmbolnavesc. Am
irnpresia canoi oamenii sunternniste marionete. Nu am tncredere In nimeni.
.Accept! sa rna detasez, sa renunt la control, sa lmi Infrunt fncile. Accept!
., sa merg inainte eliberat de nevoia de acontrola.
724. MU~CHI - FIBROMATOzA
Fibromatoza provine din tumori fibroase (fibrom) san din cresterea numarului
de fibre din tesut [fibroza] care provoaca rigiditate la nivelul muschilor sl a
tesuturllorfibroase ~i 0durere intensa. Tesuturile mol au legatura cu modul de
gandire; durerile pe care le simt rna avertizeaza ca traiesc mult stres si tensiune,
.de unde provine 0boseala mentala intensa, Ma fac sa realizez faptul ca lmi
lipseste supletea, di sunt rigid ~i am angoase, mai ales pe plan 'mental $i in
atitudinile mele. Din cauza propriilor rnele conflicte interioare impiedic energia
sa circule liber, prin mu~chii meL
Con~tientizez aceste tensiuni: de unde vin ele? Este yorba despre 0oboseala
mentaJ a legata de ceea ce fac, de felul meu de a fi ~i'de a rna exprima ? Sau nu
Indraznesc ca pun pe primul plan anumite proiecte, care ar putea rezolva
controversa, tara sa calculez tot timpul energla folosita? Trebuie sa fac fata
loviturilor ~i rna deranjeaza acest lucru. Gasind semnificatia partii corpului, care
este. afectata voi gasi ~i cauza fi~romatozei. Poate fi .vorba despre faptul di
trebuie sa schimb directia inviata mea.. .'.
Accept! ., sa fiu deschis ~i voi simti cum dispare tensiunea. Maaflu pe pamant
pentru a evolua, iar pentru ca sunt prea rigid, am toate aceste dureri. Traiesc in
.prezent ~i Inyat sa amincredere in viata. . . .
I
!
ii
!i
,
Marele Diet/onar 01Balilar ~iAfecfiunilor Cauzele subtile ale imbolniivirii
315
725. MU~CHI- MIASTENIE
. l\1iastenia este 0afectiune cronica neurologica, caracterizata printr-o oboseala, 0
sUibire musculara, Exista un blocaj de transmitere a influxului nervos la muschi.
Este 0boala rara, care indica faptul ca traiesc 0stare de descurajare, 0lip;a de
motivatie si "am obosit sa traiesc ". Am impresia ca nu voi putea face niciodata
ceea ce vreau sl nu imi voi putea realiza visele. Ma simt epuizat: am fost mult
timp sub stare de terisiune si acum cedez ! .
Acceptlv sa constlentlzez ceea cerna descurajeaza atat de mult incat vreau
sa mor. Daca voi gasi raspunsul, va fimult mai usor sa schimb sltuatia. Daca nu
gasesc cauza exacta a conflictului meu, totusi, pot cauta surse pentru arna motiva
'~i agasi pana la urma 0solutie,
726. MU~CHI-MIOPATIE
: Termenul general de miopatie descrie toate bolile congenitale cauzate de 0
alterare a fibrelor rnusculare. Din punct de vedere metafizic, muschli au legatura
cu mentalul, cu modul meu de a gandi. Ma devalorizez frecvent si nu mai am
motivatie. Vreau sa opresc 0situatie sa nu' mal avanseze, vreau sa opresc orice
miscare cu privire la ceva sau la cineva care face parte din viata mea actuala: de
. aceea, muschlt mei, care rna ajuta sa fac miscari ~i sa rna deplasez, se vor
deteriora. . , .
Sau poate mi se interzice sa fae 0anumita miscare sau sunt obligat sa rna opresc .
Traiesc 0angoasa: propria mea incapacitate de aineplinl anumite lucruri si lipsa
mea de forta rna revolta. Mi-e teama cavoi aveaun esec, din cauza angoasei mele.
. Muncesc din greu pentru a construi haze solide in viata mea si trebuie sa
".demonstrez mai rnulta tenacitate i perseverenta, In functie de partea corpului
.care este afectata, voi gasi indicatiile Cll privlre la gandurile pe care trebuie sa le
schimb: .
A~:ep~t!., faptul ca aceasta afectiune rna ajuta sa 'imi 'largesc campul de
constnnta si sa traiesc mai mult iubire, libertate ~i intelepclune. lml acord
?er~isiu~ea de a trai din plin, sprijinindu-ma pe propriile valori i pe forta mea
mtenoara. .
727. MU~CHI - MIOZITA
~i?~ita este 0inflamatia i.1 tesutului muscular, care provoaea 0slabiciune i 0
ngldltate musculara, muchii fiind folositi la efort. Miozita provine din stresul
provocat de efortul pe care ilfac la mundi, pe plan fizic, emotional sau mental,
munca pe eare nu am neaparat chef sa a fae, deoarece necesita multa energie,
a~tfel ca rna simt "blocat" in acea situatie. Pentru ca am impresia ca sunt obligat
sa fac ceva ce nu vreau, sunt lipsit de motivatie. Am nevoie de calm, de
s~ng~ratate, de introsepectie, dar acestea nu se potrivese cu ritmul meu agitat de
vlata. Acest lucru provoaca reactiile ceIor din jurul meu, care nu rna inteleg. Ma
considera misterios, enigmatic. Este ca ~i cum ar exista a furtuna in jurul meu i
trebuie sa rna protejez de toate amenintarile.
~1~) {l 1~~~1111'1 _
~.
316 Jacques Martef
Accept! 'Isa fac 0pauza, cer ajutor sau tmt acord mai mult timp pentru a
indepllni osarcina: astfelimi refac muschii si energia. Madetasez de~ndo~alasl
deintrebarile celor din jurul meu ~i merg pe calea care imi convine pentru a-mt
regasi pacea interioara, .
i:
i:.:
!~-.
.1' :
,
728. MU~CHI -' TETANOS Vezi~: MU$Cm- TRISMUS
Tetanosul este 0boala lnfectioasa, cauzata de infectia unei plagl sau, uneori a
unei intepaturi. Muschli maxilarului se contracta Intr-un mod foarte dureros
(spasm), iar apoi sunt afectati muschii respiratori ~i cardiaci. Tetanosul indica 0
iritare interioara puternica, provocata deganduri daunatoare, Maaga! devechile
rnele idei. Traiesc in intuneric si este insuportabil. In loc sa rna exprim, inghit
totul in mine ~i rna simt sufocat. Gandesc prea mult si nu mai pot inainta. Mil
sprijin pe structurile si autoritatile dinexterior, in loc sarnapozitionez, Inacelasi
timp, refuz satraiesc in functie depasiunile si dorintele mele profunde. Traiesc 0
sltuatie, in care amimpresia c a sunt 0povara pentru familia mea sau mi se pare
di dueinspate 0povara uriasa. Imi analizez rolul meu desprijin al familiei. Vreau
safaefatafiemamei mele, fiecopiilor rnei. Suntconvins caceea cefaceste pentru
binele tuturor, dar ceilalti pot considera ceea cefaceu0dovada deegoism.
Acceptlv sa las iubirea sa rna purifice, faeloc pentru armonie in viata mea.
Maresponsabilizez i traiesc lanivelul inimii' l, inaintez in viata stiind catot ceea
ceselntampla estepentru binele meu.
729. MU~CHI _ TRISMUSvezi ~i:MU$CHF- TETANOS
Trismusul secaracterizeaza' prin strangerea involuntara amaxilarelor, din cauza
unei contractu musculare, Esteprimul simptom al faptului caamtetanos, 0astfel
de afecttune indica faptul ca simt multa agresivitate. Refuz sa imi exprim
sentimentele, amImpresla caastfel imi pot pastra controlul. Refuz safiudeschis,
de teama c a voi fi judecat, respins sau neinteles. Imi muse limba, regret anumite
cuvinte spuse sau auzite. Fiind lnchis fata de ceilalti, inchid i circulatia iubirii.
Sunt foarte trist ~i rnaocup deceilalti in locsarnaocup demine insumi. Vreau sa
par mai puternic pentru arnavaloriza, dar, insinea mea, rnasimt mici slab.
Accept! 'Isa amincredere, sa lmi exprim dar dorintele sl sa faeloeiubirii.
Alungoriee ganduri derazbunare ~i leinlocuiesc cuiertarea.
.~-' .
Marele Diet/onar al BolI/ar ~iAfecfiunilor - CauzeJesubtile ale imbolniiviril
317
N
730. NANISM- GIGANTISMVezi~i: OASi - ACROMEGALIE
Nanismul este 0anomalie caracterizata prin tali a mica, comparativ cu statura
medie a majoritatii oamenilor de aceeasi varsta, acelasi sex.. aceeasi rasa, tara
Insuflcienta sexuala $i lntelectuala, ceea ce il diferentlaza de infantilism
(gigantismul are aceeasl deflnitie, cu singura diferenta ca talia este anormal de
mare). Cresterea are locfoarte repede $i sistemul osos si glandele au deflciente si
carente .mari. .
. Nanismul indicafaptul di, inconstient, vreau sa diman copil cat mai mult timp
posibil, Este ea $i cum m-am ghemui spre mine tnsumt. Sunt diferit de toata
lumea $i nu corespund normelor.Nu amincredere tn ceilalti, in lurneingeneral $i
de obicei amun complex ca sunt "pitic", din toate punctele de vedere. Vreau sa
rna ascund in spatele celorlalti deoarece astfel rna simt mai in siguranta. Am
tendinta de arna retrage in mine insumi si atdii dupa reguli foarte stricte: cred
caastfel imi voi stapani mai mult viata si traiesc intr-un mod foarte structurat.
.Faptul de adeveni mare Impllca ideea de adeveni adult si, daca acest lueru este
unpericol pentru mine (deoarece, voi avea responsabilltati, de exemplu, care.rna
sperie), corpul meu varefuza sa creases. Saueste posibil sami seInterzica faptul
.' deacreste sau este periculos pentru mine (poate irni este frica deincest in relajie
euunparinte, daca cresc prea mult).
Accept sa cresc] 'I, atat pe plan fizic cat si afectiv, sa im! implinesc evolutia
spirituala, Fiecare etapa din evolutia mea aduce provocarl noi si sufletul meu are
tot eeea ceii trebuie pentru aIeface fata. Maturitatea irni aduce 0intelepciune
mai mare $i 0forta interioara, Filnta mea se poate impli ' intotalitate si l$i poate
rnanifesta mai mult libertatea interloara. Eliberandu-ma de convingerile mele
false, voi realiza ca aleg con$tient sa fac fata situatiei, ~tiind di sunt indrumat ~i
protejat de Sursa. Fac un pas ' in plus in fiecare zi $i imi ofer iubire
necondiponata.
in ceea ce prive$te gigantismul, acesta indica faptul ca rna simt prizonier al
corpului meu $i al emotiilor mele $i vreau saies euorice.pret din el !Masufoc, nu
vreau sa rnainclin in fata niciunei autoritati. Fiind.mai. mare decat ceilal!i, acest
lucru imi da 0falsa impresie de putere $i de control asupra mea $i asupra
eelorlalti. Masimt depa$it de evenimentele vietii, in generaLVreau sa intru prea
repede in cicIul vietii $i nuIirespect mi$carilenaturale.
. Accept!. sa imi iau viata in propriile maini. invat saincetinese lucrurile, sa
. nu fortez nimic, deoareee imi reeunosc sentirnentele $i invat sa Ie canalizez
" .. ~ ~ ! 1 1 , .. _
".
318
Jacques Martel
pentru ca energia din mine sa fiepozitiva $i sa imi aduca mai multa Iublre sl
libertate.
Acord 0atentie speciala obiectivelor din viata mea. Maimpac cu sufletuI
meu si Incetez sarnamai fortez pentru amerge mai repede decat ceilalti. Singura
autoritate este cea avocii mele (adiii mele) interioare i ea este drumul spre a
rnaelibera tot mai mult, in fiecare zi,
731. NARCOLEPSIE - BOALA SOMNULm Vez;. ~i: co MA . LE$IN,. INSOMNIE,
SOMNOLENTA .
Narcolepsia este 0tendinta irezistibila de a adormf'". Adorrn brusc si somnul
poate dura de la cateva secunde pana la mai mult de 0ora. Daca sornnul este
tnsotit de0scadere brusca atonusului muscular, denumita si catalepsie, vorbim
'despre slndromulGelineau". Somnul devine. a modalitate de ascapa de frici i
deIucrurile pecare nu vreau saIefac. Spun nu evolutiei si refuz saacceptlv ceea
ce setntampla in viata mea. Vreau sa fug deoarece nu mai vreau sa vad sau sa
.' simt anumite persoane sau anumite situatii, Nestiind cum sa rezolv aceasta
situatie, fiind incapabil sa rna afirm, rna retrag in somn, aceasta fiind solutia cea
mai usoara pentru aevita un pericol. In acel moment amtendinta de ajuca rolul
victimei, rnasimt neputincios sau cred canuaminstrumentele necesare pentru a
face fa~ lucrurilor care rna sperie. Refuz sa traiesc intr-o realitate atat de
constrangatoare. Trebuie sa tmi reevaluez vlata si refuz sa. renunt la unele
persoane sau launele situatii, ..... '. . . .'
. .Acceptlv sarna'ocup demine sf s~merg lnainte, sa nu mai cer ajutorul unui
. parinte sau unui prieten, pentru aactions si a-mi crea viata asa cum vreau eu.
. Reiaucontactul cusimturile i cuemotiile mele, cuviata mea si culurnea dinjurul
.meu, precum si cu natura. lini eliberez fricile $i acceptlv sa traiesc fiecare
moment fiind constient di tot ceea ce mi se intampla este a experienta pentru
evolutia mea. Incetez samal fugsi accept-sa traiesc fiecare moment aid st acum.
. .' . .
732. NAS(ingeneral) Vezi ~i:MIROS.CORPORAL .
Nasul face referire la instincul omului,. mai .ales in ceea ce privete
supravietuirea. Deoarece rna ajuta sa miros, rnaajuta sa simt, deasemenea, c:ea
ceseintampla in interiorul i in exteriorul meu. Dacaamnasul fin, acesta devme
indrumatorul meu. Detecteaza ceea ce am de facut in viata, este tot timpul in
cautare. Nasul indica felul in care imi iaupropria viatain maini, dad'sunt stapan
pe viata mea i pe soarta mea. Nasul este organul prin care trece aerul (viata),
pentru aajunge laplamani. Aerul este foarte important Pe:langa cele d~ua na!i:
putem respira i pe gura. 0dificultate legata derespirape poate indica dlficultatl
pe care Ieamin viata. Dadi refuz sa traiesc sau imi este greu' sa comunic cu cei
din jurul meu, deoarete ceea cesimt sau resimt, nuimi convine, capacitate amea
57Nacrolepsia este foarte asem~natoare. ell hipersomnia (exces de ~mn). Sing~ra diferen~ consta in cazul
hiperSomniei, aleg sa dorm l"!Iaimult timp sau maides A
58 Gelineau (J ean-Baptiste Edouard): medic neurolog francez (1828-1906). In anul 1880, a descns smdromul care II
poarta numele, folosind termenul de narcolepsie
: ~ , 1 1 ~.
Marele DiCfio nar al 80lilo r $i A fecfiunilar - Cauzefesubtile o le imbo lnlivirii 319
de a respira pe nas, va fi diminuata. Este ca sl cum as dori sa alung a situatie
eonflictuala prin nas. Dare am impresia di "sunt dus de nas?" Daca apare 0
. problema la nara stanga, mesajul are 0 legatura cu latura ernotionala sau
afectiva, deoarece pe aici intra emotiile, in timp ce, nara dreapta indica 0
. dificultate rattonala, deoarece este legata de intelegere i analiza. Un pericol
simtit va blocal nara stanga, iar un peri col ce trebuie lnteles, va bloca nara
dreapta, Ca st in cazul animalelor, nasul foloseste 'la mirosul pericolului, al
pradatorilor, mirosul rna poate ajuta sa gasesc prada sau, din contra, propriul
meumiros vafacesafiugasit dealtii: .
Afecpunile care apar la nas au legatura cu notiuni precum mirosul, simtul,
pericolul.
Pot saadulmec aafacere proasta sau un pericoI, sau faptul ca mi seascunde ceva
sau sunt pacalit, Exista 0angoasa cauzata de 0situatie care irnplica un intrus. in
orice caz; pot ajunge in trecut, chiar pana la momentul nasterii mele, pentru a
descoperi cauza afectiunil de lanas. Daca atrebuit sa fiu operat lanas pentru a
.respira mai bine, este casi cumas fi spus daintultiet mele, mirosului ~ivietii,
Acceptlv sa adopt a atitudine deschlsa si de'incredere in, mine. Astfel pot
vindeca orice afectiune care apare lanas.
733. NAS [afecthmi ale ...)
..Nasul este organul mirosului, Este simtul care rna ajuta sa traiesc, sa fiu in
contact cu atmosfera, cu exteriorul. Mirosul este unul dintre simturile cele mai
puternice pe care Ieami este legat deprimul centru de energie (chakra), situat
: la nivelul coccisului. Nasul reprezinta 0 dubla deschidere spre viata! Nara
:}dreapta sl cea stanga sunt canalele din interior si exterior. Daca, corpul meu
ridica 0bariera in canalul respiratlei, face acest lucru pentru a-mi arata ca rna
izolez de cineva din anturajul meus au de 0situatie care rna afecteaza; care rna
deranjeaza sau pe care nu 0 acceptjv. Vreau sarna "rup" de ceva ce poate avea
, Iegatura cu partea mea intima ~i secreta, atat lanivelul gandurilor, cat i lanivel
}izic si emotional. "Acest lucru miroase urat I"~.S.au poate .ft yorba despre 0
, persoana care "nu-mimiroase bine". Aceapersoana, pe care nu 0pot mirosi pot fi
q:hiar eu, (sau anumite aspecte ale personalitatii mele pe care Ieresping)! Astfel
: imi pot pierde simtu1 olfactiv. Simt melancolie ~i.tristete, d.eoarecesunt separat
demirosurile pe care Ieiubesc. Vreau sa mi se respecte intimitatea. Trebuie sa
' ~rna intreb totui, dad eu"nu imi bag nasul intreburile altora
l
' sau "lmi bagnasul
peste tot". Sau poate exista 0persoana sau 0situatie pe care 0judec, 0critic
'.deoarece "miroase urat" i fata de care P.otsimti 0ranchiuna i chiar dezgust.
'. "Miros" 0situatie, un eveniment care va veni, care lise tese" $i pe care imi este
teama sail. infrunt. Traiesc 0situatie in care cevasau cineva seva' nate i acest
J ucru imi genereaza 0stare de rau. Am0dificultate in. asimti apropierea cuiva.
"Pacea mea interioara este tulburata de 0persoana, un intrus, pe care vreau san
indepartez de mine. Sau, este posibil cape plan sexual saimi fiegreu sa reperez
"unpradator" sau "0prada", depinde de caz. Poate fi yorba despre un miros care
nuimi place deoarece imi aminte$te un eveniment pe care vreau sa iluit i pe
....
1 1 III 1
. . .
Jacqiles Martel
care il consider dezgustator, Mirosul este strans legat de memoria mea
holografica (in trei dimensiuni) asupra evenimentelor. Prin miros imi este foarte
usor sa-mi amintesc atat evenimente placute, cat i neplacute, Cand nu mai pot
mirosi, vreau satntrerup 0informatie inainte deaajunge la creier pentru anu fi
, in contact ell 0situatie care imi poate. starni furie. Oriceamintire dureroasa, care
implica un miros anume, poate provoca 0 afectiune la nas. Poate fi un miros
" gretos, dar poate fi i un miros frumos al unei persoane de care atrebuit sarna
despart si acest lucru rnaafecteaza sl astazi.
Cand am nasul Infundat, nu mai pot simp gustul alimentelor. : Prin urmare,
trebuie sa rnaintreb daca mai vreau sa traiesc 0situatie care "imi lasa un gust
amar !" Avand nasul infundat, este posibil sa vreau, inconstient, sa nu imi
amintese de evenimentele traitapentru aevita saretraiesc emotii dureroase din
trecutul meu. Poate vreau sa rna opun cuiva sau unei situatii, Fortez prea mult
, lucrurile in loc sa. ascult ceea cespune vocea mea interioara sa fac. Amimpresla
di sunt "dus denas". Deoarece nasul are'legatura directa culatura mea intuitlva
si cu simturile mele, trebuie sa rnaintreb daca este posibil sa fiu inchis fata de
intuitia i perceptia mea. Este ca asi cum as acoperi cu un val, emotiile ~i
sentimentele mele. Malastnchts deprejudecati, Intr-un cadru limitat, in lac safiu
deschis la orice posibilitate noua, Blocandu-mi respiratia, imi ,"blochez"
intelegerea, eeea ce poate sa Imi convina foarte bine. Daca m-am simtit ranit,
poate rnasepar de 0 parte din mine $i amtendinta de aaprecia mai mult partea
exterioara i artlficiala a lucrurilor. Pot deveni arogant, incapatanat $i sa am
tendinta dea-i provoca pe ceilalti, pur i simplu pentru di nu mai sunt in contact
eu intelepciunea mea, eu latura mea intuitiva, Imi sufoe agresivitatea ~i
frustrarea. Vreau sa imi schimb complet viata, dar nu lmi exprim sentimentele
celemat profunde. Nasul uscat este un semn canu tmi pot exprima iubirea intr-
un mod deschis. Daca am 0fractura la nas, este posibil sa imi fieteama di va
urma 0separare, de parintii mei sau de alti membri ai famiIiei ? Dacarnalovesc
la nas, inseamna ca exista tineva pe care vreau sa ilalung din viata mea. Sau
vreau saimi depaesc tatal, saii arat di amreu$it Neintelegerea inea fata de el
rnapoate determina saregret caeste tatal meu. Am0 mare frica de eec. Nuam
simtit apropierea unui agresor i nu am reuit sa rna apar. 0 deviatie de sept
indica faptul ca in viata mea lucrurile nu sunt separate, delimitate clar, am
tendinta deaamesteca totul (mai ales munca i latura afectiva).
Accept! 'Iaceasta stare de restrictie a respiratiei mele pentru a-i elibera pe
ceilalti de deciziile lor, pe care eu nu amde cesaIejudec sau saIecritic. Incetez
samai judec oamenii, situapile, alegerile lor i deciziilepe care Iefac i,in acelai
timp, rnaeliberez i eude deciziilei dealegerile mele. Astfel viata vacircula liber
in mine i iubirea se va dezvolta. Accept !'Idin plin, ceea ce sunt i toate
'experientele pe care Ie-amtrait. Accept! 'Ieli evenimentele dificile pentru mine,
pe care Ieinteleg altfel acum, faeparte din experienta mea i voi incepe din nou
sarespir liber.
,
,,
:i!
Marele DiCfjonar al Bolitor si Afecfiunllor - Cauzele subtile ale imbolniivirii
321
734. NAS CARE CURGE iN GAT
Oricelichid din corpul meu reprezinta un aspect al emotiilormele. Dad nasul
eurge in gat, in'loe ca lichidul sa iasa in exteriorul eorpului, acest lucru indica
faptul catm! "inghit' emotiile sau lacrimile. Amtendinta de arnaretrage in mine
~i"a-mi plange demila". Sunt atasat decinevasau deceva. Lacrimile vor sacurga,
dar iml este greu sa Ie las sa curga: vreau sa arat ca sunt foarte puternic ~i
controlez totul, dar realitatea este total alta. ' , _
Dacasensibilitatea mea este reprimata, mai devreme sau mai t~rziua vatrebui sa
se exprime. Am atata nevoie ca ceilalti sa' se oeupe de mine! Ceea ce arat
celorlalti este complet diferit de ceea ce traiesc eu in interior $i astfel rna
,deconectez delumea din[urul meu. ' ",;'
Este important sa rna ocup de mine, sa fae lucruri pentru mine, pentru a-mi
recapata pofta de viata si a-mi lndepllni misiunea, Trebuie sa fiusincer ell cei din
jurul meu. Imt asum din plin emotiile. Incep din nou sa am grija de mine, daca
vreau ca~i ceilalti salmi ofere afeqiune' , , ,
735. NAS (congestie) Veri: CONGESTIE
736. NAS- K ILLIAN (polip allui . . .) Vezi ~i:TUMQRA.
Polipullui K illian ,59 esteo tumora benigna. care se dezvolta in sinus sau in fosa
nazala . corespunzatoare acestuia si obstructioneaza total sau partial partea
afectata. Casi tn cazultumorilor, in general, este verba. despre faptul caam
suferit un soc emotional fata deceeace"amsimtit". Durerea rnafacesarna inchid
~i rna deterrnina sa retraiesc sltuatii care m-ar putea afecta. In, functie de
localizarea pollpului. acest "glob de carne", voi putea gasi ceea ce. ma tulbura, fie
pe partea . stanga, pe plan afectiv, . emotional, fie pe partea dreapta, pe plan
rational sau legat deresponsabllitatile mele. . :
" Daca este nevoie ca polipul sa fiescos, Iimultumesc corpuIui meu pentru
inforrnajia pe care mi-a transmis-o '$i accept! 'I din toata inima'l,
constienttzarea pecare 0amdefacut,
737. NAS (sangerari . . .)
Nasul este organul prin care cireula aerul pentru a ajunge la plamani i sangele
transporta ,aerul i oxigenul . in intreg organismul. Sangerarea nasului
(epistaxis) indica faptul ca las bucuria, dragostea de viata, in afara cQrpului
meu, in afarafiintei mele. imi pierd bucuria in legatura ce ceva ce simt. Exista,
cu siguran}a, 0 mare deceptie in viata mea, Amimpresia ca sunt golit de'tot
sangele, de toata bucuria de a trai. Am sentimentul di nu sunt aceeptat! 'I,
reeunoscut sau iubit laadevarata meavaloare. J oerolul victimei i amtendinta sa
,pastrez distanta fata deceilaIti. Masimt inchis,~i presat de lucrurile pe care Ieam
, de facut. Sangerarea nazala atrage atentia celorlalti asupra mea. Daca sunt un
59 K illian (Gustav): oto-rino-faringoiog german (1860-1921). A activat fa Berlin, apoi in Statele Unite, unde a inventat
bronhoscopia iri anuf 1897 ~i esofagoscopia in 1898 , . ' '
-~''I'''' 11 1 r ~ , 1 ~ \ 1 ~ ~ 1 ~; !, ~" 1'I 1.. _
. . .
322
Jacques Martel
copil, iml este greu Sarna pozitionez fa~ade 0persoana, care reprezinta pentru
mine 0autoritate. Caut tot timpul aprobarea acelei persoane. .
Accept !" sa inva~sa rna recunosc, S?rna iubesc eu tnsumi, si sa tnteleg di
ferieirea mea depinde doar de ceea ce cred eu despre mine insumi. Bxista 0
credinta straveche conform careia, emotiile rele sau situatiile rele se due, in afara
vietii mele, ..
738. NAS- SINUZITA
Cand am sinuztta, am.un blocaj la nas si smusurile sunt afectate. Aceasta
infectie a sinusurilor are legatura cu neputinta mea fata de 0persoana sau 0
situatie: nu a pot suporta sau nu Iimai suport "mirosul" puternic. ~imt ca rna
sufoc, rna"ustura" ... Sau este posibil sapresimt un perieol sau aameninjare, care
starnesc 0fricaIn interiorul rneu. Pericolul poate fi real sau imaginar: rezultatul
vafi acelasi, "Miroase urat treab~asta", Adevarul este ascuns sau deformat ~i din
. acaesta cauza rna simt ineonfortabil. Este posibil sa.rna aflu intr-o situatie din
care amimpresia di nu exista nicio iesire si carnaafluintr-un irnpas? Imi doresc
un copil, dar amimpresia c a acest lueru este imposibil sau amdeja un copil, dar
asvrea sarnasimt mai apropiat deel, mai unit euel? Pot avea impresia ca"eeva
nu miroase bine", caexista cevaaseuns sau cacineva facecevape laspatele meu.
Maopun, deoarece refuz salas aerul saintre penas. Creativitatea meavafi foarte
scazuta si am tendinta sa lucrez intr-un mod mai rational, Simt rnulta iritare,
deoareee rna simt limitat, tara spatiu de manevra. Ma simt fortat, comprimat
"strivit ca0lamaie", atat in ceea cepriveste spatiul-vital [slnusul maxilar) cat ~i
timpul (sinusul frontal). Maaflu intr-o situatie in care exista 0ierarhie: pentru
earnasimt supus si primesc mai putine inforrnatii decat daca as fi avut putere de
decizie, amimpresia eatrebuie sasuport tara sacunosc toate elementele fiecarei
situatii, Deoarece nu pot sa inteleg totul, pot intui anumite lucruri, dar nu am
nieio confirmare caceea cesimt este adevarat ~i acest lucru rna deranjeaza mult.
Iri loc sa imi ascult voeea interioara, las vechile mele scheme mentale sa imi
dicteze comportamentul. tmi reprim emopile, angoasa ~i frica mea ca nu sunt
iubit. Masimt strans de gat. Neputinta mea rna fac sa rna ascund in iluzie ~i in
revolta. Amimpresia di mi-amratatviata ...Sinuzita "explodeaza" cand nic.ieunu
mai pot ~i sunt pe care sa explodez emoponal. Numal pot trai in siguranta vietii
organizate ~i rigide, pe care mi-amcreat-o. Numai pot trai in functie de ceila1t
i
,
pe careii folosese cape ni~e balize desalvare. Amnevoie derep ere noi i Sa!m~
afirm autoritatea. Mesajul pe care trebuie sa ilinteleg este acela de a SImp
iubirea din jurul meu i dea0inspira cat mai adancin mine.
Accept!" sa vorbesc despre mine. Nu mai am nevoie sa fac tot timpul
compromisuri. Amincredere in vocea mea interioara, pentru a afla ceea ce este
bun pentru mine. Las tandre~ea saintre inviata mea. Amincredere in mine $i pot,
in sfar~it, savadlumina! . .
739. NAS(stranut) Vezi: STRANUT
740. NAS (sforait) Vezi:SFORArr
'\ ,.
Marele Diet/onar a/Bolilar 11A/ecfiunilor Cauzele subtile ale fmbolnavirii
741.. N~ERE (felul' in care s-a petrecut nasterea mea, ca si copil ...) Vezi ~;:
NASTERE (ca mama)
In timpul celor noua luni de gestatie, cand nu eram decat un foetus, toate
simturile mele erau deja trezite si auzeam tot ceea eemarna, tata sau cetlalti din
jurul meu spuneau. Puteam simti si emotiile, "startle sufletesti" alecelor dinjurul
meu, mai ales pe celealemamel mele, eucaretntretineam legaturi foarte stranse
'si puternice. Felul in care pot interpreta ceea ceamauzit sau amsimtit in timpul
acelei perioade va influenta asupra comportemente mele viitoare. Deexemplu,
este posibil safi avut impresia ca"amfacut-o pemama sasufere", in timp cem-a
nascut, cand de fapt, ea a contribuit Iacresterea durerii prin anxietatea ei, prin
fricile ei ~i prin faptul ca retraia propria ei nastere, pe care 0eonsidera foarte
dureroasa. Sau amputut crede ca din cauza mea, mama a fost pe punctul de a
muri. Astfel voi purta cumine, toata viata, acest sentiment de culpabilitate "dea-i
fi facut diu mamei", sentiment pe careilvoi retrai fata de alte persoane, Dacaam
lmpresia canu am fost un copil dorit sau caparintii ail vrut s11rna tina ascuns,
iml pot trai viata ca 0fantoma, Pot simti un sentiment de respingere foarte
puternic si am 'tendinta de a rna Indeparta de ceilaltl. Daca am avut putine
contacte cuparintll mei, este posibil savreau sacompensez acest lucru deveniind
exagerat deapropiat fata de ei, "rnalipesc deei". Inplus, felul in care s-apetrecut
nasterea mea sau mijloacele folosite pentru adecurge mai usor, tmi vor influenta
eorriportamentele pe care le amin viata de toate zilele, care se refera la felul in
care a decurs nasterea mea. Acest lucru se intarnpla mai ales atunci cand
traiesc mari tulburari sau mari schimbari in viata mea, situatii pe care nu lepot
controla. lata cateva exemple cusituatiile celemal des lntalnite:
Oaca.pozitla mea in pantec era incorecta, nasterea a fost foarte diflcila si
dureroasa .:Acest Iucru rna poate determina mai tarziu, sa traiesc 0viata de
sacrificiu, voi continua sa rna pedepsesc crezand ca aceasta este singura
-modalitate deatrai. Amtendinta deaindura multa durere i frustrare, tnainte de
a ie~i din anumite situapi. Daca m-am nascut prematur, voi fi de multe ori
nerabdator: 0sa vreau sa termin 0sarcina inainte chiar de a 0incepe. Am
impresia ca nu sunt complet, caimi lipse~te ceva. Voi cauta mereu "acel ceva". In
plus, daca am stat in incubator, 0 perioada, voi retari adeseori aceea~i
.singuratate profunda ~i impresia ca sunt neputincios in fata unor situatii sau a
unor persoane, ceea ce rna determina sa rna izolez ~i sa amun nivel de energie
foarte scazut. imi vafi fricadeintunerie, deoarece m-am obi$nuit foarte devreme
in viata mea, sa stau in lumina puternica ~i in galagie. Pot trai un sentiment de
respingere puternidi, din cauza faptului ca am avut impresia ca mama m-a
neglijat dupa natere sau ca"m-aexpulzat" delalocul meu. In acest caz, voi avea
tendinta dearnapIasainsituatii in care voi fi dat afara, fiedin cas~, fiedelalocul
de mundi sau din relatiile afective. Contactele cu ceila1ti sunt rare sau absente.
Deoareee timp de a perioada mi-a lipsit hrana mamei mele, voi avea tendinta sa
mananc intr-un mod compulsiv, pentru a evita sa retdiiesc aceasta lips~. Este
posibil sa fi auzit, persoanele care veneau la spital, spunand Iucruri de genul: "
I J l! ! 1 1
~.
324
Jacques Martel
Cum va trebui sa te zbati pentru a supravietul!" Crescand am .P.astrat' aceasta
impresie ca trebuie sa rna lupt pentru viata mea si pentru cauzele importante.
Astfel, a abandona, a renunta devin p~ntru mine sinonime ell un pericol de
moarte. ,'. ..' .... ..
Faptul de a fi pus in.incubator este, pentru mine, 0problema de.supraviejuire ~i
acest lucni seface, mai ales prin cresterea in greutate. Mai tarziu, esteposibil sa
.. am dificultati legate de pierderea in .greutate, deoarece am inregistrat inc~ de la
nasterefaptulca trebuie sa am rezerve de gras)i~e, pentrua putea supravietui.
Daca, din contra, m-am nascut mai tarztu de termen, voi avea 0dificultate in afi
punctual si a face lucrurile la timp. A m nevoie de mai rnult timp si rnasimt
bulversat de lucrurile pe care Ieam de tacu~. Imi place, de asemenea, ca lucrurile
sa fie facute in felul meu. A~putea sa manifest, agresivitate fata de. persoanele
care vor sa rna faca sa rna simt.vinovat de intarzierile mele, deoarece am impresia
.ca sunt i~intarziere, din cauza evenimentelor exterioare, Am tendinta de a ma
"gandi mult inainte de aactiona silmi este greu saIau decizil.In viata, este posibil
sa-amtendinta d e a rna agata de persoanele cu care rna simt in, largul.meu, Peate
mama voia sa ma pastreze mai mult cu ea,-t~i faceagriji pentru mine ~,iera fericlta
:sa .masimta in burta ei sau poate eu eram eel care vola sa ramana in fuziune cu
ea? FaptuI de a: rna fi nascut fle prea devreme, fie 'prea tarziu determina, in
general situatii conflictuale, legate de timp. Ac<;ept!"sa tnvat sa stapanesc timpul
pentru aface bine lucrurile si aavea timp pentru mine. In loc sa traiesc tottimpul
. in viitor.sau in trecut, invat sa traiesc in prezent, " .. ' .
o nastere care trebuie provocata, denota adeseori faptul ca nu eram pregatit
pentru aveni pe lume, este posibil sa traiesc multa frustrare, care rna va ipS9ti pe
tot parcursul vietii. Pot sa devin neincrezator fata de cei din jUl-ul meu. Naterea
provocat~ sau naterea prin cezariana pot deterrruna copilul sa fie frus~~t sau
. furios, deoarece nti este pregatit sa vina pe lume: deoarece simte fricile mamei
:.sau Iieste frica lui insul. Taietura din cezariana ~ste foarte drastica;' copilui a
ieit intr-un mos brutal din pantecele'mamei. $i astfel, aceastaielre prea r~pida
pentru el, va provoca frustrarL Deaceea 'aceti nou-nascUli plang mullin p,ri~ele
luni de la natere. Uneori, medicul este cel caredecide.sa provoace naterea. In
viata cotidiana, mai tarziu, acest lucru se reflecdi in .nevoja ca altcineva ~;~ia
deciziile pentru mine. Sau a~putea av~a 0reacpe total opusa, sa nu suport 4eloc
ca ceilalp sa ia deciziile in locul meu, sa nu leis smirta mea "in mc1inile'ciItcuivif'. In
acest caz, doar opinia mea conteaza,.deoanice;-im;ontient; imi amint~sc ca, in
dmpul na~terii mele, nu am fost consultat peiltru it ti dnd eram pregatit sa:Yin
pe lume. In cazul in care, mama mea. 'a avut nevoie de anestezie pentru
i
a.ma
.aduce pe lume, este posibil sa am tendinta" qe a adormi tot, timpuI' ~id~ a
"anestezia" realitatea, nu percep lpcrurile' clar i interpretez in: felul" meu
.evenimentele, in functie de fricile pe care le.am. Este vor~a despre 0for.ma de
fuga, asemenea unui: drog: fiind ametit, "inghetat", eVit' s~ intru in contact cu
emopile i Cll fricile mele. imi este greu sa primesc mangaierile.i este poS.lbil s a
am bolide;piele. Este posibil sa imi.fie friea de durer;e, sa am tendinta:sa'fiu
~,",:,,""', ",:,", "'1:iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii~~~ .. ~ ~ . !
Marele Dictionar 01Boli/or ~I AfeCfiunllor - Cauzele subtile ale imbolniivlril
325
distrat la munca si Sa am 0dificultate de a acceptalv sa.lndeplinesc sarcini care
!=ermult timp sl multa energie.. . '. . , . .,
In cazul in care am avut cordonul ombilical infa~uratin [urulgatului, rna simt
"sufocat" de oameni sau de situatii, Pot sa.am 0sensibilitate la nivelul gatului, iml
este greu sa rna exprim, sa comunic simplu i afirmativ. Am tendinta sa rnasimt
"strans de gat". In acest caz, poate fi verba si .despre disperarea mamei in fata
nasterii.: mama. se lntreaba dad copilul .se va naste in.' cele: mai bune conditii
.:.posibile i dacatrebuiejntr-adevar caacel copil sa vina pe lume. Nu vrea sa illase
sa plece
60
Astfel, adult fiind, acest lucru se poate reflecta, de exemplu, daca nu rna
simt in largul meu cand port 0cravats, un fular, bijuterii, deoarece acestea J mi
amintesc, chiar daca inconstient, ca am fost in pericol de moarte cu cordonul
. infa~urat in jurul gatulut, Imi va fi greu sa rna apropii de oameni, atat pe plan
fizic, c.at i afectiv, deoarece am impresia di "mi se ia aerul" ~i nu vreau in niciun
. caz, "sa-mi leg funia de gat" prin casatorie, . .
In cazul unui copil nascut prin cezartana exists mai multe interpretari posibile:
este posibil sa fi luat decizia de aiesi, dar se simte impiedicat sau afost scos afara
, inainte ca el sa fle.pregatit sa iasa. In astfel de cazuri, ca adult, voi aveadiflcultatl
cuprivire la aducerea proiectelor latermen, iar un efort prelungit si constant este
foarte greu de realizat. Ma descurajez usor, Prefer ca ceilalti sa. faca lucrurile in
locul meu, rna simt incapabil sa Iefac eu insumi. Deasemenea, pot avea impresia
di oamenii rna trateaza nedrept sau ca nu sunt recompensat cumtrebuie pentru
eforturile depuse, "Dati-l Cezarului, ce este alCezarului" !Camama, faptul de a
'face 0cezariana, rna impiedlca sa nasc prin vagin:Este posibil saf trait 0situatie
.in care rn-am simfit abuzata; fieca s-a intamplat in realitate; fie ca mi~afost foarte
teama ca se va intampIa,. nu exista nicio diferenta. Ceea ce este important este
cum am trait acea experienta i ce am simpt. Pentru ,d vreau. sa evit sa imi
remerriorez acel eveniment dureros, cezariana devine o.modalitate maL uoara
de a na~te copilul. Daca sunt acel copil nascut astfel, pot dezvolta mai tarziu un
comportament ezitant, fricos i sa am dificultati de ama angaja in viata. Nu am
incredere in deciziile mele, deoarece imi este teama 'carna in~el. Deoarece nu am
avut contact direct prin plele, cu mama, la natere, poate, mai tarziu Yoi avea 0
dificultate in aaprecia sexualitatea prin contactul pielil.
Dadi amavut 0pozitie transversaJ a la natere; caadult voi trai adeseori_:o stare
"de culpabilitate, mai ales deoarece am impresia caii fac sa sufere pe cel din jurul
meu; Repit muite in mine i imi este greu sa rn a relaxez l sa am incredere.
Traiesc multa tensiune interioara. Nu ma'simt bine aezat in viata. Este ca i cum
a .merge jnvers in lume, nu a~ fi doril sau rna' simt incapabil sa implinesc
doriri!ele i'a~teptarile parinplor mei. Deasemenea, pot aveaimpresia carna simt
limitat in aCfiunile mele' ~i in proiectele mele. Este ca ~i cum oamenii' i
citcumstantele vietH fac in aa fel indit eu sa renunt lalucrurile noi pe care vreau
sa Iefac.
~ Pa trid ( Drouot a m e n pon a t in tr-un a d in ca rtile s a le fa ptul ca un proce n t m a re (pe s te 60%) d in tre pe rs oa n e le
Ms a lte O J cord on ul om bilica l in ta $ura t in jurul ga tului, a u con ftie n tiza t, in tim pul un e i re gre s iun i in tr-o via ta
a n te rioa ra , fa ptul ca a u fos t s pa n zura te
... " ''J l' 1 " ! ~ 1 ! 1 1
1 ~ 1 " .. l--: ~
~.
Jacques Martel
Daca,intimpul nasterii s-afolosit forcepsul, careavearolul dea-mi strange ~i a-mi
proteja capul, pentru ausura expulzarea, este posibil sasura:- ded~~e:i_d~c~p, d~
dureri ale craniului si am' impresia carna izbesc de multe dlficultap. mviata, mal
aleslainceputul unui proiect sau al unei noi relatii. Amimpresia c a , trebuie sa fac
fata circumstantelor care apar, pentru a-mi duce la capat noul proiectsau noua
relatie, Iml pun multa presiune peumeri ~i am0placere'rautacioa~ain a'ac~ep~! 'I
inutil tot mai multe responsabilitati. Masimt "fortat" safacanumite lucrun, avand
des impresia ca"nu amdeales". Amtendinta de aastepta pana in ultimul mo~ent
pentru afaceceva. Pot trai des sltuatii deurgenta un care amnevoie deun ajutor
din afara, lafel casi la nastere. Fara acest ajutor, simt cavoi rnuri ... T?tu~i, da~a
atunci cand erambebelus, asfi vrut saraman 'infuziunecumama mea, ajutorul dm
exterior ar fi fost perceput cacevanegativ, m-ar flllpsit decontactul cum~ma..Le
pot cereparintilor mei detalii despre nasterea m~a. Do~f~ptul dea.cO~$tien~za
dificultatlle traite in acel moment rna va ajuta sa inteleg ~l' sa schimb
comportamentele caredecurg ~i carepot sanuImi plac~.... ~
Daca sunt geaman, tmt pot pune intrebarea de ce partntu mel au fost atat de
.grabitt sa alba copii, din moment ceau facut doi in acelasi timp. Leera te~ma di
i~i vor pierde copilul si..inconstient, au facut, un al doilea, pentru ase asigura ?
Oricare ar fi motivul. lemultumesc pentru ca. m-au adus pelume...
742. N~TEREAPREMATURA
. 0nastere prematura are loc intre a 29-a' ~i a 38-a saptam~na. de lei in~etarea
.. menstruanei. Daca se.Intampla, este posibil ca eu sanu rna. sirnt suficient de
puternica pentru apurta acest copil panalatermen ~i cadoresc, inconstient, __sa rna
debarasez de el. Poate di am.pastrat sarcina secreta, ascunsa de' 0persoana de a
carei reactieimi erafoarteteama. . . ". ..' ..
Orieare ar fi motivul, accept! 'Icatot ceseintampHi este spre binele meu ~i
al copilului nascut prematur.
743. NEBUNIE Vezi ~i:PSIHOzA
Nebunia, denumita ~i'alienare mintala sau psihoza, apare atunci cand.nu mai
suport ~i resping lumea in care traiesc. Masimt agresat ~i persecutat .dintoa~e
partile, mai ales de propria mea familie. Viata!lU.inseamna p~ntru .~ne deca:
suferinta. Mainchid in universul meu unde rna sunt foarte bme. NlmlCnu rna
poate atinge aieL Este modul meu de a rna deconecta 'definitiv de fam~lie'~i ~e
lumea exterioara. Este 0fuga ~i 0, evadare. Aceste aspecte apar mal ales m
grandomanie, care este asociata cu un sentiment exagerat al ,pro~riel mel:
valori sau al cauzei la care ader. Exista 0Upsa de realism care are drept cauza
!ipsarespeetului desine. Masimt mic~iimi proiectez idealurile inlumea iluziilor.
Accept! 'Isa ma eliberez de aceasta nebunie, primind iubire ~iinteleg
ere
.
Dadi consider ca nebunia pune stapanire pe mine, trebuie sa preiau controlul
asupra mea ~i sa accept! 'Ifaptul ca, tot ceea cemi seintampla are un motiv ~i
prin aceste experiente devin mai responsabil, mai liber, mai stapan peviat
a
.
mea
,
Astfel pot saaccept mai u~or noilesituapi care apar inviata mea. . '.' .
H
.u
i i i
, I
1 1
;~:
'i ,
':,
! t ... ! !
!I
1 , .
Marele Dlqionar af Bali/or ~IAfeqiunilor - Cauzefesubtile ale imbolnaviril
327
744. NEFRITA Vezi:RlNlCHI-NEFRITA
745.. NEFRITA CRONIcA Vezf:BRlGHT[BOALAALUJ ...j .
746.' NEFROPATIE Vezi:RlNICHI~ NEFRITA
747. NELINI~E
Nelini~ea se manifesta :prin . agitatie, angoasa ~i frica, Provine dintr-o
nesiguranta interioara pe care 0traiesc si care rna face sa fiu foarte emotiv.
Nelini~ea mea i~i poate avea originea in copilarie, mai ales daca amtrait 0stare
denesiguranta fizicasau sociala sau amavut impresia cami-a lipsit cevape plan
afectiv ~i educational sau daca m-am simtit abandonat la un moment dat.
Aceasta tradare poate reaparea lavarsta adulta atunci cand retraiesc 0situatle
asernanatoare cuceape care amtrait-o in copilarie ~i care imi "reactiveaza" acest
sentiment. Traiesc nelmiste ~i fata de osituatie fata de care cred eanu amnicio
putere sa 0schimb sau in care rna percep mai mult ca victim a evenimentelor
decat ca ~i creator al acestora. Cred ca trebuie sa' Indur in loe sa cred c~sunt
capabil saactionez sl saaccept] 'Isainvat saamincredere in mine.
Trebuie sa fiumai puternic decat angoasele mele pentru aIeputea controla,
in loc sa fie ele ceIe care rna controleaza ~i imi alimenteaza sentimental de
neputinta fatadeviata. .
Nellnistea este legata de 0lndotala, de 0frica fata de 0situatie sau 0
" persoana, fata de care simt un pericol. Am0neintelegere fata de ceea ce mi se
)ntampla. MentaIuI meu incepe sa fabuleze eu tot felul de'idei sinu rna mai pot
concentra. . ..
, lncepand de acum, imi concentrez atentia' pe interiorul meu ~i accept ~'I, Ia
'.nivelul inimii'l experientele vietii ~i maprotejez in acela~i timp.
748. NEMULTUMIRE
Nu sunt satisracut de ceea ce mi se intampUi in viata. Sunt poate prea
perfectionist. Nemultumirea mi se vede adesea pe fata. Am nevoie sa fac
schimbari in viata mea, sa restructurez, dar imi este teama de consecintele care
vor decurge; Prefer a~adar sarnaplang, inloc saacponez.
Accept! 'Isa caut cauza acestei nemultumiri, pentru a aduce schimbari
.'pozitive in viata mea, cu mijIoacele potrivite. Voi fi primul care voi beneficia de
. ~:mai multa bucurie, care sevarasfrange ~i asupra celor din J urul meu.
149. NERVI (in general)
;'Nervii sunt organe care primese ~i transmit informatii intregului corp, informatii
I i provenite din sentimente, din ganduri sau de la simturi. Activitaple contiente
"sunt controlate de nervii perife'rici, care i~i au sursa in maduva spinaIa, unde se
::-afla sediul sistemului nervos. Activitatile incon~tiente, pr~cum bataile inimii'l
: sau respirapa sunt controlate de sistemul nervos vegetativ (autonom). Prin
~':medit~ti~sau prin~r-.?rel~xare profun~~1pot obtine un control con~tient.asupra j
.acestul slstem. EXlstamal multe felun mcare pot fi afectat, deoareee slstemul
. 1 I 1 .. "., ' I 1 1 , I I 1 a ... ... ...... ..I ..&..&~ 1.1 ,",,-. ,- 1-or I
328 Jacques Martel
nervos acopera mai multe functii. Nervii sunt ca un sistem electric al corpului,
Dacacircuitele mele sunt supraincarcate deoarece exista prea multa "tensiune",
acest lucru afecteaza functionarea organismului meu, Aceasta tensiune poate
aparea din faptul ca amnelinisti fa~ade viitor si lmi este teama caproiectele pe
care le pot realiza nu vor fi gata la termen. Aceasta tensiune a nervilor mei
reflecta starea mea Interioara: rna simt In detentie (in inchisoare) fata de 0
persoana, 0situatie sau pur si simplu fa~ade mine insumi. Daca sunt afectati
nervii senzitivi (cei care pleaca de la organele de simt) inseamna ca vreau sa
devin insensibil fata de ceva sau fata de cineva. Dad sunt atinsi nervli motori
(care ajung lamuschi), am0dificultate inaface0anumita miscare, Nervii stau la
baza comuntcarlt si, daca nu functioneaza normal, pot sarnalntreb, Inceaspect
din viata mea as avea interesul s~comunic si sa primesc ceea ce au .de spus
ceilalti, ' '
Daca sunt "cu nervii la pamant" sau lilacapatul nervilor", acest lucru,Imi
rearninteste ca am 0 sensibilitate crescuta i, chiar daca este posibil sa rna fi
simtit ranit Intrecut, accept!" saamincredere Inceilalti. '
750. NERVI (cIizcl de...) Vezi ~;: lSTERlE. NEVROzA
Crizele de nervi reprezinta 0 crestere a energiei, 0 vibratie interioara, care
blocheaza nivelul vorbirii prin lipsa comunicarii sau incapacitatea de a-mi
exprima punctul de vedere, In cadrul unei activitati cand este imposibil sa
,Indeplinesc sau sa realizez ceva. Blocajul devine atat de puternic tncat, nu pot
, elibera energia In armonie si atunci se produce 0explozie. Aceste crize Ii au
originea in atentia mea care este tot timpul centrata pe frica. Imi este tearna tot
impul sa se va lntampla ceva negativ i nu fac nimic pentru a schimba acea
situatie, " ,
Accept!" sa rna opresc si sa consnentfzez "totul, respirand adanc i
relaxandu-ma profund. Trebuie saaccept!" situatia i saimi acord timp pentru a
facetensiunea sascada prin reechilibrarea emopilor mele.
751. NERVI- NEVRALGIEVezi ~;: DURERE
Nevralgia poate fi descrisa ca contact stricat, pe traseul unui fir electric. Firele
electrice sunt reprezentate de nervi. Este 0 durere ascutita, pe un nerv,
provocata de a tensiune prea mare pe traseul nervului. Dadi nervul este taiat,
inseamna cai comunicarea, libera circlIlape aenergiei in mine, este Intrerupta i
ea. Seproduce 0separare, 0Intrerupere. Exista0"raceala" care s-a instalat Intre
mine i 0alta persoana, 0 anumita animozitate, insotita de agresivitate i de
ranchiuna, care rna Impiedica sa intru In contact cu acea persoana. Gandurile
mele sunt iritante i arzatoare. Amimpresia di "Imi vor crapa nervii". Locul in
care este situata durerea indica genul de emope despre care este Yorba. Un
sentiment de culpabilitate i dorinta de a fi tot timpul In normele stabilite de
societate sunt, de multe ori, sursa unei nevralgii. Imi este frica de autoritate.
Dad nevralgia apare la un brat sau la 0mana, acest lucru indica 0presiune
,(precum un angajament) sau 0 alta. emoiie (precum neputinta), care rna
.j
::1
i
"
Marele Dictionor 0/ BoTilor 1i A/ectiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivlrli
329
impledlca Sa':i~u" ~d~c~ziesau 0A directi: armonioasa in vtata, Daca nevragia
apare la~n. pl~lor, indica un pas in plus rntr-o noua directie, pe care emotia il
, blochea~al, p~m_?rmar:, blochea:a Iibera circulatie aenergiilor Invlata mea.
Nevralgla factala arata faptul ca fata mea "este de gheata", ca Irni ascund
emotiile, pentru arnaproteja. Pot, de asemenea, sa amtot timpul, "chiar in fata"
cevac: 1m!aminteste deun evenirnent dureros dinviata mea. Nevralgia dentara
reflecta ca, faptul de a rna plia In fata celorlalti rna revolta, -Devin indiferent
pentru aevita safiunevoit sataudecizii.
, Accept!" sa i~i constientizez emotiile interioare, care impiedica fluxul
natural de energie. Incesituatie rnasimt blocat? Dececomportament sau obicei
vreau sa rna debarasez? Constientizand aspectul vietii mele (in functie de
pa~teacorpului care este afectata) care este atins de anxietate sau nesiguranta, 11
VOl putea remedia mai usor i voi gasi sclutiile si toata iubirea necesara, Ma
elibe~~zd~naceasta Inthis.oare pe care mi-amconstruit-o eu singur. Lassacurga
ernotiile l leacceptlv Iemtegrez si leschimb in cevapozitiv. Raman In contact
permanent cuesenta mea divina si astfel pot Indeplini lucruri importante !
f
752. 'NERVI- NEVRITA
Nevrlta este inflamatia unuia sau mai multor nervi. Partea corpului care este
~ectata deunul sau mai multi nervi, indicaInceaspect al vietii mele este nevoie
~a fa~0A contie~tiza:e. Chiar daca aparent nevrita ii are originea lntr-o
, infectie, in alcoohsm, in anumite boli sau In efectele secundare ale anumitor
medicamente, este de dorit sa gasesc, In comunicarea cu mine lnsumt, factorul
,'care maa determina sa traiesc furia. Iirefuz pe ceilalti, In ceea cesunt sau in ceea
ce fac. Masimt agresat si vreau sa rna apar. Detest imprevizibilul. De' aceea
, incerc saprevin totul, avand astfel un faIssentiment de control. Prefer satraiesc
Inanonimat, Astfel; ceilalti nu rnavad~i evit saii critic.
A Accept!" sa restabilesc aceasta comunicare cu mine tnsumt i imi gasesc
mtelegerea de care amnevoie. Regasesc mai mult calmin viata mea i Incorpul
meu. Traiesc Inadevar, transparenta ~i cuinima" deschisa.
753. NERVOPTIC Veri: NERVl- NEVRlTA
754. NERVULS~IATIC Vezi ~i:DURER, SPATE / lAFECf/UNI ALE ...] / ZONA LOMBARA,
PICIOARE / UN GENERAL] / lAFECf7UN/ ALE ...} ,
NervUI sciatic Incepe din zona lombara acoloanei vertebrale, traverseaza fesele
;coapsa i gamba, ajungand pana la laba piciorului. Durerea simlita rn~
, pa~alizeaza. Este posibil ca dUrerea sasemanifeste mai mult laun picior decat la
celaI~I~.~m nelini~~i c~pr.ivire la' situatia financiara, deoarece tree printr-o
tranzlt~evImp~rt~n~a dm vlata mea, care rna face sa traiesc 0 nesiguranta
putermca. Dacaplclom) drept este afectat, acest lucru poate insemna caImi este
fricasafacfata responsabilitaplor dinviata mea. Saupot avea sentimentul ca"Imi
pierd sprijinul", mai ales,daca am:;iisentimentul casunt tradat. M a simt obligat sa
merg Intr-o anumita direqie, de!?inu vreau acest lucru. Daca durerea apare In
,~- 1 1 11 IJ 1 t
1 i ..... ~1 '
330
Jacques Martel
piciorul stang, lipsa debani lml poate intensifiea sentimentul di nu pot datotul,
pe plan material, oamenilor pe care Ii iubesc. Existalucruri pe care as vrea sa Ie
fac, dar nu pot. Mi-eteama di dragostea lor pentru mine_va fi afectata, lmi fae
iluzii, rna consider foarte spiritual ~i detasat debunurile materiaIe (amun soi de
ipocrizie). Totusi, tema de a nu avea bani rnaurmareste i devin foarte anxios.
. Muncesc mult, amresponsabllltatlmari ~i,in ciuda eforturilor mele, amprobleme
financiare. Corpul meu intepeneste: rna simt blocat. Este ea $i cum m-as slmti
strans de gat, neputincios Intr-o situatie, avand impresia di altcineva are putere
. asupra acelei situatii, nu eu. Masimt limitat in libertatea mea si in creativitatea
mea. Ceanume nu fae? Amoare cunostintele si .talentul necesare pentru a face
fata unei noi situatii? Neslguranta mea rna face sa rna revolt am resentimente
fatadeviata, Mi-amcreat unsentiment deinferioritate.
Agresivitatea seinstaleaza [arasalmi dau seama i comunicarea mea cuceilalti
are de suferit. Furia fierbe in' interiorul meu. A$vreasa opresc .totul l Este
important saimi calmez nervii, deoarece, in acest moment, amimpresia eaam
nervii intinsi la maxim. Constlentlzez confuzia mea mtertoara sl durerea mea
(atat interioara cat ~i exterioara] cu privire la directiile din viata mea, aid i
acum. Aceasta durere rezulta adeseori din incapatanarea mea de arna agata de
veehile mele idei tn loc sa fiu deschis spre schimbare si noutate. lmt fac.griji
pentru ea cei din juruI meu sa fiebine si fericiti, in detrimentul propriei mele
fericiri. Aceasta situatie este frecventa in eazul femeilor insarclnate, care traiesc 0
eonfuzie interioara si 0suferinta eu privire la dlrectia actuala din viata lor: au
tndoieli, temeri si nelintsti. Masimt sustinut in noile mele responsabllitap, pe
care Ievoi avea de aid inainte? Decine sau de ceanume as vrea sa rna apropii
sau, dimpotriva, sarnatndepartez. Am0dlficultate, deoarece acest Iueru ar aduce
multe schlmbari in vlata mea. Constlentizez faptul cam-amlnchis singur intr-o
inchisoare, pentru a nu fi fericit i a-mi putea dezvolta pe deplin potentialul, nu
indraznesc sa traiesc in functie de esenta mea, de eul meu autentic. lmt las la0
parte latura intuitiva, impulsiva, creativa, M~iimpiedicsaavansez mai repede din
cauza fricilor mele. Caut siguranta In exteriorul meu sl tn lucrurile materiale,
artificiale.
Nutrebuie sa rnajudec, ci sa rnaacceptlv asa'cumsunt, Accept.lv faptul ca
sursa adevaratei mele slgurante este in mine ~i nu in bunurile pe care.le am.
Marelaxez ~i amtncredere tn univers, deoarece exista abundenta pentru toti, pe
toate planurile: fizic, mental i spiritual. Avand lncredere in univers, am
'incredere in viata. Alegsa accept!.., flexibilitatea ~i descopar adevarata bogatie,
cea care se afla in mine. Adevarata valoare a unei flinte se masoara cu mare~ia
sufletului ei. Imi accept!.., limitele, imi con$tientizez mdle i Ieintegrez. Decid
saavansez inviata ~i rnalasindrumat insiguranra, pentru binele meu.
755. NERVOZITATE
. .
Nervozitatea este un semn care indica faptul di nU,am'incredere in mine, in cei .
din jurul meu ~i in viitor. Faptul de avrea sa merg prea repede sau sa vorbesc
Marele Dietionar al Bol/lor ~IAfeetlunllor - CauzeJesubtile pie imboln6viril
331
prea repede imi tradeaza nervozitatea. Candsunt nervos imi pierd conexiunea
euinteriorul meu. Devininstabil, iritat. _
Acceptlv saamlncredere inviata ~i saadmit canu este necesar sa controlez
totul la.perfectie, .pentru ca viata sa fiefrumoasa si lubitoare, Constlentizez
faptul ca, nervozitatea mea ascunde instabilltate, fricadeun eveniment in care nu
amineredere sau teama .de a pierde ceva sau pe cine~a drag. Trebuie sa rna
eliberez ~i saamIncredere in eul rneuinterior $i sarnarelaxez.in mod constant.
756. NEURASTENIA Vezi ~i: BURNOUT, DEPRESIE. OBOSEAI..A[iN GENERAL]
Neurastenia sau epuizarea nervoasa, este 0stare de oboseala fizidi si pslhica,
SimptomeIe sale setraduc prin dificultatea de alua decizii si prin confuzie. Desi
nu am nicio tulburare organica, este posibil sa am dlficultatt legate de digestie,
dureri fizice, 0emotivitate exacerbata ~i sa rna simt foarte slabit, Neurastenia
seamana in mai multe aspecte cu depresia. $i in acest caz, am tendinta de afi
singur si a vedea totul in negru. Nuvreau sa fac eforturi, deoarece lml spun ca
acestea nuvorschimba nimic, Atitudineamea negativa este eauzaaeestei boli. Ma
simt intr-un impas.Vreau sa excelez, sarnaremarc.rlar mi separe eairnirislpesc
~ans~Iedinainte, de fiecare data cand rnadeseurajez. .
In loc sa iml coricentrez atentia pe "tot ceea ee nu merge in viata mea",
acceptjv sa spun Multumesc pentru ceea ceam. Trebuie sa mii responsabilizez,
sa imi fac proiecte $i sa acceptjv faptul ca, am tot potentlalul, perseverenta $i
curajul necesare pentru a-mi atinge toate scopurile pe care Iefixez. Fericirea i
bucuria vor ocupa si mai mult lacinviatamea.
157. NEUROPATIE Vezi:SISTEMNERVOS
758. NEVQIE (ingeneral) Vezi: DEPENDEN]'A
759. NEVRAL GIE Vezi: NERVI- NEVRALGIE
;
760. N E V R IT A Vez;:NERVi-NEVRlTA
761. 'NEVROzA vezi~i:ANGoASA.ISI'ERIE. OBSESIE
'. Nevroza este 0 afectiune nervoasa, caracterizata de conflicte psihice, care
. determina .tulburari de comportament, dar nu altereaza decat foarte usor
personalitatea unei persoane care este afectata. L a fel ca depresia L psihoza,
nevroza este cauzata deemotiile nestapanite sau decautarea unei identitati, care
. sa0inloeuiasca pe cea pe care 0refuz. Chiar daca pastrez contactul curealitatea
~ipot continua satraiesc in.societate, este posibil saamun sentiment de angoasa,
.. J udeeata mea poate fi alterata i viata measexuala poate fi afectata, sub forma de
-' impotenta sau frigiditate. Masimt singur, nuampenimeni care sarnasustina. Ma
l simt goIit, deconectat de la emotiile mele. Imi refuz placerile. Ma impiedic sa
,:traiesc eu adevarat ~i, in acela~i timp, imi este frica de moarte. Pot sa am
dependente, deoareee am nevoie de 0supapa pentru alasa sa iasa tot ceea ee
vreau saretin in mine. L upta interioara este constanta ~i extenuanta. Dacareprim
:i:
~~70,-"~ __" """""""""""""""""""" __~'
", I -1 -, '7 J 1 .. ' ~ 1 ~, 1 1 ~ 1 1 T :t II , l' , , 1 1 .......
" '.
332 Jacques Martel
.0'parte din' mine, trebuie sa rna echilibrez prin comportamente care pot fi
obsesionale. Sunt contrariat, deoarece rnulta lume, inclusiv persoane care
reprezinta autoritatea, estein dezacord ell felul meu deagandi, . .
Accept!" saiini reiau Iocul careimi revine si saamnevoie saprimesc atentie
.pentru a fi valorizat, Ani nevoie, deasemeneasa gasesc un sens vietii mele, ceea
, cernava ajuta sarna eliberez detensiunile pecare letraiesc, Voi fi liber, deoarece
imi voi concentra atentia pe un scop fix, pe 0sursa de feritire i de satisfactie.
Trebuie saimi acceptlv natura profunda, care lnseamna saIiiubesc pe ceilalti si
sarnaiubesc liemirieInsumi, tara sa fienevoie saInteleg toata viata, de laA laZ,
pentru a rnaacceptajv asa cumsunt.
762. NISTAGMUS Vez;: OCHI - NISTAGMUS
763. NODULI
Unnodul este 0.leziunecutanata sau mucoasa, bine delimitata, aproape sferica i
palpabila, care poate aparea in diverse straturi ale pielii (derma, epiderma sau
hipoderma], Apare frecvent. pe corzile vocale sau in ureche. in acest caz, un
nodul rnaajuta saconstlentizez faptul catraiesc 0deceptie, 0ranchiuna fata de
un proiect pe care nu l-am .putut realiza, deoarece am avut de infruntat un
obstacol foarte mare, care rn-alndepartat de scopul meus au nu.m-a lasat sa il
ating. Poate fi yorba despre .ceva pe plan profesional sau pe. plan afectiv.
Comunicarea (corzile vocale} poate fi afectata, poate amvrut sa spun ceva cenu
amIndraznlt sau amimpresia caamvorbit prea mult si in gol.Saupoate fi yorba
despre ceva ce amauzit (nodulla nivelul urechii) $i care rn-a deranjat atat de
tare, tncat amoprit proiectul pecare itderulam. Est eimportant sastiu catot ul se
Intampla Ia momentul oportun. Observ dad rigiditatea pe care 0arat in viata
mea poate fi cauza afectiunli mele interloare. Dacasunt prea dur fata de mine
insumi, intr-o zi voi vrea sa rna revolt. Am uneori. impresia ca,:.asteptarile
celorlalti fata de mine sunt practic nerealiste si trebuie sa fiu altcineva pentru a
supravietui in aceasta lume. NoduIuI apare de obicei tntr-un loc din:corpul meu
unde nu vreau sa fiuatins (nici macar de cineva pe care iliubesc sau in care am
incredere, de exemplu un medic) deoarece acest lucru imi rearninteste un $OC
emotional, un eveniment dureros. Sentimentul meu de. nesiguranta poate fi
amplificat in acel moment. Pot retrai 0situatie in care mi s-a spus "nu": $i afost
cevafoarte dureros pentru mine. Nuprimesc recunoasterea de care amnevoie i
nuamtncredere inputerea meacreatoare,
Acc~pt!" aspectul care mi-a oprit entuziasmul, pentru ca apoi sa it pot
depasi, Important este saImi ating ~elul fixat, indiferent care vor fi obstacolele de
, pe parcurs. Voi fi mai mandru si mai multumit demine !Imilas lao parte masca
, $i invat sa fiueuinsumi. Alegsa reaUzez proiecte care lmi sunt dragi $i care stint
importante pentru mine sl doar pentru ceilalti, Pozitionandu-ma voi putea salmi
exprim nevoile $i voi avea toata energia necesara pentru a-mi atinge toate
~~ .
I " I ! ~ ! i J
. Marele Dietionar al Boli/or 11A/eetiunilor Cauzele subtile ale imbolniivirii
333
764. NOSTALGIE Vezi~i: MElANCOLlE
Nostalgia este 0forma de melancolie provocata de un regret. Deobicei, atunci
cand sunt nostalgic, inseamna ca privesc printr-un nor Imbibat de emotii, in
afara prezentului, avand sentimentul caimi lipseste ceva. Este 0forma dereverie.
Nu trebuie ca acest vis sa de vina 0fuga constanta de prezent. Ma agat de
"amintirile frumoase din trecut" pentru arezista. Dacarna agat de trecut, nu mai
pot vedea lucrurile frumoase care apar in prezent. Optimismul i spontaneitatea
.mea dispar, Nurna mai pot bucura de "aid i acum" si las sa treaca nenurnarate
ocazii de a intalru oameni noi, de a tra~experiente noi. Nostalgia se poate
transforma usor in negativism siprietenii rnei sevor indeparta de mine. Aceasta
nostalgie poate sa nu lmi faca.rau, eu conditia sa nu dureze mult sau sa apara
_preades. . . .. '.
. Accept!" sa savurez din plin prezentul pentru ca fiecare moment care trece
safietrait ca0experienta unica Iplina deinvatamtnte noi. ..
. . . . ,. " 'f " 1 " " ! 1 ! 1
; , ' 11, 1 _
. .,
I
I
"
Jocques Mortel
334
o
765. OASE (ingeneral)
Oasele reprezinta structura solida a corpulut, stalpii sai, arborele vietii. In
interiorul oaselor exista maduva, eel mai profund miez al fiintei mele, locul in
care se nasc celulele imunitare care au capacitatea de a rna proteja. Energia
rinichilor [aflata in legatura cu nesiguranta si lncrederea in sine) hraneste oasele
~i maduva, de aici vine expresia "a avea rinichil puternici". Oasele reprezinta
structura de baza, armatura fundamentala pe care este construita intreaga mea
fiin~a, suportul corpului meu emotional. Oasele au, de asemenea, A
O
legatura . ~
structura legilor si cu principiile fundamentals cu care am de-a face mfiecare Zl ~l
care sunt aplicate de autoritate (politic, profesori, parlntt etc. ) pentru a rna ajuta
sa flu sprijinit si a exista 0ordine generals. Incepand din copilarie, pe masura ce
cresc, rna pozitionez fa~a de autoritate si este posibil ca; atunci cand ajung de
inal~imea mamei mele, daca este 0persoana autoritara, atitudinea mea fa~ade ea
sa se schimbe foarte mult.
Accept! . , sa incetez sa rna mai tern si inva~sa am tneredere inmine.
766. OASE (afectfuni ale. . .)
Bolile sau afectiunile oaselor, indusiv cancerul de oase, reflecta un protest fa~a
de acea autoritate pe 0lnfrunt si fata de care pot ajunge chiar sa rna revolt, rna
simt incapabil sa actionez Intr-o sltuatie dictata sau supusa unor principii
existente sau unor legi. Am irnpresia di "mi se pun bete in roate". Ma opun
autoritatii. Pot sa rna intreb daca rna simt pro fund bulversat sau tulburat cu
privire l~credintele rnele fundamentale, la convingerile mele intime. Sunt foarte
dezamaglt fata de mai multe aspecte din viata mea si fa~ade societate in general.
Este posibil ehiar sa am un sentirnente de dezolare, atat sunt de afectat de
anumite sltuatii. Daca oasele mele sunt afectat de 0boala sau 0afectiune, trebuie
sa rna intreb in ce aspect al personalttatii mele rna devalorizez, ajungand chiar sa
vreau ca acel aspect sa dlspara. Valoarea mea ca fiinta umana este pusa sub
semnul tntrebani. Ma simt ca un de~eu. Ma simt anihilat, stricat, distrus de
ceilalti? Fie rna devalorizez ~i am 0dificultate de a rna face respectat, fie rna
ascund in spatele unei imagini prin care nu las sa se vada decat p'artea pozitiva a
personalitapi mele. Prefer sa par dur i rece: acest Iucru da irnpresia di
potcontrola totu}, cand de fapt, in adancul meu, tremur de frica la ideea de aintr~
In contact eu emo~iile mele. Ma simt slab, tara aparare, chiar indolent Pentru ca
rna simt inferior, imi este greu sa rna tin drept. Masimt, intr-un feI, ca ~i cum a fi
murit deja. Nuvreau nimic, rna simt un nimic. Via~amea seinvarte In jurul golului
~i al Upsei. Nu am dreptul sa fac gre~eli. Sunt foarte auster in via~ de zi cu zi.
Este posibil sa fi inca1cat anumite legi i acum sa simt culpabilitate i remucari ?
J......- ' 1 ' ,
MoreJe Dietlonor 01Boli/or ~I Afeet1unilor Cauzele subtile ole imbolniivlrll
335
Peate vreau Sa rna aga~ de imagine pe care 0ofer in exterior, pentru a rna
respecta, intr-un, mod superficial, A vrea atat de mult ca cineva sa rna
.tnsoteascatn ceea cetraiesc, Dacaobserv i analizez care parte ascheletului este
afectata, voi avea 0mai buna informare cu privire la aspectul afectat din viata
mea. In ce aspect din viata mea sau in fata cui am impresia ca trebuie sa rna
aplec? Ma revolt impotriva, unor reguli ale socletatii i as vrea sa rna sustrag
legilor. Daca imi rup un os, este bine sa rna tntreb <:eanume s-a "sparr" in viata
mea. Ma opun atat de mult fa~a de ceva lncat trebuie sa iml rup un os pentru a
constlentiza acest lucru. 0afectiune a oaselor indica faptul ca, uneori am
impresia ea sunt destructurat. Corpul meu Imi trans mite un S. O. S.
Acceptlv sa fiu mai flexibil fata de mine insumi ~isa nu rna mal supun inutil
unor presiuni. Imi acord timp pentru a rna interioriza si, la nevoie, cer ajutor
celorlalti pentru a putea vedea mai dar deciziile pe care Ie am de luat. Am
tncredere in faptul ca toate sunt la locullor i eu sunt indrumat lndeaproape. La
fel eaun arhitect, pot ~i eu sa lmi construiesc viata, cu toate elementele pe care Ie
vreau. : ' ' ,
767. OASE --:-ACROMEGALIE
Acromegalia se caracterizeaza printr-o crestere exagerata a oaselor
extremitatilor ~i ale fetei, Hormonal de crestere este secretat Intr-o eantitate mult
peste cea norrnala. Daca am 0astfel de afectiune, rna intreb in ce situatie m-am
simtit prea mic pentru a realiza un proiect. Sau unde m-am simtit prea rnic, prea
neinsemnat pentru a-mi ocupa locul cuvenit si afirespectat? Raspunsul corpului
!Deua fost sa creasca peste masura pentru arna ajuta sa imi ocup mai usor locul.
I imultumescl Voiam sa impresionez, sa aratca eu sunt eel mai puternic. Poate
, m-am simtit abandonat de unul dintre parinpi mei si angoasa de afi ranit rna face
,sa fiu distant fata de oamenii din jurul meu. Desi pot avea impresia ca, corpul
rneu ocupa mult Icc, incerc prin toate mijloacele sa ramand departe de vlata din
jurul meu. Lumea mi se pare rece $i am nevoie de un colac de salvare. "Care este
persoana sau institutia care s-ar putea ocupa de mine si astfel sa nu mai am
nevoie sa imi fae griji pentru viitor?" Ma indoiesc de puterea mea sl caut
adevarul, Compensez devenind dependent de 0substanta, de bani, de mancare
etc.
Acceptlv sa irni restabilesc obiectivele pe care mlIe-am fixat si pe care
societatea mi le-a impus. Creterea mea fizica fiind mare, este momentul ca acum
sa cresc i pe plan emotional i personal. Am incredere in viata i decid sa
investesc in viata mea. Noua mea structura mentala include acum respeetul fat~
demine, emotiile mele i diferentele mele. ' '
768. OASE (boala a oaselor) Vezi:MfEXAW
769. OASE (cancer la. . . ) Vezi ~i:CANCER [iN GENERAL] ,
Daca sufiir de cancer la oase, este posibil sa traiesc un conflict foarte puternicin
care am impresia eli eu nu valorez nirnic, eli nu sunt bun de nimic. Amimpresia ca
"1""111
~, 1 1 ~ ~ 1 l ' J 1 1 I L, LJI. J 1 1 1
j
1 11
- .
336
Jacques Martel
nu amnieio valoare i sunt plin=deernotii: Iepastrez in interiorul meu pe cele
care imi patrund pana la oase. Unalt mod de aleexpri~a ~stefaptu~ca.traiesc
un profund sentiment de devalorizare. Traiesc in propriul meu sacr!ficlU~' Este
posibil sa traiesc 0 situatie in care principiile mele i fndame~tele. mele sunt
daramate sau puse subsemnul intrebaril. Este yorba despre 0sttuatie care m-a
Iuat prin surprlndere si rnasimt tradat, ~i pentru carnasimt constrans deceeace
seIntampla in jurul meu, rnarevolt . .... .... ..... '. ., .. . .
Acceptlv sa irni recunosc calitatile, Devenind mal deschis llTI~1fle~bIl V ? l
-reusi sa rna' pozitionez :mai bine in situatiile n~~te~tate .~l ma~ p~tm
"conventionale". Invaiand sa exprim ceea cesimt, emotiile pe care uneon lesimt
foarte'puterntc, rnavoi putea vindeca ~i oasele sevor regenera astfel.
770.' OASE (cancer la oase...J . ~ SAR(;OMUL LUI 'EWING61 Vezi $i: cANCER [iN
GENERAL] . .....
Este 0 forma.a cance~ului de oase, cu probabilitate mai mare de aparitie intre
varsta de 10-15 ani, chiar daca este 0forma foarte rara. Fiind 0 forma de cancer
care afecteaza oasele picioarelor, acest lucru inseamnaca exista ofricaputernica
de a avansa in viata. Imi este teama ca nu amtot 'ceea ceimi trebuie pentru a
'."infrunta" viata. Corpul meu tipa de durere in fata nesigurantei din interiorul
meu. Creddi nusunt capabil sarnaintegrez inlumea adultilor.> -. . ,
.,.'Accept] \f sa amtncredere in viata, stiind caaceasta lmi va oferi ocaziile de
"careamnevoie pentru atrai insocietate. . .
7 7 1 : ' 'OASE~ OIFo~rrATE
Oasele se.pot. deforma din cauza presiunii la cal,'erna expun sau pe care am
. jmp~esia ca trebuie sa ~supart Sunt mai rigidpe. plan mental ~i ~cest lu~ru se
".manifesta prin furie. Diformitatea exprima ceea cenu amputut striga sus ~l tare.
Este posibil sa traiesc 0 situatie familial acare imi afecteaza sensibilitatea ~i a~
vrea sa pastrez armonia, dar acest .lucru imi. cere un efort prea ma:re. Masimt
obligat sa rna supun ~i corpul meu face lafeI. Este important sa observ unde se
afladiformitatea ~i sa caut corespondenta emotionala specifita fiecarei parp a
corpului. . . ..' . . '. .
Accept~\f safiumai flexibil fatadeprineipiile mele deviata. Deschiderea mea
. despirit rnavaajuta saapreciez diversele aspecte aleviepii ~i sadescopar faptul
caiubirea poateexista in diverse forme. .
i:
772. OASE - DISLOCARE
Cuvantul dislocare inseamn~ 0 "pierdere a locapei':, ca ~i cum a iei ill afara
circuitului sau a merge in sens opus fatadeceea ceseintampl~. 0dislocare este
legata deun profund sentiment dedeiechilibtri. Lanivelul articulatiei, oasele se
deplaseaza i "ies" complet din, locul,lor. Dislocax:-eaindica pana,in ce punet nu
sunt sau nu simt ca sunt in directia cea buna. Deoarece oasele ~unt legatede
61 Ewing'(Ja~es): medi6 hlstolog american (18~ 1943). S-aconsacrat l'iistologiei tum~ril~ ~fnumeie' sau se h!aga
de sarcomul oaselor lungi,
~ I I J ~ , ,
Marele Dictionar al Bali/or ~l A/ectiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirii 337
miezul fiintei mele, de energia fundamentala, dtslocarea indicao 'schimbare
.profunda '3energiei, in adancul flintei mele. Mai aminca locul meu in'univers ?
Cinernaderanjeaza atat de mult incat rnasimt confuz ? Amajuns Intr-o etapa din
-,viata meain care structurile suntpe calesaseschtmbe.V alorile mele seschimba,
vreau salmi tntaresc 'terneliile, Este posibil sa rnasimt 'total pe Ianga directia cea
buna. . , . ., " ,
, V erifiesi accept] \f concretizez constlentlzarfle necesare, ceea ceinavaajuta
sa rna depasesc i sa vreau ceva nou in viata mea: Dislocarea este suficient de
dureroasa pentru caeli saconstientizezfaptul catrebuie sarnaschimb, pentru a
nu0mai trat dinnou.
. ',. . '. ' . . '
773. OASE - FRACTURA ( . . . osoasa) Vezi ~i: SPATE - FRAcruRl ALE VERTEBRELOR
Oasele reprezinta structura legllor si a principiilor lumii in care traiesc. Cand
apare 0 fractura,. aceasta indica faptul ca triiez un conflict interior puternic.
Poate avea 0legatura cu revolta sau cureacttlle inele fata de.autorltate, de crae
vreau sa rna desprind. Masimt limitat si vreau sa ies dlninchisoarea mea. Am
impresia catrebuie tot timpul salml dovedesc valoareae . Pentru carna opun prea
mult si sunt prea nerabdator fatademine insuml ~ifata deceilaltl, oasele melenu
. mai suporta si se fractureaza, Fractura lmi sernnalizeaza faptul di nu mai pot
continua astfel i este nevoie de 0 schimbare.' Localizarea fracturii lmi ofera
indicatii despre natura conflictului meu. Dad fractura seproduce in timpul unui
accident, trebuiesa descopar ce culpabilitate .traiesc, fata de acea sltuatie. Dece
sunt atat de sever cu mine insumi, iricat'ajling sa lmi fracturez un os] Oasele
reprezinta, de asemenea, suspnerea, 'stabilitate~ $i o fractura poate fi un
'avertisment.legat deideea catrebuie sa rnasepar detrecutul meu sarenurit lael,
sadevin flexibil pehtrua evita un stres iriutil ~i pentru atrece hfo alta erapa din
evolutianiea~Seimpune 0ruptura ~i 0r~-eva:luare. Poate fi yorba despre 0relatie
peplan afediv sau profesional. Sati este rievoiE~sa'rnasepar de 0ideologie, de un
.mod de aface Iucrurile sau de agandi, care nuimi mai' convine; Obliga~iilemele
lata de: mine insumi sau fa~ade societate rti~(deterniina s~ cer',o anumita
perfeqiune, in a$a fel incat devin rigid? Mi-amconcentral ateiltia prea inult pe
aspectele fizice, in detrimenttll celor spirituale' din viata mea? ' 0 fractura a
craniului indica faptul catraiesc 0situape in care rnastresez to~timpuI; 0sitUa~ie
care pare tara: ieire. Masimt prins $i fnistrat.' Imi viI!e-sa"m~' dau, cU capul de
.pereti !" Pentru a-mi regasi aceasta liberiateinterioara,con~tientiiez ceea'cerna
deranjeaza:' . . . ,
Accept!.. sa rna iubesc suficient de muIt pentru a exp-rhna.ceea ce simt.
Regasindu'-ini libertatea interioara, imi' regasesc libertatea de mi~care. Eu decid
ceseintampla in'viata mea. Devincentrat pe mihiHnsumi~ipeOPbteritialul meu
nelimitat. . . "'.' .
.774. OASE- OSfEOMIELITA
~. . . . . '.
- 1' 1 I 1 1 1 1 !
, : , , - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- .
338
Jacques Martel
Osteomielita este 0infectie a oaselor i a maduvei oaselor, eare afecteaza de
obicei 0zona situata in apropierea unei articulatii i apare mai ales lae~pii sau la
adolescentt,
Osteomielita apare mai ales la oasele lungi, preeum tibia, femurul, humerus.
Energia cuprinsa in oasele mele semanifesta prin articulatii, 0Infectie implica 0
iritare provocata de 0slabiciune interioara. Traiesc furie si frustrare fata de 0
autoritate i fa~ade felul in care este structurata viata, de "inregimentarea" ei.
Sau pot avea impresia eli nu sunt suficient de sustinut sau de sprijinit, mai ales
de tatal meu. Y l consider indiferent si voi adopta i eu, la randul meu, acelasi
comportament. Sunt tot timpul cu garda ridicata, Nuamincredere in mine i in
cei dinjurul meu, ceea ceinduce 0anumita pasivitate. Compensez prin control sl,
uneori, prin dictatura.
Acceptlv sa'inva~saamlncredere, sa rnarelaxez si sa accept!" eauniversul
vaavea grijade mine. Infectia nu facedecat sascoata lalumina anumite conflicte
pe care le traiesc in prezent. Dacaosteomielita provine dintr-o rana anterioara,
esteposibil ca, cauzele originale aleacelei rani sanufi fost 'incatratate.
775. OASE- OSTEOPOROzA
Osteoporoza lmplica 0pierdere a.tramei proteice a osului, care devine poros.
Implica 0pierdere in sensul dorintei de a "fi", o.pierdere a interesului i a
mottvatiel de afi "aici" 'inpropria fiinta. "Numai sunt cine eram tnalnte". Traiesc
o stare de descurajare. Sunt singur i obosit pentru catrebuie tot timpul sa rna
lupt 'impotriva autoritatii sau a Iegilor umane. Osteoporoza poate aparea
frecvent la femei, dupa menopauza, Deoarece oasele. sunt cele afectate, adica
structurile i credintele mele fundamentale, rna pot Intreba care sunt credintele
decare rna agat $i pe care poate ar trebuie saIeschimb, deoarece, acum, nu mai
pot avea copii. Pot .tnsa sa mai fiu"utila" i "productiva", nu in eeea ce priveste
reproducerea, ci pe alte planuri (personal, social, profesional) si toate acestea pot
fi lafel devalorizante i rnapot ajuta sarnaimplinesc, Exista0rnultime deIucruri
pe care nu mai indraznesc sa Iefac, crezand di nu se potrivesc "lavarsta mea".
Trebuie sa depasesc aceasta tendinta dearnadevaloriza, crezand casunt inutila,
nu sunt "buna de nimtc". Imt pierd identitatea feminlna, rna consider mai putin
atragatoare dedit tnatnte. Deoarece nu pot ramane tanadi, vreau sa rna sting
treptat, tara sa las urme. Macritic tot timpul si Iicritic pe ceilalp ima impiedic
sa-mi traiesc din plin via~a. Culpabilitatea pe care 0traiesc poate proveni din
credintele mele religioase. Imi privesc viata i pot avea impresia ca am ratat-o.
Uneori rnacuprinde un sentiment de dezolare. Amsenza!ia eaviata mea este in
descompunere. Nutiu cumsaImi organizez viata, care se sehimba prea repede.
Imi lipsete curajul. Am impresia ca mi se apropie moartea, gandurile mele
negative'imi diminueaza energia creativa.
Accept!" sa imi schimb felul in care vad viata i sa ammai muita toleranta
fa~ade mine insumi. Privesc toate realizarile frumoase pe care Ie-am facut.
Accept! ". faptul caamatins 0noua etapa i pot schimba aceste structure care mi-
au controlat viata. Privesc spre viitor, analizez ceea ceiubesc cu adevarat i rna
Marele Diet/onar alBolifor ~j A/eefiunifor - Cauzefe subtile ale imbolniivirii
339
angajez in proieete noi. Imi depasesc timiditatea. Amnevoie sa amlncredere in
viata si sa tmi gasesc noi resurse de motivatie, Deacum tnainte, sunt stapanul
vietii meIe!
776. OBEZITATE Vezi: GREUTATE [EXCES DE ]
177. OBICEIURI Vezi: DEPENDENTA
118. OBOSEALA(ingeneral)
Oboseala'imi da impresia casunt plat. Masimt gol pe interior. Sursa oboselii se
aflain lipsa deiubire fata deviata pecare 0due, Undeadisparut motivatia mea?
Nelinistile rnele, fricile, suferintele i ranile mele interioare rna faesalupt, sarna
opun, sa refuz anumite situatii. in loc sa imi centrez energia pentru a cauta
punctul comun diflcultatilor mele, rnaimprastii in prea multe directii 'inacelasi
timp. Sunt disperat si nu gasesc 0solutie. Traiesc 0stare de slabiciune fata de
viata, 6 oboseala interioara deoarece trebuie sa rna zbat pentru a continua sa
avansez. Poate aparea i 0stare dedepresie. Masimt abatut, Amun sentiment de
incompetenta, de lipsa, de dezinteres sl chiar de Impotenta, Numai stiu cumsa
rna orientez in viata, mi-am pierdut pofta .de a trai. Ma plictisesc, traiesc in
intuneric. Pot sa imi pun unele lntrebari cu privire la absurdul vietli, Am 0
multime de semne de lntrebare i nimeni nu rna ajuta sa gasesc raspunsurtle.
Esteposibil safi avut dificultati cumodelele oferite deparintli mei. Dad amavut
omama prea masculina sau un tara prea feminin, esteposibil caatunci cand eram
copil sa fi consumat multa energie pentru alntelege cu cine trebuie sa seaman.
Oricarear fi cauza oboselii meIe, traiesc 0slabiciune atat morala cat i fizica,
Accept!" faptul ca am nevoie de un timp de odihna, pentru a lmi reface
plinul de energie. Incetez sa rna mai agat de trecut si acceptlv sa traiesc
momentul prezent, deoarece fiecare moment tmi aduce energia de care am
. nevoie. Facand lucrurile de care am nevoie si care imi plac in mod deosebit,
energai vareveni Inmod natural!
779. OBOSEALA CRONIcA [sindromul de...) SAU ENCEFALOMIELITA
MIALGlcA Vezi ~;: CRONlcA [BOALA ...], FIBROMlALGIE
Sindromul de oboseala cronica sau ENCEFALOMIELITAMIALGICA poate
surveni in urma unui atac viral i poate dura mai multi ani. Deasemenea, este
posibil sa apara deoarece sisternul meu de aparare naturaIa acorpului, sistemul
imunitar, este sHibit.Saueste posibil capeplan psihic sa fiuafectat de 0depresie,
de stres, de demotivare, de surmenaj ete. Pe plan mental sunt epuizat ~i acest
lucru se reflecta 'in instabilitatea mea emgtionala. Imi consum toata energia
pentru a-mi plange de mila. A'!j vrea ato1tde mult sa fiurecunoscut i admirat de
cceilalti. Totui, este greu sa obtin acest lucru, deoareee imi creez 0alta
personalitate pentru araspunde dorintelor celorlalti ~i adevarata mea identitate
este lasata deoparte. Nuimi prevad un viitor prea frumos. Peplan fizic, SUfarde
dureri de cap ~i forta mea musculara se stinge treptat. eel mai mic efort 'imi
provoaca 0oboseala intensa. Mi-ampierdut pafta de viata. Unde au disparut
' . , . . . .
- , 1"'
,-. 1 I -';I 1 ~ i 1 ~
'-
340 Jacques Martel
visele i ambitiile mele? A trebuie sa Ie sacrific cu pretul reusitei i al
performantei pe care societatea le cere de la mine sau pe care mi le-arn impus
singur. Sunt intransigent, vreau sa rna descurc singur i evit sa cer ajutor
celorlalti, Totusi, vreau atat de mult sareusesc in tot ceea cefac!Imi estefoarte
frica de esec, de viata si de responsabilitati." Ma simt incapabil s a raspund
asteptarilor celorlalti de lamine. Amimpresia c a amajuns atat dejos indit nuvot
mai putea urea din nou. -Aceasta afectiune poate apara ~i ca urmare a unui
eveniment, precum un accident in care am supravietuit, in timp ce ceilalti au
murit. Culpabilitatea legata de supravietuirea mea ("de ce eu i nu ceilalti ?")
poate fi atat de mare tncattmt consuma toata.energia.De fapt, boala rnaajuta sa
rnaretrag in mine, este scuza mea pentru a nu actiona si poate fi un mijloc de a
primi mai multa atentie, Astfel rnasimt mai insiguranta cuaceasta boala decat sa
-.rna-"confrunt" cu viata. Ceanume traiarn in momentul atacului viral? Luasem
hotararea sa tmi parasesc caminul ? Amtrait 0situatie de deces, 0Tuptura, 0
--respingere? Constientizez faptul ca toate acestea au legatura cu iubirea mea
pentru cei apropiati sau iubirea mea pentru mine. Madistrug daca vreau tot
timpul saimi traiesc viata curnintea, cand defapt, ar trebui satraiesc cu.inima ~i
cu simturile mele. Sunt prea incapa!anat si consum 0energie imensa pentru a
rnaopune, cand ar fi mult mat simplu sa rnalas purtat de curent. Constlentlzez
cat-de usor este pentru _mine sa rna denigrez, sa rna umilesc, sa rna compar
negativ cu ceilalti, Dacacontinui sa rnavad tntr-un mod negativ imi voi diminua
energia vitala si rna voi autodistruge. Accept] sainvat sa rna iubesc rnai multo
Sunt persoanacea mai importanta din viata mea. Invatand sa rna iubesc, voi
facelucrurile pentru mine si rnavoi bucura defiecare inoment. Facparte dintr-un
univers in care reciprocitatea este lege. Maiubesc: atrag astfel iubirea celorlalp
i Iiiubesc $i euin schimb. Amincredere in universul care rnaajutii sa merg mai
departe, in fiecare zi. Ascultandu-mi vocea interioara; evit ocolurile inutile, care
imi consurna multa energie. A putea folosi energia economisita astfel pentru a
facelucrurile care imi plac i care rnaajuta sareintru in contact cucalitatile mele
profunde $i care imi redau pofta deviata. "
Acceptt., ca orice situatie este perfecta. Imi inlocuiesc toate obligatiile cu
alegeri pe care Iefacinvia!a. Astfel trni voi creainmod liber viitorul.
780. -OBRAZ(a-~i roade interiorul obrazului ...) Vezi: GUM [AFECf/UNI ALE ...}
781. OBSESIE
Obsesia este 0boaIa a gandirii. Atunci cand sunt obsedat de ceva slimde cineva,
intreaga mea atentie, toata energia mea este indreptata spre obiectul obsesiei.
Ideile revin intr-un mod repetitiv $i amenintator. Totui sunt ~ontient de
caracterul ira~ional al acestor ideL Numai conteaza nimic .altd~va,"dedit ele.
Dacaam0personalitate obsesionala, exista anse mari safiu0persoana plina de
"iridoieli, care_are multe dificultaii _in luarea deciziilor ~i" care traie$te 0
ambiguitate iubire-ura, fata de sine irisu$i sau fata de ceilalti~Obsesiile pot
imbraca forme foarte variate: 0fobie fata de ceva sau de dneva, "rumegari
"il
Marele Dietionar al Boli/or #Afeetiunilor Cauzele subtile ale imboln611lril
"mentale" despre "ceea ce s-ar putea intampla ..." sau nebunia lndoielil sau
compulsia in a comite anumite acte, care pot fi tara consecinte sau care pot fi
foarte grave, chiar sinucigase, "darcare aproape niciodata nusunttransformate in
actiunt. In majoritatea timpului, am 0 angoasa fata de "ceva ce s-ar putea
intampla" din neglijenta sau din greseala mea si trebuie evitat acellucru. eel mai
important pentru mine este sa imi intretln obsesia, chiar inconstient, Sistemul
meu de gandire este paraIizat. Sunt hranit de obiectul obsesiei mele. Astfel lmi
umplu uri.gol interior i 0mare nesiguranta, Traiesc a tensiune interioara, 0
neliniste care ajunge pana Ia obsesie. Este momentul pentru mine "sagasesc un
punct deinteres inviata mea, care satml oferemai multa linste i pace interioara,
Astfel voi putea profita mai mult de ceeaceimi oferavia ta , Dad -sunt 0persoana
obsedata, rnacritic i rnajudec foarte sever. Mapanichez candma gandesc laceea
cesevamtampla in viitor, dar de multe ori, teama mea este nefondata, Aceasta
angoasa rna imptedtca sa traiesc din plin, sa evoluez. Maoblig sa raman in zona
mea deconfort i ezit saimi facprotects, sa-amvise, deoarece amdecis dinainte
case va intampla ceva negativ si dorintele inele nu se vor implirii. Stiu ca am
ajuns Ia 0etapa din viata mea in care trebuie s~las la 0parte -Iucrurile sau
persoanele care nu imi convin. Trebuie sa renunt la ceea ce este negativ pentru
mine, dar inloc deaceasta.rna agat deoarece imi estefridi denescunoscut,
Decidincepand de astazl sa devin stapan pe viata mea. Privesc intr-un mod
obiectiv toate lucnirile frumoase care mi setntampla si accept! faptul caviata
vrea doar ceea ceeste mai bun pentru mine. Merit acest lucru si amincredere in
mine. Eliberandu-ma de tot ceea ce nu-mal are sens sa existe tn viata mea, rna
apropiitot mai rnult de esenta mea divlna , Astfel rnareconectezla forta mea si la
siguranta mea interloara, Nu mai am de ce sa fiu obsedat, trebuie doar sa am
. incredere in vocea mea interioara, care rna iridruma intotdeauna spre ceea ce
estemai bun pentru mine.
782. OCHI Veri: OCHI p ' N GENERAL}
783. OCHI (IN GENERAL)
Ochii mei reprezinta oglinda sufletului. Maajuta sav~din exterior i,prin ei,imi
exprirntoate emotiile interioare. Infunctie deprofunzimea loc, este posibil satmi
descopar raporturile culumea exterioara. Functionarea ochilor mei reflecta felul
in care vad viata i relatia mea cu aceasta. Reprezinta, de asemeneaj faptu] de a
vedea dar inproPI:.iameaviata i ininteriorul meu. Reflectaviziunea mea asupra
lucrurilor. Indica felul in care datele din exterior sunt transmise in interiorul
meu. Ochii mei reac!ioneaza puternic atunci -cand exista 0 interferenta, 0
respingere, 0rezistenta fata de informatiile care suntin contact euei. Dacaam0
dificultate de a vedea dar intr-o situa!ie, dacaadevarul pare ascuns, ochii mei
sunt incetoati. Dacarnaderanjeaza ceeacevad, intelegerea mea"este incompleta
i ochii mei reactioneaza. Ochii sunt afectap i atunci cand am0dificultate _dea
rna raporta la adevar, Iarealitate i la viitor. Fiecare ochi repre~inta un aspect
particular al fiintei mele. Ochiul stang simbolizeaza aspectul interior, emotional
.- 'I( ''I .. "'f T , 1 1 '
'.
Jacques Martel
~i intuitiv, latura mea feminina ~i relatia cu mama mea. El este punctul Il_le~de
control care rna ajuta sastau la panda in fata atot ceea ce ar putea constitut un
peri col'~i sareacttonez imediat. 0 problema laAoc~iul stang indica :at 'de.atasat
sunt de ceva sau de cineva. Nu amincredere in cine sunt cu adevarat ~l poate
vreau saascund ceea cevad. Vreau sarnasimt inslguranta ~i prefer sarnasprijin
pe ceilalti, sunt dependent lanivel emotional. Amimpresiadi nuimi pot co?t.rola
emotille, care nu cer decat sa se exteriorizeze! Ochiul drep.t, are 0 vlzm~~
rationala asupra universului si asituatiilor din exterior. Esteochiul recunoa~t:ru,
carernaajuta saimi slefuiesc identitatea. Facereferire lalatura mea masculma, la
relatia cutatal meu. Dacaochiul meu drept este afectat de 0anumita problema,
acest lucru inseamna caeste nevoie saimi gasesc radacinile ~i saintru in contact
cupropria mea identitate. Trebuie safiupropriul meu stalp desustinere. Numai
amnevoie sarnaagat de cineva, sarnasimt neputincios. Gasesc 0modalitate dea
rna responsabiliza, de adeveni stapan pe viata mea. Minciunile Imi tncetoseaza
ochiul. Problemele la ochi indica faptul caexista lucruri pe carerefuz salevad~i
care irni pun sub semnul tntrebarn principiile mele fund~en:ale ~i.no~i.u~ile
meledejustitie. Estefoarte important de mentionat faptul ca, calitatea Im~gImlo~
care sunt trimise la creier de catre retina, depinde de felul in care reactioneaza
sistemul meu nervos fata de aceste imagini transmiseprin impulsuri nervoase:
pe Hingaimaginea fizic~,reala, exista toata aceasta "colorate" cu.care im~regnez
fiecare imagine, tinand cont detoate experientele meletrecute ~1 debagajul meu
emotional personal, familial sau social. Pelanga vederea exterioara, exista 0 alta
vedere, care este strans legata de aceasta, percetia mea Intertoara. Pot avea 0
afectiune la ochi, rara sa amimpresia ca amtrait un traumatism sau 0 situatie
stresanta: este yorba, mai degraba deavedea pana unde amacceptatj ., 0situatie
pe care amvazut-o, atat pe plan exterior, cat ~i interior. Stresul trait este legat
mai mult deemotia mea fatadeceea cevad, decat deevenJ mentul in sine. .
Acceptt., sa traiesc 0viata vesela, plina de bucurie. Imi intaresc structunle
avand incredere in intelepciunea mea interioara. Prin deschiderea celui de-al
treilea ochi (chakra) pot avea 0viziune corecta asupra mea, asupra lucrurilor, a
oamenilor, a situatiilor ~i pot avea un discernamant limpede. Daca privesc in
interiorul meu, inainte deaprivi lumea, voia avea 0noua viziune de ansamblu ~i
oprivire noua asupra existentei mele. Privirea meavafi sincera ~i tara judecata.
784. OCHI (afecpuni ale...)
Afectiunile ochilor, printre tare ~i orbirea, reprezinta 0modalitate de' a rna
inchide fata de ceea ceea cevad. Alegsa ignor ceea ce'seintampHi in jurulAmeu,
renun~laimpresiile vizuale care m-ar determina sa rnaanali~ez mai bi~e~InI~C
sa acceptt., 0 realitate dureroasa, respingatoare sau confuza, prefer sa mchld
ochii. Imi deformez percep~ia asupra oamenilor ~i acest lucru rnaajuta safacfata
. realitat
ii
cotidiene. Deexemplu, daca"imi vad copiii cumcresc, cat ai clipi" ~i eu
imi imaginez, in mintea mea, cavor ramane mici. Prefer sa intreziiresc lucrurile,
In loc saIevad dar, deoarece acest lucru m-ar deranja prea tare. Poate fi yorba
despre un secret nedezvaluit sau 0tacere amamaei mele, fa~ade 0 situajie, care
:;
"
,
j:
. ::
.j
1
r"
o
Mareie Dletlonar 0180lilor ~I AfectiunJlor - Cauzele subtile ale imbolnavirii
343
maafecteaza, chiar dad inconstient. Decid, constient.rsa lnchid ochii". lmt este
greu sa vad un pericol de caremi-e teama. Orbirea poate fi provocata ~i de
diabet (ase vedea ~i referirile la aceasta boala) sau de acumularea unor lucruri
pecare refuz saIeaccept t ." care rnafacsarnasimt confuz ~i sa amsentimentul
canumai stiu incotro samerg. Adeseori, atunci cand sunt ranlt in urma unui soc,
un traumatism sau 0 frica foarte puternica, vederea mea se pierde, la fel si
energia organelor vizuale. Astfel.pastrez in intuneric unele amintiri si emotii, pe
careprefer saleascund. Saupoate fi vorba despre frica deapierde pe cinevasau
ceva, foarte drag. Sunt speriat ~i prefer sanu vad ceseintampla cumine. Totusi,
este posibil ca, intunericul din exterior sa produca 0 deschidere interioara, un
univers intim, secret si colorat Madeschid mai mult spre spiritul meu interior.
Este posibil sa-mi afectez ochii, prin propria me atitudine negativa Daca ii
folosesc pentru a-i abuza pe ceilalti, pentru a-i manipula sau a-i seduce, Intr-un
scop egoist sl pentru a-i controla, ochii mei lasa sa se vada aceasta realitate ~i
sunt mai greoi, mai lntunecosl. Ochii rosll exprima oboseala mea interioara din
cauza luptei impotriva emotiilor mele, pe care Ie refulez. Ochii ustura atunci
cand sunt iritat din cauza a ceea ce vad sau traiesc, Caut tot timpul cu ochii
lucruri sau persoane pe care vreau sale"dobandesc", Ochii uscatl indica faptul
catraiesc 0 situatie in care imi pierd sau mi-ampierdut demnitatea ~i vreau sa
raman impasibil. Estecai cumochii mei s-ar fixaundeva ~i nu ar mai fi lubrifiati.
Nulmi dau voie saplang in fata oamenilor. Pungile de sub ochi indica faptul di
rnaaflulntr-o situatie, in care amprins pe cineva in flagrant delict su eu insumi
amfost surprins ~i lmi este tearna ca ceva va iesi lumina zilei... Poate fi yorba
despre acte, dar si despre ganduri, secrete, pe care nu vreau sa Ie divulg. 0
problema de vedere (astigmatism, miopie, prezbitism) poate indica faptul ca
incerc sa caut, lntr-un mod exagerat, raspunsuri in exterior, in loc sa Iecaut in
interlorul meu. Cucat voi cauta mai mult in exterior, cuatat rnavoi tndeparta mai
mult de esenta mea interioara. b vedere neclara (cataracta, glaucom) denota
faptul caviziunea mea asupra realitapi este contrara a ceea cevad. Acest lucru
indicafaptul caimi este greu sama concentrez pe esen~ial, ca refuz eeea cevad.
Am0privire piezi~ii dad nu vreau safiuremarcat sau pur ~i simplu, vreau sanu
vad dar ceea ce seintampla in jurul meu. Con~tientizez faptul di amnevoie de
ochelari pentru a-mi coreetavederea, iar ochelarii imi confera 0 modalitate de a
rnaproteja de agresiunile exterioare. Intimp cepot impiedica intru~ii saintre in
-universul meu, rna pot ascunde in spatele ochelarilor, evitand astfel sa imi arat
adevarata fata. Daca am0 sensibilitate excesiva rata de lumina, inseamna ca
imi percep viata in negru ~i nuvad decat partea intunecata afiinjei mele. Unochi
vanat exprima exteriorizarea violen~ei mele interioare. Atitudinea mea negativa
aatras pecineva sau cevacem-alovit, a~acuma~fi vrut ~i eu sa0fac. Dacaglobii
oculari ies din orbita (exoftalmie) inseamna ca sunt tot timpul in alerta, la
panda. Exista0distorsiune intre ceea cevad ~i realitate, ceea ceimi provoaca un
stres imens. Intr-o situatie in care rna simt in peri col ~i am tendinte spre
paranoia, globii oculari sunt ie~i~iinafara, pentru avedea mai binein jurul meu.
""-1-" 1 1 1 1 1 ' ,
'-
344
Jacques Martel
Accept! frumusetea din jurul meu i imi acord timp pentru a0contempla.
Irni lndrept ochii spre ceeaceeste frumos injurul meu si in interiorul meu,
. . ..
785. OCHl(afecpuni ale coptilor]
oproblema la ochi, in cazul unui copil mic reflecta un stres legat de familialui,
unrefuz deavedea ceea ceseintampla. Daca sunt acel copil, vad sau resimt toata
tristetea i durerea parintilor mei ,i prefer saim! ascund ochii, pentru anu mal
,vedea.In cazul in care problema apare lascoala, este vorba despre anxietatea fata
',de necunoscut, nu stiu incotro sarnaindrept, Vreau safugdecei din jurul meu. 0'
problema la ochi care survine in adolescenta poate insemna 0frica fata de
sexualitate. In cazul in care sunt parinte, este important sailincurajez pe copilul
, meusaii comunice frieile, pentru a-l hnisti i a-l ajuta saledepaseasca,
786. OCHI - ASTIGMATISM
, AStiglnatis~ul este un defect aI,curburii corneei sau a cristalinului. Curbura
, verticala acorneei este mai accentuata dedit cea ortzontala sau invers. Este ca~i
cum as vedea printr-o oglinda care deformeaza, Aceasta afectiune denota, in
general, 0 fnca de a rna privi in fata, asa cum sunt. 0proasta coordonare a
ochilor poate lnsemna faptul ca felul meu de aactionasi.gandurlle mele sunt in
, dezacord cucei din jurul meu, producand astfel conflicte interioare. Vreau sairni
" creez 0realitate diferita i incerc sarnaeliberez de influenta parintilor mei saua
:,altculva, influenta, pe care 0consider abuziva. Fiind de multe ori confruntati eu
furiasau cufricilemele din copilarie, ochii meiau pastrat 0expresie despairna ~i
muschii dinjurul lor au rarnas in permanent stare desoc. Ochii mel suntiritatl ~i
ceea cevadin interiorul meu sau in exterior, rnairita..Viziunea mea asupra unei
lumi ideale este foarte departe de realitate i prefer sa nu vad ~i sa nu Iicunosc
toate detaUile. Daca, de exemplu, mi-am idealizat tatal i imi, dau seama ca
realitatea este cutotul alta, refuz safiuca el. Am0 atitudine care spune "0 sarna
descurc singur". Simt dispret fata de mine insumi i fat~de ceilalti. Leatribui
,oamenilor etichete, foarte uor. Acest lucru face dificile relatiile mele cu ceilalp,
mai ales cupartenerul meu, deoarece pastrez 0distanta fata deel. Masimt umilit.
Vreau sa pastrez totul in mine, sa nu las sa se vada suferinta mea interioara.
Prefer saindur totul, chiar daca este foarte greu i trebuie sa deformez realitatea
pentru ca aceasta sa fie suportabila. Vreau sa trec sub _tacere cicatricile
ernoponale pe care Ieport. Astigmatismul poate ft, de asemenea, rezultatul unei
curiozitati mari. Nevoiamea nestavilita dea'vedea totul, rni-a"uzat" ochii. Corpul
meuit;nispune saimi acord timpul necesar pentru aaprecia lucrurile. Acest lucru
poate lnseamna faptul ca ar fi bine sa recunosc adevarata frumusete din mine,
fiintaminunata care sunt.
Accept! faptul ca sunt capabil sa imi asum din plin ceea ce sunt, sa fiuin
contact cu sentimentele mele profunde. Accept~ iubirea fiind deschis rata de
mine insumi i imi manifest aceasta iubire i fata de: ceilalp. Vreau sa vad
adevarut fiind capabi! sa primesc intr-un mod ordonat mesjele trimise evocea
meainterioara. Astfel voi putea saimi analizez viata, intr-un mod mai limpede.
' i.
I~I
II
,"
> ii
. r
;,
--I,
, ,
1 1 1 1 11..- _
~ I ..
,Marele Dletlonar 01Bolilar iAfecfiunllor Cauzele subtile ale imbolniiviri/
345
787. OCHI - CATARACT A
Cataracta este 0 boala in care cristalinul (lentila biconvexa a ochilului) devine
treptat opaca astfel tncat vederea se deforrneaza, ceea ce poate duce la orbire.
Aceasta forma, de incapacitate fizicaapare in momentul ln care nu mai vreau sa
, vad, interior; ceeace se Intampla sub ochii mei, ceea cesevalntampla sau ceea ce
imi poateinfluenta viata si deciziile, pe care Ieam' de luat. Ceea ce traiesc sau
ceeacevad pentru viitor, rna facesaspun: "Nu-rni vine acred~ochtlor l" Avrea
atat de mult calucrurile sa ramana asa cumsunt acum!Vederea mea se strica,
deoarece energia nu mai ajunge laochi. Selntuneca i sesterge: vad viitorul cu
un ochi intunecat si acoperit, rara bucurie i rara veselia inimii. Este posibil sa
am0 atitudine egocentrista i savreau savadviata doar asa cumvreau eu, rarasa
tin cont de realitatea celorlalti. Refuz sa vad anumite evenimente sau persoane,
intr-un mod mai transparent., Cataracta rna indeparteazaa de prezent, rna
retrage .din universul inconjurator, Acest lucru imi displace, in unele aspecte i
trebuie sa constlentizez aspectele interioare si exterioare ale lucrurilor. Exists
un pericol constant. Masirntizolat, singur in coltul meu de lume. Amnevoie de
, ceilalti, as vrea sa pot sa-m! traiesc emotlile In prezenta celorlalti, dar irm este
' tearna de,reactiile.lor, '
,D~caIei'acopar" fetele, pot pune astfel 0distanta Intre mine i ei i rnasimt mai
.protejat, Este interesant de notat ca, cataracta este 0 membrana opaca, care
Impledtcarazele de lumina sa aiunga la retina. Pentru ca soarele simbolizeaza
.:tatal, rnaintreb .dacaimi este teama de el si dad simt nevoia de,.arna proteja.
, Oare rna tern de.pivlrea Tatalul ceresc, a lui Dumnezeu, care este eel care va
pronunta judecata de apoi ? Cataracta apare, de obicei, spre sfarsitul vietii, in
. .momentul in care apare teama de a lmbatrani ~i de a deveni neputincios. Am
: > .irnpresia di se inchid niste usi inaintea mea. Folosesc cataracta ca mijloc de
pr~tectie, deoarece "nu vr.eausa vad imaginea mea in viitor, daca aceasta nu
;.existai de teama ca nu irni va placea prea mult". Refuz sa vad ceea ce se
,intampla sau se va intaInpla i vreau' saimpiedic sau sa incetinesc evenimentul
sau "agresiunea" de arnaapropia de el, deoarece mi se pare inevitabil. Dacaam
copii, Iiconsider "ingrati" fata de 0 anumita situatie. Fiind rigid, acest lucru rna
impiediea sa vad "cealalta fata amedaliei". Nemaifiind capabi}sa vad ceea cese
,intarnpla in prezent, rna fortez sa imi reamintesc trecutul, pe care il consider
'.",timpul frumos de altadat~" de care, nu vreau sa rna despart. Irni pierd
"flexibilitatea de spirit i de actiune, devin mai putin tolerant i uit adeseori
,-.:evenimentelecare mi s-au intamplat recent. Nuvreau saintrezaresc viitorul, care
: mi se pare prea intunecat (cataracta afecteaza mult populatia din tarile in curs
dedezvoltare). Nuimi mai pot folosi imaginatia pentru avedea viitorul; este cai
-,c~mochii mei ar fi tot timpul plini de emopi care imi acopera vederea. Totui,
..pot ridica acestval care rnaimpiedica sa vad adevarata realitate, concentrandu-
mi atenJ ia pelumina mea interioara. Acest lucru sepoate intampla, rnai ales dad
sunt mai tanar i sunt afectat decataracta: pot decide caviata sevaocupa saimi
oferetoate lucrurile de care amnevoie, peplan fizic,emotional i spiritual.
, ,
'.
; ,,/'
Jacques Martel Marele Dictionar al Bolilar ~iAfectiunllor - Cauzelesubtile ale imbolmivirll
Acceptlv Safacun efort pentru aprivi in interiorul meu si avedea lumina ~i
frumusetea dinjurul meu. Asavoi trai dinplin !
788. OCHI - CEARcANE
Ochii marcatl puternic de cearcane sunt in general semnul oboselii. 0 alergie,
rezultata din dependenta fata de un produs, poate fi de asemenea cau~
cearcanelor, Poate fi yorba si despre 0 anernie, ceea ce indica 0 lipsa de fier. I n
..acest caz, rnasimt limitat inviata mea, care este stearsa. Mil simt spionat, incoltit,
amenintat chiar si nustiu cumsaies din aceasta situatie.
Acceptlv sa fiu mat independent si faptul ca, fericirea mea depinde doar de
mine. Aprobarea celorlalti devine astfel un plus ~i nu 0 conditie pentru starea
mea debine.
j
789. OCHI - CHERAT I TA Vezi ~i: I NFLAMATI E, ULCER
. Cheratita este. 0 inflamatie a corneei, insotita de dureri destul de marl ~i poate
aparea sub forma unui ulcer. Apare atunci cand traiesc 0suferinta si 0neputinta
. fatadecevasau cineva, pe carellvad si care rnainfurie. AjungI ntr-o stare in care
.as fi capabil sa lovesc pe cineva fizic sau in sens figurat, ajung sa imi doresc ca
acea persoana sau acea situatie safie"lovita denefericire", pentru aobtine astfel
un soi de satisfactie. Cheratita poate fi provocata si de un sentiment de gelozie.
Sau daca vreau sarnaascund de cevasau decineva, pentru anu fi vazut sau daca
vreau sa ascund ceva din exterior. Mapot regasi intr-o situatie in care pierd
contactul vizual ell cineva si mi se impune sa vad pe altcineva sau altceva,
Corneea simbolizand "fereastra" ochiului, vreau sa 0 fac opaca, pentru afi caun
zid, carernaprotejeaza, . .. _. w
Acceptlv mesajul pe care mi-I transmite corpul meu, aceia ca, trebuie sa
tnvat savad viata eu alti oehi, eu 0atitudine noua, pllna de deschidere ~i de
intelegere. Pot vedea lucruri care nu rnaprivesc, care nuiml convin si trebuie sa
rna detasez de ceea cevad, Trebuie sainvat sarenunt 1acontrolul pe care vreau
sa 11exercit asupra celorlalti, asupra lucrurilor sau a sttuatnlor din juru1 meu,
asupra carora nu amnicioputere.
790. OCHI - COMOTI A RETI NI ANA Vezi ~i:CREIER - COMOTIE
. Pe plan fizic, 0 comotie survine I n urma unui ~ocviolent (direct sau indirect)
..asupra unei parp a organismului meu ~i este insotita de I eziuni ascunse, ca.re
necesita investigapi mai profuride. I n cazul unei comopi retiniene mesa)ul
transmis este carefuz savad ceea ce"imi sare I nochi" deoarece am0 dificultate
dea-mi schimba viziunea asupra 1ucrurilor, dearnarelaxa. Maopun schimba.rii ~i
persist in situatia actuala. . . . ...
Accept!., salas sapI ece vechile mele ganduri sau felufl de avedea lucrunl:
~ifacloc noilor ganduri pe care I eam. I ncepand deacum, imi ascult intuitia i rna
lasindrumat deeai desentimentele mele. Masimt mai liber i mai senin.
791. OCHI - CONJ UNCTMTA
, :,.
;.
I :
! !
I .,
347
Conjunctivita este inflamatia membranei transparente care acopera interiorul
pleoapei ~i globule ocular. Exista 0legatura directa intre conjunctivita i ceea ee
vad, I nconstient, refuz sa vad un eveniment sau 0situatie eu care nu sunt de
acord sau care ma raneste, Felul meu deavedea lucrurile este dureros, pentru ca
refuz sa am 0 noua I ntelegere asupra unei situatii sau referitor la punctul de
vedere al celorlalti, Nusunt in stare sarnapun I nlocul celuilalt, de unde provine
imposibilitatea mea de aierta. Dinacaesta cauzasimt frustrare, iritare si revolts .
"Nusuport ceea cevad l Maustura ochii daca vad asa ceva!" Este ca~i cumochii
mei ar vrea sa spele tot timpul murdaria pe care 0 vad intr-o situatle care rna
snerveaza, Poate fi yorba despre ceva ingrozitor si trebuie neaparat "sa spal
onoarea familiei" sa 0 feresc de orice judecata sau scandal. Rezultatul duce la 0
amortire mentala si la 0eliberare emotionala, similara cu plansul. Viata, bucuria
de atrai ~i entuziasmul meu dispar. Amintirile mele irnl fac diu si rna refugiez
lntr-o lurne ireala, ideal a ~i romantica, Maopun vietil pentru ca realitatea este
insuportabila. Tristetea si disperarea mea rna fac sa rna gandesc freevent la
moarte, pentru ca vreau ca durerea sa inceteze. Prefer sa fiu orb pentru un
anumit timp, deoarece ceea ce vad rna face sa sufar, Vreau sa rna eliberez de
influenta pe care 0 am fata de felul I n care rna vad ceilalti, Traiesc 0 situatie in
care asvrea sairni folosesc privirea pentru a'rnalega de 0anumita persoana, De
asernenea, 0 situatie cupartenerul meu care starneste 0 posibila separare, poate
provoca 0conjunctivtta. Este momentul sarnaopresc, acceptlv sa vad aceasta
situatie, care rna deranjeaza ~ianalizez cauzele acesteia. I mt acord dreptul sa
plang i sa imi exteriorizez astfel suferinta, disperarea. Sunt deschis si receptiv,
evit astfel sa am din nou conjunctivita, Reiau contactul eu realitatea. Renunt la
trecut.lmi iauviatain propriile maini,
lmi acceptlv suferinta pentru caaceasta sasetransforme in pace interioara.
Sunt constient de toate poslbilitatile care mi se ofera i I mi creez viata asa cum
vreau.
792. OCHI - DALTONI SM (non-perceperea culorilor)
A fi daltonist inseamna sa Vezi: lumea rara culoare, cenusie ~i monotona. Se
poate lntampla sa nu disting anumite culori sau sa confund culorile (de obicei,
rosul si verdele). I n acest caz, rnaintreb in cesituatie din viata mea amtrait un
stres puternic, care avea legatura Cll culoarea sau ell culorile pe care nu ie pot
distinge. De exemplu, daca nu vad culoarea rou, poate am fost in pericol de
. moarte, in copiUirie, deoarece era sa fiulovit de un tren rou. Ro~ul, fiind acum
asodat cuunpericol demoarte, numai vreau, incori~tient, savad aceasta culoare.
Dacanu pot distinge nido culoare, este valabil acelai principiu. Exista, de multe
ori, 0 violenta mare in viata mea; amfost tratat (oarte dur, cand eram copil i
\Treausa rna deconectez de lume, nu mai amincredere in ceilalti. Cadrul meu de
. viata nu mai este in armonie cu valorile mele. Poate candva am decis sa nu mai
"visezin culori", pentru anu mai fidezamagit $i avedea viata fngri; astfel incetez
..samai vild culorile din viata mea. ~i pentru ca, visele noastre de astazi creeaza
realitatea de maine, decid ca, incepand de acum, salas culorile sa fad parte din
. _
' , '
L I
j "
i
348
Jacqu~s Mart~1
"imaginatia mea. I mt imaginez rozul verdele sau albastrul. As:_ menea unui pictor,
eu creez amestecul culorilor. Absorb toate culorile I umii. lmi ,las fantezia sa
zburde liber, lmi exprimbucuria de atrai printr-o mie de posibilitati.
, Accept!!, faptul ca, am putere doar asupra measi deschid orizonturi noi,
,pentru a dobandi . 0noua viziune asupra I ucrurilor. Astfel voi putea vedea . viata
, . mea sub 0noua lumina, la fel i lectiile pe care le am deinvatat.
793~OCHI -UEZUPI REA bE RETI NA
Dezliplrea de r~t~n~'este o afecti~ne a ochiului cauiata'de desprinderea rennet
de restul peretelui ocular, sub, efectul patrunderii de lichld :subretinian.
Dezlipirea de retma decurge dintr-o situatie in care am vazut ceva ce s-a
. : petrecutin fata mea i mi-a provocat un stres foarte puternic, chiar un $OCsl am
. tinut an mine; poate inconstient, acest lucru. Am impresia ca imaginea celui
eveniment, pe care, ilconsider, ingrozitor ~i inspiiimantiitor, va rarnane
;I mpregnat ln memoria mea pentru ,tot restul. vietii !Nu mi-am putut "desprinde
, ochii" de la acea situatie. Prima mare problema la ochi apare de multe ori in
copilarie, deoarece iI ,ldi nu am reflexe formate, pentru a-mi proteja ochii atunci
"cand vad ceva traumatizant, Ochil mei raman "lipiti" de ceea ce yad. Mai tarzlu,
, orice stres puternic, care afecteaza ochii, se poate transforrna intr-odezlipire ~e
retina. Ceea ce a rarnas imprimat in mine, nu se poate Udesprinde, dezlipi". I n
, acest caz, irn! pot'ptuie intrebarea daca vreau, intr-un anumit fel, sa rna desprinde
, de lumea in. care ti:a"iesc. Mi-am pierdut increderea in viata, lngeneral i nu . mai
vreau sa rria irnplic, flindca nu am tncredere in nimic. tr resping pe cei din jurul
meu, pentru di nu mai vreau sa sufar, Nu mai vreau "sa ii ating cu privirea pe
. ceilaI ti". . . Ma feresc de toata lumea. Suferinta rna face sa rna retrag in mine
insumi. Amintirile mele dureroase. ma urmaresc peste ~ot. Masimt decon~ctat de
,lumina. Trebuie sa fac fata acelei imagini, in loc sa vreausa 0ascund undeva intr-
un ungher sau sa 0neg. Pot cere ajutorul unui terapeut, pentru a gasi cauza care
m-a determinat sa vad acel eveniment traumatizant i a identifica lectia de viata
,pe care 0am de asimilat. Dupa incheierea acestui proces, vOl evita alte sittiapi in
care a putea sa provoc odezlipire de retina. '
Accept!" faptul ca este posibil,sa-mi fi creat viata prin gandurile negative,
, fata de mine ~i de eeilalti. Accept!" sa, rei au contactul eu visele mele, cu
'aspirapile mele. Accept! . sa rna apropii de, oameni, sa imparta~esc la 'nivelul
inimii" experientele meI e, tC?t. ceea ce am trait. Fiind mai apropiat de emopile
mele, rna apropii de esenta mea ;divina ~i ochii mei pot astfel sa inceapa un proces
,de vindecare.
794. OCHI - DEGENERESCENTA RETI NI ANA(riiaculara)
Degenerescenta maculara este forma cea' mai frecventa ~i. ~ea mai, grava de
degenerescenta retiniana. Aceasta consta intr-o distrugere progresiva ,amaculei
" (zoria central a a retinei unde acuitatea vizuala este maxima). Apare mai, frecvent
" la persoanele, de peste 70de ani. I n' a,cest caz, sunt confruntat cu situapi din care
, nu exista punct de intoarcere. De exemplu, atunci cand vad 0persoana iubita, in
ii
. i!
I ! ! I : ~!
Marele Dictionar al Boli/or ~iA/ectiuni/or - Cauzele subtile ale imbolniivirii
349
momentul in care i~i paraseste corpul fizic. Ma simt neputincios fata de durerea
mea, deoarece nu am nicio putere asupra mortii, a mea sau a altcuiva. Aceasta
viziunea, pe care nu 0suport, rna face sa rna deconectez de lume: nu mai vreau sa
ovad. Malntreb eemai caut aici. ,
Accept;!," faptul cainca mai amun rol de. jucat pe acest pamant, Prin prezenta
mea manifest iubire si lumina, care iradiaza asupra celor din jurul meu, mai ales
a celor 'pe care liiubesc. Decidsa I mi I mplinesc visele, sa las viata sa curga in
mine. Corpul meu i mai ales ochii mei se vor regenera i voi ave atoata energia
necesara pentru atrai viata din plin !
795. OCHI - GL AUCOM '
Glauccmulimpllca un blocaj. al canalului de scurgere al ochiului, ,care lmpiedtca
eliberarea lichidelor i provoaca 0crestere a presiunii interne. Aceste liehide
simbolizeaza toate lacrimile care ar fi trebuit sa curga, de-a lungul vietii mele i
care, acumulandu-se provoaca 0presiune pe retina ~i deterioararea vederii.
Glaucomul afecteaza mai ales persoanele de peste 60de ani, care au sentimentul
di au vazut destul. , ' , '
'Poate fl. sernnul unor resentimente vechi si a unui refuz de a ierta. Pot avea
impresia ca sunt depasit, subjugat de viata si imf este frica de viitor. Ma simt
"obosit i viata mea se schimba i devine, mai greu de acceptatjv pe plan
, emotional, Refuz sa I 1?avad I mbatranlnd. Nu mai pot vedeaimagirule viitorului ~i
lmi convine foarte bine acest lucru. Deoarece, un ochi afectat de glaucom
"reactioneaza cao lupaests posibil sa existe ceva sau cineva in viatamea, de care
a vrea sa rna apropii cat mai repede posibil. Poate fi yorba despre 0apropiere in
". spatiu sau timp. Ma simt ca i cum a fi lnI ntarzlere, Scopul meu este atat de
aproape, dar simt unpericol care rna urmareste. Glaucomul rna obliga sa privesc
i" doar inainte sl nu in lateral, ea sl cum as purta ochelari de cal. Am impresta ca am
ratat sau (lmtrecut pe langa anumite I ucruri din viat_ amea i am resentimente din
"aceasta cauza. Cai cum ocaziile mi-ar scapa printre degete, exact in momentul in
, care a putea obtine sau realiza ceva. Masimt de parea (l~fi intr-un tunel. EXista
atat de muite lucruri care se petrec in interiorul i in exteriorul meu, inca. t rna
simt pe undeva golit. Reperele mele, care erau inainte J amiliare, se schimba i
sunt foarte trist sa vad ca pierd ceva la care tineam foarte multo Viata mea devine
:trista, plina de melancolie i nefericita. '~Ceimi rezerva viitorul ? Dare chiar vreau
'. sa tiu acest lueru ?" Nu mai vad nieio posibilitate, nido ieire pentru a reu$i in
,~ata. Apar tot felul de posibilitati, dar I e ratez, tot timpul, imi ingr~desc
,libertatea. A$ vrea atat de mult sa imi retin trecutul, ineat lucrurile raman aa
cum sunt . . . Traiesc 0tensiune pute,rnica $i am impresia cavoi crapa !
, Accept!" sa inlatur valul care rna acopera ~i sa vad lume,a cu iubire i
tandrete. Nu rna mai agat de ceilalti $i traiesc intens in prezent. left i accept!" sa
vad viata cu mai multa toleranta. '
796. OCI I I - HI PERMETROPI E ~I ~REZBI TI SM
1 1 1 :: ~ ~ ~ ~ 1 . _
I .
- .
350 Jacques Martel
In cazurile de hipermetropie ~i prezbitism, vederea de aproape este afectata .
. Hipermetropia apare mai ales la eopiii mid, din cauza unei refractii oculare. Cat
despre prezbitism, acesta reprezinta a diminuare progresiva a acornodaril
ochiului si apare, de oblcei, in jurul varstei de 40 de ani. Amandoua afectiunfls
denota . 0 frica de prezent. Oare ce se intarnpla In viata mea, aproape de mine,
ceva ce refuz sa vad ? Poate fi yorba de incapacitatea mea de a "pune luerurile in
ordine" ~i a vedea calm ceea ce este accesibil, foarte aproape de mine. Ma
intereseaza mai mult ceilalti, relatiile personals si evenimentele exterioare, in lac
sa privesc in interiorul meu. Aceasta stare poate fi cauzata de un soc sau de un
traumatism, care rn-a determinat sa ered ca acest prezent nu este pentru mine.
Devenind extrovertit si privind mai departe, aleg sa ignor ceea ce se petrece langa
mine ~i visele mele sunt indreptate spre viitor. Ochii mei devin ca un binoclu care
cauta tot timpul, in departare, Vreau sa rna distantez de anumite aspeete din viata
mea actuala, prin urmare privesc in departare pentru avedea-ce viitor se zareste
pentru mine. Ama dificultate de afi apropiat ~i intim cu eei din jurul meu. Evit sa
vad cine sunt eu adevarat, Nici macar nu indraznesc sa rna privesc in fata. NuImi
. place eeea ce vad ~i evit sa rna implic in situatii care rna deranjeaza. Simt d'i exista
eeva ceimi scapa, Vreau sa prevad totul dinainte. 'Chiar daca rni se pare periculos
ceea ce fae. In ceea ce priveste prezbitismul, tralesc a stare de neliniste,
deoarece ceea ee vad acurn rna ingrijoreaza: Imbatranesc, eopiii plead de acasa,
devin tot mai trist, Devin mai sensibil la comentarii si la critid. Vedearea mea se
modiflca, in functie de ceea ce vreau si eeea ee nu vreau. Ma distantez de viata
mea actuala, Devin rnai constient de moarte ~i rna simt vulnerabil fata de ceea ce
se lntampla cu mine sau cu familia mea. Poate fi yorba despre 0moarte simbolica,
dupa perioada de pensionare. Trebuie sa rna pregatesc, sa imi fae planuri si rna
.intreb daca voi avea destule resurse finandare pentni aIeindeplini.
Prezbitismul poate aparea mai devreme in vhlta mea, la 0varsta mai frageda,
daca am avut de a face cu 0situatie legata de moarte. De~i sunt tanar, rna simt
. deja "batran". Am impresia ca am suportat atat de multe incercari in via!a meAa,
incat simt ca, parca am trait deja doua vieti. lmi simt corpul uzat, impietrit. In
cazul in care doar unul dintre ochi este afectat, este important sa verific
semnifiea!iile legate de partea corpului afectata (stanga: intuipe, dreapta:
rapune). .. . . . ...
Accept~" sa vad via!a mea actuala cu toata frumusetea ei i tiu ea rna aflu in
siguranta, AlCI ~I ACUM. Accept~" sa imi privesc in fata emopile i situa!iile in
care rna aflu ~i in care nu rna simt confortabil. Doar prin acceptareat" de avedea
prezeritul voi putea crea viitorul, deoarece trebuie sa con~tientizez ceea ee
vreau sa schimb i sa imi folosesc toata energia pentru a crea 0 lume noua,
adaptata nevoilor mele. Accept!" sa imi ascult intelepciunea interioara, care se
exprima prin intuipa mea.
797. OCHI- MIOPIE
Miopia imi afecteaza vederea la distanta. Nesiguranta mea fata de viitor rna face
sa vad lucrurile mai grave ~i mai nelini~titoare decat sunt in realitate. Se pare ca
1 : "' t
Marele Dicrionar a/Bolitor ~l Afectiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirlj
351
nu sunt pregatit sa le infrunt, Vad ceea ce este aproape de mine, dar vederea mea
la distanta este acoperita, din cauza muschilor oculari contractati i tensionati,
Exista 0 ceatii care rna lmptedica sa vad perieolul de departe. Sunt capabil sa rna
..ocup de viata mea "de pe 0zi pe alta", cu usurinta, Dar, imi este greu sa imi ereez
propria viziune asupra viitorului si sa vad posibllitatile in fata mea, sa fae fata i
,. satmi depasesc fricile si nesiguranta. Sau rna poate deranja un mister, care poate
nu va fi nicodata rezolvat, pentru care nu voi gasi niciodata 0solutie, Perceptia
mea Interioara asupra adevarului, este neclara, tncetosata. Exista 0 distorsiune
intre ceea ce vad i ceea ee traiesc. Faptul de avedea foarte bine din apropiere,
implies 0 difieultate de a-mi gasi masa mea de manevra, in anumite situatii,
Traiesc situatii in care ar mai fi lipsit foarte putin, sa se tntample ceva, de
exemplu, un accident de masina. Daca sunt mlop, am tendinta de a fi timid si
introvertit, ceea ce poate proveni din experiente din copilaria mea, abuzive sau
lnspaimantatoare pentru mine (de exemplu privirea ostila i furioasa a unui
parinte). Daca, de exernplu, un profesor sau un unchi rna batea, am devenit miop,
deoarece Imi era fircade el si nu voiarri sa ilvad, pentru ca, imediat ce II vedearn,
deveneam nervos, nelinistit, stiam ce rna asteapta, Aveam impresia ca sunt
, abuzat si voiam sa inceteze acest lucru, Amsimtit necesitatea de a rna proteja de
..lumea exterioara, asernenea unui autist, prin miopie. De obicei, eu exceptia
faptului de afi trait un alt conflict, vederea mea de aproape va fimai buna decat a
. malorltatll oamenilor, deoareee stiu, chiar i tnconstient, di este important sa vad
bine ceea cese petrece langa mine, pentru arna putea apara sau pentru aevita sa
:.fiuranit, atunci cand rna simt amenintat.
: Miopia indica, in general, 0 subiectivitate exagerata, Expresia "a nu vedea mai
.'departe de varful nasului" descrie foarte bine aceasta stare de spirit, de a nu
'vedea in departare, dinlasitate sau lene sau dun cauza decepttilor vietii, "Nu imi
:.;ered ochilor" ilustreaza foarte bine cum rna simt. Uneori este mai simplu sa tmi
::'pIang de mila, in loc sa actionez. Oare partenerul meu ii petrece mult timp
.,departe de mine? Ma pot intreba daea nu cumva expresia" ochii care nu se v~d,
:;seuita" se poate aplica ~i in cazul me~... Sau poate imilipse~te prezen~a tatalui
'.meu... Sau cred ca realitatea exterioara ~iviitortil meu sunt nesigure, deoarece nu
:ltnifolosesc for!ele ~i intelepciunea interioara. Pentru ca rna simt. ranit de ceilal!i,
:.nu mai vreau sa interacponez cu ei. Masimt neputincios, rara sustinere i nu mai
"pot mergemai departe. . , .
j: Acceptand~" sa vad lumea exterioara, voi inva!a mai multe despre mine.
:'yiziunea mea se va largi ~i imi voi dezvolta spatiul meu interior. Aleg drumuri
'.Doi, am incredere in mine. Acceptt" faptul ca fiecare persoana este responsabilii .
:;. de propria ei viata; vad viitorul intr~o lumina frumoasa i pozitiva i se va
!~manifesta exact aain viata mea. .
798. OCHI - NISTAGMUS
:-Nistagmusul reprezinta 0suita de micari sacadate i rapide ale globilor oculari,
~:rnvohmtare, de multe ori fiind un sirnptom al unei afectiuni a centrttlui nervos.
::;'Ochii mei se mica tot timpul dintr~o parte in alta, cand sunt afectap de
I", J 1 1 ~
~ ~ 1 . ~ I ~ 1 ~ ! 1 ... .. 1
nistagmus. Trebuie sarnatntreb cand aaparut aceasta afectiune Inviata ~ea. De
obtcel, poate fi yorba despre 0perioada in care traiam 0situatie in care extsta un
pericol ~i incercam :sa gas~s~_toate 'solupih_:posi~ile pentr~ a sc~p~de acea
.' situatie. Amimpresia canu ,m~pot salva decat daca caut tot timpul in jurul meu
. elemente carema facsaapreciez y~ata. . '... _ '. ' "
Nuprea stiu pecesaimt 0p.r~s~privirea. Esteimportant sa regasesc evenim~n~ul
.initial, pentru acon~tielltiza cauza acestei afectiuni si astfel, pe~tru areusi s~0
vindec, Amimpresia, de aS~lllenea::caexista imagini ca:e dvefileazaco.~~tant,chiar
i in mintea mea.~acestluqu rnaoboseste. Amnevore_sacobor ochii pentru ca
totul saseopreasca. ..' .... _ .' .. " . . A
.'. Acceptl" sa constientizez faptul ca. pericolul putea, fi real pentru mme, In
tre~ut, dar acumnu mai existacsunt tot timpul indrumat siprotejat, :.'
799. OCOI -.-;.ORBIRE '. . ' ....
'Sunt considerat orb' daca am 100/0 din vedere sau mai putin, Daca m~aflu in
.::aceast~sltuatte, rnaintreb ce'anume nuvreau savad sau cei,ini este teams savad
'in viata mea, fie ca este"yo,rba,despre persoane. fie c~este yorba despre 0
persoana sau osituatie. Vreau sli"maprotejez ~i rna ghemuiesc in lurne~mea, pe
..'care 0pot crea'asacumvreau eu: rnasimi: in siguranta i noua mea realitate este
mutt mai placuta decat 'ca,pe care a~'putea sa 0vad in viata reala. Astfel v
pot
'depa~i perlcolul pe.care il.si!l1ttot tirnpul in urma mea si de care nu.pot scapa.
. T)adi a~ orbit'in urma 'unlii \accident s'auatinei boli, caut cauza care ar putea fi
legad de pierderea vederii. "Apoi"tntegre:z;.acepSta cauza pe'lltru con~tientizarea
.pe care 0 am de. rac.ut i.accept!" sa '''vad'' .din nou ~i sa la.s.vederea mea
,interioara s'asedezvoite tot"mar mult in'iubire ~iinintelegere. Dacarn-amnascut
orb, ma,intreQ,pana la'varst~, chiar dac'aeste vorb~despre 0 vars~ fo~.rt~mica,
i:ni~afost fric~.de'lumea exterioara, ca ~icum a fi fost in. pencol l smgura
, rnodalitate de ama sim~bi~e era sam a deconectez de lume. Dare voiam savad
lumea ~uadevanlt? Poate. ceila1ti au vrut sa rna:ascunda, chiar ~i atund cand
eram in paritcele mamei. F,aptul de a-n~vedea in jurul meu rna ajuta sa evit sa
,rnacompar 'cualiii. Dadi rnasimt urat;.Iimitat, J 1U a~ de afacecuaee~t lucru, tot
timpul. U neori 'este mm U ~Qr sa riuVezi: nefericirea umana, decat saii faci fa~~
Aceasta reflecta sarada mea iriterioara i acceptand~" s,aimi concentrez atentl
a
doar pe bogapile mele interioare, vederea mea se va ameliora i voi fi ~apa~i1
apoi savad frurnusetea pes~etot. Indiferent devarsta la care amdevenit or~, m
.totalitate sau parpal, acest lucr!l indi,cafaptul ca exista un refuz de a deveru eu
insumi i am~na:jteinlumea eXterioar~.Vreau sainchid ochii, pentru anuvedea
. amintirile care lmi' fac rau .mai ales daca sunt orfan ~i parintii rnei nu rn-auva:ut
. . I . . .
, niciodata, nu m~auprlvit. Sunt dependent de cin~va, din cauza situapei mele. 1m) .'
lngradesc singur libertatea. Maconformez lumii exterioare cand, de fapt, a~putea_.
satraiesc infunqie depropriile melenevoi, deadevarul meu profund. '
Este,pc;>sibil cavederea measarevina complet: trebuiesa accept~" cinesU .nt
~i lumeidin jurul melt, cutoatafrumusetea ei, cutot negativismul ~i inegalitliple
.eL Accept!" aici ~i .acllm sa fac fata tuturor fr~cilor mele ~i sa imi recunoS
C
...
352
Ja cques Ma rtel
'. i
, i.I'
i!
"ti!
1:11
1".'1
I, i
1::
1
1'
:1;
, ~;I
til
Ifil l
'_ I~l il :l il T'-:" 1 ! ! 1 1 , I ,.
r! I, !
,Ma rele Dlctiona r a l Boli/or ~IAfectiunilor Ca uzele subtile ole im bolniivirii 353..
potentialul. Accept!" sa ies din rolul meu devictima ~i sa devin .creatorul vietii
mele. Maprivesc in ochi asa cum sunt. Accept!" sa fiu eu lnsuml, nu sa rna
confomez celorlalti, Devenind stapan pe viata mea, acc.;eptaI1d!" faptul calumea
este ceea ce este i cil singura putere pe care' 0 ameste asupra mea, realitatile
, exterioare si interioare vor fi mai clare si irni pot redobandi vederea. ~i meritul
estedoar al meu !Refuzand sadeschid ochii, savadlurnea exterioara, nuamalte
alegeri decat sa. 'prlvesc in mine Insumi i sa constlentizez U nlversul meu
,interio-r. Exista cineva in.viata mea care rna lasa sa orbesc ~i in care nu mai am
,.tncredere ? Ceoanume imi. tulbura discernamantul ? Accept sa vad bogatia din
interiorul meu, lumina din mine..
~OO'. OCHI --:-PTERIGION
,:Reprezinta 0 ingrosare a conjunctivei (albul ochiului), de forma triunghiulara,
,care seintinde dela cornee pana launghiul intern al ochiului. Daca amaceasta
afectlune, lnseamna ca rna' simt expus intemperiilor vtetii, vulnerabil. fata de tot
..ceeaceeste in jurul meu; nimeni nu rnaprotejeaza de ceea cevad, Imi este greu
, :.sa coabitez culumea dinjurul meu, deoarece mlmav mea de copil nu stie cumsa
.reactionezesl si cumsa se protejeze detoate aceste agresiuni. M.ilsimt incapabil
safac fa~alucrurilor pe care levad si exista lucruri care lmi.scapa, in apropierea
mea. i ':
',_ Accept!" Safiuin contact cuIumeamea Interioara. Privesc tara sajudec ceea
'ceseinta.mpla in jurul meu. Con~tientizez faptul ca, ceea ce rna deranjeaza sau
rnaintristeaza rnatriinite lapropiile mele, rani interioare: ,Nupot fi stapan decat
pepropria mea via~a~i tiu cafiecare are aceea~i putere,trebuie'doarsa accept
,;acest lucru~". .. .
~i ;.i~ ...
8Hl .. OC".I- P1)PILE
;:;Pupilaeste orificiul central al irisuhii pe' unde trec razele: deiumina~:Eadozeaza
cantitatea de lumina care patrunde in ochi. Midriaza reprezinta. dilatarea .
:j:~ormala a pupilei ~i imobilitatea irisului. Cand apare aceasta problema,
dnvestighez lucrurile fundamentale pentru mine i nu irni pot'capta'esenta viepi
mele. Ceserisare viata,mea, care sunt aspirapile mele?,U nsens pecare nu reuesc
t,::sanvad,' deoarece caut in afara raspunsurile pe care trebuie sa'le gasesc in
interiorul meu, in centrul meu, in inima" mea. 0pupila prea dilatata (uveita)
indica 0 situatie pe care trebuie sa 0 rezolv urgent (a. se vedea. ~i referirile la
. .'.'.infiamape, din aceasta carte). in cazul in care exista 0diferent~ 'demarinie intre
,1celedoua_pupile (anizocorie), exista 0 situatie sau un aspect, 0 hltura',a vietii
nlnele,pe care nil mai suport sa0vad. Lucrurilenumai sunt.clare,"tbtul este confuz.
,.~:Ntimai pot indura'imaginile pecareIevad. Milsimt singtir caun orfan, care rill mai
'::poatefi Iangaparinpi lui, pentru afi ajutat ~i protejat. Exista0dualitate In'ildancul
I;meu.incerc'sa fiuechilibrat, inciudadurerii care esteprezenta tot timpuL :;'
I'l l .. Accept~":sa clarific situatiile incerte, imi acord timp pentru areflecta asupra
.. ~lucrurilor pe care am nevoie sa Ie lirnpezesc. Imi ascult vocea interioara i
'.
. , ~. :
-'.--, . 1 " 1 ~ I 1 ~ 1 ! ~ I
354
. Jacques Martel
adaptez sitnatiile in functie de nevoile mele. Astfel, voi putea vedea lumina de la
capatul tunelului ~i voi putea avansa inviata, cuincredere si determinar~.
802. OCHI - RETINITA'PIGMENTARA SAURETINOPATIA PIG~ARA
Retinita plgmentara sau retinopatia plgmentara este considerata 0, boala
ereditara, care determina degenerarea celulelor vizuale receptoare de lumina.
Afecteaza mai ales copiii, Oehiul nu se mai poate adapta la lntuneric ~i campul
vizual se: micsoreaza in timp. Numai vad lumina. Aceasta boala sedezvolta ~iimi
este rusine de mine, de ceea ce sunt, .atat pe plan fizic, cat ~i intelectual. Ma
consider ridicol. Este ca sl cum nu as fi vazut niciodata lumina zilei, 0 parte din
mine este ascunsa, Aceasta rusine poate aparea, de asemenea, dupa 0 situatie
tngrozitoare, la care am fost martor. Vederea mea de copil a fost murdarita, Nu
trebuie sa se afle acest lucru !Trebuie sa ramana ascuns, in intuneric. Vreau sa
rnaopun acestei viziuni anefericirii. Avrea caceilalti sa nui~i tndrepte prlvirea
spre mine..Esteposibilsa fiuperfectionist ~ifaptul deavedea 0 problema in fata
.mea, lml provoaca un stres puternic. Poate imi este teama ca nu voi realiza tot
..ceea cernaasteapta inviata sau refuz sarnavadbatran, deoarece lrni este fricii de
..moarte. 0 situatie in care simt abandon, rnapoate indeparta de0persoana iubita,
pe care nu 0 mai pot vedea cainainte. Corpul meu raspunde acestui stres prin
diminuarea campului meuvizual, sperand caastfel vadiminua stresul.
Trebuie sainvat sarnaacceptlv asa cumsunt ~i saam0 privire pozitiva fata
deceacesunt, deoarece sunt 0persoana unica si extraordinara,
I . :
803. .OCHI ~ STRABISM (in general) ..'
Dacasunt afectat de strablsm, sespune, in limbaj comun, "carnauit chiora~",.am
privirea incrucisata, Axelevizuale ale ochilor mei nu sunt paralele. Strabismul
denota contradictii, dualltati sau incertitudini, fata de relatiile mele cucei din jur,
o lupta continua intre nevoia mea desinguratate i ceade afiadmiral, 0 dorinta
. deindependenta confruntata cufricadeafi singur. .
BHindetea tacerii este tot timpuI in contradic!ie cu nevoia mea de a pune
intrebari. tmi este greu sa rna concentrez doar pe un aspect 0data. Nu am
incredere in oameni ~i insitua!li, pe careIeconsider "strambe".
Acceptt. sainva!saimi descopar adevaratele nevoi ~i sarnasimt binein orice
situap.e.
804. ocm- STRABISM CONVERGENT
Strabismul convergent (ochii incruciap.) este 0 deviere aprivirii, spre interior,
spre nas. Deobicei, impUdi faptul carefuz savad anumite lucruri a~acumsunt in
realitate, din cauza unei nesigurante pe care 0 pot reprezenta pentru mine. Este
posibil sa vreau sa scap, astfel, de anumite. persoane .pe care Ie consider
amenintatoare pentru mine, pe care Ievad cape.nitepriidiitori. Prefer sa port
ochelari eorectori. Astfel, ochii mei pot veghea tot timpul injur, pentru avedea un
.eventual pericol. Matern de ce sar putea intampla. .in funcpe de ochiul care
"fuge" pot descoperi anumite aspecte ale personalita.tii mele. Daca ochiul men
'.1
~.' ,."
Marele Dletionar 01Bolilor ~IAfeCfiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii
355
sting are privirea spre interior, inseamna ca sunt foarte speriat ~i am. un
complex de inferioritate. Daca este yorba despre ochiul drept, probabil.sunt 0
persoana foarte banuitoare si ranchiunoasa -.Este un mod de a-mi concentra
intreaga atentie spre 0 persoana: pe care vreau sa 0 supraveghez tot timpul.
Ochiul stang indreptat in sus, denota faptul ca sunt un .visator, care nu are
notiunea timpului. Daca ochiul drept seuita in sus, lnseamna casunt 0 persoana
Indisclplinata ~i cu 0 intellgenta irationala. Strablsmul mai are un efect, acelade
a rna determina sa vad lumea doar in doua dimensiuni. Daca am privirea
incrucisata, imi este greu sa vad directia in care merg. Nesiguranta mea ~i
angoaseIe mele rnafacsacaut 0 prezenta linlstltoare, Nu"amochi decat pentru 0
anumita persoana", Daca sunt copil, este Yorba, de obicei despre unul dintre
parlntii mel, dar poate fi yorba ~i despre un anumit grup sau un professor. Daca
este yorba despre 0 prezenta fizicaacuiva, este ca si cumochii mei ar cauta tot
timpul prezenta oculars aacelei persoane, care reprezinta pentru mine siguranta
~i un sol de autoritate. Ochii mei cauta in diverse directii. Ochiiincrucisati pot
indica 0 situatie in tare sunt confuz, singur. M a simt rupt tntre doua persoane ~i
nustiu cumsarnapozitionez, .
Pentru almi uni perceptia, trebuie sa observ lucrurile din toate unghiurile
posibile si sa acceptlv realitatea. Devin atent latoate mesajele pe care mi Ie
:.transmite corpul meu i descopar 0 viziunea avietii, in totalitatea -ei, In lac saiml
gasesc siguranta in jurul meu, acceptlv sa 0caut in interiorul meu. Lasdeoparte
lucrurile care m-au influentat in v1atai lml creez 0 viata plecand de Ianevoile
mele, de la spiratiile mele, de la fortele mele interioare. Astfel imi voi gasi
stabilitatea interioara .:Daca traiesc in armonie, ochii mei li vor relua pozitia
normals. Punctele rnele devedere pot fi diferite de ale celorlalti, Important este
salmi fiufidel mietnsuml.
805. OCHI - STRABISM DIVERGENT
ILafel ca ~i in cazul strabismului convergent, strabismul divergent, este tot 0
deviere a ochilor, dar, de data aceasta, spre exterior. StrabismuI .divergent
denota, de asemenea, 0 frica de aprivi prezentul in fata. Cand ochiul dr.ept este
afectat, este un semn al faptuIui ca exista un efort intelectual care incearca 'sa
amelioreze relape' dintre .inteligenta i' 0 anumita situape .. Am.impresia .ca
inteligenta mea stape loc, ceea cernapoate predispune spre depresie;' Dacaeste
yorba despre ochiul stang; sunt 0 persoana foarte sensibila. Actiunile pe careIe
, realizez sunt in functie de aceasta sensibilitate. Mavad ca pe 0 prada u$oara,
deoarece rnasimt foarte fragil.
Stabismul divergent indica faptul ca rna simt intr-o pozitie de victima sau de
neputin!a. Amnevoie de 0 vedere de ansamblu pentru a vedea cat miH multe
lucruri posibile i astfel sarna protejez ~i saevit safiudIn nOll ranit in viata mea
afectiva, in cazul in care apar posibili parteneri.
Acceptt. sa traresc momentul prezent ~i sa privesc fiecare situa.pe in fata.
Sensibilitateamearnaajutasaiaudecizii mai clare, ~tiindcasunt tot timpuI indrumat
'. ~iprotejat ...
! i i ! ~ J
1 1 1 1 -..
".
356
Jacques Martel
806. OCHI USCATI vezi: OCHI [AFECflUNI ALE }
807.. OMBILIC (BURIC) .
, ,Ombilic~1 este desehiderea din peretele abdominal prin care fetusul este legat eu
cordonul ombilical, Imediat dupa nastere, devine 0 cicatrice sl este denumit, in
..'limbaj curent buric. 0 durere la aeest nivel impllca faptulca trebuie sa flu, mai
deschis fata de ceilaltl, inIoc sa fiu eentrat pemine.Este P?sibil.sa fiu pecal.e.sa
-"tai cordonul ombilical", adica dependenta fata de mama $1 mediul meu familial.
Cand eram fetus, prin .buric primeam :toata . hrana esentiala . cresterii
: supravietuiril mele. 0 anomalie sau 0afectiune aburlculul poate sa ~ndice ca a~
o nevoie vitala de ceva din viata mea i nu primesc acellucru sau,dm contra, ca
as vrea sa resping, sa evacuez ceva ce am consumat sau am primt i~ eantitate
prea mare si .mai este bun pentru mine. Potavea 0dificultate de a ~a ?et~a ~e
.influenta parintilor mei, de a "taia -cordonul". Tot c:ea ce car dupa ~me !~utl1:
devine 0povara, Imi reanalizez locul pe care ilocup in cadrul clanul?1 familial $~
am impresia canu fac parte din el. Daca sunt bebelus.si am burlcul rosu 1
inflam~t acest lucru indica faptul ciitraiesc multafuriefata de incapacitatea mea
de atr~ii' anumite lucruri. Am nevoie sa'fiu aproape de mama mea si, in acelasi
timp, am nevoiede spatiu, Daca sunt parintele acelui copil, este nev.oi.esa observ
daca si eu traiesc acelasi lucru, deoareee bebelusul este foarte sensibil la ceea ~e
simt eu. Buricul este considerat de catre unii .oameniun centru de energie,
::.i~portant pentru deschidere. Exista .chlar .un .grup denumit ."ado~atorii
,. buricului" in care se fac exercitli de meditatie pe aceasta parte a corpului, care
" reprezintadeschiderea pasajului vietii, de cand eram fetus; in pantecele ma~ei.
, ',Invat sa lmi acceptlv .partea excentrlca; sa hnl -recunosc calitati~e cu
modestie evitand astfel sa rna consider "buriculpamantului" sl .astfelsa 'pot
vedea toata frumusetea care exista tn fiecare ~inta $i in fieGare lucru. Ignor orice
relatie sau situatie care nu mai este buna penttu mine, ~entrua Iasa sa.vina :pre
mine noi cunotinte sau noi contacte care aduc un vant, de prospet1me $1de
schimbari pozitive in viata mea. .
':
808. OMBILICALA (HERNIE ...) Vezi ~i:BERNIE .
Hernia'ombilieala poate fi 0manife~tare a dezamagirii mele sau a regretillui de
a fitrebuit sa ma deta$ez de mediuLconfortabil $i sigur,: pe care 11reprezenta
:burta mamei. Amimpresia ca trebuie sa ma descurc singur acum ~i ~ebuie s a fa~
eforturi, pentru a~tinge scopurile pe care mBe-am fixat i care devin dintr-o data
mult mai putin interesante. . :; .
AGcept!. faptul ca am intr,eg potenpalul necesar pentru a-~u. atmg:
obiectivele ~i recunosc ca viata rna va sprijini pe deplin~Acceptand!. s~.aJ ut tara
; egoism, i.l11i deschJ d inima. spre iubirea celorlalp. ." .
:, 1 ;
! I I
1
flii.
::1:1
I : .:
'i: ,
809. OMOPLAT . .' .' .' .', .
OmoplaWI este, un qs lat, la;g $i subtire, care' face pro-teOdi~-schelet. Impreuna Cll
cla~icu'la.t'me~te bratul de trunchi. 0 afecpune a omoplatului poate inqica 0
! :'
Marele Dietionar al Bali/or ~iA/ectiunilor - Cauzele subtile ale fmbolnoviril
357
revolts fata de autoritate, deoarece rna simt strivit de aceasta. Problemele
(fracturi sau altceva) care pot afecta omoplatul pot proveni dintr-o contradictie
intre ceea ce sunt, reprezentat de trunchi si ceea cevreau sa exprim, reprezentat
de brate, care reprezinta prelungirea energiei inimii . Tensiunile (sau nodurile]
la nivelul omoplatului stang indica faptuI di suntin dezacord cu partenerul meu
sau cu copiii mei, iar tensiunile la omoplatul drept, indica faptul ca exista ceva,
cu ce nu sunt de acord, la serviciu. 0 afectiune aomoplatului subliniaza faptul ca
am tendinta de a ma lasa "calcatin picioare". Am nevoie de un seut pentru arna
proteja ..Exista 0situatie in vlata mea Ill.care rna simt complet inferior celorlalti,
mai slab, mai incompetent. Traiesc In pasivitate, ceea ce Imi diminueaza nivelul
de energie.
Accept!. sa tin cont de toate aspectele mele, pentru a manifesta arnionie in
viata mea" In.acttunile pe care Ie fac. Imi acord timp, In liniste, pentru arnedita si
pentru avedea cine sunt cu adevarat, Invat sa fiu in largul meucand sunt singur,
deoarece in singuratate pot.sa intru in contact cu esenta mea divina, Dupa aceea
trmva fi mai usor sa tmi exprim nevoile.
810.. OMUCIDERE
Pot satmt doresc sa omor pe cineva. Dacahranesc aceasta dorinta cu resentimente si
cu ura, rna expun unei energii negative colective (egregora - energia sub forma de
-, eon~inta, fermata din gandurilemai multor persoane) legate de acest gand, care
poate rnavaImpinge spre acpune, Oare cevreau sa omor in mine? Suferinta mea,
durerea mea, ura mea ... ? Am resentimente pentru ca am pierdut ceva'$i , I ifac pe
ceilalti responsabili de suferinta i de disperarea mea. Rana mea lnterioara mi se
pare insuportabila, Suferinta pe care 0traiesc necesita curaj: curajul de acere ajutor,
curajul de aavea.lncrederein cineva care arputea sarnaajute neconditionat, cineva
incare a$putea avea incredere. '
Accept!., sa rna eliberez de trecut, sa rna iert i imi TegaSesc forta pentru a
redeveni stapan pe viata mea. -
811. OPIUM (consumde ...) Vezi:DROGURI
812. OPRESIUNE
Cand ma simt opresat am senzatia ca am 0 greutate pe piept, la nivelul
plamanilor. Pot avea i impresia de sufocare; Poate fiyorba despre emopile care
m-au cuprins, de grijile mele care cantaresc mult, de revolta mea care rna roade
pe interior,. Este posibil sa ,rnasimt cople$it de 0autoritate ~i am impresia casunt
- .abuzat de ,"putere". Pot simp, fata de persoana sau fata de, 0 situajie, 0
nesiguranta interioara profunda, care maJ ace sa vreau sa tezolv acea situajie, cat
mai repede posihil. Imi este frica de critica,. malnchis intr-un anumit fel de face
lucrurile, pentru atrece neobservat $i anu starni agitatie.
, Accept!., sa imi regasesc puterea interioara: Contientizez libertatea pe
care 0amJ mi eliberez sentimentele negative pentru a face loc calmului'$i iubirii.
813. OPRESIUNE PULMONARA
, ._), 'I 1 'I .. l! IT'" _
'-
358
Jacques Martel
o astfel de stare denota faptul ca exista un dezechilibru intre presiuneadin
interiorul meu ~i cea din exterior. Este un sentiment foarte puternlc care
blocheaza clrculatla vietii in mine. Trebuie sacenstientizez ~i sa rnaIntreb,
.daca acea presiuneputernlca vine din interiorul meu sl ceanume rna impiedica
sa respir regulat ~i adanc. Existacevacernaarde, este casi cumplamanii met s-
,ar supraincalzi. Aceasta senzatie este amplificata deincertitudinile ~i nesiguranta
mea.
.Acceptlv sarnarelaxez, sanurnamai obligsafiuintr-un anumit fel sau safac
atat demulte lucruri. Pentru arnaajutasa inlatur aceasta presiune, Insplr.lumina
$i iubirea, care purifica aceste emotii, carevor fi astfel echilibrate.
814. ,OREION Vezi~: GLANDE SALIV_ARE.lNFECJII [iN GENERAL], ~OULE COPILARIEI
Oreionul este, 0Infectie virala contagioasa, care se manifesta eel mai des prin
inflamarea .unor glande, mai ales aglandelor salivare. Copiii sunt-afectati eel mal
des de aceasta boala. Bxista ceva sau. cineva in viata mea, fatade care simt 0
iritare, 0frustrare. Masimt denigrat, criticat ~i uneori as vrea, larandul meu, saii
"scuip" pe oameni Infata. Doar daca nu este cumva altcineva care ar vrea safaca
lafel,in ceeacernapriveste pe mine sau ideilemele !Am0dificultate deaInghiti
lucrurile caretmi plac mult, deoarece amfost impiedlcat sau mi s-ainterzis safac
acest lucru. In general, oreionul afecteaza mai mult copiii decat adultii, copiti
avand 0dificultate mai mare in exprimarea furiei sia frustrarii, Mabat tot timpul
cu mine insuml, rna[udec cuseveritate, rnapercep ca fiind fragil si .anormal. Imt
neginstinctele ~i energia mea sexuala careincepe sasetrezeasca. Acest lucru lmi
Iimiteaza dezvoltarea.
in loc sa rna denigrez pe mine sau pe altcineva (sau 0situatie). acceptlv sa
.gasesc ce anume am de invatat din toate acestea. Las sa curga energiile. mele
interioare, dorintele melenaturale i astfel pot fi in contact cucreativitatea mea i
cubucuria meainterioara, " ,
815. ORGANE GENIT ALE Vezi: GENITALE [ORGANE ...]
816. ORGELET Vezi~: FURUNCUL
Ogeletul (urdorol) este un 62furuncul mic, rou i dureros, care apare la
marginea pleoapei, la baza genelor. Orgeletul se manifesta atunci cand traiesc
sentimente de tristete, resentimente fata de cineva sau de ceva, ce nu' imi
'convine. Esteposibil ca0persoana (partenerul meu, deexemplu) saaibe aopinie
diferita de amea, sa facalucrurile altfel i eu sa consider acest lucru drept ceva
"murdar". Amfost dat la0parte sau cred di nu amacp6nat bine, dar a vrea sa-
mi indrept "greeala". Nurnasimt in siguranta i traies.c multa nesiguranta, este
cai cumnu a~mai fi stapan pe mineinsumi. Amnevoie deputerea cuivapecare
sa rna pot sprijini, deoarece eu rna simt prea slab. Pot chiar sa rna ascund in
spatele cuiva, ceea ce rna impiedica sa imi creez eu insumi viata pe, care mi-o
doresc. Devinpasiv i sunt inchis tn fatadiverselor ocazii care apar tn viata mea. ' I I
iii
1
: , ; 1
4", , , , ,,-f" n lllii lllllllii . - - . 1 I -I 1 ' Y
62 Furuncul: infecpeacutaaunui folicul
Marele Dlctianar 01Solilar ~l A/ecfiunilor - Cauzele subtile ale fmbolniiviril
359
Viatamea devine goala si rece. Diferenta dintre conjunctivita ~i orgelet este ca, in
ultimul caz, consider situatia respectiva "urata".
In loc.sa Imi refulez ernotiile, acceptjv sa Ie exprirn, altfel ar putea sa se
manifeste sub forma de orgelet. Devenind stapan pe viata mea i racand parte
dinea.fiind "inprimul rand", rnavoi dezvolta pe deplin.
817. oRiI I TA Vezi: TESTICULE [iN GENERAL]
818. OTITA Vezi:URECHI-OTITA
819. OTRAVIRE (... prin alimentatle)
Otravirea sau mtoxtcatta poate aparea atunci cand 0substanta toxica este
introdusa in corp i este Insotlta de 0serie de tulburarl fizice. Atunci cand se
produce 0otravtre trebuie saobserv cesau cineimi otraveste existenta. Nueste
yorba atat despre alimentele care au cauzat otravirea, ci de faptul ca aceasta
reflecta propriile mele ganduri. De altfel, nu toate persoanele care au mancat
acelasi lucru vor suferi depe'urma otravtrlt. Constientlzez situatia sau persoana
care rnaderanjeaza atatde tare. Incerc saaflufata de cine sau de cesunt suparat
, i care sunt gandurile otravttoare pe care Ieintrettn fata de acea persoana sau
fata de' acea .situatie, Cineiml otraveste existenta ? Ceam de invatat din acea
situatie ? Dece sunt atat de fatalist? Otravirea scoate in evldenta latura mea
.,falsa si foarte artificiala: nu fac decat sa joc un rol. Valorile inele sunt cele ale
celorlalti: astfel evit sacreez conflicte cuceilalti, Esteposibil saexiste reguli sau 0
autoritate care sa-mi otraveasca existenta. Masimt caIntr-o lnchisoare in acest
aspect ai vietii mele. Ma intreb pana unde pot sa merg in ceea ce exprim,
deoarece constlentlzez importanta cuvintelor i ceirnplica acest lucru.
Acceptlv sa readuc situatia otravttoare Ia cea mai simpla forma de
exprimare si reduc totul la un singur cuvant: suparare, frustrare, gelozie etc.
Deoarecetot ceea cenu acceptlv revine inviata mea, tot mai puternic.pana cand
,voi acceptalv acel Iucru. Trebuie sa tnvat S a fiu mai deschis aid i acum i sa
acceptlv din toata inima" aceasta situatie, Incepand de acum, lmi dau seama ca
- acea persoana sau acea situatie exista pentru a rna ajuta sa rna depaesc i sa
'. evoluez; Las sa iasa din mine toata otrava: toate atitudinile, actiunile, emotiile
, melecare nu imi convin. Imi preiau controlul asupra vietii melej eusimplitate i
"sinceritate.
820. OVARE ,(ingeneral) Vezi~: FEMININE [AFEC'J1UNI }
Ovarele reprezinta dorinta mea de aavea copii i creativitatea mea, capacitatea
mea de'a crea, feminitatea mea, faptul de a fi femeie i de a fi implinita sau
realizata cafemeie.
821. OVARE(afecp.uniale ovarelor ...)
Problemele ovariene indica un conflict puternic fata de faptul de afi femeie, de
exprimarea feminitapi mele sau de faptul deafi mama. Este posibil sa fi neglijat
partea mea creativa. Este cai cuma~"taia" aparte din mine, deoarece ovarele
.. 1 1 Y T " 1 l' , 1 r 1 r ~ 1 !"!
1 , 1 I
",
360
, Jacques Martel
reprezinta 'Iocul unde lncepe crearea unei vieti noi. Sunt situate, ~n,z~na
pelvisului, zona unde pot da nastere unui copil i unor noi aspecte din mme
tnsumi, este locul ln care rnapot redescoperi. Este posibil sa fieyorba despre un
conflictinterior legat de creatie $i dedescoperirea propriei .melevocatii.Prefer sa
joc un rol care sa rnaprotejeze de peri cole, In loc safiu eu Insumi. Deoarece am
inchis Inmine tot potentialul pe care11am, mi-amrnchis $i creativitatea, Masimt
legata de ceilalti, cand de fapt eu sunt cea care seleaga, Masimt sub puterea
fatalitatli. Poate vreau sa compensez acest lucru prin supraproducerea de
ovule. Unchist ovarian, care este 0co1ectareanorrnala de lichid In ovar, indica
faptul di emotille mele sunt acumulate, carumeg tot timpul aceleasi -ganduri sau
aceleasi griji. Sau poate rnasimt stresata laideea cavoi deveni mama? Careeste
motivul care maretinesaamcopii ?Amtrait recent un eveniment legat defaptul
de a deveni mama? Sau 0"situatie care lml aminteste 0 experienta sexuala
traumatizanta ? Dad nu rnasimt dernna de aavea copii, pot inceta produce rea
de ovule. Cat despre cancerul de ovare (corespondent labarbati este caneerul
lie' testicule) acesta se poate dezvolta in urma unui eveniment In care amtrait
PIERDEREA unei persoane dragi. Am impresia ca viata mea sau vlata unei
persoane iubitea fost rulnata, sau este pecalesa se plarda. Este poslbil sa fie
. v'orbadespre unul dintre copiii mel, mort intr-un accident, in urma unei bali sau
aunui avort. Sau poate fi vorba despre cineva cucare nu am0legatura de,sange.
dar pe care "0iubesc ca ~i cum ar fi copilul rneu". Sentimentul de. pierdere
, poate fi trait fata de un element abstract, de exemplu: "ded.nd are acest nouloc
de munca, sotul meu nu mai prea sta acasa, se intoarce tarziu, de abia mai
vorblm, segandeste tot timpulla munca, Mi-ampierdut sotull Dacalucrurlle vor
continua asa, munca va lua locul casnlciel ,noastre ..." Deci, "l-am pierdut !"p~
barbatul pe care ncunostearn inainte sl cu care eram fericita, ceea cenu se mal
lntarnpla astazi, Poate fi yorba despre un proiecth care tinea:mdintoata inima
$i care a fast Intrerupt. De altfel, daca eu era:minitiatorul acelui protect, le
vorbeam celorlalti despre el, ca $i cumar fi fostt'copilul meu", Sentimentul meu
de culpabilitate fata de evenimentul respectiv esteadeseori un element
important si declansator al bolii. Am0dificultate fata de angajament.ideoarece
m-amsimtit devastat in relatie eu 0persaana de acelai sex. Cancerul de ovare
apare caurmare a unei situas:ii dureroase, care rna rane~te in imagineamea de
mama $i care rna face sa simt neputin~a $i sa amimpresia unui e$ec..Chiar dad
fundamentul vies:ii mele fata de creape este reanalizat, La fel ca In cazul unei
tumori, exista multe lucruri care nu Inii plac, dar refuz sa facschimbarile
necesare.
, Oricare ar fi situa~ie, este important sa accept~'Iimediat toate sentiinentele
pe care Ieam, sa Ieexprim pentru carana mea interioara sase vindece i sarna
pot indrepta sepre viitor, cu 0privire mai pozitiva $i sa numplu de proiecte pe
careIevoi realiza.
" "I i
.t
.. :.. "
Marele Dietionar 01Boli/or gi A/ecfiunilor Cauzele subtile ole fmbolntiviril
p
,
~22. PAL AT Vezi: GURA'- PALAT
"
823.-- PALPITATII Vezi:INlMAY-ARlTMlECARDIAcA
. 824. PALUDISM Vezi:MALARlE
8i5. PANARITIU "
, Panarltiul este lnflamatia acuta a unui deget de la mana sau,. in~i rar. a unui
.deget delaplciot.Daca degetele de lamana sunt afectate,am ~?lficultate de ~
, merge inalnte, in detaliile cotidiene, in timp ce degetele de Iaprcioare serefera
'mal ales Iadetaliile legate. de viitor, Sunt pasiv, indiferent, melancolic i energia
mea activa, care are nevoie sase exterionzeze, iese prin degetele delamaini sau
de1<:1 picioare. Oarevreau sarnaapropii de ceilalti ? Exista, cusigura~~a.a l~psai~
acest sens. Am nevoie sa las sa iasa din mine toate aceste ernotn $1ganduri
negative, refulate i s~fiu deschis fata de ceilalti, sa comunic, Vreau sa ~a
eliberez din inchisoarea mea interioara. Pot chiar sa pastrez un secret care" I n
';'prezent, ~a roadepedinauntru. Maafluin pana de bucurii si de placeri. Nefiin~
"in contact cu interiorul meu, rnasprijin pe ceilalti, Este ca,$i cumnu as putea sa
''-imi controlez destinul. Malas invadat in spatiul meu intim, deoarecelmi ignor
: .limltele, , ,,' , , .
", . Accepti" sa decid, incepand de .acum, asupra teritoriului meu. Reintru In
, .contact cu puterea mea Interloara. Inlatur gratiile inchisorii mele. Acum sunt
': liber saimt.creez viata, asa cumvreau. ,
826. pANCREAS Vezi ~i:sANGE / iJIABET / HIPOGUCEMIE
~:Panereasul este situat cam 1(1zece centimetri deasupra buriculuiet, 'Acesta
"'sint~tizeaza enzimele care ajuta ladigestia mancarii, Aici este mentinut nivelul de
:')nsu'Hna, care ajuta la stabilizarea nivelului de zahar din sange. Daca este in
;",de~echilibru; poateaparea un diabet sau hipoglieelDie (referintele ~acel~,dou~
~boli ofera mai multe detalii despre fiecare In parte. PancreasuI supbohzeaza
::,libertatea~puterea, stapanirea de sine, definitia mea despre "eu}"meu. Atunci
- :~~ndtraiesc multe emotii, potavea 0dificulta~edeadigera. Cindaceasta starese
/ prelunge$te $i traiesc stare de tristete, pot saamhipoglicemie (legata de ~psa
;,d~bucurier Sediu al EGO-ului, al centrului meu de energie emO!io~ala,..al
::sentimentelor, acest centru de energie este mereu in mi$care. Capteaza VlbraS:llle
i:'altora (pazitive sau negative) careImi influenteaza propria stare. Pancreasul este
i" - ..
~'Pancreasul este.conectat la centrul de energie (chakra) plexului solar, careseaflli la bazasternului meu/ lacativa
, sentimetri deasupraburicului meu
. ,' .:
--.. ."11 '1 1
, , , , 1 ' , , 1 .. , l i
~.
Jacques Martel
centrul ernotiilor ~i al dorintelor. Reprezinta capacitatea mea de aexprima i de a
integra iubirea in interiorul meu si capacitatea mea de a gestiona sentim~ntele
contrarii iubirii (de exemplu furta), Tarasa provoc durere. 0 dificultate la mveluI
pancreasului indica faptul di exista 0 dezordine si 0 confuzie i~emotiile mele,
de aceea am 0dificultate in digestie. Vreau sa pastrez controlul si puterea asupra
celorlalti, devin agitat in interior i imi scade respectul fata. de mine. Este ca st
cum ar exista 0 lupta interioara in rata obstacolelor, imi este teama de noile
provocari ~i ma epuizez in lupta, ceea ce duce Ia scaderea energiei. Tin la
libertatea mea. 0 proasta functionare a pancreasului apare in urma unor
evenimente traumatizante, precum pierderea unei flinte dragi, un soc pe care l-
am avut si' care m-a destabilizat. Reprezinta instinctele primare pe care le-arn
refulat. De multe ori este yorba despre 0 situatie care pune in discutie un alt
membru al familiei si a carei mizaconsta in dobandirea unei puteri rnai mari sau
aunor bani (de exernplu, in cazul unei mosteniri). Pot fi eu in centrul conflictului
{eu primese reprosurile, ceilalti vor s~rna "alunge") sau o alta persoana (eu sunt
persoana care bombane, care reproseaza), 0 astfel de sltuatie, in car~. port a
povara emotionala poate determina aparitia unor calculi. Pancreasul este legat
de obsesii i de ideile rumegate tot timpul, reiau mereu aceleasi gandurl, rara sa
, gasesc solutii, Consider ca exista in viata mea 0situatie vabjecta ~i ne~rea?t~.?aca
traiesc 0situatie prea greu de lnghitit, care' mi soar parea odu~.asa, onbIla sau
tmoralaas putea chiar sa ajung sa amun cancer la pancreas. In acest caz, s.u~t
revoltat, rna opun tuturor fortelor, ramanand totusi pe pozltia mea. Este posibil,
de exernplu, sa imi fi pierdut numele si sa imi caut in zadar radacinile. Exista a
legatura cu bucuria de a trai: rna simt demotivat ~i imi este atat de frica de esec,
tncat prefer sa nu fac nimie. Deoarece nu am niciun scop i nicio asteptare, evit sa
fiu dezarnagit l Las noile situatii sa ocupe 'Ioc in vlata mea sau 'ma opun
. schimbarilor ? Care sunt schimbarile sau modificarile pe care Ie am de facut
pentru aasimila mai uor emotiile interioare ?In ce fel accept!" sa primesc toate
cadourile vietii ? Este u~or pentru mine sa rna bucur cu toate simturile sau refu:
' fericirea sub toate aspectele ei, rna simt nedemn, chiar ~i de numele pe care II
.port? Amtendinta sa fiu dispreputor. Ma sirrit indignat in fata unor situapi. Pot
chiar sa fiu umilit ~i am 0 dificultate in a : ina apara. Am tendirita de urma doi
. maetri sau doi profesori Inacelai timp? Trebuie sa imi con~tientizez nevoile ~i
sa las hicrurile sa mearga inainte; pentru acauta ceea ce vreau. Acest lucru rna va
ajuta sa con~entizez ca friea mea de a-mllipsi ceva, nu are sens sa se manifeste,
deoarece voi trai in abundenta, pe toate planurile. Trebuie sa gasesc un echilibru
intre ceea ce dau ~i ceea ceprimesc, intre munca i timpulliber. Nu este nevoie sa
caut stimuli artifciali pentru a rna "hrani" (dfoguri,' mancare, sexualitate etc.)
trebuie doar sa invat sa rna iubese a~a cum sunt. Am nevoie sa imi ofer "mid
" placeri". Trebuie sa tin cont de perceptia mea, de opinia mea fata de 'zahar, sau
fata de pHicerile din viata, in general. Pentru mine, zaharul insearnna ceva nociv,
ca 0 otrava ? Refuz sa imi creez momente de bucurie sau mici cadouri, deoarece
am 'impresia ca nu Ie merit sau di voi fi considerat 0 persoana materialism?
Relatia mea lipsita de armonie cu zabarul ~i reprezentarile sale la nivel afectiv
I
r
~I
[
! I
. !
Mare/e Diet/ona, al Boli/or 51A/ectiunilor - Couzele subtile ale ,mbolna,,/rll
(lubtre..tandrete, blandete] imi poate afecta pancreasutconsttenrtaes faptul di
atunci cand pancreasul meu este In armonie, am 0stare de eehiIibru, de pace, de
bine. Ma sirnt la locul meu In viata.i rna simt bine Inplelea mea.
Acceptjv faptuI ca, totul este 0 experienta de viata, rna .adaptez sltuatiilor,
,',imi las emotlile Iibere i tncetez sa mai controlez, atat situatiile, cat si persoanele.
fJ 27. PANCREAS~.PANCREA TITA Vezi ~i:ANEXA III
" Traiesc multa furie fata de vlata, deoarece nu imi mai ofera "placer! dulci". Vreau
.sa 0 resping. Am 0 furie tmensa, rna simt prizonier fata de 0 persoana sau 0
situatie. Ma aflu intr-un impas i prefer sa raman pe Icc, eu toate emotiile care rna
fac sa rna simt neputincios, deoarece nu stlu cum sa Iegestionez. Prefer sa r enun];
.tn loc sa fac un efortsuplimentar. Sunt plin de nesiguranta, Malas purtatdevtaja.
Nu mai am tonus, niei pe plan fizic, nici pe plan mental sau emotional. In Ioc sa
astept ca"plaeerile dulci" sa vina spre mine, eu sunt eel care l$i poate oferi astfel
, debucurii, stiind ea lemerit. ... . . ..'
Aleg sa traiesc. lmi alung gandurlle negre. In loc sa tmi evit ernotiile, Ie
..primesc i observ c:evor sa rna invete, Observ toata tristetea care se ascunde in
spatele furiei. La 0parte tot ceea cenu imi mai convine inviata si imi construlesc
noi .cadre de,viata (la nivel personal, familial i peofesional). Astfel tmt creez 0
noua viata, plina de bucurie $i de fericire.
828. PANIcA (atae de...) Vezi: FRIcA
829. PARALIZIE (In general)
, Paralizia este a imposibilitate de aactiona, 0 oprire a functiilors! a activit~tii
unuia sau mai multor muschi, Poate afecta un organ, un sistem sau intreg corpul.
";. Aceasta boala este legata dorinta de a fugi de ceva, de a evita ceva: oare tncerc
'.'sa evit sausa rna opun unei situatii, urieipersoane sau responsabilitap ? Demulte
ori, sunt paralizat de frica.; Ceea ce t:i-~iese mi se poate parea atat de
. insuportabil, incat vreau sa rna "rup", sa devin insensibil, avand impresia ca nu
, exista ilicio solupe $i nu sunt capabil sa imi asum responsabilitaple. Este posibil
., sa traiesc sau sa fi trait un traumatism puternie, care imi cere "sa rna opresc" sa
traiesc, deoarece este prea mult. Uneori, viata tmi cere sa iau un timp de ragaz
pentru a-mi re-evalua prioritatile i, daca ma fac ca nu aud acest mesaj, poate
, , aparea 0 paralizie, care rna obliga sa rna opresc. Este posibil, de a.semenea sa'
existe 0 ura puternica sau 0 ]ipsa de incredere, care rna determina sa nu mai
' " actionez. Astfel, nu rna pot in~ela. Vreau eu orice pret sa indeplinesc 0 dorinta
. care nu se poate realiza: corpul meu se oprete pentru a-mi transmite un semn,
ca este mai bine sa accept!. acest lucru. De asemenea, pot fi foarte rigid In
gandire i, daca lucrurile nu se intampHi cum vreau eu, reac!ia mea este sa rna ..._ .
retrag, sa evadez. Este important sa con~tientizez presiunea care rna apasa, cu
'",: .. privire la ceea ce se intampla sau ce se va intampla, pentru a 0controIa i aajuta
: -: ..:~; partea paralizata, sa "revina la v i at a/' .
.\.
, ,
-_ ._ j I., ., 1 "1 : '1 ~ : '; -: 1 ; 1
'.
Jacques Martel
'Este.posibil sa rna'simt "paralizat" .lntr-o situatie, in care nu rna pot rnlsca sau
.care nu imi 'ofera.nicio'perspecttva asupra alegerilor .sau a actiunilor pe care le
pot face. Lipsa de initlatlva: sau.faptul ca nu pot gasi 0.iesire lntr-o anumita
.. situatie, rna parallzeaza, Incotro sa:merg? Peate este mai bine saraman peloc...
Partea corpului care este afectata ofera tndlcatii suplimentare despre cauza
afectiunii sl africii mele. Daca, de exempIu, piciorul rneu drept este paralizat,
acest lucru poate avea 0legaturacu frica fata de'ce rna asteapta la noulloc de
munca.Tn responsabilitatile mele din farnilie'sau celede.cetatean, Daca nu pot
evita 0situatiesau nugasesc 0iesire, picioarele mele paralizeaza, Dad nu pot
;respinge sail retine 0situatie sau 0persoana, bratele mele vor fiafectate, Daca
, nu mal vreau 'sa vorbesc sau sa beau, nu mai stiu cum sa rna port, gura poate
parallza, Cand sunt afectat de paralizte, simt ca Intreaga lume se prabuseste,
Ma'simt ca ~1cum''as primi 0'palma direct in fata ~i poate aparea 0paralizie
".faclala. Aceasta exprirna frica mea viscerala de a-mi arata sentimentele, de care
lmi este rusine, Sunt paralizat lagandul cavoi fi vazut asa cumsunt ell adevarat,
.:.Paralizia iIlfantiia scoate in evidenta sentimentul bebelusului de a fi prizonier.
Cvadrlplegta ! sau tetraplegia 64 scoate Ia Iumtna sentimentul meu 'profund,
conform caruia, brice as face,'nu pot fi Iainalprne sau nu pot satisface asteptarile
:.tuturor. Chtar data "ina tailn patru bucati", fac tot posibilul pentru ceilalti, nu
foloseste lanimic. ',:
Consttentizez faptul caaparalizez eutnsuml", cuatitudinea mea negatlva fatade
ceeacesunt Masimt victima, rnasimt "paralizat". Faptul cariusunt'in contact cu
inima" mea ~i cu emotiile mele, rnaimpiedidi sa avansez, saevoluez. Raman in
cochilia mea, ag~ta~de ~recut. Angoasa rnaparalizea~a. Vreau sa lmi anesteziez
. durerea interioarli. " . . . . '. .... ..' . .
. .Acceptt., sa o~~erv care situatie din viata mea,e~t~';paralizata" ~i pe care
trebuie'sa 0schimb sau':s~:6 ameliorez pentru. a,.mi.dezvolta starea de. bine
:.,interioara. Renu,nt latrectitul pe care vieau sa-l "fixez" ~i rnaindrept spre'viitor,
tlind ca ce este mai bun va ve~i de acum'inainte. Am grija de mine: fac lucruri
pentru mine. In loc sa vreau sa ii controlez pe ceilalti ~i situa~ile. din exterior,
, preiau controlul asupra propriei mele viep !lnvat sa accept!. iubirea celorlalti.
Mu~cdinvia~acupofta ! ' '
830. PARALIZIE'CEREBRALA Ven: CREIER_:_P A R A L I iI E CEREBRALA .
831. PARALIZIE INFANTILA Vezi:POUOMIEUTA
832. PARANOIA Vez!: PSmOZA- PARANOiA
{t : ;
833. PARKINSON (boala alui ...)Vez;: eREIEli - PARKINSON [BOALAA LUI ]
834. P~QTIDE Vezi: GLANDELESALWARE .'
835. PARTEADREAPTAVezi:MAsCUUNiPRlNClPJU ]
!I
I'
ii
il
ill
'I'
,:1 '
'1 ':[ "';',p"" .... , ~T"" 'I 1
&! Paralazie care afecteaza simultan cele 4 membre
'.MareTeDictlonar 01Boli/or ~; A/ectiunilor - CauzeTesubtile ale imbolnavirii
365
836. PARTEA STANG A Ven: FEMININ [pRINCIPIU .J
8;37. PAR (ingeneraI)
Pami protejeaza pielea. capului i simbolizeaza forta, vitalitatea, libertatea,
!rumuseteaii .puterea (de exemplu, povestea lui Samson $i.a Dalilei, din Biblie).
,In cazul femeilor, parul reprezinta puterea de atractie, seductia, Iar.tn cazul
.,'barbapIor, virilitatea. Parul este legat .direct de demnitatea de a fi, de esenta
I puterii, de imaginea de sine. Prin par intru in contact cu energia spirituala,
cosmlca sau supracosmica, De asemenea, reprezinta relatia cu tatal sau
,,' echivalentulacestuia. Parol creste aproape de ceade asaptea chakra sau.centru
.' de energie, chakra coloanei. Firele de par sunt niste "antene" deoarece Ieaga
, planul flzic.de eel spiritual. '. .', , , ..
r, Radacina parului si afirelor de par, in general, slmbolizeza tnradacinarea lumii
~;,spiritualein lumea fizica, Descriind starea parului meu, descriu relatia pecare
-.-partea.mea spirituala 0are cupartea mea rationala, fizica. Intr-o anumita masura
1;'parul simbolizeaza latura mea feminina, creativitatea, intuijia mea. Parul fiind in
, continua crestere i$i reaminteste faptul ca, in calitate de fiinta umaria trebuie sa
.:ma.responsabilizezfatada cresterea mea personala sau de faptul ca amputerea
; de.a-schimba vechile moduri de agandi, vechile mele scheme mentaIe, care Imi
"franeaza evolutia. Parul face referire laIntultie $~este simbolul feminitatli, Este
rrdnteresant de observat ca, barbatii care poarta parul lung au deobicei linsuflet de
a~s~Saupoate fi yorba despre tineri care seopun autoritatii di~societate i vor
+saIljl recupereze puterea interioara, in inima" ~i in vocea lor interioara. Starea
.;.parului .este; de asemenea" reprezentarea '.puterii sexpale, genitale $i
<:;reproductive. paroIeste asociat cli glandele suprarenale (energia 'defricasau de
;.incredere) care sunt legate de motenirea ances~rala (cea de a doua chakdi).
Exista muIte mituri referitoare Ia par (blond, brunet, perscianele chele...) Este
important de tiut di parul exprima imaginea puterii pe care 0am pentru a-mi
conduceviata Cevreau cuadevarat inviata ?Amimpresia cacellal!i sunt cei care
,'imi conduG viata? Forta $i curajul dea prelua haturile vietii mele imi vor intari
f/seiltimental de'libertate i vigoarea parului meu; Parul reflecta bucuria deatrai
!i .a unei persoane, iar curatenia saindica interesul pe care iIare pentru aaveagrija
,. de el, de a fi aicL Observ diferitele stari ale parului men,' care c6respund
~;diverselor stari intefioare (parternj subtire sau casant, des etc.) ,;
"c' Accept!., sa raman deschis fata de aceasta minunata putere pe care 0
: k'reprezinta piirul meu !
~I~S.P~ (boli de~".)
Existamai muite cauze care pot duce laaparitia afectiunilor paruIui: unpute~nic
h'$oC emotional(ca 0sperietura P4ternica), 0reactie excesiva de neputinta fata de
. )~9anumita situatie" ,unconflict latent sau mai muite sentimente refulate, precum
', ..1Ldisperare" neliniti,.' ingrijorare.. Apare nervozitatea, crete, . instabilitatea
. 'jr;emoponala, iar fortele ~i resursele mele interioare se"ep.uizeaza.: Traiesc 0
'bdezordine interioara. Acesta nesiguranta provine din frica mea demoarte sau din
'11:'11l;-~~Jl~ 1';,11 _
'.
366
JacqUfi Martel
faptul di nimic nu este permanent, di totul se poateschimba brusc ~fara niciun
avertisment S-ainstalat lndolala in fataspiritualitatii ~i lmi pun multe tntrebari.
IIcaut pe Dumnezeu sau manifestarea lui in viata mea sl amnevoie ca "ceva" sa
rna atinga in adancul fiintei mele, dar in acelasi timp, sunt speriat, deoarece rna
. simt vulnerabil. Ma inchld in fata enrgiilor vitale, iar parul meu i$i schimba
.aspectul, 'Cade, devine gras sau uscat, albeste (par alb), i~i pier de stralucirea.
Apare matreata, caunrezultat al unui conflict interior fa~ade mine ~i rolul meu
social. Amimpresia canu reusesc sastralucesc, sarnaremarc in lurne (sentiment
.' prezent inmajoritatea afectiunilor legate depar).
A~vrea saajung mal sus, sa fiuseful, dar nu reusesc, Mil simt separat de lume i
nu lnteleg de cerna aflu in ignoranta, ceilalii nu sunt tn stare saimi dea motive
sau argumente pentru a-si justifica actiunile sau vorbele. NiveIuI meu de stres
este ridicat: tot timpul sl obosesc foarte uor. Aspir spre autonornie, la
recunoasterea celorlalti, Ia ocomunicare adevarata ~i clara. Foliculita
(inflamarea foliculior) arata faptul canurnasimt protejat Sunt caunpore spines,
rna simttnjepat in punctele vitale. Un par casant indica faptul ca rna simt
tmpartit intre aprelua "haturile" vietii mele si a lasa aceasta putere altcuiva,
deoarece intr-o anumita masura imi convine acest lucru. Imi ascult intuitia sau
ratiunea ? Masimt neputincios i rezist in, fata'schimbarii. Pot trai 0sltuatie in
care imi simt tntmav rupta, desirata si trebuie sa' clarific aceasta situatie. Am
nevoie de oxigen! Este primul lucru pe care Il putem face daca vrem sa redam
forta i vitalitatea parulul nostru.
Accept! 'Ifaptul ca am nevole sa lmi schimb gandurile i atitudinile fata de
situatiile din viata mea. Accept! 'Isa fiu deschis ~i observ ceseintampHi in acest
moment, mai ales felul in care rnacomport candinfrunt anurnite situapi dinviata
i incetez sa imi mai smuig parul din cap! Accept! 'Isa rna bucur de viata ~i
sunt mai tolerant fa~ademineinsumi. '
839. pAn..:.... CALVIllE
Calvitia este pierderea parpala sau totaHi aparului. De~i apare mai frecvent la
barbap, tot mai multe femei sunt afectate la randullor. Parul reprezinta oglinda
unei anumite foqe interioare i a rad~kinilor mele. Ma,gandesc la Samson (din
scrierile, dinVechiul Testament) care i~i pierde fO$ dupa cei-afost !aiat parul...
Parul reprezinta legatura dintre pianul fizic i cel spiritual, ceea cerna leaga de
cosmos ~i de energia spirituala. Adeseori este comparat cu 0forma de antena
pentru lumea de dincolo. Sespune di principala cauza acalvipei, ,mai frecventa
la barbati, este ereditatea. Printre diversele tipuri de calvipe se numara tipul
chel '$i barbos, asociat cu un individ care i~i folosete mai mult facultatile
intelectuale dedit peceleernoponale.
Pierderea parului (alopecie) simbolizeaza faptul ta m-amindepartat dedivinul
din mine. Sunt 0persoana axata mai mult pe' planul material decat, pe eel
spiritual. Este posibil sa am0intuipe puternica, dar prefer sa rna axez mai mult
pe planul material i rational. Dacaimi pierd parol inseamna catraiesc frecvent
situatii in,care tensiunea este atat de mare, incat imi vine sa ''irni smuIgparul
Marele Dlet/onar al Soillor ~IAfectlunllor - Cauze/esubtile ale imbolnavlril
din cap". Existamai multe experiente traumatizante sau stresante care pot
accelera procesul de calvitie: 0nastere care poate fi 0sursa de frica i de
nelintste, un soc emotional puternic, 0separare, rnulta tensiune acasa sau la
munca, nevoia de a. se depasl pe plan material sau 0devalorizare pe plan
intelectual. Atund cand am 0multime de nelinisti i frlci puternice, lml pierd
contactul eu puterea mea interioara divina. Deoarece imi pierd parol, imi pun
intrebarea cecred capierd in viata mea sau ceimi este teama ca.vot pierde in
viitor [poate ceva sau pe cineva), Sau rna pot revoIta: vreau sa rna eliberez de
aceasta presiune care rnasufoca. Vreau safiu euinsuml si saincetez satralesc in
functie de obligatitle exterloare, Prin faptul ca imi pierd parol, rna eliberez de
, ceea ce rna tine lnchis. Probabil am primit foarte putina tandrete, mai ales din
partea tatalui meu si am tendinta de a rna revoIta in fata autoritatii. Sunt mai
degraba materialist si spiritualitatea ocupa un Iocputin important in viata mea.
Incerc pe cat-posibil sa controlez totul, deoarece imi este teama sa rnadeschid ~i
,sapierd controlul. MaInchld in structuri rigide, obligatil care nu i~i au sens. Sunt
lmprastiat, gandurile mele sunt incalcite, incetosate, Sunt atat de disperat in
legatura cu 0situatie din. viata mea incat "im! smulg parul din cap". Traiesc 0
ruptura interioara cape uncalvar.Nu vreau sanu fiualaturi decopii mei ~i astfel
sa pierd iubirea lor. Am tendinta de a rna devaloriza pe plan inteleetual i rna
simtnedreptapt. Daca, laun moment dar, aveam 0usurinta sau un anumit talent
lntr-o activitate in care excelam, iar acum "performanta" mea s-a schimbat i a
decazut, parol meu va cadea la randul sau. Refuz functia de baza a vietii, sub
pretextul ca pot face mai mult decat aceasta, Orice frica interloara duce la
incapacitatea deaactiona, ladisperare sl tensiuni care rnaepuizeaza, Este0iluzie
sa poti crede cavei face lucrurile mai bine decat viata insa~i. Nu trebuie sa rna
lupt cuviata, deoarece eaeste Mereu cumine pentru arnasprijini i rnavaajuta
dad 0ascult ~i daca raman deschis:
Pentru a opri procesul de pierdere aparolui i pentru ca acesta sa creasdi
dinnou, accept~'1safacschirnbari,lecuvenite invia~amea, care rnavor elibera de
, aceasta incarcatura,suplimentara pecare amacceptat.1.'Isa0port ~i decare acum
numai amnevoie. Accept! 'Isaamincredere in viatii cucertitudinea catotul vafi
mai bine.
In loc sa imi caut for~ain exterioruI meu (simbolizata de par) accept! '1,sa
caut in adancul meu i sa extrag de acolo toata forfa, i curajul de care amnevoie
. pentru a merge mai departe spre 0noua etapa din viata mea. invat sa integrez
,' regulile inviata meaintr-un mod armonios, ~tiindcaacestea exista pentru binele
. meu i'pentru binele tuturor. Accept !'1 sa cer vie~ii cu seninatate.ceea ce am
,nevoie, iar viata imi va darui ceea ce merit. Acesta este inceputul, trebuie sa am
, incredere in viata i In fiinta mea interioara $i'sa descopar peste tot solupile,
, deoarece acestea exista !Toata lumea exista pentru arnaajuta !Decea mai avea
.nevoiedealtceva ?
I]~
~O. P A R (iRiZONAT
! 1 J ~ -..rr " ,_j
! 1 ! -. "" ~ i ! !
- .
368
Jacques Martef
Parul grfzonat simbolizeaza tntelepciunea. Totusi, aparitia brusca a firelor de
par .albe este legata de stres, de 0situatle in care am trait un soc emotional
puternic. Cand acest lucru .se lntampla la varsta de douazeci de ani, reprezinta
existenta unor nelinisti puternice [tensiune sau stres) constiente sau
'.inconstiente, raportate lafaptul de ate lasaindtumat peplan spiritual. Oarecred
'di am nevoie sa traiesc sub presiune sipresiunile din viata mea sunt necesare
..pentru "binele" meu ?
Esteposibil sa fievorba despre un model legat de performanta in aceasta viata.
Deobicel, parul grfzonat apare odata cuvarsta si acest lucru tnseamna 0scadere
avigorii si afortei vitale. Aparein mornentul in:care este important pentru mine
sa'con~tientizez faptul catraiesc pentru ceilalti i nu pentru mine lnsumi. Sunt
presat de societate, defarnilie, deprieteni, de obligatiilelegate demunca, Traiesc
in ritmul celorlalti inloc satraiesc inritmul nevoilor .melepersonale. Candamras
ultima' data in hohote? Deoareceparul reprezinta puterea mea, este bine sa rna
intreb cui vreau sa cedez aceasta putere, dad nu asvrea acest lucru parul si-ar
pastra culoarea naturala, . . .
lmi revizuiesc atitudinile !ji acceptlv faptul caviata continua asa cum este,
nici mai mult nici mai putin si rna eliberez desarcina deafi competitiv. Descopar
comorile ascunse in mine. Accept!" faptul ca parul meu gri este semnul care
.anunta 0renastere a adevaratului "eu", aunei nouvieti pline de bucurie. Merg
spre 0,directie noua. Am grij~fde mine, Acceptlv toate emotiile pe care Ie am,
care fac din mine 0 fiinta extraordinara. Nu mai sunt sclavul timpulut.si al
-obllgatillor, Poate voi fi deranjat denoua imagine pe care 0proiectez, dar asosit
, momentul satraiesc lanivelullui "afi", inlocde"aparea",
84L PAR~PELADA
Pelada este 0boalii apielii caracterizata prin caderea parulU:i in placi rotunde.
.,Poate proveni in urrna unui :;;ocemotional, a'furiei sau apierderii respectului de
sine, care genereaza ruinea, arenuntiirii lapartea mea spirituala_sau la ceea ce
rna tine conectat la valori mai inalte. Uneori am senzatia ca sunt un gunoi, ca
gradul meu de inteligenta este redus wmparativ cu alp oameni i ,aces lucru imi
provoaca dificuWiti in relatiile mele. Sau am fost oripilat de ceva sau de catre
cineva. Est~ca:;;icumintegritatea mea afost atinsa sau mi-ampietdut protectia.
Este posibil sa fi trait 0separare, mai .ales in relatie cu mama ~i acum imi fae
multe griji. Amtendinta de a fi "viclean ca 0vulpe" pentru a ie:;;idin situatiile
stanjenitoare !ji evit astfel sa imi asum unele responsabilitap. Adeseori am
, impresia catrebuie "sa imi sustin cauza" pentru ca ceilalti sa ina asculte sau sa
rnacreada. Nesiguranta p,ecare 0simt rna determina satraiesc 0frica puternidi,
care se. manifesta repetitiv. Faptul de a-mi pierde 'parul rna 'poate, trimite la
imaginea tatalui meu care, larandul lui ~i-apierdut parul. Dad tatal meu amurit
sau este foarte batran, mi se aminte!jte mereu catrebuie sa rnasepar de el, dadi
inca nu amracut acest lucru. Candrnauit in ogUnda, este cai cuml-a~vedea pe
tatal meu !jiacest lucru rnaderanjeaza. Poate a!j vrea chiar sa neglega"turadintre
noi.
!I:
' I' "
' "
t ~ I i - l
Marele Dictionar af Bomor ~iA/ecfiunilor - Cauzelesubtile ale imbolniivirjj
Accept!" sa fac pace C L I mineinsumi sl sagasesc solutii care rnavor ajuta sa
traiesc in armonie cuaspiratiile mele celemai inalte. .' .
842. PAR (pierderea ...) V~zi: pAR - CALVITIE
843. PAR DE PE CORP Veri si: pARUL CAPULUI [pIERDEREA ...}
Parul de pe corp are 0,dubla functie: de a: proteja si de ain:c~l~i.0pilozttate
exceslva in cazul femeflor, denumita hlrsutism sedatoreaza unui deranjament
hormonal. Es~~0 problema care apare de obicei, in adolescent sau Ia.menopauza,
Acest dezechilibru hormonal este legat de faptul ca i1U rna pozitionez destul de
multoVreau saactionez (aspectul yang, masculin al persoanlitatii] dar i1U reusesc,
~a c.um~~v~ea:u. Prin.urmare, devin autoritar. Imi protejez pielea prin fire de
par inutile 1 rna protejez astfel pe mine. Oare rna simt bine in pielea mea de
femeie ?Cevreau saschimb inviata mea? Refuzul unor anurnite aemotii pe care
leam, precum latura mea ferninina (afectlva si creativa) maimpiedtca saavansez.
Vreau ~acontrole; t?tul, sa analizez' prin prisma ratiunii si amtendinta de arna
subestima: astfel imi las la 0parte spontaneitatea, 0pilozitate abundenta. atat
la femei ~at.~la barbatt denota 0imensa nevoie de contact, de energiile ~i de
fortele primitive, foarte prezente, care pot fi pozitive daca sunt folosite intr-un
mo~~.ontient.To~i, daca acestea imi controleaza intr-un mod exagerat viata si
deciziilepe care leiau, atunci apare 0pilozitate "anorrnala". Deaid pot decurge
. comportamente compulsive si afresive, care se manifesta printr-o autoritate
exagerata i prin egoism. Am0personalitate de"razboinlc", Candapare 0cadere
afirelor de .pa~(i~~r~~ unei boli sau aunui soc), rnasimt dezarmat si singur pe
lum~. nergla vltala.ll pler~e puterea, Dare ceam.impresia cavoi pierde inviata
m~a: In :eea ce pnv:~~ecaderea ~ge~el?r, ace~staareJ egatura cu ~chii :;;i,cu
pnvlrea. Inac~st caz, 1mleste te(irnasapnve~c ceeacemi seintampla, safacfata
acestor lucrun Traiesc 0anxietate, deoarece :;;tiucamima potiritoarce in trecut.
Astfel, dee~ern:pI~,irnipot"vedea copilul plecand de,acasa: amdepait unpunct in
care nu rn~l~existacal~de!n:oarcere~Saurnasimtincompatibil cu0situatie sau
cu0anumlta persoana. Maslmtamenint:at de ceilalti, constrans safac ceva. Daca
~rele depar sunt afectate defoliculita (infiam,at:iearadacinii unui fir de par) rna
mtreb de cesimt ne",:oiasadeyin caun ariei. Maapar mai .alespentru ca nuImi
pot exprima nevoile. Imi facrnuitegriji pentru detalii. Masimt "jt,lpuitdeviu".
~Chiardaca, in trecut i-amIasat pe ceilalti saimi controleze viata :;;ia~est lucru
rnasufoca, accept!" sadevin stapan peviata mea. Acult,andu-mi vocea interioara
~tiucavoi.? rnereu protejat. Sunt deschisin comunicareacu ceiIalti, imi accep~
toate e~otll.leJ ceea~cei~i.va ~feri u~echilibru cupartea mea rationala. Mergmai
departe IIIslguranta, rnaslmt mcoonJ urat mereu deiubire ~i detandrete.
844. PAR- PECINGINE Vezi: PAR [pIERDEREA ...} / CALV/TIE/ PELAnJ
Pecinginea este.o ciuperca, parazita contagioasa care afecteaza s~prafata pielii, a
firelor depar, apielii capului:;;i aunghiilor. .' .. ..
"1- "1' . , . . 1 , 1 1 ~ r . . . l ~ 1 T 1 , ,
'.
370
Jacques Martel
Ma las atins,"atacat","distrus", deranjat de ceilalti, deoarece am 0slab~ incre~er:
in mine si sunt vulnerabil. Ma simt urat, murdar, taravlaga, P~t avea lm~resla c:
pierd controlul in anumite situatii, Astfel, sapca me~de sef (p~~l)~ va fi afectata.
Este posibil sa rna simt foarte deranjat de propunerile celorlalti ~l sa fiu afectat de
ideea pe care 0au acestia "daca palaria te defineste, poart-o !"(dupa 0:xpresie
din Quebec avand ca echivalent "cine se simte murdar, se murdareste". Iilas pe
ceilalti sa decida pentru mine. Amfost separat de familie sau de cineva la care tin
foarte mult ~i acest lucru mi se pare foarte urat, .
Acceptlv sa lml ocup locul, sa am incredere in mine. Doar eu am putere
asupra vietii mele,
845. PEDICULOZA Vezi:PAnUCHI
846. PEDICULOzA PUBIANA Vezi ~i: VENERICE(BOll ..)
Ma simt vinovat, murdarit prin faptul de a avea relatii sexuale in afara cadrului
permis de societate. Sunt dependent de alpi -.este rnai simplu pentru mine sa fiu
supus dedit sa-mi asum riscul de a fi respins. Imi simt invadat spatiul ~i
intimitatea. Dad sunt copil, sunt foarte sensibil la critic si rna simt par~zitat.
847. PELADAVezi:PAR-:-PEIADA
848. PELVIS Vezi $;:BAZIN, $OLDURI
Pelvisul reprezlnta deschiderea zonei pelvine, sustlnuta de solduri i de coloana,
Afectiunile din aceasta zona sunt de multe ori percepute ca niste dureri ascutite.
Zona pelvina, sustinuta de solduri, este zona care rna ajuta sa avansez, sa fiu in
miscare si sa rna "lansez" in vtata sau intr-un no~ pro~ect. Pr?iect_UI ~o~t~
insemna nasterea unui copil sau 0renasterea personala, mal ales prm atitudini l
comportamente noi, Acestea impllca 0 comunicare pe plan sexual sau
interpersonal. Ezit sa rna angajez lntr-un proiect sau intr-o relatie sau, din contra,
pot avea 0dificultate in a rna dezangaja de 0responsabilitate, dintr-o relatie, un
loc de munca sua 0promisiune facuta cuiva; Ma simt Incoltit, mi s-a tngradit
libertatea. 0 torsiune recidlvanta sau cronlca in zona pelvisului, indica in
general, 0dificultate arna adapta la aspiratiile mele intelectuale, la dorintele mele
si la viata mea materiala: "Sunt atat de multe lucruri pe care as vrea sa le
indeplinesc, dar nu pot din diverse motive ..."
Accept] ., sa am incredere in deciziile pe care le iau cu privire la noile directil
pe care Ie aleg i la capacitatea mea de a descoperi toata bogatia lumii mele
interioare ~i toate posibilitatile care mi se ofera.
849. PENIS (afeq:iuni ale..)
Penisul este organul masculin cu functie reproductlva. Reprezinta aspectul
masculin, forta, masculul procreator ~i siguran~a afectiva. Cand apare 0afecpune
la nivelul penisului sau al testiculelor, aceasta indica un conflict puternic in
exprirnarea masculinitapi mele. Este posibil sa fieyorba despre un conflict aparut
in relatie cu mama mea? Fac legatura cu iubirea materna pe care am avut-o i
1"1
I'
1
:1
:' ,1
'....11
:..1
.j'
; , '
:.
j : i
. !
I'
! :
~! :
j .
i,
: '1
I
i
.,
Marele Dletlanar al Balilor ~I Afectlunilor - Cauzelesubtile ale imbolniivirli
371
care nu era asa cum imi doream. Trebuia sa rna autodepasesc pentru afi iubit? M-
am adaptat la ceea ce credeam ca ceilalti asteptau de la mine, ca ~i barbat ? Sunt
fericit eli sunt barbatul care sunt acum ?Am devenit usor fatalist in relatiile mele
afective. Amimpresia canu mai controlez nimic si mainchid in mine insumi.
Acceptlv sa tnlatur masca de barbat puternic i lmi pun lntrebari legate de
relatia mea cu cele douaaspecte care se gasesc in mine: eel masculin si cel
feminin. Acceptjv aceasta vulnerabiliate $i intru in contact cu Intelepciunea mea
interioara, Imi ofer iubire neconditionata, rna acceptlv asa cum sunt. Imi
folosesc creativitatea in intregime, atat in aspectul masculin, cat i in eel ferninin
$i stralucesc de bucuria de afolosi pe deplin toate postbtlttattle mele.
850. PERETE (ANATOMIC)
Peretele anatomic este partea care limiteaza 0cavitate a corpului sau a unui
organ (precum vezica, intestinal gros, vezica biliara, intestinal subtire, stomac).
Daca acest perete este afectat, trebuie sa rna intreb fa~a de cine rna sirnt fragil.
Am impresla ca nu am puterea de a schimba lucrurile. Ma simt limitat fata de 0
situatie sau un rol pe care nu l-am ales eu. Vorbele mele nu ies asa cum vreau eu,
nu rna simt "regele", stapanul vietil mele. Traiesc 0stare de supunere din cauza
faptului ca nu rna respect destul ~i a indoielilor care rna paralizeaza. Ma simt
separat, Inchis.. diferit de cellalti. Imi este greu sa trasez limite, sa rna fac
respectat in nevoile mele. Este important sa citesc referirile la organul afectat,
pentru aavea mai multe informatii despre ceea cetraiesc,
Acceptt., sa reiau contactul cu nevoile mele si cu emotille mele. Leexprirn eu
toata increderea, cu respect fata de mine lnsumi si fata de ceilalti, Actionez ~i
astfel redevin stapan pe viata mea!
851 . PERICARDITA Vezi: INIMJ'I - PERICARDITA
852. PERITONITAvezi$i:APENDIOTA
Peritonita este inflamatia cronlca sau, eel mai adesea, acuta, a peritoneului.
Provoaca, de obicei, 0durere abdomlnala, resimtita ca "0lovitura de cutit" si
insottta de varsaturi.
Aceasta durere abdomlnala indica faptul ca exista 0dezordine afectiva, 0nevoie
.de a-mi calma frica de abandon. Nu am tinut cont de semnalele transmite inainte
de corpul meu. Peritonita indica faptul ca aceste dureri au aceeasi intensitate ca
i emotiile mele ne-exprimate. Acestea sunt atat de puternice ~i de vii in
interiorul meu incat explodeaza. Suferinta mea erupe astfella suprafa! a. Este 0
forma de autodistrugere, un mod de a spune: "De ce sunt atat de dur cu mine
insumi ? Sunt iritat ~i agresiv "din cauza celorlalti". Masimt atacat, ca i cum "a~fi
primit 0lovitura in burta". Simt nevoia de arna proteja, de a-mi crea 0carapace.
Este posibH, de asemenea sa existe 0durere care rna roade pe dinauntru.In loc sa
rna consider 0victima, accept! . sa fiu un receptor al iubirii ~i sa fiu responsabil,
atilt pentru bucuriile mele, cat ~i pentru suferintele mele. Examinez situatia care
rna preocupa, dintr-o perspectiva noua ~i renunt la ea, indiferent de circumstante
! 1 1 I .~ .1 j 1 ~ ,
372
-,: "_-,-
',' . -
. Jacques Martel
sau de persoana implicata. Incetez sa-i mai criticpe ceilalti, deoarece nu
corespund asteptarilor mele. : Folosesc'inteligenta inirnii. , pentru avorbi, calmeu
persoana in cauza; pentru a tntelege i a rezolva situatia. : Indiferent . de
receptivitatea eeluilalt, alegsalassacirculeiubirea in mine ~i injurul meu. .. . . . .
Acceptlv sa imi iau fericirea in rnaini, indiferent de circumstante: Eu sunt
. -singurul responsabil de viata mea Cand rna, relaxez,' intreg corpul rneu'se
. . relaxeaza si astfel tmi -gestionez mult mai bin~; emotiile si ,~o. tuldevine"". flUid' ~i
armonios.
8S:i. ,. PERONEu Ven: PICIQR ~ PARTEA~RIOARA .
; ., . _" .. ' :. _" .'
854. PETE ROSII Vezi: PIELE [AFEqIUNl ALE...}
855. PETE DE VIN Vezi:PlELE..,... PETE DEVIN
. :'i"
856. PICIOARE(ingenelCll) :;,'': ' . . :''-_>'. . '-
Picioar~le -rep;ezinta contactul ~eu cu parnantul ,Lenergia lui hranitoare.
. Ptcloarele au 0legaturacu relatla siconfllctelepe care. 'le am. cu mama. mea,
situatii care uneori pot merge pana la momentul. conceptlel, Picioarele imi
confera stabilitate in deplasarea mea spre un scop, 0dorinta sau odirectie. Ma
ajuta sa. rna simt in siguranta ln relatia mea cuuniversuL Reprezinta pozitia mea
sociala ~i pozitia pe care. o adopt rata de sltuatiile care apar in. viata. mea. Faptul
de a avea un picior stang mai puternic decat plclorul drept sau. invers, imi
poate indica diferitele -tendinte pe care Ieam in contactele mele cu solul. sau tn
. deplasarile mele, atat ~zicecat i mentale sau spirituale; Daca. merg cu,picioarele
indreptate spre exterior, este posibil satraieseo confuzie,cuprivire,la directia pe
care merg sau sa imi risipesc energia t,n. diverse proiecte, tn timp ce, dad
picioarele sunt indreptate spre interior, trafesc 0tnchidere sau 0rezistenta fa ta
dedirectiile pecare Iealeginviata. ,. ,.
857. PICIOARE(afeqiuniale) ,. . . . :-. ",' ;
, Cu ajutorul picioarelor rna deplasez in vi~ta. Creierul; meu este. postul . de
comanda al picioarelor mele. Reflexologianeinvatii ca, intreg corpul nostru este
repartizat pe toata suprafata picioareldf. Pi-i~'urmare,' orice problema ca~eare
legatura cu picioarele, rna ajuta sa aflu Cezona a c:orpull. limeu esteafec~ata. 0
problema a picioareIor, indica un conflict intre' directie: ~i micare, dificultate~
. mea de amerge spre un scop i indica, de asemenea, rievoia m-eadea'avea mal
multa stabilitate ~i siguranta in viatii. ViitoruJ 'i orice forma de impre';'_iz!bil,rna
:. sperie. imi este greu sauit trecutuL Mapot int'I'eba'~are e 5 te ~itUaiiac9l1
flictUaIa
pecare 0traiesc fata demama mea (fie'catraiete, fiecanul: in leg'at'u'racuTerra,
:tare este simbolul mamei, in sensul larg aHerm'enuhii $i'rapoitat'ia picioarele .
;. mele, care sunt aproape tot timpul in legatura cU'pamanttil: c~eaI:. . putea fi
. ;situatia pecare 0traiesc sau inconfortul'pe care ilam~~a~ad~,senumerttul meu de
:'fuziune tumama 1Saupoate tmi doresc sa'ma distantezde ea'-~hicestlucru 'este
. . . dificil;sau visul meu dea fi mereti langa ea; nusemateriallzeaza, debarece exista
I,
r .
Marele D/etlona, al801ll0r ~I Afeetiunilor Cauzelesubtile ale imbolniivlril 373
un context care face acest lucru imposibil, Am0dificultate de a rna detasa de
cuibul familial 1Malas usor II calcat pe picioare 1" Picioarele mele pot reactions
, daca, un membru al familiel se afla pe punctul de a-si. parasi corpul fizic: stiu,
[nconstient, di vafi "pus in parnant" i refuz aceasta realitate. A~:vreasafactotul
pentru a-l ajuta. Cand rna dor picioarele, trebuie sa incetinesc pasul. Oarerna
dor din cauza problemelor i adescurajarii fata de responsabilitatile mele si de
lucrurile pe care le am de facut, care mi separ impcsibilde realizat 1Sau, din
contra, merg cu 300de kilometri pe ora i corpul meu imi spune sa incetinesc
inainte: de "a face un accident"? Port responsabilitatl grele si imi este greu sa
urmez cursul normal al lucrurilor. Vreau sa grabesc lucrurile si rna sprijin pe
ceilalti, in loc sarnasprijin pe resursele meleinterioare. imi este teama canuvoi
putea "pune pe ptcioare" un proiect, 0afacere. 0crampa lapiciorul drept sau Ia
piciorul stang, indica lacenivel sesitueaza ezitarea' mea sau refuzul de ainainta
. spre directia pe care merg. . - .
, Am0piedica lapicior spre interior sau spre exterior? Trebuiesa rnapozitionez
iotr-o anurnita situatie si imt este teama canu voi $ti "pece picior sa dansez", ce
saaleg. Dacaimi scrantesc piciorul, vreau saplec, sarnadistantez deo persoana,
~:dar sunt obligat sa raman. Dacarna lovesc laun plcier, cine va sa u ceva lmi va
;,conduce viata. Daca apare 0fractura, maincapatanez sa merg lntr-o directie sl
. :viataimi cere salilaopresc i saimi re-evaluez viata si deciziile pecare trebule sa
: Ieiau, Unplatfus indica 0coloanavertebrata foarte dreapta, foarterigida: deci, 0
; structura putin flexibila, Lirriitelemele personale sunt slab delimitate deoarece
, nuexista niciunspatiu intre piciorul meu i pamaotul pe care ca lC . imi abandonez
. ; identitatea; Astfel, rna simi vulnerabil i; pentru . a rna proteja, voi "survola"
r'suprafata lucrurilor, in locsaamun contact mai profund ~i sa"pdnd radacini", fie
. . '"di este yorba despre 0relatie afectiva, fie inmediul profesional sau in alt
, domeniu: Acestlucru are drept consecinta faptul'ca voi amesteca, iridiferent dece
, seintampla, viata prOfesionaia cuceapersonalii, ambele ~chipatand destul de des
. i,in detrimentul celoi:'lalterelapi pecare h~am. Faptul di pamaritulsimbolizeaza
; mama i pidoarele mele se lipesc aproape tot timpul de "mama" indica 0nevoie
, ' de apropiere, de fuziune, con~tienta sau nu, de:'mama mea sau persoana care
:. . :. ~;joacaacest rol in viata mea. Vreau sa raman'''lipit'' de ea. Daca'inca amcurbura
'. f~piciorului foarte inalta, acest lucfu indica 0. deplasare' greotiie, 0 coloana
. :), >vertebrala prea incarcata i faptul caviata profesioriiila i cea'privata sunt foarte
. clar separate. Acest lucru rna determina sa fill, tacuf ~i distant, 'fiii:1'du-migreu sa
incep 0comunicare cu ceilalti ~i sa merg inaintea lor. in acest caz, in relatia cu
_mama mea, amtendinta de afugi, mai degraba. Vreau s~fiu ~utonom, diferit de
... & ea. Picioarele umOate denota 0repnere' aerhotiilof ,cuprivire ladirecpa pecare
'merg in viata~Excesul de emotii care se elibereaza este manifestat prin
, . Exista cevacetreneaza inviata mea t'W taraie picioarele) ~i'vreau
'calucrurile sasemitemai repede !imi este teama caraman inurma. Picioarele
'reci, iilghetate, indica 0legatura felul in care vad i'elatia eu mama mea. Poate fi
vorba, pur ~i simplu decomunicarea cuea, pecare 0con~ider distanta ~i rece. Sau
poate fi yorba despre 0situa~ie care are legatura cu moartea, care rna ingheata.
, , , " 1 _ . . .
374
. Jacques Martel
Dacamerg in varful picioarelor, rnapot intreba deceamnevoie sarnaascund si
.satree neobservat? Estecai cumar trebui sarnasalvez tot timpul deceva(lafel
ca i tn cazul unui picior diform, care simbo!izeaza ?~v~ia mea de . a ~fugi ~e
ceva). Aspiratiile mele spirituale sunt foarte inalte l urn este greu sa fiu III
contact cuIumea fizica. . ..'
Accept!'; saimi iubese picioarele, deoarece elesunt eele c~retmi transpo~
Intreaga fiinta pe drumul vietii. Cudit leiubesc mai mult,~cu cat leaccept!" ~~l
. mult eu atat va fi mai usor sa functioneze normal. Alegsa urmez ealea bucuriei,
in armonie cu asplratiile mele profunde. Reluand contaetul cu radacinile mele,
pot astfel sarnaimplinesc si saavansezcu gratie si determinare.
858. PICIOARE.- GAMBE (ingeneral) 'Vezi~SISTEMLOCOMOTOR .
Picioarele simbolizeaza deplasarile mele si autonomia mea. Ma transporta
inainte sau inapoi, imt confera propria directie, stabilitate, solidit~te i.0~ezare
ferma, Reprezlnta puterea ~i capacitatea mea de a avans~ m vtata, ~e a
merge tnatnte, lasand trecutul in urma Picioarele rna ajuta sa merg sau sa nu
merg spre intalnirea eu oamenii, sa rna apropii sau sa rna indepartez de ei.
Picioarele sunt. de asemenea.legat de mama (pamantul-mama). Piciorul stang
. .reprezinta latura emotionala i faptul de anu putea merge intr-un loc, chiar daca
vreau acel lucru. Piciorul drept reprezinta partea rationala i faptul de a nu
merge intr-un loc, ehiar daca trebuie sa merg ln acel locoPicioarele exprima
relatia mea cu faptul de a avansa, de a rna misca. Ele reflects ~e.ase~enea
orientarea pe care 0aleginvia~a(munca, familia, sexualitatea etc.) l dlrectiile pe
care leurmez. Reprezinta, de asemenea, totalitatea relatiilor cucei din jurul meu.
oafectiune a picioarelor poate indica faptul ca sunt pre~in:a~acinat i~ru~in~
mea cotidianta, in zona mea de confort. Piciaarele slabe indica faptul ca exista
putina energie care circula prin ele, ceea ce r:flecta 0l~psa d~si~ura~~a, 0
incapacitate deastain picioare sl deafi puternic mfa~.au~e~ClJ olumlte slt~atn.sa~
aunei persoane. Amtendinta de afi dependent de cellalp.. Iml caut motlVa!lal
sustinerea la ceilalti, in loc sa Iegasesc tn interiorul' meu. Grosimea picioare~o:
mele poate transmite, de asemenea, unele informatii: dadi ampicioare subt
Irl
,
imi este mai greu sa fiu conectat la lumea fizica, materiala i a prefera sa dele~
responsabilitaple, tn locsami Ieasum. Dacaampicioare graase, acestea suporta
o greutate prea mare: responsabilitaple pe care mi Ie asum (mai ales pe plan
material) i uneori i alecelorlalti, pe careIeaccept.i," din "obligape".
859. PICIOARE - GAMBE (afeqiuni ale...) . .
Candam0dificultate lapicioare, trebuie satmi pun ~rmatoarea intrebare: "Care
este situapa actuala sau viitoare, care rnaface.saimi fiefricadeviitor 7"Mil opu~
schimbarilor, rnasimt "paralizat", limitat i pot fi atat de speriat incat 3 vrea sa
"imi iau pidoarele la spinare", sa fug. Dar oare aceasta estesolupa? Cucine~m
dificultati relaponale, care sunt sursa tensiunilor i aconflictelor 70problema la
picioare poate insemna impresia mea di nu sun}sprijinit de ceilalp i mai ales,
demama mea. Mascufund sub responsabilitati. Imi este greu sarnasprijin peun
J
l. ' i
I '
I
Ii
,,
!:
! ~ ,,---_ . . ,.. . :. :'
Marele Diqionar al Boli/or il Afectlunllor - Couzele subtile ale fmbo/niiviriJ
375
picior sau pe ambele picioare. Exista deplasari care mi se par foarte dificile de
facut, de exemplu cand rna lntreb daca este cazul sa rnalndepartez de tatal meu
sauvreau saapropii de0anumita persoana, Nuvreau sarna misc. Irni este.teama
eli viata mea, care pare atat de bine structurata, va suferi prea multe schimbari.
Am aspiratii mari, dar cred ca nu amceea cetmt trebuie pentru ale atinge. Ma
. aflutntr-un impas. Masimt 0povara, 0greutate pentru ceilalti. Atunci cand rna
tndoiesc sau imi este frica de drumul pe careII aleg, pot chiar saajung saimi rup
un picior. Avansez ~i evoluez in fiecare zi, in fiecare moment si, problemele la
.picioare 'nu fae decat sa indica faptul ca exista obstaeole pe care trebuie sa le
tree, pentru a-mi continua drumul spre mai rnulta fericlre $i mai multa armonie.
Accept!", oricare ar fi, noua situatie care.apare inviata mea st sainvat satmt
canallzez siguranta interloara, Pot avea lncredere in mine i sa tree peste
rezistenta mea in fataschimbaril,
860. PICIOARE - GAMBE-. PARm INFERIOARA (PULPA)
..Partea.inferioara apiciorului este.la nivelul pulpei, care este sustinuta de oasele
tibia i peroneul. Pulpele rna ajuta sa avansez, sunt implicate in miscare,
Reprezinta, deasemenea 0protectie fata detrecutul meu, rnaajuta saavansez in
'.'viata. Dacaamdureri sau crampe in zona pulpelor, este un semn catrebuie sa
lmi incetinesc .ritmul. Vreau saopresc anumite evenimente care vor urma $i care
rnasperie 7Amimpresia caeveniIIientele sunt ca0avalansa, eli totul merge prea
repede? Irnl este greu sa .ma pozitionez fata de 0persoana, 0situatie sau 0
credlnta? Orieare ar fi situatia, amtendinta de a reveni la veehile mele scheme
mentale sl rna pot simti hartuit si tensionat din cauza presiunilor exterioare.
" Candeste atins muschlul pulpei, imi pun lntrebarea daca Uti-amfixat prea mult
: atentia pe 0anumita problema. Insist prea mult pe un anumit aspect. -Sunt
".tncapatanat i lml ascult prea putin vocea interioara, Sunt foarte suparat cu
-.privire la 0situatie (de exemplu, 0mostenire) si nu rna mai bucur de vlata.
; -Fericireamea depinde deceilalti, tnlocsavina din interiorul meu. Dacatibia este
-; afectata, rnaintreb cat de mult sunt imobilizat? Tibia este ca un stallp care imi
". f' sustine corpul. IIpoarta cu bucurie sau ilsimte ca pe 0povara grea? Tibia
~,reprezinta intoarcerile mele, dificultatea deafi mobil. Amtendinta dea-i urma pe
,f eeilalti, de a actiona putin pentru a-mi ameliora viata. Am impresia ca m-am
~:_multumitcupupn in viata i acest lucru rna deprima. Imi pun intrebari legat de
f rolul meu de parinte. Sau'este posibil sa rna simt atacat i a vrea sa lovesc pe
i(.cineva eu piciorul! Sunt imobil $i am mai degraba aspiratii materiale, decat
.'.'..,r~umaniste sau spirituale. Nuprea amincredere in.mine $i imi este greu sa fiueu
.-,1msumi.Nu$tiucedirecpe sa apuc. Masimt amenintat i a vrea sa atac. Vreau sa
$ma detaez,de mama mea, sa ies din dependenta, deoarece mi se pare greu de
Daca.este atacat peroneul, traiesc 0situatie in care sunt prins intre doua
Ma simt impartit tn doua, in fata unei alegeri. Vreau sa devin
}_f'lnalepE~nclen dar ceva rnaimpiedica corpul meu tmi spune capot aveaincredere
viitor i .caviata vaavea grijademine.
{ " 1 , ' !
1: 1 ;', 1" 1 r "!"I ! ~ 1
II
i i ,
I'
j . i
I', ~ 'I' '. ,
', '
I'
I
1
"
. I
. !
376
Jacques Martel
Acceptt" aceasta forta din interiorul meu si pot avea pe deplin incredere. in
ceilalti deoarece amincredere in potentialul meu nelimitat, [ml alegviata pecare
vreau sa otraiesc, o noua cale mult mai simpla :~i mai plina de' 'tmpliniri !
Accept! " saprivesc si sarnamiseintoate directiile, -Nuirni fixezatentia decat. pe
lucruri frumoase; Sunt propriul . rneu sprijin i viata rna sustine ,in-fiecare
moment L - . , --
861. PIQOARE - PARm ~UPERlO~ (<:O~SEl vtii~;:-Cl!AP~i[i~,G~ERAL]
Partea superioara apicioarelor, cuprinde coapsele si este sustinutadefemur,
care reflecta tendinta mea de aretine lucrurile, de obicei pecele legate detrecut.
Coapsele reprezinta mai ales forta partii. mele masculine, ceacare contine toate
energiile, toata forta din mine. Dacaputerea mea estepusa sub semnul-intrebarii
i trebuie sacedez in anumite situatii, este nevoie salmlre-evalues limitele sl imi
este greu sa accept! " acestlucru, In. functle de ceea ce pot sau ,rnaimp_iedicsa
indeplinesc in viata, coapsele mele vor reactiona, Dadi retraiesc mereu trecutul
,sau daca traiesc culpabilitate fata de anumite Evenimente, toate acestea se vor
inmagazina in coapsele mele; care vor deveni mai groase. Sau. este posibil sa fi
pastrat ranchiuna si suparare, deoarece m-am simtit tradat, Este ca i cum
trecutul meu m-ar trage in spate i m-ar impiediea sa merg Inainte. Fiind plin de
angoasa si lipsit deincredere, imi este teama samerg inainte, simt canu mal am
niciun sprijin. Uneori trecutul rnaimpiediea sa fiu intim cu. mine tnsumt sau cu
ceilalti, Madecoriectez desensibilitateamea si deesenta mea profunda. Ranilei
- traumatismele mele 'rna fae sa "irni tadisc picioarele, Nu tmi traiesc din plin
senzualitatea i dorintele sexuale, ceea ceimiprovoaca furie sl frustrare. Faptul
de aavea euinsumi copii poate reactiva toate aces~erarii din trecut ~i -coapsele
mele vor fi afectate. Picioarele groase pot fi: de asemenea un semn' ca
inmagazinez prea niulte (pe plan material, emoponal:i intelectual) ~i pastrez
lucrurile "incazul incare" voi avea nevoie deele; din nesiguranta,-din teama dea-
mi lipsi eeva sau cineva. Asemenea un-ei' veverite, -imi fac 'provizii in --
eventualitatea unei posibile penurii, dar demulte ori nefondate. Ar fi bine sa"fae
cura~enie" pentru anu mai pastra decat ceea ceeste bun pentru mine. Amdureri
de coapse atunci dind pastrez prea mult pentru mine energiile ~i capacita~ilepe
care ar fi trebuit sa Ie exploatez mai inainte. Creativitatea mea' este sufocata,
puterea mea de a crea, atatla nivel ficiz cat ~i emo~ional,-este neuttalizata de
pasivitatea mea i de"supunerea" mea exagerata fatli de autoritate (care poate fi
reprezentata deparinpi mei). ,Esteposibil sarnasimt neptitincios i"rnaIntreb cat . . .
de. mult am acceptatt" faptul ca, parintii mei -sau profesorii mei Imidefineau. .
viata, In loc sa fiu eu stapan pe soarta mea. Cand exista 0 fractura de femur, ,
structura mea de baza este atinsa. Sunt in opozitie (fiefizica, fieverbala) fatade,
eevasau cineva pe care trebuie sa II infrunt. Amimpresia ca stagnez sau
merg Inapoi. Adversarul meu este mai puternie decat mine ~i trebuie sa
supun in fata lui. A v:reachiar sa aiba cineva gdja de mine, deciarece, in
cevreau sa fac sau unde vreau sa merg, amsenzapa di rna izbesc de un zid. '
Mare/e DIet/onar a/ Boli/or ~l A/eetluniIor - Couzele subtile ale imbolniivirIi
377.
- ceilalti nu ii intereseaza ce vreau eu si nevoile mele. De aceea mi se cere tot
timpul safacmai mult $i primesc foarte putin 'inschimb. . .
, Accept! " sa lmi traiesc viata din plin. Imi recapat spatlul pe care l-amlasat
~elorla_Iti. ,~assa iasa toate aceste energii care au fost atat de mult timp inchlse.
,Imi I~~lib:r
a
~rea~v~tatea. Simt toata forta eliberatoare de a-mi exprlma
capacitate. amtenoara,a$a ~umvreau eu. Nurnapotsimtl Insiguranta decatdaca
. ~a sprijin pe fo~eIe meleproprli, nu pe ceilalti. Cucat actionez mal mult, cuatat
'. mavoisimti maiviu! '. . . . , '. "
. . . , ', - , . , . '": '" , '. :,
862. PICIOARE-- VARICEVez;:SANGE-VARlCE'
863. ' PICIOR DE ArLET Vezi: PICIOARE- MICOzA
864 . PICIOARE-::-;: BATATURI, DURILLON Vez; si: PIELE- CALOZITATE
,Batatur~Ie$i durilloanele sunt 0ingrosarl cutanate localizate, legate de frecari
,repetate. Bat~tura formeaza un con galbu! dureros i poate avea un aspect
, macerat. Apare Inspatele . articulatiilor degetelor ,deIapicioare, rntre acestea sau
l';pe talpa -piciorului. . Durillonul. este 0Ingrcsare localizata a stratului. cutanat al
L~pidermei, pe 0 zona defrecare a piciorului. Este rotunjit $i are pastreaza la
~~sllprafata_aspectul pielii, spre deosebire de veruci. Inaintez' cu. alutorul
picioarelor, dar exista . ceva ce impiedidi putin inaintarea . . . Astfel apare
durllionul, 0umflatura micacare indica 0neliniste dinviata mea actuala, Nuvad
! oate aspectele pozitive alevietll i astfel, nupot profita din plin de ea.
. In~~zul unyeibata~r~, ~iferenta fata de. durillon consta i'ndurerea mult mai vie$i
. . , F. ; m,. ;~ll. ntensa, car~,mdica un sentiment deculpabilitate. Esteyorba despre fricade
<;!~~~amtaspr~pec. ~nosCll~eu,incredere, -d~oai"ecenureu$esc safiu"natural" safae
d! ~c~urile ~implu;J i"las, P~ceilalJ :isa decida pentru mine; Imi este greu sa merg
film~unte~vI~t~estedificila,-pe plan material ~i trebuie sa facinarIeforturipentru a
. E:"m~rge mamte_.\f~eaus~ma indrept spt~viitor, dar ezit ~i,m~fortez prea mult sau
tf;p~~ten~e~ted~stuI. _()~recine rnaderanjeaza atat de mult ?Imi . esteimposihil sa
. . . . . ! ;::,ti;~I~~: l"n~re~~~t. ~o~te vreau . sarna razbun pe eineva. Devin,tot mai inasprit.
'. . E\1l
t
sc:tIm~,eXprImdur,erea interioara. Aceasta se va manifesta prin bataturile
yr~a~-s_alllerg inairite, sa imi 'implinesc obieetivele, dar emotiile mele sunt
de pilternice, incM rnaimpiedica. Este posibil sa~amimpresia eamama mea
imp'ie~ic_as~tr~~esc. ySare;ste pe. rsoan~_pecare ~. p~rcep ca pe. un "spin" in
. m:a. ,Cesltuape tralesc Inmod repetitiv sau traiesc 0presiune puternica?
sa. d:~c0t:ar cauza. acestei difi~ulta~i de atrai in prezent sau fata' de viitor.
-rr. '. , t-a. t-a. . . ,~ISU?,ara~ea,frIca de"a~u . reu~ipot ~unele dintre cauze. ,Bineinteles,
apela Iachlrurgle pentru amlatura b~ta. turIle, dar nueste suficient deoarece
voi 'inlatura adevarata eauza. ,. . . . '. . .
A~ce~t! " savad c: anume rna d~ranjeaza atatde multincat rnaimpiedica sa
m~. m~r Aq;ept. saalung t~a~eacest~ganduri negre ~i aceasta culpabilitate.
. ~olfi InarmO~llecuViata. Increderea meai'n viitor vafi tot ~ai mare.
: j I -, " ~" , ' 1 ''I' -:r
378 Jacques Mortel
865. PICIOARE - MICOzA ( ... intredegetele de la picioare) SAU PICIOR DE
ATLET Vezi ~i:PIELEI [iN GENERAL]/ [AFECflUNl ALE ], SISTEM IMUNITAR'
Micoza este 0afectiune provocata de 0ciuperca microscopica, Piciorul de atlet
,este una dintre numeroasele forme de mlcoza, Acesta apare Intre degetele de la
picioare sl se caracterlzeaza prin pielea uscata i crapata, mai mult sau mal putin
adanc, 0 astfel de afectiune indica faptul -ca, mentalul meu este iritat sau
contrariat, ca ina simt limitat sau incapabil sa avansez asa cum 3 vrea, in prezent
sau in viitor. Ain 0dificultate de a rna acceptalv asa cum sunt sl as vrea: sa am
acceptarea i ad!Dirapa oamenilor din jurul meu, la fel ca un "atlet", care a reusit
sl este admirat. Insa, rna simt exact invers, rna simt renegat trebuie sa rna' exilez
pentru a-mi gasi Iinistea ? Traiesc un stres i 0durere interioara, in mine exista 0
dualitate profunda: apreciez faptul ca pot trai in siguranta, sub protectia celorlalp
si, in acelasi timp, rna simtprizonier. Port 0masca de persoana dura, pentru a nu-
mi arata adevaratul chip. Iritatia de la degetele de la picioare are legatura cu
detaliile si directiile pe care Ieva avea viata mea. in viitor, eu latura abstracts i
notiunile energetice. Exista multe frici si 0lipsa delntelegere.
Accept!" sa rna vizualizezpe un drum pe care este foarte placut sa mergi
Inainte i unde rna simt plin de incredere. Astfel voi tiita fricile si voi gasi mai
_multa~armonie in viata mea. lrivat sa traiesc in functie de nevoile i de dorintele
mele. II71idau jos masca si tmi traiesc emotiile intr-un mod simplu si natural, , -
I -
I
866._.PICIOR - SPINA CALCANEANA VeZi ~i:0000-
Spina calcaneana este 0 excrescenta osoasa situata la partea inferioara a
calcaneului. Calcaneul este un os care forrneaza suportul caIcaiului i constituie
sprijinul ,posterior al boltil plantare. Semnificatia acestei afectiuni se refers la
faptul di nu stiu de unde yin i nu stiu incotro r n a indrept. Un lucru este dar: nu
~mnicio radacina i nu am stabilitate interioar~ Ma simt ca intr~o gaui-a neagra.
Incedirectie sa merg ? Cesens sa dau viepi mele ? Separe ca viata mea a fost atat
de grea in anumite momente 'incat am uitat 0parte din ea. Trebuie sa 'invaJ sa
prind radadni undeva, sa gasesc 0stabilitate, un echilibru. Ceanume chioapata
invia~a mea? Este yorba despre viata mea de cuplu, de relapile mele afective sau
de locul de munca ?
Accept!. sa caut in interiorul ineu, sa ina cone~tez ia spiratiile -mele
profunde i sa imi fixez scopuri noL Imi concentrez atentia in prezent i ~am
incredere In viitorul care nu 'imi poate aduce decat lucruri bune. Ascultand ceea
ceImi spune vocea mea interioara, drumuIse va deschide in fata ~ea~i voi avea
o mare satisfac~ie interioara ~i 0bucurie nesfar$ita.
867. PICIOARE - VERUCI PLANTARE Vezi~i: PlaOARE - DllRlLLoN
Veruca plantara se observa, de obicei, priri apari~a pe talpa a unei particule
transiudde 'injurul careia se formeaza 0calozitate care, sub presiu'ne, provoadi
durere.
, Ii
, ,-
lVIareleDictionor al Balilor 5;Afectiuni/or Cauzelesubtile ole imbolniillirii 379
overuca la picior indica faptul ca traiesc 0frica cu privire la viitorul meu sl la
responsabilitapele mele. Este un mod de a striga dupa ajutor. Durerea pe care 0
provoaca vrea sa rna faca sa tnteleg ca simt 0furie Iegata de modul in care percep
-viata, Care este directia in care trebuie sa merg, chiar daca acest lucru imi face
.'diu sau rna frustreaza ? Este posibil sa rna las impiedicat de mid obstacole care
_apar in fata mea i sa acord prioritate nevoilor celorlalti si nu nevoilor mele. Sau
poate traiesc 0devalorizare fata de capacitatile mele sau abilitatile mele in
> practicarea unor sporturi. Pot fi un sportiv foarte bun, peste medie si totusi sa rna
;".slmt devalorizat deoarece rna oblig sa fiu tot timpul eel mai bun sau sa fiu
performant in orice situatie. Este posibil sa am senzatia ca "nu fae lucrurile la fel
debine ca ~i ceilalti". Deasemenea, rna compar cu ceilalti si rna simt inferior, fata
de capacitatile lor fizice. [oc un-rol pentru a fi acceptatlv de cellaltl. Acumulez
frustrarlle, Ma simt vulnerabil si rna sprijin, la fel ca ~i picioarele mele, pe Iucruri
sau persoane din exteriorul meu. Corpul meu im! spune eli este inutil sa -imi
- provoc atata durere si ca pot avansa in viata, cu deplina incredere.
Trebuie sa-mi acceptlv atat forta cat i slabiciunea si prin perseverenta, voi
reu$i.
868. PIELE (in general)
c.
Pielea acopera iritreg corpul sl dellmiteaza ceea ceeste "Ininterior" de ceea cese
afla "in exterior", adica individualitatea mea. Este organul cu suprafata cea mai
_mare. Reprezinta un strat protector, care delimiteaza dar spatiul meu vital si care
, lasa sa transpara fidel $i inconstient, stare a mea interioara: exista 0legatura cu
raportul meu fata de anturaj (eu fata de ceilalti], Pielea mea este prelungirea
simtamintelor meIe, a a sensibilitatil mele interioare. Este oglinda vietii mele
, intime, cartea mea devizita, Anallzeaza toate informattile de contact. Daca sunt 0
_,persoana blanda, asa va fi i pielea mea. Daca am 0sensibilitate foarte mare i
.. pielea mea va fi foarte sensibila. Daca din contra, sunt sever fata de mine insumi
sau fata de ceilalti, pielea mea va fi ;;i ea dura i groasa. Dac~am pielea iritata,
!exista ceva sau cineva in viata mea, care rna irita. 0nesiguranta mare, imi face
pielea umeda, in timp ce pielea care transpira mult, elimina emopile pe care Ie
retin i pe care am nevoie sa Ieevacuez. 0boala care "imi atinge" pielea indica
Ie J ~ptul ca am dificultati la nivelul comunicarii cu cei din jurul meu. Simt 0pierdere
' > la nivelul integritatii mele. Starea pielii mele indica starea relapilor mele cu
r - ceilalti. Individualitatea mea este analizata, intirnitatea mea i zona mea de
b vulnerabilitate pot fi amenintate. Care sunt limitele mele ? care sunt zonele mele
" de intoleranta ? Pielea mea reactioneaza atunci cand am nevoie sa ating $i sa fiu
:"atiris $i sirnt 0lipsa la acest nive!. in mbmentul unei separari poate aparea 0
L eczema sau un psoriazis: pielea mea este stresata i are nevoie sa devina ro~ie
'.7 de furie, nu intelege de ce nu primete afectiune, tandrete. Traiesc 0senzalie
iO': puternica defrig, de raceaIa la nivel afectiv i imi este greu sa rna adaptez la
:;,noua mea viata, la noua mea situatie. Calitatea relatiilor mele cu cei din jur este
reprezentata de starea Incare se afla pielea mea.
'II-W. , "Ill ' ~ ~"j ~. ~ ~ l 1 "1., 1 ..."-1
380
Jacques Martel
869. PIELE [afectiuni ale.z]
Pielea este casi scoarta unui copac. Nearata dad exista probleme Ininterior sau
in exterior. Dacapielea mea are anumite anomalii este posibil sa fiu0persoana,
care acorda multa tmportanta opiniei celorlalti si aceea cespun ei despre mine.
Nefiindprea sigur pemine si flindu-mi teama derespingere sau cavoi fi ranit, tmi
voi crea 0boala de piele care va deveni " 0bariera naturala" ~i rnava ajuta sa
pastrez 0anumtta'distarita fa~adecei din[urul meu. Vreau atat demult saader l~
un grup, lafamiliamea.Ia cclegii dernunca etc. dar, deoarece respectul meu fa~a
. de mine este scazut, creez o distanta, pentru a nu fi respins. Sufar de absenta
contactonu cu mama mea si este posibil savreau sailculpabilizez pe tatal meu.
Pielea, 'fiind un ~esut moale, care este legat de energia mentala, exprima
nssiguranta mea, incertitudinile mele si grijile mele cele mal profun?e. Est~
[mportantsa observ care strat al pielii este atins, mai ales in cazul unei arsun.
Daca este afectata epiderma, este 0referire la 0situatie in care a existat 0
separare dificiHi.Derma indica mai degraba un eveniment pe care I-am.perce~ut
cafiind murdar. Iar cand htpoderma este afectata, deci este un loc mal apropiat
de case, acest lucru indica faptul ca exista 0scadere a respectului meu fata de
mine ~i 0 devalorizare. Pielea reflecta in mod constant sentimentele rnele
interioare, de unde vine ~i expresia: "a fi rosu de furie". Pielea mea i~i poate
schimba culoarea, cand rnasimt jenat sau rusinat, Reprezinta linia de,dernarcatie
,fizidi, niasca meaintre iriterior ~i exterior. Dad ampielea uscata, este un semn
ca exista 0iips~de apa. Apa este eel'de-al doliea elerrient (dupa aer) necesar
viepi. Relapile mele cuvla~asunt pri~urmare uscate, aride. Mablochez la nivel
interior in relatiile cu cei din jurul meu. Pot avea impresia di "rnausuc pe loc'~
Imi re~inatat de mult emopile (de care vi-eausa rna deta~ez) in loc saIelas sa
transpara prin piele; incat aceasta devine uscata, fiind in pana de lichid
,, emotional, format :din emopile mele. Trebuie sa caut bucuria in comunicware~eu
ceilal~i.'Pielea umeda poate insemna emopile care ies la suprafata PIle~
scuamata indica faptul carnalasindrumat devechile mele scheme mentale. Daca
traiesc 0situatie stresanta, am tendinta sa merg in toate sensurile, sa ~a
impra~tii. Daca apar co~uri, pe suprafa~a pielii, este un semn ea exprim In
exterior problemele din relapile mele, probleme de comun~care cu~ei din ju~, c~
privire laanumite aspecte., Dacapielea prezinta semn~demflamape, t~ebUles~
nu mai fiu'atat de iritat in anumite situapi de conflict interior sau exterIOr. Da~a
,ampielea grasa, este un semn eli retin sau pastrez prea multe emopi in mine. In
, acest caz, este yorba de "prea-plinul" de emotii care se exteriorizeaza, in ciuda
voin~el mele. Este posibil sa vreau sa evit 0situatie sau' 0persoana, ea ~i cum
cineva ar incerca sa rna prinda, rna simt ca un pureelu~ pHn de ulei, pe care
incerci sa11prinzi, dar ip scapa printre degete. Nuvreau sa fiuatins... Esteyorba
.despre un fel de protecpe. 0hipersecretie de sebum indica atitudinea mea d~
, "adoles'cent"; imatur, cand este yorba despre 'emotiile mele. Sunt foarte nerv~s ~I
nu'~tiu 'ce' sa rae. Trebuie sa las energia sa circule pe~tru ca. gandurile : n
el
:
negative sa poata disparea. Cand pielea mea este afectata, este Important sa rna
_____________________ ...-rl'-! c' ,'!
Marele Dictioilar al Balitor 5i A/ectiunilor - couzete subtile ale imbolnavirli 381
Intreb daca traiesc 0situatie in care lmi este teama cavoi fi separat de ceva sau
,decineva, "cineva care mi-a intrat sub piele" ~i voi rarnane singur. Poate fi yorba
',despre 0separare flzica: de exernplu, partenerul meu trebuie sa se mute din
" ',. . J
cauzaserviciului. Sau poate camasimt separat de cineva, deoarece nu mai exista
" comunicarea cu, acea persoana, Sau este posibl, sa locuiesc in aceeasi casa cu
, partenerul sau cu copiii mel, dar sa traiesc un gol imens, deoarece exista 0
,prapastie mare care ne separa $i am impresia ca traiesc singur, Aceasta
singuratate 'se datoreaza de multe ori, faptului ca rna inchid in cochilia mea,
traiesc 0.starede nesiguranta. In acest caz, amtendinta sa vadsituatiile intr-un
.modnegativ ~i in.negru, Amimpresia ea amfost clurult 'delovituri si acumsunt
'examinat pe toate partile, Aces!lucru poate antrena, de asemenea, 0pierdere a
.sensfbilltatti pielii. Zgarieturile, juliturile sau Ieztunlle indica faptul ca rna
simt desirat, "[upuit' deviu pe interior. Malas zgariat, nu ocup suficient demult
lac si.ar fi,pine 's~irni, fixez limitele si sa 'rnafacrespectat. Dacafac tot timpul
.compromlsuri, rna pun tntr-o pozitie de inferioritate si ajung sa consider viata
nedreapta. ,qnd .pielea .este agresata, poate ,reactiona prin intreruper,ea
sensibilitatii, pentru a se proteja, Daca, de exemplu am trait 0situatie de abuz
, fizic,de atingeri .nedorite, pielea mea vadori sa"inghete" acea zona ~i sanu mai
aib~senzatii, pentru aevita sa-i arninteasca aceasituatie neplacuta. '
Pieleapoate fi, dincontra, hlpersenslbila ~i atunci, modul dearnaproteia estesa
I:llaretin sau, safugde anumlte.situapi, de exemplu sa nu stau lasoare sau s~fiu
,nevoit saporto palarie. Acelai lucru seintamplacand ampistrui (efelide): este
,:posibiI sarnasimt patat, rnurdar ..Poate fi vorba despre cevalanivel moral, afectiv
_,sau' fizic.Sau'pot avea impresia c~ampatat, deexemplu, imaginea farniliei melei
, yre,ausarep,~r situa~ia ",nufa,c~~lagie')au.rna conformez a~teI>tari1or.celorlalti.
Trebuie saprivesccu calin, larece,frustraril~ pe careIeam, pentriI capieleamea
safiemai h,iminoasa ~i mai subtire. Cucat voi fi.mal transparent ~i mai sincer cu
ceil<:lIti, cu a~at pielea mea va' fi mai ~ransparen~. 0mancarime arata faptul ca
" existaunul sau mai inulte ganduri iritante, c~reiesiasuprafata pielii l trebuie sa
Ie~cord ate.n~ie,p'entru ca ele sa nll imi maLatraga atentia i sa rna deranjeze.
,D~capi'elea i$i schimba culoarea, rna intreb paoa Ia ce nivel tmi accept!\'
~en~ibilitatea i intuitia. Maconsider 0persoana "rea;' ? Ruine~~i culpabilitatea
!llaimpiedica sa traiesc 'euspontaneitate. Ma oblig sa rna angajez in relatil' care
,sunt nefaste pentru mine. Interiorul ,meu ~ipadupa libertate $i acceptarea! \'
~fjin!ei .mele!Dacaampielea inro$ita; integritatea mea este atinsa, a$vrea atat de
. mult sa tree J }.eobservat... ceilalp rad. de mine $i vreau atat de muit sa fiu la
.',i~altime ~i safiuiubit. ". '
,, Accep't!\' saincep saimi aprec~ez calitaple ~i saimi ofer "mid bucurii", in loc
.s~curnpar't~t felul de cutiu~e eu creme mir,aculoase: pielea mea va"transpire"
,aceasta, st~re de bine prin catifelare ~i stralucire. Cu cat sU,nt capabil sa imi
,;.'expri~mai liber ernotiile, cu atat mai destinsa ~i relaxara va fi pielea mea. Am
, .incredere,$iaccept!\' iubirea celo,rlal!~.Tottil este 0,chestiune de atitudine. Aleg
saam0mai buna;calit~te ~relatiilor llleleculumea exterioar,a. '
~--t- , ,It ~
382
Jacqu~s Martel
870. PI ELE - ACNEE Vez; $;:PIELE / CO$URI / PUNITE NEGRE, FATA
Cand apare pe fa!3, acneea are legatura cu individualitatea
(eap=individualitate), este in legatura eu armonia a eeea ee traiesc in interiorul
meu ~i cu ceea ce seintampla in exteriorul meu. Fata este acea parte din mine,
care intra prima in contact direct cu ceilalti, cea care rna ajuta sa fiu acceptatlv
sau respins. Acneea poate aparea atunci cand rna aflu tntr-un conflict, pe plan
emotional sau mental, .cupropria mea realitate, mai ales in adolescents, cand
personalitatea nu este incabine conturata. Acest conflict este legat deexprimarea
.desine si depropria meanatura interioara, Astfel; acneea este expresia vizibiHi
de iritare, de crltlca, de resentiment, de frica, de rusine sau de nesiguranta
fata de mine ~ fa!3 de cellalti ~i I ndlca 0 non-acceptare a propriei mele
fllnte, Maconsider urat ~uneorf, chiar dezgustator !Toate aceste sentimente
sunt tntr-o efervescenta in interiorul meu. Revolutia interioara pe care 0traiesc,
semanifesta printr-o eruptie acosurilor, Aceste expresii sunt legate de afirmarea
propriei rrieleI dentitati, de iubirea sl deacceptarea lv necondttionata apropriei
mele persoane. Daca imi voi face tot timpul griji pentru imaginea mea in ochii
celorlalti, viata mea va deveni acra. in loc sa traiesc o stare de libertate si de
..miscare, rnatnchid inlumea meainterioara '~iin fricilemele. Acneea semantfesta
pe plan flzic, prin I eziunl cutanate ale pleln, la nivelul epidermei. $tiu ca
mancarea de tip fast-food poate -favoriza aparitia acneel si poate afecta
functtonarea ftcatului, sediul furiei. Acest lucru lmi aminteste faptul ca, daca
mananc foarte repede, cu I acomie, vreau de fapt sa umplu un gol interior.
. Acneea, in timpul adolescentei este adeseori in legatura eu schimbarile
interioare pe care I etraiesc in momentul in care aleg intre frica de a fi deschis
fatade mine insumi i fatade ceilalp (opunere, alegeri, decizii) si dearupe astfel
(demulte ori inconstient) orice contact cuceilalti si, pe dealta parte, optiunea de
..a Vrea :sa fac fata schimbarilor din viata mea, adaptarilor la lumea mea
interioara ~i la viziunea mea asupra lumii exterioare. Numai sunt copil, dar nu
sunt inca nici adult $i este posibil sarnasimt iritr-o po:litie inconfortabila fata de
propria mea imagine. Esteposibil chiar sarnatern ca"imi pierd fata" cuprivire
la ceea ce pot crede ceilalp despre mine sau la judecaple pe care I eau asupra
mea. Altfel spus, acneea se manifesta printr-o friea incon$tienta fata de
sexualitatea mea, printr-o tentativa de e~eriorizare a ceea ce sunt cu adevarat.
Vreau sa fiuvazut, remarcat, dar nu rnaport aacumtrebuie in acest sens; Cand
sunt adolescent, comportamentul meu este acela de aintra in contact cu ceilalp,
chiar dadi vreau cutarie sa fac exact contrariul. Mauratesc pentru afiltra astfel
oamenii pe care nu vreau saii amin apropiere sau in mediul meu. Stabilesc ni~te
grani~e, imi marchez teritoriul i nu lassaintre decat oamenii cucare rna simt
intr-adevar bine. Vreau sa stau linitit, rara sa fiu deranjat de ceilalp, pe care ii
indepartez, incontient. Mainchid in mine $i "reau saraman astfel Nureuesc sa
rna iubesc suficient de mult: astfel, ceilalp nu rna pot iubi nici ei. $till ca exista
ceva ce rna harjuie$te i provoc 0 reacpe negativa asupra pieliL Macompar cu
ceilal~i $iimi gasesc tot soiul dedefecte (sunt prea mare, prea gras etc.).
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - - 1 ' ' ,
Marefe Diet/onar af Bolifor Ii A/eet/unllor - Cauzele subtile ale imbafnavirii
M_a.si~t li~it?t in spatiul meu vital i rnaresping. Masimt controlat i dirijat de
panntn mel, mtr-un mod excesiv. Marevolt repede impotriva autoritatii $i nu
.respect regulile stabiliate. Maidentific cuunul dintre parintu mei, pentru a-I face
peplac ~elui~alt,in loc saimi pastrez propria mea identitate. Maprivez astfel de0
~ar~e_din mme. Acnee~ s~~oate situa i pe aite parji ale corpului. Pe spate
m~lca tr;ecutul meu, obiceiurile meI e, fricile mele anterioare i angoasele mele.
Ma.:.esY
In
?sau Iire~ping pe cei carora I e reprosez ca nu rna sustin sl nu rna
spnJ ln~..Cand ~pare Inpartea supertoara a spatelui, acneea reprezinta furia
refulata sau ~lritare. care trebuie lintstita. Cand apare pe plept, acneea poate
reprezenta viitorul l ceea ce este prevazut .pentru mine. Acneea semnlfica 0
c~utare a spatlulut meu vital i a respectulut celorlalti fata de spatiul meu
VI tal. . . .
Acceptandjv, la nivelul inimii., schimbarile din mine, imi ascult nevoile
fundamentale (sexuale sau dealt gen) intr-un modsanatos i natural. I ntr-o zi voi
descoperi persoana care va corespunde asteptarilor mele. Trebuie sa rna
pozitionez in functie de tntmav mea si sa le semnalez celorlalti, daca este
necesar, unde este spatiul meu vital si celoc pot ocupa ei in cadrul acestuia. Ma
accept! ~$i m~iubesc asa cum :unt $i incetez sa mai vreau sa fiu pe plac
:el~rlaltl, c~once pre], Acceptlv safiudeschis spre ceilalti sl ii las saseapropie,
msiguranta.
871. PJ ELE - ~CNEE ROZACEE SAU CUPEROzA Vezi #:PIELE / CO$URI / PUNITE
NEGRE, FATA . . .
Cuperoza este 0 leziune cutanata cauzata de congestia i de dilatarea vaselor
mid de.s~nge.E~ista0dereglare aglandelor sebacee. Nasul $i obrajil sunt rosii si
apar mici cosun conturate cu roz. Aceasta forma de acnee apare mai des la
femeile I njurul varstei de cincizeci deani. I nflamatia lanivelul fetei este asociata
cu 0 ~limenta~i~ nesanatoasa, un exces de aleool sau de pgari $i poate fi
consecmja unel clroze aficatului. .' .
I n acest caz este yorba despre furia mea care se manifesta, despre frustrarile
mele, cauzate deimpresia canimeni curnaasculta, caopinia mea nu conteaza, ca
nusunt deloc recunoscut. Masimt separat defamilia mea $i rnaopun iubirii lor
semnelor lor de afecpune. Critic foarte uor, mai ales propriul meu corp iest~
nevoie sa n:
a
intreb d,!di imi acord libertatea de afi euinsumi. Maexprim $i imi
.accept!. dlferentele? I mi accept feminitatea!. sau aceasta reprezinta un periCo}
pentru mine? De cine indraznesc sa rna desprind? De mine insumi? De ce
:elajiile.~ele cu c~ila~tisunt atat de complicate? Ceeste nevoie saimbunatajesc
; m relatiI le cu cedaltl? De unde vine aceasta nevoie, de a prinde "tot ce se
: intampla" (at~~lucr~ri cat $i p~rsoane) i .de a. acorda atata importanta
~parennelor l lucrunlor superficlale? Sunt foarte emotiv i complic lucrurile
mutil... Sunt intr-o perioada de tranzipe i nu rna mai recUllosc, trebuie sa rna
.adaptez 1a0 schimbare fizidi i I a nivel emotional. Sunt de acord cu aceasta
.schimbare ?
:. ;.'
-, .:
1~"'1 l'l"T'1 .' ~
, 1 . . .
384
Jacques Martel
AlegSarna reconciliez cu mine insumi ;;i acceptlv ciclurile vietii, Mareconectez
cu esenta mea dlvina si acceptlv sa restabilesc ordinea ~i sa fiu impacat cu
aceasta miscare avietii, Invat sa ammai multa lncredere in mine, sa apreciez eu
adevarat cinesunt. Devenind mai autonom, tmi realizez potentialul creativ.
872. PIELE - ACROCHERATOZA Vezi i:PIELE - ACRODERMATITA
- - -
Lafel cain cazul acroderrnatiei, acrocher~toza afecteaza talpile si palmele, prin
ingrosarea epidermei, - - - - -
Imi folosesc energia mentala pentru arnaproteja defaptul deadasi pentru arna
simti mai in arrnonie cu.pamantul. Imi este teama deschimbare si nu lndraznesc
safiudeschis spre ceilalti, Devindur si resiling orice noua ocazie care mi seofera.
Masimt limitate ~i devin impacient si impulsiv. -
Acceptlv sarnaeliberez dementalul meu si deangoasele mele. Indraznesc sa
. . .. .
muse din viata. amlncredere ;;i sunt deschis pentru a da si aprimi in siguranta,
_Curiozitateamea deschide caleaspre noi experiente, care rnaajuta sa rnaapropii
de oameni. Pot satin eontde sugestiile descrise in cazul acrodermatiel, pentru a
ajuta energia sacircule. - -
873. PIELE - ACRODERMATITA
Acroderinatita este 0boala de piele care afecteaza mai ales palmele ;;i talpile,
une sesitueaza patru dintre cei douazeci si unu centri minori de energie (chakre)
ai corpului. _ -, - __ _ _-
in acest caz imi pun intrebari legate desacrificiilepe care mi Ieimpun. Chiar sunt
necesare? Pot satmi consum timpulsi energia respectandu-mi ritmul si energia?
Am0sensibilitate prea mare, care Iml poate limita capacitatea de a gestiona
relatiile ;;i evenimentele dinviata mea. Acrodermatita indica 0nevoie de aoferi
mai multa iubire, cumainile, mai ales membrilor familiei mele, deoarece centrul
de energie situatin palma fiecarei maini este 0extensie acentrului de energie al
tntmitv, care reprezinta iubirea.
Pot invata 0tehnica de vindecare prin intermediul mainilor, care rnava ajuta sa
las sa circule aceasta energie a iubirii, pe care 0blochez pentru mine. Sau pot
face diverse activita!i manuale creative, pictura sau desen, pentru aajuta aceasta
energie sa curga mai liber prin mainile mele. in ceea ce prive;;te picioarele, 'imi
pot imagina camerg pe un teren sfan,ti las energia din interiorul meu sa circule
liber spre pamant, deoarece tiu di p,rimesc energie, dadi 0las pe a mea sa
circule.
874. PIELE- ALBINISM Vezi i:PIELE""':'VITILIGO '
... Albinismul este incapacitatea de a produce melanina, care joaca un rol
. important in pigmentarea pieliL Albinismul afecteaza de obicei pielea, parul i
ochii (cand exista 0 lipsa parpala. de melanina, persoana afectata sufera de
. vitiligo, care semanifesta prin pete nepigmentate inanumite zone alecorpului).
In acest caz. Intrebarea pe care mi-o Iepun este: "Laspe'cineva saimi controleze
viata. erezand di acea persoana face mai bine acest lucru, deoarece eu nu sunt
..... -.
.. !:-
!darele Dictionar al Bolitor #Afectlunilor - Cauzele subtile ale imbolnavlrll
capabil sauAnuamforta n_ecesara?" Credeanu amdreptulla viata, Vreau saplec
departe, atat de greu rna apasa privirile celorlalti, Ma resplng, rna exclud din
mediul _me~. M~cons~d~r responsabil de toate relele din lume si, inccnstienr,
vreau sarnapurific, Masimt ca0fantoma, rarasuflet ~i rara0identitate proprie.
Acceptlv ca tncepand de acum sa fiu diferit si unic, nu doar din cauza
fizieului meu, ci pentru ca am nenumarat calitap, care fac din mine 0fiinta
minunata. Pot saImi folosesc talentele in serviciul umanitatii si astfel devin m~i
consttent deputerea pe care 0am. .
875. PIELE - ANTRAX Vezi ~;: PIELE- FURUNCUU
Antraxul este 0infectie apielii fermata din mai multi furunculi, care seintind la
tesutul conjunctiv sub-cutanat.
in acest caz traiesc 0agresivitate nociva, provenita din faptul caamsentimentul
ca mi ~-~i~gradi.t li?ertatea personals Intr-un mod nedrept ~i inacceptabil. A'
vrea_s~lm~url~mdignarea peste tot. Masimt prlns, Inchis, neputincios. Exista0
lupta mtenoara care se desfasoara in mine ~i 0reflecta pe cea din exterior. mai
alesint__r-o situa!ie ca:_eirnplica 0persoana sau 0institutie in pozitie deputere sl
deforta. Aeeasta lupta are loc intre mintea mea i inimav mea. Imt las la0parte
Iatura afectiva, intuitiva, care ar trebui sa fietotusi prima autoritate care sa rna
indrume cesafacinviata.
_ Accep.tt. sai~va! .cum.sa-mi gasesc locul care mi secuvine si acceptlv faptul
:apot schimba ~~ce ~l:uat~~di!l v.iatamea: trebuie doar sa iau 0decizie. fnvat sa
irm ascult emotiile ~l rntuitia, Imi redescopar spontaneitatea, tntmav de copil.
Acceptjv safiueuinsumi tot timpul. .
876. PIELE - B~ICI
Ba.~icae~t: 0acumula~e de~~a. format~intre doua parti alepi~lii. intre derma i
epiderma, murma unei freean repetate in acelasi locoAcumularea deapa fermata
astel actioneaza ca 0forma de protectie naturala a corpului. Ba~ica seoate in
evidenta 0lipsa de protectie, mal ales Ianivel emotional sau 0lipsa de rezistenta.
Este un semn de slabiciune emo!ionala i loeul unde se situeaza ofera 0
indicatie despre natura slabiciunii respective. 0 ba$ica la picioare este are 0
legatura cu di~ectiile pe care Ieiau in vja~amea i sentimentul de nesiguran!a.
car_:de:urge dmalegerea lor. Dacaapare aba$idi laciilcai. semnificatia ei are 0
legatura cu relatia cu mama sau propriile meIeatribute materne. Trebuie sa rna
intreb dadi avansez cu adevarat in viata sau nu faededit sa Imi faeiluzii. Sunt
!oa~e sev~r cu mine insumi. Mafac sa surar, ii plang pe ceilalti. Vreau sa imi
mtaresc plelea a;;acumvreau saimi intaresc emotiile. pentru anu mai suferi. Ma
opun fata de ceva sau fata de cineva. 0 ba~ica la maini indica iritarea sau
~ust~area legate de ceea ce fac sau de felul in care traiesc. Amtendin~a de a
Ideahza alte persaane, in loc sa vad toate calitatile pe care Ie am. In functie de
locul in care se afia ba~ica. rna pot intreba ce anume rna agaseaza tn viata, ce
.~nume.imi_creeaza 0frietiune ~i iini provoaca suferin!a (apa) chiar daca este
mcontlenta. Poate fi yorba despre ceeacesirnt sau ceea cevad ;;i rnasimt diferit
11 111 ~ . :
386 Jacques Martel
- de ceilalti, deoarece viziunea mea despre viata este foarte diferita. Vreau sa irm
tmpartasesc cunostintele si experientele, dar oamenii fac adeseori pe surzii ~i
sunt deranjati de ceea cespun eu. Bastca apare pentru aaduce mai multa lumina
in viata mea. Maintreb care sunt emotiile care ies la suprafata si sunt pe punetul
de ase sparge. Exista 0tensiune interioara, care vrea doar -safieexteriorizata, Am
tendinta de a -rna restrange eu lnsumi, ceea ce se poate manifesta prln
agresivitate, de multe ori irnpotriva mea insumi. -
Acceptlv sa imt exprim mai mult emotiile, -sa urmez curentul vietii, Inliitur
orice limita pe care mi-am impus-o.
877. PIELE - CALOZITATE Vez; ~;: PICIOARE - DURIU.ON $1BATATURI
Calozitatea reprezinta 0ingrosare ~i 0lntartre a pielii, din cauza Onor frecari
repetate, adlca a unor atitudini i anumite scheme de gandire rigide, pe care le
am In prezent. Pot fi afectate mai -multe parti ale corpului. Pielea este Iegata de
energia mentala si atunci cand se acumuleaza sau se cristalizeaza, ca rectie fata
de frica sau 0situatie oarecare, survine 0imobilitate sau 0inertie care impiedka
deplasarea acelei energii, tara flexibilitate ln gandire, Raman deschis, chiar daca
imi este frica. Aceasta frica rna face sa inchld ~i sa imi lngustez viziunea obiectiva
asupra vietii. Prejudecatile mele mainchtd in pozitiile mele. Pot sa resping rolul
meu de pacificator sau responsabilitatile mele de a-i servi pe ceilalti, Ma protejez
prin faptul ca imt lngros pielea ~i impiedic astfel agresorii sa intre in interiorul
meu. Trebuie sa constlentlzez faptul ca facand acest lucru, lmptedtc ~i
manlfestarile de afectiune si tandretea, sa se manifeste in mine. Zona in care se
formeaza calozitatea tmt poate aduce informatii suplimentare. De exemplu, daca
apare 0batatura la nivelul umarulul, lmi Inaspresc ideile si atitudinile fata de
responsabilitatile vietii, Daca am bataturt la picioare, acest fapt arata carna opun
schimbaril care se tntampla In viata mea In lac sa am incredere, Imi -forrnez un
strat protector, pentru a "para loviturile". Deoarece plcioarele imi confedi
stabilitate i rna ajuta sa avansez, dind ani bataturi la picioare (de obicei la
caldH), inseamna ea traiesc 0angoasa, deoarece nu rna siint sprijinit. Imi este
teama ca imi voi pierde piciorul sau ea tmi vor lipsi lucruri legate de nevoile de
baza (siguranta) ~i imi "protejez" eiilca:iele printr~o piele groasa. Ineontient,
ingrop sentimentul de nesiguranta in mine. Grosimea pielii palmelor indica de
asernenea, 5' rezistenta la schimbare. Maprotejez legat de tot eeea ee tine de ada
i a primi. Irni blochez spontaneitatea ~i creativitatea in structuri rigide, care rna
limiteaza. _
Accept t., sa devin mai bland Cll mine insumi. Descopar cauza fricilor mele ~i
energia blocata acumulata pe epiderma,'va tncepe sa circule In armonie cumine.
Pielea va redeveni supIa ~i tanara. -
878. PIELE- CICATRICE
-0 cicatrice este un tesut fibros care inlocuie~te definitiv sau pe termen foarte
lung un tesut normal, dupa 0leziune. Este rezultatul cicatrizarit Locul unde se
afla cicatricea arata faptul ca rana fizi~a este legata de 0rana mbraUi:. Faptul de a
! 1
Marele Dietionar al Bolilor ~IAfectiunilor Cauzele subtile ale imbolniivirii
387
avea acea clcatrice lmi -aminteste mereu evenimentul care a eauzat problema,
ruptura, rana. Cand nu mai exista durere fizica in acel loc, ramane doar 0amintire
din acea bucata de vlata, Cand privesc cicatricea si rana morala reapare, trebuie
_sa irni dau seama de tnvataturile primite din aceasta experienta de viata. sau de
lectia pe care trebuie sa 0 trag de aici. Difieultatea de cicatrizare scoate in
- evidenta faptul ca acea durere morals a lasat urme. Imi este greu sa acceptlv i
sa iert (pe cineva sau pe mine insumi] pentru ceea ee s-a lntarnplat. Rana irni
"infecteaza" inca viata.; -
Accept!" sa iert pentru a investi mai multa iubire in aeea situatie ~ipentru
a-mi regasi pacea interioara. Acest lucru va lasa cicatricea sa se tnchida, uneori
chiar sa dispara de tot.
879. PIELE - CO~URI Vez;~;: HERPES / [ ... IN GEN ERAL, BUCALj, PIELE - ACN EE
Co~urile au de obicei legatura cu aeneea. Dar, in timp ce acneea este localizata
.'mai mult pe partile centrale ale corpului (fata, spate etc.), cosurile pot aparea pe
toata suprafata corpului, Sunt niste bubite rosiatice, care pot contine puroi, In
, functie de infectia respectiva. Am cosurl pentru ca exprim nerabdare, vreau sa
-merg inaintea lucrurilor i repede -, Daca apare puroiul (cosurile cu varful alb)
_sunt furios, fierb pe dinauntru. Imi refulez emotiile, care nu vor decat sa se
exteriorizeze.Imi este team a ca rna tnsel, Cand apar cosurt pe tntreg corpul, rna
simt contrariat i banuitor, poate am 0 tristete interioara si 0 descurajare,
generals, Cosurlle pe fata au 0 legatra cu individualitatea. Au aceeasi
-semntficatie ca i acneea faciala. Ma resping, selectez persoanele care tree de
-"barierele" mele, vreau liniste, rara ca ceilalti sa sa apropie de mine. Cosurlle
-sunt manifestarea unor ganduri: sunt posornorat, am sentimente depresive, care
, sunt toxice pentru mine. --Pastrez totul in interiorul meu si cosurlle imi
reamintesc ca este ceva nesanatos pentru mine. Vreau sa rna ascund ~i totusi, in
acelai timp, a vrea atat de mult sa Iespun celorlalti cine sunt i ea exist.
Accept!" sa imi acord timp pentru a spune sau a face anumite lucruri, ~tiind
ca sunt indrumat tot timpul. Imi amintesc faptul cal fiecare fiinta umana are
dreptul sa se exprime eu toata sineeritatea ~i simplitatea. Exprimandu-mi mai
mult emotiile, corpul meu nu va mai avea nevoie sa Ie exprime sub forma de
co~uri.
880.. PIELE - CRAPAruRI
_.Crapaturile pielii sunt fisurile dureroase, care apar mai ales la maini i la
,_picioare. Este posibil sa traiesc 0iritare puternidi fata de cineva, de ceva sau fata
de 0situatie. Ma simt prins in capeana, parca am "mainile i picioarele legate",
-intr-o relatie i nu tiu cum sa ies din acea situatie. Deoarece crapaturile apar
mai ales iarna, fiind provocate de frig, este posibil sa am impresia ca sunt liars de
-viu" de catre 0persoana sau 0situatie, deoarece frigul puternie poate arde la fel
--- detare ca i focul. Daca este vorba despre crapaturi la maini, acest lucru imi va
-'afecta mai mult viata de zi cu zi, in timp ee, la crapaturile la picioare, inseamna
':ca prind ceea ee va veni in viitor. Vreau sa fae 0multime de proiecte, dar exista
! . : ! '1.1 .. 1':J 1 ,. "'! : ~
,
I
388
Jacques Martel
conditii defavorabile pentru realizarea acestora.: Consider foarte grea raceala
tatalui meu sau a rnarnei mele. Contactele rnele cu ceilalti sunt dureroase. Traiesc
otensiune puternica i pielea mea devinetensionara ~i ea si va crapa, Iau pe
urnerii mei suferinta celorlalti, Deoarece rna sirnt vulnerabil, lmi. este greu sa rna
exprirn. La ce foloseste sa vorbesc? A vrea sa, rna eliberez de acest trecut care
. rna apasa foarte tare. Pentru a-mi calma pielea, rna dau eu crema si crema, in
acest caz sugereaza sa "incetez sa rna mai stradui pentru 0situ ape pentru:care nu
pot sa fac nimic". Astfel, pielea mea va redeveni moale si intinsa.. ' , . , '
Aecept.j, " sa-rni constientlzez valoarea, Vorbesc din inlma ... Daca am grija
de mine ~iceilalti vor face la feI.
881. PIELE - DEGERATURI Vezi $i:FRIG [iNGHEf .j
Degeraturile sunt Inrosiri cauzate de frig.: care se regasesc la extremitati,
precurn urechi, nas, maini, picioare. Aeeste lnrosiri albastrui sunt grease, reci i
uneori ;foarte , dureroase. Degeraturlle formeaza uneori 'baici .de apa pe
suprafata pielii.
Viata rna arde si eu rni-am tnghetat reactiile, Cand degeraturlle se forrneaza la
maini sau la calcaie, acest lucru rna face sa rna mlsca mai greu. Nu rnai pot simtl.
Pe de alta parte, rna agat de aceste situatii i nu mai vreau nimic altceva. Pe plan
flzic, dau impresia ca sunt un luptator, cand, de fapt, in interiorul meu, rna simt
-golitepuizat, Nu mai am chef sa merg mai departe i pofta mea de viata s-a oprit,
s-a imobilizat Ma intreb chiar de ce traiesc, Gandurile mele sunt crispate si tmi
reduc circulatia sanguina.: Frigul care a cauzat aceste degeraturi provine din
frigul pe care II traiescin relatie eu 0persoana, de obicei, un membru alfamiliei i
simt 0lipsa de iubire. Caracterul rece al acelei persoane Imi lngheata sufletul.
Traiesc eu frica, "simt frigul in spate": Refuz sa Imi recunosc.limitele, sa recunosc
faptul ca cinevami-a tncalcat spatiul vital. Dizarmonia din familie rna apasafoarte
tare. .
, In loc sa vad doar aspectele negative din experientele mele, accept! .. sa dau
drumul trecutului i sa fiu deschis spre viata. Cand sunt deschis fata de viata,
sunt din nou in masura sa vad toata iubirea de care sunt inconjurat i sa tr~iiesc
in armonie cu cei din jurul meu.
882. PIELE-DERMATITA
Dermatita este 0inflamape a pielii. 0infiamape indicao furie 5urda, . 0iritare
, reprimata, care incearca sa se exprime. Furia, care rna consuma poate fi' atat
. impotriva mea, cat ~i impotriva celor din jurul meu. Dermatita este un mod de a
rectiona daca cineva "se baga sub pielea mea", rna bulverseaza, rna deranjeaza
'i sau exista 0situatie care imi provoaca frustrare. Dermatita scoate in 'evidenra 0
, nevoie de contact fizic (de obicei prin atingere); care cere sa, fie implinita sau
nevoia , de a evita un contact, care, imi este impus $i pe, care n resping.
Vulnerabilitatea $i sensibilitatea mea sunt puse in peri col. Traiesc 0stare de
, inconfort $i chiat 0anumita dualitate fata de limitele dinrela!iile mele cu ceila1ti.
Pana , unde poate merge libertatea mea, fiind in siguranta? Deoarece' am 0
" 11-", "!J~ --' , . -'!" , ! "'! !
Marele DICffonar al Bolllor #A/ectiunilor Cauzele subtile ale Imbolniivlrii
dificultate i nu indraznesc sa Ii spun celuilalt sa se opreasca, pi~Iea mea ~e
tnroseste de furie sau din contra, pot avea 0dificultate de a-mi manifesta nevoia
de contact uman, de mangaiere etc..Traiesc un inconfort fata de mama mea: fie
simt carna respinge, fie este supraprotectoare ~i rna deranjeaza acest lucru.
, Acceptandl .. ca ceea ce este important este sa tmi respect nevoile i sa le
imparta$esc celorlalti, dermatita va disparea de la sine.' ,
, ,
883. PIELE~ DERMATITA SEBORElcA
Pielea este lnvelisul protector al corpului i protejeaza de asemenea organele
interne. Dermatita seboretca este 0afectiune cutanata frecventa, caracterizata
prin pete rosii, mai mici sau mal marl, acoperi!e de scuame car~Asedesprind ~e
piele (galbene si grase). Se manifests mai ales In zonele corpului m care secretia
seboreica aste mai Importanta.rde obicei pe pielea capului, in narl, pe frunte,
tample, stern etc; Seboreea [hipersecretia de sebum). predispune la de~~tit~
seboretca. Deoarece sebumul lubrifiaza ptelea si 0protejeaza, este posibil sa
simt aceasta nevoie de a rna proteja, deoarece "exista riscul sa lmi cada 0
caramida in cap"? Manlfesta un exces, un surplus, un secret greu de purtat, ' de
exemplu: este posibil sa imi fi dat seama de 0frauds, la care amfost martor sau la
care particip si tmi este teama cavoi , fi demascat. Traiesc un stres care apare de~
, in viata mea; legat de un exces, 0supraincarcare ~'unei~si~uat~i, pe, care ~~,O A ~al
pot tolera. Oare am grija de cinev~, in mod e~c:slv, [a~a svarna ocup ~al ~ntiil .de
propriile mele nevoi? Dermatita seborelca expnma un conflict Inteno~
nerezolvat Resping apropierea fizica de ceilalti, atunci cand am un complex fata
de fizicul meu ~i exista aspecte ale personalitatii mele pe care vreau sa le ascund,
Acceptlv sa traiesc in adevar, Recunoscandu-mi propriile nevoi,
exprimandu-mi eonfuziile si frustrarile, interiorul meu va deveni tot mai
transparent. Iar pacea se va manifesta tot timpul.
884. PIELE - ECZEMA
Eczema este 0afectiune a pielii, acoperite de zone ro~ii, care pot aparea atatla
adulti cat i la eopii., Este un semn eli cunt 0persoana hipersensibila. Nu am
invatat sa rna iubesc ~i, deoarece rna tem, ca voi fi ranit, traiesc mult in functie
de ateptari1E:!celorlalti fata de mine! Imi este teama, ca voi fi abandon~t.Dac~ am
o eczema, inseamna ca am trait deja 0situatie de separare, foarte mtensa, de
, exemplu in, timpul unei mutari, o schimbare de clas~la l)coala sau 0cearta ca, ;:ea
, dus la 0ctesparpre ulterioara. Poate fi 0situatie legata chiar de momentul cand
eram in pantecele mamei. Mai tarziu mi~afost foarte greusama adaptezla noi~e
condipi de viata. Uneori, totul se petrece la niveIu}simtamintelor, deoarece, dm
, exterior n~se vad schimbari prea marl. Este posibil sa fi simtit ca valorile mele
, sunt ra~tUrnate ~i este ca $i cum, ninta mea profundaar fi fost respinsa. Am
, ;;, impresia ca nu am nicio putere asupra ~ietii. AmA~~ndinta de a recr~a ~i~atii in
, '" .care rna simteam separat, mai ales de cel pe care 11lUbeam. Ec~ema mdica (aptu~
'.', ca ceea ce imi lipsete, chiar incontient, este contac~ul, atingerea persoanel
, '.:, respective, pe care acum am pierdut-o sa~ 0vad foarte rar. Este, nevoie sa fac un
l' , "I 1 ~, 1 ~. ! 1
, f 1 1 1 1 1 ~ _
390 Jocques Mortel
travaliu de doliu. Pielea mea este cea care intra in contact cu celalalt ~i pentru ca
acel contact nu mai exista, pielea i$i exprima nevoia de a fi atinsa sub forma unei
eczeme. Mesajul pe care mi-l transmite este ca, am fost iubit, dar in trecut.
.Eczema indica, de asemenea, faptul catraiesc a ambivalenta fata de atingere: am
nevoie de ea, chiar dad rna sperie, Daca eczema este generalizata.. separarea a
fost brusca, totala si s-a Intamplat rnai devreme decat era prevazut, Este ca si cum
pielea mea transmite un jipat, un strigat de ajutor. De exemplu, .daca este yorba
despre 0eczema localizata dear la matnt, lmi pot pune intrebarea daca a m
. pierdut un animal domestic; la care tineam foarte mult, dat fiind ca II luam in
. brate, II atingearn cu mamlle, eczema a aparut in acest lac. Este posibil, de
asemenea, sa traiesc 0situatie in care rna simt frustrat, deoarece,irni port pica
pentru di nu am actionat intr-un anumit fel. Daca eczema este la coate sau la
genunchi, aceasta manifests faptul di rna retrag In mine,' ceea ce nu irni este
benefic. Acest lucru rna determina sa rna izolez, sa' rna' retrag $i sa rna
devalorizez. Fie ceilaltt rna uita, fie rna uit eu pe mine, treptat, dar in
detrimentul meu. Acord multa importanta la ceea ce ar putea crede ceilalti
despre mine sau la felul in care rna percep ceilalti. Imaginea pe care 0ofer este
foarte importanta, Imi este greu sa fiu eu insumi.
Faptul ca nu stiu incotro rna duce destinul meu, imi da 0stare de neliniste, chiar
anxietate. Trec de la disperare la revolta sau la furie. Aceasta disperare, care
"mocneste" in mine, va "erupe" in valuri.
Efervescenta si nerabdarea pe care le traiesc legat de 0situatiepe care vreau sa
o rezolv, se exprima prin pielea mea, care fierbe in exteriorul meu. Toti acesti
factori reuntti rna determina sa tralesc frustrare, iritare si multa suparare,
Ernotiile mele ies la suprafata pielei. Chiar dad incerc sa plac tuturor, omit sa iau
in considerare propriile mele nevoi, toate acestea pentru a rna face iubit de
ceilalti, Sunt separat de 0parte din mine. Actionez In functie de asteptarile
celorlalti, in loc sa fac ceea ce imi place. Resping ceea ce sunt. Nu rna iubesc asa
cum sunt, prin urmare, faptul ca pielea, care este la suprafata si toata lumea
poate sa 0vada, este Intr-o stare proasta, ehiar "urata", va confirma pe plan fizic,
felul in care rna percep eu in interior. Cu cat rna resping rnai mult, cu atat voi
atrage mai mult in jurul meu oameni care am impresia ca rna resping, iar frica
mea de respingere se va manifesta !Acest lucru rna face s~m a retra g i sa rna rup
de realitatea exterioara, cand de fapt, ceea ce vreau, In sinea mea, este sa rna
apropii de oameni. Pot fi"iritat" pe plan emotional, lara sa fiii con$tient de acest
lucru. Vreau ca prin eczema saridic 0bariera'fizica intre mine $iceilalppentru a
rna proteja $i a evita sa rna simt ameninjat sau ranit. Totodata, in cazul unui
bebelu~, apare 0crusta de Iapte (dermatitii seboreica) deoarece are nevoie de
caldura umana $i de contactul fizic eu ceilalp, mai ales cu mama. Deoarece rna
simt "izolat" voi avea 0eczema pentru arna apropia de ceilalti. Sunt vulnerabilla
nivelul sensibilitapi mele. Am nevoie de iubire i de atenpe. Este important de
notat ca, majoritatea eczemelor apar la nou~nascut intre doua i $ase lunL Este
itarsta la care bebelu$uI devine con~tient de propria lui existenta, separata de
tea a inamei lui. Faptul ca aceasta "separare" aduce nesiguranta sau 0frica, va
!
: !j
: . !
iii
1 , 1
!I
f, 1'-;-"'7It~1 11:. i ! ~~, ! 1.
Morele Dictionar 01Balilar 51Afectlunilor - Couzele subtile ale imbalniivlrii 391
determina aparitia eczemei. Daca sunt un copil, nevoia mea de a fi atins
manifesta prin nevoia de aavea un contact "piele pe piele", (in sensul propriu al
termenului) cu 0persoana pe tare 0iubesc si nu un contact in care sa existe
.,paturi sua haine, care ar impiedica .contactul fizic. Este posibil sa rna simt
. neputincios fata de toti adultii din jurul meu. Masimt neputincios fata de ei, fiind
vulnerabilla reactiile lor.
Fie ca apare la un copil, fie ea se manifesta la un adult, aceasta crusta reprezlnta
ceea ce trebuie sa ignor pentru a deveni eu insumi, acel "eu" ascuns de atat de
mult timp. Personalitatea mea este tnchisa i rna rup de anumite parti din mine .
Prefer sa traiesc lntr-un mod superficial, rna pedepsesc crezand ca nu merit ceva
.mai bun. Accept! 'Isa las la 0parte anumite atitudini, anumite scheme mentale
.pentru arna detasa de treeut $i arna concentra pe actiunile pe care le am de facut
in scopul de a-mi implini potentialul.
Trebuie sa rna accept! 'Iasa cum sunt sl sa rna iubesc. CEEA CE NU IMI OFER
,EU INSUMI, NU iMl POATE DA NIMENI, ACEASTA ESTE LEGEA
RECIPROCITATII. Imi identific nevoile reale $i actioneaz in functie de acestea.
Invat sa traiesc din plin momentul prezent, stiind cafiecare gest pe care il fae
astazi eontribuie la viitorul meu. Avansez in viata cu incredere. Astfel, pielea mea
seva "reinnoi".
885. PIELE - EPIDERMITA Vezi si: ANEXAIlI, HERPES, PIELE
-Eptdermlta este 0lnflamatie a epidermei, stratul exterior al pielii. In acest caz
:exista cu siguranta, 0tensiune lntre ceea ce traiesc in interior $i ceea ce se
tntampla in viata mea, in exterior. Este posibil sa rna simt obligat sa rna separ de
.trecutul meu, sa rna rup de acesta. Peate fi yorba despre un anumit mod de a
; ga nd! sau 0ideologie, de anumite comportamente sau persoane, care nu sunt in
armonie cu mine. Furia pe care 0simt, din cauza diferentelor dintre noi, rna
.:supara, deoarece nu inteleg ce s-a intarnplat, din moment ee ne-am indepartat
, atat de mult unii de altii.
Accept! 'Isa primesc schimbarile din viata mea $i uit vechile mele obiceiuri $i
..moduri de a gandi. invatand care sunt sernnificatiile pielii $i a problemelor de
.piele, pe plan metafizic, voi intelege mai bine ceea ce traiesc si voi putea indrepta
5' situatia,
~~6. PIELE - ERUPTIE (... de co~uri) Vezi ~i: PIELE -MANcAmME
o eruPtie cutanata se manifesta prin aparitia unor pete mici rO$ii, cum mid
excrescente, la suprafa!a pieHi. Pielea este prima parte din corp care intra in
contact eu universul. Inro~irea are legatura cu emotiile mele $i mancarimea
-,~ste un semn al confuziei mele. Sunt iritat din cauza unor intarzieri sau incetiniri
/" i sunt frustrat de 0situa!ie sau de 0persoana. Aceasta eruptie poate fi legata, de
~>.:asemenea, de 0ru~ine sau 0culpabilitate, pe care 0simt. Am acponat prea
i, repede? Am mers prea departe cu vorbele ~i actiunile mele? De obicei, exista 0
''. ", ""''''0 de stres puternic, fata de emojiile mele' ~i din aceasta cauza apar co~urile.
cum pamantul manifesta eruptii vulcan ice, deoarece la suprafata scoar~ei
I-J-'j~l'?l 11 'l !!ll'l1 1 1 1 1 1 1 111
392
Jacques' Martel
terestre se acurnuleaza 0presiune prea mare, pielea manifesta eruptil cauzate
detensiunile interioare, care vor saseelibereze. Dacarnaregasesc, inviitor, tntr-
o situatie asernanatoare, corpul rneu i~i va arninti si va aparea 0noua eruptie.
Sirnt contrarietate interioara, este posibil sa rnasimt amenintat, sau pot chiar sa
. rnaresping, capersoana. Nesiguranta mea rnadetermina sarna"retrag", sperand
eventual, ca nu se va apropia oricine de mine. Inconstient, pot chiar sa folosesc
acest mijloc pentru aatrage atentia, Imi retin creativitatea, fortele.
Daca sunt adolescent, este posibil sa imi fie frlca sau sa rezist autoritatii
exterioare, A~vrea ca, integrarea mea caadult sasepetreaca mai repede. Oricare
ar fi varsta mea, viata mea este organizata de ceilalti, deoarece nu prea am
incredere in propriul meu potential. Am nevoie sa actionez, sa fac unele lucruri,
.dar exista unele experiente neplacute din trecutul meu, de obicei legate de tatal
meu, care rnalrnpiedica sadobandesc mai multa autonorriie.
Partea corpului care este afectata indicalacenivel seaflacontrarietatea mea
Acceptt'l saconstientizez cauza eruptiei si acceptlv sa exprim ceea cesimt
Astfel rna eliberez si pielea mea va straluci din nou. Imi recunosc valoarea,
intelepctunea mea interioara.
887. PIELE - FURUNCULI Vezi si: INFLAMATJE
Unfuruncul este 0inflamatie apielii, cauzata de 0bacterie, caracterizata printr-
omasa albicioasa de tesut mort. Amimpresia ca cineva sau ceva imi otraveste
existenta ~i, deoarece refulez in mine toata aceasta furie, angoasele mele, am
ajuns "safiusatul pana peste cap" si prea-plinul semanifesta printr-unul sau mai
multi furunculi. Deoarece afecteaza pielea, furiatraita este provocata, 'deobicei,
de asituatie in care amfost separat decinevasau deceva, care lmi era drag ~i cu
care nu mai pot avea contact fizie(atingere). Sau de exemplu, este posibil sa fi
treeut peHingaun moment deglorie, in care as fi putut fi "senzatia spectacolului",
dar am fost lasat in umbra. Poate fi vorba despre 0promotie sau 0avansare la
serviciu, care mi-a scapat printre degete. Locul din corpul meu unde semanifests
furunculul ofera 0indicatie cuprivire laaspectul vietii mele careimi provoaca 0
furie atat de mare ~i asupra motivului pentru care aceasta fierbe in interiorul
meu, deoarece rna simt murdarit. De exernplu, un furuncul pe umarul stang,
indica 0frustrare legata deresponsabilitatile mele familiale ~i cele din cuplu. Pot
aveaimpresia caamprea multe responsabilitati, iar partenerul meu prea putine.
Accept! 'I saimi exprim furia pecare 0traiesc'~i sacer ajutor, daca este cazut
pentru aevita sarnaotravese prin aparita unui"fururicul.
888. PIELE - FURUNCULI VAGINALI
Oricefuruncul indica 0frustrare neverbalizata. Daca'apare la nivelulorganelor
sexuale, este posibil sasimt 0furieimpotriva partenerului meu $i afelului Incare
sexualitatea este traita (deexemplu: pot fi frustratfa~a de durata, defrecventa, de
intensitatea relapilor l10astresexuale ?).
Dacanuamun parterier, este posibil satdiiesc 0furie din cauza faptului ca nuimi
traiesc sexualitatea a~acumvreau eu. In cazulin care amun partener, indiferent
Marefe Dlctlonar 01Bolitor ~; Afectluni/or - Cauzele subtile ale imbolniivirii
393
desituatie, este important saimi comunic nevoile, frustrarea, pentru catmpreuna
saaducemschimbarile necesare pentru carelaxia sexuala saselmpllneasca.
Daca nu amun partener, imi acceptlv situatia actual a, ca fiind cea mai buna
pemoment. Avand 0atitudine pozitica, imi cresc sansele dealntalni pe cinevaeu
careasputea avea 0relatie frumoasa sl satisfacuta, petoate planurile.
889. PIELE - SCABI~(HAlE)
Scabia sau rata este 0boala a pielii cauzata de paraziti, Secaracterizeaza prin
mancarime. In acest caz, imi pun' urmatoarele lntrebarl: cine deranjeaza atat de
tare, lncat am 0mancarime continua? Exista 0situatie in vlaja mea, pe care
: vreau sa a schimb, de ceva timp, dar nu se intample nimie? Poate pentru ca,
lucrurile nu setntampla asa cumvreau eu si niciatat de repede dit vreau eu. Ma
lasderanjat, "infectat" de0persoana, unIucrusau 0situatie si ar fi bine sarenunt
savreau sa controlez totuI in viata mea. Poate rna deranjeaza faptuI ca lml este
greu saimi suport comportamentul meu supus.
Masimt neputincios in anumite situatii din viata mea si amtendinta de aarunca
sarcina asupra celorlalti, Imt este teama sa rnaafirmsi este ca~i cum.as lasa pe
cinevasau ceva, "saimi crape pielea", rara caeu sapot face ceva, Imi este teama
eacinevaimi va face rau si prefer sa rnadau la 0parte in loc sa-mi spun deschis
'.gandurlle i ceea ce simt. Mainteriorizez mult ~i sunt aproape "salbatic" fata de
ceilalti. Observ unde se Iocalizeaza scabia, pe ce parte a corpului, pentru a
descoperi eauza afectiunii mele. Trebuie salas sacurga cursul vietii meIe~isa imi
spun caexista un timp pentru toate lucrurile,
.Acceptt'l ca totul sa fieIalocuI potrivit si in armonie. Marespect si preiau
controlul asupra vietl! melesi astfeI reintru incontact cuputerea mea creatoare.
Q90~PIELE .; IMPETIGO
Impetigo este 0infectie cutanata contagioasa, care afecteaza mai ales copiii sub
zeceani. Traiesc asituatie foarte dificilalanivel emotional, Cinevalml otraveste
vlata si pot exprima acest lucru: corpul meu vorbete pentru mine.. Ma simt
vulnerabil, agresat i a~vrea sa rna simt in siguranla ~i protejat de lumea
exterioara. Traiesc 0situatie nedreapta, care imi afecteaza echilibruI.~i vreau sa
. alung acellucru saupersoana, din via~amea, dar nu tiu cum sa fac acest lucru.
.. Detest c'eeacevad. ,;.
Imi deschid inima'l fata decineva apropiat, in care amineredere $i accept~'I
,sa imi dezvalui secretul. Astfel rna voi elibera de a suferinta mare. Accept~"
" faptul caampropriile melelimite. Lefacsafierespectate detOli cei dinjurulmeu
>i astfel imi regasesc siguranta interioara decare amatat demult nevoie:
~~1. PIELE - KERATOzA Vezi ~i: PIELE - ACROKERATOzA, PIGOARE / DumLLON /
. .... BJTATUm
: t::~eratoza ~~caracterizeaza prin ingro~area stratului superficial al pielii. Pe
.:lll~cestadin urma pot aparea suprafete rO$Hi, seuamoase, care pot forma 0crusta.
'1\ l:1~ l'111~11i1
394
Jacques Martel
.Dat fiind di pielea este legatura dintre .lumea interioara i cea exterioara, este
posibil sa simt unele frici legate de mediul meu si sa simt nevoia sa rnaprotejez
printr-o "bariera deasa", Culoarea rosie indica 0frustrare refulata, cu privire la
ceea ce traiesc. Ma revolt impotriva "destinului" meu. Nu indraznesc "sa iau
taurul de coarne" sl saInfrunt anumite diflcultati, Este posibil saImi fietearna ca
partenrul meu rnatnsala si sunt padilit. Estenevoie salmi revad prioritatile si sa
im! restructurez viata, Baza relatiilor sau a relatiei mele este mult mai fragila
decat credoLocul in care seformeaza keratoza, pebrat, pe coapse, pe fata sau pe
maini, indicainceaspect al vietii melesimt nevoia sarna-protejez.
Accept!., sa transmit ganduri de iubire corpului meu, in locul unde se
formeaza keratoza pentru aintegra constientlzarea. Increderea fata deviata va
.creste si voi putea saImi regasesc supletea naturala apielii.
,': . - . - .
892. PIELE - LEUCODERMIE Vezi~i: ClCATRl~PIELE :-"-ALBlNISM/VITlLlGO
Leucodermia, denurntta i acromie sau deptgmentatle, este 0micsorare,
pierdere sau absenta apigmentatlei naturale a pielii, constand in aparitia unor
pete decolorate, albe, inconjurate de a zona in care pielea este mai pigmentata
decat deobicei. Apare demulte ori, Inzonaunei cicatrici,
A avut lac un eveniment important $i viata mea aluat 0turnura dlferita de ceala
care rna asteptam. M-amsimtit ranit, tradat, nerespectat in intimitatea mea.
Durerea interioara rna urmareste si as vrea sa dispara pentru a nu mai suferi.
. Poate fi doar apata midi, alba, dar are legatura cu a rana profunda, care alasat
urme. Pot sa rna simt vinovat pentru ca am respins pe cineva, involuntar, prin
cuvintele sau prin gesturile mele. Acest lucru imi afecteaza viata de zi cu zi.
Culoarea unora dintre relatiile meleadevenit acumpalida sau inexistenta ..
Accept!., saimi asum responsabilitatea pentru propriile mele emotii si Ielas
celorlalti responsabilitatea pentru emotlile lor. Descopar ceanurne imi afceteaza
bucuria deatrai $i inaimpac cumineinsuml. Imi ascult Inimav si exprim celor in
cauza cem-afacut sasufar si cumvad evolutia relatiei noastre.
893. PIELE - LIPOM
Un lipom este a turnodi benigna, formata prin proliferarea de tesut adipos
(grasime), localizarea lui este de obicei sub-cutanata i nu este necesara ablatia.
Apare mai ales intre 30i 60de ani. LocuI in care se situeaza ofera indicatii
asupra cauzei aparitiei sale.
Este posibil sa rna devalorizez frecvent, sa rna judec fata de anumite parp ale
corpului meu fizic$i lipomul poate aparea mai ales pe acele locuri, de exemplu,
pe pantec. Poate ceilalti au ras demine sau au facut glume pe seama mea $i acest
lucru m-aracut sasutar $i m-amsimtit agresat. Deoarece exista asupraproducere
de celule grase, este posibil sa rna intreb fata de cine sau de ce vreau sa rna
protejez. Masimt agresat $i tara protecpe: care sunt problemele profunde care
rna urmaresc? Ma simt abandonat, doar daca nu sunt eu cel care pastreaza
distanta, pentru afi capabil sa continue satraiesdi in societate ... Fiind con~ent
!I I 1 '1 1 1 I ..... _,
Marele Dicponar al Bali/or ~iA/eqiunllor - Cauzele subtile ale imbolniivlrll
395
de mesajul acestei "tumori benigne", pot repara situatia periculoasa, rara saImi .
produc 0violenta, rara sacontinui saIliaagresez.
Acceptjv sa descopar rana legata de 0 situatie anterioara pentru a rna
acceptalv asa cumsunt $i renunt lateama de ridicol, incepand de acum nu rna
mal supraprotejez $i acceptIv safiudeschis laschimbare. Maindepartez deaceIe
puncte de sprijin pe care le-am fixat in subconstientul meu. Maimpac cu mine
Insumi $i sunt deschis fata.de0noua comunicare cuceilalti,
894. PIELE - LUPUS (eritematos cronic)
Existamai multe forme delupus, Ingeneral, este 0boala inflamatorie care poate
afecta un numar mare de organe. Cauza sa este considerata 0problema a
sistemului auto-imun. Cand este afectata pielea, vorbim .despre lupus
eritematos cronic.
. Pot fi afectat delupus atunci cand traiesc 0stare dedescurajare profunda, deura
saurusine fata demine insumi, ceea ceducelaslabirea sistemului meu imunitar.
Starea mea de rau li are de multe ori originea lntr-o culpabilitate emotionala
puternica, care rna invadeaza sl rna roade pe interior. Ma consider a persoana
rea, nu merit safiufericit. Prefer sarnapedepsesc decat sarnaafirm. Renun], rna
, predau, deoarece am impresia ca nu exista nicio iesire posibila, nicio solutie i
pot avea afrustrare fata deneputinta mea. Amsuferit atat demult in viata incat
nu mai vreau. Mai pastrez inca cicatrici adanci. Ma simt ca un lup ranit, rara
putere. Vreau sa fiu lasat singur. Moartea este a forma de sdipare i refuz sa
acceptlv iubirea $i iertarea fatademineinsumi sau fatade ceilalti,
Acceptjv sainva] din nou sarnaiubesc pe mine Insumi, ceea eeconstituie 0
r etapa importanta, chiar esentlala pentru vindecarea mea. Pot eli cer ajutor, din
r; interiorul meu sau sa cer unor persoane competente sa rnaajute pentru aincepe
.proc.esul devindecare interioara, Mareconectez laputerea mea interioara i irni
. las sa se manifeste ambitiile de "lup tanar" !Astfel vor fi recunoascute talentele
.. melesi potentialul meu; .
895. PIELE - MANcARIME Veri ~i:PIELE-ERUPTIE [.. CO$URIJ
Mancarimea, denurnita i prurit este legata de piele, organul senzorial eel mai
:.intins al corpului uman. Mandirimea este a iritare, 0senzatie caceva "aluneca"
. sub piele i rnaafecteaza intr-un anumit locsau care rnairita pe interior. Masimt
; contrariat din cauza dorintelor nerealizate i simt un soi de nerabdare, care rna
. C; facesarnascarpin tot timpul...
to Sdirpinatul indica faptul ca situatiile din viata mea nu se desfa~oara a$a cum
vreau eu i ca nu mai am bucuria $i placerea de a trai, pe care a vrea sa Ie
:'r~gasesc. Lucrurile nu avanseaza repede pentru mine. Sunt iritat, nemultumit de
~vlatamea i amimpresia caceilalti sunt devina. Demulte ori caut prea departe
;~fericirea care este defapt, chiar langa mine... Nusirnt caamcontrol asupra vietii
f; inelei amresentimente fata de orice fel de autoritate. Oare ilU eu sunt eel care
~<malirnitez, prin faptul carnasepar de propriile meleemotii ?Viatarna determina
s'~safacschimbari rapide. In consecinta, traiesc nesiguranta $i remu~cari. Oarece
111tll ! ~ I ! ~ 1 ~ 1 r , 1 1l' ,,0' 1. 1- 1 ~.~...! 1 ~ ! '1
396
Jacques Martel
rna "mananca" atat de tare Indit rna scarpin pana la sange ? (sau ce am nevoie sa
vad i~adancurile fiintei mele pentru agasi raspunsul la intrebarile mele). Nu am
un raspuns sau nu vreau sa tl vad ? Poate nu vreau sa ajung in strada. Cetrebuis
sa fac pentru a sehimba aceasta stare? Identific "cauza" Iritarll, Poate fi 0
situatie legata de tatal meu, de mama mea sau de cineva pe care iliube~c? Sau
este yorba despre 0situatie pe care vreau sa 0schimb in interiorul.meu ? Imi pun
lntrebari legate de locul meu in cadrul familiei. Simt di apartin familiei mele sau
mai degraba am impresia ca sunt separat de ea si trebuie sa caut iubirea in alta
parte? ,
Ampierdut contactul eu propriile mele emotii ? Dad! iritatia este generalizata pe
intreg corpul, lnseamna ca Imi afecteaza fiinta intr-un mod foarte intens. Daca
apare Intr-un anum it loc, voi gasi raspunsul in functie de partea afectata, De
exernplu, la nivelul pielii capului, semnifica faptul ca exista 0dezordine in
gandurile mele. Am incredere In mentalul meu pentru a gasl raspunsuri la
lntrebarile mele, dar ar trebui sa Iecaut mai mult in tnlmav mea.
Accept] y aceste mancarirni, deoarece stiu c a sunt un mesaj care mi se
transmite. Nu mai am nevoie sa rna evit ceea ce simt, pentru ca mancarimea sa
dispara. Din contra, dad, este yorba despre alergii, Incerc sa aflu la eesau la cine
sunt alergic. Nu voi mai avea nevoie sa rna simt atat de rau tncat sa rna scarpin tot
timpul. In interiorul meu stiu ca deschiderea inimii'l poate vindeca multe boli !
896. PIELE - MANcARIME iN ZONA ANUSULUI Vezi:ANUS - MANcAmME
897. PIELE - MELANOM MALIGN
Melanomul malign mai este denumit $i cancerul alunitelor, Este yorba despre
o tumora la nivelul pielii sau a mucoaselor de la la nivelul ochilor, care provine
din celulele responsabile de pigmentarea pielii (melanocite). Exista forme de
melanom care apar spontan si cele care rezulta din transformarea unei alunite,
care sunt mai rare. Melanomul are legatura cu anumite ernotii asemanatoare cu
cele traite in cazul aparitiei unei simple alunite (lentigo), dar in acest caz sunt
mult mai violente, mai profunde sl diversificate. Melanomul apare lntr-o z9na a
corpului, pe care 0pot asocia cu un eveniment in care m-am slmtit MURADIT,
patat, mutilat, desfigurat, denigrat. Am simtit c a a fost atinsa integritatea
corpului meu. Pielea mea se mcdifica, se altereaza. Este ca si cum pielea st-a r
arninti un contact fizic neplacut, impus, fortat, de catre societate, familie sau 0
alta persoana. Melanomul devine astfel un scut, 0carapace pentru a evita orice
alta agresiune. Imi pun sub semnul intrebarii INTEGRITA,TEA mea fizica $i
morala.
Amnevoie sa rna albesc, fie fata de ceea ce am facut sau am spus, fie fata de ceva
ce mi s-a facut, 0situatie pe care m-am simtit murdarit. Sau este posibil sa fi trait
un eveniment in care m-am simtit SMULS de langa cineva sau de ceva care imi
era drag (bolile de piele sunt de multe ori legate de 0separare) $i fata de care am
pierdut orice urma. De asemenea, este posibil sa imi fie teama di voi trai aceasta
senzatie de smulgere, in viitor ... Pot exista secrete de familie, precum na$terea
11~""""""""""""""""""""- - - - -
,.,.
Morele Dictionar al Bali/or ~i A/ectiunilor - Cauzele subtile ale fmbolnavirli
397
unui copil in afara casatoriei, despre care nu s-a vorbit nimic i care s-a aseuns eu
mare grija. Limitele si granitele mele au fost lncalcate si rna simt foarte
vulnerabil. Relatiile mele eu ceilalti, mai ales cu unii membri ai familiei rnele, sunt
"irttante". Melanomul se manifests frecvent in urma unui conflict eu 0persoana,
careface referinta la un element masculin, precum tatal meu sau 0persoana care
imi arninteste de el. Sau pot face ,parte dintr-un cuplu, dar rna simt separat,
despartit de partenerul meu. Spatiul meu vital a fost poluat. Ma simt zdrobit,
nedemn. Pot, de asemenea, sa rna judec foarte sever si sa rna consider "un gunoi"
care traieste in disperare, nu am nicio urma de respect fata de mine si ceilalti,
sunt intotdeauna pe primul loc. Ma simt mlcsorat, DEVALORIZAT, In ceea ce
sunt $i in ceea ce sunt capabil sa indeplinesc, Ii las pe ceilalti sa aiba putere
asupra mea i Ieascult criticile. Situatille in care trebuie sa fiu apropiat de ceilalti,
atat pe plan fizic cat i emotional, sunt foarte dificile pentru mine. Faptul de a-mi
freca pielea de altcineva 'imi trezeste ranile interioare. Traiesc 0lupta continua
intre faptul de a avea nevoie de cellalti, pana la a deveni dependent de ei si, in
acelasi timp, dorinta puternica de a fi autonom !Ma pot simp srnuls, despicat in
interior. Nu imi mai suport limitarile, Am nevoie de libertate. Am nevoie sa irni
delimitez dar spatiul. Ma simt abatut deoarece am impresia eli mi-arn pierdut
integritatea morala si fizlca. Amtendinta de avedea totul in negru.
Pentru ca toate acestea sa inceteze, acceptlv sa readuc iubirea in situatiile
care au declansat acest nielanoma. Desi au fost situatii foarte dificile, in
momentul in care le-arn trait, acceptjv sa vad care este elementul pozitiv sau
intelepclunea interioara pe care am obtinut-o. Accept] y sa cer ajutor, cand este
necesar.
898. PIELE - PETE DE VIN,ANGIOM MATUR SAU PLAN
Petele de vin (numite in limbaj medical angiom matur san plan), sunt
malformatil foarte frecvente ale capilarelor, localizate pe partea de la suprafata
pielil. Daca, Ia nastere am avut 0astfel de para de vin, pot sa incerc sa examinez,
pe ce parte a corpului se situa. Pata de vin corespunde de obicei unei emotii
puternice, mal ales furie sau durere, traite de catre mama atunci cand rna purta in
pantece $i care rn-a afectat i pe mine. Exists un sentiment de rusine, care vine de
foarte departe din trecut i care rna face sa rna devalorizez. Aceasta rusine se
pare ca afecteaza toata familia. Poate avea 0legatura cu contacte familiale care
sunt constrangatoare sau chiar inexistente, ceea ce determina multa confuzie.
Sunt ata$at de familia mea. Amte!Odinta de aataca sub forma de afirmatie. Petele
de vin sunt adeseori destul de $terse i a$ vrea tat de muIt sa rna topesc in
mul!ime $i sa nu fiu remarcat. Dat fiind faptul ca prin chirurgie sau tratament cu
laser, petele pot disparea in totalitate sau partial, trebuie sa contientizez
Iegatura pe care 0 are aceasta afectiune cu mine $i astfel sa 0 integrez $i sa
reuesc sa fiu mai mult tu insumi.
Nu mai este nevoie sa suport aceasta rU$ine inchisa in pata aceea rO$ie: rna
eliberez i accept! 'Isa am propria mea viata, independenta de cea a familie mele.
r-I 'I , .., 1'! ~ , I 1I l j
; I 1 t ~
39B
Jacques Mortel
899. .PIELE - PSORIAZIS
Psoriazisul consta In cresterea productiei -de celule cutanate, care creeaza 0
aglomerare de celule rnoarte, 0tngrosare a pielii, placi rosii, dese sau separate,
care sunt acoperite de fragmente de scuame. Daca sufar de psoriazis rna numar
printre cei 2% din populatia lumii, care au aceasta boala, in general sunt
.hipersensibil si am 0 nevoie maredeiubire i de afectiune, care nueste
implinita, nevoie care imi aminteste de 0alta perioada dificila, din trecut, in acea
perioada, este posibil sa flavut un sentiment puternic de abandon sau de
separare de cineva sau de ceva drag.
Psoriazisul implica existenta unei duble separi:iri65. de cele mai multe ori, de
doua persoane diferite sau 0 dubla separare fata de. aceeasi persoana. De
exemplu, am fost separat de ambii parinti cand eram copil. Pielea a fost "atinsa"
deoarece, pentru mine, copil fiind, eel mai mult am nevoie de contactul fizic cu
parintll mei sau cu 0persoana pe care 0iuhesc si de care rna simt apropiat. 0
dubla separare poate fi separarea de mama mea i un frate sau 0 sora sau
separarea de partenerul meu si un protect ("copilul meu") sau orice alta
combinatie care implica 0separare de doua persoane sau ed doua situatii, pe care
le iubesc i care imi sunt foarte dragi. Este posibil sa rna simt separat de mine, de
propria mea identitate. in plus, rna pot simti obligat sa am contacte nedorite eu
alte persoane. Faptill de a fi sau a rna simti separat impiedica acel contact. mai
ales prin atingere. cu pielea. cu persoanele pe care Ie iubesc. Reunlunea este
imposibila. Astfel va aparea psotiazisul. in prezent, imi este atat de teama cavoi
fi ranit incat vreau sa pastrez 0anurnita distanta intre mine si ceilalti. Vreau sa
evit sa sufar. PsoriazisuI este 0buna modalitate de protectie pentru corpul meu,
lmpotriva oricarei apropieri fizice-si impotriva vulnerabilitatii mele. Este ca 0
arrnura care si imi protejeaza corpul de exterior. Tdiiesc un conflict interior. 0
ambivalenta Intre nevoile mele ~i dorinta mea de apropiere $i frica mea de
contact. care rna face sa pastrez distanta. Ma simt neinteles de cellalti. Vreau sa
controlez ceea ceImi ofera cellalti. Amimpresia casunt pacaltt, caunele persoane
abuzeaza de autoritatea lor, mai ales daca au multi bani. Trebuie sa rna eliberez
de anumite modele mentale si atitudini acumulate in mine i care, acum nu mai
au niciun motiv sa existe. Mi-am reprimat atat de muIt emopile i traiesc 0
angoasa permanenta.imi controlez viata pana In momentul In ce trebuie sa fac
fata propriilor mele emotii. Atunci, intru in panidi.
Imi accept!., sensibilitatea, invat sa fae lucrurile pentru mine $i nil doar in
functie de ateptarile celorla1ti fata de mine. Dei psoriazisul a aparutin urma
unui eveniment dureros sau a unui oc emoponal, accept!., ca acest lucru face
parte din procesul natural" de viata i din dezvolfarea mea i accept!., sa devin
mai puternic i mai solid In interiorul meu. Imi imblanzesc fiecare emope. inva~
sa am incredere In mine. indraznesc sa imia sum riscul de a fi deschis fata de
ceilalti i de a primi tandretea contactului fizic. Fiind "in contact" cu ceea ce se
Intampla in interiorul meu, angoasa va face lac increderii in mine i in viatii !
65Doublii separare: incaw! unei eczeme, estevorbadespre0separaresimpla, de0singuri!i persoanasausituaye
~===_IiiI __iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii 1 1 ~ 1 ~ 1 ~
Morele Dietionor 01Bolilor ~I A!ectiulliJor - Cauzele subtile ole imbolnovirii
399
900. PIELE - PUNCTE NEGRE Vezi ~i:F A T A
Punctele negre sau comedoane sunt mid puncte care apar la suprafata pielii,
negre Iavarf cauzate de 0hipersecretie de sebum=. Aceste puncte sunt expresia
. exterioara a sentimentului meu interior, de a fi murdar, " de a nu valora prea
.mult" si care indica faptul ca nu rna respect. Chiar imi este rusine de mine, ceea ce
.face dificile contactele mele cu ceilalti. Sentimentul meu de abandon, de
singuratate :;;i de esec, rna apasa foarte tare. Tenul fetei (unde apar de obicei
comedoane) devine stralucitor i este nevoie sa invat sa rna iubesc $i sa fiu
mandru de mine.
Accept! ., .sa invat sa am mai multa incredere in mine. imi fac din nou
proiecte. Toate aceste ganduri negre pe care le amfata de mine insumi si care se
manifesta sub forma de puncte negre sunt lnlocuite acum de ganduri pozitive.
lmi concentrez atentia pe calitatile mele si ceilalti rnavor respecta.
901. PIELE - SCLERODERMIE Vezi ~i:SISTEM IMUNITAR
Sclerodermie se caracterizeaza prin intarirea plelll, pierderea mohilitatii si a
. .supletei sale. Daca sufar de aceasta boala sunt de obicei, foarte sever cu mine
'Insumi si rna simt destul de des ranit, Traiesc 0nesiguranta mare si cred di
trebuie sa rna protejez tot timpul de cei din jurul meu. Pentru a reusi acestlucru,
rna Inaspresc atat de tare tncar devin un bloc de gheata sl evit, cand este posibil,
sa vorbesc. Imi este frlca de schimbare si, mai ales, de batranete, Este posibil sa
traiesc 0situatie in care rna simt departe, separat de cineva sau de ceva i
persistenta In timp a acestui sentiment poate declansa sclerodermia. Este ca si
-.cum acea persoana a smuls 0parte din mine.: Simt singuratate, un gol si am
;_impresia ca nu traiesc, Ma agat de trecut :;;i imi hranesc vechile rani. Deoarece
~.retin totul, povara este tot mai grea, pe zi cetrece. Deoarece nu sunt in contact cu
/inima" mea si cu ernotiile mele, nu rna pot bucura de viata, Ma retrag in mine
insurni, evitandrelatlile cu ceilalti si, intr-un anumit fel, madistrug. M1isimt nul,
"bun de nimic" deoarece nu am reusit sa impiedic acea separare. Consider
..lucrurile implacabile et rna intreb cum s-ar mai putea schimba ceva in viata mea.
Deoarece imi este teama sa fiu judecat, evit saimi arat adevarata fata.
. Vindecarea se afla in deschiderea fata de cellalti, Acceptjv saimi des chid
_',inima., spre iubire, sa simt caldura i starea de bine din jurul meu, acea caldura
care coboara In adancul meu i topete blocul de gheata. imi con~tientizez
'0 valoarea i accept!., fiecare parte din mine. Acceptand sa fiu pe deplin in relatie
]' eumine insumi, voi putea fi in relape cu cei din jurul meu.
~02. PIELE- URTICARIE
.\>Urticaria se caracterizeaza prin aparitia unar plad roii, pe diverse parp ala
. Ii corpului. Acestea sunt uor bombate i provoaca 0 mancarime puternica.
.. 'i;Urticaria poate proveni dintr-o intoxicape alimentara sau din cauza unor
o forma degrasime, alcatuitadintrigliceride, careseformeazamai ales lasuprafata epidermei
~ , , 1 1 , 1 ; ! 1 1 ! 1 lIT 1 I
400 Jocques Mortel
medicamente sau alte substante, iar starea sepoate agrava din cauza stresului ~i
-:atensiunii. Esteposibil sarnasimt depasit desituatie, facfoarte multe, cbiar daca
ceea ce fac nu este recunoscut. Amnevoie de atentia celorlalti, dar nu suport
criticile, Daca sufar de urticarie, sunt probabil 0persoana hipersensibila, care
'traie~te multa respingere.: N u tm! place persoana care sunt i frica mea de a fi
',ranit'este atat de mare, indit pentru a~iubit, faetotul.in functie de asteptarile
, celorlalti fata de, mine. Frica mea de a fi respins se concretizeaza deoarece rna
, resping eu tnsumi. Amadeseori impresia di cinevavrea sascape de mine, sa rna
'alunge. Pielea mea acoperita de acele placi rosii rna face sa rna simt urat st
,neatragator, Ma simt ca un animal marcat eu fierul rosu, sunt dependent de
proprietarul meu. Deoarece traiesc In, functie de ceilalti, rna Impiedic ,sa fac
lucruri pentru mine, nu lndraznesc sa lndeplinesc proiecte noi, ceea ce irm
amplifidi sentimentul de neputinta, Leport pica celorlalti, lifac responsabili de
nefericirea mea. Masimt separat, cbiar smuls delanga cineva ~i integritatea mea
esteatinsa, Totusi, lmi dorese aeeaseparare.deoarece astfel evit complicatiile.:
Acceptlv sa fiu stapan pe viata mea sl devin persoana cea mai importanta
pentru mine. Inaintez i am incredere in mine. Accept!" sa merg lnainte, sa
interactionez cuceilalti. Am toate calitatile necesare pentru a fi un bun
'conduditor. '
'903. PIELE - VARICEIA Vezi#; BOULE COPlLAmEI - VARICELA,
i - - ~
Varieela este 0boala infectioasa cauzata de reactivarea, virusului varicelo -
zosterian. Esterecunoscuta dupa eruptia cutanata, care sernanifesta unilateral ~i
"in banda, urm~nd traiectoria unui nerv. Nervii fiind mijloace de comunicare
interioara, durerea pe care 0provoaca eruptia indica 0ruptura in comunicarea
" din zonele afectate. Varicela arde cafocul (senzatie care poate fi determinata de
.:furia rezultata in urma criticilor celorlalti sau de frica), M-ain simtit agresat ~i
, traiesc 0mare suparare, Existii 0situape sau 0persoana care m-a ranit, mi-a
provocat 0tensiune i corpul meu a~e nevoie de aten~ie. in plus, pot avea
impresia caamfost murdaIit, patat. Durerea imi reamintete un contact nedorit,
oobligatie dearnasupune unei autoritati oarecare. Primul me,ureflex este sarna
retrag, sarnainchid, crezand caastfel voi evita alte rani. Amacest comportament
deoarece situatia aceea rna facesasimt 0nesiguran~a interioara foarte mare.
Actionand astfel, intore spre mine aceastii agresiune, a carei victim cr~d ca am
fost. Ledau dreptate agresorilor mel. Masimt tot timpul in pericol. Exista0parte
",din mine pe care nu vreau sa 0vad~imi refulez energiile ,creatoare. Vreau sa evit
contactul cuacea parte dinmine pecare 0consider intunecata.
Accept!" faptul caeruppa aceasta plina depete are dfept scop sarnaajute sa
, con~tientizez catraiesc 0reactie sau 0iritare emo!ionaHi intensa, fata de cineva
sau fata de ceva, care imi provoaca un stres excesiv i care rna determina sa iau
foarte greu unele decizii. Chiar dadi caut armonia in relapile mele ~i in relapile
celorlalp, singura putere pe care am este asupra propriei mele viep. Corpul
meu imi spune sa am incredere tn curentul viepi,' care' exista In mine. Imi
acceptJ . sensibilitatea deoarece aceasta faceparte din mine. incetez sa mai flu
, 1 1 1 ..
1 ,
More/e DiCfionor 01Bolilor 5i Afecflunilor - Couzelesubtile ole imbolniiviril
401
propriul meu dusman i acceptlv sa rna privesc in ochi. Intrand In contact cu
fiecare parte din fiinta mea lmi voi regasi sentimentul de siguranta. Invat sa rna
detasez de suferinta celorlalti, stiind ca'acestia au nevoie si ei deproeesele lor de
constientizara, pentru aselmplini,
904. PIELE - VANATAI
Vanataile semai numesc contuzii. Semanifesta prin niste plagi deculoare rosie,
albastruie sau neagra, care apar in urma unei lovituri cu un obiect dur, care
sparge pielea. Aceasta contuzie are legatura cu 0emotte refulata, 0durere
mentala sau 0angoasa profunda, pe care nu a verbalizez. Agresivitatea mea se
lntoarce lmpotriva mea. Poate aparea Inmomente deoboseala puternica, rand nu
sunt .concentrat. Incerc sa aflu care este adevarata mea putere asupra vietii ~i a
evenirnentelor, ,Evitemotiile ~i amimpresia c a nu valorez nimic. Masimt sclavul
celorlalti, rnaintreb care este loculcare mi se cuvine. .Le las celorlalti autoritatea
pe care ar trebui sa 0manifest eu insumi, prinvorbele i prin comportamentele
mele. Ma privez de adevarata mea valoare personala. Sentimentul meu de
slabiciuns rnairita foarte puternic !Masimt vinovat din orice motiv, vreau sarna
pedepsesc, adopt atitudinea unei victime, imi Iipseste rezlstenta in fata
evenimentelor vietii (am predispozitie spre contuzii). Viata rna avertizeaza
im.ediat ca, atunci cand ma izbesc de ceva, nu rna lndrept spre directla buna,
oncare ar fl acel obiect, de obicei imobll, prin faptul c a ilintalnesc, rna
autopedepsesc. Mauit pe unde merg? Macomport cu blandete in vlata sau am
,tendinta de aactions brusc? Sunt suficient de atent pentru a continua sau sunt
prea slabsi prea obosit de ranlle meleinterioare, care semanifesta acumpeplan
fizic? Sunt destul delinlsttt in interiorul meu ? Madlstantez suficient demult fata
de situatie pentru a-i intelege cu adevarat sensul ? Vreau sa evadez ~i traiesc
"altu~de~a"'AEsAte _P0sibilsavreau ~tat de.mult sa fac Iucrurile pentru afliubit si
apreclat, mcat Iml concentrez toata atenpa pe ceea ceam de racut ~i nu mai vad
c:ea cevine~spre mine. Malovesc pentru a-mi pune intrebati $i aaveaimpresia
ca acestea ',raman rara raspuns. Devinincapatanat in Ioc sa fiu perseverent. Am
v~nat~i d~oar:c~amn.ev.oie: deiu~ire $i deafectiune ~i nu primesc decat violenta
~l IOVltUfl;. Maslmt vlctlma evemmentelor i am impresia di trebuie sa indur
suferinta. Imi plang demila. Sunt "negru defurie" ~i amimpresia catrebuie sarna
bat in'viata. Mamutilez eu,insumi, crezand camerit ceea ceea_cemi seintampla.
Poate este nevoie sa imi revizuiesc pozipa pentru: afl,capabil sa evit obstacolele
careapar in calea mea. " , ' -:, ',! ,
Accept!" saimi controlezviata. Estefoarte important sa'aleg i saimia sum
deciziile care sunt in armonie cu mine insumi, cu evolutia mea. 'Ammai multa
g:ij~demine $i ~~mai a~ nevo~esa~~crau, deoarece tiucamerit safiufericit i
cacmeva are gnJ a de mIlle. Relau fralele viepi mele. Marespect i acceptJ " sa
imi schimb cadrul deviata pentru aramane flexibilin fatavietii i aceea ceare ea
, deoferit. " , " " :.' " ,'
905. PIELE -. VERGETURI
1I,' '! 1111'1"11 _
Jacques Martel
402
Vergeturile sunt mid cicatrici la tnceput rosietice apoi albe, care brazdeaza
pielea, supusa unei tntinderi exagerate. Celemai cunoscute sunt vergeturlle din
sarcina, dar acestea pot .aparea si in perioada pubertatii sau Ia persoane care
slabesc, dupa ces-au tngrasar, mai mult sau mai putin. Avemtendinta sa credem
di mai ales femeile au vergeturi. Dar nu este asa: sunt multi barbati i uneori
chiar copii care au vergeturi. Dernulte ori sunt Iegat de un mecanism de genul
"m-amingraat si amslabit". Apar mai ales peburta; dar si pe fese, pe coapse sau
pe brate, lmi fac griji pentru aspectul meu estetic. Imi lipseste supletea ~i
elasticitatea, nutraiesc conform cunatura mea profunda: Traiesc divergente mari
de_opinie, care rna fac sa nu rna simt bine. Sunt tensionat ~i pielea mea este
afectata de vergeturi. Ma simt ranit sau amornt fata de. atasament si
vulnerabilitate. Demulte ori eusunt eel carernapedepsesc.
Acceptlv saimi ofer toata tandretea de care amnevoie. .Sunt in~elegator si
flexibil fatademine si fatadeceilalti,
906. PIELE - VERUCI, NEGI (ingeneral) Veri $i:TUMORl.
Verucile (negii) sunt Infectie virala aplelli, care produce un exces de celule,
creand astfel 0 masa dura si medora (0 tumora benigna). Aceasta masa
stmbolizeaza acumularea debariere pecare mi leridic in drumul meu. Bariere de
suferinta, de ranchiuna, legate de anumite aspecte din.mine, pe care le consider
urate st detestabile, care provoaca un sentiment de culpabilitate. [mi este rusine
de cine sunt. Imi resping spontaneitatea ~i sensibilitatea. Ma simt respins si
neinteles de ceilalti, Daca acest Iucru se intampla tn relatie cu tatal.meu, negii
apar de obicei pe maini ~i,daca este in relatie cumama, vor aparea mai ales pe
pidoare. Inacest caz, poate fi yorba despre 0situatie legata deradacinile mele. de
patria mea, defamiliamea. Veruca poate aparea tntr-un locprecis, peunul dintre
membre (de exemplu, in interiorul mainii) ca rezultat al. unui gest pe care il
regret. Nesiguranta mea rnafacesa rnaretrag in mine insumi. Traiesc in funct
ie
de ceilalti. Amnevoie sa ating i sa fiu atins. Macaut cudisperare. Pentru mine,
nimic nu este elar, evident. Daca. de exemplu, amnegi pe partea exterioara a
mainii, majudec foarte sever cu privire la scrisul_meu i Iascrisul ceiorialp sau
fata de 0munca manuala. Am impresia camana mea nu faceacellucru "lafel de
bine ca profesorul" ~i ma devalorizez. Aparipa negilor umple un gol afectiv.
.Consider canu merit cevamai bun dedt acest lucru urat ~i rnapedepsesc astfel.
Daca ma consider urat, corpul meu va deveni urat, reflecta pur ~i simplu,
atitudinile mele interioare. Dacaimi este ruine de ceeacefacsauimi doresc ceva
~i cred canu merit acellucru, este posibil saapara "eruci. Vreau recunoa~tere ~i
amtendinta dea"pune carul inaintea boilor". Verucile conpn toam creativitatea
i emotiile melerefulate ~i care nu cer dedt safieexprimate.
Mestec mereu aceleai ganduri. lmi este frica de singuratate ~i de moarte. Este
important sa descopar in ce parte a corpului meu apare veruea pentru a
cunoate ce aspect din corpul meu sau din viata mea este afectat. Daca"eruea
apare pe spate, este ceva legat de trecut, pe partea laterala a corpului, are
legatura cuprezentul, iar in partea din fata a corpului, cu viitoiul. Cand apare
.......................................................... ' I
, !
Mare/e Dictionar 01Bali/or ~I A/ectiunilor Couzele sUbtile ole imbolniivirll 403
pe~fata, este .vorba de 0 situatie in care respectul meu fata de mine este foarte
sca:ut. ?a.t fimd faptul caveruca este cauzata de un virus, trebuie sa rnalntreb
dacam~s~t atacat, invadat de.clneva sau deceva, care exercita 0putere asupra
~ea'.Masimt d~zgust~t pentr~ eli am fost "pacalit" in acest feI. Maslmt ros pe
mtenor. ~~er~clle ep~dermOlde (la nivelul epidermei) implica 0 separare
punctuala mnmp. Lamvelul dermet este verba .mai degraba de un eveniment in
care~m-.a~simtit murdarit i fa~adecare amregrete, Inacest caz, amtendinta de
ama cnttca. . . . .
A:eeptand!., ceea ce sunt, 0 fiin~ademna de iubire, nu mai am nevoie de
V~ruCl pentru :-mi ~aminti .a~estlucru si elevor disparea. Lassa iasa lasuprafata
fiintamea adevarata. Creativitatea mea sevaexprima astfelliber.
907. PIELE -:- VE~UCI PLANT ARE Vezi; PICIOARE - VERUCIPIANTARE
908. PIELE - VITILIGO
Vitiligo
A
reprezi nta cea mai frecventa forma de depigmentare apielii. Pielea se
albeste munele. suprafete ale corpului si seformeaza placi. Poate aparea in orice
p.arteaco!puIUl, ~ncluslvpe fata si pe miini, Pot fi afectat in cazul in care nu rna
~Imt lu~t l~ consld~rare ?e ca~recei din jurul meus au in anumite situatii. Am
Imp~~sla ca nu mal a~ identitate. Nu am sentimente de apartenenta fata de
familia mea, ~e com~mt~tea me~ de colegii de munca sau de poporul meu.
~eoar~ce am impresia ca sunt patat, ceea ce poate reflecta un sentiment de
Impun~ate, vreau caacea pata "sa dispara" ~i,in loede 0 pata lnchlsa la culoare
vo.~apAar~apete albe. Ar_nimpresia cami s-au distrus toate resursele, atat pepla~
fiZl~c~~1 peplan e~oponal. Pot aveaun sentimentul cavreau "sadispar" sau sa
d~vm ~ransparent' pentru a trece neobservat. A$vrea sa fiu sterilizat, tara
mlcrobi Asau probleme. Este posibil sa fi trait una sau mai multe experiente
sexuale mcare amavut un astfel desentiment deafi murdar. Sauamimpresia di
~m fost s~p~at de una sau mai multe fiin~e dragi. Mi se pare ceva foarte
msuportabll l absenta lor este apasatoare. Amfost incapabil sa tmpiedic acea
sep~are pe care amtrait-o tntr-un mod foarte brutal. Consecintele, ar fi putut fi
totU~Icatrastofice, deexemplu prin exeludere sau moarte. Acest lucru imi tulbura .
. sentlmentul meu puternic dedatorie i respectul fa~adetraditii. Radacinile mele
structura m:a d:. baza sunt. bulversate. Am avut un e$ec. Este posibil, d~
ase~menea,sa fi trait acel evemment cape 0 ruptura, care poate avealegatura cu
tatal meus au cu pe!soana care 11re~rezinta i intr-un mod mai subtil, cu tatal
cerese, Dur~mez~ul m car~credoDacasunt barbat, vreau sa fiu un tata care sa
sem.enecuIma.gmea.altcUl~a, dar nu sunt euinsumi. Amnevoie puternidi dea
cla~?ficaluc:unle~Ml-amplerdut punctele de referinta, reperele, mai alesfata de
ta~aI meu. Simt:a ~umai s~~t p~otejat de el. Pentru mine este caun necunoscut.
PrmU)~m~re. ~a VOl:_ulpablhza~l rnavoi devaloriza, rnavoi simti murdar, fa~ade
aceas~ sltua~le. Daca a putea fi "spalat de orice banuiaHi", mi-a putea regasi
d~mmtatea. ~ona corpului ceeste afectata imi ofera indicatii despre ceaspect din
.. mme este atins. 0 parte din mine este complet ascunsa, deta~ata de tot, este in
, I 1 l' 1 1 1'!: 1 ~ J 1"' ~ ~ 1 1 ] 1
404
Jacques Martel
intuneric. A~vrea Sa fiu alb ca zap ada, imaculat ca un copil inocent sinaiv, Nu
trebuie sa rna tnsel sa fiu prins radind greseli, Iml resping 0 parte din. mine,
partea mea Impulsiva $i creativa, Exista 0contradictie intre educatia pe care am
primit-e si valorile mele personale. Maascund pentru arna proteja. Serisibilitatea
mea a fost foarte puternic atinsa in' copilarie si, chiar $i acum, rna simt lipsit de
-aparare. Mi-am construit 0' noua personalitate pentru a fi pe placul celorlalti J i
pentru a evita astfel sa' fiu ranit, Am aproape tot timpuI gura pecetluitii. In
adancul meu, as vrea sa omor pe toata Iumea, deoarece nimeni nu rna intelege.
.Nu mal vad dar lucrurile pe care Ie am de facut, deoarece acord prea multa
'.importanta asteptarilor celorlalti fata de mine, in loc sa rna concentrez pe ceea ce
vreau eu cu adevarat, Cand eram copil, rna simteam 0povara pentru parintii mei,
cred ca i-am ingrijorat mult, eel putin pe plan material, deoarece parinti! mei erau
nevoiti sa munceasca mult pentru ahrani familia si pe mine; in mod special.
Acceptlv sa constientizez importanta vietii mele. Reiau contactul cu natura
mea profunda. Sunt in siguranta atunci cand sunt eu.lnsumi, Merit tot ceea ceeste
Ipai bun si nu his 'pe nimeni sa lmi fad. rau., Daca rna respect,' ceilalti ITl,avor
, respecta si ei la randul lor. . '.. " .. . '.'
909.' PIEL EA CAPUL UI Vez;: p A R - PIELE - MA N cA m ME . MATREATA .
910. PIEPT.
Pieptuleste partea anterioara externa atrunchiului, care se tntinde de la umeri
.. Ia. abdomen .. Semnificatia sa este legata de simtul identitatii ~i de -partea
interioara aflintei mele, Amtendinta de a-mi bomba pieptul pentru a-mi da curaj
i aparea puternic sau, din contra, amopozitie ghemuita atunci cand simto. frica,
o rusine sau 0 disperare. In piept se aflaInlmav ;i plamanit, Daca apare 0
afectiune sau 0durere in acest loc, rna pot.intrebar'Senslbllttatea mea fata de
. relatiile de familie a fost cumva afectata in ultimul timp ? Imi este teama sa lmi
.iau un angajament fata de 0persoana sau lntr-o situatie, ceea ce rna fac esa evit
ocaziile de a rna iinplica? Aminchis in mine tot soiul de emopi negative, care se
amesteca ~i care rna distrug? Sunt dezamagit de relatia meade cuplu ? Traiesc 0
situatie cape tin e~ec i acest lucru rna apasa foarte tare. :
Accept~. faptuI ca este foarte benefic pentru mine. sa imi arat adevaratele
sentimente i vulnerabilitatea: intotdeauna voi fi ca$tigator' daca sunt sincer !
911. PIEPT (angin~ila...)veZi :ANGlNAPECrORALA
912. PIERDEREA CUNO~TIN'fEI Vezi : LE$ IN
913. PIERDEREA POFfEI DE MANCARE Vezi :POFrA DE M.4NCARE [pIERDEREA ...}
914.. PIETRE LA FICAT Vezi : CALCUU BILlARl
915.- PIETRE LA RINIC"I Vezi : CALCUU RENAL!
916.. PINEAL A Vezi : GLANDA pINEALA '
~~~11; 1r ~ ~ T l' J ~
Marele DICfionar al Bolilor ~i A /ecfiunilor - Cauzele subtile ale im bolniivlrll
405
917. PIOREE (gingivitii expulstva) Vezi : GINGII[AFECfIUNI ALE ...].
918. PIPliN PAT Vezi ~;: INCONTINENrA [... FECALA. ... URINARA] .
Faptul de aface pipi in somn, indica anumite ernotii si frici pe care copflul meu Ie
traieste fata de 0autoritate parentala sau scolara, Daca sunt acel copil, care
sufera de incontinenta, poate fi yorba despre un mod de a elibera emotiile (pe .
care Ie reprezinta urina) retinute In timpul zilei, de multe ori pentru ca lmi este
teama ca voi fi pedepsit sau ca nu voi fi pe placul celorlalti i nu voi mai fi iubit.
Exprim astfeI 0sufertnta profunda. Traiesc 0presiune atat de mare in timpul
zilei, lncat trebuie sa 0 eliberez In timpul nopjn. Aceasta presiune provine de
obicei din familia mea sau din mediuI scolar. ES.teca si .cum m-as ridica impotriva
unor parint! care ar reprezenta "autoritatea suprema". Este 0 mica revansa,
deoarece faptul de a face pipi in pat starneste, de obicei furia parintilor. Traiesc
un conflict eu privire la inregimentarea care mi se impune. Deoarece nu rna pot
exprima in timpul zilei, fac acest lucru in timpul noptii, Exista un secret, care are
legatur~ :u cyeeace ~raiesc: as vrea ca nimeni sa nu imi descopere secretul i
vreau sa II pastrez bme, dar este ceva mai puternic decat mine sl de obicei se
tntampla In timpul noptii, cand toata lumea doarme ~i in mtunericul camerei
mele rna eliberez de el. Imi este frica sa plang infata parintilor mei si fac acest
lucru in tacere. Astfel, evit sa vad reactia lor la plansul meu, dar va trebui s~fae
fa!a reactiei lor, adoua zi dimineata ... Asa cum animalele Ii rnarcheaza teritoriul,
prin urina, eu, copil fiind, pot simp Inconstient nevoia de a face acelasi lucru,
pentru "a-mi defini micul I:I1euteritoriu de copil" care tmt este tearna c ava fi
indIcat i de aceea traiesc 0mare nesiguranta. Aceasta se ampliflca daca sunt
o~ligat sa dorm in lntuneric. Pot avea un sentiment de separate intensa fata de
c~neva sau de, ceva ce iubesc sl este ca si cum, in timpul noptil, as striga dupa
ajutor, deoarece am nevoie de "caldura". Este sentimentul meu de rusine i de
neputinta, care striga dupa ajutor. . .. ' .
Accept!., in cali tate de parinte sau edu.cator, sa con~tientizez sensibilit~tea
copilului fata de autoritate, sa II ajut sa se elfbereze de autbritatea mea prea
puternica, prin cuvinte de iubire, care pentru el se transforma apoi in incredere.
919. PIREXIE Vezi : FEBRA
920. PITUIT ARA Vezi : GLANDAPITUITARA
921. PLAGA Vezi : ACCIDENT
. 922. PL AMANI (ingeneral) Vezi ~;:BRON$ II
Prin activitatea plamanilor viata circula in mine. Acetia sunt filtrele de aer din
intreg corpul. Inhalez via!a i a returnez Universului. 0 buna funcponare a
plamanilor mei rna ajuta sa oxigenez fiecare celula aorganismuIui. .
" Prin plamani con~entizez faptuI ca EU exist. Ace$tia reprezinta capacitatea
mea de a darama toate zidurile pe care le-aI:I1ridicat eu insumi sau le-a impus
sOcietatea, precum $i abilitatea mea de adaptare. -'
" .,,. 1'" 1 11'1') 1'1 ,_ _
406 Jacques Martel
o problema legata de existents mea poate genera 0afectiune a plamanilor i
astfel este nevoie sa oxigenez sentimentele negative pe care trebuie sa lepurific
prin iubirea pecare 0inhalez. . .
923. PLAMANI (afectluniale ...) Vezi~i:ASTMBRON$II-BRON$ITA,SCLER6zA
Afectlunlle plamanllor, precum pneumonia, bronsita, astmul, fibroza etc.
semnifica faptul ca traiesc 0frica foarte puternica ca rna voi sufoca si voi muri.
Traiesc lmpotriva vietil si 'a aspiratlilor mele profunde. Este ea si cum seopul
vietii mele ar fi fost distrus. I mi este frica sa fae fata vietli. Ma simt atat de
nelinistit indl.t imi restrang viata lntr-un teritoriu foarte bine delimitat, pe care
tnsa il consider nesigur.
Pot avea impresia ca mi-am pierdut teritoriul sau di 11voi pierde, ceea ce imi
sentimentul deafi blocat. Dad ilpierd este ca~i cumasmuri, nu mai sunt bun de
nimic !Am0dificultate de a-mi gasi locul i de a-mi gestiona relatiile cu eei din
jurI meu. AmI mpresia ca rna pierd pe mine insumi, Deoarece plamanii imi
folosesc la respiratie, 0proasta functionare aacestora duce la un transfer dificil
al .oxigenului spre sange, functie vitala pentru supravietuirea mea. Aceasta
disfunctie nu facedecat sascoata in evidenta fricamea demoarte, pe caretrebuie
sa 0potolesc. Amtendinta de a-mi sufoca lacrtmile, Trlstetea imi slabeste
plamanii, Daca am 0durere sau 0dificultate respiratorie, trebuie sa rna intreb
daca amimpresia ca rnasimt sufocat in viata mea? Am impresia di "nu amaer"
sau rnasimt asfixiat, mai ales in legatura cu relatiile cu eei din familia mea? Ma
simt limitat sau amimpresia canu merit sa fiu ferlcit? Vreau sa "urlu cat rnatin
plamanii'' din cauza disperarii, Nu imi plac conflictele si am tendinta de a fi
conciliant pentru aevita certurile. Masimt trist si deprimat si trebuie sainvat sa
imi recunosc valoarea personala sii sa.fac lucrurile care lmi plac. Plamanii mei
vor fi afectati, mai ales .respiratia, dad m-arn sirntit abandonat cand eram copil,
Dacasunt un copil orfan, increderea mea in viata si in adulti, in general, poate fi
foarte sHibita~i plamanii mei vor manifesta aceasta rana interioara. Este posibil
sa am 0dificultate legata de schimbarile din viata mea ~i sa traiesc situapi de
separare, mai ales dadi separarea de mama, in momentul na~terii (care se
exprima pe plan fizic prin prima respiratie) afost:traumatizanta. PHimanii mei,
care ar trebui sa joace un rol important in faptul de a deveni autonom (de a
respire singur) pot interpreta aceasta situa!ie ca pe 0moarte intr-o anumita
masura, Oaresunt eapabil satraiesc intr-un mod independent, famsa ani mereu
nevoie de cineva pentru a face lucrurile in loeul meu ? Pot avea idei macabre
care pot duce la aparitia unei tumori. De~i se considera ca fumatul provoadi
boliledeplamani, este yorba mai degraba despre 0angoasa fata demoarte, traita
inurma consumarii tutunului careprovoaca boala.
I n cazul unei embolii pulmonare
67
, semnificapa este 0pierdere a bucuriei,
exprimarea tristetii pe care amacumulat-o in mine, Marevolt fata desentimental
ii
;
1
!i
"
~i
ii
,1
'I
67 Obstruqie bruscaa uneia dintre ramurile arterei pulmonare
Marele Dief/onar 01Bollior ~iAfeC:fiunilor - Cauzelesubtile ale fmbolntiv/rii
407
meu ~e~epu~nta. Este ca~i cumeinevam-ar impiedica saindeplinesc un proiect
sau sa ajung mtr-un loe anume i din aceasta cauza am 0depresie. Nu rna mai
simt acasa. I deilesi emotiile melesunt obturate.
Accept!., faptul de a fi tot timpul indrumat $i protejat. I n loc sa imi. faca
plae~re sa I ntretin amintirile vechi, care rna fac melancolie si imi pot amplifica
sentimentul ~as~nt singur si izolat, este bine saapreciez tot ceea ceami savad
abundenta din viata mea. Amdreptul deaavea un teritoriu al meu, un locdoar al
meu, personal $i care sanumai fieal nimanui, asacumtoti ceilalti au un local lor.
Astfel voi gasi armonia si lintstea ce rna vor I mplini pe deplin. I mi recapat
puterea careI mi apartlne ~i respir viata"cutoata forta plarnanilor mei",
?24. PLAMANI - BOALA LEGI ONARI LOR
~ri~~ epidemie ~e "boala legionarilor", 0boala infectloasa, a fost descoperlta
Iniulle 1976, pnntre fostii combatanp reuniti la un congres I ntr-un hotel din
Fil~delfia, Este cauza.ta de bacilul Gram, necunoscut la acea data denumit i
legI O
w
nel1a~n:.umophI la. Boala legionarilor, denumita i legloneloza, este 0
boal~asemanatoare eupneumonia. Dupa0perioada deI ncubatle de 2pana la20
d~zile, boal~debute~za brusc, foarte repede si poate provoca moartea (in 16%
dl~tre cazun). Sernnificatia acestei boli reflect faptul ca, situatia de a rna afla
p~mtre cO~batanti (asemeni mie) mi-a activat amintiri dureroase, i simt
tns~et~,fat
a
de suferi~ta umana. M-am simtit neputincios in fata mortii.
Amintirile au fost reactivate bruse i fricile mele, conflictele mele interioare au
reaparut la suprafata, Am un sentiment de furie ~i de nedreptate, care rna
.. impledica ~ar_es~iri ~aparticip din plin laviata, in general. Situatia este greu de
. suportat $1 rna simt vmovat pentru faptul canu amfacut tot posibilul. Vreau sa
~g, d~r sunt obligat saraman pelac. I mi este rusine casunt obligat saiauparte la
razboiae cucare nusunt deacord.
Accept!., sa rna impac cu mine I nsumi i sa rna eliberez de aceste amintiri.
!a~travaliuI de doliu $i I ncetez sa rnamai chinui in interiorul meu. Cer ajutor si
inn acord dreptul de arespira, de aparticipa din plin laviata. I mi dau seama ca
viataeste prea prepoasa, gust fiecare moment dinplin ~i sunt recunoscator.
925. PLAMANI (cancerla ...) Vezi:CANCERLAPLAMANI
926. PLAMANI - CONGESTI E Vezi: CONGESTIE
~27. PLAMANI - EMFI ZEM PULMONAR
[:Emfizemul pulmonar seearacterizeaza mai ales printr-o dificultate respiratorie
.. laefort.
..I n perioada intrauterina, dind pUimanii mei se formeaza, acest lucru semnifica
, angaja~entul meu de a fi aici, acordul meu fata de viata, care este posibiHi prin
~resplr,at
le
. Daca imi este frica de viata sau vreau ca altcineva sa aiba grija de
~:propr.la ~ea vi~ta, plamanii mei vor putea fi afectati. Respirand superficial rna
. . ': prote)ez lmpotnva faptului de afi nevoit sa facfata realitatii. Tr~iiesc0anxietate
. : . ';,< iimi este frica, deoarece rnasimt amenintat. I ar pentru ca, plamanii mei sedialta
1 1 ll:a. _
Jacques Martel
si se contracta, acest lucru corespunde capacitatii mele de alargt, de atmpartasi
si deaintra in via~asau, de arnacontracta, dearnaizolasi anu mai -retineviata,
Faptul de a fi atins de emfizem pulmonar este un semn. ca am 0dificultate
respiratorie ~i rna sirnt presat de efort. Prin respiratie, aspir viata in mine. Dece
" tmi este greu sa"apuc" viata din plin? In ceaspect al vletii elernasimt indignat?
.Acesta este felul meu de a evita viata ? Viata nu rna mai tntereseaza, nu mai
gasesc niciun interes in ea. Amniste fricl puternice i una dintre eleeste fricadea
rna afirrna i de a-mi ocupa locul cuvenit De ce viata si-a pierdut orice sens
pentru mine? Masirnt blocat, sufocat. Nuamtnvatat sa fiu eu insumi i saimi
ocup locul care mi se cuvine, traiesc in functie de ceilalti. Sufar de 0lipsa de
cornunicare, profunda. Cuvintele sesugruma in interiorul meu, deunde provine
si sentimental de neputinta, Frustrarile i nemultumirile rnele rna sufoca. Am
impresia canumerit satraiesc, Port 0povara prea grea.
Acceptlv sa constientizez faptul cii fiecare are Iocul sau pe pamant si di eu
trebuie sa il ocup pe al meu. Accept!. sa rna iubesc mai mult, sa rna afirm sl sa
lmi exprim nevoile, intr-un cuvant, safiuEU!Astfel, apasarea pe care 0simt vafi
tnlocuita de un prea-plin de aer si de via!a in plamanii mel. Voi vedea din nou
.toate posibilitatile pe care rni le ofera vtata, Irni recapat pofta de vhlta, de a fi
. :fericit.
928. PLAMANI - PNEUMONIE ~I PLEUREZIE
Pneumonia este infectia plamanilor, cauzata de 0bacterie sau un virus, intimp
ce, pleurezia este inflamatia acuta sau cronica a pleurel, membrana care
.acopera plarnanii (rnai de mult de folosea termenul de. pleurita, pentru
preureziile uscate localizate). Plamanulfiind organul respiratiei, unde are loc
transformarea aerului "meu" pentru afi transmis corpului "meu", 0afectiune 'in
acest loc indica faptul catraiesc un conflict interior, care rna epuizeaza. Trebuie
sa gasesc emotia sau sentimentul care rna irita i Imi limtteaza functionarea
relatiei mele cu aerul din viata mea interioara, deoarece acest bloca] .rna
impiedica sa traiesc din plin. Aceste sentimente, profund ancorate in interiorul
fiintei mele, reprezentate de inflamaJ ie, pot indica faptul ca rna simt profund
"ocat", "iritat". Aceasta iritare, care face parte integranta din mine, este ca un
reflex i antreneaza multe sentimente negative. Trebuie sa rna intreb care este
situatia sau persoana pe care 0urasc atat demult i care, demulte ori, faceparte
din mediul meu profesional. Abilitatea mea de a respira este foarte. afectata de
emotiile mele, de frica de afi singur, de a fi copleit sau de revolta mea fata"de
viat
a
. Am impresia cam-am "incalcit" in relatiile mele personale. Este posibil sa
rna simt sufocat de toate responsabilitaple mele i nu tiu cum sa IeJ ac. fat
a
.
Descurajarea i disperarea pun stapanire pe mine, ajung sa rnaintreb chiar care
este'sensul vietii mele i dadi viata merita traitll. Amimpresia ca spatiul'meu
vital poate fi invadat, cami sepoate sustrage ceva. Creddinu mai traiesc din plin.
'.imi pun intrebari legate de parcursul meu personal i caut un nou sens viepi
meIe, pe care mi-o doresc mai bogata, la nivelul relatiilor interpersonale i rna
intreb celoc ocupa spiritualitatea (i nu religia) 'inviata mea de zi cu zi. Masimt
Morele Dicfionar al Bali/or ~I A/ectiunllor - Cauzele subtile ole Imbolnovirii 409
vulnerabil si nu stiu cum sa imi realizez aspiratiile. Imi creez 0imagine de
"persoana puternica", dar, in sinea mea, rnasimt neputincios. Amobosit sa mai
traiesc ~i sunt cuprins de disperare. Vreau sa imi traiesc viata mea, nu pe cea
programata de parintii mel, Traiesc 0angoasa, deoarece am multe dificultati
legate de relatiile cu cei din jurul meu. Munca mea nu rna mai multumeste i nu
mai corespunde aspirajiilor mele.
Cat despre pleurezle, care se manifesta de obicei prin prezenta unui lichid intre
plarnani si peretele toracic, semnificatia acesteia este legata de plans, de
lacrimile pecare nu amvrut sau nuamputut saIeexprim intr-o anumita situatie
in care amtrait disperarea provocata de moartea unei flinte dragi. Vreau satmi
creez 0carapace pentru arna proteja si a arata eli sunt puternic, dar, in sinea
mea, rna simt ca i un copil, lipsit de aparare, Sunt in contact eu durerea care
urmeaza dupa 0drama i care, de multe ori, este inexplicabila. Aceasta draina
este traita, de obicei, in relatie cu un membru al familiei mele. Poate fi, de
asemenea, yorba despre 0situatie care sedestrama sl careia Iiprevad sfarsitul, 0
situatie care Implies un cuplu, 0afacere etc. ~i pecare asvrea sa0protejez,
Acceptlv faptul c a am nevoie saimi acord timp pentru mine, pentru aface
"curatenie" in viata mea. Nupastrez decat responsabilitatile care imi revin mie~i
ledauinapoi celorlalti, responsabilitatile pecareIe-amluat asupra mea i care nu
imi apartin. Imi ofer dreptul de acere ajutor. Viatavadeveni astfel mai simpla si
mai frumoasa.
929. PLANS
.Lacrimilesunt 0efuziune aochilor, 0eliberare aemotiilor. Fieca sunt lacrlmi de
bucurie, de iubire, de frica sau de deceptie, faptul de aplange rna elibereaza de
un prea-plin de sentimente, de ganduri foarte puternice. Poate fi vroba, de
asernenea, de faptul ca ochii mei au fost afectati laovederea unei scene
insuportabili, terifiante, pe care am fost obligat sa 0vad, pentru a inregistra
fiecare detaliu. Pot sa plang ~i pentru ca rna simt incapabil sa comunic ceea ce
simt. Sunt ignorat, este ca si cum as fi invizibil. Sunt foarte putin in contact cu
universal meu interior. Maagat prea mult de oameni ~i de lucruri, de teama caIi
sau Ievoi pierde. Am0angaasa, rna simt fragH i am prea pu!ina incredere in
mine. Traiesc 0stare de dependenJ a. Plansul meu reprezinta 0eliberare a
tristetii, a decep!iei. Amreactie care face presiunea sa scada. Deasemenea, imi
pot folosi lacrimile, pentru aatrage atentia, simpatia celorlalti. Dar acest lucru mi
folose~telanimic, deoarece a putea, pur ~i simplu, sa-mi arat calitatile frumoase
~i sa amacelai rezultat. Amimpresia ca rna lupt tot timpul i sunt epuizat. Imi
vinesa plang, deoarece nu mai supart! Amnevoie de ajutor, dar nu itcer. Faptul
deaplange lasauneori impresia, unei altepersoane, di este mai puternica, di rn-
aracut sa"cedez" ~i caare 0anumita putere asupra mea.
Candnu plang evit sa par mai slab. Conductele lacrimale blocate indica faptul
c a am 0repnere in ceea ce prive~e libera exprimare, care poate fi legata de
credinta ca, "doar bebelu~ii plang". Amvrut sanuimi arat suferinta prin lacrimi ~i
mi-amblocat conductele lacrimale. Vreausaarat c a exist, dar nu reauesc.
, . , 1 ..... ,_
410
Jacques Martel
_ Daca apare 0inflamatie de conductelor lacrimale, 1aun bebelus, acesta este
. vulnerabil atunci cand este atins. Ii estetearna cavafi ranit, Lacrimile mele, care
iesdin ochii mel, aduc cuelelucruri pe care leacopera, pentru caeu-sanu levad,
poate din tearna cas-ar putea realiza. .
Acceptjv sarnaeliberez, saimi eliberez emotiile, toxinele acumulate si astfel
sarnavindec ~sarnarevigorez. Acceptlv sarnarespect si satraiesc cubucurie.
930: PLEOAPE (ingeneral) Vezi $;:TRAsATIIiH
.Pleoapele acopera si protejeaza ochii. Pleoapele umflate, iritate sau cu pungi
. sunt unsemn catraiesc un sentiment detristate, carepoate fi cauzat de0situatie,
~cdeexernplu, aceea de anu mai vedea pe cineva sau 0'sltuatie in care amplans,
dar din,care vreau sa rna retrag, sa pastrez durerea in mine. "Inchid ochii in fata
unor lucruri evidente, pe care imi este greu sa le admit". M-amdesparpt de
cineva sau detara mea. Trebuie sainchid ochii atunci cand vreau sarnaodihnesc
sau sadorm, este 0miscare voluntara Dar, daca pleoapele melesunt tot timpul
pe jumatate inchise, exists ceva cineva in viata mea, de care vreau sa fug, pe
care nu am curajul sa ilprivesc in fata sau pe care nu trebuie sa nvad. Refuz
privireasi judecata celorlalti, deoarece pentru mine este usor sa rna denigrez i
saresping ceea cesunt. Sunt in defensiva i rnasimt sub presiune. Daca, in plus,
traiesc 0tensiune puternica, pJ eoapele mele au tendinta de a clipi mai repede.
Pleoapele cazute (ptoza palpebrala) indica 0tristete profunda sl 0 resemnare
fata de evenimente pecare nu vreau salevad. Estecasi cumar cadea 0cortina
peste 0 parte din viata mea. Ceeacevad este mult prea departe de idealul meu.
Amfost martor laun eveniment mai riiu decat tot ceea ce amvazut inainte... in
cazul unei femei, afectiunea apare mai frecvent la ochiul stang i dezvaluie 0
'.situatie in care exista un. impas si 0 mare deceptie, Atunci cand pleoapele (mai
ales cele inferioare) sunt rasfrante spre exterior (ectropion) traiesco mare
nesiguranta: deoarece in viata mea este 0mare confuzie, toate sunt amestecate,
sunt nelinistit cu privire la necunoscut si la moarte.. Daca pleoapele sunt
rasfrante spre interior (entropion), este un semn ca nu primesc atentiea si
tandretea de care amnevoie, dinpartea celor dinjurul meu.
Blefarita [inflamatia] exprima 0 dualitate dintre aspune adevarul sau "ainchlde
ochii" i atacea, Sauvreau saiml ascund lacrimile.,
Accept Iv sa observ faptul eaImi inchid ochii pentru a: rna centra mai bine,
pentru arnainterioriza, dar este important, deasemenea, saIitin desehi~i pentru
avedea toata frumuse~ea din univers i toate posibilitatile care apar in viatamea.
~31.PLEOAPE (c1ipital. ..)
Pleoapele au tendinta de a clipi mai repede atunci dind traiesc un stres sau 0
tensiune mare. Sunt uprea solicitat" eu privire 1aceea ce vreau. Exista in via~
mea 0situape pecare a prefera sanu0vad?
Acceptt., momentele de linite i de destindere i inva~sa "vad" partea
pozitiva in oriee lucru.
I
I
' ; l:
Ii
I
I
" .
!!
Ii
i
~::
!
"
[:1
1;1
-
" 1 - . '
1':
;1
[
!
L1l1'~ _
Marele Diction or 01Boli/ar 1;A!ect;unilor Cauzelesubtile ale imbolniiv{r;;
411
932. PLEUREZIE Vezi: PLAMANI- PNEUMONIE Sf PLEUREZIE
933. PLEURITA Vezl: PLAMANf- PNEUMONIESI PLEUREZiE
934. PLICTISEALA Ven $1:DEPRESIE_MELANCOLIE
:li~tis~a~a sei~anife~ta printr-o tristete profunda, 0suparare mare. Cand spun
. ~a phctIse~c Inseamna ca nu imi folosesc forta i potentialul, De ce am tot
tim~ul neV?le.de compania celorlalti, ca stimulent? Cesuparare rna urmare~te
tot timpul, indiferent unde as fugi ?Plictiseala este 0 forma de melancolie, care,
petermen~~uAng poate duce la~epAresienervoasa, daca nu reactionez, Estecai
cuma.tral mtr-o .noapte rara sfarsit, rara speranta de a vedea intr-o zi lumina
soarel~l. ~elane?ha ~re legatura cu 0 lipsa, un gol pe care Il simt ln viata mea
Trebuie saconsttentizez acest lucru. .
Accept. L" sa rna las indrurnat de eul meu superior deoareee exista toate
resursele in mine. ,Aece~tL" ~a im! ascult vocea mtenoara, Meditatia $i
tratamentele en~rgetlce rnapot ajuta, Eusunt eel care imi condueviata, deoareee
sunt complet si autonom inuniversul meu. .
935. PLOMBA Vezi: DINTI - CARIEDENTARA.
936. PNEUMONIE Vezi: pLAMANI- PNEUMONIE SI PLEUREZlE
937. PNEUMOPATIE Vezi: CONGESTIE
938. POINT DE COTE SAU DURERE IRADIANTA
Unpoint de co~e (term_:nul vine din limba franceza, durere laterals) este 0
durere c~resurvme. dupa un :fort fizie, dupa un mers alert sau dupa alergat.
Poate fi 10 durere mtercostala cauzata de 0 agitatie fizicaintensa sau un efort
foart~mare: Aceasta ~ur:re este un semnal de alarms: de ce rnagrabesc atat de
tar~. C~rna presea~a atat de mult? .Refuz saimi ascult vocea interioara si rna
obhg sa fac anumtte lucruri pentru a-mi erea 0 imagine buna, pentru a
corespunde n~~melor sociale, referitoare la reusita, Aceasta iritare se datoreaza
~n~l exasperan, un~i nemulturniri sau unei deceptil ? Ma fortez la maxim,
mdlfe:ent de. c~n~ecmtele asupra corpului meu fizic. Nuascult decat de mintea
. .mea ~I ~enehmtlle. ~ele. PunctuI dureros rna facesaincetinese pasul. Invat sa
:' las s~clrcule energule, rara sa fiu nerabdator, imi aeord timp pentru a face 0
pauza. , .' .
.' A~eeg~". sa con~tientizez faptul catre~uie sa'ine~tinesc ritmul, in viata de
Zl cuZl,sa Iml ~co:d tlmp pentru atrai viata, Imi ascult vocea interioara, care $tie
'c deceamne.vOle.1ceest~bun pentru mine. Mergin propriul meu ritm $i corpul
, meusedestmde ~l nu mal are nevoie saprotesteze !
939. POLIARTRlTA CRONIcA EVOLUTIVA Vezi: ARTRITA -' POLIARTRlTA
REUMATOIDA
: 940. POLlOMIELlTA
- - . . . . . . ~, f 1 1 J
I I I 1 1
412
Jacques Martel
Poliomielita este 0boala contagioasa, provocata de un virus, care se fi~e:azape
centri nervosi, mai ales pe maduva spinarii, provo~and fo~me~e par~h~le. cl~re
pot fi mortale, atunci cand afecteaza muschii res~lra~OrI... pO~l~~e Ita
anterloara acuta care afecteaza neuronii motori ai coarnelma~~VlI spmaru, =
denumita, in limbaj comun pnllemlelita. Deoar~:e este.;0boala care apare ma~
ales la copii, se mat numeste si parallzla im:antil~. Daca~u~t.afectat?e acea~~a
boala, virusul care "rna paralizeaza simbohzeaza gelo~a ~I nep~~~~ta.S . t
invidios pe ceea ce sunt capabili ceilalti sa indep~inea~ca: ~~vre: s.a11 Irnp:edIc,
"dar defapt rnaImpiedic ~i rnablochez pemine, prmpar~h~le. NuImI.p~ac~sadau
socoteala nimanul, sa rna supun aitoritatii, sa nu am mc~oaltern~tI;,a~II ta:i~~
ceilalti sa'albaputere asupra "mea.Vulnerabilitatea ~ea rnadetermma ~arna
tot timpul ln pericol. Vreau atat de mult sa lndeplinesc une!e lucrurl, darsunt
paralizat, Cred canu amp~tere asupra vietii mele. ~unt tot timpul cu"ga.rdasus.
Asvrea atat de mult sa lmi demonstrez valoarea! Disperarea pe"care0simt este
foarte puternidi.". "" " "" " ~ ."" d' ~
" "Accept!., sa nu Ii mai invidiez pe ceilalti: sunt 0perso~na .ext~a~r ma~, c~
resurse imense. Amla fel de multe calitati i putere caton cetl~lp l ~rebUlesa
acceptlv, Acest lucru. In loc sa fug ~i sa imi concentrez. a~~np.ape.ludecarea
celorlalti, Imi redobandesc aici i acu~ ~ut~rea supra vietu mele I acceptlv
faptul di abundenta faceparte integranta dinvtata mea.
941. POLIOREXIE Vezi: BULIMIE
942. POLIPI"
Polipul este 0tumora benigna, care se dezvolta pe 0mucoasa, de ~xemplu,
mucoasa bucala, nazaJ a, intestinala sau uterina. Excrescenta ~are rez~lta ~ste un
semn fizic, care amta faptul caexista in viata mea 0persoana sau 0sltuap~ c:are
rnaderanjeaza i cacare vreau sa0evit, vreau sascap de~ea, dar nu este posIbl}. ~
Dimpotriva, rnasimt prins, blocat Intr-o situatie ~i nl! rna pot sustra~e, d~te~~
cavoi fi abandonat sau nuvoi fi peplacul celorla1ti. Imi neg puterea mt::lOara ~l
acest lucru rna face sa rnasimt foarte tncadrat, inregimentat. Am e~O?IA~arese
Intaresc in mine. Sunt ca ni~te"bulgari de suparare", pe care trebu!e sa u:parg:
Dad ampolipi in nas, rnapot intreba care este mirosul. care anu~~~un_pencol ~I
rna ingrijoreaza? Vreau sa rna protejez i am nevOl:" de ~pnJ ln. dll~p~rte~
eelorlalti. Lanivelul intestinelor, polipul indica faptul ca, a~!~preSIa ca ce~lalt~
vreau sa rna impiediee saimi ating seopurile. Sunt tentat sa 11 urm~z pe cellal!1
mai degraba. decat sa fiu un eonducator adevarat: astfel reduc rIscul de a fi
dezamagit..." " ,"' ." "~ . ~A b de
' Acceptl" faptul ca cineva sau ceva rna deranJ eaza l rna mt~e :e" am ~
invatat din toate acestea ? Cuma putea sarnasi.m~. mai li~er~?DacaVOl facefata
responsabilitaplor pecare Ieam, polipul sau pOhPll vor dlsparea.
943. PRESIUNE ARTERIALA SAU SANGUINA Vezi: TENSIUNEARTERIALA
944. PREZBITISM Vezi: OClH- HIPERMEfROPIE SI PREZBITISM
!! 1
Marele Dictionar al Boli/or ~iAfeCfiunilor - Cauze/esubtile ale fmbolnov;,;;
413
945. PRINCIPIUL MASCUUN Vezi if:FEMININ "
Este reprezentat de partea dreapta a corpului "~i de emisfera stanga a
creierului. Este denumita $i partea YANG;in medicina chineza, sau partea
rationala, in Occident. Reprezlnta legatura mea eu barbatii din' viata mea.
Calitatile dominante sunt curajul, puterea, logtca. Este.Iegat de cunoasters,
cuvant, e partea rationala, materialista a flintei, E reprezentata de soare. Este
. partea care alege direepa,' care administreaza. Fiecare filrita. umana are"parte
ferninina ~i una mascultna. Bolile care"apar pe partea dreapta lrni indica un
conflict cu notiunea de virilitats $i de rlvalitate daca sunt barbat $i daca sunt
femeieimi indica 0dualitate ip.cepriveste viatapro"fesionala. "
' Accept! '. sa imi echilfbrez partea masculina $i cea fernlnina pentru "afi
implinit. "" " "". "
946. 'PROBLEME CARDIACE Vezi:INIMA" - PROBLEME CARDlACE
947., PROBLEMELEGATEDEPALPITATII Vezi:INlMA"-ARlTMIECAlmlAcA
948. PROLAPSUL(coborareaunuiorgan) Vezi~;;PROsrATA{COBORAREDE ...J " : "
. ' '. .. ~" . - '- ,
Prolapsul indica deplasarea patologica a unui "organ"in jos, din cauza relaxarii
elementelor care ilmentin "la'"loeul sau. Apare rnai des la nivelul prostatei.. al
uterului, al vaginului, rectului, uretrei si avezicii. Aceasta afectiune indicafaptul
ea traiesc 0stare puternlca de abandon, 0Ups~de control. Muschii slahesc,
.deoarece nivelul meu de energie. este. atar de jos lncat nu poate mentine
"elasticitatea aeelui organ. Sunt slab, am.0stare de dlsperare .Intertoara Imensa,
legata mai ales' de acel aspect al vietii mete, reprezentat de organul afectat. De
" exemplu, prolapsul uterln, exprima toata greutatea provenitadin faptul de"afi
":mama, faptul ca problemele copiilor p~r sa nu se mal rezoIve niciodata $i ca eu
"," rna simt slabita din eauza tuturor grijilor aceastora. Imi iubese eopii, dar am
obosit $i nu mai pot... Imi este sete de libertate i nu mai vreau sa" am
".consiTangerL. Am aspirapi mari, pe care nu Ie pot implini. Prolapsul vezicii
"'(cistocel) indica cat e"greu rna apasa emoliile neexprimate. Increderea mea in
. mine este atat de scazut~incat, rna eobor in fata celorlalti i vezica mea face la
reI. Stint foarte trist, deoareee cred cami-amratat datoria. Prefer sa rnacfesprind,
"sarup contaetuI cue~ilalti, fiepeplan fizic,fiepeplan emotional. " ,"
" ,Aceeptt. sagasesc mijIoacele necesare pentru a-mi rehia viala in maini i afi
, activoPot satncer sa faeceea ce iubesc euadevarat, fiearta, sport sau un hobby,
".pentru"a-mi ~ecaI?atavitalitatea ~ipofta deviala. '
949. PRosT ATA (in general)
"','Prostata este 0glandii a aparatului genital maseulin, situata sub vezica i care
"'secret~ un liehi~ee constituie until dintre elementele cO.mponente ale spermei.
"Reprezinta principiul i IJ uterea maseulina: 0prostata sariatoasa indiCafaptul ca
tiufoarte dar incotro merg i imi aseult vocea interioara. im:i traiesc emopile i
. " . .'. ".
" '.:
11 1"- 1', 1 1 1 ~ ! 1 J 1; I ! !1 J 1 '1 _
Jacques Martel
414
stiu Saelimin prea-plinul de emotli. Sunt capabil sa fiu eu tnsumi si stapan pe
viatamea." . c: dr' '" ~
. Acceptlv faptul ca, autoritatea seafiaseafiain tnteriorul me~$1rnal~ uma
ln alegerea pecare 0amdefacut, inloc sarnalas condus devalori superficiale.
9S0. PROSTATA (afeqiuni aie...)
Prostata are legatura cu sentimentul meu de putere pe plan social ~~cu
capacitatea mea sexuala, Deoarece, de obicei barbatii mai in ":.ar~a suf~ra de
tulburari aleprostatei, pot salmi ,pun urmatoarea intrebare: rnasimt S~tiS~cut
si inlargul meu, in ceea cepriveste sexualitatea ?Traie~c frus?,are, neputl.nt
a
sa~
poate chiar confuzie, fata de sexuAal~tate~a ~~a sa~fata ?e .caut~rea unUl (unel~
partener (partenere) poate mai tanar/t~na!a? ~r fl ~al bme s~re~unt la tot.
Poate rna simt inutil ineficient, mcapabil sa fiu un barbat adevarat' . Sau poate
amimpresia di nu sunt lainaltimea copiilor mei sau sunt un tata TaU. Mai sunt
inca atragator ? Am 0 teama puternica la gandul ca n
ll
,m~ acore~.~un~
normelor sexuale cerute desocietate, mal ales daca eusau unul dmtre copmmel
suntem homosexuali: inconstient, stiu ca specia este in pericol, din cauz~~on-
,r~producerii. Sunt ~del dorintel.or ~~ie ~e~ale ~sauaceste~. depe~d~de ~ar.lme~
:,organelor mele gemtale? Trebuie sa tnvat sa rna ~eculpablhzeZ}1 sa.nu 11111 m~l
. 'cre~z 0presiune fa}ade"performanta" pecare societatea vrea sa0atmg. Tre~Ule
sa con~tientiZez' valoarea mea, cu toate calitatile frumoa~eye~care ~eam ~1n~
doarln functie de "psrformantele mele sexuale". Este poslbl~sa am lmpr~sla ca
nu sunt acordat cu partenera mea sau partenerul meu, ca suntem un cuplu
nepotrivit, mai alesla nivel sexual. Formam un amalgam, 'un ames.tec, iesit di.n
",comun, Oareimi reprim emotiile $i impulsurile creatoare? Refuz once act;er~t~c
' din viata mea? Este posibil sa traiesc, 0iub!re ~lato~ica; care nu se .expnma m
"corpul meu fizic. Daca nu imi cunosc' nevOlle~l dormtele, este, ca $1cum a$ fi
deconectat depersoana mea.' ' , ','.' .'
Ma'simt obligat sa rnaprosternez in fata cuiva sau chiar tn fata unUl dumne.zeu,
in care credoEste un act umilitor !Trebuie sa incetez sa roai' impun 0pr:sl~ne
'asupra'hicrurilor pe care Ieamde racut sau pe care nu Ieam de ra~ut,:m~sn~t
vulnerabil cupriVirelabani, deoarece rnaapropii depensionare~? Maslmt muti~
deoarece nu mai sunt atat deactiv cumeram cand lucram? Daca0amproblem~
laprostata, trebuie sa rnaintreb dad traiesc 0dificultate $i o.c~lpabili,tate fatct
de nepot
ii
mei sau fata de copiii mei, care, chiar da;a au.devemt adult
l
, pentru
mine sunt inca "mid" !ji"fragili". Mi-eteama di stint mpencol, pe_planmoral sau
fizic$i,mai ales, in orice situape care poate avea legatura cu ~ex~~tatea $i ~are
mi emi separe murdara sau anormala, conform nOnnelor socletapl., Vreau safiu
in continuare protectorullor. Amimpresia casunt impiedicat saIefiu aproape.
Dacanu ameopii sau nepotei, dificultatea poate fi traita in relat
ie
eu un copil al
fratilor niei sau un alt copil pe care 11consider "caracand parte din familie:'. Am
'tendinta de arna adapta a$!eI?tarilor celorlaW fata'de mine. ~re~~~:de a~erne~~a
ccl$i ceilalti sase conformeze valorilor melesau cel~r alesocletatiI. ~~ Impres~a
ca am nite anomalii imense ~i nu prea tiu ce sa faepentru a rna mcadra III
,I
i!
Ii
Ii
I!
I
Ii
Ii
I!
L,'n--.-r _
Marele Dietionar 01Bali/or ~j A/ectiunilor - Cauzele subtife aJeimbolnavirii
415
norme. Masimt adeseori ciudat, diferit de ceilalti. Nuirni place imaginea mea de
tata.. Un adenom poate aparea atunci cand am 0suparare mare, fata de unul
dintre copiii mei sau am impresia ,eami-am pierdut "puterea" la munca sau in
societate. Am nevoie sa tnvat sa am incredere i ca, teama mea, ca Ii se va
lntampla ceva"rau" sau "grav" celor pe care Iiiubesc, nu face decat saatraga mai
mult obiectul fricii mele. ,
Am incredere in faptul ca, suntem cu totii indrumati si protejati, de fortele
interioare, inclusiv cei pentru care imi fac griji. Astfel voi evita dezvoltarea unui
cancer de prostata. Aeesta se poate manifesta dupa ce am trait mai multe
esecuri ,in relatiile mele afective. .Sirnt, in sinea mea, ca am pierdut aceasta
dimensiune masculina necesara pentru aseduce si aatrage 0partenera sau un
partener. Sunt frustrat si trist si aceste sentimente seintorc, de obicei, impotriva
mea. Viata mea nu mai are sens (mai ales cand sunt pensionar). Mi-ampierdut
increderea in capacitatile mele, in imaginea mea, de tata si de barbat. Maprivez
decreativitatea mea si dedreptul meu lafericire.si labucurle, ''
Acceptlv sa invat sa rna bucur de viata, cu toate simturile si nu numai pe
plansexual. Pot saimi redescopar creativitatea si sarealizez lucruri importante.
Accept! 'I,deasemenea, sasimt cuadevarat toate emotiile pe care leami sa
J nvat sa Ie recunosc din plin. Emotiile fae parte din mine. Astfel imi recapat
intreaga putere asupra vietil mele.
951. PROST ATA [coborare ...) 'vezi~;:PROLAPS
Candprostata coboara, aceasta e~ercit~0presiune mare asupra vezicii. Esteun
. semn caam0dificultate de arenunta lasentimentul de inutilitate pecare 11am,
urina reprezentand eliberarea ernotillor mele negative. Ma simt coonfuz si lmi
estegreu saimi exprim dorintele, ,
Accept~., sa tmi recunosc tot mai mult valoarea $i $tiu ca am 0contributie
inestimabila in cadrul societatii. '
, .
952. PROST ATA - PROSTATITA Ven ~i:ANEXA In INFECTIE, INFLAMATIE
Prostatita reprezinta inflamapa prostatei. 0, astfel de afectiune, indica faptul di
este posibil sa traiesc deceppe sau frustrare fata de ceea ce partenera mea sau
partenerul meu a$!eapta, legat de performantele mele sexuale, de la' mine,
deoarece tmi port pica pentru ea nu sunt mai "viril", mai "performant". Ma
. consider batran, '''terminat'', "bun de nimic". Nuimi pot "poseda" partenera sau
partenerul. ,Valorile mele ,sau singura MEA valoare se bazeaza pe lucruri
materiale i superficiale. Marup deemotiile mle, deoareee imi este frica deele.
,. Este important sa accept!. faptul ca, sexualitatea mea s-a schimbat $i a
, :v~luat in timp $1di poate fi tn contimiare la fel de excitanta $i intreaga ca i
,mamte. '
!,:~
953. PRURIT Vezi:PIELE - MliNciiRJME
v
" 954. PSIHOSOMATIcA (boala...) Vezi:BOAL.4 PSIHOSOMATlcA
_ . ~ 'I 1!
I ~~! I !"' 1ii' _
Jocques Mortel
416
955. PSIHOzA (ingeneral) ,
Psfhoza este 0boala mentala majora, care tulbura gray exis.ten~~p~ihica ~
persoanei afectate, in raport cu ea insati si cu llumea
v
exter.lOara, provoaca
alterarea constltntel de sine, a consntntel .desp~e..celalalt ~l d:s?~~ lumea
exterioara, a afectivitatii, a' Inteligentet, a [udecatii, a personahtatll~ ~tfel:
subiectul traieste ca ~i cum ar fi un strain in aceasta l~mevParano~a si
schizofrenia sunt psihoze. in cazul in care sunt afectat depSlhoz~ v~eaus~fug
.de cine sunt si ~aevadez din acest corp, pe c.aren~na~cept! ":~Masl.mtatat de
nelalocul meu, Incat am. impresia ca nu mal am Ident~tate, ~a l~s mv~d.at de
.oamenii din jurul meu. Amun foarte scazut r~spect fala d~mine mS~~ll ~l cau~
prin toate mtiloacele sa fiu iubit si sa pnrnesc atentia celorl~lli. N~. mal
lndraznesc sa fiu euinsumi. Prin faptul calmi neg propria per~oana, ~elaplle c~
ceilalti, viata in general, devin obsedat, fixat pe ceva sau pe cmeva ~l astfel rna
indepartez de durerea mea interioara ..PSiho~ poat: fi, de ase~en:a, rezultatu~
unui eveniment in care amtrait un soc emotional atat de mare, mc~t ~~vrut ~a
rnarup de realitate, mentalul meu neinte~.e~and"deceomi s-aputu~tntampla rme
acellucru!" Amascuns evenimente, emotn msubcon~ti.entul me.u~!, ~al dev~eme
sau maitarziu vatrebui salefacfatapentru aleputea mtegr~~l a~n~~!alecp~de
viata corespunzatoare. Bliberand aceste eveni~ente, .carerna~omma :ncO?~tle?t
~i care rna fac sa actionez intr-un fel impulsiv, VOlputea. sa .:ecap~t dl~plin
controlul asupra vietii mele si sa traiesc in pace cu. rmne ~nsu.ml. P~hoza
maniaco-depresiva este 0alternants de'criz~deexcltatie (.:na_n~e). ~l ~eepIs~ade
. depresive. care semanifests prin melancolie',lmi :steteam~c~lffil VOlra~avlata,
. c a nu amnidun Viitor. Aceasta boala semamfesta des dupa ?l:rderea CUlvasaa
u,nui iUCfU drag. Ajungfoarte repede la~xt::em~,Ade~.arec~ma
A
slm:.d~conectat de
ptiterea mea interioara, deci su~t neputmcIOssalmllau VIatal~mam.l.: .
Cat despre psihoza infantila; aceasta poate. fi :~zultat.ol unel relat~l perturbate
intre copil ~i parint
ii
lui. Copil fHnd, pot tral respmgere le?_ata de revolta
incon~tienta a mamei sau deoarece sunt supus unor revelat
il
. se~uale, yrea
precoce pentru a fi integrabile etc. M~~~chid intr-o sta~: de. m~lfe~enta, de
inert
ie
~i de stagnare pe planul dezvoltam mentale sau m.~mchld mtr o.lume a
mea, unde nu mai comunica ~i care imi serve~te ~e~ep~mlJ loc de ~rote~:. Es~e
ca~i cumnu a~mai fi capabil sa-mi gasesc loculv~lsarnao.cupdemme. ~': mchld
intr-o "separarae protectoare", dupa ce am traIt orespmgere~ p.ut~:mc~s~u 0
]ipsa de afectivitate, avand impresia ca nu.pot fi ceea cevor p(lrmpl mel.s~fiu,
ace~tiafiind controlati de fricHelor, de dormtele, de fantasmele lor, cu pnvlre la
mine, copilullor. . . .. A.
Acceptt" sarnadeschid treptat fata deumv~rsulv~e~ mtenor.lml recuno~c
puterea pe care 0am asupra vietH mel~. Dure~Ilet~alte mtrecu~fac pa~e dm
procesul de evolupe a fiedirei finite ~l trebUle sa Ie accept!". este smg.ura
modalitate prin care pot lasala0parte suferinta ~iastfel ~aimi po~construe vla!a
pe noi fundamente positive. Sensibilitatea mea deVine un mstrument de .
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ " "
1'I 1_
"
Morele DJcfionor 01Bolilor J i A/eqiunllor - Couzele subtile ole imbolniivlrll 417
transformare, deoarece astfel am acces la diferite niveluri .ale constiintel. Pot
aveaincredere inviata, deoarece sunt pedeplin protejat ~i indrumat.
956. PSIHOZA- PARANOIA
. Paranoia se deflneste cap pslhoza caracterizata prin supraestimarea eului,
. neincredere, atitudine banuitoare, rigiditate psihica, agresivitate, care antreneaza
un delir de persecutie, Comportamentul paranoic poate fi eonsiderat un fel de
.sindrom provenit dintr-un sentiment de inferioritate, cu valoare de protest, de
.compensatie, de revansa sau de pedeapsa, Totusi, dacasunt paranoic, eontinui
sa imi pastrez toate capacitatile intelectuale. Amobsesii, idei fixe, pe care se
concentreaza toata atentia mea. Observ fiecare detaliu marunt care, .chiar daca
este neinsemnat, poate lua proportii inimaginabile. Deoarece universal meu.este
astfel. edformat, totul devine periculos pentru mine. Ma simt mereu urmarit,
spionat, ceea ceduce la 0stare de delir. Dacasunt afectat de paranoia, rna simt
victima atot ceea cemi se intampla si.sunt tot timpul in alerta. Amimpresia ca
cineva rna pandeste.. imi da tarcoale tot timpul. Yizi,unea mea. asupra lumii
exterioare este falsa (rna gandesc la ceea ce ered ceilalp despre mine...)
Disperarea mea ~i tristetea rna fac sa urlu ..Ma simt pus -la zid, nestiind in ce
diretie sa.ma indrept pentru afugi. Anticip tot timpul ceea ce este.mai rau ~i rna
ascund iq spatele unei carapace, Ranile.mele emotionale, sensibilitatea mea
. puternica, fricile~i regretele mele, mai.ales fata deexperiente pe care.leconsider
, esecurl, deoarece nu amprimit recunostinta si admlratia pecare Iedoream, toate
. acestea rnafaesafug, sarnarup de 0realitate lacare lmi este greu sarnaadaptez.
:. Nupot fi consolatcu privirela 0situape pe care amtrait-o. Deexemplu, amavut
deinfruntat moartea, pe aJ 1?easaua altcuiva. 0simt rncaapro(;lpe_de mine, ca~i
cumm-ar spiolla. Simt catr,a.iescintre doua lumi ~i_numai tiucare este ceareala
, -icar~este imaginara. Nli ~ai amincredere in nime(li. lmi caut "porti de ie~ire"
'. pentru a evita .safac fata realitatii. Exista 0parte din mille pe car;-e, 0accept!.
foarte greu. Aceasta are legatura cutoate angoasel~,.mele, cu sentimentul meu de
..neputinta, cu.furia mea refulata. Fugde propriile mele ~~opi. ."Nu sunt nimic".
..... Esteposibil ca, in copilarie sa fi invatilt satraiesc intr~un l!lediu{parte periculos.
. Poate am fost, chiar dat afara din casa, de_la~eoala sau din cercul de prieteni.
Nefiindcapabil sarnaprivesc in fata, amfugit deadevar, intr-o lume ,ireala; Astfel,
".amdimas cu~endinta dea-i invidia peceilaltL
~ Accept!:. faptul ca, gandurile meJ e negative ~.i obsesiile m~le sunt nocive
.. ::pentru mine i es~eimportant saimi asumtot maimult rea~ponsabilitatileJ ata de
; viata, deoarece sunt capabil sa 0creez a~acumvreau. eu. lmi creez viata prin
r . ; ganduri p,ozitlve. Sunt sincer.cu mine insumi ~i cu cei din junil meu. Accept toate
': emopile care ~xi,~tamine.
957. PSIHOzA- SCHIZOFRENIE
. . . . :
. ::.~;Schizofrenia este 0modalitate de a'rnaasmnd~ i de aascunde fata de ceilalti,
. '. 'adevarata mea identitate. Daca surar de schizofrEmie, este posibil sa fi crescut
intr-un medlu familial foarte rigid, in care mi-am aierdut adevarata identitate .
. J
I' .... " 1 1 1 ., 1 'I 1 ~ I '/ l ! ! ! 1 1 1 1 1 , I I '_
418
Jacques Martel
Nestiind cine sunt, am decis sa devin altcineva. Este yorba despre 0negare, un
refuz total a.CEEA CE SUNT. Ceea ce traiesc este atat de intens, tncat starea mea
schizofrenica devine 0solutie de disperare, din cauza. unui stres prea mare. Am
impresia canu exista solutll pentru sltuatla mea ~i singura mea sansa de
supravietuire este s a fug. De obicei, ca mai toate persoanele afectate de
schizofrenie, am un intelect foarte puternic si am nevoie sa inteleg ceea ce mi se
tntampla, in loc sa accept!", pur si slmplu. Traiesc lntr-un mediu plin de
amenintari si, pentru ca rna simt arnenintat, deformez realitatea. Sau rna sperii $i
intru in panics. Simt nevoia sa rna apar de lumea din jurul meu: viziunea pe care
o amasupra ei este foarte diferita de realitate. Amimpresia casingurulmod de a
detine controlul este sa traiesc in singuratate, Imi 'construiesc 0lume in care lmi
controlez cum vreau eu, fiecare parte a personalitatli mele, Nu sunt niciodata in
totalitate, eu insumi cu ceilalti, Am 0putere fictiva, fabuloasa asupra persoanei
mele, pana in momentul in care apar acele parp din mine pe care vreau sa le uit.
Aceasta personalitate ascunsa are nevoie sa se exprime si sa fie auzita, De aceea
. am impresia ca aud voci sau ca sunt posedat, realitateafiindinsuportabila sl rna
retrag intr-un fel de delir. Trebuie sa incetez sa negrealitatea Nu sunt posedat
de nicio entitate, este doar 0parte din mine, pe care am sufocat-o si care cere sa
iasa din ascunzatoare, Faptul de a fi "divizat" devine insuportabil, Iar faptul ca
atrag atentia oamenilor asupra mea si, in acelasi timp, vreau sa Iiresping, este
foarte obositor. Uneori, se poate lntampla, dadi am calitati fizice deosebite, sa Ie
. folosesc tntr-un mod exagerat, Fiecare dintre noi traim, 0forma de schizofrenie,
tntr-o masura mai mica sau mai mare. De fapt, am 'tendinta de' a .deforma
realitatea atunci cand, inviata mea de adult, apareun evenimentcare reactlveaza
orana aparuta in timpul copllariei mele (mai ales intre 0sl 12 ani), sub forma de
respingere, de supunere, de furie, de neintelegere, de abandon-etc, este ca sl cum
a$ dezvolta anumite mecanisme, uneori inconstiente, pentru ama impiedica sa
retraiesc durerea sau sa irm reamintesc acea .suferlnta traita inainte. Printre
aceste mecanisme de aparare se numara faptul dea schimba imediat subiectul
unei conversatil;' atunci cand se vorbeste despre 0situatie, in care m-am simtit
ranit sau despre un subiect care rna deranjeaza, In astfel de cazuri, pot avea un
comportament aberant, sa rna ridic sa caut sareain frigider,de exemplu, hicru
care este considerat drept 0"distractie";
Este important sa redescopar fiinta minunata care sunt $i sa accept.!."
responsabilitatea pentru viata mea: Accept!" faptul ca pot" trai In deplinii
siguranta. Cheia eliberarH mele este sa accept!" fiecare parte a fiintei mele,
deoarece acestea formeaza un intreg. Daca exista 0parte pe care 0iubesc mai
putin, $tiu ca 0pot schimba. in acest sens, trebuie sa"'ini dau jos masca $i sa rna
privesc in fata. Astfel, nu mai simt nevoia de a reaction a in exces, deoarece
intreaga mea fiinta are acum 0voce $i se poate exprima. Amincredere in mine i
tiu c a nu exista decat lucruri bune in interiorul meu. Uit nopunea de "rau" pe
care am lasat-o sa se infiltreze in viata mea $i care nu' mai corespunde noii mele
realitati.
, I
"1
Marele Dletionar al 80lilor ~IAfecfiunilor - Cauzelesubtile ale imbolniivirii
419
958. PSORIASIS Vez;: PIELE - PSORIASIS
959. PUBIANA (pilozitate)
Pilozitatea pubiana ascunde partial organele genitale si pubisul. Daca este
deasa, acest Iucru denota 0frtc a legata de sexualitatea mea, ceva ce vreau sa
ascund. 0pilozitate rara sau absente denota 0vulnerabilitate fata de viata mea
sexuala sau in relatiilor cu partenerul meu.
Accept!" sa rna implinesc in sexualitatea mea, exprirnandu-mi fricile $i
avand mai multa incredere in mine.
960. PUBIS [osul ...) Vezi $;:ACQDENT, OASE - FRACfURI { ... OSOASE], TENDOANE
Pubisul este partea anterioara a osului iliac,' osul larg si plat care formeaza
bazinul. Ajuta la protejarea naturala a organelor genitale. Deoarece aid se
tntalnesc mai 'multi mischi ai abdomenului $i ai coapsei, este posibil uneori sa
apara 0tendlnlta, care sernnifica 0dezamagire cu privire la sexualitatea mea si
Ia diferenta dintre ceeea. ce vreau sa ceea ce traiesc pe acest plan. 0fractura a
acestui os implica 0frica sau 0culpabilitate mare in actiunlle mele legate de
sexualitate. 0afectiune a pubisului reflects frica mea de a firanit in intimitatea
mea. Acest Iucru se intampla mai ales atunci cand intainesc pe cineva cu care sunt
sanse sa dezvoit 0relatie mai profunda. Pot sa rna simt abuzat. Acest lucru poate
proveni dintr-un stres pe care I-am trait in perioada pubertatii. Am indoieli cu
privire la capacitatea mea de a fiun partener sexual bun, performant. In cazul in
care imi doresc un copil, rna Intreb dad nu cumva, consider acel copil 0povara,
Sau pot sa am impresia ca"performanta" mea lasa de dorit.
Accept!" sa invat sa-mi recunosc adevaratele nevoi sexuale ..pentru a rna
implinl mai mult in ceea ce sunt. Imi consttentlzez limitele i accept!" s~fiu mai
deschis fata de ceilalti, stiind casunt protejat tot timpul.
961. PULS (anornalii ale...) Veii:INlMA.ARITMIECARDlA.cA
962. PUNCTE NEGRE Vezi: PIELE - PUNCTE NEGRE
;l~~~ 111'11It"1111!!
!
a
1 :
':
, : 1
, l'
i '\
~ !
,i
;II
: j i
Ii
1 . 1
I'
j
' i
: i:
, ',J
, Ii
, Ii
': j
. , :
Jacques Martel
420
R
963. RAHITISM ' , ' , , "
Ra hitismul este 0boa la decrestere, . ca rea fectea za scheletul. Este fa voriza t~ d~ 0
lipsa de minera liza re a oa selor [tulhura ri de meta bolism a , fosforului , ~l ~
ca lciului) si prin ca renta de vita mina D. Da ca sunt a fect~t _de0a stfel de boa la ,
ma lnutritia de ca re sufa r pepla n fizic, 0 sco~te la l~nllna . pe_cea . pe ca re a m
, impresia ca 0tra iesc la . nivel persona l ~i a fectiv', ~ l~p. resla ca _~ee~ ce. produc
prin crea tivita tea sa u sexua lita tea mea , n~ a re m. clO~ta hta t: . Tra lesc un gol . sa ~
: 0lipsa de ta ndrete, de iubire. Pot a vea impresra ca su~t ~mg~r~pe lume'~l ~a
, nimeni nu ma intelege. Nua m sprijinul de ca re a mpeVOlsi mCl. slm. t'v: u~nera bIl.
'Prin urma re, tra iesc pentru ceila lti, Ma simt inferior fa ta ~e ~eIla l! l ~l J Ocr~lu!
victimei. Acea sta boa la rna a fectea za ma i a les ca nd sunt copil ~l scoa te la lUI~l. In~
fa ptul di ma ma mea , este posibil sa tr~a sc~ a : ~lea ?i emo~i ca mt
ne
. Trebuie s~
irni rea mintesc ca sunt tot timpul proteja t ~l ca fublrea umversa la este prezenta
'pestetot. ' , : ' " "
Este nevoie sa a cceptlv a cea sta iubire sl sa 0la s sa rna hra nea sca pentru a
f~ces~ dispa ra boa la , ca re nu va ma i a vea sens, deoa rece voi intelege fa pt~l ca
trebuie sa imi ofer iubire pentru ca a poi sa 0pot da rui celorla lti. Adeva ra ta
'boga pe este cea interioa ra . ,
964. RANA Vezi:ACCJDENt TAIEfU~
965. RANCHIUNA
Da ca simt ra nchiuna fa ta de 0 persoa na sa u 0 situa pe, simt, , un, profund
resentiment i vrea u sa rna ra zbun. Voi cultiva a ceste, se. nt~m: nt: nega tive,
considera ndu-ma 0persoa na ca re a fost ra nita i ca re este 0Vlctlma . Vla t
a
mea a r
trebuie sa fiema i buna , a r fi trebuit sa a jung in va rful societa ! ii "da r cineva m-a
'impiedica t sa fa c a cest lucru !" Ii fa c pe ceila lp responsa bili pentru propria mea
via ta . Decesa 'imi pierd energia pentru a uri pecineva ?
. Este importa nt sa a ccept! . , evenimentel: cu inima " ~i sa m. a ! ndrept spre
viitor in loc sa rumeg tot timpul trecutul. Da ca nu fa ca cest Iucru, Imma " mea se
va in;a ri ~i corpul meu va rea cpona printr-: o a fec~iunesa u boa la .
966. RAY NAUD (boa la a lui . . . ) Vezi #: sANGE - CIRCULATIESANGUINA
Boa la lui Ra yna ud68 se ca ra cterizea za printr-o contra ctie ~ mi: ilor. a rtere del~
ma ini, de Ia picioa re ~i ma i a les, 'dela degete, ca re se ma mfesta prm pa loa re ~l
extremita fi rigide, ca re devin a lba stre sa u purpurii. Degetele sunt la ! nc~put a lbe.
a poi secolorea za , tntimpul relua rii circula pei, ca re devine dureroa sa . Sa ngelenu
68 Raynaud (Maurice): me<f1 C francez (1834-1 BB1) care a descris primul, in 1B62, manifestiirile acestei bali
. - 1 I 1 , ! : : 1
, Marele Dlet/oltar 01Boli/or J I A/eetiunllor - Cauzelesubtile ale imbolnaviril 421
circula bine 'in extremita ti. . Emotiile ca re a r trebui sa circule prin sa nge, sunt
bloca te. Atunci ca nd unul sa u ma i multe degete de la ma ni sunt a fecta te, esteblne
sa verific semnifica tia degetului respectiv ~i a stfel sa cla rific ma i mult cea spect a l
vietii'rnele este. a fecta t, Membrele a tinse de a cea sta boa la se simt a ba ndona te ~i
tra iesc un sentimente de pierdere. in a cest ca z, este bine sa lmi pun urrna toa rea
intreba re: oa re ~i eu, in via ta mea tra iesc un sentiment de respingere ?Imi este
frica sa rna exprim ~i ca Imi voi pierde pozitia peca re 0a m?Amlncheia t 0rela tie
a fectiva de ca re rna ma i a ga t Inca ? Ma simt a ba ndona t de cineva (poa te cineva
ca re a murit ~i a msenza tia ca "ml-a ingbeta t sa ngele" $i refuz sa lnchei doliul) sa u
rna simt a ba ndona t de via ! a ? Dece simt nevoia de a rna indepa rta de oa meni ?
Pentru a nu rna simp obliga t sa fa c a numite lucruri ? De' ce sunt a ta t de dificile
conta ctele fizice si emotiona le ? Dece a nume vrea u sa rna protejez? Poa te rna
simt. prea vulnera bil . sa u nu . ma consider, suficient de importa nt' sa u
tntreprinza tor . pentru ca ceila lti sa fie interesa ti de mine. Am 0 sta re, de
, nehota ra te puternica i. a cest lucru rna lrnpiedica sa merg ma idepa rte. Imi este
frica sa rna lntorc a ca sa , pentru ea simt ta rna pa ndeste un pericol. Amnevoie sa
rna tmpa c cu ma ma mea sa u cu persoa na ca re joa ca a cest rol 'in via ta mea .
Accept! . , fa ptul ca , la un a numit nivel, m-a mdeconecta t dela energia Universului
~i a mnevoie sa imi ga sesc locul si sa rna integrez lna cest Univers, 'inca re joeun
rol importa nt; Da ca rna integrez 'inuniversul exterior, extremita tile mele vor fi
dinnou hra nite deiubire si deintelegere. Sunt convins ca toa te a ctiunile si toa te
deciziilemelesunt celema i bune pentru minesi pentru evolutia mea .
Acceptjv sa imi concretizez ideile ~i visele, chia r i pe cele ca re pa r ma i
nebunesti. Astfel . iml construiesc 0noua rea lita te $i Imi creez nol oportunita ti.
Via ta mea va , deveni ma i boga ta $i ma i motiva nta . '
967. RACEALA-RINITA Vezi~i:ALERGIE-FEBRtiFAN.ULUI
Ra cea la , denumita ~i rinita este 0 infectie vira Ia , ca re decla n~ea za tuse ~i
curgerea na sului. Cea ma i cunoscuta forma este rinita a euta (coriza ). Ra cea la
se ma nifesta i prin dureri de spa te, obosea la , 'na s 'infunda t. Este foa rte
ra spa ndita ~i foa rte conta gioa sa . Deoa rece corpul este a fecta t , de0ba cterie sa u
, un virus, a cest lucru indica 0sciidere a sistemului imunita r. Acea sta sta re poa te
proveni din confuzia ga ndurilor mele, din fa ptul di nu ma i ~tiuincotro sa merg.
Tra iesc, 0 sta re de dezordine tota la ~i sensibilita tea mea este foa rte a fecta ta .
Exista prea multe Iucruri degestiona t, in a cela ~i timp. Ma 'intreb deundesa 'incep.
Ma simt zdrobit de obliga tiile fa milia le sa u profesiona le. Imi este frig ~ia tunci
"ra cesc" i ra cea la se decla n~ea za . Ra cea la 'imi ofera un timp pentru , odihna , in
ca re rna pot "proteja " deceila lp ~i pot pa stra dista nta fa ! a de ei, pentru a intra in
conta ct cu' mine 'insumi. Deoa rece exista 0elibera re de secre~ii, este posibil sa
tra iesc 0situa pe emo! iona la ca re rna a fectea za profund $i fa ! a de ca re tra iesc
, multe emo! ii, ca re nuvor deca t sa fieelibera te. Exista vreun lucru pentru ca re a
: yrea sa pla ng, ta ra sa recunosc insa ? Deoa rece a m na sul 'infunda t, oa re exista
vreo situa pe sa u 0 persoa na "ca re miroa se ura t" $i pe ca re nu vrea u sa 0simt
a proa pe ? Pentru ca 0ra cea la poa te a fecta a ta t pieptul, ca t ~i ca pul, poa te exista
. --, " "1 "1 "
" J ~ ~ ~ I; I I 1 1 "1 ~ a 111 _
1 / 1 1
,!
422 Jacques Martel
un dezechilibru dad lmi concentrez toata atentia pe un plan, ignorandu-l pe
celalalt, Fiind de multe ori in legatura eu frlgul, este bine sa rnaintreb care este
situatia sau care sunt cuvintele ce mi-au fost spuse $i care au "racit" relatia
respectiva, sau care mi-au "inghetat" corpul in asa fel incat m-am simtit ranit,
dezamagit ~i vinovat, Amrelatii reci cucineva? Existacinevacare rnavorbeste pe
la spate? Sau eu sunt eel care rna "racesc" fata de propria mea durere i
suparare ?Pentru c a rnasimt victima, acceptlv caceilaltl salml -dea"vtrusi".
.. Accept:J ,"faptul caamnevoie de caldura umana. Trebuie saIncep prin aavea
grijademine, pentru cai ceilalti safacalafeI.Imi dau jos toate rnastile, deoarece
sunt "imunizat" fata de orice atae din exterior. Amnevoie de timp de odthna,
pentru aclarifica lucrurile inviata mea. Am rievoiesaimi refae fortele. Adopt noi
atitudini i noi comportamente. Fac curatenie in viata mea si incetez sarna mai
.. las influentat de credintele populare ("iarna aceasta s-a raspandit raceala peste
tot" sau "racesc tot timpul, in.decembrie"). Invat saimi cunosc limitelesl sanu Ie
. depasesc, Astfel, armonia se poate instala i devin stapanul vietii mele. Dacaam
".nevoie ca ceilalti sa se ocupe .de mine, sa fiu consolat, indraznesc sa ee~acest
lucru!
968. HAGU~EALA l:"ezi ~i:AFONJE .
Am vocea ragu~it:a atunci -cand timbrul vocii devine surd, Infundat sau. haratt
Ragu~eala este un semn ea sufar de epuizare rnentala i fizica, Cevaimpiedica
rotitele mele sa seinvarta rnra obstacole. Traiesc un bloeaj emotional, 0emotie
puternica i imi .retin agresivitatea; Deoarece gatul. este legat de centrul de
energie al adevarului, al comunlcarii i al exprimarii desine{chakra gatului), este
posibil sarnasimt afectat de dificultatea pe care iml este greu sa0asimilez si de
convingerile mele personale. Am recurs la unele stimulente precum cafeaua,
alcoolul, pgarile etc. iar cand efeetul acestora a disparut, raguseala apare din
nou. Oboseala pe care. 0simt amplifica nelinistea sigrijile carora nu voiamsa Ie
fac fata. Exlstao dualitate puternica in mine: "saspun sau sa nu spun"? Saspun
adevarul sau nu T' Dacasunt nelinlstit cuprivire lafelul in care vor primi ceilalti
ceea cespun sau nu sunt sigur devorbele mele, fricasau nesiguranta mea sevor
slrnti in vocea mea, care devine ragu~ita.In loc sa comunic cu adevarat ceea ce
simt i eeea cetraiesc, exprim mai ales ceeaeepresupun caceilaIti ateapta deIa
mine, ceea ce, intr-un anumit sens, pare 0rninduna. 'In loc saimi folosesc forta
interioara, rna sprijin de ceilalp, lucru care imi da 0nesiguranta i rna face mai
fragil (lafel cavocea mea). . .
Con~entizez faptul caamnevoie detimp pentru arna opri i aaccepta!. sa
irni acord un ragaz pentru arnareface. Fiindodihnit, situapile i evenimentele ii
vor relua proporpa real a, voi fi mult mai obievtiv i mai .'lucid pentru a Iua
deciziile potrivite. Imi permit sa imi exprim emopile. Con~entizez faptul ea,
daca vorbesc din inima. imi controlez pe deplin resursele i rna voi simp in
. largul meu, pentru arna exprirna liber. Vocea mea va<putea i ea s~fse exprime
.., liber, deoarece acum amincredere in ceea ce spun i tiu ca ceilalp aseulta cu
inima" ceeaceamdespus. .
TII:..------- ,,1 ,
Marele DictJonar al Bali/or II A/ectlunllor - Cauzele subtile ale f'mbolniivirii
423
969. RAGU~EA.LAVezi: GAT - RAGU$EALA
970. RAU DEAER vezi:RAuDEMARE
971 . RAUDEALTITUDINE Vezi:RAUDEMUNTE
972. HAU DE CAP Vezi:CAP
973. RAU DE cALATORIE Verl:RAU DE TRANSPORT
974. HAUDE GAT Vezi:GAT-FARINGITA
975. RAU DE INIMA Vezi:GRETURI
976. RAU DE MUNTE Vezi~i:APEI'IT,BALONARi, GR.E[1JRI,AMETELI
..Atun~i ~cand SU?t~la~titudine, se poate produce un ansamblu de problems
-.~at~nta faptulu~ca oxigenul este rnai rar iar corpul meu ilobtine greu - exista 0
. hpsa de deschidere sau. de adaptare undeva.. Intrucat urc, schimb .nivelul
constiintel, care poate provoca unsoc, Problemele pecare letraiesc nu sunt decat
re~ectarea angoaselor $i ranilor interioare constiente sau Inconstiente, Este
evident cAa~u ca.tvoi ~vea un fizic mai in forma, cu atat imi va fi mai usor sa
suport, pana lamyel fiZIC, aceste schirnbari deconstiinta interioare. .. . .. .
A~cept!. sa .raman. ,ca!msi lncrezator in mine insami si in viat
a
, de a rna
. d:~chlde altar orizonturi l de a dezvolta acest sentiment de libertate pe care II
tralesc, .. .
977. HAU DE M A R E ~Vez;~;: RAuDE TRANSPORT
Raul de ~are este senzatia de a nu avea controlul situatiei, de a fi aruncat in
e~en!ment:.le vietii, in:p~esia.:ca ai putea pierde totuI. Neavand pidoarele pe
pamant, traiesc anumita nesigurata care iaproportii din cein cemai mari cucat
. incerc sa rnaproiectez in viitor sau safac rata necunoscututut, Asta se mamfesta
prin greturi. Trebuie sa rna.intreb ce nu diger sau ce rni-as dori sa resping
m~u:.at ~u.amAacc~ptat F~ug~n~de propriile ernotii i de esenta flecarui lucru,
e~lt~arr:
a
slrn~in siguranta $1bme ancorat in viata. Sunt caun vas care merge in
batala vantului. Nu sunt eu eel care decide drumul pe care ilurmez dar las
~venim~ntele :~erioare sa se ocupe de asta, .de unde ~i sentirneritul de
..m~e~untat.e.!r~~sc ~anchi~na fata de altH i Iicritic, dar, in fond, imi reproez
",.. mlemsuml c~~tralesc m.~eSlguranta. Estenevoie'sa rnaintreb care este suferinta
:' pe care 0~raIesc c~pnVlre l~mama mea. Poate ca a murit $i imi lipse$te. Sau
...poaterelapa noastra este tensIOnata, conflictuaUi.Seintampla adesea caorice rau
. det:anspo~t - v_?por,avion, autoturisrn, tren, safielegata de fricamea, con$tienta
. saumcontienta, demoarte. . .
:' Accept!. savadi'ninteriorul rneupentru agasi raspunsulla intrebarile mele.
I;~enunt sa rna mai distrug prin ganduri negative i prin modul meu de a rna
. )udecaprea sever. .
.. ',' 1 'I'! , ~ , ! 1 j ~ 1 'j
! : 1 I 1 I , I II! 1 l 1 , ! 1 _
424
Jacques Martel
978. RAU DE MASI NA Vezi:RAU DE MARE
979. RAU DE TRANSPORT - Vezi$i:ANXlETAmRAuDEMARE, GREflIRl,AME{ELl
Raul de transport survine atunci cand traiesc 0dualitate sau un dezacord lntre
doua surse de informare diferit~~i aceasta cauzeaza 0dificultate de a-mi ajusta
reperele cuprivire la anumite persoane sau situatii. Deexernplu, ceea ce spune
mama este in dezacord cu ceea ce spune tata. .Lumea mea interioara este total
diferita delumea exterioara, Pot samasimt bine si in deplin controlcu privire la
vehiculul pe care I I conduc, dar nu ~i cu privire la oamenii care rna i~conjoara.
Traiesc insecuritate, si lipsa de confort. Asta deranjeaza obisnuintele mele
prestabilite i amimpresia capierd controlul a"ceea ceseintampla in viata~mea.
Necunoscutul rna sperie sl implicit, rnoartea. Exista ceva de care vreau sa fug.
Raul de autoturism serefera adesea lasentimentul deamasimp prins. sufocat,
lncoltit. Dacaamdificultatea deaconduce euinsumi un autoturism, maintreb in
cemanlera tmi conduc propria viata- sunt eueel care 0conduce sau poate 0lassa
fiecondusa dealtii tntrucat mieiml este teama deautoritate, de responsabilitatea
inerenta luarli deciziilor. " " """
-Daca nu 'imi place" caaltcineva sa conduca, poate ca nu sunt capabil sa am
incredere in altcineva ~i amtendinta de adori sa controlez foarte mult, crezand
caastfel rnapot slmti an siguranta, Sepoate tntampla cainconfortul meu vis avis
de un mijloc de transport sa fie legat de 0experienta trecuta care a fost
traumatizanta sau dezagreabila pentru mine. Cand rna aflu tntr-o situatie
similara, corpul meu isi reaminteste experienta negativa ~i reactioneaza. Sepoate
tntarnpla, depilda, safi prirnit 0veste foarte proasta in timpul unui voiaj. Asociez
acuminconstlent calatoriile cuvestile proaste. "
Accept!" sa fac pace cu rhine insumi ;;i sa constientizez ca mijloacele de
transport sunt sigure. Este nevoie sa-mi dezvolt increderea si sentirnentul de
securitate. Stiudi sunt inereu bine ghidat, casunt intotdeauna I nlocul potrivit, la
momentul potrivit. Amincredere in viitor, accept sa traiesc experiente noi din
carevoi ie~~mai evoluat. " "
980. RAU DE SPATE Vez;:SPATEiNGENERAL
981. RAU DE STOMAC Vezi$1 : INTESTINE'
Atat pentru copil, dit i pentru adult; raul de. stomac este un" semn al
"sentimentului de abandon," de singuratate. Sunt sensibil" cu privire la un
eveniment exterior care rna afecteaza tara sa ilpot exprima. Aceasta face sa se
nasca in mine revolta. Durerile de stomac sun~adesea la copil, 0maniera de a
avea grija de el. Este un refuz de a co~unica, 0grija de a nu fi ascultat. Sunt
angoasat did nu ;;tiudadi amtacut tot ceera de I acut. Am luat decizia buna? ~
vrea sa fiu coreet. Mi-eteama de suferin~a i de moarte. Aft?irnpresia ca nivelul
meu de"stres este foarte ridicat. A~putea sa rna exprim pentru a rna asigura i
pentru a~mi darnai rnultaincredere inmine. "
Ii
'I
'I
I'
\ 1 1 1 , _
! : !
- . .:
Marele Dictionar al Boli/ar 1i A/ectiunilor - Cauzelesubtile ale imbolnaviril
425
Accept!" sacomunie euanturajul i salas iubirea sacireule catre ceilalti, Am
incredere invia~. :
982. RAUTATE Ven ~i:DREPTATE (EUAM...)
Rautatea este dortnta rnaladiva, de ura exprimata prin obiect!vul de aface rau,
prin cuvinte sau actiuni. Vreau sa imi dovedesc di suntcorect, ca am dreptate.
Aceasta"poate proveni din rani ernotionale grave, din' frustrari. Doresc sa"rna
razbun, crezand di astfel obtin un sentiment deusurare.
" AcceptL" casuferinta mea'tmi apartine Lcainloc sa rnarazbun, as putea sa
" imi ascult ernotiile, sa I einteleg sursa. Pot accepta catot ce mi se intampla sunt
"I ectit devia~acare rnaajuta saevoluez,
983. RAGAI T, ERUCT ATI E Ven: ERUeFATIE
~- - '. -' " . ~~
984. "RECT Vezi: INTESTlNE- REef '
985. REGRETE
Dad! rnahranesc cu regrete, imi hranesc corpul cu suferinta, cu suparare, cu
nemultumirs fatadeceea cear fi trebuit safacsau nu, saspun sau sagandesc, Fac
fala unei realitati contrariante. Amimpresia ca am pierdut ceva sau pe cineva,
pentru totdeauna. Regretele mele rna rod in interior i lmi scad nivelul de
energie. Creazaun teren propice pentru instalarea bolilor.
A~cept!" saamoatitudine pozitiva stiind cafactot timpul tot cestiueu mai
bine. I nvat din trecutul rneu ;;i astfel rnaimbunatatesc, ca$tig experienta, devin
mai intelep,t.
986. " RESPlRATI E (in general)
'. : .
Resplratla este 0functie care asigura schimbul de aer intre mine i mediul
exterior; Este 0calede acces pentru viata, pentru caea saintre in interiorul meu.
Dacapot respira adanc, acest lucru repreztnta abilitatea mea deadavia~a$i forta
"emotlilor mele. 0resptratte superflciala indica 0frica sau 0rezistenta fa~ade
viata, mal alesin momente de disperare sau de panica ~i denota faptul ca am
'tendin~a de a-mi refula emotiile. I mi traiesc viatain modul in care respir, poate fi
intr-un modsuperficial, lipsit desens sauin ritmul natural al vietii, Cadenta intre
" alua" (inspirape) i "a da" (expira~ie) are loc in armonie, caile de comunicare
dintre mine ;;i lumea exterioara sunt deschise i libere.
987. "RESPlRATI E (afecpuni d~.) Vezi:ASfM, GATiAFEC[1 UNIALE ...],MOARTESUBITA
'" ANOU-NAsCUTULUI.l'LAMANI IAFECfIUNI ALE...} . "
"Dificulta~ilemele de respiratie denota un conflict intre locul pe care I I ocup 'in
via~ i cel pe care a vrea sa il ocup. Poate fi yorba, de asemenea, despre un
conflict intre dorin~ele mele materiale i spirituale, 0rivalitate intre dorinta mea
deatriii $i cea de a"renunta latot". Mapot sim~i sufocat de lucrurile pe care ma
obligsa I efaesau de persoanele pe care ma simt obligat sa I eintalnesc, eeea ce
declaneaza, printre altele, 0"lipsa de suflu". Limitele mele sunt bine stabilite
, 1 I 1 ..
Jacques.Martel
426
sau .din contra Iilas pe ceilalti ~i viata insa~i, salmi dicteze cumtrebuie sa fiu?
Da~a,in plus, dificulta?le mele respiratorii sunt ciclice, trebuie sa rna tntreb ce
eveniment sau ce persoana poate fiunul dintre elementele declan~a!oare~ale
acestei afectiuni: ceanume "imi taie suflul" sau este posibil savreau "safiulasat
sa 'respir"? Pot sa flu atat de exasperat Incat, incon~tie~t,. probleme~e mele
respiratorii, pot deveni un mod dea-i manipula pe:~llaltl pe~tru.a obtm~c:ea
cevreau. Este posibil sarna simt limitat. Amdificultati de rAes~lra~leatu~cl ~nd
ezit sadau, saimpart~esclucrurile sau sentimentele mele. irmeste teama ~.atau,
sa absorb sau sa integrez lucruri noi sau chiar viata tnsasl, 'cutoate bucurnle pe
care le poate aduce. Numal cred cavoi rade din nou in:tr~ozi. Di~cultat~a de a
expira aerul denota retragerea in mine,' nu ocup spatiul care t;nl se C~Vl~~: Nu
mal amaspiratii profunde si, intr-un fel, parca astept moartea, a~teptAsa-rm d~u
ultima suflare". Acest lucru estevalabil, rnai ales dacasufar de apnee Insomn. In
acest caz, simt caexista cevain aer, care nu "miroase bine". slmt.un pericol, tara
sanpot identifica si vreau sa rna simt in siguranta, ca atunci cand I!l,aaflamin
pantecele mamei. ~ ~. ~ ~ A
_. Accept! , sanu rnamal opun, salastotul sacurga ~1sarnaabandonez, ava~d
tncredere in viata, Astfel, imi voi gasi locul cuvenit in Univers. Renunt lalucrurile
care nu sunt bune pentru mine. Accept!' sa rna' schimb, sa evoluez. Accept!'
.faptul caviata mea seschimba in mai multe aspecte, iar unele di_?Avi~elemele se
spulbera ~i este momentul sa privesc spre viitor cuincredere, sa irmocup locul
cuvenit ~i sarnaafirrn asa cumsunt acum..MULTUMESCtuturor expenentelor pe
.care le-arntrait pana azi, stiind caviata sevaocupa demine. . , .
988. RESPIRATIE - ASFIXIE Vezi ~i:ASTM, RESPIRATIE [AFECTJUNI DE }
Asfixia este o tulburare respiratorie care se manifesta prin oprirea resplrattel
. _sau obstructia [constienta sau nu) a c~~ii1or res~ira~orii, car; iriga oxi~en~l :pre
plamani. Aceasta stare, foarte spontana, arelega~ra cuAon~mcreder~:n .vl.ata,cu
des[a~urarea ei ~i cu anurnite frid ~r0!ttnde, aparut~, IIItl~pul. copllanel ~eIe:
Poateproveni dinnesiguranta dearamane ~locat sa~ fi:l:{at': ca~l c~m~~aJ Sl~tl
"fixat" (as~"fixlJ -ie)intr-o situape in care rna sufoc ~l sunt Illcapabil sa rna ml~c.
Este chiar posibil ca asfixia sa fie legata de 0 "fixa~iementala" cu ~rivir: la
sexualitate deoarece fiind asfixiat, gatul este cel care ,este blocat, J ar .gatul
simbolizea~a exprim~rea de sine, creativitatea ~i sexualitatea: Masimt abiitut ~i
nu ~tiucumsa ies din stareade le.targiej pentru caimi este frica de viitor, vreau
sa raman in trecut, in perioada copillkiei sau a adolescen~ei, in functie de
perioada care afost ceamai frumoasa pentru mine. .' ..... .'
Accept! , sa fiupregatit savad altceva, sarnarr:i~~,sanu mai amne~?:e.de~
fixatie ~i sa amincredere in viata mea. Trebuie sa Iml asum responsabllitaple ~l
san~irni mai fixez atenpa pe frustrarile din copilarie, care rnamai afecteaza inca
~i safactot cetrebuie pentru aIeintegra.
"
. Ii
'J
!
i
l
" !
. !
I!
It I
iii!
I\ i'
!dl
In!
l iil
:1'11
I! ! !
Iil ii
11i\ '
:111,
"'II
it l l !
Il l l l
\ UI
Il i! 1
4 1 '1 1 1 1 1 I 1 1 .. ' I . , , ! I'
Marele Dictionar aJBolitor 5i Afectiunilor Cauzele subtile ale fmbolniivirii 427
989. RESPIRATIE - SUFOCARE
-sufocarea indica faptul ca rna simt blocat, ca nu am aer si spatiu.: Gatul
corespunde centrului de energie legat de adevar, de exprimarea de sine, de
creativitate i, indirect, desexualitate. Pot sarnasimt "strans degat" sau shut ca0
idee "a trecut pe langa", rna simt foarte criticat. Mi-am refulat atat de mult
emotiile incat acum exists un prea-plin 'in mine. ~i, in ciuda a tot ceea ce se
intampIa, inca mai incerc sa lereprim. Aceste emotii sunt insa foarte prezente in
viata mea de zi eu zi i, inconstient, lealimentez pana cand ajung sa rna sufoce.
Esteposibil ca, anumite situatii sa fieatat de dificil de inghitit, tncat rnasufoca.
Masufoc cu unele situatii din trecutul meu, care inca rnamai faesa sufar si care
sunt inca foarte proaspete in memoria mea. [rm este. greu sa rna integrez in
societate, in familia mea sau lalocul demunca. Deceiml este atat de frtca safiu
euinsumi ~i sa rna exprim ? Poate din teama de respingere, deoarece cred ca nu
. pot fi iubit, asa cumsunt?
Trebuie neaparat sa renunt ~i sa accept!' sa las sa iasa lasuprafata tot ceea
- ceeste lnchis in mine. Solutia este sainva! sa cornunic ~i sa Imi exprim nevoile.
Catde usurat rnavoi sirnti dupa aceea! Imi dau seama canu ceilalti trebuie sase
schimbe si ca nevoile flecaruia pot fi implinite, respectandu-i pe ceilalti i in
armonie.
r . ,-
990.' RESPIRATIE - TRAHEITA
.Traheita este 0inflamatie amucoasei dininteriorul traheel, conducta prin care
"trece aerul din laringe, la bronsii i bronsiole, De obicei, este asociata unei
laringite, unei bronsite sau rinofaringite. Callerespiratorii astfel afectate arata
faptul carnasimt sufocat. Aerul reprezentand viata, simt 0mare tristete si uneori
. furie. Masimt neinteles de catre cei dinjurul meu, eeea ceImi deterrnina 0stare
. depresiva. Amimpresia canu am aer ~i catraiesc din obligatie ~i nu sunt liber sa
decid euinsumi asupra vietii mele. Esteca~i cuma~avea mainile legate laspate.
, Traiesc 0 dualitate rapune-pasiune. Masufoc pentru cavreau sa Iicontrolez pe
i ceilalti. Amnevoie despatiu, poate chiar safiuseparat de unele persoane, pentru
c. a rna sirnti mai bine, 'deoarece rna simt foarte iritat. Corpul meu imi spurie sa
'J 'respir tiber i salas loc iubirii. .' .
. Accept!' autonomia ~i libertatea, pentru mine ~i pentru ceilalp ~i imi
. Tfegasesc demnitatea .
," " " ; - .
....991. RETENTIA APEI Vez; si: EDEM
" ',,' . ~ ,
....... ~Retentia apei in organism este de obicei eauzata de 0 proasta functionate a
;:rinichilor. Corpul meu "face'rezerve" i acest lucru scoate in eVidenta faptul ca
. 'este posibil saacumulez lucruri sau emotii deoarece imi este groaza sapierd ceva
jSaupe cineva. Irni pastrez lacrimile in interior. Sunt foarte retinut sunt atent sa
< ~;nuj'j,deranjez pe cei din jurul meu. Evit sa "cad prada tentatiilor':'~i acest lucru
:.':~provoacafrustrari ~i instabilitate. Nesiguran!a mea poate fi motivul incon~tient al
;.;',!lclcestclr "rezerve". Amtendinta de arna critica !iiide a~i critica pe ceilalti. Acest
provine din dificultatea mea dearnaafirma sau, din contra, din cauza ego-
tf1!'11'11'1~ll :'1 _
428
Jocqul!s Mortel
. 1
:~
I
ului meu prea mare, care rna face sa ocup chiar ~i locul celorlalti. Astfel lml
" ascund angoasele. Relattameafata deautoritate vafi foarte haotica, deoarecema
. slmt victima unei nedreptap. , , ,
Accept L. sa 'tmi asum responsabilltatea pentru viata ~ea ~i sa inval ce
tnseamna respectul si rnodestia. Tnvat sa imi ocup locul care tmt revlne, prin
,drept divin, stiind catotul este posibil, totul este disponibil, atata timp cat stiu sa
. cer,
992. RETINIT A PIGMENT ARA v e z i : Oc1l/- REf1NITAPIGMENTARA
993. RETINOPATIE PIGMENT ARA Vezi:OCH/- REflNITA PIGMENTARA
994. RETRAGEREA'iN SINE
, Retragerea in sine poatefl 0ocazie minunata dearnaopri. de a-mi acorda timp
pentru mine, de a-mi descoperi nevoile. Acest lucru se mai numeste si
introspectie, Totusi, in cazul in care aceasta perioada se prelungeste si in loc sa
, fie0forma de evolutie si de cunoastere de sine, poate deveni o ocazie pentru a
rna1 nchidefalii delumea exterloara, pentru a"rumega" idei negative, pentru a-mi
plange demila~i"ajuca rolul victirnei. Inacest caz exista riscul dearnaimbolnavi
gray, atat peplan psihologic, cat si flzic, ,
Acceptlv sa fiu deschis in fata Universului si saimi respect nevoile pentru a
trat in bucurie ~i armonie.
995. REUMATISM v eZ i. !ji: ARTRITA POLlAR'i 1uTA REU MATOlD A, AR, TlCU IATfI,
INF.LAMATll
Reumatismul sedefineste ca0afectiune dureroasa acuta, de obicei cronica, care
afecteaza buna functionare a ' aparatului locomotor. Am0rigiditate in articulatli,
lucru care" face ca mi~carile sa devina dificile. Reurnatismul simbolizeaza
rigiditatea mea, inflexibilitatea ~i incapatanarea mea cu privire la anumite
persoane sau situalii. Imi este tearria di voi fi ranit, vrei!lusa adit 0imagine, in
, care sa par "deasupra tuturor", saarat ca"totul,merge bine",chiar daca,)n,sinea
mea, nu este cazul. In lumea mea, rna consider drept victimanedreptatilor,care
mi se intainpla. Magandesc tot timpul la "micile mele nefericiri" ~i sunt foarte
critic, fiefata de mine insumi, fiefalii de ceilalp. Maconsider _unmartir. Nuimi
mai acord nido ~ansa, suntfoarte exigent ~i mi separe caviata are un gust foarte
acru. Trebuie sa rna intreb daca sunt tulburat fata de 0situape in care traiesc
ambiguitate: Si i fac sau nu ace llucru ?Si i fllov e sc sau ni l ?e tc. Traiesc un conflict
interior, legat de 0separare, de exemplu, cea de copilul meu: vreau sa fiu
apropiat deel, dar nu pot. Dacami-amlovit copilul ~i apoi regret acest lucru, este
,foarte posibil ca, mana care a [acut acest gest, sa fie afectata de reumatism.
Respectul meu fala de mine este foarte scazut, deoarece rna devalorizez tot
timpul. Imi fac griji pentru ceilalp, mai ales pentru copiii meL Masprijin pe ei,
deoarece ei sunt rapunea mea de afi ~i motivul pentru care,continui sa traiesc.
Dacase lovesc, dad au probleme, daca au e~ecuri, imi este teama ca nu sunt
capabili sai~i revina ~i rnaintreb: "Cea~fi putut face altfel sau mai mult pentru
, ,
Morele Dlctlonor 01Bali/or ~i Afectiunilor - Couzelesubtile ale imbolniiv irii
429
ei ?Ar ~ trebuit saIi ajut. . ." Culpabilitatea ~i responsabilitatea sunt mari, lafel si
de~a,lo~lz~reamt:
a
. Trebuie sa facde0suta deori maimulte ,~isa fiude0suta de
ori mal . bun, pentru a-mi recapata respectul f~J ade mine, valoarea i iubirea
celorlalti, pe care oricum am impresia ea nu 0primesc. Traiesc tntr-o lume
in:a~nara $i n~s~nt s~ti. sracut de viata mea. Sunt frustrat, dezamagit, deoarece
rnaslmt neputincios sa sc;himblucrurile in viata mea. A~vrea sa fiu primul, sa
~au, d~v ~a~a de rnai multa independenta si cura j, dar rna, simt incapabil. Am
Impresla 7
a
nu ~eri~sa ~u ~ericit, ca oricumtrebuie saIndur "incercarlle" vietil,
Dare a1 1 :1 impresia caceJ lalJ I au vrut sa rna manipuleze sau ca am fost tradat ?
~e_u~~tismu~a~c~l~r acu~~oala lui Bouilaud
69
) seoate in evidenta faptul c~
, irme~teteama caVOl pierde Iubirea cuivafoarte drag, deoarece acesta trebuie sa
plece~, " ' " ' , " '
,. ; AcceptL n:
area
mea nevoie deiubire. lnva! saamgrija de mineinsu~i ~i sa
urnasum emotiile, deoarece acestea sunt toate pozitive $i rnaajuta sarna cunosc
,. mai mult. Devin stapanul vietil mele ~i, din victima care eram devin creatorul
~ie~iime!e. ~tiuca ,totul e~t: posi~il. Estesuficient saamrabdare'i saacceptjv sa
mamtez mritmul meu, evitand sa fiusub presiune ~i radlnd schirnbarile necesare
pentru afi mai bine, '
996. nmunr
rudurHe ;~~ntniste crayaturi cutanate, Pot fi ridun de expresie sau debatranele.
, Se pro~~ce o. rup. tura. a fibrelor elastiee ale dermei si este afectat ~i restul
. jesutului ,fonJ un~tiy. Ridurile apar atunci cand traiesc un soc emotional, 0
,tulb~ra:e 'put~rm~a sa~ 0suferinta Interioara, Aceste raze de pe pielea mea
exp~ll:na~$I :~lstahzeaza suferlnta ~i durerea, care Imi marcheaza pielea. Este
posibil s~,traiesc ~ruptura sau un eveniment in care trebuie sarna detasez de 0
persoana, de 0sltuatie sau de un bun material. Din aceasta cauza traiesc 0
suparare, mare, 0disperare, neintelegere $i durere interioara. Daca rna stresez
prea IllUlt. c~p. rivire la ~unca me~, a~'indoieli sau' cred ca nu sunt laInal!ime,
, aces~e !l~hm$ti se vor Impregna m plelea mea ~i vor forma riduri. Ridurile
verncale dintre ochi denota 0tensiune excesiva, agresivitate $i nerabdare. ' , "
,Ac~ept~. sa renunt la trecut, fac curatenie in viata mea, in structurile rnele
psi~i~e rigid~, c~re Imi infr~ne~azaelanul. Invat sa accept!. faptul ca, orice
evemmep;. . t~m vI~ta, mea eXIsta pentru, a rna ajuta sa rna implinesc i prin
t: d~t~~ar: Iml. man~fest iubirea ne~onditionata. Astfel, ridurile mele nu mai au
:' motiv sa, eXlste $1 pot disparea. Intelepciunea este cea care, aduce adevarata
, tineret~ainimii. . ' , ,
, ,:' Bouill~~d. (J ea n-Ba ptiste Bou,illa ~d~ (1 796-1 881 ): este pri~~1 ca re a demonstra t leg~tura dintre polia rtrlta ~i
, rl)~oca r~lta ,. l~ I ~cra rea sa , pubhca ta I n a nul 1 840, Tratat dtmc al reumatismului artiCIJlar ~ilegea coinddentelor
, ba nfia ma tlllO! I nlmll, c~ a c~a ~ta , boa la . Pentru problemele ca rdia ce a le reuma tismului a rticula r propune un tra ta me t
, za t pe sa ngera re $1 pe hplton n
1 -, '"TO. ' t 1 ~ 1 , , 1 1 1 1 ! , , ) , , 1 I 1 " ! I
; I
430
Jacques Martel
997. RIGIDITATE ( ...articulata, ... musculara)
Rigiditatea musculara, provocata de acumularea de acid lactic, implica 0
acumulare de energie mentala rigida si blocata, Manifest astfel modele de gandire
, rigide ~i tncapa~anare, precum si un refuz sau 0incapacitate de a "rna preda",
, Poate fi yorba despre 0situatie legata de 0autoritate sau fa~ de mine lnsumt.
In~epenesc intr-o structura, rna blochez In loc sa rna las dus de curent. Imi lasla a
, parte spontaneitatea sl rna opun mersului vietii. Nu lmi las-intuitia sase exprime,
Devin intransigent. 0 rigiditate lmi limiteaza anumite miscari: oare am impresia
'ca am avut prea multa libertate lntr-o anumita sltuatie sail cineva voia sa lmt ia
libertatea? Trebuie sa imi verific atitudinile mentale, in relatie cu partea corpului
afectata de rlgtdttate. Daca este yorba despre arttculatil, care surit rigide, la
nivelul membrelor sau al coloanei vertebrale, inseamna di exista 0 rezistenta
puternica, manifestata prin oase, care indica 0rigiditate profunda i un refuz de a
merge inainte;' ,
, ' Acceptlv sa devin mal deschis ~i mai flexibil fa~a de nolle directii care mi se
ofera, pentru a nu risca sa raman tntepenit. In lac sa rna opun, rna las purta de
, via~a i traiesc in ritmul anotimpurilor si al vietii. '
998. RINICHI (probleme renale) Vezi $i: CALCULI/ [ iN GEN ERAL]/ IlENAU. FRlcA
Rinichii mentin echilibrul (asemenea unei balante) din mediul interior prin
, purificarea sangelui de substantele toxice i prin echilibrarea "lntrarilor" din
, mediul interior cu "iesirile" in exterior (secretiile de urina), Rinichii rna ajuta sa
fac fa!a vietii. Participa la controlul presiunii arteriale. Stimuleaza productia de
globule rosii, Rinichii elibereaza corpul de' deseuri, ilcurata, asa cum Cura!a
corpul, in sens figurat, de ideile negative ~de toate lucrurile care ilpolueaza
Rinichii filtreaza ernotiile si rna ajuta sa traiesc plin de bucurie, atuunci cand
cura!enia este racuta intr-un mod constant ~i natural, las and sa iasa afara vechile
enervari ~i vechile suparari. Daca am 0relape buna eu lumea mea interioara,
rinichii "mei vor funcpona foarte bine. Rinichii simbolizeaza sEabilitatea,
discernamantul, echilibrul. 0 proasta funcponare a acestora denota 0're!inere a
vechilor modele emo~ionale sau a re!inere a anumitor emo~ii negative, care nu
vor decat sa fie eliberate. Relatia mea Cll parten era mea/partenerul m e u este de
multe ori lipsita de armonie i rna simt vulnerabil, cautand cu disperare un
anumit echilibru. Sexualitatea poate deveni pentru mne un mijloc de a evada, de a
fugi de problemele mele. Atept ca ceilalti sa rna faca fericit. Ma simt licheftat, ca
$i cum mi s-ar fi luat toate for!ele. Vechile mele emopi re~inute se manifesta eel
mai frecvent prin pietre la rinichi, denumite ~i calculi renali. Fac tot timpul
"calcule" pentru a ~ti ce imi apa~ine mie sau ce risc sa pierd. Imi este team a c a
imi va fi distrusa cariera. Vreau sa imi impun limitele ~i grani!ele, pentru a nu
"pierde" niciun centimetru din spa~iul meu vital! Uneori, este posibil ca, toata
triste!ea mea ne-exprimata, care se solidifcia de-a lungul timpului, deoarece nu
am renun!at la 0situape de nesiguranta (arnt pe plan emo~ional, cat $i material),
.pentru a dobandi 0noua intelegere, sa se manifeste printr-o furie, care irnpreuna
: I
, I
I i
I i
!
:!
1 1 I J 1 ~.
Marele Diqionar 01Boli/or $i Afectiunilor. Cauzele subtile ale fmbolnaviri/
431
cu tristetea lngheata in interiorul meu, in lac sa fie exprimata i sa curga afara, ca
apa unui rau, Pot sa rna simt ca un vapor care a esuat i care nu mai poate
inainta. Am impresia di rna voi ruina. Sunt plinde rernuscari, as vrea atat de mult
sa rna intorc in trecut i .sa schimb lucrurile ... ,Rinkhii sunt recunoscuti. de
asemenea. ca "sediu al fricii", Atunci cand sunt slabi~i sau nu mai functioneaza
bine, este posibil sa existe 0frica pe care nu vreau sa .o exprim sau pe carenu mi-
omasturisesc nici macar rnie Insumi. Discernamantul meu este astfel afectat. Am
impresia ca sunt vizat de situatii care, in realitate nu au niclo legatura cu mine.
Am tendinta de a trai situatil extreme, fie devin prea autoritar, cu tendinta
p.ro~~~~ata de a c~itica, ~e, din contra, devin supus, indecis, rna simt neputincios
:~raleSC? ~eceptle dupa alta. Viata este pentru mine "nedreapta", Iml: este greu
sa tau decizii, Poate am.o dificultate de a judeca ce este bun pentru mine si.ce nu
este bun ~i ar trebui sa elimin din viata mea. Mi se pare greu sa traiesc cu min
elnsumi si cu ceilalti, Nu pot sa' fae tot timpul diferenta dintre adevar si iluzie $i
acest lucru rna face sa traiesc stari.de dezamagire ~i frustrare, Da c a rinichii mei se
op~esc din filtra.re~ sangelui este ca i cum, corpul meu ar vrea sa pastreze cat
mal mult acel llchid, pentru a nu-l pierde sau .anu avea destul. Prin urrnare,
trebuie sa rna intreb in ce situatie am trait africa asociata cu. un lichhid (de
exemplu, daca mi-a fost teama ca rna voi ineca, in acest caz, lichidul este apa).
Sau, poate fi yorba desprefaptul de a fi Inghitit un lichid toxic. Poate fi yorba, de
'ase?Ien~a; ~e 0situatie care implica bani (vorbim de "bani lichizi") sau am trait
o sltuatie m care a trebuit sa imi "lichidez datoriile" sau acest lucru i s-a
i~t~m~~at uneLp:rsoane pe care am judecat-o, toate aceste situatil imi pot afecta
rlnichil. -Tuburlle colectoare ale rinichilor pot fi afectate atunci cand am
impresia ca trebuie sa lupt pentru existenta mea: Ma simt deprimat, abatut in
urma unui eveniment marcant din viata mea. Ma simt coplestt de toaterelele din
lume. P~oble~ele la ri~ichi apar des in urma unui accident sau a unei situa~ii
,traumatlzante m care ml-a fast teama ea voi muri. ' ,
Cand frica este legata de un conflict existenpal, este posibil sa aparii un cancer.
AmiI?presia ca ma_:flu intr-un neant, di nu amnimic in fata mea. Am impresia,ca
an; plerdut totul, ca mtreaga mea lume se prabu~ete. Ma simt disperat, deoarece
rna confrunt cu faptul de a nu mai avea nimic. Nu mai sunt fericiUn familia mea
vitalitatea mea profunda este distrusa. Imi este teama ea sunt incapabil sa infrun~
via!a ~i rna rup de propiile mele sentimente. Rinichii simbolizeaza, de asemenea
, colaborarea,_ ec~i~a (deoarece sunt doi ~i trebuie sa Iuereze str~ns irripreun~)~
, Este cazul 'sa rna mtreb cum este relatia mea' actuaHi cu partenerul meu. I I fae
'. responsabil de toate nefericirile meIe? am tendin~a de "a-mi varsa de$eurile"
asupra cel?rlal!i i de ~-i otravi eu "problemele" rnele? Sau, din contra, rna aga~
detrecut ~l acest lucru Imi provoaca un dezechilibru? ' , ' ,
;, C~iti_cfoarte u~?rJ i rna plang tot timpul, deoarece am impresia ea viata mea este
. pIma de eecun. In acest caz, rinichii mei vor avea 0dificultate de func!ionare i
~':e~te posibiha amchiar ~i 0insuficienta renala. Voi fi nevoit, tara sa am de ales,
;' sa a.md:-a face eu 0maina, generatorul de hemodializa, care rna va ajuta sa lmi
'"punfic sangele. '
,-- 'I .. 111 1 , ~ ~ , 1 ! I 1 I
!) 'l"1111'l'l11 1'1 _
432
Jacques Martel
Acceptlv s-a fiu responsabil de mine tnsumi, sa invat sa-mi descopa-
adevaratele mele nevoi. {mi asum responsabilitatea pentru viata mea i nu ii mat
'il'ivinuiest pe ceilalti. Sunt eapabil sa Iml asum alegerile pe care le fac,
-Disecernamantul meu este sigur si precis. Colaborez in totalitate, 100%, -euviata
.$i atunci voi avea rinichi puternici. Imi las ernotiile sa curga, asemene unui
. fluviu, stiind caacesteafac parte integranta dinviata mea. -
999. RINICHi ~ ANURIE Vezi ~i:RINICHI [pROBLEME RENALE]
Anuria este cauzata de oprirea producerii de urina de catre .rinichi sau de un
obstacol.plasat petraieetoria descurgere aunrinei, intre rinichi $i vezica.In cazul
in care sufar deanurie, este posibil sarnasimt "gol'' ~i tara protectie in fatavietii,
. Riscul de a-mi fi fricacreste mai mult decat deobicei (rinichii sunt sediul fricii) $i
am' tendinta de-a rna agata de veehile mele credinte, in-plus, urina reprezinta
vechile mele. ernotii, care trebuie eliminate din' corp. Dad. rna agat de veehile
mele 'credinte, frici, indoieli sau .rnanii (care sunt foarte puternice pe plan
metafizic) manifest 0anurte, adica oprirea secretiei urlnare (sau cumse spune,
in limba] comun: rinichii sunt blocati], Angoasa pe care 0traiesc poate fi atat de
mare. incat am senzatia c a trebuie "sa rna retin" de teama ca voi. da drumul
emotiilor mele, suferintei, reprezentate prin lichidul care circula, Intensitatea
aeestei opriri (daca oprirea este totala, acest lucru tnseamna moarte) poate oferi
informatil importaente despre veehile modele rnentale la care trebuie sa renunt
..pentru a fi deschis in fata noilor idei. Malnchid in mine insumi ~i mtmav mea
este plina de suparare, Sunt dependent de ceilalti i inca mai ered di ei.ma pot
,face.fericlt.. Poat ajunge sa"rna deconectez total de ernotii. Le impiedic sa se
manifests, pentru anu Iemai simtii, Acest Iucru indica prezenta unui stres urias,
in corpul meu fizie. Lanivel afectiv, sunt caun desert, Viata mea a devenit fada,
lipsita deaventuri i demotivatie, Numai amnieo curiozitate.
Acceptlv salmi las ernotiile sacircule in interiorul meu, orieare ar fi acestea,
deoareee facparte dinesenta meadlvina. Dupaaceea, faecuratenie $i rnaeliberez
de orice emotie, relatle sau lucru care nu imi este benefic si le inlocuiesc prin
lucruri noi, pozitive.
Amincredere inviata, care seocupa saimi procure toate luerurile decare am
nevoie.Imi ascult intuitia careimi dicteaza in cedirectie saaleg. -
1000. ~NICHI- NEFRITAvezi ~i:FURIE.INFLAMATIE, F R I cA
Termenul denefrlta deflneste, lamodul general, ansamblul bolilor derinichi. in
acelasi timp, termenul se foloseste pentru a desemna 0 inflamatle a rinichilor
(cunoscuta inprezent, sub numele denefropatie). Acaesta afectiune corespunde,
pe plan metafizic, unei spaime si unei angoase puternice fa~ de viata ~i de
moarte. Esteyorba despre frustrari, sentimente de e$eesau de decePtie, care nu
..au fost cana$izate, c i refulate in interiorul meu. Am 0 reaepe exagerata i sunt
surescitat euprivire lacevacernacontrariaza i fa~ ed care rnasimt neputincios,
tara sa ~tiu ee lectie de via~apot trage din aeea situatie, imi produc violenta
deoareee imi port picapentru di nusunt capabil sarnaafirm~i saspun nu, atunci
,'-.
1 1 1 1 1 I ~ ... " _
Mareie Dictionar al Bolifor 51A leerlunllor - Cauzele subtile ale fmbofnavirii
433
can vreau. Maintoxic cu lucrurile pe care Ieinghit. Secretele bine ascunse imi
obligarinichii salucreze mai multo
Accept!" sa amincredere in viata, Imi exprim mai mult increderea in mine
msuml. Traiesc inpace.
1001. RINICHI - PIETRE LA RINICHI Vezi:CA LCUUR ENA U
1002. RINICHI (durere in zona ...) (lumbago) Vezi: SPATE / [DURER/ DE..} / ZONA
INFER/OAllA
1003. RINITA vezi: R A CEA I JI [ . . C~IER}
'1004.RINOFARINGITA. Vezi: GA T - F A R I NGI TA
1005. RITM CARDIAC(tulburart de..) Vez;:INIMA" -ARITMIE CARDIAcA
. 1006. RO~EATA Vez;: PIELE [AFECfIUNI A LE . . .}
1007. ROTULA
Rotula este osul de forma triunghiulara, care permite miscarile de flexare-
extensie ale articulatiei genunchiului. Daca simt 0 durere 'in acest loc sau am
rotula deformata, este posibil sa traiesc 0 stare de furie, de deceptie sau de
iritare fata devisele mele, care par afi irealizabile. "Flexez genunchli" atunci cand
rnasimt invins. Exista 0situatie care pare sastagneze, blocata in prezent, iar eu
astept saseamelioreze chiar daca nuered di sevalntampla acest lueru. Saurefuz
sacedez in fata autoritatii, nefiind pregatit salngenunchez. Mashut dominat de
{familia mea. Simt ca am coborat Intr-o prapastle $i nu stiu cum sa ies de acolo,
, Autonomia mea este limitata.
Accept!" faptul ea asosit momentul saimi acord timp pentru mine insumi,
sa rna ridic ~i sa iau initiatlva pentru ca visele mele cele mal dragi, sa se
implineasca. Daca-voicrede in ele.vor tncepe sacapete forma.
,1008. RUBEOLA Vez;:BOLILE COPlLAmEI
1009. RU,EOLA Vezi: BOLILE COPILAmEI
','1111111 1'1"\1 _
434
Jacques Martel
s
1010. SARCOIDOZA
Sarcoidoza, denumita ~i boala Besnier~Boeck-Schaumann7o este0hoalarara,
care afecteaza mai ale pielea si ganglionii limfatici. Daca sunt afectat de aceasta
boala inseamna catraiesc 0perioada deschimbari, lmi este greu sa rna adaptez
~i rna'descurajez, deoarece consider c a adaptarea nuse.p~oduce~est~l derepede.
Maintreb pana unde pot ajungetn afirmarea desme ~l cat trebuie salupt pentru
credintele mele. Ajung astfel sa rna depreciez. Traiesc periovade~e su~u~ere
si/sau deagresivitate, caresereflecta tnactiunile mele. yre~~sa~uplerd_mrnlc.
Acceptlv safaeloc lucrurilor noi ~i deaceea, trebuie samdraznesc sa~enunt
la ceea cenu este bun pentru mine. Poate fi yorba deceva pe plan matepal sau
legat demodul meu degandire, careuneori poate fi foarte inc~is si critic. Invat :a
fac alegerile in functie delocul in care rnaaflu, aid ~i acum. Imi asumpe dephn
alegerile ~i stiu casunt creatorul fericirii mele.
1011. SARCOMUL LUI EWING Yezi: OASE[CANCERD~...l-SARCOMULLUI EWING
1012. SACRU (OS) Vezi: SPATE - PARTEAINFERIOARA
1013. SADISM Vezi:SADOMASOCHISM
1014. SADOMASOCHISM
Sadomasochismul implica 0 relatie tn care unul dintre parteneri i~i exprima
dominarea (sadismul), iar celalalt i~i exprlma supunerea (mas 0chismul).
Dacasunt masochist, imi gasesc placerea sexuala insuferinta (fizicasau morals)
pe care 0suport in mod voluntar, ceea ceiml daimpresia ca am0putere sau un
control asupra celuilalt. In sinea mea, rnasimt chiar gol, neputincios i~a-mi cre~
viata ~i a avea relatii satisfacatoare cu ceilalti, p_eto~t: planurile.. ~ce~a:l
sentiment de neputinta exista si daca sunt 0persoana sadtca, dar se exp!lma III
alt mod. Mi-a m dezvoltat 0 parte dura pentru a rna proteja de ceilalti. Inca de
cand eram copil amfost nevoit sa rna apar de anumite persoane care aveau 0
putere asupra mea. A trebuit satmi refulez emopile ~i durerea. C~ndamcresc~t,
am vrut sa Ii pedepsesc' pe ceilalp. pentru ce s-a tntamplat 10 trecut. Prill
practicarea sadomasochismului reu~esc sa gasesc un a~umit :chilibru !n
relatiile mele. Totu~i, dadi simt nevoia de a practica aceasta forma de relat
1e
,
vreau sarnaeliberez de0suferinta, deunanumit stres interior ~i uneori, chiar de
unimplus dearnasinucide. Reu~escacest lucru prin faptul caimi exercit puter~a
deacontrola sau prin supunere. Maeliberez astfel deangoasele mele. 0 parte dm
: .
1
i:
, !
70 Besnier (Ernest Henri): derma tolog fra nc ez (1831-1909), Boec k (~r Peter Moiler): derma tolog suedez (1845-
1917), Sc ha uma n~ (J orgen Nilsen): derma tolog suedez (1879-1953)
Marele Dicfianar al Boli/or ~I A/ecfiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirii
435
minearamas tnca inperioada adolescentei: rnarevolt sl vreau salearat celorlalti
eli rna aflu sub control. Exista, de asemenea, un aspect de placere in durerea
fizidt Oare asta este ceea celml doresc in viata? Aceste practici pot aparea in
viata mea inrnomentele in care rna astept cel mai putin, Deexernplu, in anumite
conditii de stres puternic, as putea crede c a solutia consta in acontrola sau arna
supune, Trebuie sa fiuatent la faptul cadevin la fel ca obiectul atentiel mele.
J ar acest comportament, care poate parea negativ, poate amplifiea atitudinile
negative careexista tnmine.
Accept!" s~dezvolt, in subconstientul meu, urmatorul program: sunt liber
atunci cand controlez ~i rnasimt mai bine dupa aceea sau rna simt liber cand rna
supun "debunavoie" ~i rna simt mai bine dupa aceea. Imi acceptlv dorinta dea
rna elibera de fricile mele si de lirnitarile mele, de a-mi dezvoIta rnai mult
modestia decat supunerea, de a fi indrumat, mai degraba decat sa fiucontroIat.
Astfel voi putea sa caut 0 forma de satisfactie mai adecvata pentru implinirea
'meapersonala,
.
~015.SALivA (in general) Vezi$i: GLANDESALW~ OREION
Saliva are puterea de a elimina dezvoltarea microbilor. Ea ajuta, de asemenea,
prin capacitatea ei .deumectare, la trecerea sunetelor la nivelul gatului ~i la 0
; inghitire mai usoara a alimentelor. Are un rol important in prima etapa a
digestiei, transformand amidonu!. Prea multa saliva sau prea purina, 0 fae
ineflcienta, inutila, Daca sufar de depresie, amtendinta sa mananc repede, sa
inghit alirnentele intregi, ceea ceimi provoaca 0 lipsa de saliva si senzatia de
sufocare. Amimpresia ca am "apa in gura" sau ca "im! curg balele de pofta"
pentru eevasau cineva, larainsa saimi satisfac doriritele.
Accept] 'I sa amineredere in deciziilemele, sadecid salas bucuria sa intrein
vtatamea, Inlocul regretelor, samerg lnainte plindelncredere. Actionand pentru
aobtine ceea cevreau, saliva mea vafunctiona cudeplina putere.
1016.SALIVA -:- HIPER ~I HIPOSALIVTIE Vezi~i:GUM
Hiposallvatla este 0lipsa desaliva. Salivaeste umoarea apoasa ~i putin vascoasa
care umezeste gura ~i alimentale. Glandelesalivare secreta saliva care ajuta la
digestie. Pot sa respir mai mult pe gura decat pe nas, lucru care va antrena 0
, uscare agurii sl acailor respiratorii. Deoarece gura reprezlnta deschiderea mea
spre viata, rna pot Intreba in ceaspect din viata mea, dorintele ~i poftele meIe
sunt acum"uscate" ~i dece nu se manifesta aa cuma~vrea eu. Este posibil sa
creddi evenimentele dinviata mea nurnahranesc destul ~i caimi pierd interesul
pentru viata. In cazul hipersalivarii semnificatia poate fi aflata intrebandu-ma
dadi mi seintarnpla des sa"amapa ingudi", adica sa am0mu1timedefantasme,
de dorinte, de proiecte, care insa intarzie sa se tmplineasca. Am nevoie de
afectiune. Vreau sa faesau sa spun tot feIuI de lucruri, dar rna simt limitat im
gesturile mele. Sunt in alerta, deoarece nu amincredere in mine. Marea mea
: nevoiedeiubire, chiar i incontienta, sepoate exterioriza printr-o hipersalivare
tntimpul noppL Oricare ar fi situapa, rnasimt sub tensiune i nu sunt multumit
I 1 'J 11 1 , 1 ~ ! I ~ y ! ~ !
1111' 1 111 T IJ Io~ _
436
. Jacques Martel
de relatia mea cu viata ~i cu tot ceea ce este legat de ea. Amnevoie de experiente
noi pentru a"rna linisti", '
Accept! . sa constientizez darurile vietii si libertatea pe .care 0.am. Las la 0
parte ce cred celorlalti $i traiesc tntr-un mod spontan. Ma bucur de momentul
prezent. Ma bucur de viata, rna rasIat $i gust fiecare moment de fericire. Ma
'impac cu toate dorintele rnele interioare $i actionez pentru aleimplini.
1017. SALMONELOzA SAU FEBRA TIFOIDA ~v er i ~i:' O rR A V I R E ( ... P R lN MA N ~,
INDlGESTI~ INFECfIl [I N GENERAL), INTESTINE""","DJAREE. GREtuRi . ,"
. . '" .
Salmoneloza este 0boala infectioasa cauzata de 0bacterie (salmonela), care
provoaca tulburari digestive. Contarninarea se face de obicei, ,prin apa- murdara
sau prin man care. . _
Forme1e cele mai severe sunt febra tlfolda I paratlfolda. Simptomele .sunt
.diverse: vaI:saturi, diaree, sindrom infectios i toxic. In acest caz, rna tntreb ce
anume rna determlna sa traiesc atat de multa iritabilitate. Chiar daca pentru mine
era usor sa cred ca nu sunt responsabil de ceea ce mi se intampla, deoarece
mancarea era infectata (cauza exterioara abolii], trebuie sa tmi reamintesc faptu1
ca, nu exista hazard 'i,ca elementele exterioare exista doar pentru a rna ajuta sa
declansez starea de rau pe care 0traiesc in prezent, in viata mea, cu-privire 1a0
situatle "pe care nu 0diger si care rna enerveaza", Am 0atitudine defensiva ~i
sunt extrem de tensionat. Ma simt prizonier, sunt neputincios sa actionez tntr-o
situatie. Situatia respectiva, care de obicei Implies familia mea, rna afecteaza
profund $i pentru ca, nu rna pot exprimaboala va scoate la suprafata ceea ce nu
imi mai convine. Sunt foarte iritat. Imi caut adevaratele orlgini, vreau sa rna
tntorc la originile sau la credintele mele, dar ceva rna tmpiedtca. Ma revolt
impotriva numelui pe care ilport, pentru di, am impresia ca rna Irnpiedica sa fac
anumite Iucruri. Trebuie sa fiu Ia inaitime $i sa raman tn. cadrul.a. ceea ce "este
acceptabil". Malas inghipt de societate ~ide regulile ei. Trebuie sa exprim ceea ce
traiesc, ematiile care ocupa tot mai mult loc ~i care rna infe,cteaza, deaarece nu
mai vad nicio salutie. Am 0povara grea pe umeri !Viata mea este 0furtuna de
emotii.
Accept!. sa restabilesc armonia in situatia respectiva i astfel, sanatatea mea
va fi mult mai buna. Mavoi imbogap cu 0experienta care rna ajuta sa imi dezvolt
inte1epciunea. Valorizandu-ma $i acceptandu-ma!. a$a cum sunt, rna simt in
siguran~a $i stralucesc.de pace $i de bunastare. '
, . ,
1018. SALPINGITA V ezi $i : C R O rw cA [BoN A ... }. FEMINlNE1AH.CflUNl ...p INFEC'J'll [ IN
GENERAL]
Salpingita este 0infectie acuta sau ,cronica a trompelor uterine (sau ale lui
Fallope). 'Trompele simbolizeaza intainirea cu parteneru1 meu $i comul)icarea
.cu acesta. Demu1te ori, boala are 1egatura eu neputinta pe care 0simt fata de un
partener sexual. , .
lmi este teama ca partenerul meu mi i i n~eali i J Am impresia di 0persoana
apropiata, precum partenerul meu, tatal meu, unul dintre fratii mei, un prieten
Morele Dletianar al Boli/ar ~iA fectlunilor - C auzelesubtile ale ;mbalnalliTii
437
:t~. m:a tnseta: sau m-a tr i i dat prin atitudinile sale, prin gesturile sale, ceea ce
irm starneste 0furie puternica. Oricare ar fi situatia, de obicei, este lmplicat un
aspect al sexualitajtl, pe care a' consider degradanta, Deoarece trompele sunt
locul de tn~.al~re .intre sperma~ozoizi sl ovule, este posibil sa am diflcultati in
unele relatii dm viata mea de Zl cu zi. Am impresia c a fundatia relatiei mele de
cuplu este foarte firava, Oare Yom. putea avea copii candva ? Sau vom. putea
pastra familia unita ?
Acceptjv sa aduc iubire in situatla in cauza, pentru a vedea adevarul in
experienta pe care mi-o ofera viata. Astfe1, voi fi mai fericita, cu 0mai mare
bucurie de atrai ~i cu mai multa seninatate, .
1019.SARCINA [afectfuni in...) V ezi $i : NA$TE~ GR E fUR I . SJiN GE - DI A BE T
~hia~. 'd~ac~ de obicei,...sarcina este 0 experienta fericita, poate fi i
mspalma~tatoare ?r~n grijile ascunse, prin indoielile, fricie ~i nelinisttle sale, mai
ale~1apnma ..sarcina. Aceste sentimente ascunse vor gasl a cale de a iesi ~i, in
cabtate de vutoare mama, nu sunt in stare sa Ie exprim verbal. Uneori.' am
!m~resia ca P:ov~dirile ~unt a~at de mart fata de ceea ce sunt eu capabila sa'duc,
mcat pot, la myel mconstianr, sa resping copilul.
Cred ca am, renuntat la tineretea mea si chiar la libertatea mea. Vad toate
responsabil~tapl: p~care tre~u~.e sa mi. Ie asum. Acestea sunt cateva afectiuni
care pot aparea m timpul sarcmn: arsun la stomac, care Indica dificultatea de a
lnghiti realitatea, consttpatta, care scoate In evidenta frica mea de a rna relaxa
tendinta mea.de ~a~tra ~ucr~rile.aa cum sunt acum, stiind ca venirea unui copii
va aduce schimbari rnajore Invtata mea. Un nerv sciatic dureros indica frica
mea d~a merge Inainte, in noua directie pe care mi-a adus-o viata, Un diabet
ge~~~IO.?al_~ste consecinta tristetii pe care 0traiesc in aceasta perioada. Este
poslbil sa tralesc 0nemultumire, sa imi fieteama cavoi trai 0respingere cand imi
V~l vedea corp~l modificat i nu mai vreau sa rna ingra. Greturile indic~ faptul
ca transformar.Ile ~orp~lui meu imi dau "palpitatii". Resping imaginea mea de
acUl~: Sunt anXlOasa fata denatere i de capacitatea mea de a fi mama.
Invat sa am incredere in rriine i. accept!. sa am toate' instrumentele
necesare pentru a trai aceasta experienta minumita, cu bucurie i in armonie.
,Acc~pt~. sa imi iau un angajament fata de acest copil care se va nate. Accept!.
schlmbanle care vor avea loc in mine i care rna vor transfarma intr~o noua
persaana. ' , ,
1020. SARCINA (... prelungita)
, Cand_os~r~i~a se preI~ngete dincolo de termenul abinuit, este posibil ca eu, ca
" maI?~' sa Iml doresc, mcontient sa cantinui sa port acel copU cat mai mult
~poslbIl, ~eoare~e apreciez _ac~asta. stare, in care imi vad capilulin siguranta i In
'. ca~e legatura dmtre mama l copII este foarte puternidi. Vreau sa ilpastrez "la
, adapost de problemele" vietii de fiecare zi. Sau poate imi este frica de noile mele
, r~spo~abiIitati, care vor aparea Impreuna CU capilu].' Oare voi fi la inaltimea
, situatlel? se va schimba ceva in viata mea de cuplu? Voi fi 0mama buna?
: 1
; f
!l,
, I
I I T 1 l!
I ~ 1 1 J I , _
Jocques Mortel
438
Nelinistile mele fata de nastere rna pot face sa aman ve;tirea copil~lui pe l~me.
Este posibil, totodata, ca copilul sa se simta atat de bine m acel mediu s~cunza~t
incat sa vrea sa ramana cat mai mult posibil. Pot intra in contact cu aspectul sau
divin sa il llntstesc, sa 11 asigur c a voi face tot posibilul pentru a rna ocupa de el,
di voi continua sa n iubesc ~i ca, de ab_iaastept sa 11tin in brate, Trebuie sa rna
_detasez de copilul meu si sa rna conving c a are toate instrumentele necesare
pentru ainfrunta obstacolele intalnite.
Are nevoie doar de iublreav si de afectiunea mea,
iozi. SARCI NA - ECLAMPSI E Vezi~: CREIER - EPlLEPSlE, TENSIUNE ARTERIALA-
HIPERTENSIUNE
Eclampsia poate aparea la sfarsitul sarcinii, fiind 0af:qiune ?ra~a, car~cteri~ata
prin convulsii secundare asociate cu 0crestere grava a tenslU~ll wartenale. l?! cu
edern cerebral. Apare, de obicei in tlmpul prirnei sarcini. Seamana cu 0cnza de
epilepsie, se caracterizeaza prin pierderea cunostintei, ~nt~pe.n~rea mern~relor sl
convulsli. Este ca si cum ai fi lovit de fulger. Eclampsia indica faptul ca-sunt 0
femeie care, din nesiguranta sau culpabilitate, va respinge sarcina sa~tOw
t
ce~a ce
poate reprezenta venirea copilului. Sau este posibil sa am 0r~nchmna ~ata de
partenerul meu, pe care 11 fac responsabil ~i vinovat de sarclI ~a- mea. I n-alte
cazuri eu ca mama, pot avea 0dificultate in a acceptat. vemrea pe lume a
copiluiui ~eu, rna resping, rna simt tncapablla sa ipli asurn noile responsabilitati.
Ma simt intr-o inchisoare si vreau sa rna eliberez. lmi este frica de moarte: amea
_sau a hahelusului. Ma simt neputincioasa si prefer sa rna ascund in spatele
altcuiva, in loc sa merg mal departe. Dilema in acest caz este canu pot avvea
-incredere in nimeni pentru a aduce copilul pe lume: doar eu pot sa fac acest
lucru. Trebuie sa.fac fata tuturor emotnlor care se izbesc in mine si nu pre~ stiu
cum sa reactionez. Sunt sensibila la comentarii si la critici. Daca am nevoie de
multa ateritie, oare acest copil iroi va lua tot ceea ce primesc de la ceilalti ? Va
deveni centrul atentiei iar eu, voi fi ca 0fantorna ? Masimt foarte vulnerabila $i
irni doresc acest copii, dar in acelasi timp, vreau sa imi pastrez spatiul vital.
_ invat sa astept venirea copilului cu 0atitud}ne pozitiva, stiind ca am ~ot c~ea
ce este necesar pentru a-I ajuta in evolutia lui. I mi acord timp pentru avizualiza
felul in care vor evolua sarcina ~i nasterea sl sunt convinsa ca a~a va fl. Astfel imi
pot creea viata ~i pot construi 0baza solida pentru copilul meu. Sunt destul de
puternica ~i primesc tot ajutorul de care amnevoie.
10ZZ.SARCI NA ECTOPI cA SAU EXTRAUTERI NA
o sarcina ectopica se dezvolta in afara uterului. in acest caz este posibil,~e~
mama sa traiesc 0angoasa fata d~natere ~i sa am 0retinere in a na~te. I nn
dores~ aceasta sarcina ~i, in acela~i timp imi este frica. Poate am impresia ca,
cuibul pe care ilofer copilului este prea mic $i rna voi afla intr-o situape difieila.
Sau poate imi este teama ca partenerul rneu rna in~eaUi sau m-a in~e_latintreeut
Saupoate eu voi in~ela pe cineva ?
,1",
l
l!~."
I -
i:,
I.'
I
i
i:
I ::
. I
1:1
" i
, l
J
rI
.: i
( ,
,:\
: i
, 1
i
-I
; i
1-:
~..i
~-, T '1 T 1.. __"
Morele Dlctionor 01Boli/or $1Afect/unilor - Couzele subtile ole imbolnavirii 439
Acceptlv sa las sa evolueze procesul natural al vietii i sa las energia sa
cireule liber 'in interiorul meu pentru ca elernentele vietii sa ocupe locul rezervat
conform planului divino
1023. SARCI NA Vezi:NA$TERE-AVORT
1024. SARCI NA FALSA
Este posibil sa experimentez fizic aceleasi simptome pe care le are 0femeie
tnsarcinata, chiar daca eu nu sunt, stare care se numeste sarcina fa lsa , 0sarcina
falsa indica 0incertitudine, 0nesiguranta fata de responsabilitatile $i dorintele
rnele. Pot sa irni doresc sa am un copil. Dar rna intreb daca voi fi la inaltime. Oare
sunt capabila sa indeplinesc toate nevoile i dorintele copilului? Poate ca nu...
Daca 0sarcina nervoasa apare in cazul in care sunt 0femeie celibatara este
important sa verific daca am dificultati pe plan sexual. Poate vreau sa am un
copil, dar nu vreau sa am 0relatie afectiva cu cineva. Poate lmi este frica de toate
responsabilitatile pe care le impllca faptul de a avea un partener, desi imi doresc
unul, Am tendinta de a-mi crea iluzii si a rna amagi, Corpul meu reactioneaza la
tmaginatia mea. I mt place sa joe un rol, sa tree drept altcineva. Ma las invadata de
ceilalti. ~hiar daca sarcina falsa afecteaza femeile, poate, foarte rar sa apara ~i la
barbati. I n acest caz rna intreb cum se poate produce asa ceva. Este important sa
imi arnintesc, fie ca sunt femeie, fie ca sunt barb at, faptul di exista doua parti in
mine, Yin (partea feminina) si Yang (partea masculina). Chiar daca sunt barbat,
imi pot dezvolta instinctul matern si anurnite frici asociate de acesta ~i astfel sa
dezvolt simptomele unei sarcini false, prin empatie sau prin simbioza
energetica.
Verific care sunt nelinistile pe care le traieste 'inprezent, copilul meu interior. Voi
putea sa illinistesc, sa ii ofer iubirea mea si atentia de care are nevoie pentru ca
totul sa revina I anormal.. . ..
Acceptlv sa rna nasc in mine insuml. Las sa se nasca dorintele mele, tot ceea
. ceamin adancul meu i vrea sa iasa la lumina. Astfel imi ocup tot mai rnult locul
care rni se cuvine in Univers.
1025. SANGE (in general)
Pentru .a f~nc! iona bine 0 ma~ma are nevoie de un combustibil bun.
_Combustibilul corpului este sangeJe, care, pentru a fi eficient, trebuie sa circule
; liber in tot corpul. Daca combustibilul contine impuritati poate afecta gray
motorul, care in acest caz este inima . Sangele simbolizeaza bucuria de atdii,
setea d~ via! a ~i impuritatile pe care I e contine pot provoca afectiuni in intreg
corpul. I n functie de alimentapa mea, stornacuI produce 0energie care imi
.' forti fica sangele sau 11face anemic, la fel ca in cazul unei ma~ini, care are nevoie
:~de un cornbustibil bun. Sangele reprezinta energia care drcula in mine. Este
(centruI inimH. mele. Globulele ro~ii (hematiile) transporta oxigenul de la
. plamani pana la celule. Acestea poarta viata, actiunea. Globulele albe
i:(leucocitele) apara organismul de intru~i ~i: reprezinta, de asemenea
'1'11~"~'~'1 1':
440 Jocques Martel
personalitatea mea.: ceea ce sunt Circulatia sanguina simbolizeaza dorinta de a
evolua a flintei umane. 0 circulatie proasta indica faptul ca iubirea mea este
blocata, nu reusesc sa lmi exprim sentimentele, sunt tn conflict cu.notiunea de
iubire. Bebelusul aflat in pantecele mamei lui este legat deaceasta prin sistemul
sanguin, sangele contine intreg bagajul meu genetic sl ereditar. Prin urmare, daca
am dificultati legate de sange, rna pot tntreba daca traiesc un conflict cu un
membru alfamiliei mele, dinlinia mea de sange, din clanul meu: este posibil sa
rnasimt caunstrain: Poate nu m~implic destul demult, lanivel afectiv, tn familia
mea.
Mesajul pe care mi-l transmite corpul esteacesta: salas'sangele sa curga In
venele mele, sa las iubirea sa ajunga pana latntmav mea, sa acceptjv sa dati ~i
sa primesc bucuria de a trai. Fac loc ideilor nol, deoarece sunt 0 persoana
excepponala ! . .
, . .
1026. SANGE [afectiunt ale ...) Vezi~: SANGE / ANEMIE / LEUCEMIE
o proasta circulatie asangelui indica lipsa bucuriei de a trai 'invlata mea. Ma
simt amortit, ideile mete sunt incalcite. Amimpresia d trebuie sarnabat pentru
viata mea. Sangele meu este afectat atunci cand tralesc mai mult la nivelul
gandurilcr decat la eel emotional. Mi-arnpierdut bucuria de atrai,0 boala care
afecteaza sangele este semnul unei rani profunde, care nu afost nici acceptatajv,
nici iertata,
. Amimpresia ca traiesc 0viatl3clandestinii, nu simt ea fae parte eu adevarat
. dintr-un grup, din familia mea. Sufar pentru canu amlocul meu 'inclanul familial.
Totul se amesteca 'inmintea mea si nu mai stiu incotro rnaIndrept Deoarece nu
rna respect, sunt tot timpul rara energie. Imi traiesc relatiile tntr-un mod
superficial, iar banii, puterea, sexul, aparentele sunt pe pi'imul plan. Amimpresia
caamtot timpul nevoie de cons;mtamantul celorlalti pEmtruafi In randullumii.
Mastresez, rnaagit tot timpul, chiar ~i pentru lucruri marunte. Ceeacevreau eu
adevarat este sa traiesc Ia nivelul inimii. ~i al sertsibilitalii mele. Dad scuip
sange, este un semn casensibilitatea mea nu mai rezista, ca amlin prea-plin de
amintiri dureroase din trecut, care rna urmaresc ~i de care este absolut necesar
sa rna debarasez. Este ca i cum corpul meu ar avea nevoie de () cura~re
completa. Amnevoie demi~care, deschimbare, denoutate. ..
Pentru a-mi regasi bucuria, accept!" ideile noi, recunosc frumuseple din
'j'urul meu, sunt zambitor InrataVielii.Con~ientizez faprul c~traiesc, cat demult
imi doresc sa traiesc. Doar de mine depinde acest lucru. Reiritru In contact eu
tandretea ~i euiubirea din interiorul meu:
1027. SANGE - ANEMIE Vezi ~i:SANGE / CIRCULATIA SANGUINA / LEUCEMIE
Anemia reprezinta diminuarea nivelului de hemoglobina
71
din sange. Anemia
feripiva (datorata lipsei de fier) este forma cea mai frecventa. SangeJ e
'reprezinta bucuria de atrai, iubirea i emotiile. Stareadeanemie are legatura
.,
~l Hemoglobina: proteina conpnuta in:globulele r~ii, carora Ie d1i culoarea ro~e !iii care as iQ iJ ra transportul
oxigel)ului in s ange.
I
1.; 1 1.+ ; \ 1 1 l 1 1..- _.,
Morele DiCflonar 01Bolilor ~I Afectiunilor Cauzelesubtile ale imbolniilllrll
441
cu.o li~sa de bucu~ie, ?e forta si d: profunzime aiubirii pe care 0simt pentru
mme~s r pentru ceilalti sau cu nemcrederea In capacitatea mea de a iubi cu
adevarat, cuforta si eudeterminare, eu0descurajare si un refuz al vietii sau cu
impresi~ de a fi li~s~t de valoare ~i de a se opune iubirii, .de unde' provfne
d:~alonzarea proprier mele persoane, Madevalorizeztn aspectele care rnafaesa
t~alesc, n:
a
poarta prin viata, mal ales speranta si aspirattile rnele. Imi -traiesc
viatadupa fo~mu~a':da, dar ...", adica cuputln interes ~i rnasimt Iimitat peste tot.
As:t"el,cred c~n~irm pot realiza aspiratiile celemai profunde. Amimpresia cama
priibusesc, caviata mea sau cafamiliamease destramii. Lucrurile care rnafacsa
~raiesc,~~mai v_alorea:ap~eamult pentru mine. Trebuie sa fiusprijinit de ceilalti,
pen~u ca am lmpresla ca nu sunt suficient de, puternic pentru a-mi' realiza
d.ormtele :e~emal profunde. Este posibil sa traiesc disperare si resemnare. Ma
sl~t.~~fen:~t<slab I ~mov~t i nu mal amdeloe energie. Este ca ~i cum cineva
ml-~~suge sangele.sfmt casunt facut bucatele... Masufoc in mediul meu sau in
'.fam~hamea, de care rna simt indepartat. De ce este nevoie sa ajung pana la
. epUl~ar~p~ntru a ~recunoscut de oamenii pe care ii iubesc? Sau pot manifesta
, m~lta rlgiditate ~a!ade evenimentele din viata mea. I ipot purta pica cuiva sau
..c~lar sa vreau sa II omor, crezand ca astfel lmi voi usura povara, Toate aceste
:,slmpto~e s~nt ,re~Ita~I'un:~ m~~i ~Iabiciuni la nivel sanguin. In limba engleza
pentru fier exista cuvantul Iron I sepoate faceun joc de cuvinte schimband
.::ir?n':,cu I run" ("eu fug"), Lafel, In limba franceza, putem inlocut "fer" [fierj.cu
faire (a
A
face): ~ersoana anemica nu mai simte destula bucurie i motivatie
pentru amdephn~tot ce~ac: are defacut ~i nu mal poate alerga pentru aobtine
,. ceeacevrea. Amirnpresra canu pot faceceea cetrebuie pentru aregIa 0situatie
sau ceea ce.fac n.u.e~tecorect. ?are dece refuz sa folosesc energia universului,
~:fE~ esteAdISPO~lbI~,a pentru mme? Dece Imi este teama? Cerna determina sa
~mlfacsange rau? Amun sentiment profund canu amfost iubit defamiliamea
:' ~l poa~echiar a vrea, incontient sau nu, sasuprim unul sau mai multi membri ai
: aces.tela: ~raiesc un conflict legat de iubirea pentru "clanul" meu. NU amnido
. ~otlvatIe, deoarece nu ~tiu, ee rna bucura cu adevarat. Nu sunt in contact eu
.:mt:rioruI ~eu~Viito~u~e~tene~ar, nesigur ~i periculos. Gandurile mele negative
.,/a~a. de mm~~msuml ImI seaca energia. Este ca ~i cum nu a putea integra
..-reahtatea fizlca. '. .. .
.i:~. Acee?t !."saspun da acestei minunate energii, care poate saimi alimenteze
..; :~ata cu lUblre..Ale~CA" ~rija alimentele ~are rna ajuta sa imi hrailesc corpul ~i
,:slstem~l sangUl.n, s.a ~ml refac fortele. Incepand de acum, privesc, obsev i
,desc?par bucuna dm J urul meu. Este peste tot: in familia mea, la serviciu In
::relat
nle
eu~ri.etenii~mei. Fiintele de lumina sunt, de asemenea, aHituri demIne,
; :pentru a~a aJ uta sa crescoAccept!. saIrni traiesc viata, In loesa 0traiesc pe a
:~o~elorlalti.lmirecunosc dorintele profunde.
'1028. SANGE - ARTERE
Arterele sunt "vasele care conduc sangele oxigenat de Ia inima. la celelalte
organe.
I .. 'I .'I , , .. 1 ~ ~ ~! 'I " ~ l 1 ;
, , J , 1 _
Jacques Martel
442
Arterele la fel ca si eelelalte vase de sange (vene, capilare etc.) simbolizeaz~
mijloacele demanifestare acalitaplor divine aleiubirii. Seiutlnd 'intot corpul si
cornunica cufiecare parte aacestuia. Arterele sunt conectate, deasemenea latot
.ceeaeetnseamna "vtata", .' . : u
:Ele fae sa circulebucuria de. a trai ~i'.ele ne ajuta sa comunica~J u s~ ne
sxprimam emotttle, sapastrarn contactul cuunive~sul. Arterele exprima cat de
.lntens rna irnplic 'inviata. Dacatensiunea nervoasa creste foar~e ~ult,. ac~asta
duce Iaun echilibru emotional, care poate rezulta dintr-un conflict mtenor mtre
"lumeamea fizica" si "lumea mea spirituala". Maafluintr-o situatie~i~ca~e~uupo~
actiona: de exemplu, vreau sa plec de acasa, dar exis:a ce~a c~rna impiedica ~a
fac acest lucru. Congestia indica faptul ca sunt prea implicat mtr-un aspect ~n
viata mea sau Intr-o emotle, care poate fi nefast~ pentru min~, preeu~ furl~
gelozia etc. Atunci cand am a dificultate sau nu irm ~al. expr.m~e~ojille, rna
inchid (rna blochez) si pot fi afectat de diverse afectiuni d:. ~mma', yr:cun:
.arteroscleroza, tromboza, angina pectorala etc. Bucuria deatrat m~~teazasamal
circule prin mine. Este posibil sarnadevalorize: cu?rivirela sarcI~ll: pe care le
amde indeplinit. Tot ceea cevreau sa realizez mviata mea, necesita-prea ~ult
efort si prea multa energie. Este greu sa imi structurez bin.~mun~a sau sa ~
cladesc pe baza solida Toate acestea pot fi cauza une~e~olll a~erl~l: ~un~l
membru. Carotidelensunt afectate daca am impresta ca trebuie sa irm apar
mereu ideile sau daca Imi este teama ca ceilalti 'imi fura ideile rnele bune.
Frustrarea ~i furia mea fajadeviata pot crea arterita, . ..
Pentru ca energia sa circule mai regulat sl saimpiedtce as~fel aparttta un~r
scleroze (care simbolizeaza bloeajele energetice), a~cept!~ .sa.~u mal d~schlS
'fata debucurie ~i circulajia acesteia, fiind deschis lamvelullmmn', acceptand!,
saimi schirnb atitudinea ~i salas iubirea sacirculeintot corpul.
1029. SANGE - CANGRENA Veri ~i:AMPUTARE, INFEqn
Cangrena ischemica este cauzata de oprirea fluxului sang~in 'intr-~na ,sau mai
multe parji ale eorpului, ceea ce duce la moartea jesuW
lUl
respectiv. ~Fluxul.de
sange are legatura cu exprimarea sau repner:a ~ubirii m:le .f~jade Umvers ~l cu
bucuria mea de atrai. Astfe},daca cangrena 1ml afecteaza plcloarele, acest !ucru
simbolizeaza ca rejinerea sau Upsa iubirii din interiorul rneu este atat .de
profunda, 'indit se opre~te complet din mi~careaAsa~Deobicei, 'inacest caz, f~lca
deviitor ~i nesiguranja faja de ceea ce mi seva mtamp~a, sunt foarte ~uterm~e.
Madistrug ~i rna intoxic cu culpabilitatea mea, de ru~me sau. de syparare ~l A
0
parte din mine este pe cale samoara. Masimt foarte murdar. Slmt caregresez III
loc sa evoluez, dau 'inapoi, in loc sa avansez. Mi-ampierdut puterea creato~re.
Viaja trece ~i nu mai simt nido bucurie. Pentru ca rna distrug, vreau sa h se
'intample acela~i lucru ~i celorlalp ~i amimpresia ~aam0 oare.care putere asupra
loc ~i vreau saii _simtneputincio~i, lafel camine. Incazul unel cangrene uscate,
72 Carotide: a rtere din' zona ga tului ~ a ca pului.
1 1 1 1 1 1 IJ...- _
1 : I ~
Marele Dietlanar al Boli/or $;A/eetlunilor - Cauzele subtile ale imbolnavlrii 443
sangele numai iriga tesutul afectat Inacest caz, este indicat sareiau contactul cu
mineIn~uIhi suu eubucuria din mine, referitor laaspectul dinviata mea care este
afectat Incazul cangreneiumede, care rezulta 'inurrna unei infectii sunt nevoit
. ' ,
sa fac faja unor ganduri otravitoare, unor ganduri legate de moarte. Cangrena
gazoasa (foarte rara) este cauzata de infectle bacteriana, in urma unei rani,
produsa debacterii care se dezvolta 'inmedii lipsite de oxigen. Prin urrnare, sub
piele se formeaza gaze proveriite din proliferarea germenilor infectlosl. Nuam
doar idei legate de m:oartea unel parji din mine, ci simt ~i 0resplngere lagandul
catocmai aeea parte din mine, rnadeterrnina datraiesc 0astfel de situatie.
Acceptj.' sa reintegrez sangele ~i iubirea in exprimarea a ceea ce sunt, In
viata mea. Invaj sa rnaaccept!' asa cumsunt ~i saimi redescopar bucuria de a
traL Devinstapan peviata mea.
1030.SANGE - CIRCULATIE SANGUINA Vezi ~i:lNlMA, RAYNAUD [BOALAA LUI ...]
Clrculatia sanguina este legata de inima' ~i de sange, simbolul vietii. Sangele
circula'prin toate vasele din corp: artere, arteriole, vene, capilare. Aceste vase
sunt necesarepentru adistribui iubirea, bueuria ~'iviata in lntreg corpul. Inlmav
mea (sediul iubirii) acceptalv sa transmita sangele (energia) in flecare parte a
fiintel mele, ihdiferent de importanta acestela, tara discrimlnare.' Sangele
reprezinta vigoarea mea, placerea de atral si ceea cesunt acum, in' acest univers.
Teate problemele legate decirculatie au legatura cusangele si cuflinta mea. Daca
tralesc 0situatie diflcila pe plan emotional saumental, energia care lmi anima
fiinta, sepierde. Aceasta slabire as'angelui ~i acirculajiei sanguine simbolizeaza
, faptul ca rna retrag, la nivel emojional, dintr-o situatie care rria afeeteaza 'pe
moment, deoarece nu am destula,"energie" pentru amerge inainte. Maprotejez
de emotiile care torisuma prea multa energie, deciarece este dureros sa Iesimt
atat deputerrtiC. Nil iassadrcule destula iubire invia}amea. Maautoeritic foarte
sever; surnr ~i traiesc multa tfistete'-' interioara. Bucuria mea de a trai ~i
.bundispozijie se diminueaza, ideile rnele devin confuze. Am 0 viata sociaHi
anosta, plictisitoare ~i plata. Am nevoie sa fac "sa circule" multe prbiecte, idei,
senzatii. Dadi nu, totul va "'injepeni" din cauza stresului meu, a suferinjei, a
"oboselii, afuriei mele. Acela~i efect II poate avea ~i < > stare de supraexcitahilitate
'.:"sau 0obsesie, care produc un dezechilibru in circulatia sanguina. Lipsa bucuriei
. .~rnadetermina saImi neglijez responsabilitajile. Am unele blocaje care rrla obliga
.." sa evit anumite situajii. Este un mod de a spune nu vietii, de a-mi dari,
,c incon~tient, moartea. Exista riseul de a iei lasuprafaja mai rnulte "m'odele"pe
; care Ietriliesc (controlu}, abandonul, indiferenja faja de viaja, nevoia exagerata
, deatentie, dorinja deamuri...) Tulburarile decircula~iesemanifesta mai intai la
~i;maiIii~i lapicioare, lapartile externe i active alecorpului, cele care rnaindruma
'~,inunivers. 0 circulatie sanguin~ proasta care imi' afecteaza picioarele, are
.. legatura cu directia mea emotionala, cu emojiile pe care pot conta ~i la care tin.
~.,Lanivelul mainilor, reprezinta expresia emotiilor mele~i 0dorinja dernaopri din
~~,;~eeace fac in prezent. Mainile ~i picioarele reci indica a retragere 'in sine,
....... retragerea dinparticiparea emotion~Ia launiversul meu interior. Numai vreau sa
., , l' 1 1 1
i! J ' 1 } 1 1 1&..... _
i~
Jacques Mortel
444
fac parte din spectacol, voi sta .la~stan~ !Un chea~de sange simboli:eaza un
secret bine pastrat, un eveniment m care am avut tmpresia ca sunt tradat sau
pacalit ~i,in locsalas emotiile sacurga, le-arnlasat saseintare~sdi ~i saform::e
un cheag de sange, Printre afectiunile circulatlei sangume se numara:
ateroscleroza, arterioscleroza, cresterea nivelului de colesterol, trornboza,
embolia etc. '.' : . . . .: ....
AcceptL. samaprivesc in fatasi mai aleslmi observ atitudinea (aja ?evia~ !
Viata nu este destul de frumoasa, pentru a profita din plin de e,!? lml deschid
immav spre iubire, amgrija de mine ~i mii las indrumat devia~. Intotdeauna se
va.lntampla tot ceeste mal bun pentrumine,
1031. SANGE COAGULAT( ... invene san inartere], CHEAG .Vezi ~i: sANGE
TROMBOzJ' .
Sangele reprezinta bucuria -care circula in corpul men. Cand sangele se
, coaguleaza, s~formeaza un cheag, 0masa sem!-solida. AcestaAestenecesar pentru
a opri o. hemoragie atunci cand vasele de sange se rup..Can~coagularea eS.te
deficitara, este un semn ca, rana emotionala, care se manifests pnn hemoragie,
mi se pare imposibil de vindecat intr-un fel, este ca ~i cum m-as lasa. sa ~o~:
neputinta mea, lipsa mea de putere asupra vietii mele: da na~t~~e dlsp;rarn.
Traiesc tot timpul in trecut. Energiile.mele profunde sun:m dezechlllb~u. ~and s~
forrneaza brusc un cheag (tromboza), de exemplu m urma unei circulapt
proaste, acest lucru poate provoca 0ocluzle?" sau 0embolie. Este ca~~cum.a~
pune un dop, care ar bloca tntreaga circulatie asangelui, Cheagul poate simboliza
un secret foarte bine pastrat, 0 minciuna sau 0 tnselaciune, care nu au fost
niciodata exprimate., . ... ' . .-. .: ,
. Acceptt. sa las sa circule bucuria in mine ~i rna pregatesc_ pentru 0 viat
a
noua. jmi recunosc puterea l)i locul pe care tl am in univers. Fiecare _situape,
fiecare dificultate din'viata meaimi aduce mai multa tntelepciune l)i mai multa
jubire. Amtot cetmi trebuie pentru a-mi schimba viata: nu mai dimane decat sa
rnahotarasc !
1032. SANGE - COLESTERDV
4
v ezi ~i:SANGE / [iN GENERAL1/ CIRCULATIA sANGELUl
Colesterolul are legatura cu sangele, simbolul bucnriei de a trai. Colesterolul
provine din anumite alimente nevegetale. Organismul nostru 11:ransf?rma, in
ficat. Este 0componenta important~ pentru peretele celular. Dac~cantltatea de
colesterol este prea mare, acesta sedepune pevaseIede sange ~i reduce, treptat,
diametrul acestora. '.
Care de ceseintampla acest lucru ?Pentru cami-ampierdut bucuria de atrii !
. in adancul meu, cred ca nu merit sa fiu fericit, sa fiu vesel ~I ac~asta bllcurie
circula foarte ~eu !"Imi fac sange rau" sau sange bun (precum colesterolul).
il
'I ,
i\
73 Oduzie: obstruqie totalii sau parpalii. . . .
74Colesterol: existii mai multe fraqiuni de colesterol, dintre care LDL (din dHenum!reaI nhTba engleza ~wDens~ty
Lipoproteins (Iipoprote(ne cu den;itat: joasJ), a~n~mitul "colest~1 ~u $1 HD~ (I n englez~ High Density
Lipoproteins (Iipoproteme cu dens/tate maltii), a~numitul colesterol 'bun .
'.
, 'I
J
\ :1 - ,- - - - r- - r- ," Of ._' ... ~":r'~~_"''''~1 -r-'--. .... _
Marele Dlet/anar 018011i0rli A/ectiunilor Cauzele subtile ole imbolniiviril 445
Este nevoie Saredescopar sensuI vietii mele. Oare v iata mea merge fnsensul fn
care imi doresc eu ? Mapot intreba, de asemenea, daca Imi fac prea rnulte griji,
rnai .ales cu privire la mama mea sau la familie. Este posibil sa creases
colesterolul dupa anumite evenimente, precum pensionarea, deoarece nu mai
ambucuria de atrai pe care I i aveamcucolegii demunca sau cu oamenii pe care
I i intalneam la munca, Aceasta crestere se poate produce ~i atunci cand pleaca
cineva drag; care imi aducea bucurie in viata, in acest caz, in loc sa dezvolt un
diabet, care estesimbolul unei tristeti profunde, corpul' meu interpreteaza
evenimentul ca pe 0 pierdere a bucuriei de a trai, ceea ce deterrnina cresterea
nivelului de colesterol. Acest lucru se poate intampla ~i dupa pierderea unui
animal de companie sau tn orice situatie care poate sa imi diminueze, constient
sau nu, bucuria deatrai, Uneori traiesc ~i un sentiment de nesiguranta, Traiesc 0
situatie intr-un mod dramatic. Deexernplu, in cazul in care vreau sarealizez un
protect, sa construiesc ceva, un lucru -Iacare tin mult, dar nu sunt ajutat de
nimeni. Nupot conta decat pe mine insumi ~i acest lucru rnaafecteaza foarte
multoDad las aceasta stare saseagraveze, rise saam, intr-o zi, un atac cardiac.
Dacanu rezolv situatia care rnafacesaimi pierd bucuia de atrai, este afectat un
aspect foarte important dinviata mea - iubirea. Candbucuria mea sepierde, este
ca~i.cum as simti mai putina iubire in mine, de aceea pierderea bucuriei tmi
afecteaza inima . Unnivel crescut al colesterolului indica faptul calml este greu
. sarnaimplic cu adevarat in viata mea. Masimt caun actor care [oaca 0piesa de
teatru: facparte din spectacol, dar nutmi insu~esc intotalitate emotiile. [ocunrol
.pentru alefi peplac celorlalti, cand defapt ar trebui safac ceea ceimi placemie.
.Am devenit foarte altruist, pentru a evita sa fiu considerat egocentrist. Am
.Impresia ca, visele rnele sunt ireallzabile, inacceptabile. lmi 'caut identitatea. Ma
. identific mai -mult cu familia mea, pe care 0vad cum'se destrama, se distruge.
: Poate fi vorba despre .familia mea biologidi, dar ~i despre un grup din care fac
';parte, sau despre colegii demunca. A~vrea cafamilia mea safieunita, satraiasca
'in armonie, dar rna simt incapabil saintervin. Majoritatea colesterolului animal
{provenit din carne ~i produse lactate) apare din cauza unei alimentatii prea
, bogate, a occidentalilor. Alimentele cucontinut bogat in colesterol, reprezinta 0
<anumita satisfacere egoista, aapetitului meu. Masimt bine, tara sa rnagandesc 0
, clipa ca, acest surplus imi poate deteriora ~i chiar distruge sanatatea! Este 0
:,dluziesacred caI i produc 0placere corpului meu. Verific daca rnaiubesc intr-un
'5'modputin cam "egoist sau egocentric". Absorbind alimente 'cu continut prea
:;.marede colesterol; Imi neg bucuriile vietii. Intr-o zi, va trebui sa platesc acest
. '. elucru. Chiar imi doresc 0astfel deafectiune ?
Accept t'l sa rna schimb imediat l)i sa las sa circule bucuria in mine, ca un
. ;:.;copil care se minuneaza in fata frurnuse!ilor vietii !imi neutralizez fricade atrai
;.dn bucurie ~i accept! 'I sa las bucuria sa intre in viata mea. AtceptL. sa fiu eu
..--;':.$lnsumi, sa imi realizez visele. Savurez fiecare moment, deoarece amdreptul safiu
'~i;fericit.
SANGE - DIABET (... zaharat) Vezi ~i:BOLI EREDITARE- sANGE - HIPOGLICEMIE
j 1 I 1 I 1 1'1 I ! 1 J ----------- .....
Jacques Martel
Diabetul este 0boala caractenzata prin eliminarea axcesiva aunei su~sta?t: i~
urina. In general, termenul de diabet: serefera la diabetu~ zaha~at ( : n
al
eXl~ta!jl
diabet [uvenil, sau infantil). Diabetul este provocat de 0msuficl~nta se~rep: de
insulina, decatre pancreas, care nupoate mentine zah.ar~lla un mvel.sat1slac~to~
. pentru sange, Astfel se produce un exces de zahar l sangele este m.capabl~sa
.foloseasca intr-un mod.adecvat zaharul din fluxul sanguin. Cresterea nivelului de
zahar este descoperita prin cresterea glicemiei ~i aparitia zahar~lui in ur~na. Dat
fiind faptul ca zaharul stmboltzeaza iubirea, tandretea, afeC!lUnea,. dl~betul
reflecta sentimentul de trlstete tntertoara. Este vorba despre 0 hpsa de 0
anumita iubire, deoarece amnevoie, din cauza ranilor anterioare. sa co~trole:
mediul in care traiesc si oamenii din jurul meu. Trruesc 0 stare de. ~bstment~
afectiva. Cand sufar de diabet, traiesc sentimente de tristete~repet1ti~e~ex:?0p~
refulate, tristete inconstienta ~i absents tandretei, ceea ce rna ~et:rm~na sa m~
iniispresc. 'randretea adisparut, lasand in locul ei 0d~r.erecontmu~: Dmace~st~
cauza, incep sa mananc zahar, sub toate formele posl.bl.le:~pas~e,pal~e, d~lclU~~,
produse depatiserie etc. pentru. acomp.ensa ~steyoslbll. s~~n~es: o}o:ntu~a.,
peplan afectiv, social sau financtar. Amtmpresia catrebuie satin Pl:_pt situatiei,
sunt fortat salupt, sainfrunt viata, oamenii, eveniment~le. In~er~sac~mp'ense~
prin toate mijloacele posibile. Malimitez inmulte domenn alevietit. Devm amar.
fata deviata, consider caviata mea este "amara" i compensez printr-o stare mal
"dulce". Amregrete fata detrecut sau ces-ar fi ~utut inta~pla. C.re?.ca ?u meri;
sacunosc fericirea ~i placer ea. Deoarece am0 diflcultate mapnrm Iubirea, rna
simt sufocat ~i supraincarcat, blocat, intr-o situape~incontr~l~bi~a"~i excesiva;
Aceasta situatie, pe care nu reusesc sa0gestionez, rnadete:~mn~sa com?ensez'
prin alimentatie ~i sa rna ingra~, fravorizfmd ~stfel apantl~ ,?abetuIUl. Am.
0
mare nevoie deiubire ~i deafectiune, mai ales dmpartea tatalm meu, dar nu ~tl~
cumsa reactionez pentru aprimi aceasta iubire. Mi se pare nedrept sau nu mal
amincredere in autoritatea care se exercita asupra mea. Poate fi vorba despre
autoritatea tatalui meu, sau aunui patron sau acuivacare reprezinta autoritatea,
in religia mea. Am0dificultate in aprimi iubi,~e~~elorlalp ~~viat
a
. es~: li~sita d~
pHicerepentru mine. Deoarece nu accept.!," mlclle bucurn ale Vl~t~l, aJ ~ngs~
dezvolt un diabet, a carui consecinta este tocmai aceea ce a-ml mterzlce .sa
mananc dulciuri ca altadata. Pentru mine este greu sa rna relaxez ~i sa expnm
iubirea adevar~ta. Este posibil sa fiu obligat sa nu imi pot expri~a. ?esc?iS
emot
iile
de bucurie, iubire sau pasiune, d!n.c~uzaunui. context care Iml mchide
toate aceste sentimente. Uneori ama~teptan disproporponate, deoarece vreau ca
ceilalti saimi implineasca dorintele. Aceste a~teptar~deter~ina frustari ~i furie
fata deviata ~i fatade mine. M a opun eup~~ere UDUle~emrne~t pe car~,:eau
sailevit, dar pe care rna simt obligat sa II suport ~l refuz sa fiuflexlbd. Nu
pot renunt
a
atat de simplu! De exemplu, poate fi vorba. despre 0 separare, 0
mutare, un examen et. Emotiile traite fata de acest evemment pot fi leg~te~d~
pierderea unei fiinte dragi sau de 0singuratate profunda, care ma determtna s~
traiesc 0 stare dedisperare. Deobicei exista 0legatura cufamiliamea. AcestoraIi
" ! :
"
; , 1 1 1 ~ 1 ... _
Marele Dictionar al Boli/or ~iAfecfiunilor Cauzelesubtile ale imbolnavirii
447
se adauga un sentiment de dezgust, de respingere, de dispret fa~a de
evenimentuI respectiv.
Astfel ca, imi este foarte greu, din cauza constrangerilor de tot felul sa regasesc
aceasta bucurie, de'care amatat demare nevoie. Chiar daca trece timpul, lipsape
care 0amsi suferinta care decurge din ea, persist ... Este posibil sa fi pierdut un
prieten foarte bun sau un cornplice, una dintre putinele persoane careia puteam
saii spun totul despre mine. Sauimi este teama de ceva sau de cineva si, lara sa
Imi dau seama, ajung sa dezvolt 0 adevarata paranoia, legat de acest subject.
Constient sau nu, ma gandesc tot timpul la acest lucru. Amimpresia eli sunt
nevoit safac fata unui adversar detalie mare ~i nu stiu care dintre noi vafi "eel
rnai puternic". Oareforta mea primitiva vafi mai puternica ?Aceasta forta estein
interiorul sau in exteriorul meu ? Este0incercare foarte solicitanta pentru mine.
Sunt "gata de lupta", tmpotrlva vointei mele! Din acest motiv, glicemla ridicata
reprezinta rezerva de care amnevoie pentru "afi pregatit tot timpul" daca va fi
nevoie salupt (zaharul din sange este eel care furnizeaza energia muschilor mei,
pentru arnaIupta). Dacasunt in conflict cuautoritatea, este posibil sasimt chiar
o oarecare placere sa rna opun cuiva, unei situatil sau unui principiu?
Hiperglieernia va aparea intr-un astfel de moment. Deasemenea, pot avea un
sentiment de neputinta fata de prezent. Adicarna simt incapabil sa actionez, sa
duelacapat sarcinile pe care leam. .
Nuamenergie salnaintez, samerg mai departe. Masimt Impins safaclucruri fata
de care rna opun. Pe plan biologic, zaharul consinut in corpul meu este eel care
produce energia calories, necesara pentru miscare, Nivelul de zahar creste in
sange deoarece este vorba despre un zahar care se transforma foarte repede ~i
poate fi folosit imediat. Astfel devin puternic ~i pot faceanumite lucruri repede ~i
eficient. Amnevoie safiuresponsabil deviata mea, incepand deacum. Amnevoie
saschimb situatiile care rna afecteaza, incepand prin avedea iubirea ~i bucuria
din toate aspectele vietii. Zaharul estein relatie cu blande!ea i cu iubirea. Daca
sunt un eopH, care sufera de diabet, imi este teama di unul dintre parintii mei
sau amandoi, nu au incredere in mine i caii voi dezamagi. {mi este frica sa rna
implinesc, sadevin eu insumi. Amnevoie de tandrete ~i de afectiune, dar nu tiu
cumsa Iecaut. Simt 0nesiguranta, dar nu tiu cumsa spun sau sa exprim acest
lucru ~i devin tot mai aspru. A~vrea sanu fiunevoit sa fac fata acestei situatii i
rnasimt crispat fata de amploarea ei. Mastresez tot timpul, bat pasul pe loc. Este
ca i cumnu a avea _nicioputere asupra vietii mele i totul tmi este impus din
afara. Simt 0 ang~asa pentru di nu mai ~tiu cine sunt, nu ~tiu cum sa am
incredere in mine. Inca nu m-am acceptatL. a~a"cumsunt", in calitate de fiinta
umana. Ma' simt in nesiguranta, in instabilitate, fata de viitor. Nu vreau sa
imbatranesc ~i sa devin "mare". Diabetul, hiperglieemia (prea mult zahar in
sange) i hipoglicemia (prea pupn zahar in sange) au toate legatura cu lipsa de
bucurieA~icu iubirea pe care sunt capabil sa 0 exprim pentru mine insumi ~i
ceilalti. In cazul diabetului gesta!ional, care apare, de obicei, dupa jumatatea
celui de-am doilea trimestru de sarcina, este bine sa imi pun acelea~i intrebari,
valabilei in cazul diabetului zaharat. Esteposibil sa decopar in mine 0triste~e
1
j
;."
! ;f--, 1 1 I 1 1
448,
Jacques Martel
profunda, 0resplngere sau 0rezistenta. Sarcina poate activa sau arnpliflcain
mine amintiri, constiente sau nu, legat deeeac~amtrait in copilarie, situatii care
pot declansa diabetul. Dupanastere, revenirea lastarea mea normals arata faptul
ca acele sentirnente au 'disparut, sau .sunt diminuate, lueru care determina
restabilirea nivelului glicemiei (al glucozei). Dacasunt mama, in acest caz, trebuie
sarnalntreb daca nu.cumva euinsaml rnasimt micuta ~i dependents, lafel ca~i
bebelusul meu. Simt eli nu sunt in stare imi indeplinesc rolul de mama, eeea ce
,rnalntristeaza foarte puternic. , , "
Sau rna tntreb daca bebelusul va deveni 0alta persoana, care lml Invadeaza
spatiul privat. Imi este greu sa rna acceptlv asa cumsunt. Sarcina irni modiflca
corpul si lmi este greu sa fiu de acord cunoua mea imagine. Mavad ca pe 0
persoana lenesa i pasiva ~i rnapersecut, inlocsairmacord iubire ~i compasiune.
Dacaamdiabet sl trebuie safac injectii cuinsulina, este bine sarnalntreb, de ce
este legata aceasta dependenta, la nivel afectiv: oare sunt ,tnea dependent de
parintii mei ? Oarele daruiesc celorlalti .iublrea si afectiunea pe care amnevoie
sa Ieprlmesc sau rna simt prea golit ~i prea singur pentru a fi in stare sa ofer
aceasta iubire? De ce sau de,cine rna agat ? Exista at~t de multa iubire
disponibila, Oamenii rna iubesc si trebuie sa, recunosc acest Iucru, incepand de
acurn, Daca sunt copH,'este mornentul sa iau tnltlativa si sa continui sa merg
tnainte 'inviata. Exista multe oportunltati care iml vor amellora condttlile de
viata, dar eurna opun, pentru ca toate acestea pot aduce.schimbari importante in
viata mea. Am obosit ~asurar tot timpuL Esteposibil sa simt ca,nusunt sustinut
detatal meu (sau depersoana careII r:eprezinta) sau sa cred caacesta nuacorda
niciun interes fata demine sau activitaple lTIele.Iicaptez indiferE!nta.Dacasunt 0
femeie sau ,unbarbat, cu 0Iatura feminina foarte bine dezvoltata, imi doresc sa
,devin mai activ ~i mai independentTotu~i, ~tiucaastfelli voi.dez:anjape cei din
:,jurJ meu ~i imi este teama earnavoi,indepartade cei pe CareIiiubesc., DealtfeI,
tI11ieste greu sa Ie accept sfaturile, ,de(>are~ecred ca acestea tmi ingradesc
libertatea. Ego-ul meu izbucne~ete uneori i acst lucru se reflecta in accese de
furieviolenta sau in atitudini rigide. __
Accept!. sa rna deta~ez de trecut, sanaccept aacum e~te. S-uritmai dechis
fata de viata, tiin ddi imi rezerva doar momente frumoase ~i sunt gata sa Ie
accept! . Amincredere in mine ~i nu maioamnevoie de altcineva sa rnasprijine:
amtoata forta ~i determinarea necesare penrtu a-mi crea propria fericire. Daca
aminima. dechisa, se pot produce IIliracoIe! Faptul de a nu rna mai opune imi
, eliber~aza frustrarile ~i astfel pot trai in ritmul natural ai vi~pi. Invat sa rnasimt
tn sigu~anta, caut afecpunea, tandretea ~i iubirea pe care mi-o ofem ceilalti. Imi
con~tientizez propria mea valoare. Devin mai spontan ~i illas pe copilul meu
interior sa seexprime, sasesimta ves~l ~i in,siguranta. Astfel, incetez sa rnamai
autodistrug, tmi ofer 0viatainsigurant~, frumoasa ~i plina debandete.
i034. SANGE (inscaun...) Vezi#;SANGE-sANGERARI
1035. SA.NGE- FEBLITA
1 1 1 , , 1 , .' , . , ,
Marele D1ctionar af Bolitor l A/ectiunilor - Cauzelesubtile ale imbolnavirii
449
Feblita se defineste ca un blocaj al sangelut tn vene, mal ales la nivelul
membreJ or i?ferioare. Este provocata de un cheag favorizat de 0imobilizare (de
e~empl~, g~lpS), 0patologie varlcoasa (a.varicelor] sau 0hipercoagidare a
sangelui, Sangele reprezinta libera circulatie a vietii prin venele membrelor
mferioare; ~Astfel, posibilitatea mea de locomotie este limitata, iritata. si
defe~t~oasa, deoarece a:est blocaj ~l sangelut indica 0pierdere abucuriei, legata
depicioare, celecare rnatransporta spre diverse destinatii din viata mea. Feblita
apar.eatunci cand traiesc un eveniment brutal inviata mea, care irmstarneste un
s~ntime~t ~e ne!nte~~gerei c:re A1mi ingadeste libertatea. Imi vine sa "muse pe
cm~vap~na J asange . Pentru casangele numai urea in picioarele mele, rnasimt
obhgat sa "remontez", sa Incurajez pe cineva.rie obicei pe partenerul meu care
are tot timpul ':moral~l sca~ut" $ ! c~re~ede totul In.negru, In functie de pi~iorul
a :
ectat
, eel sta~g. ,(Sl~~~hzeaza mteriorul meu) sau eel drept (exteriorul)
pierderea bucuriei indica m~easpect am0ezitare sau un refuz de aavansa de
accepta!~ 0noua destinatia, Imi fae"sange rau" fata deanumlte situatil dinviata
_?1~a. Traiesc 0stagnare, 0incetinire din cauzaunei emotii, aunui sentiment care
Inn blocheaza bucuria, fericirea de a tra i, Este posibil sa traiesc 0frustrare la
" ~ivelnl.sexualitapi mele. Amtendinta de a-i invinui pe ceilalti i de a-i dispretui.
h conslde~responsabi~ p.entru lipsurile mele ~i imi pierd pofta de a trai $ i a
, mer~e .mal depa!te: Mastmt nesigur, instabil, simt ca "rna clatin pe picioare".
Indolelilemele cantaresc multoMasimt neputincios. Oaremerit safiufericit ?
" 'A~ i~p~esia ca.staupe loc, catotul este Incrementt si nimic nu mi~ca. Saupoate
chiar Iml doresc acest lucru? ' .' , " ,
~.Acc:p~!" ~~alas la 0parte durerea, nemultumirea, frustrarea pe care'le
:',tralesc ~sarnarespons~bilizez fatade ceeaceSf Intampla Inviata'mea. Accept!
~, 'faptul ca am puterea sa imi' creez viata a~a cum"vreau eu. Trehuie' doa~sa
,, ,acc~pt!. fapttil ca ~~ dreptul la fericire i merit ca bucurfci i pacea safini
<~ lummeze drumu!. Mamtorc spre mineinsumi, spre inima. mea ~i spre adevar.'
i036. SA.NGE :- HEMATOM Vezi ~i:ACCIDENT, siNGE / [iN GENERAL] / CIRCULATlA
,r SANGUINA'" ' ,
, Unh~mat?m apare in urma unei hemoragii $ i provoadi 0acumulare, 0col~ctare
,'de sange
A
mtr-un !es~t sau intr-u.n'organ.. Iar pentru ca un hematom apare
;,.aproape mtotdeauna, murma unUl traumatIsm, este cazul sa rnai'ntreb Ceofrica
"~.,sauce culpabilitate rna impiedica
v
sa las sa circule liber bucuria din viata mea.
-:' ,Poa~e.fi~yorba despre 0pedeapsa pe care mi-o aplic. Ma simt t~iiat in, mii de
,~:,~'b~cap ..In~e:c sa' rei~tru tn ~on~actcu potentialul meu, interior. Acumulatea de
, :::.sangel~n?l~afap~~l ca treb.~le sa aduc mai multa bucurie in viata mea ~i partea
.,-a~ect~tal~l ofera mformatll despre aspectul dinviata mea in care este important
sa-ml mamfest bucuria.
, -1037. S.AN~E - HEMA TURIE Vezi #:ADENOM, VEZIcA / lAPEqIUNI ALE..} / CISTITA.
" URINA[INFEqll URlNARE} "
,j
.," 1" 1 1 1 T 1 , ~ J I ! 1 ! ! 1 ! ! I I 1 1- I l' 1 1 1 I " ',I
450
Jacques Martel
Hematuria reprezinta prezenta sangelui in urina, la nivel micros:opic
75
s.au
macroscopic'". Urina reprezinta veehile mele emotii, pe care le las sa pIece, l~r
pierderea sangelui indica pierderea bucuriei, prin urmare~ hve~a~r~a
simbolizeaza 0tristetefata de emotiile mele din trecut, care rna framanta In
continuare. A trecut mult timp de cand nu am mai ras ... A'vrea sa plee departe,
sa las In urma mea responsabilitatile, care rna apasa. Ma simt imatur tn unele
aspecte ale vietii mele, desi, insinea inea stiu caas puteafi un leader bun: ~u rnai
.. vad dar lntr-c situatie care nimplica de multe ori, pe par~enerul meu ~l l~ ~ar~
rna simt blocat. Este ca si cum iubirea a fost rupta, distrusa, Astfel, devm rigid ~I
sunt defensiv. Sunt confuz, nu amlncredere in deciziile mele, deoarece nu mai am
incredere in mine. Este posibil sa tralesc un conflict cu un membru al familiei
mele, de care as vrea sa rna debarasez. Trebuie sa aflu care sunt evenimentel.e,
care m-au sfasiat emotional, pentru areusi sa gasesc blandetea ~i tntelegerea pnn
care se va instala vindecarea. .:... ...: . .
. Acceptlv sa tmi acord timp pentru a medita asuprays:h~mbarilor pe ~are I~
voi aduce in viata mea. Acceptlv ca, lncepand de acum, sa mu transform visele ~l
.ideile in actiuni fizice. Astfel, bucuria va circula din nou in mine.
1038. SANGE - HEMOFIUE Vezi si: BOll - " A R E , sA NGE I[ iN GE NE R A L} I[ A FE Cf/UNl
A LE } I CIR CULA TIE SA NGUINA I DIA BE l'
Hemofilia este 0boala ereditara, legata de 0tulburare a coagulant sang~elui. Se
transmite de Ia mama Ia copil 'i doar baietl! vor dezvolta aceasta boala, In cazul
fetel~r nu se manifests (exceptand doar cateva tulburari minore). Deoarece
sangele meu are diflcultati de coagulare, orice tii!e~ra sau rana ~oat~ pro~oca
pierderi de sange foarte greu de oprit, lucru care mu poate pune viata inpeflco~
Chiar daca este 0boala, considerata ereditara, nu tnseam~a ca nu este cazul sa
am 0constientizare, cu privire Ia pierderea bucuriei de a trai. La cel mai mic
accident s~u incident, viata mea risca sa fie pusa tn pericoI, daea nu se intervine
urgent. Am nevoie sa con~tientizez Ce anume mya ~ete"rmi.na sa .~r~ies~Q
disperare atat de mare tncat, 3$ putea sa mor. Nu rna slmt m slguranta m.vlat~
mea afeetiva 'i sociaHi. Nu am integrat niciodata, cu adevarat, lumea exterlOara.
Traiesc 0singuratate profunda ~i sentimentul di sunt incapabil sa reu~ec in viat~
Tot ceea ce fac, se transforma in scrum. Am fost ranit in treeut, iar acum cred ca
trebuie sa fiu mereu tn defensiva. Simt 0"amenintare" care planeaza asupra mea.
Reacponez tntr-un mod disprop0rtionat atunc dnd sunt eontrazis. Am~otytimpul
o indoiala care rna urmare~te ~i care rna impiedica sa fiu autonom $1 sa merg
inainte. Exista 0dualitate: vreau sa fiu autonom, dar'sunt dependent $i vreau sa
fiu rasfatat. Traiesc in funqie de ceilalp, in Ioc sa imi urmez elanurile inimii . Pot
sa veri fiedad semnificatia diabetului poate corespunde,in anumite aspecte, cu
ceeea cetraiesc.
75 Microscopic: dcare nuestevizibil c:u ochiulliber inurina: poate fi vazut doar Iii microscop. . ~
76 Macroscopic: cevace poate fidetectat cu ochiul liber inurina sauprinculoarea ro~ie~i unnele de sange prezente
1 J ! ! 1 !
Morele D1ctianar alBolllor ~i Afectfunilor - Cauzelesubtile ale imbolnavirll
451
Accept! sa am incredere ln mine. Actionez, in loc sa fiu tn defensive: stiu di,
daca lmi urmez Inimav, voi fi intotdeauna indrumat ~i protejat. Primese iubirea
i blandetsa in viata mea. . .
1039. SANGE ..:_ HEMORAGIE
ohemoragts se caracterizeaza printr-o pierder~ de sange, in afara vaselor de
sange, Aeeasta pierdere necontrolata de sange este de multe orl asociata cu 0
. tulburare sau cu un traumatism emotional. Emojiile .rnele, precum furta i
. angoasa, care au fost prea mult tirnp retinute, devin incontrolabile i tanesc
dintr-o datala suprafata, Este posibil sa traiesc evenimente care nu se desfasoara
conform asteptarilor sau dorintelor mele. La capatul puterilor, epuizat pe plan
moral, abandonez i. 0mare parte din bucuria mea de a trai paraseste brusc
corpul: R~na mea emotionala profunda este inca deschisa ~i se manifesta prmtr-o
hemoragie. Este posibil sa rnafi simtit umilit, agresat in adancul fiintei mele .~inu
m-am putut apara, Ma simt zdrobit, neputincios ~i traiesc multa agresivitate.
rraies~. intr-un mod 'periculos, deoarece viata nu valoreaza mare lucru pentru
mine. I~i pierd forta si bucuria de a trai, Este ca i cum m-as nega pe mine
, i'nsumi. !~i c~ut st~bilitatea in viata mea. Familia mea este destramata i acest
; Iucru rna rntnsteaza foarte tare. Este important sa.vad care parte a corpului meu
~.este atinsa, pentru a avea mai multe Inforrnatli legate de ceea ee traiesc, De
:~exemplu, 0hemoragie uterina, indica faptuI c~pierderea bucuriei are legatura
.' cu familia mea, cu caminul meu. Hemoragia la stomac, indica 0pierdere de
>s~n~e asoci~t~ u~ui $0(: emotional, pe care nu reusesc sa ndiger. Ma roade pe
"dmauntru, irm pierd bucuria de a tral. Este foarte urgent sa rezolv aceasta
.;;.situatie, sa fae travaliul de doliu, pentru a-mi ameliora circulapa sangelui, Cat
.. ipespre pierderile de sange post-natale, acestea .sunt nor111~ile.. Totui, dadi
.:i,..:tr~v~iul est.e ~rea lung, uterul este prea dilatat ~i poateaparea 0hemoragie"de
. ,,;oblcel asoclata cu 0 stare de angoasa, cu 0tulburare sau un traumatism
. ;:,~~oti~nal, chiar 0s.tare de slabiciune fizica sau morala, denumita post-partum.
,!,Ma re~mpentru un mterval de timp, 111acontract i apoi rna relaxez, dintr-o .data,
.J ezistenta cedeaza, 0dat~ cu energiua mea vitala. Ma regasesc singura i rna
;iJ ~n~nt eu ~ine insami. Inainte, toata atentia mea esta concentrat~ pe copiluI
'&,dmmme. Iublrea pe care 0simteam In interiorul meu este inlocuita acum de un
.. h;~oI~p~care ceil alp nu au cum sa il umple. fntr-un feI, ma simt s~parata de mine
,;,xmsaml. .
:~.~:. In acest caz; acceptt. sa con~tientizez fricHe. asociate momentului na~terii,
:ffl~va! sa r:s~iry mai bin~. i imi concentrez atentia pe "aici i acum", pentru a
t}amane stapana pe emotllle mele, pentru a-mi contraeta ~i decontracta uterul $i it
' . 1r}i
as
pe copil sa iasa,_ in siguranta, i incredere. Ascultandu-mi corpuI, pot
. :.. recunoate un mesaj, care rna va ajuta sa traiesc mai bine ~i mai armoni.os.
. .,tiicceptJ ,. sa rna relaxez ~i sa imi exprim emotiile mai liber. Daca rna simt
...'.. erata, tmi voi concentra atentia pe' bucuria din mine ~i dinjuruI meu ..
1 1 ; 1 1 J I 1 1 1 1
" "" ",.,' r" ,)
! 1 ! I ' !
, )
j.
452
Jacques Marte'
1040.SANGE - HI POGL I CEMI E Vezi $i: ALERGll [iN GENERAL}, CREIER - ECHlUBRU
[PIERDERE DE",}, sANGE- DIABET .
Hipoglicemia se caracterizeaza printr-o diminuare anor.mala a ~lueozei d~n
sange, eel rnai adesea printr-o insuficienta de aport calonc, (energie) sau pnn
.excesul de alimente prea dulci, uneori din cauza excesului de tra.ta.r.n~ent:u
I nsulina". Partea pancreasului care secreta insulina, este supracti~ata. Pn~
urmare, celulele simuschii sunt privati deglucoza furnizoare de~ner~le~Aceasta
'situatie este opusa diabetului, fiind cauzata de un exces _de msuhn~ sau de
. exrecitiu fizic. Zaharul reprezinta 0 forma de rec~mpensa, ~e:_afectI .une, de
blandete ~i de tandrete. Conform metafizicii, zaharul reprezmta mamfestarea
iubirii ..I n cazul in care sunt afectat de hipoglicemie, imi pun urrnatoarele
'intrebari: in acest moment, sunt in cautarea iubirii din mine? Sau astept sa.vina
din exterior? Mananc dulciuri pentru a umple aceasta lipsa? ~xista mai multe
manifestari asociate hipoglicemiei: aceasta se poate manifesta pentru ca dau
,prea mult celorlalti si nu mai ain' cesairni ofer rriiein~urni. Sauviata meaes:e i~
dezechilibru si as vrea sa abandonez totul i sa fug. I n acest caz, am. nevOle.sa
lncep prin a.rna iubi pe mine, prin a-mi respecta nevoile. Hlpogllcemta prov!n~
din emotiile mele puternice, dlntr-o tristete profunda, care pro~~aca angoasa ~I
chiar ostilitate ~i 0aversiune faJ a de ceilalti, Oare am asteptan, care nu sunt
satisfacute ? Refuz ceea ce vine din exterior, mai ales din partea unei persoane
care are autoritate i sunt foarte contrariat. Este posibil, de asemenea, sa am0
'frica puternica fata de cevasau de cineva, care rnadezgu:tii_ i pe car: pref~r Sya
ll/o evit Saupot fi dezgustat decorpul meu fizic, pecare I I vad :rlE:re~in oglinda.
Trebuie sa rezit din tcata puterea pentru aevita acest lucru oribil I OdIOS, care
imi repugnii, pe ca~e11consider "dezgustator:. Fortele mele s~n~Aa~o.rti~e'"Poate
fi yorba despre un obie:_t,un gest sau un.cuvant c~reym-aI ovit m.ml~a. _',Acel
lucru sau acea persoana, pe care 0 consider respmg~toare este}1 abJect~. P~t
reactiona lncercand sa rezist, salupt pentru c~"situatia" aceea sa.sete~mme cat
mai repede. Prin faptul ca'nu mai ripostez cand sunt agresat fiZlc,celalalt este
. posibil saseoprea"scamai repede, decat dacaii rasp~nd:..chiar daca :eea. ceindur
este insuportabil. I ncep saconsider obositor, eel mal marunt gest dmvlata mea.
A~vrea saarune totul, cat mai departe. Hipoglicemia poate aparea, deasemene~
atunci rand traiesc 0tensiune sau 0presiune interioara excesiva. pe care cred ca
nu I e, pot controla. Viata mea este dezechilibrata i mi-am p~erd~t simf~l
orientariL 0alta cauza"fizica" ascaderii glieemiei poate ,fii 0alergI e ahmentara.
Este important sa faeinvestigatiile fizicenecesare pentru a aflala cine sau la c~
anume sunt alergie. Canr suffir de hipoglicemie, rnasimt slabit i acest lucru !m~
,aminte~te faptul ca, uneori, imi place saAma_si~t:lab i victima: ?en.tr~a~rmll
, astfel atentia celorlalti. Estemai uor decatsa raman fermpepOZltleI sarnalupt
pentru ideilemele. .. _; A
' Majoc de-a v-ati 'ascunselea ~i trebuie sa accept!. sa prelau conducerea l~
, viata mea. Accept!" ceeacemi seintampla i tiuca, dacaimi ofer mai mult, VOl
n Exces de tratament insulinic: insulina ajuta la diminuarea glucozei din sange
, Moreii? OICfionar 01Bolilor $; Alec/funllor - Cauzele subtile ale imbolniivirii
453
put~a apo~:a .leofer ~i celor~:lti Adiniubirea mea. NuI epot oferi ceva celorlalti,
~ecat daca nru dau mine mal mtai, acel lucru. Decid sa imi fac viata mal vesela.
I mi indeplinesc aJ teptarile. Corpul meu este intelept, un prieten fidel, pe care I l
ascult cuatentte, I mi accept!" rolul deleader, in locsaI i urmez pe ceilalti,
1041.SANGE :- L EUCEMI E Vezi $i: CANCER [iN GENERAL t sANGE / ANEMIE / aRC~LATIE
SANGUINA " , "
Cancerul de sange sau leucemia apare atunci cand globulele albe se dezvolta
I ntr-un mod necontrolat. Sirnbolizeaza bueuria care nu poate circula libera in
viata mea. Am0ura profunda, ingropata in adancul meu, de multe ori lndreptata
spre unul dintre parintii mei. Maautodistrug, refuz sa lupt. Daca sunt un copil
afectat de leucemie, acest I ucru indica un,.refuz de a renaste, deoarece sunt
'foarte profund dezamagit deceea cevadpe pamant, Faptul deacreste reprezinta
un pericol pentru. mine. Vad cat de rnulta presiune trebuie sa suport pentru a
reu~l,~este.m~lt prea muI t pentru mine. L eucemia poate aparea dupa pierderea
unei flinte iubite (poate fi yorba chiar ~i despre un animal pe care il iubeam
foarte mult). Sau poate fi yorba despre 0distanta care s-a instaI at I ntre mine i
unul dintre parinpl mel, deobicei, tatal meu ~i care, rnaafecteaza foarte mult. Am
iI ?p~esia,c~treb.uie~amaintegrez intr-o alta familie, intr-un alt clan, pentru arna
simp protejat, Fieeasunt copil, fiecasunt adult, vreau atat de mult sa fiupeplac
celor din familia mea si sa le..'implinesc asteptarile, incat ajung "sa rna omor"
pentru a reusi acest lucru. Aceasta forma 'de cancer este I egata direct de
expr~marea.iubirii din interiorul meu. Poate aparea,' de asemenea, dupa un
evemment I mportant pentru mine, care m-a determinat sa rna devalorizez.
Aceasta d:val~rizare imi afecte~~ .intreaga fiinta ~i 0 traiesc foarte intens ~i
p~ofund. Saluam exernplul, unui baiat, care' nu a fost primit in echipa de fotbal
d~norasul sau .di cartierul lui. Este 0adevarata drama! Pentru el, este cai cum
vtata nu ar mal avea sens i nu ar "merita" sa fietraita. Yntr-unastfel de caz rna
s~m: ~e~ne de disp:e~, am senzapa ca eu nu am dreptul deeM lajirmitu;i, in
vI ata. I ml caut locul mtr-un grup sau intr-o familie. Numai ammotivatie: nu mai
vrea.usaimi construiesc viata. Pot avea impresia catrebuie sa rna supraprotejez
tot tlmpul, p.entr~aobpne ceeci.cevreau. Esteposibil sarnasimt lipsit de aparare
(dealtfel, cel mal afectati sunt copiii ~i 'persoanele mai in varsta ...). Esteposibil sa
fi trait 0frustrare intensa ~i sa-mi fi sUfocatinmodviolent emopile. Daeaiubirea
measau dorinta mea de atrai aufast ranite, intr-un fel sau altul atitudinea mea
fata de.dragost~poate deveni neincrezatoare, confuza i aliena~ta.' Mapot izola
de~entlmente. I n lac sa traiesc co emotiile mele, rnaprefac eatraiesc. Viata nu
~al ~re sens. Ma simt ca un sclav fata de 0 alta persoana. Mi-am pierdut
ldentltatea pro~mda, nu mai vreau samaapar. I mi lipse~te iubirea, mai ales cea
a tatalui meu. I ntr-o anumita masura, inlocuiesc iubirea cu banii. Eul meu se
simte "uzat"._Dacasunt mai in varsta, dupa varsta'pensionarii, este posibil saimi
dau seama ca acum, este prea tarziu sa imi mai implinesc aspiratiile. Traiesc a
stare dedezamagire fatadeproiectele mele: fieamprea multe ~i sunt apasatoare,
1 1 1 I , , 1 ",. _
~ 1 T
'1~il1111! 11
t :
454
Jacques Martel
pentru di nu le voi putea realiza pe toate, fie am impresia ca acum este prea
tarztu saIemai realizez. Simt 0furiecareimi sfasie tntmav, A -
_ Acceptlv sa rna las purtat de vlata, in loc sa merg lmpotriva ei. Imi a~igu~
mijloacele potrivite pentru a trai cu adevarat, nu doar pentru a supravietu]
AstfeI, voi fi mai lmpacat cumine insumi si nu voi mal simti nevoia exagerata s a
rna apar, Fac abstractie de trecut si rna angajez sa fiu sineer eu mine. insuml, t~
ficare moment. Reintru in contact eu ideile mele profunde. Am curajul de a-mi
arata emotiile cele mai ascunse. Fie di sunt adult, fie ca ~unt ~opil: trebuie sa
traiesc in adevar si autenticitate ~i sareintru in contact cuviata din mme.
1042. SANGE - LEUCOPENIE
Leucopenia este scaderea globulelor albe, ducand la dezechilibrul sange!Ui,
Globulelealbe devin asemenea unor soldatei care predau armele. Inacest caz, Irni
pierd pofta de via~a, pentru ca sufar prea multoPentru am~sirnti tot ~mpul. i~
siguranta i stapan pe situatie, rnafortez sa evoluez respectand aceleasi reguh ~l
astfel rnaimpiedic sa experimentez lucruri noi, ceea cepoate fi aforma de fuga.
Traiesc 0saracle emotionala i amnevoie sa rna regasesc in familie, in calm~i
armonie. _
Acceptjv sa amgrija de mine pentru a-mi reface fortele interioare si, astfel,
saimi recapat pofta devia~a,cutoate placerilepecare Ieaduce aceasta.
1043. SANGE - MONONUCLEOZA INFECfIOASA Vezi ~i: ANGINAl OBOSEAL.4
INFECTII [ingeneral}, SPLINAICAP [DURERl DE ..}
Mononucleoza tnfecttoasa este a infectte caracterlzata _prin cresterea
limfocitelor care facparte din leucocite, globulele albe alesangelui. Aceasta boala
apare mai ales la adolescenji sau la tineri. Mai este c~nosc.uta s~~~enumir:a
populara de boala sarutulul, deoareee sepoate trans mtte prm sahva. Incazul in
care sunt adult i sunt afectat de aceasta boala, incerc sa aflu ce anume m-a
afectat cai cumas fi inca adolescent sau ceva cetmi aminteste de adolescenta
Vreau sa traiesc din plin, simt 0schimbare in interiorul meu lji am impresia di
trebuie sa rna zbat tot timpul pentru aobpne ceea ce vreau. Sistemul meu de
aparare sedezvolta pentru acompensa atacurile i limitarile pecare amimpresia
ca Ieprimesc de la via~. Masimt singur in fa~aobstacolelor care apar m fa~a
mea, rnasimt departe defamilia mea. Vreau atat de mult sa rnasimt acceptatt!
de familiamea, de prietenii mei lji/sau desocietate !Asemenea unui lup, vreau sa
fac parte din haitii. Masimt foarte singur, rna simt ca un rebut, ca un de~eual
societa~ii. Madenigrez ~i vreau saii resping pe ceilalti, chiar daca, in acelai timp,
amnev_oiesa rna aga~de ei. Acest lucru imi provoaca a dualitate_ interioara ~i 0
tensiune puternica. Mononucleoza poate aparea ~i atunci cand rnasimt vinovat
fa~ade aanumita situa~ie, cand Iicritic pe ceilalp sau dnd critic via~ain general:
.Are legatura ell a problema a splinei, deoarece exista a cre~tere a volumulUl
acesteia.
. Acceptt\' sa fac cura~eniein via~amea ~i sainvestesc mai multa iubire, ~~
de mine ~i fata de ceilalti. [mi recapat curajul i increderea In mine ~i astfellIDl
Marele Diction or 01Bali/or 11Afectlunilor - Cauzelesubtile ale imbolnavirii
455
~eg~sescenergia ~i bucuria de a trai, care rna ajuta sa experimentez mai mult
iublrea. .
1044. SANGE - - = PLACHETE SANGUINE, TROMBOCITE Vezi si: sANGE COAGUIAT-
TROMBOZA
Plachetele ~trombo~itele) sunt celule sanguine care joaca un rol important in
coagul~re. ~~ndnumarul deplachete este sub lirnitanormals (tombopenie), este
~azul sarna mtreb de ~~de ~ne dificultatea mea de a rna integra in familis sau
m~r-ungr~p, cucare rnaldentiflc, Existaconflictecare fac caIegatunle care exista
deja,.la mv:lul acelui grup, sa fie precare ~i exlsta riscul sa izbucneasca un
confll~t, daca p:rs_?anele in cauza nu actioneaz, Amvrea Saintervi, sa lndrept
l~cru~d~, dar eXI.staceva cernai'mpiedicasafac acest lucru. Masimt fragil in fata
. situapei respecnvs, deoarece nu vreau sa ranesc pe nimeni. Ma simt singur i
neputincios, rarasastiu in cedlrectie samerg. .
Ac.c:~t!\' faptul. can~amputere deA~at asupra vie~ii mele. Raman neutru fata
. dedeciziilecel~r!altl, mal ~l~scelecare11 privesc pemembri familiei mele. Stiu ca
.:sunte~..cu totii :~~rumatl m alegerile noastre ~i las universul sa se ocupe de
oamenn pe care 11 iubesc, Amgrija de mine i nu rna las influentat de cuvintele
saudeconflictels celorlalti, .
1045. S.ANGE- SANGERAru
Sang~ra~le pot fiAco~parate cu lacrimile, reprezlnta tot 0pierdere a bucuriei.
Atun~l cand"sufar Im~curg lacrimile, seuferinta mea este atat de intensa Incat,
parca ~mplange cusange. Undeadisparut bucuria mea de atrai ? Deunde vine
a~e~stas~feri~ta, ~ceast~~urie, care rnafacesavad rosu in fata ochilor? Poate sa
. alba0legatur~~umtrebanle ~ele ?espre originile mele, despre apartenenra mea
laA clanul ~amIllal, d~sp,r: l:gatunle mele de sange. Sangerarile anorectale
(sange~e~mscaun) Indica cat de mult rna agar de trecut. Acest lucru are drept
consecm~a0,s~gnare, fap,,~uldi raman pe lac. Masimt tntepenit atat pe plan
_sexual, cat ~l m general, 11 acuz pe ceilalti ~i trecutul pentru nefericirile din
.prez~ntul m:u: Maretrag in mine insumi, traiesc in singuratate, pentru aevitasa
fiudmnou ramt.
... Accept!. ~ansa pe care a aminvlata i imi regasese bucuria de a tdii. Mil
ehb,erezdetoatil tristetea i accept! ._saprimesc ceea eeimi ofera viata.. . .
1046. SANGE - SEPTICEMIE
'-~epti~emia este a infeqie grava (0otravire totala) a sangelui, Este eeea ce in
, ~mbaJ po~ul?r s~spune ':a-$i facesange rau" sau "a-~i otravi vlata". Inaeestcaz,
)OC ~r~lulvlctlm~1$1este Important sa rna intreb "de cine sa ece anume rna las
o~ra~~tsau pe~cmelas saimi contamineze existenta ? Stagnez i'ntr-o situatie, rna
,_slmt pecalesaputrezesc" .
, A~.cep~!~.saamintreaga raspundere pentru alegerile mele-$i constientizez
bucufllieVIetH. . .
1047. SANGE - TROMBOzA. Vezi ~i:SANGEj CIRCULATIESANGUINAj COAGULARE
s ~ 1 1 1 .,. "1 .1 _;L ....... - - - - - - - - - - - - - - - - r'
1 I J ~ 11 l 1 1 J .I .I. _A:.... - .I.>L~ l -. ':._
I
456
Jacques Martel
Sangele care .circula in venele mele reprezinta bucuria de a trai. 0 tromboza,
care se defineste prin formarea cheagurilor de sange tntr-o vena sau tntr-o
artera, provoaca un blocaj, care Impiedica sangele sa circule liber. Aceasta stare
demonstreaza faptul ca exista, de asemenea,' un blocaj in eliberarea i in
circulatia iubirii. , ,_ ' , '
Pentru ea rna simt singur, sufar ~i,aInimpresia ca dlficultatile de care rnaizbesc
, sunt prea greu desuportat ~i canu sunt capabil sale depasesc.Imi pierdbucuria
de atrai, Viata mea mi se pare straina, rnasimt neglijat, abandonat si neinteles.
Amimpresia eli nu mai exista iubire in mine, deavin inflexibil, sunt tot mai tnchis
inmodul de aactiona i agandi, ceeaceprovoaca 0intarire aarterelor mele: Lupt
lrnpotrivaoricarei schimbari i intepenesc pe loc. Exista 0 situatie sau 0 credinta
de care ina aga] i pe care nu lndraznesc sa 0 parasesc ? Aceasta manifestare tmt
atinge lntreg corpul. Este interesant de notat faptul ca, tromboza se manlfesta
mal 'ales la nivelul venelor. Este posibil sa traiesc 0 situatie in care am 0
, dificultatede aprimi, mai ales ajutorul celorlalti (pe plan psihologic, material sau
" flnanciar], Cred ca pot face totul smgur. Retin iublreape loc. Atunci cand
, .tromboza apare la picioare, indica 0 tearna de a merge inai!lte, 0 tendinta de a
r~marie "intepenit" pe loc, tara sa rnapot misca. Masimt "batut incuie", la sol.
Poate fi yorba, de asemenea, de nesiguranta pe care 0shut cand rna despart de
dneva iubit. Incercand sa retin acea iubire, sporesc sansele caeasa dispara, Ma
simt "blocat" in emotiile mele. "
, '. Accept ~. sa fiu tot mai deschis fa!ii de viata,~i acceptlv schimbarile ca pe
semne aleevolutiei mele. Imi exprlmftustrarile l devin activ $i creativ.
. '. . . ..
1048. SANGE ~ VARICE
'_variceleapar de obic~i, la picioare. Sunirezultatul venelor dilatate: sa~gele nu
imli poate urca liber spre inima" deoarece valvulele venelor riumai luncpon.eaza
- normal. _,
-,;Picioarele rna: ajuta sa avansez in. viata, sa m'a deplasez dintr-un loc in altul.
Varicele picioarelor indica 0circuiatle sanguina proasta. Pot simboliz~faptul ca,
,nu imi mai convine locul in care rna aflusau nu imi place ceea ce facin prezent
Numai gasesc bucurie in ceea ce fae. Poate fiyorba despre 0 relape afeetiva sau
despre un loc de munca, care adevenit monoton. Sau 0 situatie in familie, unde
rna devalorizez, in latura mea feminina. Imi caut locul, "cuihuorul" meti. Numai
vreau sa avansez intr-o direepe precisa, dar nu tiu nid cum sa ies din'situapa
actuala. Viatamea este plina deinsatisfaqii, este lipsitii de pasiune i tern.a. Devin
;zg~rcit cuzmbetele i veselia mea.Vreau tot timpul tot,mai mult! Struc~rile in
'care funqionez nu imi mai eonvin. Sfutgele reprezinta bucuri.a, de a tra,i ~i
circulatia iubirii mele in univers. Venele sunt mijlocul meu de locomo~ie.
, Sangele din vene seaflape drumul deintoarcere spre inima! ~i aduce cuel toata
iubirea pe care a primit-o de la univers., Varicele pot ~ndica existen~a unui
puteniic conflict emo~ional, eare'este directlegat decapacitatea meade arnaiubi
~i de a primi toata aeeasta iubire. Nu mai sunt sincer eu mine insumi. Direcpa
spre care merg sau pamantul pe care stau nu imi ofera'eeea eevreau, din punet
Marele Dicpanar at Bolitor ~i Afectiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivir;;
457
de v~de~~em~tional.. Ac:st lueru ~mi .blocheaza ~i tmi arneteste "miscarea
ernotiilor . Amimpresia ca trag dupa mme 0 greutate imensa, ca un prizonier
, care trebuie tot timpuI satarasca dupa el lanturile, Uneori este yorba despre 0
~eutate de or~in fina?ei:r, ba?ii lmi d~umulte batai de capsi sunt foarte zgarcit,
Ingene~al, amI~pres~a"ca, mal d~graba suport anumite situatii, decat sale creez.
s~nt ghl~at de .t~eb~Ule, de se~tlmentul deafi obligat, lucru care rna impiedica
:a ~u eumsun~u~lsa fac-lucrur:pe~tru mine. Varicele la picioare, par frecvent,
1Il timpul sarcmn, eeea ce arata extstenta unor frici legate de aceasta stare' ca
femeie msarcfnata, im:ieste tearna saimpartaesc aceasta iubire cualtcineva 'imi
este~tearna ca iT?~pierd indivi~ualitatea, in noul meu rol de mama ~i rna s~erie
toata re~po~s~bl~tatea faptului de ate oeupa de un copil, Ce loc voiocupa langa
ace}copilsi langa parteneril meu? YOi avea tot 'ajutorul i sprijinul de care voi
ave~nevoie ?Povara responsabtlttajflor vafi ~i mai grea.
Da.casunt afectat de vance,' rna simt depasit de situatie $i lmi este teama ca nu
,,VOl face totul, deoareee am tendinta sa amplific micile detalii. In astfel de
~omente rna pot sim~~descurajat. Nu rna simt sustinut si sprijinit (este
mter~sant de observat ca, persoanelor care au varice la picioare, sau celor care
;,trebuie .s~ pre~na ap.arit~a lor, I i se recornanda purtarea unor ciorapi
, ~ompreslVl). Amimpresia ca dau mult mai mult decat primesc in schimb..Este
;;lmp~rtant sainva~saiubesc si sarestabilesc situatia. ,';
~miacce~tJ " Iibe~tea deaalegei deacircula liber. Mafaerespectat si imi
e~~lm "nevOlle.eel' .aJ .utorul de care am nevoie. Nu am nevoie sa'ma justific.
, Traiesc mdrumat demrmav mea ~i amgrijademine. Mabucur din plin deviata.
1049. SANGEAARI Vezi: S.ANGE_:_sANGERAm
1050. SANGERAru NAZALE Vezi: NAS [S.ANGERAm ...]
f " .'
1051. SANGERARI GINGIVALE Vez;: GINGll [sANGERAm ALE . ]
~:OS2 .SANI (ingeneral)
, Sc1l}ii. si~bolizea~a contiinta ace~acesunt ~! generozitatea mea fata de mine i
, de~~Ilaltl.Sunt sl.m~~lul ?,umusetu materne. Infune~iede starea lor; pot observa
, e~hlhbrul,c:areeXlstamvlata mea, intre ada ~i aprimi, Intr,e:/Iahiramea feminina
, l eea ma~culina. 0 stare buna, eehilibrata, rna face sa flu'~uadevarat fertiIa in
:,toa.te asyeetele viepi mele. Viata mea afeetiva este in armonie Cll latura ~ea
, ratlO~alCl~ 0 persoana care are sanii mari (fiefemeie; fiebarbat) ainceput, inca de
; la0varsta fo~rte.~ag~~a, sa.sesim~aobligata sajoaee rolul mamei fat~deceilalti,
,"~e?tru ase Slm!l lU~lta. ChIar daca am aceasta abilitate, de a clveagrija de al~ii,
I~l d~useam~eaacponez astfel~deoareee imi esteteama deresping~re i ca, dadi
rnas~t ~dmlrat pentru aceasta latura a mea, imi voi atrage astfel'recuno
tin
la
eelor dmJ urul meu. Poate eu amnevoie deafecpune materna ... Dincontra daca
" amSani!rp.ici,est~po~ibil sa nu amIncredere In capadtatea mea de mam~i sa
. vreau sa de~onstr.ez tot timpul eapot face acest lucru. Sanul stang reprezinta
- aspeetul mal emotional, afeetiv al laturii mele materne, in timp ce sanul drept
....T .. -'lI , f"' T ~ ;' '1 1 , ------------ --C--l 11'
458
Jacques Martel
este asociat cu responsabilitatile mele de femeie, In familie sau in sccietatets,
Daca am sani! moi; care atarna, este important sa invat sa devin mai femeie in
felul meu de avorbi sl de a actlona, Shii reprezlnta, de asemenea, feminitatea i
seductia unei femei. Demulte ori sunt admirati in mod exagerat. Aparitia sanilor
echivaleaza cu faptul' de a deveni femeie. Acest lucru .provoaca 0multime de
reactii, 'incazul femeilor. Este posibil sa'imi fieteama cavoi deveni un sex-simbol,
cavoi fi ridlculizata. Sau poate sa lmi fierusine, sa rna simt stanjenita, Este posibil
sa nu vreau sa am copii, deoarece acestia lmi reamintesc, constient sau nu, un
"soc" din trecut. Pot avea anumite temeri cu privire la faptul de a fi, in acelasl
timp, femeie i mama. In ce situatie am avut impresia ca nu voi fi la tnaltime 'in
rolul meu de femeie sau de mama?
Acceptlv sa primesc, la fel de mult cat dau. Imi acceptlv feminitatea.
1053. SA.NI(afecttuni ale...) (dureri, chisturi) Vezi~:CANCERLAsAN,sAN-MASTJTA
Atunci cand am dureri de sanl, este important sa rna verific daca adopt 0
atitudine supraprotectoare sau dominatoare fata de. copiii mei. sau ceva ce
reprezinta copiii mei (de exernplu, un proiect de munca, de care rna ocup care i
cum ar fi copilul meu sau un membru al farniliei, un nepot sau nepoata sau un alt
copil pe care tlconsider copilul meu sau parintii mel, care au nevoie de at:ntie, ca
niste copii si de care rna ocup eu acum) sau fata de partenerul meu. Imi e~e
tearna sau chiar mi s-a intamplat sa fie luata de langa mine, 0persoana draga?
Poate am fost separata fizic de aceasta sau poate este yorba despre 0ruptura in
relatiile mele personale in care comunicarea nu mai exists. Nevoia mea
nelmplinita, de a avea 0legatura cu lucrurile sau cu oamenii, lasa un gol in viata
mea. Am fost renegata de cineva apropiat i sufar mult din aceasta cauza. Sau
poate eu am renegat pe cineva apropiat Traiesc 0angoasa, rna gandesc prea mult
la aceste lucruri. Amimpresia di libertatea mea este distrusa, Maocup prea putin
de emotiile mele i vreau sa dornin, safiu posesiva, Ii judec foarte aspru pe ceilalti
i nu v~eau sa aud ce au de spus. Vreau sa controlez totuI. Nu am incredere in
valoarea mea i am tendinta sa rna consum foarte mult In iubire, rna pierd in
relatiile mele, pentru a compensa lipsa de 'incredere in mine i lipsa respectului
fata de mine. ..
Bilcuria pe care a putea sa 0sirrit este absorbita de vechile mele suparari sau de
grijile, care rna urmaresc de atata timp. Angoasele mele i nesiguranta mea sunt
mai puternice decat dorinta mea de adeveni propriul meu stapan. Am impresia
.ca traiesc in pacat. Incerc sa inHitur, rational, toate aceste emopL Totui, acestea
sunt atat de prezente i sanii mei pot deveni hipersensibili, lasand sa se vada
toata aceasta durere interioara. Un chist poate aparea atunci d\nd rna simt
vinovata fata de un aspect legat de maternitate sau 0situatie in care am trait un
,'-;
i1
78 Conform teoriel doctorului Hamer, faptul de a fi stangad sau dreptaci are un im~act asupra conftictului I~at d:
afectiunile sanilor. Nu am mentioinat aceasta teorie aici. Este.o interpretare valabila, la fel ca cea care suspne ca
partea dreapta este legata de ra~une ~i cea stanga de afeqiune $1de emopi. Este posibil sa ~nem cont de ambele
interpretari
1 1 ,~ __
Marele Dletianar 01 Bali/or 11Ajectiunl/or - Cauzele subtile ate imbolnavlrii
459
soc emotional. Faptul de avrea sa Iiprotejez prea mult pe cei dragi, rna face sa ii
impiedic sa traiasca, ajung sa iau decizii in Iocul lor i devin omama closca,
. ~ccept!:' sa ii las pe cei pe care ii iubesc, sa devina autonomi pentru adeveni
si ei, la randul lor, persoane respansabile. Imi exprim astfel adevarata
perso~alitate. Merit tot ceea ce este mai bun. Ignorand angoasele, grijile,
resentlmentele din trecut, sanii mei vor redeveni sanatost. .: .
. .
1054.SANI - ALAP T ARE (dificultiiii de...) Vez; ~i:sANI:"'_ M ASTItA
Dlficultatils care apar 'in alaptate provin, printre altele, din flsuri ale
mameloanelor sau 0 lnsuflcienta de lapte, In acest caz, imi este greu sa
acceptjv rolul de mama. Am impresia ca, acest copil imi distruge libertatea. Ma
perce? ca ~e 0"masina ~e pro~us lapte". Am a dificultate in a constru legatura
mama-:opIl, care pare mmunata, pengtru majoritatea femeilor. Dar, in cazul meu
nu .s~ ~n~ampla acest lucru i rna intreb care este "problema mea"! Devin
~elmltlta, deoarece copilul depinde de mine pentru a trai, Este cazul sa rna
. m~e?: cum as _!lutea sa ii ofer iubire, bebelusulul rneu, prin alaptare, cand nu
rna ~lmt demna de el? Cu 0astfel de atitudine blochez totul. Nu rna respect
sufielen~tA?emult si nu Imi ofer iubirea si tandretaa de care am nevoie. Cum a
putea s~~ldau hebelusulu] meu ceea ee nu imi pot oferi mie insumt ? Vreau sa fac
to~poslbilul pentruAa hram copilul, dau foarte mult i uit complet de femeia din
n:
me
, .care a cedat In tot~litate locul mamei. Prin urmare rna simt depa$ita de
sltu~tl.e, .deoarece vreau sa fac totul foarte bine, nu rna simt la Inaltimea acestei
sarcim l clachez. ,Cumas ~ute.? Asa~u iubita partenerului meu i, in acelasi timp,
mama bebelusului ? Treb~le sa rnva] sa rna adaptez la orice situatie noua, sa imi
dozez efortul. Laptele putin, pentru copilul meu, poate indica faptul ca eu insami
am foarte putina hra~a afecti~a (afectiune, tandrets, atenti etc.) din partea
pa~enerullll ~eu, de cand a aparut bebelusul, care "iml ocupa tot locul" i care
pnmeste toata ate_?t
A
ia
. Acea~ta situatie, irn! poate aminti, de asemenea, relatia cu
prop~la m~a mama, m care slmteam 0raceala, un go], 0 lipsa. Ro]ul meu de mama
reactiveaza acum ranile mele emotiona]e in relatie eu propria mea mama. Cumsa
fiu 0mama bun ai 0 iubita buna, in acelai timp ? Cumsa impac intimitatea mea
...eu copi~ul, p~~tru a ~~ s.imp bine ?_Imi accept corpul $i persoana mea aa cu~
SU?t. Ma P?ZltlOnez llml ocup spatlUl de care am nevoie i care este al meu. Ma
'pnvesc cu lUbire i cu blandete.
: .. A .Accept!" sa impartaesc aceasta iubire cu ebbeluul meu, tiind ca el exista
!~n,,:at
a
mea, p~~tru a~rna ajuta sa devin 0persoana mai bun~. Imi ofera bticurie i
. lUbl~e necondltlonata. Astfel pot deveni stapana pe viata mea i pot crete
sentimentlil de libertate pe care ilam. .
~055.SA.NI(cancerla ...) Vezi: CANCERLA sAN
1056.sANI - MASfITA
.M~st~t~. este 0 i~flamatie dureroasa a sa~ului, care poate aparea in timpul
alaptaru, care devme periculoasa, daca exista 0 scurgere de puroi din mamelon.
'T ... '11 .. l 1 "! ~ - ~ ~ " I _
Jacques Martel
f'
I
In acest caz, tot tn relatte cu maternitatea, este posibil sa ~a simt ob~osita.d~p~
nastere, (sau din alte motive) ~i tmt provoc 0stare de r~u. car~m~obliga sa
intrerup alaptarea, lara sarnasimt vinovata. Sa~poate ~mImpre~la casunt prea
materna tn relatie cu partenerul meu sau cu cmeva din antu~aJ ul ~eu. ~Acest~
dureri de san pot indica" de asemenea, faptul casunt prea dura cu rrunemsurm.
Amimpresia catrebuie sarnasacrific pentru familie, pentru mu~c~s~upen~ 0
cauza foarte importanta pentru mine. Numai suport, sunt agresrva ~l frustranle
seacumuleaza tot mai multo
Acceptlv sa recunosc fap:ul ca, mod.u~I_TIeude a functlona_~a impiedica sa
rnaimplinesc. Observ cuatentie toate cahtaple pe care leam. Mamtr:b dec~am
o nevoie atat de mare de a rna simp utila pentru cineva. Acceptandu-mt .!..
valoarea nu voi mai avea nirnic de demonstrat, nimanui. Daca imi ofer mie
insumi mai multaIublre, voi putea astfel sa 0ofer si celoalalti, intr-un mod
dezinteresat, gratuit si simplu, asa cum0faceun copil. Sunt c~~.abi1asas?un. d~
sau nu, in functie deceea ceeste bine pentru mine. ~ccept.!. s~11las p~ceilalti s~
aleaga liberl, tnvat sarnaiubesc. Recunosc faptul ca, fiecare dintre not evolueaza
prin experiente1e pecare leare.
1057. SCABIE, RAIE Vezi: PIELE - SCABIE SAU R AIE
1058. SCARLATINA Vezi: BOLILE COPlLAmEI
1059. SCHELET Vezi: OASE
"
L
f. 1
"I
I;
Ii '
i
- , '
1060. SCHIZOFRENIE Vezi: PSlHOzA - SCHIZOFR ENIE
1061. SCIATIC (nervul ...) Vezi:NER VULSCIATIC
1062. SCLERODERMIE Vezi:PIELE-SCLER ODER MIE
1063.SCLEROZA Vezi~i:INFLAMATIE,SISTEMIMUNITAR
Scleroza 0hipertrofie careintareste tesutul conjunctiv, prezent inintreg corpul.
Este important sa con~tientizez ca, daca sunt afecta~de ~ee.ast~boaHi,.m~atac
pe mine insumi, ceea ce poate determina scleroza sa se mtmda, Iama)ontatea
organelor. Aceasta hipertrofie provoaca un fel deenergie arzatoare, care seoate.la
suprafat
a
furia mult timp refulata. Tesuturile se i~tarese ~i la.fel ~~i.g~nd~nle
mele atitudinile mere ~i se creeaza un dezechihbru energetic. lrm mtaresc
pOzin
ia
fatadeviata ~i fata depersoanele din anturajul meu. Sunt inflexibil ~~x ;t~
adaptez foarte greu lanoile situatii. Prefer sarna~ag~tde;,:chile mele m~?~ahtatl.
Numai sunt flexibil, mai ales fata de ceea ee semtampla mcadrul famlhel mele.
Esteposibil sarnasimt invadat deeeilalti,lntregul meu corp sau oricare p~~e d~n
el poate fi afectat descleroza. Esteimportant sacon~tientizez ceAeacetrale:c l~
interiorul meu. Oacarnatnchid fata de iubire, acest lucru poate msemna carna
consider nedem de aceasta iubire, di rna simt vinovat sau imi este ru~ine de
viata.
Marele Dictionar 01Boli/or ~IAfectiunilor Cauzelesubtile ale imbolnavirii
, Accept!. sa fiu desehis fa;:ade iubire, irni recunosc valoarea divina eu sunt
totul si pot facetotul, Imi regasesc curiozitatea ~i lucrurile care rnapasioneaza,
1064. SCLEROZA iN PLACI
Scleroza in placi este 0demielinizare?", care pare infiamatorie, prin procesul
auto-imup. al invellsulut care infasoara caile nervoase ale creierului ~i maduvei
spinarii, Intreg corpul este afectat ~i accesele (puseurile) pot surveni in diverse
momente ale vietii. Este ca ~i cumintreg corpul meu ar fi lntr-o capcana, prins
intr-o cusca, care devine tot mai midi, In inlantuirea evenimentelor. Dacasunt
afeetat de scleroza in placi, acest lucru inseamna ca sunt afectat, in general, de
suferinte puternice si rnasimt descurajat Inviata. Exista ceva sau cineva care rna
paralizeaza, rna simt blocat. Nu rna mai simt vioi in fata vietii. Viata mea duce
lipsa de tandrete, de "miere" [de-mlel-inizare]. Traiesc 0revolta puternica, care
lmi anima tntreaga fiinra. Ma simt obligat sa fae totul eu singur. Fiind foarte
perfecrion!st ~i intransigent, refuz sa rna inel ~i acceptjv eu greu ajutorul
celorlalti, Imi este greu sa acceptlv constrangerile, mai ales pe cele care provin
din familia mea Vointa mea este tot tlmpul pusa la incercare. Constientizez
faptul ea trebuie sa fiu foarte dur cu gindurile mele ~i sa raman departe de
emotiile mele. Gandul unui esec rnalngrozeste.Imi este greu sarnaiert ~i sai i iert
pe ceilalti. Pot sa Imi port pica pentru ca am lasat sa scape 0oportunitate. Imi
este teama di voi fi dat la 0parte, voi fi abandonat. Sauimi este teams cavoi
cadea, atat In sens propriu cat si figurat ~i ca, 0astfel de cadere mi-ar putea
provoca moartea. Toate aceste friei, care implica 0deplasare pe verticals ~i care
rnapot facesacred caviata mea este in pericol, pot declansa 0scleroza in placl,
Peate fi verba, de exemplu, despre caderea depe 0scarii, riscul de acadea lntr-o
groapa, pierderea brusca de altitudine in avion, eeva ce Imi cade in cap etc. La
nivel simbolic, expresii de genul"a-mi cadea cineva cu trone" (a rna tndragostl)
devin periculoase pentru mine. Caderea poate fi fizica, morala sau simbolica.
Teate aceste situatii mi se par bulversante, uimitoare si sunt siderat. Imi este
teama cavoi cadea de foarte sus sau ca"vacadea ceva de sus peste mine" si voi
muri. Sau rna pot simti degradat de cineva sau de teama ca imi voi pierde
protecpa sau 0pozitie privilegiata lamunca, de exemplu. Amimpresia canu mai
amniciun viitor. Foarte des, rna judec sau Ii pot judeca pe eeilalti foarte sever,
ceeacecreeaza un sentiment de depreciere, de devalorizare si de diminuare
a persoanei mele. Cand rna simt diminuat, doborat, am impr~sia ca viata rna
zdrobete ~i amtendinta sa cad, in lac sastau in picoare. Pot ajunge chiar sa rna
opresc, sarnaimobilizez, nu mai amforta seavansez, samam;$c. Astfel, boala se
vamanifesta mai tntai lapicioare ~i pot avea impresia casunt strivit. Faptul dea-
mi reduce capacitatea de arna deplasa, de amerge, de arna mi~ca, imi poate da
senzatia ca astfel sunt mai in siguranta. Faptul de a nu mai putea merge mai
departe, rnapoate impiedica safiunevoit safacfataunei situatii, pe care vreau sa
79 D~myelinisation: di mi nuti on de la myeli ne,substance protectri ce compasee de li pi des (fanne de gras) et de
protelnesentaurant certai nes fi bres nerveuses .
. 1 1 , , 1 ~ i 1 1 1 T
I " f-'f , " , , ,
462
Jacques Martel
o evit cu orice pret ..Daca, de exemplu, nu am capacitatea fizica de a repune pe
picioare 0companie aflata in dificultate, boala rna ajuta sa evit sa am dinnou un
esec in care rna devalorizez. Indiferent ce varsta am, ,nu mi se da voie sa am
proiecte, sa rna dezvolt, sa iml exprim parerea, Iau asupra mea povara de a
realiza dorintele mamei mele sau ale tatalui meu: devin "bratele $i picioarele lor".
Ma mise repede, dat fiind faptul ca sunt neputincios sa jot acest roI. Ajung s a nu
rn a consider destul de bun pentru ei. Apararea mea in fata acestor frici va consta
in avrea sa controlez totul, avreaca totulsa se petreaca asa cum vreau eu.
Criticile, care de obicei sunt lmpotriva mea, imi otravesc viata ..
Cred ca.suferinta face parte din viata mea de zi cu zi ~i ca nu merit sa rna
odihnesc. Fac eforturi pentru a rna depasl si, cu toate acestea, nu sunt suficiente.
. Corpul meu Dbosit refuza sa mai duca lupra aceasta siiml da de Inteles ca este
posibil ca si eu sa am nevoie de ceilalti i catrebuie sa tnvat sa am tncredere in ei.
Ma opun fericirii si valorizarii mele. Ma neg pe mine insumi. Faptul ca am fost
. umilit si degradat rna face sa cred ca nu valorez mare lucru. Sunt ca un copac care
cade. Ma simt abiitut. Ma distrug atat de tare cu gandurile mele, iar acum boala
rna distruge si ea. Inflamatia indica 0furie arzatoare sl foarte emotionala, care
Imi poate afecta tntreaga extstenta, Imi pot pune urrnatoare tntrebare: "Dare
chiar lmi doresc sa fiu liber cu adevarat T" Peate, inconstient, vreau sa rna razbun
astfel pe cineva, care graviteaza in universul meu, dar care nu mi-a aratat destul
de multa iubire! Aceasta forma de cusca, in care se afla corpul meu; rna
protejeaza de faptul de a fi obligat sa lmi exprim adevaratele sentimente !Daca .
tac astfel, rna simt obligat sa merg Intr-o directie pentru a 1:face' pep lac
celorlalti, tn loc sa avansez in directia in care vreau eu sa merg. In loc sa fiu in
miscare, sa rna schimb, sunt intnertle, stagnez. Deoarece nu mai vreau sa simt
nimic, nervii mei senzitivi sunt' afectati de boala, Reprirnarea emottilor poate
duce la 0incapacitate de a-mi schimba ernotiile i poate provoca astfelo alterare
musculara i metala, Cand sunt afectat de scleroza in plact, devin dependent de
ceilalti, Devin asemenea unui copil, care vrea ca cineva sa se ocupe de nevoile
sale de baza, Trebuie sa rna agaj de ceilalji, pentru a nu cadea, atat pe plan fizic,
cat lji emotional. Trebuie sa rna tntreb daca, responsabilitajile mele de adult sunt
prea greu de purtat. Poate prefer sa rna tntorc la 0stare de dependenta, in lo~~
fiu nevoit sa fac tot timpul eforturi pentru a dobandi sau apastra eeea ce am. hm
era atat de bine cand mama avea grija de mine ... 0consideram admirabilii. Dar
acum nu voi mai vedea niciodata blandejea din ocliii eL.. Acum am impresia di
viata mea este tot timpul agitata, In plina efervescenta. Corpul meu imi transmite
mesajul sa rna relaxez, sa rna eliberez de aceste lanjUri. Solupa se afla numai In
mine.
Accept!" sa am incredere tn indrumatorul meu interior 'i recunosc in
fiecare, prezenta aeestuia, care ne face pe fiecare dintre dintre noi sa aqionam
. cat putem mai bine. Astfel, voi arata mai multa flexibilitate ~i intelegere. Accept!'
sa dau un sens vietii mele. Redevin stapan pe viaja mea ~i tmi asum din pUn
sentimentele. Aprobarea celorlalti nu mai este necesara. Imi aceeptse.ntiinentele
interioare, acestea fac parte din mine. Las la 0parte com'entariile negative la
J l ~""""""""""""""""""""", , ,,
Morele Dietianar al 801l/0r ~IA/eetiunllor - Cauzefesubtile ale ImbolniivJrJi
463
adresa mea, atat pe eele din familie, cat si pe cele din jurul meu. Imi aeord mai
. multa blandets. Urmez curentul vieti! ~i bucuriile. ei ~i astfel voi evolua in mod
armonios. Renunt la rolul meu de clovn $i las sa se vada lumina mea interioara,
..Pacea mea interioara va deveni tot mai.mareIn fiecare zi.
1065. SCLEROZA - LATERALA AMIOTROFIcA Vezi:CHARCOT [BOALA LUI.~.]
: 1066. SCOLIOZA Vezi: COLOANA VERTEBRALA [DEVIERI ALE ...] ';_SCOUOZA
., ;1.067.SCRASNIT DIN DINTI Vez;:DINTJ[ScRAsNlTDIN ...J,MAXILARE[DUREREDE ..J
1068. SCRUPULE
. Scrupulele apar in cazul unei persoane care simte 0neliniste faja de propria sa
'. constilnta, "Ma doare sufletul", sunt plin de indoieli. Ma autoanalizez tot timpul.
. "Acest lucru imi scade nivelul de energie si poate duce la aparitia sau la acelerarea
; irnbatranirii. . ... .
.:. Acceptt" sa traiesc in armonie i sa rna Indrept spre idei noi, astfel imi
. . regasesc entuziasmul ! ... .
1069. SCURGERI VAGINALE Vez;:LEUCOREE
1070. SENECTUTE Yen: BATIMNE[E [AFECJ1UNI DE...]
'; i0 7 1. SENILrrATE
Daca sunt 0persoana in varsta $i im! sunt afectate facultatile fizice i psihice, se
., vorbeste despre senilitate. Senilitatea este 0 boala care are Iegatura cu
.evadarea, eu fuga de eeva.. Prin intoarcerea Intr-o stare asernanatoars eu
. copila~ia~rna intore la siguranta pe care mi-o aduce acea stare. Aleg sa Iilas pe
ceilalti sa se ocupe de mine, vreau sa alba grija de mine. Ma simt neputincios pe
. mai multe planuri, mai ales in comunicarea foarte difcila, cu ceilalti, In loc sa
traiesc In pasivitate, ca adult, prefer sa flu eonisderat senil $i sa Irni ereez astfel
::'unmo~tivlnterneiat pentru ea ceilalti sa se ocupe de mine, sa rna trateze ea pe un
, copil. Imi pun intrebari de genul: Dare viata mea mai nierita sa fie tr~iita ? ce mai
':pot realiza acum?
Daca sunt afectat de senilitate, accept!. sa con~tientizez faptul ca nu este
nevoie sa fug nidiieri.. Daca vreau sa am parte de atentia atat de mult dorita
. .:'. treb~i~ sa.o mani~es~eu insumi. Mabticur de protectia divina, tr~iescin pace ~i t~
.;:~:: de~lma Sl?UAra?ta. In fie~are moment din viata' mea, con~tientizez fOrja
, < " UmversulUl. Iml pot crea Vlaja aa cum vreau eu: trebuie doar sa devin propriul
.. .meu stapan i sa'cer ajutot atunci dnd am nevoie, peritru a~mi indeplini visele. '.
t
0
7
z
.SEPTICEMIE Yen: sANcE ~ SEPTlCEMIE
..( \ ';073 . SETE Ven #:INSOLATIE, mNICHI [pROBLEME RENALE], sANCE - DIABET
. :'~:,~Seteaeste un fenomen natural, care contribuie la echilibrul subtantelor din
.,.... ,.. ;sistemul sanguin, precum sarea ~i zaharul, printre altele. Cand senzati~ de sete
...... " 'T 1 1 1 ' l 1 I : ~, - ! I 1 1 , T 1111 1 1 1" 1 _ .......... _ ...... _.
Jacques Martel
este exagerata (polidipsie), gandurile .mele sunt tulburate, inima bate foarte
puternic, nu mai vad dar, amgatul uscat ~i lmi este sete. Iml lipseste cevapentru
afi fericit. Sabeau I Pentru moment, setea se calmeaza, dar revine foarte repede,
deoarece cauza este in mentalul meu, Este nevoie sa descopar aceasta cauza: ce
amime rnaderanjeaza inviata ? Muncamea pare ceva plictisitor? Cegand sau ce
fricatmi usuca gura sau spiritul ?Amimpresia catmi este sete de via~a? Cerna
nemultumeste, ceimi lipseste sinuamnclodata destul ?Candvoi gasi raspunsul,
setea aceasta, in aparenta de-nepotolit, va fi controlata, Condimentele puternice
sunt recunoscute pentru calitatea lor de. a accentua dorinta sexuala, Acest
excitant, folosit adecvat, poate diminua setea. in schimb, 0 relatie .sexuala
nesatisfacatoare va avea ca efect cresterea senzatiei de sete, amplificarea
-.sentimentului de Iipsa.Pentru aumple aceasta lipsa, dorinta de abea reprezinta
nevoia mea devia~; deoarece apaestesimbolul vietii; Incazul in care beau foarte
putine lichide si imi este rar sete, amprea multa saliva, lnseamna ca sunt prea
centrat pemine insumi, pentru avedea ceea ceseintampla in alta parte decat in
"micul meu univers" ~i mi sunt suficient dedeschis spre lumea exterioara.
Acceptlv sa fiu mai deschis fata de viata, fata de iubire, pentru a gasi in
sfar~it solutia de"a-mi potoli setea",
1074.SEXUALE (DEVIATII ~I PERVERSIUNI iN GENERAL)
Atunci cand sunt afectat de 0deviatle sexuala, acest lucru indica faptul cavreau
sarefulez sau saresping 0parte importanta dinmine ~i traiesc tot timpul alupta
tnterloara,
Am fost ranit de multe ori in viata mea si nu lmi dau seama ca deviata se
datoreaza unei frustrari, Masimt prizonier in suferinta mea, din cauza.educatie
mele stricte ~i a regulilor societatli, a propriilor mele Iimitari sl vreau sa imi
amplific sentimentul delibertate ~i deputere. -,
Astfel, corpul meu imi spune sa accept!., fiecare aspect din mine, pe care II
asocie.z unui .defect. Fiecare fiinta are 0latura ,masculina ~i 0latura feniinina.
Dacasunt un bi'irbat, imi accept!., feminitatea ~i daca sunt femeie, imi accept!"
latura masculina. Devinmodest ~i decid sa'ma afirm tara sa Iiranesc pe ceilalp.
Aleg sa imi unific intreaga fiinta, deoarece fiecare parte din mine vrea sa se
exp_rime.
1075. SEXUALE (FRUSTRARIJ LlPSA DORlNTEI ...) Veti #:EjACULARE PRECOCE
Fiind de multe ori influentat de 0educatie prea stricta cu privire la tot ceea ce
inseamna sexualitatea, cred sincer, ca organele sexuale sunt ceva imaral ~i
murdar. Sau e~te posibil sa suta.r de un complex legat de performanta ~i cu cat
vreau saimi imbunatatesc aceasta performanta, cu atat voi reu~i mai putin. Este
posibil sa port pica persoanelor de sex opus ~i faptul de a-mi nega sexualitatea
sau de arefuza sa amanifest, este 0modalitate dearna razbuna: "nu Ieyoi oferi
nido placere, ei sau ele nu merita acest lucru !" Astfel, rna pedepsesc pe' mine
insumi :i rnaprivez de nevoile mele vitale..Poate fi v~rba ~i despre diniinuarea
sau absenta dorintei sexuale (anafrodizia). Deceptiile mele ~illpsa inea de
.... ------------------ ,~ , ~ t ! , ! ~j;
Marele Diefionar a/Bali/or i Afectlunilar - cauzeie subtile ale imba/niivir;i
interes fatadevia~ rnadeterrnina satraiesc acelasl lucru ~i lanivelul sexualitatii,
Po~tefi ~orba despre un anumit grad de disperare, cauzat de negativitatea mea
fatademmeinsumi sl fata deceilalti,
Este preferabil sa acceptjv sa-ml traiesc lntr-un mod sanatos sexualitatea
deoarece faceparte din calitatea vietil mele. lml acord timp pentru Iucrurile care
lmi faeplacere~care imi ofera satisfactie, Pofta mea de viata si pentru lucrurile
bune sevatrezi astfel, Iafel ca~i ceapentru relatiile intime ~i sexuale.
c '. 1076.SEXUALA (HARTUIRE ...)
. Dacatra~e.sc0si~~tie de ~aI1Uire sexuala, acest lueru indica faptul ca tralesc
mult: fn~l, u.neon mconstlente ~i rna las manipulat de tandrete sau de 0alta
forma del~blre. Pot, inconstient, saamonevoieatat de mare de afectiune, incat
acest m:saJ po~te fi ~e~ceput, de cinevadin exterior, Insens negativ. Ceilalti pot
crede casunt disponibil sau interesat, tn timp ceeste yorba doar de nevoia mea
deatentie :ideafiiubit. . . .; . .
. Acceptjv sa rna fac respectat ca persoana, Trebuie' mai Intai sa' identific
surs~le ca~e d:ter~ina aceasta situatie, pentru a-mi recapata puterea ~i a-mi
. contmua vtata mal normal".
1077.SFORAIT
Zgomotul pecare ilscot rand respir Inti~pul;omnului sau care provine de laun
obsta~ol ~: p~callenazale sall J aringe, senumeste sforait. Incazul in care sforai,
tr~bUl.e~airru pun urmatoarele Intrebari: oarema'agat de vechile mele ldei, de
atltu?mIle mele sau de bunurile materiale? Ma Indipatanez sa raman intr-o
relatie s~u intr~o sltuatie, care nu mat. este buna pentru mine? Sunt obosit ?
Stag~ez m~ecAhIlemele modele deviata, ceea ceimi ingradesta libertatea ? Daca
..ams~?usunle mfundat~, rnalntreb care este lucrul pe care ilrespir greu intimpul
n~~p! (~ee,7emplu, mlrosul partenerului meu, un parfum etc.) Sau poate, vreau
'.sa II prmd. pvepa:tenerul meu, care doarme langa min~i sa inIatlir distanta
'. care ~~separa (atat pe plan fizic, cat ~i emotional). Prin urmare, tncerc sa rna
a~ropll.de :1. ~aupoa~e~ncerc~aIisp~n, .int~m:puln?ptii; tot ceea cenu amreu~it
.' . i- saexprm~,.m.~mpul ~J lel? Dacanu rnaslmt mteles mcererile mele, amtendinta
, . deasfo~al !mco~tientul meu continua saseexprime intimpul noPtii, deoareee
nu pot sa ~a ex~nm al~el. Masim~prins tntr-o capcana, in relatie cu partenerul
, meu sau malta relatle personala. Este important sa vad daca sforaituI se
..produ~evcand i?spir ~aucand expir aerul: daca are loein timpul inspiratiei, este
. ~n str!gat de a)utor, J ar daca are loc in timpul expiratiei, inseamna ca vreau sa
"mdepartez unperico1. .. .
A.cce~tl" ~ainvat s.arnadeta~ez i s~fac lac lucrurilor noL Invat sacomunic
cla.rl tara submtelesun sau ambiguitati. Sunt deschis faradeschimbare ~i lucruri
"no1. . .
;~078.SIDA (SINDROMUL IMUNODEFICIENTEI DOBANDIlE)"
: . ,.
466
Jacques Martel
in cazul in care sunt purtatorul virusului HIV(virusul imunodeficientei umane) i
starea mea de sanatate este buna, se spune pur si simpu casunt, seropozlttv i,
este posibil, sa nu dezvolt niciodata boala. Daca tnsa sistemul meu imunitar
slabeste din cauza virusului HlV,se poate spune caamaceasta boala, SIDA.Daca
. sunt afectat de aceasta boala, sistemul meu iminitar are un deficit de' celule T
(limfocite sau variante ale globulelor albe din sange si din limfa) si ~evine
incapabil de a rna proteja impotriva unor afectiuni. precum pneumoma sau
cancerul. Virusul care produce SIDAeste transmis prin sange (sange contaminat
intimpul unei transfuzii desange, printr-o seringa infectata sau 0rana care intra
in contact cusangele infectat etc.) sau prin contact sexual. Glanda timus {situata
in fatatraheei) locul in care se formeaza celulele detip Teste afectata deboala i
astfel energia tntmitv si intreg corpul vor fi afectate. Difuzarea celulelor infectate
in 'lichidul extracelular, mai ales in sange, corespunde -energtei emotionale.
Sangele in legatura cuInirnav simbolizeaza Iublrea i suferintele, creativitatea.
Astfel, sistemul meu emotional este in dezechilibru si incapabil sa
v
se exprime
liber. Traiesc 0mare culpabilitate fala de iubire, am impresia ca nu sunt la
imU!imea asteptata, Corpul meu devine slabit si tot mai vulnerabil in fata
invaziilor exterioare. Estecasi cum, sistemul meu imunitar nu ar mat putea face
diferenta lntre ceea ce este bun pentru mine si ceea ce nu este bun. Este
important saconstienttzez faptul caimi refulez emotiile, precum frica~i furia, ca
Imi neg intreaga fiinta $i sunt pe care sa rna distrug in: totalitate. Reprimaril
sentimentelor se adauga, de oblcei, 0culpabilitate profunda, care rna roade in
interior. Nurna respect aproape deloc ~i"lmi este fries de judecata celorlalti, Si,
bineinteles, pentru canuImi place felul in care rna vad ceilalti, este posibil safac
parte dintr-un grup social, care estefoarte des criticat, judecat, chiar neinteles de
ceilalti, de exemplu, pot fi homosexual, toxicoman, derasa neagra, prostituata etc.
(eategorii care sunt cele mill expuse infectarii cuHIVsi care s~nt victime ale
discriminarii, de catre restul societatii. Incapacitatea mea de arna iubi ~i arna
acceptalv asa cum sunt determina faptul ca nu reusesc .sarna protejez, rna
simt tara aparare, la fel catunci cand eram copil.: Porta mea interioara care, in
.mod normal, se sprijina pe iubire, pe aceptarejv si pe 0dorinta puternica de a
trai, este acum sUibita $i se distruge treptat. Chiar ~i Inconsttent, moartea
poate parea 0solutie pentru disperarea mea: Imi este rusine de mine insumi,
nu mai sunt in contact cupropriile mele emotii, este un.gol total. A trecut mult
timp de dind amimpresia.di nu mai amnicio autoritate asupra viepi mele. Sunt
incapabil sa cer ajutor celor apropiati, indiferent de doemniul in care.amne~oie.
Boalaaceasta poate este singura modalitate de'aavea parte, in sfar~it, de atentia
~i de iubirea parintilor meL Maconsider 0ruine pentru famHiamea i ar fi mai
bine sa dispar ... Astfe}nu' a mai fi 0sursa de suferinta pentru ei, deo~rece nu
sunt conform a~teptarilor lor. Integritatea mea este atinsa. Este important safiu
con~tient de faptul ca, virusul HIVeste transmis prin sange sau prin sperma, in
timpuI relapilor sexuale, ambele simbolizeaza viata (0transfuzie de sange poate
salva 0viata i, prin actul sexual, pot da viata, pot continua linia de sange).
Ambele sunt acte de iubire neconditionata. Si atunci cum este posibil, ca prin
1 1 , 1 l I 1 1 1 J 1 11.- ....,
467
Marele Diet/onar al Bali/or ~IA!eetiunilor - Cauze/~subtile ale imbolniiviril
aceste acte, sapoata fi transmisa "moartea"? Undeaavut lac ruptura interioara
de iubirea din mine, ruptura care a permis virusului sa se instaleze si sa fie
stapan in corpulmeu ? Deceamdevenit propriul meu parazit, in lac safiueel mai
bun prieten al meu ? Descopar faptul catraierea unei experiente sexuale poate fi
un fapt plin de revelatii emotionale, Chiar ~i pe plan spiritual, 0experienta
sexuala rnapoate facesa traiesc evenimente benefice atunci cand energia sexuala
sedeschide, din chakra de baza, care este sursa elanului meu spiritual. Dad insa
aceasta energie este prost folosita, doar pentru automultumire i complezenta, se
poate intoarce impotriva mea. Fara 0sincera manifestare de puritate, se poate
transforma lntr-c energie bolnava, invat sa recunosc energiile din mine i le
folosesc pentru evolutia mea.
Accept!" sa amgrija de mine, amlncredere in mine si invat sa lrni iubesc
fiecare parte din mine. Trebuie sa renasc din nou $ij de a ici inainte; accept!" sa
traiesc pentru mine i sa fiu fericit. -Accept!" cine sunt, adlca 0fiinta divlna si
extraordinara. Daca am copii, toate acestea ii vor ajuta sa devina la-randul lor
stapani peviatalor i sai~i dezvolte si sa-i accepte] " flinta, intotalitatea ea.
1079. SIFILIS Vezi: VENERICE [BOU ...]
1080. SINCOPA Vezi:CREIER-SINCOpA
1081. SINDROMUL BAUTORILOR DE LAPTE Vezi: BAUTORI DE LAPTE [SINDROMUL ...j
1082. SINDROMULso LUI BURNETT Vezi: BAUTORI DE LAPTE [SINDROMUL ...j
1083. SINDROMUL CANALULUI CARPIAN Vezi:CRAMPASCRJIIDRULUl
1084. SINDROMUL LUI CUSHING Veri: CUSHING[SINDROMULLUI...j
. -. 1085. SINDROMUL DOWN Veri: MONGOLISM
1086. SINIJ ROMUL LUI GELINEAU Veri: NARCOLEPSIE
1087. SINDROMUL LUI GUILAIN-BARRE SAU POLIRADICULONEVRITA ACUTA
Vezi si: SISTEM IMUNITAR
Sindromul Gullaln-Barresr se caracterizeaza prin inflamatia i demielinizarea
. (lipsa de mielina
B2
) a numeroaselor radacin! nervoase. Aceasta inflarnatie este
uneori continuarea unei boli infecpoase sau virale sau a unei vaccinari, eel mai
. : adesea, separe carezulta dintr-un dezechilibru imunitar. Este localizata mai ales
pe partea inferioara a corpului, dar poate afecta toate. ra~acinile nervilor
~ Sindrom: un sindrom nu este 0boa la in sine, ci un a nsa mblu de simptome, a ca ror ca uz3 nu se cunoa ~e exa ct.
In a cestca z este vorba de persoa ne ca re bea u prea mult la pte !
81 Guilla in (Georges), Ba rre (J ea n-Alexa ndre), Strohl (Andre): medici fra ncezi ca re a u a ra ta t in a nul 1916 a noma lia
taracteristicli cr~terii numa rului de proteine din Uchidul cefa lo-ra hidia n, in ca zul a doi solda p cu pa ra lizie genera la
.. tra nzitorie
~ . . . .
..... Mielina : este 0substa nta a lba din fibrele nervoa se ca re intra in componenta nervilor sistemului cerebro-spina l
(considera ta ma duva nervilor) .
,., ,'! 11' I ,., I J 1 _
Jocques Mortel
468
rahidieni si cranieni. In acest caz, rna afluIntr-c situatie in care a~ impresia c~
sunt spionat; ceva sau cineva se,c:mufleaza Aca_un eam:leon ~l V?f ,~am~
atace.Sunt tot timpul nerves, in,alerta, stau lapanda; nu ammcredere l~ mmem,
rna simt neputinclos, deoarece nu imi cuno~c ade_versarul, _care,;orIeu,m,.se
presupune caar trebui sa rnaprotejeze',Exi~ta un C.hl,p ..eu doua fete, ea~l ~me
uneori si acest lucru rnaderanjeaza. Devinhipersensibil.la tot ceeaceeste mjurul
meu, pentru a evita pericolul si rnasimt;ne~~ti?ciOS s~~~actionez,~deoarece nu
stiu de undeva veni acel atac. Esteposibllsa, 1 :n1 port p~cadeo~re:e ams~us sau
amfacut ceva ~i amun sentiment de rulpabilitate. Amimpresia :a am:tra~at P:
cineva sau ca am fost tradat.. ..Pot descoperi informa!ii care.ma ~o: oblige sa
exclude pe cineva din viata mea. A fost taiat un contact m~r~m!ne si :meva saAu0
situatie, Pierderea unui prieten bun rnasperie si este poslbIlsa.r~~qlOnez avan~
. relatii sueperficiale cu oarnenii, pentru a-mi proteja astfel .se~slblhtatea..Ae:asta
ruptura poate fi si fata de. mine insum~, ~eoarece ~Xls:a un .confllct mtre
individualitatea mea ~i sufletul meu: uneon rnanegpemine Insu~l: .
. Acceptlv sa con~tientizez si sa tnteleg'.de_~: minci~n~ ~l indolala sunt
prezente inviata mea si, incepand deacumVOltrat m.~_devar, m~ecare ~9ment,
indiferent daca va fi fata de mine sau fata de ceilalti. Astfel,VOlputec: d~~ola
relatil sincere, profunde si durabile cu ceilalti. Am0protecne naturala ~l viata
mea devinetot mat calma si mat luminoasa. _ . . . ".
1 088. SINDROMUL IMUNODEFICIENTEi DOBANDITE Veri: SIDA
1 089. SINDRMUL MARFAN ..
Boala de tip eredltar, care atinge fibrele tesutului conjunctiv, responsabil ~e
anomaliile ocular si cardiac. Aceasta boala se intalne.~te la.pers~a~ele d~talie
tnalta cu articulatii foarte supIe, car~,przinta anomalll cardlace l ~nieCl.al ~le
aortei . Exista oare secrete de famlhe care au.fost ascunse de mm: .. ~xls~a~
legatura care nu a fost stabilita cu trecu~l-...Cal~a~n~m~i a fost~locata_p:m ..hps~
de comunicare. Care este motivul care rna lmpledlca sa comumc cu parmtil mel
sau alpmembri ai familiei extinse? .
1 090. SINDROMUL DE OBOSEALA CRONIcA Vezi: OBOSEALA CRONlcA [SINDROM
DE...} .'
1 09i. SINDROMUL PREMENSTRUAL v eii: MENSTRUA'jrE:':""SINDR0lrf PREMENSTRUAL
1 092. SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER (S.RA.S.) SAU PNEUMOPATIE
ATIPIcA Vezi ~i:pLAMANl- PNEUMONIE_RESPlRATJE . .
Sindromul respirator acut sever (S.R.A.S.) denumit ~i pneu~~pati~ atipic3,
.este 0infecpe pulmonara grava, caracterizata prin aparipa bru~ca aunei febre de
peste 38 C, insotite d~al!e .simptom~~espira~orii precu~ tuse, sufocare sa~
dificultati de respiratle. Iml este fnca, resplr gre~, rna .suf~.c, "am febr
Temperatura urca in mine, atunci cand,rna simt bl?ca~mtr-~sltu~pe,. m~uplu,la
sreviciu sau in alta parte. Stiu ca spapul meu Vltal trebUle reVlzult, deoarece
,~ 1 1 1, 11 ~J 1!! r
Marele DiCf/onaf al Boli/or 11Afecfiunilof - Couzele subtile ale imbol"iivirii
situatia in care rna aflu acum, rna sufoca. [mi este teama sa rna fixez undeva,
fricisa-ml iau lin angajament. Masimt invadat din toate partile de oameni care
iml otravesc existenta, Este foarte urgent sacenstientlzez aceste lucrurl, pentru
ama.elibera defrici si a-mi asuma din plin existenta, Imi analizez fricilelegate de
angajament.
Acceptt" sa descopar situajiile in care imi pot gasi locul cuvenit i mai este
timp sa: rna dezangajez, sa rna eliberez si s'a rup sau sa schimb ceva in
comportamentul meu. Inva! sa aleg in functie denevoile rnele i tml regasesc in
armenia, respir cutoata fOI1 a. . . .
1 093.SINDROM DE SUPRAUTILIZARE Vezi ~i: SPATE [AFECflUNI.ALE ...J, INFLAMATll,
TENDOANE
Sindromul de suprautilizare este 0afectiune care apare mai ales lamuzicieni.
Secaracterizeaza prin inflamatia tendoanelor deladegete, de laincheieturi, dela
coate ~i uneori, de la umeri sau de la gat: Poate provoca si dureri de spate. Se
spune ea pozitiile inconfortabile pot face ca 53 % dintre .muzicienii unei
orchestre sa sufere de dureri de spate. In cazul in care sunt muzician, sunt
. adeseori prins in spatii inchlse si stramte, cu un confort prea putin adaptat la
natura meseriei. Cand umerii mer sunt afectati, este posibil ca, lungile ore de
practica sarnadetermine sa consider munca foarte greu desuportat, Nesiguranta
locului de munca i competitia foarte dura din acest medium rna fac sa traiesc
frlci puternice i nu rnasimt suficient desustinut; si de aid provin durerile mele
deumeri.
Acceptjv sa fiu flexibil i sa tmi armonizez 'energia mentala si .spirituala
atunci cand tendoanele mele sunt afectate. Fiecare parte din corp imi trirnite un
rnesaj despre ceea cetraiesc, Chiar daca afectiunea poate parea saalba 0legatura
.: cuprofesia mea de muzician, totui, nimic nu esteintamplator. Identific partea
" implicata pentru afacecon~tientizarea i arnasirnti mai bine in ceeacefac..
1 094. SINDROMUL UNGHIILOR GALBENE Vezi: UNGHII GAmENE [SINDROMAL ...j
1 095.SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN Vezi: iNCHEIETURA MAINIl- SINDROMUL DE
TUNEL CARPIAN
1 096.SINUCIDERE Vezi~i:ANGOASA.ANXlErATE.MELANCOUE
~.:
. .. . .
Dadi rnagandesc lasinucidere, iau decizia dearnaautodistruge. Masirnt golit de
Lenergie. Aceasta idee imi bantuie gandurile tot timp~l. Devin melancolic, solitar,
':'plindearnaraciune. Numai reuesc saamuncontact cuIumea exterioara,traiesc
;)n pe~tera mea, in creriulapenimeni saintre, deoarece "nimeni nu rnain~elege".
:',: Suferinta mea este atat de mare, incat nu mai vad lumina~ Este 0suferinta
. '.'insuportabila. Sinuciderea are legatura cu evadarea, cu fuga. Mapot intreba
~.deceanume vreau sa fug, de durerea mea interioara, de r~sponsabilitatile mele,
de golul meu interior, delipsa mea de iubire etc. Dacaconsum droguri, alcool i
o alirnentape sar-acain nutrien~ii esentiali pentru echilibrul meu interior,
...._'--- sistemul meu nervos, pot, in anumite condi~ii, sa am idei legate de
1 1 III I ~ ~ ! 1 1111 _
Jacques Martel
470
, id e Sau rna pot gandi la sinucidere atunci cand vreau sa pedepsesc pe
smuci er , s - fi i bit d t I
cineva, el sau eavor purta astfel culpabilitatea de,anu rnaA I,U,I es ui. ,
Acceptlv sa amincredere, inchid ochii: lumina este Inimma m~a", Vorbesc
eu cineva despre problemele mele sau scriu despre toata depresia pe care 0
traiesc ~i cer ajutor celorlalti. . .
i097, SINUS PILONIDAL Vezi #: SPATE / [AFECflUNI ALE- :- } / PARTEA INFERlDARA A
SPATELUI, INFECfII [IN GENERAL}
stnusul pilonidal' este 0 infectie a siste~mului pilos, la nivelul muschiului d:
langa coccis, labaza coloanei vertebrale, In c:zul In c,are~u~t afectat de,aceasta
boala, traiesc 0frustrare, tritare sau revolt fa~ade 0sttuatie Incare nevOll: mele
debaza sunt in pericol si nu mai pot fi imp~initea~~~umvreau ,eu, A~easta,stare
de "lipsa" Imi poate aminti 0 situatie din copilarie sau c?i
ar
di~perioada
intrauterina cand am avut impresia di imi lipsea ceva sau cmeva, vital pentru
, A ace! moment, Poate fi vorba despre un element fizic, de exemplu, un loc
r:all~e''i~n care locuiam, haine confortabile. toate acestea fiind legate de .planul
afectiv, deiubirea si detandretea parinplor me~. . _ A, ' ' _
Oricare ar fi aeea situatie, este important saacceptlv saIIeer,U~lversulUl,s~
rnaajute, astfel 'incat toate nevoile mele debaza safieImplinite ~il_~aa~ d:p~na
tncredere in el. Trebuie sa acceptlv de asemenea, faptu~c~a~ tra:t ?h_psacand
eram copil, iar aceasta situatia a existat pentru a..rna rnvata sa Im~~ez~ol:
Increderea si sa apreciez tot ceea ce am avut ~l ceea ce am astazi si sa
constientlzez acest lucru.
1098.SINUZITA Vezi: NAS - SINUZITA
1099.SISTEM IMUNITAR Vezi #:SIDA ,
Apararea organisrnului este asigurata d~sistem~. Imunltar, care e~te esential
pentru a rna proteja de agresiunile din exterior, precu~ ba~ternle, VlrU~ll,
. ciupercile microscopice ~i orice alte pr?blem~. Sistemul. lmumtar recu~oa~t~
celulele straine, agentii infeqio~i patogem, dar ~l celulele d~n~-un alt o~gamsm~~
astfel poate respinge implanturile. Fara 0func!ionare ?un~!jl c~mple~ ~acestUl
sistem as fi mort. Sistemul imunitar este m rela~le dlrecta cu stanle mele
emoti~naie ~i 0 suferinta puternidi pe care 0 traiesc, poate re~u:e mult fort
a
acestuia. Celulele imune se dezvolta lainceput in maduva 0Aso~sa~l cele ca.rese
transforma 'in celule T sunt transportate, la maturit<ite, pan: l~gla~da tlmus:
.situata langa inima". Celulele T joaca un. :01 primordIal m ldentlfi:are~ ~l
eliminarea celulelor sau substantelor straine ~i nocive pentru corp; :rep~le safie
i
deasemenea, eapabile sarecunoasca ceeace:st: bun p~ntru ?rgam~m. Inscopu
de a-mi menpne eorpul Intr-o stare de sanatate cat. mal buna, eelule~:. T
. diferen~iaza, discern, tolereaza sau respihg, l~ n:V?le ~lementele strame~
. Sistemul imunitar se ocupa desistemul de referm!a ~l d~el, d:_ce~~~esunt, d .
individualitatea mea. Imi pazeste fortareata (fizidi $~emoponala). ~l.I~I f010s:$t:
rezistent
a
pentru acombate agen~ii periculoi. Locallzarea glandel tImus, fatad
I , , I ~I I _,
~ ! !
Marele Dlctionar 01Balitor ~I Afeqiunilor - Cauzele subtile ale imbolnaviril
471
inima., rnafacesa consttentizez !ji mai bine relatia existenta tntre corp si spirit.
Sistemul imunitar raspunde sentimentelor ~i totalitatli gandurilor mele, fie ca
sunt pozitive, fie ea sunt negative. Astfel, toate gandurile legate de furie, de
suparare, de ura, de resentimente i de autodistrugere vor avea tendinta de a
slabi sistemul imunitar. Pede alta parte, orice ganduri de iubire, de armonie, de
frumusete ~i de pace interioara vor avea tendlnta de aintari sistemul imunitar.
.Timusul este glandaendocrina care arelegatura euchakra (centrul deenergie al)
inimU". Asadar, cand sistemul meu imunitar este atins, nevoia mea de iubire
este, de asernenea, foarte mare. Creierul este i el foarte legat de sistemul
imunltar ~i anumite stan de pirit au un efecta puternic care poate afecta
functionarea sistemului. Constlentizez faptul ea, sistemul meu imunitar poate fi
foarte ocupat sa inlature propriile mele ganduri negative (inamicul interior) in
loesa elimine agresiunile din exterior (inarnicul exterior). Acest sistem poate
slabl dad principaJ a mea preocupare este sarnalndoiesc de locul i de respectul
pecare mi Ieacord. Acest lucru 'i~ipoate avea originea in copilaria mea, in relatie
euunul dintre parinti: simteam eacuibul meu era in pericol, aveam impresia ca
un vant de nebunie plana deasupra easel. Ma aflu lntr-o dinamlca de
autodistnigere emotionala. Ma uit pe mine insuml, rna consider mai putin
important decat ceilalti, negand astfel cine sunt ~i nu imi exprim adevaratele
nevcii? Malntreb cevalorez ~i eeIepot oferi celorlalti ? Viata mea este plina de
conditii pentru a lndepltnl lucruri sau pentru a fi fericit, pur si simplu. Ma
resemnez prea usor In fa~aobstacolelor care se ridica In fata mea, deoarece nu
tmt mai doresc satraiesc. Numai amniciun motiv sa rna apar. Deoarece nu sunt
capabil sa vad ceea ce este bun sau rau pentru mine, sa identific dar cine sunt
fata de ceilalti, tara sa judec ~i tara autocritica, sistemul imunitar nu mai poate
..sarnaprotejeze. Nici macar nu mai stie data trebuie saii faca treaba, pentru ca
eunumai arat niciodorinta intensa deatrai.
Accept! 'I, lncepand deacum, saidentific emotiile pe care letraiesc, orieare ar
fi aeestea. Incepand de acurn 'imi formez obiceiul de arna debarasa de de~eurile
carernaimpiedica sau pot diminua eficien~asistemului men imnnitar. Maocup
de sentimente1e de triste~e,' de singuratate, de abandon, de devalorizare etc. ~i
... tncerc, prin intermediul situatiilor'in care traiesc acdeste emo~ii, sa vad rnesajul
sau lectia de viata pe care 0 am de invatat. Astfel, restabilesc echilibrul dintre
',viata, mea' interioara ~i cea exterioara ~i sistemul irnunitar devine pe deplin
!funcponal. Ma deta~ez de valorile ~i de a~teptarile societatii ~i Imi .construiesc
propriile mele perefrinte. Astfel rna conectez la puterea mea ereatoare i de
::~.~
vindeeare, care imi hranete i Imi intarete imunitatea naturala. Imi descopar
bogapa interioara. Iau deeizia de ainva~asarnasimt bine cu mine insurni 1jisunt
mai in masura saam0via~asociaHi rnai bogata ~i fondata peadevaratele valori.
.. 1100. SISTEM LOCOMOTOR Vezi ~i:DASH
Sistemul locomotor este legat de mobilitatea mea ~i de flexibilitatea mea,
'." precum~i de deschiderea mea interioara ~i exterioara. Cuprinde oasele, mu~chii,
tendoanele ~i ligamentele. Structura care sus~inetntreg corpul este formata de
.1 I I 'iJ 1 , 1
'[' :' [J _
Jacques.Martel
472
oase. Oasele simboliz.eaza principiile mele rnorale.. structura mea,
onestitatea, verticalitatea, stabilitatea. Cand devin prea rigid 'in gandurils
mele, oasele mele devin de asemenearigide ~i exista riscul de ase sparge foarte
user. Bxtremttatile corpului meu st ale muschilor stmbolteeasa. actlunea ~i
,mtscarea, Cuajutorul mainilor pot "prinde" lucrurile si lepot retine. ~icioarele
rna ajuta sa avansez in viata, 0dificultate legata demiscare indica 0frica dea
progresa. 0lipsa demodetsie sau unrefuz deafi flexibil sau de a-mi recunoaste
greselile are ca efect 0:durere la articulatia genunchiului. Picioarele reprezinta
stabilitatea. Cuajutorullor pastrez contactul cupamantul, "sunt cupicloarele pe
parnant", Fiecare parte a corpului. meu rna ajuta sa-ml constlentlzez
felexibilitatea sau rigiditatea.
Acceptlv sama simt liber 'inmiscarile mele si saimi ascuIt.corpul,deoarece
..el esteindicatorul starii meleinterioare.
1101. SISTEM LIMFATIC vez;~i:GANGUOM[LIMFATICf]
Sistemullimfatic este cornpus dinganglioni ~i vase care transporti'limfa pan'aIii
. curenttil sanguin. [oaca un rol important In functtonarea sisternului. imunitar.
Sistemullimfatic functioneaza, tntr-un anumit fel,'inparalel cusistemul sanguin.
Este legat mai mult departea ernotionala, afectiva afimtet mele, deumori'". Daca
sistemullimfatic este legat mai mult de partea afecnva acorpului meu energetic
sau astral, sistemul nervos este legat. de ganduri, Iubirea este cea mai buna
modalitate deapastra sistemul limfatic sanatos :}i eflcient, .
1102. SISTEMUL NERVOS Ven ~i:NERvi[iN G~NERAL]
Sistemul nervos este format din nervii si din centrele nervoase care folosesc la
coordonarea ~i la comanda diverselor par~i din corp (emisie) ,precum ~i la
receptarea tnformatiilor senzoriale, psihice ~l intelectuale. Sisterriui nerves este
direct legat de gandurlle mele In raport ell'partea corpului meu energetic sau
mental. Este sistemul de coriectare electrica pe plan fizic, care ajuta gandurile sa
aqioneze in aceasta lume. Sistemu1nervos este afectat (neuropatie) atund eand
acord prea mare aten!ie par~ii mele raponale, in detrimentul emopilor ~i a1
intui!iei mele. Totul este gandit, analizat, programat, organizat inviata mea :}iImi
este greu sa fac loc pentru spontaneitate, pentru placere, bucuria de a. trai,
emo!iile pe care amtendin!a de aIereprima. Traiesc muita tensiune interioara,
amdificulta!i in agestiona situa~iilepe care Ietraiesc in fiecare zi. Neuronii mei
se "supraincalzesc". Aceeptl. sa.inva! sa imi umanizez eomunicarea ~i rela!iile
interpersonale pentru acon~entiza pe deplin errio~iil(i! pe care Ieam. Astfel voi
putea satmi traiesc din pHnvia~a,iritr-un modechilibrat.'
1103. SLABICIUNE (STARE DiL.) Vezi~ASTENIENERVOASA
Am0stare de sliibiciune atunci eand simt 0lipsa de fo~a tn general. Pot de
asemenea sa am senzatia ca imi voi pierde cu~o~tin!a. Sunt hipersensibil' ~i
83 Umori: lichide organice din copul uman
! 1 1 1 1 1 ~ _
! ! 1 ! i
Marele Dietlanar 01Bali/or 51Afecfiunilar - Cauzelesubtile ole imbolniiviri/ 473
traiesc un conflict sau a ernotie puternica. Consttentizez ceea ceseintampla dar
n~v~:au ~a~u a~olo~i.s~inteleg ~es: i~:ampli'i. Simt nevoia sarnaintind pe~tru
airm recapata slmtu~lle . Aceasta slablclune poate proveni dintr-o situatie fata
de.care ~ u~mare disconfort, deoarece nu stiu cumsa rnapozitionez. Demulte
on este implicat un membru al familiei mele. Este ca si cum altcineva ar avea
control.ul asu~ra eelei situatii ~i eu nu pot. face nimic, ceea ce tmi confera un
putermc sentiment de~ep~tin~a. Simplul faptde arna gandi laacest Iucru poate
de~lan~~~s~are de slabictune, care este aforma de afugi. Acest fapt seoate in
evidenta indiferenta mea fa!adeviata, lipsa mea de interes. Traiesc in rutina atat
lamunca cat si.in vlata personala si rnasimt slab fa!a detot ceea ceeste in jurul
rneu..
. Ac~ep:! " s~~c fa~ realitatii cuf~rta ~i curaj. Sunt constient defaptul capot
alegesarnapozittonez sau saIilas pe ceilalti saocupe mai mult loc:doar demine
d~pind: Syafac ceea ceoes~enecesar. Indraznesc sa exprim ceea cesimt pentru .a-
, rm re~a~ata Io:ul ~~vem~. Fac .aleg~r:a py0trivitapentru binele meu ~i eel al
apropiatilor mel. Mamconjor delumma, rnalas cuprins deiubire. .
1104. SLABIREA Vezi:$:ANOREXIE, EXCESDEGREUTATE)
o subalimentare poate antren~ slablrea, tar un eonsum excesiv de alimente se
tr~nsforma in obezitate. in ambele cazuri, intestinul gros asimileaza prost
ahmentele.. '.
Nervo~tatea, anxietatea, consumul de medicamente, marile frici sau marile
bucurn sunt faetori cefaeca0persoana saseingrase sau saslabeasca, Dacasunt
? persoana slaba, syunt;ades~afoart~emotlva si cu0mare sensibilitate ~i nu stiu
mtot~eauna cumsa-rm expnrn sentimentele, caci, fiind deja ranita, vreau sa rna
'pr0t:J ez p~ntru anu mai s~f~ri.datori~ sarcasmului eelor din jur. Amtendinta de
a.rnares~mge sau de arna mversuna .lmpotriva anumitor lucruri sau persoane.
. Dispretuiesc U~O! ceea ~ees~ein jury~ipastrez aanume distanta fata de altii. Pot
" avea s~nz~pa :~ trebUle ,sa fug, sa abandonez ceva sau pe cineva pentru a
supraVle!Ul'A' tramd astfel impresia de. laitate. Pot avea impresia ca sunt
aband~nat. I~~~orexie existii adesea 0legatura cumama sau cuimaginea mamei.
.~ceea~l sen~lblhtate se regase~te ~i la 0persoana cu un. exces de greutate, ea
.. ~ncercand sa. creeze 0proteetie, 0bariera prin intermediul fizicului sau foarte
Imp~za~t. Oanie~ii ~norexici refuza sa traiasdi, prefera mai degraba sa moara
.de~at s~accept: l~blr:a.~Obezitateaa;e olegatura cu imaginea de sine $i adesea,
cU.lmagmeatataiUl. Atat mtr-un caz cat ~iin ceHilalt,trebuie sa gasesc modul dea
aSlmilaviatain maniera sanatoasa $1echilibrata. .
~ccyeptan~u-mwa!"a~a cum sunt, rna pot lega $i reconecta cu eeilati tntr-o
mamera eontienta, care-mi vaincalzi inima. .
, p05.S0MN (BOALASOMNULUI. .) Vez;: NARCOLEPSIE .
'. 1106.SOMN (TULBURARI DE ...) Vezi: INSOMNIE
.J:-, . .
,-, , 1 1 1 1 ~ .
1 l 1 ! 1 I ~~ l' 1 I 1 JI;.- .I.....-I -
. I 1 1
474
Jacques Martel
1107. SOMNAMBULISM (SOMNAMBUL)
Atunci cand sunt somnambul, mii plimb de colo-colo, fiind adormit, fara sa fiu
constient de acest lucru. Acest lucru simbolizeaza faptul ca, traiesc 0tensiune
interioara foarte puternica, uneori inconstienta. Incerc sa fug de 0 situatie, care
rna preocupa foarte tare. Ma "exprim" astfel pentru a lasa sa iasa aceasta
tensiune. Demulte ori, experimentez 0stare (chiar inconstient] de a fi "inafara
corpului meu". Cand se intampla acest lucru, corpul meu astral lmi conduce
corpul fizic,pentru aiesi "inafara corpului meu", Deaceea, cand sunt somnambul
pot merge cu ochii lnchisi si pot "vedea" totusi obstacolele, deoarece le vad cu
vederea corpului meu astral. Gandesc prea mult si traiesc multe dualitati. Masimt
strivit de "trebuie". Este ca si cum as trai intr-o Inchisoare din care, nopatea,
vreau sa evadez. Ma simt 0 povara pentru familia mea sau pentru societate.
Ingrijirile de care amnevoie rnaapasa foarte tare. Nuvreau sa fiugasit.; Traiesc
in globul meu de sticla, departe de ceilalti, Nuprea amincredere in mine ~i este
greu sa merg inainte In viata (merg InIntuneric), pentru ca nu amincredere in
voceamea interioara,
Pentru aameliora aceasta stare dinviata mea, acceptlv sacomunic mai mult
ceea cetraiesc in relatie cu partenerul meu, cu parlntil, cu un prieten sau pur ~i
simplu, sa scriu toate acestea. Astfel Imi pot regasi calmul interior !]ipot salrni
reglez somnul. Traiesc intr-un mod mai spontan. Imi manifest creativitatea, lassa
seexprime energiile refulate si stiu di pot avansa Inviata cuincredere.
1108. SOMNOLENTA
Somnolenta este legata de ficat, care poate lucra mai lent. Pot sa am0stare de
somnolenta, dupa 0 masa consistenta. Este un mod placut de a prelungi
momentul. Nurnamai gandesc lanimic, rnalas dus de viata, Totusi, aceasta stare
poate indica $i 0digestie lenta $i,in acest caz, trebuie sarnatntreb ceanume este
greu de digerat in viata mea actuala Este foarte normal sa Vezi: un batran care
adoarme in timpul zilei, deoarece aajuns in ultima parte avietil sale. Stalinlstlt,
obosit, asteptand moartea. Dar, dad sunt un adult sl mi selntampla des sa am0
stare desornnolenta, in timpul zilei, inconstient, poate fi un semn carefuz viata,
rnaascund, fugpentru anu mai fi nevoie safacalegeri, sa iau decizii, saactionez.
Sunt moale, inactiv, greoi. Mainchid in cochilia mea i am multe momente de
introspectie.
Acceptt., sa reiau contactul cu viata, sa devin actor ~i creator al viepi mele.
Dacanu facacest lucru, este posibil saacumulez frustrari.
1109. SPASM
Unspasm se produce atunci cand unul sau mai mup mu~chi se contracta ~i se
dilata, in mod involuntar ~i aritmic. Spasmele sunt caun nod. Macrispez, vreau
saretin iubirea, imi este teama cavoi pierde 0 persoana pe care 0 iubesc atat de
mult. Aceste spasme creeaza in mine un sentiment de nelini~te, de neputinta.
Acest nod desuferinta, pecare nu reu~esc sancontrolez provine dintr-o multime
de nemultumiri sau iritari, care dau un gust amar vietii mele. Mentalul se
..-_------------, ., .', .. ,
Marele Dietianar 01Bali/or ~iAfecfiunilar - CauzeleSUbtile ale imbolnavirll
475
relaxeaza in timpul noptii, iar acesta este unul dintre motivele, spasmelor
nocturne. Traiesc emotii ~i culpabilitate legate de.sexualitate.
Recunosc faptul caacest nod rna sufoca ~i acceptjv sa m,adetasez pentru a
pastra iubirea injurul meu.
1110. SPASMOFIUE Vezi ~i:TETANIE
Spasmofilia este un sindrom legat de o stare. de hiperexcitabilitate
neuromusculara cronica, Cand sunt afectat de spasmofilie, Inseamna ca rna
deprim foarte usor sl consider fiecare eveniment al vietii mele, 0drama. Traiesc 0
stare denesiguranta ~i lml este greu sa-mi gestionez emotlile ~i comportamentele
Inrelatie cuinfluentele exterioare.Ma gandesc latot felul deprobleme, fiecasunt
alernele, fiecasunt ale altora. Am0 mare dificultate de arnarelaxa, deaaprecia
viata din plin. Cumtrebuie sa rna pozitionez ? Careeste locul meu pe parnant ?
Sunt deconectat de nevoile mele ~i sunt plin de suparare, Fac.pesurdul fata de
exterior. si imi Iipseste iubirea fata de mine lnsumi. Astfel resping iubirea
c.elorlalp. Este casi cum, corpul meu ar vrea sa exprime ceva ceamreprimat tot
tl~PUl. S~nt nefericit $i neputincios fata de incapacitatea mea de a rna exprirna
?rm. ~uvmte sau prin gesturi. Ma decid sa iml relaxez mentalul si sa nu rnai
Intretm dramele, pentru aparticipa larniscarea vieti! si aface loclucrurilor noi.
Acceptjv sa respir viata din plin, sa imi exteriorizez suferintele, durerile si
.to~ceea cetrebuie sa iasa din mine, pentru afac loc calrnului, paci! interioare ~i
blandetei, Accept sa lmi acord bucurii, sa rna relaxez, sa petrec momente
frumoase ~i sa consider situatiile care apar, ca pe 0 experienta, Astfel voi
participa din plin la toate frumusetlle acestei lumi ~i voi voi vedea viata ca pe 0
aventura palpitanta, plina debucurii i defericire.
1111. SpATE (ingeneral)
Spatele reprezinta sprijinul ~i suportul vietil, Este partea corpului care rna
protejeaza daca rna simt neputincios fata de persoana sau 0 situatie " intorc
spatele". Daca povara mea este prea grea, daca nu am sprijin si nu rna simt
suficient de sustinut (pe plan afectiv, material etc.) spatele meu va reactiona in
consecinta ~i anurnite dureri i$i vor face aparitia. Dad. ajung la limita
suportabilitatii, spatele meu nu mai rezista si apar afectiunile. Amimpresia ca
supravietuirea mea este in pericol i ca ceilaiti sau viata insa$i, rna vor "lasa
balta". Numai suport ceea cemi seintampla. Esteposibil chiar saamimpresia de
a fi incremenit,tntr-o anumita situatie sau de a "dira tot timpui pe cineva in
spate". Con~tientizez faptul ca rna sprijin de ceva sau de cineva,'din afara mea.
Deoarece nu am totala Incredere in ceilalti, rmi este greu sa avansez. Traiesc 0
!ru~trare, rna simt prins ~i limitat in lucrurile pe care care a~vrea sa Ie.mi~c
mamte. Nu mai sunt capabil sa dozez bine lucrurile, pentru a Iua deciziile
potrivite. Pot avea spateIeIarg ~i safiucapabil sacar mult sau sa rna indin umil
sarnaaplec din respect sau din acceptaret.,. '
Oricare ar fi motivul, 0 durere de spate indica faptul ca, poate vreau sa rna
salvez de ceva, Iasand ace1Iucru in spatele meu, deoarece cu spatele ascund
1 ':I .,. T ":I 1 T ,
! T ~ 1 T :r ., ~ ..,.. ----- 1 1
476 Jocques Martel
experientele Care mi-au provo cat confuzie sau suferinta, Plasez tot ceea ce nu
vreau sa vad celorlalti, jucand astfel rolul strutului, Ascund, de asemenea,
trecutul meu i tot ceea ce este inconstient sau necunoscut Pot chiar sa ascund ~i
visele mele si dorintele mele, pe care nu cred di le pot realiza. Sunt pro fund
ranit si incapabil sa-mi exprim deocarndata emotiile blocate. Refuz sa vad ceea ce
nu constituie treaba mea! Poate am primit "0lovitura pe la spate" si traiesc
aceasta situatie ca pe '0tradare, Daca durerea este provocata de 0vertebra
deplasata= rna intreb tn ce situatie sunt revoltat, care este idealulla care aspir,
dar lntr-un mod agresiv? Ma opun cu toata forta, deoarece imi este teama de
responsabilitate. Un spate suplu, dar puternic indica 0anumita suplete mentala ~i
o mare deschidere de spirit, contrar unei amorteli dorsale, care semnifica
orgoliu, putere i refuzul de a ceda. Fiind asezat confortabil pot avea impresia di
sunt protejat, rna aflu in siguranta deplina, Totusi, chiar daca spatele rneu
foloseste la aascunde aceste lucruri nedorite i daca vreau "sa joc rolul strutului",
accept! ., sa vad i sa exprim ceea cerna deranjeaza. Actionand astfel, rna eliberez
de povara grea pe care 0 port. Daca durerile de spate sunt mal degraba
musculare, acestea indica 0atitudine rigida fata de situatiile pe care leintalnesc
in viata. Amnevoie sa fiu sustinut, deoarece daca nu se Intampla acest lucru, cred
ca voi lasa totul sa se prabuseasca. Postura adoptata ofera indicatii despre felul
in care tree prin situatiile din viata. Sunt in reactie fata de autoritate, daca vreau
sa irni sustin pozitia fata de cineva sau Intr-o situatie, imi voi indrepta spatele,
din orgoliu: Daca, din contra, sunt intr-o sitUape de supunere, daca irni este frica,
rna sirnt slab, 0sa~rili indoi spatele. Cu dit preocuparile mele sunt rnai mari, cu
atat rna va durea mai tare spatele. Accept!., sa eliberez energiile relinute in
locurile care rna dor ! pot sa integrez mai mult dificultaple vietii prin scris, in
dialog sau comunicare. Aleg modalitatea care trni convine mai mult i las viata s a
curga in mine, pentru ainvata sa rna exprim mai mult ~i sa rna afirm atunci rand
amnevoie.
,Accept!. faptul di viata rna sustine in flecare moment i imi indrept umerii
~tiind ca am forta necesara pentru a-mi realiza toate proiectele.Accept!., sa rna
sprijin pe resursele mele interioare. Intuipa rriea rna indruma in aqiuni care rna
ajuta sa-mi tmplinesc obiectivele.
1112. SPATE (durere ...) - PARTEASUPERIOARA (7 vertebre cervicale)
Partea de sus a spatelui corespurfde regiunii inimii" i centrului de energie
cardiac. In aceastii zona se vede daca ani sau nu forta de a-mi purta emopile.
Durerile de spate sunt legate de primele stadii ale conceptiei, de nevoile de baza
i de structura fundamentala a fiintei. Cele 7 vertebre cervicale sunt cele rnai
afectate din aceasta zona. Vertebrele cervicale au legatura cu cornuniearea (mai
ales cea verbala) i cu gradul meu de deschidere fata de viala. Naivitatea mea rna
I
i
i
I
l . 1 I 1 r
84 Cu referire l a fieca re vertebra In pa rte.
1 I ~ :
Marele Diet/anar 0/ Balilor 5i Afectiunilor - Cauzele subtile ale imbolnQvirii
477
p~at: fa~e.vulnera~ill~ a~est ni~el. Daca am impresia caceilalti vor sa rna judece,
sa rna :r:tice .sauAsa ~a raneasca, as putea fi afectat pe acest plan si am tendlnta
de a rna In~hlde In mme, Vertebrele cervieale sunt In relatie eu capacitatea mea
de comumeare, ?e afirmare ~i de opunere sau supunere In fata justltiei.
Verteb~ele ce~cale ci. C2 et C3 vor fi atinse tn mod special daca rna
dev~lonze~ la mve~ul. capacitatilor mele intelectuale In timp ce, vertebrele
c:fVlca~~slt~ate .mal jos, vor reactiona fa nedreptatea pe care pot avea irnpresia
ca 0tr~le~c in vtata mea sau nedreptatea pe care 0vad in jurul meu, care lmi
repu?na:. In plus, fiecare vertebra Imi da lnformatii suplimentare despre sursa
afectiunii mele:
Cl~.~~ima verte~ra cerv!cala numita ATLAS, care are numarul Cl, foloseste la
spnJ Inlr:~ capul.UI: Este st~lpul. care mentine ec~ilibrul capului. Daca imi fac prea
rnul!e gr.IJ l.cupnvire la 0situatie sau 0persoana, daca sunt tot timpul nelinlsttt i
am indoieli, capul meu va deveni mai greu si vertebra Cl va avea 0dificultate de
a~suporta aceasta greutate. Daca dau dovada de rigiditate aspiritului, daca refuz
sa ~ad toate ~s~~c~ele unei ~i~uatii, daca am 0gandire rlgida, Cl va reactiona ~i li
va mceta .actIVltallle, nemaiflind capablla .sa se Intoarca, Va fi paralizata de frica
m~a, de.dlsperar~~ mea f~ta de viata, de negativismul meu ~i de dificultatea de a-
rmexp~lma ernotiile. ~vertebra Cl lntr-o stare proasta este Insotita de obicei de
o afec~lUne ca.~e cuprmde capul, creierul i sisternul nerves, precum migrena,
amn~zla: ~er~~ul, ~epresia nervoasa etc. Cand capul este atins de diverse
af~CP~.?\IndIVlduahtate~ ~~a est.~~,eapusa In cauza, liCe cred ceilalli despre
:nIne ~' Sunt oare la malpme? I . Unde rna. aflu in viata ?". Incerc sa rna
mdepar:ez de emotiile mele. J oe un rol pentru anu finevoit sa rna privesc In fata.
Prefer s.aadopt un comportament rigid pentru a ramane in zona mea de confort
dar, mal devreme sau mai tarziu. va tz:ebui sa lntorc capul pentru avedea ceea c~
se I~tampla in jurul $i In interiorul meu. Am 0mare nevoie de comunicare chiar
d.acauneori am impresia.ca ceilalti nu rna asculta. Am tendinta de aavea g~nduri
l ~~mportam~nte _?bseslOnale. AcceptJ ," sa imi ascult interiorul, sa tmi pastrez
SPl:l~ul deschlS, sa~aduc mai mult calm in viata mea pentru a-mi diminua
. activ~t~tea cerebr:_ala. reu~ind astfel sa vad realitatea sub 0noua lumina, cu mai
multa Inc~e~~:e. Imi ~auviata in maini i accept J ,., sa rna vad in fiecare aspect al
p~rsonsahtatll mele. Imi recapat puterea i realizez lucruri importante ... pentru
mme..
,. .
;'. '
v '
......
1 ~ : 1 ~ : 1 1 1 1 ~, J 1 1 1 , 1 , I ' \ , 1 t 1
478
Cl
C2
C3
C4
C5
C6
C7
Dl
D2
D3
D4
D5
D6
D7
D8
L2
L3
L4-
L5
Vertebre cervicale
Vertebre dorsale
Jacques Martel
.. :
.;..
Vertebre lombare
1 1 1 1 1 l u. . '! !, --
Sacrum
Coeds
Marele Dictionar 01Bolilor fiA/ectiunilor Cauzele subtile ole imbolnavirii 479
_C2= cea de a doua vertebra cervlcala este strans legata de C1. Este numita
AXIS. Este pivotul. care 0ajuta pe Cl sa se miste, Este in legatura cu
principalele organe desirnt, ochii, nasul, urechile, gura (limba). Dinaceasta
cauza acestea vor fi afectate daca C2 este bolnava, C2 este afectata de
obicei, in situatiile ln care traiesc 0etapa ln viata mea in care im!pun
lntrebari referitoare Ia parcursul meu personal si la rolul pe care il[oaca
spiritualitatea in viata mea. Apar posibilitati noi care ar putea sa rna ajute
saam0noua viziune si 0noua lntelegere asupra vietii si aunor Evenimente
pe care Ietraiesc.
_Oaresunt intr-adevar pregatit saprimesc raspunsurile laIntrebarile mele?
Dad amun mod de apercepe viata rigid, refuz sa renunt la vechile mele
idei si sa faelocul pentru ceva nou, daca imi fac mereu griji pentru ziua de
maine, C2risca sa devina, deasemenea, rigida, Pot safiupregatit sacaut in
adancul meu si sa intru in contact cu esenta flintei mele. Am situatii
neterminate, travalii de doliu nefinalizate. Lacrimile mele nu mai curg
deoarece imi refulez emotiile i supararile, deceptiile, .regretele, toate
raman ingropate in Interiorul meu. "Lubrifiantul", lacrimile mele de durere
sau debucurie, numai exlsta, Cl nusemai poate articula peC2cuusurinta,
Apare 0incalzirea locului, 0iritatie, exact caiInviata mea cotidiana, Acest
lucru survine mai ales in caz de depresie, de emotivitate excesiva (daca
.exista un conflict familial, de exempIu), - de furie, de amaraciune, de
, resentiment, de revolt, toate acestea fiind cauzate de frica de a merge
-inainte, de a rna schimba, de'a-mi asuma responsabilitatile. Frica de
judecata celorlalti i de mine tnsuml, prin lipsa de respect de sine, poate
_duce chiar la dorinta de autodistrugere (sinucidere). Ces-ar tntampla daca
as lasa saIasa lasuprafata sentimentele mele celemai profunde? Prefer sa
facpesurdul in locsacunosc adevarata cauzaaafectiuntlor mele.
, . Accept!"_ saintru in contact cuemotiile mele si sami Ieasum, saimi
ocup locul cuvenit si saexprim ceeacetraiesc pentru cafluxul deenergie sa
-circule din nou in corpul meu i vertebra C2sa functioneze in armonie cu
C1sl totul sa "curga". Accept!'Isarna reconectez laforta mea creatoare sl
sarnalasindrumat devocea meainterioara.
C3=a treia. vertebra cervicala este solitara, Din cauza pozltiei sale, nu poate
conta pe nimic sau coopera cualtevertebre.
_Dad am 0afectiune a acestei vertebre, este posibil sa am.impresia ca
, trebuie -sa rna descurc singur. Ma retrag In mine insumi, traiesc "in
carapacea mea" si evit orice forma de contact sau de comunicare (indusiv
verbala sau sexuala) eu cei din jurul meu. "La ce bun sa pierd timpul?"
Oricum, nu sunt ascultat niciodata i ideilesi startle .rnelenu sunt intelese !
Sunt separat de ceea ce iubesc. Traiesc revolta, descurajare, disperare,
deoarece sensibilitatea mea este atinsa in adancul ei. Pot sa am chiar ~i
.angoasa, Uzura timpului se facesimtita si viselesi dorintele mele cele mai
dragi setopesc treptat. Deviniritat atunci cand sunt pus Infata unei situatii
..sau aunei persoane pe care nu 0pot digera. Amobosit saflu nevoit saimi
"-""""'" 1"', "'1111111 ...... , .1
480 JocqUt!sMartel
" dernonstrez va1oarea, Sa rna sacrific pentru ceilalti. Daca am un esese,
acestia vor confirma ceea ce credeam despre mine tnsumi: ca nu sunt bun
de nimic. Viata mea este intr-un fel 0mare rnascarada. .Am tendinta de a
cauta sprijin la altcineva. '
Devin angoasat dacairnleste teama ca nu voi reusi un proiect si dinu voi fi
,',recunoscut. 0 afectiune. a vertebrei <:3 poate duce Ia 0afectiune a fetei
(pielea; -oasele, nervii) precumsi a urechilor st a anumitor parti din gura
[dtntii, gingiile, amigdaIele). ,
Acceptjv faptul ca singuratatea poate fi benefica pentru arna linisti,
aface ordine in viata mea, in loc sa fieun mijloc de a fugi de ernotiile mele,
de realitatea fata de care simt 0mare netntelegere, Alegerea Imi apartine
mie!
C4, C5j C6 = a patra, a cincea ~i a sasea vertebra cervicala sunt localizate la
nivelul tiroidei !ji sunt in relatie stransa cu aceasta, Tiroida, care joaca un
rol esential in limba], pentru voce (corzile vocale) sl orice alta dizarmonie
.legata de comunicare (cand ma exprim sau cand ceilalti nu comunica) va
deterrnina vertebrele C4, C5 !ji C6 sa reactioneze. Este posibil sa rna fi simtit
jignit de ceva ce am auzit !ji sa fiu indignat !ji furios. Cele trei vertebre vor
reactiona !ji mai puternic daca, in plus, nu lmi exprim opiniile, frustrarile !ji
suferintele, Gradul meu de agresivitate risca sa urce tot mai mult, ceea ceva
inchide canalele de comunicare la nivelul celor trei vertebre cervicale.
lnghit in sec ceea ce mi se intampla. Am tendinta de a rumega anumite
'evenimente pentru mult timp. Este posibil sa apara afectiuni. care ating
intreg slstemul de comunicare verbala: gura, limba, corzile vocale, faringeIe,
amigdalele etc. $i toate partile corpului meu situate intre nivelul gurii $i
umeri.: -
Daca C4 este afectata in mod special, observ care sunt sentimentele pe care
Ie rumeg continuu, mai ales cele de furie $i de' culpabilitate. Caut echilibrul
!ji dreptatea. Imi este greu sa gasesc solutii deoarece adeseciri ezit sa imi
exprim divergentele de opinie. Ma agat de amintirile mele !ji detrecut Imi
ascund 'emopile profunde, in lac sa Ie exteriorizez. Evit sa vad ce se
intampla in interiorul meu !ji astfel sa rna descopar !ji sa rna implinesc. Mil
distrug $i rna pedepsesc !ji imi sabotez fericirea pe care cred canu 0merit
C5 reactioneaza atunci cand opun rezistenta celor din jurul meu!ji Ie refuz
sfaturile. Imi este teama ca ceilalti rna vor rani prin cuvinte sau gesturi. Mil
simt inferior celorlalti $i voi ridica un zid in jurul meu. Avand impresia eli
nimeni nu rna ascuitii $i nu rna intelege, :ma retrag in mine insumi.
Compromisurile nu sunt posibile, deoarece evit sa rna poziponez. Simt
, rU$ine $i, in multe situatii, prefer sa tac in loc sa imi asum resporisabilitatea
pentru ceea ce vreau sa exprim. Vertebra C6 poate fi afectatii atunci dnd
vreau sa ii modelez pe ceilalti in functie de nevoile $i dorintele mele. A!jtept
prea mult de la ceila1ti, in loc sa imi iau viata in propriile maini. Sunt
disperat, am impresia ca.,doar ceilalti rna pot "salva", dnd de fapteu sunt
singurul care are putere asupra vietii mele. Visele mele de demult sunt
1 1 lIT _
Mart!le DJctionar al Bolilar I Afectlunllor - Cauzetesubtile ale imbalnavirll
481
Irealizabile $i mi se pare nedrept acest lucru.imi amintesc toate sltuatiile
din copilarie, cand am trait aceasta nedreptate. Simt nevoia de aabandona
sunt deprimat deoarece am senzatia ca "imi cade cerul in cap". Car atat de
mult povara celorlalti lncat faptul de a rna sacriflca in acest fel. rna ornoara
incetul cu tncetul. '
, 'Acceptl '" faptul ca fiecare experienta poate fi 0nportunitate de a
evolua si di exista 0lectie de Invatat, din fiecare Iucru. Trebuie sa las
lucrurile sa curga, in loc sa rna incapatinez $i sa port pica vietii, Dad. nu fac
acest lucru, capul meu va "fierbe" $i ma voi simp supraincarcat cu toate
sarcinile si voi avea impresia c a nu voi putea duce totul pana la capat, Am
nevoie sa ma exprim prin cuvinte, prin scris, prin muzica, pictura sau orice
alta forma de exprimare care rna va ajuta sa ,rnareconectez cu creativitatea
" mea, cu frumusetea mea interioara. AstfeI, toate simturile mele vor f
stimulate, readuse la viata, lucru care imi va activa tiroida si va face ca
vertebrele C4, C5 $i C6 sa functloneze normal. Afectiunile din aceasta zona
vor putea fi astfel alungate .
C7 = ultima vertebra cervlcala este lnfluentata de, partea mea morals de
credintele mele, de partea spirituala, de justine. Daca traiesc in arrnonie cu
legile naturii, dac~ascult mesajele pe care mi Ietransrnite corpul ~i viata in
general, C7 va fi mtr-o stare foarte buna. Daca Insa traiesc furie, daca sunt
!nchis f~ta' de:.o~iniile !ji mentahtatile celorlalti, daca rna opun in fata altar
Ide~logll,v tara sa amA~n.spirit deschis, vertebra C7 va reactiona puternic,
putand sa.afecteze malm.le, coatele si bratele, care se pot inflama sau poate
extsta ? ~lfi.cultate de rmscare., de asemenea, va fi afectata ~i functionarea
gland:~ tll:_OIde.Vertebra C7 poate f afectata, de asemenea, de rernuscari de
co~tllnP1legate de 0yorba spusa, un gest sau un gand pe care Ie-am avut
fata de 0~er~oa~a. Daca .am emotii puternice, daca sunt dezamagit sau tmi
este teama ca VOlfi respms, daca unele situatii mi se par nedrepte sau rna
ascund sub caraPAaceamea pen~ru, a evita sa fiu din nou ranit, vertebra C7
poate. ~~eCtata. In acest caz este u~ar pentru mine sa ii acuz pe ceilalti de
~efenclflle mele: CumAvOi,ie$i din aeeasta situatie ?Viata mea este lipsita de
~,oc,de s~onta~elt~te_ [ncredere~mea in mine este foarte scazuta $i joe rolul
elevulUl. cu.mm~e pentru a eVlta furia 'celor din jurul meu. Ma simt prea
vulnerabIl $1rU$mat pentru a-mi comunica adevarafele nevoi. '
Prefer sa rna iz.~lez pentr~ a.maascun~e de privirile celorlalti. Amun bagaj
greu de emotll ne-extenoflzaate.' Ma deconectez de la interiorul meu.
" Parlile mele intuitive !ji emotive sunt disociate de raliune $i sunt controlate
deindoiaHi. '"
Deoar,ece nu pot avea incredere in propria mea putere, in capacitatea mea
, de decizie, trebuie sa rna sprijin pe altii. Depresia poate aparea daca rna
simt tot timpul presat de timp.
Accept! '" sa inva! sa discern ceea ce este bun pentni mine de ceea
ce nu este bun. Trebuie sa respect punetele'de vedere ale fiecaruia chiar
dad silnt difereite de ale rriele. Doar fiind deschis fala de ceil alp voi tnvata
"1111'1 l' , 1 !! '1 'I I 1 'I I T'.... ------- 1 I l
482
Jacques Martel
mai mult sl voi sti mai bine Safacalegerile care rnavor facesarnasimt mai
liber.
Durerile In aceasta regiune a spatelui provin, de asemenea, de la einopile
negative refulate, care s-au adunat caun ghernin mine si pecare refuz sale
vad. Amasteptari mari fa~ade ceilalp, dar lmi este, de asemenea, greu sa
imi exprim adevaratele emotii precum furta, frica de anu fi iubit sau lipsa
de sprijin afectiv.Am impresia-ca eutrebuie sarnagandesc latoate ~i safac
totul. Nivelul meu de frustrare .este mare si uneori vreau de lntorc spatele
tuturor, In loc sa le fac fata, Maopun mult.: cred ca sunt incapabil sa rna
sustin afectiv si am convingerea ca, daca cei din jurul eu mi-ar arata mai
rnulta dragoste si sustinere, lucrurile ar merge mult mai bine. Acest gende
asteptari foarte ridicate se pot lntalni la 0mama sau la un. tata, dar poate
exista si 0frustrare din cauza unei poveri prea mari pe care 0poarta pe
umeri. Pot chiar sa rnatern di supravietuirea mea sau cea acelor apropiati
mie este in pericol. Corpul trirnite mesaje importante pe care trebuie sale
ascult pentru a-mi pastra echilibrul emotional. .. .. .. .
lncepand de acum, acceptlv sa rna.iubesc mai mult, incetez saina
judec sl sa rna critic 'tot timpul l Descopar"~ot ceea~ce .a~ a.scuns si a:n
refulat, arnbitiile mele, dorintele mele, scopurile mele mvtata :; ; l acceptlv in
acelasi timp capacitatea meadealerealiza. .. .
Confuzia mea va disparea daca nu va mai trebui sa "intorc spatele" unei
situatii sau unei persoane, deoarece am dobandit certltudlnea ~~pot
realiza tot ceea celmi doresc. Accept! 'Isa'eliberez toate aceste energn care
rna lmpledica sa rnaimplinesc deplin. Nu este surprinzator faptul cami-a
fost greu sarnaiubesc deoarece nu mai eram euInsumi. Fap~uI de ad:ven~
eu Insumi imi deschide larg usile vietii si cele ale-inimii'l. Incetez sa mal
. critic si inva~sa rna exprim liber in loc sa refulez totul. Acceptjv faptul ca.
amnevoie deajutorul celorlalti :; ; iinva~sacer. Astfel rnarespect mai mult.
1113. SPATE (durerede...)- MlJ iOCUL SPATELlJ I (12vertebr~dorsale)
Mijlocul spate~ui reprezinta regiunea toracidi acorpului, cuprinsa intr.eini~a~
:; ; ivertebrele lombare. Aceasta zona semnifica culpabilitatea emot1onala ~I
afectiva. Cele12vertebre dorsale
85
facparte din aceasta zona:
01=prima vertebra dorsala poate reaqiona putemic atunci cand rna fo~ez
prea mult la munca, in sport, sau orice situa~ie in care ajung laoc~patu!
fortelor melementale, fizice:; ; iemo!ionale:, de asemehea, este afectata daca
exista un consum excesiv, fie ca e yorba --dedroguri, alcool san altceva.
Sensibilitatea mea este foarte exacerbata. Am0angoasa $i imiconstruiesc
mijloace deautoproteqie pentru arnaproteja decei din jurul meu pentru a
nu fi ranit. Acest lucru se manifesta mai ales in gesturile:; ; i in cuvintele
mele. Astfel amtendinta de arnaindeparta de ceilaI~i prin raceala mea sau
8S Vertebre dorsale: se identifica prinlitera D, de la dorsa~unnata de nu~arul cOrespunzator vertebrei. Se mai
folos~e identificarea cu litera T, de la toradc, vertebra toradca ..
1I 1 , 1 1 _
Morele Dlctianar 0/ Bolilar ~IAfeeriunllor - Cauzele subtile ale Fmbalniivirii
prin cuvinte jignitoare. Retragandu-ma, evit astfel Sa Ii.las pe ceilalti sa
ajunga lamine, sa.imi exercite autoritatea asupramea. Acest lucru se poate
manifesta sl-printr-o crestere serioasa in greutate (protectia mea naturals
:; ; ifizica) deoarece inconstient, vreau sa"ocup mai mult loc" :; ; isaIelas mai
putin celorlalti. Saupoate camufla 0timiditate pe care imi este greu sa 0
depasesc. Timiditatea va fi :; ; imai evidenta daca imi _este teama ca voi
pierde dragos~ea -celorlalti, Amtendinta de-a fi intransigent sl dezordinea
rnaoripileaza._Inchiderea mea :; ; ifricile mele fa~ade viata pot afecta starea
vertebrei OL Irni blochez emotiile. Fricamea de apierde dragostea cuiva,
.moartea unei fiinte dragi, rna paralizeaza. Nu lndraznesc sa fac anumite
lucruri, sa imt ocup locul cuvenit. Trebuie sa fiuvigilent i sa evit sa rna
retrag in mine insurni, savad totul in negru, fiindtot timpul fixat peaceleasi
idei sl frustrarl, Amtendinta de arna condamna fata de experientele mele
din trecut. 0afectiuns a vertebrei 01poate determina afectarea oricarei
par~i acorpului, situata intre coate :; ; ivarful degeteIor, precum si dificultati
respiratorii [tuse; astm etc.)Accept!., sa fiurnai deschis Infata iubirii, fa~a
deceilalp :; ; isarnarespect mai mult.
02 = a doua vertebra dorsala va: reactions usor si rapid ca 0alarma atunci
cand emotivitatea mea este atinsa, DacaIrni acumulez sl Imi sufoc emotlile,
02 imi va transmite un mesaj :; ; idurerea de spate va aparea din nou. Dad
amimpresia canu amun loc al meuinvia~a ~i insocietate, daca consider ca
vtata este "nedreapta" :; ; irnasimt victima evenimentelor, 02 vafi atlnsa,Pot
sa fiuingrijorat mai ales de aspectele legate de familia mea si sunt foarte
-afectat de orice conflict sau lipsa dearmonie. Masimt asuprit, sufocat, atat
peplan psihologic (emotiv) cat sl peplan fizic. Careeste locul meu in randul
. clanului familial, mai ales fata detatal meu? Amtrait lipsuri mari in relatie
cu tatal meu? Am 0responsabllitate prea mare fata de siguranta si de
bunastarsa familiei ? Esteposibil safi acumulat resentimente vechi. Sau sa
reiau neincetat experiente din trecut sau amintiri, deoarece vreau sa-mi
fixez realitatea in acele evenimente din trecut, in loc sa privesc spre viitor
cuincredere i sa traiesc din plin momentul prezent. Sau pot sa traiesc 0
noua situape care Imi starne:; ; te frica de necunoscut. Am prea multe
responsabilitati? Voi fi sustinut sau va trebui sa rna descurc singur? Cum
'vor reactiona cei din jurul meu? Dadi nu am incredere in mine, in
.capacita~ile mele, a putea sa reactionez :; ; i sa joc rolul unei persoane
severe, devenind foarte autoritar: astfel. dau impresia ca pot controla
situa~ia, tiind foarte bine ca, defapt tremur de frica, ajungand chiar pana la
. angoasa. De asmenea, pot deveni iritabil fata de 0 persoana sau un
~veniment :; ; ireactionez prin stcki proaste. Nu am incredere in ceilaiti $i
..prefer saii tin Iadistan~a..Astfel, nu rnavor putea rani! Vertebra 02 aflata
intr-o stare de sanatate proasta este adeseori insopta de dureri i afec!iuni
ale inimii'l :; ; i ale organelor din vecinatate i ale plamanilor. Acest Iucru
indica 0inchidere ainimii" fata de 0persoana sau 0situatie, deoarece nu
inai vreau sa surar. Accept! 'Isa invat sa cer :; ; i sa am incredere in
l ... 1 , , ~ ~ ~ 1 1 ~ I!: 1 ; , ~ 1 1 J l 1, ., 1~T 1 ~ :" ~ 1
484
. Jacques Martel
capacitatea mea de adepasi noile incercari. Las trecutul de 0parte ~i r n a
intorc spre viitor, stiind di acum sunt capabil sa fiuIn armonie cu ceilalp.
Pot sa citesc ~i sectiunea despre inima., din aceasta carte, pentru a gasi ~i
alte piste_posibile..
03= atreia vertebra dorsala este legata mai ales deplarnani ~i depiept, Pot sa
citesc despre cele doua parti ~i astfel sa.gasesc cauzele care Iepot afecta,
fiind, deasernenea, 0posibila pista cuprlvlre laafectiunea vertebrei 03. In
plus, tot ceea ce percep prin simturile mele.J ucrrurlle care nu lmi convm
vor facesareactioneze aceasta vertebra; Deoarece sunt foarte sensibilIa cet
dinjurul meu, mi-amconstruit un sistem.carernaajuta sastiu ceeste bine
si eeeste diu, ce anume este acceptabillv sau nu. Pot fi rigid ~i incremenit
in modul meu degandlre si deavedea lucrurile. Amtendinta deajudeca pe
toata lumea, mai ales pe mama mea, care mi-a lipsit sau 0situatie pe care
nu 0consider "convenabila", Pot reactions puternic fata de ceea ce eu
,-;- consider afi 0"nedreptate", Potchiar sadevin coleric, chiar violent cand nu
.sunt de acord cu ceea ce vad, percep sau aud. Pot_sa lmi construiesc un
scenariu in mlnte, ceea ee va duce la deformarea .realitatii, de obicei din
cauza fricii mele de a vedea realitatea in fata $i pentru 'ca realitatearna
deprirna, Esteposibil saamfrici exagerate ~i irationale, lmi dispare poftade
viata si numai arnsentimentul casunt insiguranta, Sunt invadat detristete,
nu mai vreau sa lupt, Depresia rna va cuprinde treptat ~i voi vrea sa rna
.desprind de lumea aceasta care nu imi aduce' decat suferinta, frustrare ~i
anxietate. Supararea rna sufoca ~i rna retrag in mine insumi. imi reprim
emotiile si refuz sa le faerata. Trebuie sa invat sa vad viata sub 0noua
,lumina, sa accept!., faptul ca pot sa traiesc intr-o lume' eat;enu este
perfecta, dar in acel~i timp, orice situatie poate fi perfecta, :deoarece rna
ajuta sainvat cevanou. ,
04= a patra vertebra dorsala are legatura cu placerile, dorintele, tentatiile
nea~teptate. A~teptarile mele sunt uI1eori exagerate, aproape nerealiste ~i
devin iritabil, coleric, deoareee dorintele melenu sunt implinite ~i pentru di
viata este nedreapta. Port pica viepi ~i eelor din jurul meu. in adaneul meu,
simt un gol atat de mare, de. obicei pe plan afectiv, incat am_tendin~e
depresive. Singurul mod pe careil eunose pentru aeontracara aeeasta stare
~i pentru aaduce pupna "picanterie" in viata.mea este sa creez o.stare de
excitare naturala sau artificiala. Pot practica sporturi extreme (para~utism,
alpinism etc.) sau pot lua droguri pentru a' obpne 0stare temporadi de
extaz sau de bine. Marefugiez astfel intr-o lume imaginara, la adapost de
eeilalti. Totu$i, nu sunt la adapost fata de emopile mele pe care Ie-am
refulat ~i de care amineercat sascap. in aparenta, pot fi liber cand.de fapt,
,in realitate sunt inehis in furia mea, in suferintele, frustrarile mele, in
ranchiuna excesiva, din frica de a fi asfixiat de dragostea :celorlalp,
deoareee nu am ~tiut niciodata sa 0recunosc ~i sa 0accept! . Maopun,
pastrez, distanta ~i hranesc aeeasta prapastie printr-o stare proasta, prin
atitudinea mea depresiva. Am0nevoie atat demare deafi iubit, ehiar dadi
1 1 l! J 1 , , , ..... _.,
Marele Dletionar al Bolilar II Afectiunflor - Cauzele subtile ale imbolnavlrii
485
amte?dinta ~ea-i respinge pe ceilalti ~i dea-i condamna, chiar dea-i trada,
TOtu$I, adevarata tradare 0 indrept spre mine Insumi ceea. ce rna
indeparteaza demisiunea mea inaceasta lume. '.'
~st~importa~t saimi recunosc si saImi acceprjv emotiile pentru a
.putea saIeintegrez $1 astfel sapot saimi traiesc viata din plin. Atunci cand
.. , . vertebra 04este afectata, este posibil, deasemenea, sa existe 0afectiune la
'vezicabiliara ~i laflcat, .'. . . .
05:,= ~dn.ce~ vertebra dorsala este .afectata atunci cand ~a regasesc intr-o
-. situatie IIIcar: a.mimpresia caImi pierd controlul, ea puterea mea este in
afa~a.me~. Ma~slm~destabilizat $i furia incepe saa creasca in mine. Este
posibtl chiar sa fiu rntr-o stare depanica, Acest lueru seintampla mai ales
pe,plan afecti~in relatte cu partenerul meu sau un membru al familiei, un
p'rIeten.:. a~roplat .etc. A~est control se ascunde uneori sub 0aparenja de a
A vrea sa~J ut pe cmeva mproblemele sale" sl sailindrum, dar in sinea mea,
:,ncer_~, sa e~ntrolez. acea persoana, chiar incon$tient,' fiind :in pozitie de
fOl}a. Daea lucrunle numerg cumvreau eu, pot sa devin frustrat critic
ner~bdato~ ~i_ehiar coleric, iar vertebra 05 va reactiona violent. V;eau s~
l~slm~resla e~sunt 0persoana "dura", cu"spatele lat", "care este capabila
. sa duca mu~temsp:te". ?ar: in s!nea mea, stiu eadue prea multe pe umeri,
:eea e~rna face .sa rna simt III nesiguranta, sa fiu nelinistlt, revoltat
l~potnva _ae~lordmjurul meu, pe care ii facresponsabili destarea mea de
rau. Nu_~~~lmt p~rte_din familia mea ~i traiesc 0culpabilitate deoarece as
putea :a 11 ~J ~t mal
v
mult, dar nu sunt capabil. Amambitii marl, ceea cerna
face sa, ~a mdepartez de valorile mele profunde ~i sa reactionez in
contradicpe eu.ele: Maarun: in!elapi artificiale, tree de la 0deceptive la
. alta, ~eoarec~ lU~l~e~adevarata nu prea' exista iil -viata mea. Acumulez
;mO!ll ,?ega~ve ~l Iml este greu sa vad partea pozitiva a unei situapi,
:ume~ to~tlmpul.aspectele negative. Traiesc mai inult-pe plan rational, cu
candunle $1 planunle mele. Maafund in mundi, devin nemultumit deviata
-mea~,D~asemenea,. ~ectiunile vertebrei D5. pot fi insotite de diverse
afecpum aleficatulUl ~I alecirculapei sanguine. . . .
Acee?t!.., saascult ceea eeeste in interiorul meu, sareiau contactul
eu ~s:~ta ?mt
ei
mel~, :u ~devaratele .mele valori, pentru ca lini~tea sa
revIll~I"., VlajaI_Dea$1 sa vad dar evemmentele, sa rna implinesc ~i sa fiu
capabd saexpenmentez iubirea adevarata.
D6 =a $3Sea vertebra dor~al~ reactioneaza atunci cand rna critic ~i rnajudec
foart: asp_ru.EsteposbIl safi fost creseut intr-un mediu foarte strict, in care
valonle ~l modelele ~e eomportament trebuiau respectate in totalitate.
Deoareee amerescut IIIacest mediu autoritar $i lipsit de permisiuni acum
. pot sa am:~u~trari de :on~tiinfa" in momentele in care a~vrea sa i m i fac
pe plac, sa Iml aeord tlmp pentru mine; dar judec acest lucru ca fiind
."inc~rect" i ~red ea"numerit a~aceva". imi creez griji inutile deoarece imi
anahz:z tot timpul gesturile, cuvintele, gandurile, pentru afi sigur ea"sunt
coreet ; Sunt deconectat de corpul meu, deoarece traiesc doar in mintea
1- "'I .,. 1 1 ., 1 1 1 ~ 1 ,
1 I 1 1 , 1 T--,-or T.-,---1111 ... _
486
Jacques Martel
,.mea. Culpabilitatea rnaroade pedinauntru. An~oasa este foar:
e
p~ternidi ~i
ma.autopedepsesc prin deconectarea delume. Imi este greu sa.maacceptjv
asa cumsunt. Masimt victima vietii, neputincios in fata ev:_mmentelor pe
care le judec foarte sever; nu vreau sa accept!" faptul ca acestea apar
pentru a rna ajuta sa cresc ~i le consider mai: mult pv~deps~,nedreptati
Refuz viata si experientele noi. Prin urmare traIesc. m. frustrare,
neintelegere si curesentimente, fiindinvidios si ge!os pe .cel~al~.De~ceea,
vertebra 06 atunci cand este afectata, genereaza afectiuni ~I la mvelul
stomacului st avezicii biliare, deoarece traiesc multe situatii contradictorii
~i nuvreau saimi asumresponsabilitatile. A v'. v. A "
Accept!" sa fiumai flexibil ~i mai ingaduitor fata de mme msurm~l
.invat sa am 0 atitudine pozitiva in fiiecare situatie, stiind c a fiecare
experienta rnaajuta sarnacunosemai bine ~i sadevil}m~bu~. A A
07=a saptea vertebra dorsala este foarte muncitoare. In~I~aplle in car~um
, Imptng limitele la extrem ~i nu tmr ascult corpul c:tunc1eandv
are
'nevOl~~e
.. odihna si derelaxare, vertebra 07vaemite un ppat de alarma. Esteposibil,
de asemenea sa vreau sa evit sau sauit pe cineva sail 0 situatie oarecare.
, v v
Sauvreau sauit deproblemele mele financiare, afective et. Dacarnaopresc
.dinmunca, exlsta riscul cadescurajarea ~i nernultumirea fata devia ta mea,
sareapara, lucrupe care nu it vreau. AC~~,ulezmult~furi: ~~a~esi~,tate~
totul sezbate in interiorulmeu deoarece viata nu-rmofera mrmc bun. Ma
opun, rnaindipata.nez ~i rna revolt chiar daca ~a ~ez pe anumit.e lucrur~
care rna obsedeaza, Refuz sa eliberez aspiratiile, spontaneitatea ~l
'creativitatea, nestiind cum sa le fac fata. Deoarece ii las pe ceilalt~s~imi
spuna cumsa imi tr~iiescviata, sunt anxios, vulnerabil; nu sunt sta~an. pe
viata mea.;'Mil framanta conflictele din familiamea, pe~tru care ma s~m~
responsabil. Trebuie sainvat saapreciez tot ceea e: ~m.1ceea ~esunt I sa
vad toam abundenta din viata mea. Amdreptul sa Iml acord tlmp pentru
mine, amdreptul sa-mi exprimemotiile inloesaIelas safiarbaininteriorul
meu. Imi aeord dreptul de a-mi trai suferinta,. deceppa, fricile, deoarece
astfel Ie voi putea accepta!" ~i transforma in ceva pozitiv. Pot sa!a~
curatenia interioara i astfel saajut vertebra D~safuncp~neze ~or~al. 1m)
reiau contactul cu eorpul meu, eu viata reala. Astfel ~l afecp.umlecare
insot
esc
de obicei afecpunile vertebrei 07; celede pancreas i duoden, vor
putea sadispara.. . v. .. .. . .. . ..
D8 ~i 09 = a opta ~i a noua vertebra dorsala, SItuate lamvelul dlfragmel, care
..sunt strans legate, se asemana in totalitate. De aceea sunt prezentate
impreuna. Cele doua vertebre sunt afectate mai ales atunci cand traiesc 0
stare de nesiguranta in legatura cu frica de a-mi pierde controlul asupra
unei situapi sau a unei ,persoane. Sunt dominator, rna simt mai sigur pe
mine atunci cand controlez toate aspectele viepi mele, cand orchestre~
perfect orice situape pentru a ~ti exact lacesarnaatept. Incerti:u~inea ~~
facesapastrez totulpentru mine. Maascund,in globul meu desticla, nu~rn~
pun intrebari !,)inu faeniciun efort pentru aschimba cevain viata mea. 1m!
.....
1 r u. __ __
Marele Dlctionor 01 Bali/or 1i Afectiunilor - Couzelesubtile ole imbolniiviri/
487
traiesc toate emotille in interior. Dar daca acest "echilibru aparent' este
tulburat, vertebrele D8~i 09 vor reactiona puternic, se vor curba de fnc a
Daca rna retrag in mine lnsumi, rna simt mai in siguranta. Imi resping
...emotiile ~i Imi reprim fortele interioare. Vertebra D8arata mai ales faptul
casunt acaparat de frica de esec $i caexista 0situatie in familia mea, care
trebuie rezolvata. Vertebra 09 este in relajie cu rolul de vtctlma pe care
.. mi-l.atribui. Sunt cuprins de disperare si iml este greu sa traiesc, deoarece
nu stiu in cedirectie sa merg in viata mea i imi este frica carnavoi insela.
.Ezit sa avansez, deoarece traiesc mal multin trecut si iml este frica de
respingere ~i abandon. Imi este greu savad lumina la capatul intunericului
si prefer sa raman "pe loc". Nuamincredere in viata si rna indrept spre 0
. prapastie pecare nu 0pot treee decat dacaamincredere in viata. Doar daca
voi renunta laaceasta atitudine voi aveacontrolul asupra vietii mele.
Este important sa retinem: faptul di, vertebra 08 afectata poate antrena
dureri de diafragma si de splina (inclusiv problerne legate de sange), in
.timp ce atunci. cand este afectata vertebra 09, pot aparea alergii sl 0
proasta functionare aglandelor suprarenale sau urticarie; ...
Accept!" sa las sase dezvolte latura mea blanda si profunda. Ii dau
.voielaturii mele de copil sa existe alaturi de latura mea de adult, care va
aveagrija deea.
..~,010=a zecea vertebra dorsala este afectata atunci cand apare 0 nesiguranta
;- ..... profunda rata de care rnasimt dezarmat, tara resurse. increderea mea este
foarte scazuta i am nevoie de un "energizant" pentru a rna ajuta si aavea
..curaji a-mi uita grijile. Deobieei,.poate fi yorba despre un consum mare de
alcool, de droguri,.care,de obicei, imi ofera unstimulent. Totu$i, cand revin
'la starea mea normala, grijile sunt tot acolo i viata mea se absoarbe
.d~oarece ~u vad decat latura negativa alucrurilor. Amin fata un mare gol.
Vadtotulm negru, refuz viata i imi plang demila. Masupar dinorice motiv
.i rnainfurii tara insa safiuin stare samanifest aceasta furie, lucru care imi
va afecta .sensibilitatea, foarte mare, care rna determina sa rna enervez
. pentru cele mai marunte aspecte, de multe ori intr-un mod foarte agresiv.
Nu am;nimic in perpectiva i nu tiu in ce directie sa merg sau care sunt
alegerile potrivite pentru mine. Masimt victima drcumst~mtelor i acest
lucru rna impiedica sa fiu stapan pe viata mea. Sunt acaparat de emotiile
. mele, ceea ce face dificila comunicarea cu ceila1ti.Imi caut locul in viata i
nu reu$esc sa rna pozitionez.Vertebra 010afectata este insotita adeseori
dedureri derinichi, recunoscuti casediul fridlor.
Accept!" sa amincredere i invat sa vad frumusetea din mine i
dinjurul meu. Amcurajul de acere ajutor. Imi asum toate responsabilitaple
i reiau controlul asupra vietHmele.
Dll= a unsprezecea vertebra dorsala este afectata de obicei atunci cand
sistemul meu nervos funqioneaza defectuos. Sensibilitatea mea exagerata,
~e toate -planurile, face ca vertebra 011sa se deformeze, deoarece ~i eu
deformez realitatea pentru asuferi mai putin. 0 schimb dupa cumvreau eu,
" 1 1 IS" '--I I '[ l ,. r-'T-rl-I--J'--'-l'j-'--', TT-r l) 1 ~'I T 1 ] 1 '1 1 ~ "J "1 1
Jacques Martel
488
pentru a deveni asa cum 0vreau eu. Ma consider. 0persoana -ur~~,
tr
~ga~toare plina de defecte. Aceasta imagine de sme, foarte-negativa,
nea a , bil . d' . 1
rna determina sa amdificultati in a stabili .relatii dur~ ~e cu eel l~juru
meu, deoarece fricade respingere este~foa~tema~e. MaIIp.sescco~~~ent.de
cei din jurul meu, deoarece amimpresta casunt ~v~dat ~l nu mal stiu cm~
sunt eu. Dar acest Iucru nu poate dura lanes~~lt ~l,mal devre~e sau ~aI
__tarziu, vatrebui sarnaconfrunt curealitatea. Inacel m~om:nt ~Ol fi cupnns
de 0tensiune interioara puternica si imi v~~ ~eu sa ~a el~b~rez d: ea,
Acest lucru poate deveni atat detnsuportabil mcat.~ot:chlar sa.a!un
g
s~am
idei sinucigase deoarece traiesc in neintelegere ~l-l~ eS.teI:lcade Vllto~
deoarece rna simt neputincios in a schimba lucrurile din viataAmyea: Ma
consider "victima", rnasimt ranit in sentimentele mele. Nu~unt lamaltlmea
imaginii perfecte ~i ideale pe care vreau sa 0am.~I~Slst .pe aspe~el:
negative si fac putine eforturi pentru aiesi din aceasta
A
situatte. Trebuie sa
invat sa rna mise si sa merg tnainte. in loc sa stagnez l~starea aceAasta~e
comasi sarna afund in trecut. Durerilein zona vertebrei D11 pot fi insottte
de afectiuni ale rinichilor precum si .deboli ?e piel~(:czema, ac:
n
.
ee
:tc.)
Accept Iv saschimb lucrurile din viata mea ~l trebuie s~flu ~reg~ati~safa:
eforturi ~i sa cer ajutor. Reiau contactul cu forta mea mtenoara : ; ; 1 las sa
circule energiile mele creatoare. y . ' . A
012 =a douasprezecea vertebra dorsala este ~fectata m~l .ales ~tunCl cand
traiesc tnchis. retras in mineinsumi. Amtendinta deacntl.~a,aJ ude;a,. dea
trage repede concluzii, pur ~i simplu pentru ca observatiile ~~le irm po~
oferi Impresii false si le interpretez in felul meu. Acest lucru rrmprovoaca
multa furie care "rnaroade pe interior". Mentalul meu este foarte afectat
Sensibilitatea mea este foarte mare silmi facmulte iluzii, Inventez tot f:lu~
de scenarii, evitand astfel responsabilitaple pe care ~ea~. Deoa:ec.e 001
este greu sacomunic cucei din jurul meu, traiesc multa n.esl~uranta ~l ~u~t
perfecponist. Yntrepn idei morbide ~i nu mai sunt ~apa.bIl sa absorb mmIC
din ceea cevad, simt sau percep :;;i ii invidiez pe cellalp pentru ceea ceoau.
Ma sufoc din cauza acestei agresivitap, a supararii :;;ia sentimentul~l de
abandon pe care 'il am. Port 0masca pe~tru arna~para dealte d~ceptll sau
deziluzii, mai ales inrelatii1emele afectlVe.0afecpune.a verte~rel O.~2este
insopta de obicei de afecpuni intestinale, de duren. de. artlcula~ll, de 0
circulape limfatica deAficitara:;;i uneo.ri de - a~ectt~m ale trompelor
falopieneH6 (uterine). Inva~ sa comumc cu cell~tl p.:ntr~ a. alunga
nesiguran~a pe care 0simt, astfel voi vedea mai dar sltuaplle dmVlat
a
mea
,~i voi fi mai calm. . y 'e
Durerile din zona de mijloc a spatelm reflecta, de asemenea,,-o rel~~.
dificilacuviata :;;icusituatiile din existen!a mea. Amdeluat anumlte declz!I,
86 Fallope, Gabriel: anatomist!ji chirurg italian (1 523 -: -1 562).A~profes~t la Padova!ji a,facut numeroase descoperiri
anatomice, printre care se numara cea a trompelor utenne, care II poarta numele _
!1111"'1111
Marele Dief/anar al Bomor ~I Afeetiunilar Cauzelesubtile ale ,mba/novirll
dar amindoieli fata de acestea si fata de ideea de a mi le asuma, Aceasta
zona a spatelui corespunde si miscarii de exteriorizare a energiei vitale,
care trece prin mine: Acest lucru inseamna ca, in perioadele de maturitate
. interioara (cand acumuIez experlenta) mai multe calitati divine, precum
lncrederea, iubirea, detasarea (liberul-arbltru, mai ales peplan afectiv) sunt
puse Iaincercare, Ourerile de spate, indusiv spatele curbat pot semnifica
, mai multe lucruri, precumculpabilitatea in situatii tn care nu am de ce sa
.rnasimt vinovat, amaraciune sau 0slaba incredere in mine, cauzata de
'.impresia ca viata mea este prea greu de suportat pentru mine. Cred di eu
'trebule sa fiu stalpul sustinator i sa gestionez bine structura care exista
deja Pot avea impresia di amtot timpul pecineva "Inspate" :;;icatrebuie sa
fac totul singur. 0 durere de spate indica un puternic sentiment de
neputinta fa~ade 0situatie diflcila din prezent, in care as avea nevoie de
ajutor. Nestiind cumsarnapozitionez in anumite situatii cand trebuie safac
unele alegeri, voi tral adeseori start de tristete deoarece consider de multe
ori .nevoile celorlalti mai importante dedit nevoile mele. Sunt banuitor :;;i
.acest lucru rnafacesarnatnchid in mine. Poate aparea disperarea deoarece
nu rna sirnt destul de sustinut pe plan afectiv ~i sufar, de asemenea, de
nesiguranta. Amtendinta de a-mi retine emotiile si traiesc mult in trecut.
Raman atasat detrecut, rnainvart in cerc. Masimt instabil ~i nelinistit, Am
mustrart de consttinta. Obiectivul, inacest caz este deaexprima mai activ
energia divina,
Acceptlv faptul ca amnevoie sa fiu clar, fata de mine si de ceilalti,
.tara sa vehiculez sentimentele din trecut si sa fac loc unui "aici ~i acum"
calm$i senin.
Am' nevoie de ajutor si de incurajare, sa rna conectez la interiorul meu.
Corpul tmi transmite mesaje importante. Faptul deacere ajutorul celorlal~i,
nu este cevaru~inos. Dincontra, este un semn deinteligen~a deoarece acest
ajutor rna ajuta sa merg inainte. Recunosc importanta propriei mele
, identitati :;;isunt prudent fatade egoul meu ~i fricilemele. jnva~sacomunic
Cll fiinta mea interioara prin meditatie sau contemplatie: astfel voi gasi
muItesolupi ~i raspunsuri. Afiin contact cufiin~amea interioara inseamna
:saalegmai satriiiesc mai bine situapile dinviata mea.
. i;114. SPATE (dureri de...) - ZONA L OMBARA
-,:Aceastazona, adeseori confundata cu rinichii ~i asociata cu durerea de rinichi
'.. '.este situata de la mijloc pana la coccis: face parte din sistemul de suspnere.
, Partea de jos a spatelui simbolizeaza siguranta, asigurarea i increderea mea in
via!a. Durerile din aceasta zona denota prezerita nesigurantei materiale (legate
,~demunca, bani, bunuri) i afective. "Imi este teama caimi valipsi ceva", "Nuvoi
',reu:;;i niciodata ...", "Nu voi realiza niciodata acest lucru..." 'sunt expresii care
i) exprima sentimentele interioare pe care Ieam. Sunt atat de preocupat de toate
. ' ~spectele materiale incat simt 0mare tristete, deoarece exista un gol, un gol care
fiimi facerau. Exista 0!ipsade coerenta intre dorintele mele :;;iactiunile meIe. Pot
,,- 1 , t , 1 1
, , 1 1 ~ 1 ! I I 1 1 1 ,; 'i" 1 I
490
,Jocqu~s Martel
chiar sa, imi estimez valoarea personals in functie de numarul de bunun
materiale pe care Ie am; Durerile in aceasta zona apar des in'urma pierde~ii unut
Ioc de munca, a pensiei, Ia plecarea unul copil; dupa 0separare etc. Traiesc 0
dualitate foarte mare, deoarece imi doresc atatl'calitate" cat si "cantitate", atat
legat de relatiile mele interpersonale cat si legat de bunurile pe ca~eJ e am. Am
tendinta de a cara prea multe pe umeri si a-mi consuma energiile. Incerc sa fac
totul pentru afi iubit si insist pe eeea ce ered ceilaltl despre mine. Simtca eu sunt
stalpul de. sprijin, ceilalti pot conta doar pe mine. De asemenea, pot ~a vreau sa
imi atribui acest rol, pentru a-mi da importanta. Poate fi yorba si despre 0
neliniste legata de una sau mai multe persoane ..Imi fac griji pentru ele si poate
am tendinta de a Iua problemele altora asupra mea i de a le salva. Astfel extsta
riscul de a aparea lombalgia, durerea lombara, Neputinta mea fata de anumits
situatii din viata tmt da 0stare de amaraciune si refuz sa rna supun, deoareee lmi
.este frica. Acest sentiment de neputinta (trait uneori pe plan sexual), care rna
poate duee pana la revolta, Imi poate provoca un lombago sau 0durere de
rinicbi. Nu rna simt sustinut in nevoile mele de baza i in cele afective. Ma simt
incapabil sa irni asum dimensiunea materiala avietii, Raporturile intre lucruri i
persoane sunt conflictiuale, Imi este greu sa fae fata schimbarilor si noutatilor
. .care apar, deoarece imi place sa rna simt in siguranta.cu rutina i Cll veehile mele
obiceiuri. Acest Iucru indica faptul easunt adeseori inflexibil slrlgid i as vrea sa
fiu sustinut in felul meu. Nu pot sa fiu pe deplin fericit: extsta tot timpul 0
"umbra", eeva ascuns. Daca acceptlv faptul ca ceilalti pot sa rna ajute in felullor,
voi descoperi i voi constientiza eli am tot sprijinul necesar. Astfel voi deveni
mai autonom si mai responsabil. Mil eliberez de povara care apartine celorlalti,
Trebuie sa imi reeunosc valoarea pentru a rna implini in: loc sa astept
recunoasterea celorlalti. Am nevoie sa nu rna mal. fortez sa fac ..unele lucruri
. pentru a pastra 0imagine frumoasa, deoarece astfel ii voi manipula pe.ceilalti ~i
nu actionez ghidat de Inlmav mea. Daca apare o.presare a discurilor lombare,
inseamna ca, probabil, pun prea multa presiune asupra mea, in a face anumite
lucruri cu scopul de a fi iubit de ceilalti, Am nevoie de 0perioadade odihna, de
care voi profita pentru a observa ce se petrece in viata mea i pentru a-mi
redefini prioritaple: Deoarece nu rna simt suspnut, devin rigid (intepenit) fata
de ceilalti. Oare am tendinta de a-i acuza pe ceilalp pentru problemele mele ? Mi-
am exprimat nevoile ? Acceptt" faptul c a singurul meu sprijin vine de la mine
insumi. Reluand contactul cu fiinta mea interioara, stabilesc un echilibru in
.nevoile mele i reintru in contact cu toate fortele universului care se afla in mine.
Aceste forte imi dau inceredere in mIne i in viata, deoarece tiu caimi var aduce
tot ce am nevoie, pe plan fizic, emotional i spirituaL Sunt sustinut tot timpul !
Exista 5vertebre lombare:
Lt :::: prima vertebra lombara este afectata attind cand traiesc un sentiment de
neputinta fata de cineva sau ceva ce nu imi convine, avand impresia ca nu
pot schimba nimic i c a trebuie sa suport acel lucru. Astfel devin inert, ca
lipsit de via!a. Consum multa energie pe lucruri' adeseori marunte, dar pe
care Ie amplifie atat de mult incat ajung la proportii catastrofice, ceea ceoimi
, ~ 1 1 11 _
Marefe Diet/ollor a! Bolitor gi A/ectlullifor - Cauzelesubtile ole imbolniiviril
491
da un sentiment de disperare. Pottrai 0nesiguranta legata de unele aspecte
din viata mea, chiar daca nu are sens acest sentiment .. Ma astept sa fiu
inelat, pacalit de ceilalti. Vreau sa controlez totul, lucru omeneste
"imposihil. Tin atat de mult cont de ceilaltt tncat imi las total deoparte
propriile nevoi sl libertatea mea. Pot aveade asemenea, conflicte interioare
legate de faptul ca nu imi permit sa fac ceea ce vreau, Am nevoie sa fiu
apropiat de oameni, dar in acelasi timp, am nevoie de momente de
singuratate. Acest lucru rna face sa sirnt frustrare, agresivitate ~i furie.
Aceste sentimente imi asprest inima'l si nu rna pot elibera de ele, lucru
care im! da 0stare de amaraciune fata de viata. Cand este afectata vertebra
Lt pot aparea, de asemenea,: afectiuni Ia nivelul _aparatului digestiv
(intestine .i colon) sau legate de eliminarea alimentelor [constipatle,
dizenterie etc.) .
Accept t'l puterea pe care 0am de a-mi schimba cursul vtetn mele (numai a
mea)! Imi refac prioritatile pentru a-mi canalize mai bine energiile.
L2= starea celei de a doua vertebre lombare depinde mult de flexibilitatea mea
fata de mine ~i fala de ceilalti, Singuratatea si tristetea, cauzats de rnulte ori
deo timiditate accentuata, sunt, de asernenea, factori Importanti care pot
afecta vertebra L2. Sunt prizonierul ernotiilor mele: nestiind cum sa Ie
traiesc i sa le exprim, avand uneori emotii explozive, imi pun 0masca
, pentru a rna apara si a evita ca ceilaltl sa vada ce se intampHi in interiorul
meu. Starea mea de rau poate deveni atat de puternica, Incat vreau sa imi
"ingrop" raul prin alcool, droguri, munca etc. L2 transmite astfel un semnaI
de alarms, Nu mal vreau sa fiu jgnit si umilit. Am tendinta de avedea totul
'in negru si traiesc intr-o stare de depresie, care pe undeva imi place,
. deoarece astfel am un rol de victima, care. rna obliga sa nu actionez si sa
schimb lucrurile in viata mea Ii pot acuza pe parintii mei sau anumite
evenimente din copilarie pentru nefericirea mea actuala, Cred ca
supravietuirea mea depinde de iubirea celorlalti, La fel ca in cazul
vertebrei Lt,am un sentiment de neputinta i de tristete, care vor afecta
vertebra L2. Sunt trist deoarece 'ar fi trebuit sa rna bucur de placerile vietH,
in timp ce nu imi permit acest lucru, din cauza "obligatiilor" mele sau din
datorie, pentru a da un bun, exemplu celorlaiti. Trebuie sa imi implinesc
nevoile mele i uneori ~i pe ale ceiorlalti. Trebuie sa invat ca nu trebuie sa
fiu perfect. Uneori rna simt incapabil sau'neputincios in fata unei situatii i
imi este greu sa renun! la ceva. Menponez faptul ca, afectarea vertebrei L2
poate duce Ia dureri de abdomen, apendicita sau afectiuni Ia picioare,
putand aparea varice.
Accept~'Isa las la 0parte furia sau ran chi una pe care Ie am fata de
mine: nu trebuie decat sa fiu sineer cu mine insumi i cu ceilalti. Accept!"
sa imi 'exprim liber suferintele, bucuriiIe, indoielile, neintelegerile,
fruStrarile, pentru afi mai dechis fata de ceilalti ~i pentru ca vertebra L2 sa
. ii revina lastarea de sanatate.
492
Jacques Martel
L3= atreia vertebra lombara este afectata mai ales atunci cand traiesc situatii
tensionate sau conflictuale in familie. .
Poate fiyorba despre un conflict pe plan sexual: exista sau a existat 0
rivalitate, exista 0relatie in afara casatorlel, care lmplica copiii, sau traume
legat deun incest din treeut sau actual. Maretin saspun sau'sa fac anumite
lucruri pentru anu-i rani si anu-i deranja pe cellalti, dar, facandacest lucru,
imi fac rau mieInsumi. [oc rolul "baiatului bun" sau a"fetei bune" ~i arat 0
flexibilitate foarte mare, dar devin prea generos, ceea ce rna face sa sirnt
frustrare, mai ales daca sunt nevoit sa-mt las dorintele deoparte. Madau la
o parte poate ~i din cauza culpabilitatll si tirniditatii, care rna fae sa rna
resping pemine insurni; Majudec foarte aspru, am"mustrari de constiinta",
fondate sau nu, care pot avea legatura eu tradarea. L3 reactioneaza de
asemenea, daca, tn numele sensibllitatlt meleprea mad, evit satmi comunic
ernotiile, nestiind cumvor fi primite acestea. Devin"paralizat", neputincios
chiar, in emotiile mele, In corpul meu, tn gandurlle mele, ceea ce rna
, Impiedica sa imi manifest creativitatea si tot ceea ce este legat de ea, mai
aleeomunicarea si sexualitatea care raman "rigide" si "frigide". ,
ostare proasta avertebrei L3poate cauza afectiuni ale organelor genitale
(ovare sau testicule), la uter sau la vezica i la genunchi, precum artitra,
lnflamatii ~i dureri, . ' ,
Pentru adepasi aceasta descurajare, acceptlv satntind bratele spre
ceilalti si sa tndraznesc sa lmi exprim ernotiile pentru ca potentialul meu
creativ sarenasca si sasemanifeste.
L4 =cand este.afectata a patra vertebra Iombara, acest lucru este provocat de
multe ori de faptul.ca amdificultati in a facefata realitatii de zi cu zi. Sunt
,putin precocupat de ce setntampla in jurul meu si foarte atasat de trecut,
pot sarnaplang Intr-o lume imaginara i astfel satraiesc intr-o stare pasiva.
, Apare 0stare de indiferenta. "Dece saimi fac griji ?" Deobieei rna supun
evenimentelor care vin, tn loc sa Iecreez, lucru care imi provoaca un gust
amar. Este un aspect prezent mai ales pe plan profesional, in munca mea:
am aspiratii enorme, dar fricile mele rna tmpiedica sa avansez ~i tmi
franeaza sehimbarile pe care le-a~putea face. La acestea se adauga 0
nesiguranta legata debani. Masimt in afara norrilei, diferit de ceila)ti. Poate
fi ceva legat de mund sau de cuplu, care nu mi se pare potrivit Incerc sa
raman intr:-o structura definita. Este singurul mod de a obpne aprobarea
celorlalti, atentia lor ~i de a pastra 0imagine pozitiva. Lafel cai in cazul
vertebrei L4, amnevoie sarnaprotejez ~i rnatnchid, deoarece rnalas foarte
uor influentat de lucrurile din jurul meu, mai ales de ceea ce pot spune
cceilalp despre mine, lueru care imi afecteaza mult sensibilitatea. Toate
acestea imi afecteaza i sexualitatea, pecare amtendinta sa 0neg. Macritic
foarte mult ~i discernamantul meu este uneori foarte sdizut, deoarece
mentalul meu este rigid, astfel nu pot avea 0vedere de ansamblu asupra
unei situatii ~i, priri urmare, sa gasesc solutii sau posibilitap. Vreau sa
controlez in loc saimi ascult vocea interioara. 0vertebra L4 afectata poate
\ I 1 1 , 1 ! ! !
Marele DiCfionar al Solilor ~i AfeCfiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii
493
provoca dureri in zona nervului sciatic, a corpului uterin, la femei si a
prostatei, in cazul barbatilor.
Acceptlv sa imi ascult vocea interioara, lucru care imt reda
controlul asupra vietii mele. Imi recapat puterea dea-mi crea viata asa cum
vreau $i tmi regasesc gustul deaimplini lucruri mari.
L5=rand ceade acincea vertebra lombara este afectata pot sarnaintreb cese
intampla in viata mea actuala, Oare am 0 atitudine de dlspret sau de
nonsalanta fata de 0persoana sau 0situatie ? Este posibil sa simt gelozie,
nemultumlre, frustrare, saamsenzatia caviata m-apacaltt si saimi fiegreu
,sarecunosc acest lucru. '
Madevalorizez fata de membrii familiei, de prieteni, de colegli de munca
etc. Ma simt diferit, mai ales legat de fantasrnele mele sexuale si, prin
urmare, traiesc in tacere. Sunt decoriectat de frumusetea inea Interioara,
.Viata mea este atinsa de unapetit sexual necontrolat (in toate aspectele] ~i
trebuie sa lnvat sa imi cultiv relatiile interpersonale, mai ales pe plan
afectiv, sa invat sa fiu sincer $i sa rna simt bine, deoarece, in sinea mea,
.traiesc 0- nesiguranta mare si irni este greu sa exprim ceea ce traiesc, Am
tendinta deafi usor depresiv, deoarece trec cuusurinta delaun partener la
.altul, rara sa stiu prea bine de ce mi se lntampla acest lucru, rna simt
"cinstit" in ceea cetraiesc, Inventez tot felul deseenarii i atentia mea este
concentrata pe detaliile marunte, ceea cernaImpiedica satree mai departe.
Exista o umbra de tristete care imi intuneca viata $i rna impiedidi sa rna
bucur de ea. Neslguranta mea, neincrederea mea si greutatea pecare 0port
, pe spate, rna impiedica sa merg inainte. Invat sa savurez fiecare moment
care trece si saapreciez abundenta care faceparte din viata mea. Traiesc eu
,recunotinta si bucurie. Starea proasta avertebrei L5poate cauza dureri de
,picioare, leigenunchi i degetele delapicioare. Regiunea lombara faceparte
, ~i' din sistemuI central. al micarii. Daca imi este greu sa negociez cu
, soci,etatea, a13ttn ceea ceprive:;;tedirectiile pe care Iealeg, cati sprijinul
pe careJ l primesc' 'deIaaceasta, pot trai frustrare sau resentimente. Nu
vreau siHree de provoearea fatade anumite persoane sau situapL Relatiile
mele personale eu cei din jur au de suferit. Deasemenea, poate fi yorba
despre dificuItatea de a accepta!., faptul ea, imbatranesc. linbatranesc ~i
!I'ebiliesaaccept nopunea demuritor. ' "
In cele din urma, ,zona lombara este foarte strans Iegata de centrii de
energie inferioara: coccisuI i osul saeru, care sunt legate in mod special de
sexualitate. Daca traiesc conflicte interioare sau exterioare legate de
sexualitatea mea, dadi mi~amrefulat energia sexuala, daca rnasimt tradat,
poate aparea 0durere in aceasta zona.
'~eel: 5 vertebre scare $i cele 4 vertebre ale coccisului sunt legate de aceasta
, Lzona.' '
~Candsunt afectate vertebrele zonei-sacraJ e este posibil sa am impresia "ea nu
am'coloana vertebrala" i ea am nevoie de altcineva sau altceva pentru a rna
, sustine. Sunt pus la incercare de catre viata pentru a-mi cunoa$te niveIuI de
494
Jacqu~s Martel
integritate ~i de onestitate. Am un potential enorm, dar sunt oare pregatit safac
eforturile necesare pentru a-mi implini scopurile? .
Vertebrele zonei sacrele sunt urmatoarele:
S1, S2, S3= fiind prirnele trei vertebre sacrale, sunt sudate i vor fi prezentate
tmpreuna, Formeaza un tntreg. Reactioneaza la rigiditatea pe care 0
manifest, .laamorteala mea de spirit fa~ade anumite situatii sau anumite
persoane, la mintea mea lnchisa, care refuza sa tnteleaga ceea ce vor sa
spuna ceilalti. Vreau sa detin controlul, pentru a rna simp puterni: ~i ln
siguranta, iar dad. ilpierd, rnatnfurii, devin agresiv si pot avea tendinta sa
vreau sa bat pe cineva, atat sunt de frustrate si de plin de suparare, Toate
aceste sentirnente t~i au cauza de multe ori, in relatiile mele afective (care
nu sunt tot timpul asa cummi le doresc) si intr-un conflict cu autoritatea.
Comunicarea, atat ceaverbals cat si ceasexuala, este deficitara, rnasimt tot
timpul judecat. Amimpresia di lnot contra curentului ~i rnasimt tnchis. Am
nevoie saiau 0pauza si saImi observ dar viata, sameditez laceea cevreau
si sacladesc 0baza solida, .
S4, S5 = toate dorintele li au sediul tn a patra st a cineea vertebra sacrala,
Dacasunt capabil saIegestionez bine, dacaimi aeord timp pentru odihna ~i
pentru aaface lucrurile care imi plac, S4i 55, vor functiona foarte bine.
Totusi, daca traiesc culpabilitate, rna consider lenes i rna confrunt eu
datoria mea si eumoralitatea mea, imi judee atitudinea cafiind "incorecta",
celedoua vertebre risca sa reactioneze puternic. Amdreptul safac anumite
lucruri pentru mine ~i saevadez uneori, dar trebuie saevit eaacest ~ucrusa
devina un mijloc de fuga, pentru anu face fa~aresponsabilitatilor. Inacest
moment lenea poate fi in dezavantajul meu: rnatine tntr-o stare delasitate
st de pasivitate, care rna lmpiedica sa merg inainte. De aceea, in cazuri
extreme, picioarele mele vor fl, de asemenea, afectate. Singura modalitate
de avindeca un os sacru rupt sau luxat, este imobilitatea fizica, pe 0durata
lunga detimp. Osul sacru este legat deal doilea centru deenergie, situat la
nivelul primei vertebre lombare. Un dezechilibru al acestui centru de
energie poate determina urmatoarele afectiuni fiziee: la nivelul organelor
genitale, poate exista infertilitate, frigiditate. sau herpes, la nivelul
rinichilor, cistite si calculi renali, iar la nivelul digestiei; exista riscul d~
diaree, de constipa~ie, de colita, de incontinenta etc. Deviatiile coloanel
vertebrale (scolioza) apar de obicei laacest niveli sunt insopte de dureri
de spate. Ceade adoua chakra de energie influenteaza raporturile pe care
Ieamcucei din jur ~i 0disfuncpe aacestei zone, care afecteaza osul sacro,
va indica stresul meu, angoasele, fricile ~i tendin~a mea depresiva, pe care
trebuie sa inva~sa Iegestionez. 0dificultate la nivelul osului sacru poate
reflecta existen~a unui conflict interior fa~ade ceea ce este sfant $i sacru~
fa~adevalorile mele religioase. Oaresunt tn contradic~ie euacestea sau m~
culpabilizez deoarece amUisat deoparte viata spirituaHi? Amimpresia ca
trebuie sa faemulte sacrificii ? Amde luat 0decizie cruciala ~i rna simt
pierdut in fata acesteia. Cinernasprijina in deciziile mele? Osul sacru are
1 , 1 1 1 I 1 _
Marele Dictionar al Bolllor 5;A/ectiunilor - Cauzele subtile ale imbalniivirli
495
legatura cu relatia parinte-copil si poate fi atins din cauza unui sentiment
de ura, Vreau sa avansez in viata, dar rna agat de trecutul meu si de
lucrurile sau de persoanele care imi sunt familiare st care irmconfers un
sentiment fictiv de stabilitate, de control i de protecjie. Dualitatea mea
interioara nu poate disparea decat dacaimi identific In mod sincer emotiile
actuale, astfel aeestea vor deveni unmijlocdetransform are.
Coccisul .este in Iegatura cu prima chakra, sau centru de energie, sediul
supravietulrit Reprezinta baza sexualitatii mele, indeplinirea adecvata a
nevoilor de baza (sexualitate, hrana, protectie, adapost, iubire87 etc.), tot
ceea ce imi asigura stabilitatea. Coccisul este format din patru vertebre
sudate una de alta. Reprezinta dependenta mea de viata sau de cineva. 0
durere 'In aceasta zona poate semnifica faptul ca, .corpul irni spune ca
trebuie sarna opresc. Mai ales nesiguranta mea semanifesta in legatura cu
nevoile de baza, .desupravietuirs, mai ales faptul de a avea un acoperis,
hrana, haine etc-.Hrana, in aeest sens, euprinde nevoile fizice, dar i pe cele
ernotionale si sexuale. Am nevoie sa rna simt in slguranta, ca 0pasare in
cuibul ei. 0afectiune la coecis poate proveni din sentimentul meu de a fi
dorninat, de arna:simti ea"un nimic", Amtendlnta de arna ghemulesc in
coltul rneu, ea$i cumas fi pedepsit: simt ca0parte din mine este moarta si
privesc viata care trece pe hlnga mine, tara sa fae parte neaparat din ea.
Raman in situatii care ar fi trebuit sa setermine eu mult timp in urma, dar
incertitudinea .si Indoiala pun stapanire pe mine. Oricine are nevoie de
iubire in vlata lui.
Oricine are nevoie de comunicare prin relajii sexuale, cu partenerul sau,
Aceste nevoi sunt adeseori negate sau reprimate, mai ales din cauza
convingerilor morale ~i religioase, care rna determina sa fiu nesatisfacur.
Pot sarnasimt neputlncios, intoate sensurilecuvantulul $i simt 0furie care
se zbate In mine. Vreau sa fug de orice situatie care imi afecteaza
sensibilitatea $i fata de care pot simti eulpabilitate. De exemplu, .daca
trebuie sa imi las copilul sa fie ereseut de altcineva, oasele eoccisului vor
reactiona foarte puternic. Pot sa rna simt ca un cue, care iese din
ascunzatoars pentru cateva secunde si care trebuie apoi sa se lntoarca
pentru timp lung. Trebuie sa lmi las orgoliul la 0parte, adlca fricile mele.
Trebuie sa am tncredere in viata i mai ales in eapacitatea mea de a rna
exprinia i aavea grija demine. Candam0dificultate legata deacest aspect
din mine; verific in interiorul meu pana in ce punet sunt dependent de 0
persoana care, eon~tient sau nu, tmi satisface anumite nevoi din viata. Sunt
capabil sa imi implinesc propriile nevoi, sa fiu autonom. Este posibil ca,
persoanele de care rna ata~ez sa fiemult mai dependente la nivel afectiv
decat mine i saaiba nevoie deacest gen derelape. Deoarece coccisul este
legat de prima chakra, un dezechilibru laacest nivel de energie poate cauza
, .~7}ubireaaici se refera la iubirea unei marne pentru copilul ei. Cand este afectat coccisul, este posibil sa
'. tra
1esc
0.f~ica de a pierde sau a nu avea, eel pu~n 0iubire asemanatoare celei pe care .un copU 0prime$te de la
.:' mamalUi. In acest caz este vorba despre aeest gen de iubire, nu despre'cea din relapa dintre doi adulti.
~ J J ., 1 , " 1 1 V 1 , , 1 1 " ,.,'. I l' '1
496
Jacques Martel
tulburari fizice, eel mai adesea legate de rect sau de anus (hemoroizi,
mancarirne), vezica (tulburari urinare, incontinenta], prostata, Pot ,aparea
i dureri la baza coloanei vertebrale, 0luare sau 0pierdere in greutate
considerabila (obezitate sau anorexie), 0proasta circulatie sanguina la
nivelul picioarelor (febllta) i a mainllor. Aceste afectiuni indica faptul ca
am nevoie sa re-echilibrez acest centru de energie. In cazul in care cad si
rna lovesc la coccis, rna intreb in ce situatie am impresia ca rna invart in
cerc. Bat pasul pe loc. imi neg impulsurile. Deoarece rna tern de propriile
mele emotii, imi intepenesc spatele pentru a-mi proteja imaginea pozitlva,
dar -viata rna readuce la realitate, rna face "sa revin cu picioarele pe
pamant"... .
. , Accept!., sa vad pana in ce punct fac dovada de independenta i de
. vigoare in viata mea. Trebuie sa las la 0parte orice sentiment de nellnlste
fata de nevoile mele de baza i sa constientizez acum fortele mele
, interioare i sa recunosc ca eu sunt persoana cea mai potrivita pentru a-mi
asigura propria viata.
. .
1115.5PATE- FRAcru~A VERTEBREWR Vezi~i: O(!SE- F R A C T U R A
Facturarea unei vertebre este de obicei rezultatul unei revolte interioare, 0
.reactie la 0 inflexibilitate mentala, legata de autoritate. Vad viata rara
deschidere de spirit i acest lucru atrage fractura. Gandurlle mele sunt prea
rigide, refuz sa rna adaptez unor idei noi, care rna lndeparteaza de iubire i care
imi aduc suferinta, Sunt intransigent i adeseori foarte orgolios si ar fi mai bine
pentrumine sa fiu mai modest. Spatele este suportul meu, iaro durere la spate
este foarte inconfortabila, M-am saturat sa port toata aceasta greutate pe umerii
. mel, VREAU SA FlU RECUNOSCUT ~I RESPECT-AT.Exista 0dualitate in interiorul
meu, care rna distruge. Vreau sa fiu centrat, in contact cu esenta mea pentru asti
perfect ceea ce este bun pentru mine. Vreau sa fiu creatorul vietil Il!ele. Ma simt
prins intr-o situatie~i trebuiesa merg inainte pentru arna elibera. Imi accept!'
atitudinile din prezent stiind ca pot sa le schimb lncepand de aCUJ ;n.Viata este
frumoasa, cu schimbarlle ei si este important sainva! sa rna las purtat de curentul
vietii,
1116.SPLINA
Splina este situata in partea superioara stanga a abdomenului, sub diafragma.
Principalele functii ale acestui organ limfoid, care' face parte din sistemul
.imunitar, sunt de aveghea asupra calitapi globulelor rO$ii i de alupta impotriva
infectiilor, .prin producerea de anticorpi. Nostalgia situapilor neterminate,
'regretele, grijile, toate i$i pot avea sediul in splina. Daca splina mea nu
functioneaza bine, este posibil ca i eu sa am probiemE legate de functionare,
'principal cauza fiind fixapa mea pe anumite ganduri negre $i negative. Sunt
obsedat de ceva sau de cineva. Acest lucru imi scade nivelul de energie i nu mai
am chef de nimic. Amimpresia di sunt un ratat, cami-am ratat, mi-am masacrat
via!a; deoarece nu am reuit sa termin anumite lucruri, nu am $tiut sa merg mai
1 1 '1 I 1 I I ~ . . I . . . . . I . . . . . J _ _
Marele DietJanar al Bolilar ~i A !eetiuni/ar - C auzelesubtJle ale imbaln6virii
497
depa~te. Simt:ca "am pierdut trenul", amratat ocazii frumoase i imi port pica, rna
cred incapabll sa reusesc in viata, Alterez astfeI istoria familiei mele. Vreau sa
compensez uitare fata de familia mea sau prietenii mei, dar nu mai pot! Amcreat
osituatie din care nu rna mai pot sustrage. Acest lucru poate determinao ablatie
a splinei. Negativismul poate fi legat de felul in care rna vad: sunt urat, nu sunt
bun, nu sunt Ialniltime. Ammai mult tendinta sa dorm i sa fiu pasiv. Mahranesc
cu furie i nu exists nimic vesel in viata mea, Exista eeva sau cineva care rna irlta:
poate fi yorba despre cineva din falimia mea, 0persoana pe care 0consider "
ratata", Problemele care apar la splina transmit 0lndicatie referitoare la fricile
pe care ~e-a$putea avea in Iegptura cu 0problema legata de sange, de anu avea
detul sange, de exemplu, de a sangera prea tare (precum in perioada
menstruatisl sau in timpul unor transfuzii de sange), Pot sa cred ca "sangele meu
nu este bun" sau ca este atat de rar tncat nu cred ca a putea fi salvat in cazul
unui accident gray, daca as aveanevoie de 0transfuzie. . '.
Frica de moarte apare foarte des, in plan, secund. Splina are functia de a
eontrola calitatea globulelor rosii ale sangelui i 0proasta functionare a splinei
poate indica 0 rana interioara profunda, nevtndecata Este ca 0 plaga care
sangereaza, Sangele reprezinta bucuria de atral, pot avea impresia ca viata este 0
lupta atat de grea, lncat poate ar fi mai bine sa renun] si sa rna retrag. Vreau sa
rna refugiez departe de realitate, intr-o lume mai spirituala, care nu este
conectata lapamant, iar acest Iucru poate determina 0umflare a splinet. Ma
limitez eu singur intr-o structura rlgida, ceea ce rna lndeparteaza de sentimentul
de llbertate, Acest lucru se poate vedea in aspectul meu fizic, prin faptul ca
slab esc. Ridic un zid lntre mine i emotiile mele si port 0masca: am impresia ca
este un mod foarte bun de a maa apara. de lumea exterioara $i de a evita sa fiu
umilit., " .
In loc sa fiu tot timpul obsedat de ideile negative pe care am tendinta sa Ie
exagerez, accept!" sa Ie schimb i sa gasesc mijloace de a fi mai deschis. Imi
?e?ramati~ez viata $i invat sa rad de mine insumi si de anumite situatli. Inva! sa
nm comunic treptat emotiile, pentru a-mi pastra echilibrul $i armonia din corpul
meu.
"
:,'
::
.,
")."
1117. S.P.M. '(sindrom premenstrual) Vezi: MENSTRUATIE
PREMENSTRUAL
.': 1118. S.R.A.S.Vezi: SINDROM RESPlRATORACUT SEVER
,.:.1119. STAREDERAU
,Nu este 0boala propriu-zisa, mai degraba un disconfort pe care ilresimt de
, intensitate diferita. Este un stare de afi negativ, rna aflu in conflict cu mine sa~cu
0. situatie din viata mea. Maniera de decodare a starii de rau este asemanatoare
..celei pentru boala. Simptomele clinice sunt mai vagi. Starea de rau provine dintr-
un conflict contient sau incontient, care trebuie rezolvat inainte ca starea de
. rau sa se transforme in boala.
SINDROM
.. 'II , 1 1E ~ 1 ! l' ' ,
! -: -: - ~ \ , 11'111 ,",. 11 1 " ' l 1 1 "! 1 _
498
Jacques Martel
1120.STAREVEGETATIVACRONIcA Verl:CRElER-STAREVEGEI'ATWACRONlcJ.
1121. STANGACI
Un'stangacl inseamna, in general, cineva care i~i foloseste mai multmana stanga
si bratul stang decat mana dreapta si bratul drept, in acttvitati prvecumscrisul,
cantatul Iaun instrument, sport etc. Pevremuri, in educatia noastra, se acorda 0
mare importanta faptului de a fi dreptaci, adica afi dreptaei era considerat
"corect" sia fi stangaci Inseamna afi "incorect", ano__rmaLDeaici vine si expresia:
"ce stangaci estil" eu sensul de neindemanatic. In prezent trecem de la Era
Pestilor laEraVarsatorului, adica amtrecut delapartea rationals laceaintuitiva
i creativa. Sestie d faptul de aImpiedica un copil sa fiestangaci, daca aceasta
. este tendinta lui naturala, poate sa dud la aparitia unor ticuri, la nesiguranta,
tulburari afective, dificultati in ascrie si aciti, a unui sentiment de culpabilitate
sau deinferioritate.
Daca amtrait astfel de sentimente deoarece amfost obligat sa fiu dreptaci,
este important sa-rni restabilesc. pacea interioara prin .intelegerea i
acceptarealv a eeea ce amtrait Cumpartea stanga reprezinta partea afectiva,
intuitiva, sensibilitatea, pe scurr, partea 'feminina" a fiintei mele, dad. sunt
stangaci, fiecasunt femeie, fiecasunt barbat, inseamna ca partea mea creativa
este foarte d~zvoltata si am0usurinta aparte de ainvata muzica sau orice alta
'.forma. de arta, Este ceva lnascut in cazul meu. Stangaclul poate avea 0
personalitate mai introvertita, in timp ce undreptaci este mai extrovertit si mai
deschis in eomunicarea eu ceilalti. Nu imi ramane decat sa tmi accept!"
potentialul creativ $i sa'imi folosesc sensibilitatea pentru eatotul sasemanifeste
din plin. Maaccept!" asa cumsunt stiind caamcapacitati uluitoare, care faedin
mine 0persoana unica,
1122. STERILITATEA
Sterilitatea sedefineste drept ineapacitatea deasereproduce.
Aceasta induce sentimente de neputinta, de disperare, de culpabilitate $i
impresia di traieti 0nedreptat~. Stresul pecare11traiesc sau presiunea pe ~are0
exercit pentru aavea un copiJ , pot irripiedica procesul in-sine. Sterilitat~a poate
indica 0respingere, 0rezistenta incon~tienta fata deideea deaavea un eopil sau
teama eaacesta ar putea avea un handicap, 0diformitate sau ar putea samoara.
Sau, este posibil savreau un copil doar pentru aimplini a$teptarile celor dinjuru!
meu, dar, in sinea mea, nu imi dorese cu adevarat acest Iueru. Sau, a put:a
A
~
. cred ea, dadi voi avea un copil, ilvoi retine astfel pe partenerul meu. DaeaIml
este teama de na~tere sau de faptul d sunt incapabil sa fiu parinte (teama de
responsabilitate. de problemele financiare...) sau dad nu vreau sa tdiiasdi ~i
.copilul meu aceleasi suferinte pe care Ie-am trait eu. imi provoc sterilitatea.
.deoarece ideea de aaveaun copil. devine. inconstient; de nerealizat.
T T T-'~ _
! 1 !
Marele DICfionar al Bolilar ~IAfecfiunllor - Cauzele sUbtJ/eale imboln6virJI
499
Esteposibil Sarnaconsider imatur pentru acest gen de experienta, sau sunt prea
egoist. Frica pune stapantre pemine. Dacasunt femeie, este posibil sasimt teama
de a retrai, prin. sarcina, amintirile momentelor in care mama rna purta in
pantece ~i care m-au putut afecta. Pot, la nivel inconsnenr, sa resping imaginea
mamei mele (eea care mi-a dat viata) sau relatia pe care amavut-o. Dacatralesc
un mare gol. interior.. poate nu ilvoi putea umple, nici macar cu un copil ...
'Sterilitatea masculina apare atunci cand un barbat considera responsabilitatile
'. deafi tata, prea mari si trebuie sali asume acest rol. Este posibtlca, tara sa fiu
constient de acest lueru, sanu vreau sareproduc aceleasi greselt pe care cred ca
le-au facut parinti! mei. Saupoate fi yorba; Inconstient, de0reglare deconturi, nu
neaparat fata de partenera mea, ci.mai ales fata de farnilie, care avrut tot timpul
sainti dicteze cesa fac in viata.. Trebuie saInteleg ca dorinta de aavea un copil
poate fi foarte mare, dar si frica la fel de mare, fie ca este constienta sau nu;
aceasta este diferenta care poate determina dacaprocesul dereproducere are loc
.sau nu. Este posibil, de asemenea, sa port un bagaj ereditar, format .din fricile
mamei sau alebunicii mele. Fiecasunt barbat, fieeasunt femeie, este important
sa verifie daca am avut in trecut experiente care m-au facut sa traiesc anumite
blocaje sexuale. .Un demers pSihoterapeutic sau energetic poate fi .foarte
recomandat in acest caz, Dare vreau un copil numai pentru a umple un gol,
pentru adaunsens vietii mele sau pentru arnasimji, insfarsit, uti] i important?
Sau, din contra, P A oate am impresia ca nu am atat de multe de oferit, pentru a
."menta" un copil. Imi analizez viat~i rnaIntreb incedorneniu al vietii melepot fi
. foarte fertil, foarte "reproductiv". In acest caz, imi lmplfnesc nevoia de aYeaun
copil, 'inalt domeniu al vietii mele. ..
Dupa aceea, rna intreb dad. imi doresc in continuare un copil ~i .dacada,
acceptjv saimi manlfest creativitatea printr-o sarcina. Esteposibil insa sanu am
.de trait aceasta experienta, de afi parinte. Este foarte important saimi analizez
natura dorintei melesi saamincredere in deciziamea de adaviata unui copil sau
nu. Orice s-ar intampla, accept!" sa Imi traiesc din plin viata ~i lmi acord
permisiunea de atrai experiente bogate, care sa rna apropie mai mult de fiinta
mea divina. Trebuie sa' irri! reeunosc din plin valoarea. Traiesc pentru mine
insl,lmi,euvalorile ~i eu prioritatile, care sunt importante pentru mine i care rna
.faesavibrez 0data cu universul. Respingorice gand de genul "nu sunt bun, sunt
incapabil sau ra~". Viataimi spune sa fiumai deschis fata de mine insumi, saam
grija de mine. Trebuie sa fiu fericit dinainte, nu sa atept venirea unui ~opil
pentru caa'cesta sa rnafadi fericit. Astfel, evit sa fac ca fericirea mea sa depinda
de altcineva, deoarece este 0responsabilitate foarte grea pentru acea persoana.
. Malas purtat deviat~i ii cer vietii catotul sa decurga natural, atund dnd va fi
momentul potrivit. Intre timp, imi eultiv ereativitatea i fecunditatea In aIte
i, domenii dinviata mea. Imi creez viata asemenea tapiserulu; eare ii tese panza.
1123. STERN .
Sternul este un os plat situat in partea anterioara' ~i mediana atoracelui i care
searticuleaza cuprimele ~apte pereehi decoaste i cuclavicula. Deoarece sternul
;',.
w ~ y ~ 1 1 T 1 1 ,;- 'r t 'I
Jacques Martel
500
evede foarte bine atunci cand Imi bombez piept~l, a~esta :ste le.gatdeimaginea
~e care mi-o construiesc fa~ademine ~i fa~ade cellal~. Dacarespmg ceea
1
cesunt,
daca ammereu impresia ca ceea cefac nu este suficient d: bun, sternu meu s~
oate era a. Masimt mediocru. Pot aveatendinta de arnarevolta foarte ~~~r:1
~ea .one: p'rin a-i 'infrunta pe oameni cu agresivitate, de~a~ec: am!?st r~mt ~n
tre:t Macabrez caun cal 'infata unui obstacol, Este posibil sa fi trait 0~Itua~e
in car~nu mi-am putut lua la revedere de la cineva s~u ~u.amputut st~n~e in
~MI' -am.pierdut spontaneitatea ~l naivttatea de copil ~1 am
brate acea persoana. id . t~
. 1 t~tn aceasta lume pe care 0 ccnsi er mgra a.
devenit un gladiator care se up a '~ 1 fel cast I
Atunci cand sl burta mea este predominanta ~i iestta in afa.ra,~a e..cas rtrotund.
o dificultate de acceptalv ceea ce sunt si ~ma0'p~n un~I Sltuatil: Sunt ,
deoarece imi ascund emotiile, nu stiu sa rnapozitlOnez .~Ivre~ausa ~ac ;~~ror:
sunt prea bland gesturile !fiele~i nu stiu salmi fix~zlim:tele~Intorc us an e~~
. situatiile Impotriva mea. lncetez sa mai opun !"ezistenta. fa!a d~eceea.eesunt ~l
fata de evenimentele din viata.mea. Alegsa rna cunose ~l sa ~a apreciez pentru
ceeaI:e:~I~ sa particip din plin latransforma~ea vietii mele~~e~arece eu sunt
creatorul acesteia. Accept! ., safiuferm~i sarnaexprim eutoata mcrederea.
1124. STRABISM Vezi: OCHl- STRABISM
1125. STRES . . . . . .
Stresul este un raspuns de adaptare fata de un eveniment, 0 sl~at~e. sau u~
ericol real sau imaginar. Capacitatea de aseadapta depinde de dlfenp facton.
~riee sttuat
ie
care creeza un efort prea mare pentru organism~l meu, ~oate ~;~e
la a ari ia unui stres, care apoi se schimba 'i~depre~ie, daca are.o .mtensl ae
foa~e ~are. Stresul poate fi de oi-dinpsihologIc (presmnea c:lor ~n J ur~.me~)j
fizic (0 solicitare puterniea, legata de munca, de sport, ~e.caIdur~sau h~g~vc.
chimic sau bioehirnic (luarea de medicame~te: chlmloterap~e, sc ~man
hormonale). Stresul tn sine este, de fapt, mai putm Importan~decat. re~ctl? mea
fata de acesta. Poate fi ceva mai ;..degrab~pozitiv, st~~ulant ~l cr.;e~tiv~i~~~i~:v~
amenintator pentru copul meu. In funcpe de reaqllle mele fat~ e . e
emotiile corespunzatoare, efectul stresant va fi benefic ~au no~lV.p.~nA~m~~t~
Este im ortant de observat faptul ca, chiar. ~i un _eve~ll:nent. enCI .lml p .
provocaPunstres puternic. Deexemplu, daca ca~ti~un m~llOn~ de dola!,lla IO !~:~
.este posibil sa traiesc a depresie deoarece amlmp!e~J a ca ~m_at~t de sa-
lucruri deschimbat in viata mea, 'incat 'imi este teama ca~uv~~reu~l. Oare? la
.mi pastrez locul demundi i colegii pe careIirespect ?Pn:ten~l mel vor mal fi
fel fata de mine? Vatrebui sa rna mut? Voi fi capabil sa rna adaptez la toate
aceste schimbari ? . . . "1 l' trle ~i
Accept!., saprivesc in interiorul meu ~i sat~i ob~.ervreac~ll e, Il!0 l~a, ~ a
atitudinile, tn loc saIiinvinuiesc pe eeilal? ~au sltuaplle extenoare. lnva~sa m
relaxez ~i sarecunosc ~i beneficiile stresulUl.
1126; STOMAC(in general)
, , 1 1 1 1 J 1 _
Marele Diet/onar 01Boli/or S1Afectiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavlrll 501
Stontacul primeste hrana si 0 digera pentru a acoperi diferitele nevoi nutritive
ale corpului, de vitarnine, proteine etc. In acelasi fel, 'irnihranesc creierul cu
situatiile si evenirnentele care apar in viata mea. Fieeare stomac are propria sa
functionare. Chiar daca forma generala este asemanatoare, digestia poate fi
, diferita de la a persoana la alta. Stomacul meu reflecta feIuI in care absorb ~i
integrez realitatea ~i capacitatea mea de adigera ideile not sau sltuatille noi.
Poate fi comparat eu un barometru care indica graduI meu de deschidere ~i felul
meu deareaction a'inviata, Accept Iv saprimesc ideile noi, cu deschidere si tara
sajudec.
1127. STOMAC(durere de...) Vezi $;:STOMAC- ARSURILA STOMAC
Afectiunile care afecteaza stomacul se refera Ia"painea cea de toate zileIe", la
latura materiala si materna aexistentei mele. Stiucemunca facestornacul meu si
stlu ca acesta reprezinta felul meu de a dlgera, de a absorbi ~i de a integra
evenimentele ~ sltuatllle din vtata, Problemele de stomac. apar atunci cand
realitatea mea cotidiana este in conflict eu dorintele $i cu nevoile mele. Aceste
conflicte se regasec de obicei la nivelul relatlilor mele de familie, amicale. sau
profesionale. Traiesc angoase importante. Anumite lucruri le "resimt la stomac".
Digestia mea, atat .la nivelul gandurilcr cat $i al emotiilor mele are loc dificil,
deoarece amtendinta de a ramane agatat de trecut si tmi este greu sa rnaiert pe
mine lnsuml si pe ceilalti, Daca nu comunic, daca ascund anumite lucruri,
stomacul meu va reactiona. Dacaamsatrm reprosez anurnite lucruri sau nu am
constiinta linlstita, stoma cuI meu poate fl, deasemenea, afectat. Dacaamcrampe
Ia stomac, trebuie sa rna intreb in ce situatie din vlata mea traiesc a stare de
neslguranta Masimt pierdut i rnaresernnez, crezand caaceasta situatie este tara
iesire, Senzatia carnaroade stomacul este adesea legata de 0nevoie de iubire de
"hrana emotionaIa" i de alimente. Hrana reprezinta afectiunea, siguranta $i
supravie;:Uirea.Dadi simt ungol inviatamea, a$vrea satlumplu cuhran~i,mai ales
inmomentele de separare, moartea cuiva, pierdere sau !ipsade bani. Hrana poate
sa rnaajute de asemenea, sarna "eliberez" de tensiunile materiale sau flnanciare.
Simt alipsa indispensabila pentru supravie;:uirea mea. Fennentapa provine din
faptul ea nu vreau sa fac fata anumitor emopi, pe care Ietraiesc fata de unele
persoane sau situapi. Las aceste emopi departe, dar sunt tot timpul acolo, se
acumuleaza ~i "fermenteaza", sub efectul atitudinti mele "acide". Repet tot timpul
anumite situatii din trecut, pe care nu Ie pot "digera". Amtendinta sa "rumeg"
.'situatii trecute i de a Ieretrill $i sa traiesc aceIe~i atitudini iernopi negative:
astfel evit conflictele.
Aeesteairni raman in stomac. Pentru stoniac este foarte greu sa digere emotiile
netraite. Iar cumrealitatea mea este in conflict euvisele ~i cu nevoile meIe, acest
lucrutmi provoaca emopi puternice. Nuimi exprim contrarietatea i sunt nervos.
Furia ~i agresivitatea imi rod interiorul i Ierefulez. Dar in zadar! Astfel apar
ulcerul i arsurile stomacale. Am frici mari, digestia mea devine greoaie
deoarece stomacul meu este nervos i fragil. Care este situapa din viata mea pe
; . care "nu a diger"? Deobicei, este yorba despre ceva ce s-a 'intamplat mai recent.
1 I 1 1 1 1
I!: ~t 0;11 l'~1~11T~';
502 Jacques Martel
Peate fi yorba despre un contlict Infamilia mea, in mediul profesional, Incercul
meu social, relatiile cu vecinii, 0situatie In care eu am avut un rol activo Traiesc
rnultaneliniste, mai ales din cauza unei slabe increderi In mine, ceea ceface dificila
acceptarealv emotiilor mele. Durerile de stomac vor aparea atunci cand traiesc o
situatie conflictuala pe plan financiar sau in viata profesionala, Unele situatii sunt
atat de respingatoare si dezgustatoare, incat stoma cuI meu refuza sa le digere.
Care este situatia sau persoana care as vrea sa dispara din viata mea? Vreau sa
schimb 0parte din mine sau din felul meu de atral, deoarece constientlzez casunt
prea artificial si prea rigid? Fa!ii de cine sau in cesituatie rna simt neinteles ? Dece
sunt tratat intr-un mod ingrat ? Reactionez la realitatea mea intr-un mod negativ ~i
"acid" si sufar de indigestie sl de greturi, Digestia este prea lentil $i stomacul meu
este tensionat si rigid, iar eu evit sa fac schimbarl in viata mea. Malntreb daca si eu
sunt lent i pasiv evit sa due lucrurile mai departe, din cauza nesigurantei mele.
Dacaacest inconfort digestiv apare dupa mese (dispepsie) lnseamnaca exista0
inactivitate i 0indecizie ..
Constlentizez faptul ca trebuie sa fiu mai deschis in viata si acceptlv di
situatiile si evenimentele apar pentru a rna ajuta sa rna implinesc. Acceptareajv
Ieva transforma in experiente si presiunea sau tensiunea vor disparea, Accept jv
sa traiesc in adevar si transparenta pentru a-mi potoli ernotiile profunde i afi in
armonie cu cei din jurul meu. Iertarea i.reconcilierea sunt cele mai importante
pentru vindecarea mea. Astfel 'voi gasi in mine. un sentiment de siguranta si de
plenitudine.
112ftsrOMAC - AEROFAGIE
Aerofagia inseamna inghiprea in mod involuntar al.lIlei cantitap deaer, care~p~trunde
in esofag i in stomac. Este un fenomen fiziologic, laorice varsta., dar atunci clnd apare
prea frecvent poate provoca dilatarea esofagului sau a stornacului (aerogastrie).
Traiesc 0nervozitate mare, 0tensiune interioara. Am0dificultate de a-mi gestiona, de
a-mi "digera" viata, mal ales pe plam material i finaciar. Devin preocupat tottimpul
Angoasa imi conduce viata. Ma simt amenintat, satul i nu mai pot ingera nimie sau
integra ceva nou. Oare am nevoie de 0"gura deaer" in viata mea? Cevreau sa absorb
dintr-o singura inghiptura? Vreau sa merg prea repede i nu am timp pentr:u mine,
lucru care imi spore$te riscurile deaexperimenta eecuri. Cinerna perturbain munca
mea, in relapile mele, inviata mea?
. Accept l sa rna retrag pupn pentru a-i recatiga spapul vital. Invat sa respire,
sa mestec, sa imi accord timp pentru a trai $i nu ii mail as pe ceil alp sa imi
controleze viata. Invat sa aleg atunci cand este nevoie. Acceptandu-mi!., fo~ele
interioare $i acceptandl sa Ie las se sa exprime, tmi voi regasi sentimental de
siguranta $i echilibrul.
1129. STOMAC(cancerla ...) Vezi:CANCERLASTOMAC
Marele Dietianar 01Balilar ~i Afeeflunllar - Cauzelesubtile ale imbalnavirii
503
1130. STOMAC- ARSURI LASTOMAC
.Aa~um denota si nu~eleJ _0arsura la stomac este semn ca ceva, 0situatis, un
~~em~entJ 0per:oa~a,. ~~ arde, este acida, rna infurie. Situatia mi se pare
tntanta, nedreapta, onb,Ila $] a~ un sentiment de neputinta, Amimpresia ca sunt
controlat de elemente din exteriorul meu. Masimtdominat i nu rna pot elibera de
acest control, lucn: ca~e im! starnests furia interioara fata de mine insumi. Cand
apa~e.o astfeI ~~,situatte, rna pot intreba: "ce anume rna arde sau rna infurie ?" Ce
n~ l_?l] place $~,nu reusesc sa diger
8S
"? Am 0atitudine "acida' i amara fata de
vla~a. Est: P,os]blt ~e_a:em:nea, sa rna agat de aceasta furie, in mod mconsttenr,
?eoar~.ce irme.ste fI'l~a~a~a afirm, sa fiu tiber si sa Irni exprim nevoile, dormtele $i
intentifle Ia mv~IuI _m~rn~l. Sunt, unie i cellalti sunt diferiti de mine in toate
aspecteIe. !~ebUle" sa ram_an deschis sl atent Iapropriile mele nevoi sl sa acceptlv
re~ponsablhtatea m~ea~a. pentru actele meIe, chiar daca cellalti sunt diferiti de
m~n~. Faptul d~: r:l?gh1t], d~~refula_ ~e~oti~ (furie, suparare, enervare) cresta
aCldl~tea gastrl~a $l,}n acelasi tirnp, rna Impiedica sa Inghit orice aItceva (deoarece
arsunle se mam!es~a sub ~or~a depresiune Interloara in regiunea stomacului).
Accept !~s~vad Iegatunle dintre adevaratele rnele sentimente si arsurile
de stornac. R~~an calm i ob~erv feIuI meu de afi, reactille meIe fata de situatiile
pe care ~etrale~c, pre~um l atitudinea mea fata de evenimentele cotidiene.
Concentrandu~m! ate~t~a pe convingerea mea ca viata este buna $i ca nevoile
mele SU?t to.~te ImpI!mte la momentul potriv~t, respectul meu fata de mine va
crests $ . 1 furiile ~rm~toare vor fi diminuate .. Imi acord timp pentru a aprecia
, fiecare moment din Vlata mea i stornaculmeu se va comporta mai bine! .
. . ,
~131.STOMAC- GASTRITA Ven #:INFLAMATIE
~astrita este 0infla~are. acuta ~au cronica a mucoasei stomacuIUi, 10cul in care
. mc~pe p~oces_ul de dlgestle. D~ca exista 0inflamape, este semnul unei irita~ii i a
unel ~rn fata de ceva sau cmeva pe care nu Ie pot digera. Nu inteIeg de ce
an~mlte ~ucruri nu.. s~ intampIa a$a cum vreau eu sau unele persoane nu
aC~lOn:aza a~cu~ Iml dor_esc eu. Pot aveasentimentuI de a fi fost in$elat, de a fi
prms l,ntr-~ sltuatle s~u t:adat. de tacerea cui va. Sunt iritat de ceva ce sistemul
meu dlgeStiv. a abso.:bl~ $1!:ahtatea "digerata" rna deranjeaza foarte tare. Am 0
s~~re de nes!guranta $1rna mtreb ce rna a$teapta de acum inainte. Sunt ca un
cam~d: pa~a care este tot timpul pe punctuI de afi in pericol. .
Invat sa acce~t! ~si~atiile i pe ceilalti a$a cum sunt, $tiind ca am putere
do~r asupra me~. I~I_ schlmb :te~tarile in sens pozitiv: rna, a$tept la tot ce este
mru bun de ,Ia,~lata. Incetez sa rna mai stresez $i invat sa rna bucur de fiecare
moment al Vlepl. . .
. sa"Nureu~ d' r" " ,
.. sa 1ge. al~eXJ ?f~a are ~ figurat. Poate fi vorba despre 0persoana des re care cred H acea
......: persoana, nureu~escsa0dlger' , Inseamna canu0respect peaceapersoana, ii port picapen~u ceva etc. pe
1 '!I I 11 t 1 !
, : ' , , , : ' 1, T 1 1 1 IT 1" 11-,. ..
Jacques Martel
504
1132. STRANUT
Stranutul este provoeat de excitarea sau gadilarea peretilor interiori ai narilor,
care provoaca 0iesire brusca si simultana aaerului pe nas ~i pe gura, Stranutul
tnseamna caexista ceva sau cineva care rnaderanjeaza, rnairita. Observ cefaein
. acel moment ~i cu cine. Ceanume rnaindispune, situatia sau persoana ?.Sunt pe
calesacritic pe cineva saupe mine Insumi ?lnconstient, simt nevoia saies dintr-
oanumita situatie, sarnaeliberez sau sarnaindepartez decineva, deoarece am0
nernultumlre. Ceanume vreau saresping in viata mea? Decesau de cine vreau
sascap ?ceanume amnevoie saexprimsau saexteriorizez ? care este partea din
mine fatadecare opun rezistenta ?
Identific cauzasi acceptlv saocuplocul care mi secuvine si saactlonez astfel
indit sa restabilesc armonia, sa vorbesc cu persoana in cauza sau sa' indrept
situatia respecnva.
1133. SUBLiNGUALE (glande ...) V~:GLANDESAUVARE .
1134. SUFOCARE Vezi: REsPlRATIE-SUFOCARE'
1135. SUGHIT
Sughltul este provocat de contractiile -spasmodice, subite i involuntare, ale
diafragmei.
Este posibil sa traiesc 0revolts tnterioara. 0culpabilitate, 0autocritica. Acest
lucru imi perturbs organismul. Apare din nou sughitul ? Poate fi frecvent si sa
dureze multoEste 0sxperienta foarte incornoda si neplacuta pentru persoana
afectata. Oare exlsta ceva incomod ~i neplacut In ceea ce traiesc sau ceea ce as
vrea sa traiesc, care inca nu se manifesta si ceva ce nu pot oprl ? Sughi!Ul este
programat (de exemplu: "defiecare data cand beau 0bautura gazoasa, sughit"}?
Exista0situatie inviata mea, pe carenu 0pot admite, asupra careia nu amniciun
control i pe care as vrea sa 0schimb, sa 0fac satnceteze, la fel ca pe sughltul
meu ? In ce situatie sunt In dezacord sl am impresia ca nu pot fi In!eles? Imt
ascult tot timpul vocea tntertoarasi aprobarile ei? Pot trai 0 emotie fata de 0
persoana cuautoritate ~i a vrea saIi spun: "M-amsaturat !"Imi este fricadeceva
sau de cineva ~i sughi!ullmi amintete ca trebuie sa rna eliberez de acea fridt
Nerabdarea i impulsivitatea mea fata de un eveniment poate, de asemenea,
cauzasughipll. .
Accept!., sa fiu mai calmin viata. Invat sa gust ~i sa imi apredez viat
a
din
plin. Accept!., ca toate sunt In ordine in planul divin, ca totul este in regula i
sughilU
l
vadisparea. Accept!., saamputere deplina asupra mea i saamgrijade
mine.
1136. SUP!RARE Veri: MELANCOUE
Supararea este legata de 0forma de anxietate, 0nelinite sau 0tristet
e
care se
manifesta prin plans, sunete dedurere, singuratate, scraniri din dinti.
'. t
a-
-z:
.Marele DiCfionar 01Bolifor ~iAfectiunilor. Cauzelesubtile ole ;mbolnavirii 50S
Inlmav me~ este dinita~i bolnava in urma unei experiente regretabile ~i
dureroase ~mt~ecut. Supararea mea poate dura rnult sau doar un moment. Caut
cau.zaadevar~ta~a~eseori .f~a~e a~dancasi !ncontienta. Exlsta posibilitatea ca
mal .~1Ult~~r~m dm copilarie sa reapara dupa ani de zile sau anumite
COn$tlentlzan.' . .
.:~ccept!. sa raman deschis fata de ceea ce traiesc i sa identific rapid
adev~rat~ sursa a supararii mele pentru a rna putea schimba. Accept !"
CO~~~l:ntlza:.ea ~ecare amfacut-o i 0integrez. Astfel lmi voi regasi bucuria dea
trat st cresc prm aceasta experienta.
1137. SUPRAPONDERAL Vezi: GREUTATE [EXCESDE...}
1138. SUPRAOXIGENARE Vezi:HIPERVENTILATIE
1139. SUPRARENALE Vezi: GLANDE
1140. SUPTUL DEGETULUI
P~in suptul deg~tului mare de la mana, incerc sa recreez senzatia de bine din
p.antec~le~amel .m.e~e.Uneo!i degetul mare este lnlocuit de eel mijlociu, care
s~mbohz:a~asens.lbll~tatea. Caldura i umiditatea din gura mea imi dau 0stare de
siguranta, impresia ~asunt ~aa~apost detoata lurnea. Candimi sug degetul mare
sau u~al~de~et, amimpresia capemoment, sunt satisfacut, Constientlzez cat de
nep~tmc~o: :}lde d:_p:n~ent de ceilalti rnasimt. Am0foame de ainvata, dea rna
reahza ~~,m l_?csa "". umP.lu acest gol prin mancare, numplu prin suptul
degetului, ~Dacasunt copil, prm acest gest lmi exprim teama de a deveni mare,
~dult. Da~ca ~degetul sau degetele pe care le sug sunt indreptate spre cerul gurii,
mse~mna caamnevoie de tatal meu, deprezenta lui, amnevoie sa rnaprotejeze,
Daca.degetele sunt plasate sub Iirnba, in spatele incisivilor de jos, am nevoie de
~eC!lUn~. de 'pre:ent~ maternala, Trebuie sa imi intaresc sentimentul de
siguranta mten~ara, ~vand grijademine si racandu-mi peplac. .
. A:c~pt!., saex~nm ceea c: simt si facl!nefort pentru afi rnai deschis fatade
c:rlal!l l aIe~ereaJ ut?rul daca amnevoie.]n locsaamincredere in degetu] meu,
ca rnava.suspne, a~ mcrederea in fortele rnele interioare i accept!., faptul ca
sunt tot tlmpul proteJ at.
1141; SURDITATE Vezi: URECHI-SURDITATE
1142. SURDO-MUT Vezi ~i:URECHI - SURDITATE
Dac~:~nt ~urd, dintr-un rnotiv denatura congenitala sau mi-arn pierdut auzul in
copIlane l n~amreuit sainvat savorbesc, sespune despre mine casunt surdo-
":Iut09: TOtU~lgradul meu de auz variaza intre 0% i 30%. Esteposibil saexiste 0
SItuape pe care nu amvrut sa o.au~, probabil legata de parintii mei i, mai ales,
de mama mea, care poate nu VOlasa rnaasculte. Poate fi yorba despre 0situatie
506
Jacques Martel
In care, cand eram in bratele ei, sa fi spus: "Nu ma~vrehauh
Sa
a~d.vorbi~du-se
despre acest lucru". Sunt responsabil de ceea ce m: se mt~pla ~l, ~ac~.ace.st
. lucru rna afecteaza, inseamna ca ~i eu am ceva de inteles din acea~ situatie.
Poate cand eram bebelus aveam 0dificultate cu faptul de a devem autonom,
indep'endent, de a-mi dezvolta individualitatea (mai ales dupa ce am pe~rec~9
luni defuziune cumama mea). Poatevoiamsarnaprotejez delumea exten~ara.
Acceptlv sa consttenttzez aceasta situatie si .~mi .de.~v~lt_to: __mal. mult
ascultarea interioara, care rnaajuta saprofit debucurnle vtetu ~l samairnplinesc,
inrelatiile cucei dinjurul meu. .
. !"
'! 1 1 ~ : ' .: ~ ~
Marele Dictionar al Balitor li Afectiunilor - couzete subtile ate imbolniivirii 507
1143. ~ALAZION Vezi: PLEOAPE
~alazionul este 0mica tumors de natura inflamatorie (un nodul rosu, suplu)
situata de obicei pe marginea interioara apleoapei. Deoarece tumora este legata
de un soc emotional, apare cand traiesc 0emotie intensa legat de ceea cevad,
ceea ce amvazut sau ceea cenu mai pot savad deoarece mi se pare cevaoribil.
Exista, de asemenea, rnulte.lucruri care mi-au fost impuse, trebuie sa evoluez in
interiorul regulilor sl a constrangerilor rigide $i nu mai suport. Sunt frustrat $i
simt multa furie. Pot verifica care pleoapa si care ochi sunt afectate: ochiul stang
tine dedomeniul afectiv, iar eel drept reprezinta rationalul si responsabilitatile,
Acceptlv safiudeschis laceeacevadi sunt mai centrat pe mine insumi.
1144. ~ANC R U (ingeneral] Vezi: U L C E R (E) [iN GE NE R AL ]
~ancrul apare intr-un loc izolat al pielii sau aI mucoaselor, sub forma de
ulceratie, Este semnul unei boli contagioase aflate la debut, boala care poate fi
.. adeseori deorigine veneries. Traiesc 0furie care are legatura curaporturile mele
sexuale. Locul in care apare sancrul indica rnai precis ceea ce traiesc In acea
situatie. Astfel, sancrul poate aparea pe partile genitale, pe anus, pe fata, pe
.mucoasa gurii. C and extsta un sancru sub forma de ulcer eu puroi apare in gura,
acest lucru indica faptul ca exista ceva care rna lmpiedica sa spun. anumite
lucruri. Sunt -nemulturnit, dezaprob anumite situatii din viata mea ~i nu
indraznesc sa. vorbese . despre acest lucru. R etin anumite cuvinte care
fermenteaza i acest .lucru poate produce puroiul. R esping sau condamn0
situatiesau 0persoana. Iifac pe ceilalti responsabili de nefericirea mea. A$vrea
saIiscuipin.fata.
Accept!" sa vorbesc i sa rna exprim chiar daca nu sunt de acord cu viata
mea si cu ceilalti, Trebuie sa fac acest lucru daca vreau sa raman deschis sa
primesc energia activa a cuvintelor $i exprimaea de sine. Ma accept!" in
sexualitatea mea si.lmi acord dreptul de adescoperi iubirea care rnava ajuta sa
madezvolt.
..:~.
1145. ~ANC R U __;U LC ER BU C AL (herpes) Vezi: G u R A[DUR ER E DE]
1146. ~OLDU R I Vezi~i:BAZIN
~oldurile iml poarta corpul in echilibru perfect $i sunt situate tntre bazin $i
femur. Masprijin pesolduri. ~oldurile ajuta picioarele sa semiste pentru aduce
corpul tnainte. ~oldurile determina daca rnerg inainte sau nu; R eprezinta
credintele mele fundamentale cu privire la ceea ce sunt sau ar trebui sa fie
relatiile mele cu lumea. ~oldurile cuprind pozitia pe care 0'amfa~ade atrai in
raport cumine lnsumi sau in functie de ceilalti si de felul in care rnavad acestla,
1 , 1
~.. .... r1'1"-1 )
11 1 11 r1".'_
508 Jacques Martel
Bazinul si soldurlle formeaza unansarnblu i reprezinta faptul de arna Iansain
vlata, Prin urmare, snldurlle, reprezinta de asernenea, nivelul meu de
determinare pentru aavansa inviata.
. Acceptlv sa rnerg inainte cu bucurie i incredere in viata, stiind ca orice
experienta exista pentru arnaajutasa-mi descopar bogatiile interioare.
1147. ~OLDURI [dureri de...)
~oldurile amortizeaza miscarea picioarelor i mersul. Picioarele rna aiuta sa
avansez liber, exista si un raport :deautonomie. Pot sa flu, retinut in a merge
inalnte si a lua deciziile importante in viata mea. Atunci cand arnortizez un
anumit drum personal, cand incep saimi pun intrebari despre diverse lucruri, se
lntampla sa amdureri de solduri, safiu indecis cuprivire lainaintarea in viata
sau ladirectia pecare 0amdeurmat. Maintreb dacaamdreptul satraiesc pentru
mine lnsumi sau trebuie sa .rna sacrific pentru ceilalti, asa cum am: facut tot
timpul. Exista 0dualitate Imensa, care rna Impiedica sa merg inainte i,'daca
continui sa traiesc sub presiune, sa urmez un drum care nu lmi place; as putea
chiar sa imi fracturez soldul.. Pot avea impresia ca trebuie sa cedez, impotriva
vointei mele fata de ceva sail cirievamai puternic decat mine. Prin problemele
de Ia soldurt, corpul meu tmi. indica 0anumita amorteala, 0 rezistenta, 0
rigiditate. Traiesc 0inflexibilitate f~tade 0situatle sau fata de persoana, Acest
lucru poate proveni dintr~o situatie in.care m-am simtit tradat de cineva sau
abandonat i acest lucru rn-aafectat atat detare, lncat acumtmi re-evaluez toate
relatiile cu ceilalti, In plus, amnevoie sastabilesc reguli noi; pentru arnaproteja
~i aevitasafiuranit din nou. EsteposibiI safiunelinistitcu privire .laviitor: sunt
ingrijorat atunci candtrebute sa iau0.decizie imporrtanta, deoarece pot avea
impresia ca nu merg nicaieri sau ca nu voi ajunge niciodata nicaieri sau, pur sl
simplu, rna consider lipsit de orice valoare,"un nimic". Oare sunt capabil saimi
realizez visele dragi inimii" mele? Cand rna dor soldurlle (de exemplu, daca
sufar de artitra) corpul meu imi transmite un mesaj: exista un dezechilibru in
mine. Nu lmi pot impune ideiIe.i personalitatea, prin urmare rna supun. Sunt
furios, deoarece ceilalti nu irni recunosc nevoile. A'$vrea ca ceilalti sa raspunda
asteptarilor rnele, lara sa fiu nevoit sa le cer acest lueru. Cand apare 0durere,
exista 0culpabilitate. 0durerela soldurl, sau soldurlle care nu vor sasemiste,
pot indica faptul caimi bloehez energia sexuala defrica sau din culpabilitate. Mel
consider unpartener sexual slab, lmi estegreu sacomunic cucelaIalt Esteposibil
saimi fiefricadeintimitate i uneori ar fi mai uor sarnaindepartez depersoana
iubita, in loc sa fac fata problemelor mele. Pot chiar sa rna ingral in zona
oldurilor, pentru a crea un. spatiu fizic intre mine '$i celalalt. Traiesc un
sentiment de neputinta atat Ianivel sexual cat. '$i in capacitatea mea de a rna
accepta!., a'$acumsunt, cugusturile mele, cu dorintele mele~cu placerile mele.
Sunt tulburat pe plan sexual i emotional i oIdurile mele nu mai funcponeaza
normal. Aceasta neputinta poate proveni '$idin faptul di nu'rnasimt capabil, sau
nu rnamai simt capabil sa rnapozitionez ~i sa ma0Ilun in fata cuiva sau aceva.
Nuimi acord dreptul de amerge spre 0situatie sau un lac, care ar putea saimi
1 1 1
Marele Dictlonar af Bofilor ~iAfecfiunilor Cauzelesubtile ate imbolniivirii
509
ofere 0placere peplan sexual, din cauzainterdictiilor pecare mi le-arnimpussau
acelor pe care Ie-amacceptatjv din partea soctetatn. Aceasta situatie rna obliga
sameditez lalimitele pe care mi Iefixez. Observ pana in cepunet rnaimpiedic sa
avanasez, deoarece, in loc saimi traiesc viata cuernotiile mete, 0traiesc in minte.
Decalcifierea soldului indica faptul di siguranta mea se darama, rna simt
neputincios ~i nu mai indraznesc sa rna mise, Ma simt golit, deoarece am
sentimentul caamdat foarte mult, rnasimt folosit.
Acceptlv sanu mai fiucao mama pentru toata lumea. Imi permit saprimesc,
sarnah=anesc cuiubire. Corpul meu rnaajuta saimi dezvolt constiinta, pentru a
.avansa In voata cuincredere ~i siguranta '$iimi arata catrebuie sa fiu flexibil in
modul meu dealuadeciziile, salmi asigur astfel unviitor mai bun. Sunt echilibrat
,,i avansez in viata cuincredere '$iseninatate. ii rnultumesc vietil pentru tot ceea
. ce rna ajuta saexpenmenrea tn fiecare moment. invat sa traiesc in echilibru cu
..experienjele mele. Maeliberez degreutatea responsabilitatilor decare numai am
. nevoie: acest l~cru rna(ijutasaiaumai user deciziile. . .
,I
1 ~ ., .,. '1' .. y"" ,. -: ~ _
510
Jacques Martel
T
1148. TABAGISM Vezi:FUMAT
. . .
1149. TAHICARDIE Vezi:INlMA.,-ARITMIECARDlAcA
1150.TALAMUS
Talamusul are forma adoua mase voluminoase de substanta cenusie, situate de
fiecare parte a celui de-al treilea ventricul din creierul anterior ~i foloseste ca
releu pentru sensibllitatlle specifice. Odisfunctie a. talamusului indica mari
autolnvesttgatli pe care Iefacreferitor laceea cesunt ~i Iafelulin care rnapercep
ceilalti, Este posibil sa traiesc, in relatia de cuplu, 0 nefericire pe care nu
indraznesc sa 0 rnarturisesc, Pot sa am 0 stare de disperare profunda. Poate fi
fata de mine tnsumi sau fata de 0 persoana iubita. Imi este frica de judecata
celorlalti, de faptul canusunt respectat, casunt umilit. Cutoate acestea, demulte
ori, sunt primul care rnacritic ~i rnajudec. Amtendinta sarnacompar cu ceilaltt.
Latura mea afectiva este intr-un fel, moarta, Maaflutntr-o perioada deschimban
mari: este ca~i cumas fi pe care sa rnaschimb radical; las Ia0 parte tot ceea ce
rna impledica sa merg inainte, .chiar daca acest lucru rna sperie. Iml caut
adevarata identitate.
Invat sa rnaacceptlv asa cumsunt si realizez ca, daca sunt sincer cuceilalti,
voi manifesta mai multa tubire i voi avearelatii sanatoase i durabile.
1151. TARTRU Vezi: DINTI [AFCJ1UNI ALE...]
1152. TAIETURA Vezi:ACCIDENT
Taietura indica 0 dezordine emotionala, 0 durere mental a puternlca, care se
manifesta pe plan fizicsi care poate ascunde 0 culpabilitate foarte mare. Maface
sa constlentizez 0 rana interioara si faptul ca este posibil sa vreau, in mod
inconstient, sa rna autodistrug. Este un avertisment, un semn cu privire lafaptul
c a trebuie sare-evaluez direcpa in care vreau samerg. Vreau safaelucrurile prea
repede. Iar acesta este semnul unui conflict interior adanc. imi imping limitele
prea muIt! Pentru a identifica mesajul observ Iocul in care m-am taiat i .
activitatea pe care 0 faceam in acel moment. Deexemplu, 0 taietura la maini
poate insemna faptul carna simt vinovat saimi exprim creativitatea in situapile
cotidiene sau casunt iritat deoarece facun lucru care nuimi place, rnagrabesc $i
rnasimt vinovat. Deobicei, in momentul in care are loc taietura, exista 0 emo!ie
pe care nu reuesc sa 0 stapanesc. Oare amimpresia ca sunt rara aparare $i di
cineva vrea sa profite de mine i sa rna raneasca? Profunzimea ~i gravitatea
taieturii imi arata cauza conflictului: taieturile uoare indica 0 culpabilitate
uoara, care de obicei este legata de detaliile zilnice, dirora Ie acord 0 aten!ie
prea mare sau, din contra, rna las distras ~i neatenpa mea rna face sa omit
1 I 1 ! ! 1 , ., .. ,. _
Morele Dictionar 01Bali/or ~j A/ectiuni/or - Cauzelesubtile ole tmbo/novlTil
5n
detaliil.e, importante. 0 taletura mai mare i mai larga Indica faptul ca
CUlp~~lhtateaeste mu~~n:.~i i~port~n~a: rna simt "talat" in esenta mea profunda
sau raiar de restul lumii, tarat mdoua, infataunei decizii pe care trebuie sa0iau
de~astat ~a~ade 0 persoana ~au 0 si~a~ie. Masimt vulnerabil, incapabil de ~
actio~a, ~lvelul m~u destres l deanxietate este ridicat, deoarece amimpresia ca
~reb~l~.safiu tot timpul cu garda ridicata, Pot avea impresia casunt prizonierul
imagmn ~e c:re vr~a~sa o~o~er,al idealurilor care rni-ai fost impuse desocietate
s~u ~,e~1~e msurm. Simt cahbertatea mea este naruita $i vreau sa rnarevolt. Mil
simt taiat r deconectat deadevaratul meu eu, depotentialul meu real. ,
. Accep~!~ceea cetrebuie sa lnteleg, lml asumalegerile i facschimbarile care
sel~pun. !~I~:ord timp pentru arnaopri i aimi evalua viata i obiectivele. Am
,puter:.a sa mu lmph~esc ,toate ~isele: trebuie doar sa lmi acceptjv adevarata
~atur~, fortele mel~mtenoare l totul devine posibil. Reiau contactul cu mine
m~u~ 1cuoarnenn care rnapot ajuta inparcursul meu. .
1153. TENDINITAVezi:TENDON[iNGENERAL]
1154. TENDON (ingeneral)
Tendonul este. punctul de legatura dintre muschi i oase, pe care este inserat.
Este fowrmatdin tesut conjunctiv. Acest tesut moale, constituit din energie
me~ta~a,.~arese unests cuenergia spirituala, are caefect unificarea exprimarii i
armscarn complete: A~estluc:u creeaza 0 legatura directa cu"corpul meu spirit".
. .T.en~o~ele ~eprezmta capacitatea mea de a rna adapta diferitelor situatti ale
VIethI felul incare avansez ascultandu-mt vocea Interioara,
Ten~oanel~ ~uplAei~di~a. s~pletea mea fata de mine insumi i fata de ceilalti,
Daca~unt rigide m:a, ngl~lt~t~a lor denota tendintele mele de a fi rigid. Daca
e~er~la mea mentala este rigida, eu devin inflexibil. Astfel, tesutul meu moale va
slmt
l
. ac:_estlucru, provocand apoi 0 rigiditate fizica, Atunci cand traiesc un
conflict!ntre ceea cecred caamde facut si vocea mea interioara care imi spune
cuadev~rat, ceea c~trebuie safac, simt 0 durere latendoane. Amtendinta sarna
~evalonzez. Energia mea rnentala [exprimata prin tendoane) alege 0 direcjie, in
tl;UP~e,ener~la m:a fundamentals, profunda ~i spirituala (oasele) vrea saaleaga
directia o~u~~. Venfi"ccare tendon este afectat ~i gasesc 0 indicatie referitoare la
~spec~l VIetnmele, mcare rna devalorizez. Deexemplu, daca amatendinita la
!nCh~letu~a ~ai~~i,. este cazul sarnaintreb: "Inceactivitate, in care Imi folosesc
me?eletu~l,~e$1mamlle, amimpresia di nusunt suficient debun, sau caa putea fi
, ~al ~~I~: ..Ce anume. ~a fa:e. sa stagnez? In ce situatie am nevoie de
I~bunatatm pentru a~ml.mdephm o?i.ectivelein viitor, de~i rna sinit neputincios
sa fa~acvest.luc~u: M~slm~~Iocaty mcapabil saimi indeplinesc scopurile. Am
. ,. neVOIesa~I semtl~d~0m~m~deaJ utor. ~mtendin~adeamerge spre obiectivele
., mele, dar m. acelal tlmp Iml este teama ca nu voi reu<:i Ma~"lntreb ca t
.' . . .. ~. re es e
, 1. capacltatea_ mea de a coneilia dualitaple din via!a mea. Daca sunt capabil, de
....'_exem~Iu, sa trec _uor,de ~a~echile Ianoile mele idei, tiind ca rna pot baza pe
..'... autonta
tea
mea mtenoara l tendoanele mele vor fi sanatoase. Dad sunt tot
11"1'1'1111
512
Jacques Martel
timpul contrariat si traiesc Infunctie de ceilalti, te~d~anelev ~ele devin fragilei
se destrama. Sunt slabite si eu, de, asemenea, rna simt slabit sau nu m,asimt
suflcient debun. Pot sacred dHapteleme1e sunt considerate faravaloare. '
, Accept!" sa recunosc importanta echilibrului energiilor ,I1lelei sa merg
tnainte Invia~a.Pot saamIncredere ininte1epciunea mea divina.
1155. TENDONUL LUI AHILE " " ' " ",
Tendonul lui Ahil~'facelegatura 'cli~tremuchiu:l'pulpei i osul c~lcaiului. Este
tendonul. cel mai puternic din corp: poate suporta pana la 400 de kilograme.
Tendonul lui Ahile' simbolizeaza realizarea gandurilor i a dorintelor, atat pe
plan fizic cat sl spiritual. Foloseste, d: asemene~ p:ntru,.a~:prima o~i~eblocaj
din miscarea gleznei. Deexemplu, daca am0dorinta puterrnca destabilitate, dar
estegreu saobtin acest lucru, din cauzaunei situatii financiare precare. Tendonul
poate suporta foarte multe, oare ~eu am impresia casuport 0 greutatefoarte
mare? Acestapoate fi foarte puternic i poate suporta 0greutate mare, deoarece
are baza solida, dar eu, daca rna simt gol pe dinauntru, pe ce.as putea sa rna
sprijin? Poate acord prea mare tmportanta "ambalajului", exteriorului i ignor
continutul ?Caresunt prioritatile mele, valorile meleprofunde ? Pecesebazeaza
viata mea? Oaresuntln contact cu esenta mea divina sau traiesc doar l~.nivelul
aparentelor ?:Exista0ruptura in relatiile mele cuceilalti, mai ales cucopmsau cu
, parinpi mei? Am' nevoie tot timpul sarnamisc. saplec, ca~i cumnu a~putea sta
, intr-un singur loc prea mult timp,'asemenea unui tigan, care semum dintr-un loc
lntr-altul ? consnenneez -faptul ca, tendonul Iut Ahile, lucreaza mat mult atunci ,
cand stau in picioare (in pozitie verttcala) decat atunci cand sunt culcat. Poate
deveni fragil atunci cand am0 dificultate de a rna ridica. Poate fi vorba despre
,dorinta deafi promovat, de0schimbare derang social, dedorinta dea~ace.pa:t:
dintr-o echipa profesionista: de sportivi, dar' apar obstacole" care Impledica
realizarea acestei dorinte. ' " " . ,',', ' . ,;, .,
Accept!" saac!Hmez pentru afaceliIcrurile sa se~ite, pentru a-ml lmplm~
visele i a atinge scopurile pe care mi Ie-am propus. Imi bazez viata pe valon
umane profunde. Imi 'amplificforta interioa~ fiindeuinsumi. ,',
- . - .' - .
1 f , 1 1 1 l .... _.,
1156. TENIA Vezi: JNTESI'INE - TENIA
1157. TENIS ELBOW v ezi; COATE- EPICONDIUTA '
1158. TENSIUNE ARTERIALA-" HIPERTENSIUNE
Imagiriea care reprezinta' 0persoana sufet_:indde hipertensiune este cea-: uriei
oale sub presiune, care fierbe pe foc: In acest, caz sunt 0 persoana, care
"acumuleaza, pe 0 perioada lunga de timp, ganduri ~i einotii, ca~e ~u .~u.nt
exprimate; sunt de multe ori hipersensibil i ~~. contr~lez vgreu. Funa ~l stan!e
mele decoritradiqie, pentru carei~ca'nuamgaslt solutiI, rna copleesc ~l fierb In
interiorul meu. Masimt confuz. Pot aveatendinta saaman lucrurile pe c<;ireIeam
de spus sau de facut, de teama sau din Iip~ade incred~r~ in. I?ine I .~raie~c0
"tensiune nervoasa foarte mare, deoarece toate acestea ml se par prea mult l nu
Marele Dictlonor al Bolilor ~I A!ectiunllor - Cauzele sUbtile ale imbolnavirii 5f3
,tiu dad voi fi eapabil sa tmi implinesc toate proiectele. Pot sa imi amplifie
problemele si culpabilitatea mea vacreste ~i mai multpresnmee, Dorinta mea de
a controIa totul i de a rezolva situatiile din viata mea, deterrnina cresterea
tensiunii, care poate deveni incontrolablla. Masimt neputincios, de multe ori
deoarece nu mai pot sau nu mai vreau sarnasupun ordinelor, mal ales lalocul de
munca, Traiesc 0 frica profunda de"a fl respins, rna simt in peri col i sunt tot
timpul in alerta, Ma simt strivit, lipsit deaparare, Traiesc 0tensiune cuprivire la
osituatie emotionala sau sentimentala si asvrea saimi diminuez nivelul destres.
Am0 dificultate in a simti si a prlmi Iublrea celorlalti.: M-amlnchis fata de
aceasta iubire pentru anu.mai suferi. $i acumnu vreau nici samai primesc, nici
samai dau. Hipertensiunea pe care 0amii poate avea originea si In frica mea
demoarte, constienta sau nu si in dorinta mea-deaprofita lamaximum deviata,
deaorece vreau sa imi realizez cat mal multe dintre obiectivele fixate. Creierul
este cel care cornanda tensiunea nervoasa i tnimav este cea care da ritmul si
incalzeste sangele: .impreuna, regleaza tensiunea. Amsentimentul ea eu insumi
lmi creez aceasta presiune sau ca provine de la ceilalti ? Oare. neg .anumite
aspecte ale personalitatii mele, care.inceard cudisperare sa iasa lalumina 7 Ma
simt comprimat? Esteposibil sa rnasimt in peri col daca imi exprim adevaratele
sentimente ~i acest lucru poate induce 0stare de depresie. Trebuie sa fiueel mai
bun, performant, sa-mi folosesc lamaximum capacitatile, Daca nu reusesc sa fiu
atat debun cat imi doresc, atat pe plan fizic,cat si peplan Intelectual, presiunea
si tensiunea vor fi enorme. Caut armonia peste tot i ma simt responsabil, chiar
si atunci. cand estevorba i despre alte persoane. Cemisiune mi-am atribuit!
Deoarece amtendinta deafi hiperactiv (ceea ce.ma ajuta sauit grijile) 0 metoda
bunadeatrai in armonie ar fi satmi stabilesc prioritatile printre lucrurile pecare
leamdefacut si sa,imi acord timp pentru adescoperi ceselntampla in interiorul
meui a~mi'exprima toate aceste emopi, care nu cer decat saseexteriorizeze.-
Accept! sainval sa las sa iasa aburii, treptat i sa con~tientizez presiunea
pe care 0pun asupra mea. Evit acumularea care provoaea explozia. invat saam
incredere.in mine. Accept!" faptul ca nu mai am nevoie de aceasta presiune
pentru a rna simp viu. MaacceptL a~acum sunt ~i recunosc faptul ca, sunt 0
fiinlaunica. ,,
1159. TENSIUNEARTERIALA- HIPOTENSIUNE '
Contrar hipertensiunii, hipotensiunea, apare in cazul unei. persoane car'e are
tensiunea arteriala prea scazuta (de retinut ca, cineva poate avea 0 tensiune
:'. scazum i sa se simta in plina forma, tensiunea este eea potrivita, atata ttmp cat
:,nuii afecteaza calitatea vietii).
, , Dacasunt 0 persoana cu tensiunea midi, acest lucru poate indica faptul di imi
lipsete dorinta de a trai. Amimpresia ca nu merge nimic, di esteinutil sa fac
",','eforturi, deoarece, oricum, amsentimentul canuvafunctiona nimie. MasiII),tgolit
, , deenergie i nu mai ~uport greutatea situapilor pe care Ietraiesc. Malas purtat
de descurajare ~i de negativism. Inima" nu mai are nieio putere asupra mea. J oc
rolul victimei ~i am impresia ca viata mea este ca un mare gal. M,asimt
- t -1' "'I J t '] ~ I 1 !'! ~ ~I } 1 J 1 1 1 1" 1"1 l' 'J 111 - , . = _
514
Jacques'Martel
neputincios fata de ceea ce mi se cere sa fac pentru a rna pIasa in normele
stabilite de societate, norme, care nu corespund neaparat valorllor mele
personale, Imi este teama ca voi renunta la visele mele. Hipotensiunea poate
provoea 0pierdere a cunostintei, Aceasta Oestesemnul cavreau sa fug de
, responsabilitatile mele, de anumitesituatii sau persoane, deoarece faptul de aIe
face' fata rnaobliga sa rna pozitionez si safaea:numite actiuni care nu lmi plac sl
"pecare poate nuvreau salefac. Masimt responsabil pentru toata lumea dinjurul
"" meu ~i este 0povara prea greu desuportat, Este0situape care aaparut, probabil,
foarte devreme in viata mea. Masimtatat de slab, neputincios, epuizat ... Numai
amchef sa rnaImplic in vtata. Mesajul pe care mi-l transmite corpul meu este sa
amtncredere si saiml iau viata in maini. Alegsa rna las indrumat de fOI1amea
interloara.
Acceptjv sa tmi acord timp pentru mine." Daca tmi regasesc starea de
seninatate, descoperind ceea ce iubesc, reluand contactul cu lucrurile care rna
pasioneaza si traind fiecare zi cusimplitatea unui copil, imi voi regasi bucuria de
atrai, Lelas celorlalti responsabllttatile lor ~i 'rnaocup de ale mele. Tensiunea
mea artertala poate ramane scazuta, dar vafi dear un serrinc a amatins un nivel
destres aproape dezero si di irni traiesc viatainarmonie cucursul vietti insa~i.
1160. TESTICULE (in general) Vezi ~i:PENIS [AFECflUNI ALE. ] ,
Glandele sexuale masculine reprezinta aspectul masculin.' 0 afectiune a
testiculelor, denumite in limba popular "bijuteriile familiei" este de obiceilegata
, de frici, de nesiguranta, deimaginea tatalui, deindoiellle mele legate de faptul ca
sunt .barbat !iii de capacitatea mea, de a procrea. Poate .indica" ,0 lipsa de
acceptarelv asexualitatii mele, apreferintei mele sexuale. Teama de afi judecat
in functie de performanta mea poate duc ela Impotenta. ,Ma, simt slab ~i
vulnerabil. De ee trebuie sa dovedesc ceva, atat in pat cat ~i in familie saula
munca ? Ceamde dovedit? Candtraiesc 0situatie tensionata, mi selntampla sa
amimpresia casunt "strans detesticule", mai ales daca partenera sau partenerul
meu, este 0 persoana, autoritarii Devin martor ~i spectator, in loc sa fiu actorul
principal al viepi mele. Angajamentul devine, pentru ,mine un" lucru foarte
periculos, care imi poate fi cmar fatal. In acela~i timp, este posibil sa rna simt
blocat in ac~iune~i in creativitatea mea, deposedat detalentele:mele. Ulldevatn
adancul meu, exista 0 frica de a pierde pe' cineva sau ceva, 'care este
omniprezenta. Poate fi yorba despre un membru cil familiei; 'pecare niuoesc sau
poate fi vorba despre teama de- a-mi pierde identitatea, tiiripul, speranta,
memoria. Amtendinta de arnaculpabiliza, de arnasimp denigrat, destramat de
catre 0persoana, de obieei desex opus. Masimt sau ceilalp rnafacsarnasimt ca
"un copil mic. Maretrag in coltul meu, rna ascund in spatele unei ma~ti pentru a
evita sa fiu din nou ranit. 0torsiune testiculara, care apare mar ales Ia copii,
, reprezinta felul in care con~entizez; intr-un mod dul', imagiiIea falsape care 0
am despre tatal meu. 0alta interpretare ar fi ca, am nevoie sa fiu atestat, sa
existe martori ai ac~iunilor mele, caz in care poate aparea un chist sau 0tumora.
Refulez atat de mult ceea ce sunt, incaf ajung sa fiu separat complet de for~ele
--------------------------------~, !
Marele Dictionar 01Balilor ~i A!ectiunilor - Cauzele subtile ole imbolnavirii
515
me~eprofunde. Dad e.xista 0lnflamatie a testiculelor (orhita), frustraraa i
~r~a me~cresc tot mal mult, deoarece nu mal suport Inchisoaraa emotionala i
mCI respmgerea spontanettatn i creativitatti mele. Incapacitateamea dearealiza
anumite proiecte lmt afecteaza, deasemenea, testiculeIe. Dacatesticulele nu sunt
cob?rate in ~crot (criptorhidie) este posibiI sa fi avut 0 copilarie in care
cuvmtele schimbate CU tatal meu erau inexistente, de multe ori, deoarece era
prea autoritar si puternic. "
Ma simt sufocat si am 0mare neincredere fata de ceilalti, Daca scrotul este
afectat; acest lucru indica faptul ca, vreau sarnaprotejez, deoarece tmi este teams
ca m~s: va Intampla ceva, mai ales Ia niveluI testiculelor. Sunt prins tntr-un
conflict mca~eest~vor~a desp~e b.. :mi. VaricoceluI indica 0frica de aavea copii,
deoarece eu msurmam rmpresia canu amavut parinti sau caunul dintre ei era
absent si m-amsimtit orfan.
Acc~pt~" saimi investighez sentimentele fata de virilitate si sa irni analizez
perceptta mea asupra principiului masculin. '
" ". . -', . .
116.1. TESTICULE (cancer de ...) Vezi:CANCERDETESTICULE
1162. TETANIE
Teta~lia se caracterizeaza prln crize de contracturi musculare si nervoase, mai
al~s in :ona extremltatllor. Imi simt mainile, picioarele, toti muschii, cum se
cnspeaza. " . .
Aceasta star: provine dintr-o hiperexcitabilitate si se produce in urma unor
co~trazi~eri. In anumite cazuri, in timpul crizelor irnportante, degetele mele se
st~~n~si d~getul mare, de Ia mana se pliaza sub celelalte degete, 'ininteriorul
~amll, ~a~~,;um"ar vrea sa se izoleze de exterior. Poate ca ~i eu vreau sa rna
Izo~ez,sarna rup delume, poate amdorinta inconstisnta deamuri, deoarece nu
mal amchef deviata, mi-am pierdut bucuria de atrai. Reactionez la0situatle in
care rna~imt oprimat, deranjat Inmiscarile mele. imi port pica pentru canu rna
pot e~p~lma sau. nu p~t, reactiona in anumite situatii. Nu imi mai pot refula
frustranle mele ~l agreslVltatea mea. A~vrea sa"arunc totul tn aer", dar fricamea
deconsecinte rna'impiedicasafacacest lucru. -
, Accept~., sa invat sa imi controlez viata. Elimin gandurile negative i reduc
efect?l d~econtradictie. Dacainvat sa'imi exprim emo~iileprin cuvinte, nu mai am
neVOlesafaeeacest Iucruprin corp.
, 1163. TETANOS Vezi:MU$CHI-TEl'ANOS
~ .' . .
.. ',1164. TETRAPLEGIE Vez;: PARALIZIE [IN GENERAL]
. ' 1165. TIBIA Vezi: PICIOARE;_ PARTEA INFER/OAllA
,.1166.TICURI Vezi: CREIER - TlCURI
,1.167.TIMIDITATE
. 1 'I III 1 1 1 , 1 ,J
, 1 "T '" .. .., "," lO. '!l 11 "1" ~. '1 r 1 '! l'f
516
. Jacques Martel
Timiditatea rnafacesatree peliingalucruri minunate. Evit oamenii pe care nuii
cunose. Imi este teama casunt judecat si renunt lalucruri nol, sub pretextul di nu
sunt potrivite pentru mine. Maresemnez sl refuz samai lupt Amtendinta sarna
simt in slguranta in rutinamea. Maiubesc putln si respectul meu fata de mine
este scazut, nu prea amincredere in mine si raman intr-un cadru bine stabilit,
..unde nu rnasimt nici respins, nici ranit, nlci neinteles. Aceasta forma de evadare
rna face sa flu tot timpul in. retragere. Pe undeva, este foarte posibil sa imi
convlna acest Iucru, deoarece rna protejez astfel de situatiile in care as putea fi
ranit, Comunicarea mea este foarte redusa si doar cu persoane de care nu rna
simt delocamenintat,
Acceptlv sa actionez cu calmsi imi ofer sansa de adescoperi, in fiecare zi,
lucruri not ~i oameni noi.
1168. TIMPANISM
Timpanismul este cresterea sonoritatii toracelui si a abdomenului. Se.poate
simti daca lovim cu degetele 0zona a corpului: aceasta rezoneaza, ca a toba. 0
astfel destare paate fi semnul casunt 0persoana cuosensibilitate foarte mare si
ea pastrez in mine ernotiile, in lac sa le las sa pIece. Ma simt ca 0 marioneta,
manevreata impotriva vointei sale. Pentru arnaproteja desensibilitatea mea, imi
"rationalizez" emotiile pentru a avea impresia, pe plan intelectual,. ea am
. contraluI asupra acesteia.
Acceptjv sa imi traiesc din plin emotiile, deaarece reprezinta 0 bogatie
pentru adescoperi diversele aspecte dinmin.e.
1169. TIMUS Vezi: GLANDA - TIMUS
1170. TIROIDA Veri: GLANDA TIROIDA iN GENERAL
1171. TOROPEALA Vez;:AMOR'{EALA
1172. TORSIUNE DE TESTICULE Vezi: TFSf1CULE [iN GENERAL]
1173. TORTICOLIS Vez;: GAT - TORTicOUS
1174. TOXICOMANIA Veri ~;: ALCOOLISM, FUMAT, COMPULSIE NERVOASA, DEPENDANTA.
DROGURI, pLAMANI [iN GENERAL] .
Toxicomania se caracterizeaza prin consumul abuziv dediverse produse tozice,
legale sau nu, printre care se numara tutunul, medicamentele, alcoolul !]iitaate
tIpurile de droguri. Reprezinta 0 forma de dependenta' fiZidi !]ii' psihiea. Aceasta
nevoie irezistibila de aconsuma diverse substante, denota 0 frica foarte mare de
arnavedea aacumsunt. Prefer safug, saevadez, in incantient. Netiind cumsa
rna iubese eu insumi, nu imi da seama ca cei din jurul meu rna lubesc i rna
apredaza. Imi este teama de eee. Am0nevoie atat de mare sa fiurecunoscut i
iubit, incat sunt pregatit saeonsumproduse toxice, ehiar daca rise samor, pentru
a-mi implini aceste nevoi. Am0dificultate de'a intra in contact eueetialti, dea-mi
exprima frustrarile i disperarea. Decid dinainte ea ceilalp nu rna pot ajuta,
I 1 ~ !
Marele Dictlanar al B~lllor $1Afectiunllor. Cauzelesubtile ale Fmbolniivlril
517
deoarece '~nimeni n~rnaIntelege!" Yntr-unfel, im! convine foarte bine sagandesc
a~tf:l... ! " I .
a
asc~nd mtr-o lume "fantastica" in care cred ea nu rna poate atinge
mrmc, mClodata..:N.uamchef safaeniciun efort, s a devin responsabil deviata mea.
. Adormtreptat, irmrefulez ranile cat mai adanc inmine. imi este rau i nici macar
eunuIemai vad.. .
AAcce~t L" s~vad dit detoxic este acest obicer pentru mine. Prin faptul de afi
~uI.nsuml, pot deseoperi fiinta minunata din mine.i pot sa fiu mai deschis spre
Iublre.
1175. TRAHEITAVezi:RESPlRATlE-TRAHElTA
1176. TRAHEOBRON~ITA Vezi: BRON$1TA, RESPIRATlE - TRAHEITA
1177. TRANSPIRATIE Veri: MIROS CORPORAL
1178. TREMURAT Veri#:PARKINSON/BOALAALUI J
T~~~uratul afect:az! .mai ales membrele superioare ale corpului si, in special,
mal~de. I?e!ude rmscan neregulate, care apar mai ales dupa 0furie puternica sau
dt~_pa. afnc~sau a slabiciune fizica. Este' 0 reactie asistemului .nervos. Pentru ca
rnas tmt prms, neputindos, muschll mei setensioneaza si incep satrernure, Sunt
caunvulcan care er~pe i fu~iac~oc~teteinmine. Pot salncep satremur i dupa
.ceaflu0~este sau om~or~atle, ~are!arefuz, constient, saii lntrevad consecintele:
est~ca~cum~~a~mrnti _pemm~msumi. Existaun conflict intre consnentul !]ii
~ubco~tie~tul meu. Tensmnea dmtre cele doua parti provoaca un cutremur
mvoluntar md!~~r~epar_!ialecorpului meu [brate, fata, picioare, trunchi). Acesta
. poate aveaIega~~a cu.o mtrebare pecare mi-o pun demult tirnp i Iacaream un
r~s~uns, da.rrna lndoiesc sau rna tern ea este adevarat. Ma simt scuturat pe
dm~un?,u si ace~t Iu:~u.se manifesta prin tremurat. Sunt nehotarat, nu rna pot
?eclde ~nunele situatn I carpul meu facelafel. Energia pecare amacumulat-o In
meontjen:u
l
"meu, ~~elibe~eaz~sub f~rma detremurat, Acesta atinge epiderrna
doar atuncl cand traiesc 0situatle deseparare, foarte dlflcila. . ....
A~cep~l" s~in~~t sa ina pozitionez;' sa rna destind si traiesc In' prezent,
Apreciez vlata l fenclrea ! '. ." ', . .
. 1179.TRISMUS Vezi: MU$CHI:- TRISMUS
1~80.TRISOMIE 21Veri: MONGOLISM
"
..1181:TRISTETE Veri ~;: suPARARE_ MELANCOUE, sANGE / COLESTEROL / DlABET /
HIPOGUCEMIE .. . ". ,. , '.
'.Tristele~ ,~e'd:fi.nete ca "~;tare naturala sau aceidEmtala de suparare, de
m~lanc~h:,; Este.Important sa Imi amintesc faptul ca"tot ceea cenu se exprirria,
s~Impnma . 0 t~lstete ne-exprimata poate declana.o problema laplamani. Iar a
tnstetew~rpf~nda, poate determina un diabet. Yntregeorpul meu refuza bucuria
de a.tral. Iml conce?trez. a~entia pe cenuiul cotidian. Amimpresia ca nimic nu :
este vesel pentru mIDe~l slmt tristelea care curge prin mine. Inima. mea rupe. ,I
, " 11' 1111l~'~1111'1'I'lil1111~
518 Jacques Martel
Acest gol imens se mareste in interiorul meu, pentru vaface. la~'~uferinf:i~Su~t
decanectat de la forta mea creataare. Sunt supus. fata de vtata, inloc sa fiu In
actiune. . . ...., d' '", t' ~ . +.,
. Accept t"salassuferinta saizbucneasca, AmnevOl: e~eva .plcan .inVIa}"
mea si de caldura, care va topi toate lacrimile~ad~natein mme ~l asltfe! aceste~
vor iesi din corpul meu, caniste vapori. ~st!el, lm~~o~um?le g~l~l ~ubla.ndete !j~
cu tandrete, Iar gandurile negre vor disparea si. mu VOlregasr dinamismul l
bucuria deatrai,
1182.TROMBOANGEITA OBLITERANTA-Vezi: BUERGER [BOALA LUI .] .
1183.TROMBOZA Vezi: sANGE - TROMBOzA
1184.TROMBOZA CORONARIANA Vezi: INIMA - TROMBOZ/{CORONARlANA.
1185. TROMP A UTERINA (INFECTIAUNEI ...) Vezi: SALPINGITA
1186. TUBERCULOZA Vez; si: PLtlMANI [AFEctIUNI ALE ...]. ..... .
Tuberculoza este 0afectiune produsa debacilul Koch
90
, care sep~aseaz~,~.e?~ic~~,
ininteriorul plamanilor, dar care poate afecta, prin intermediuI sang;elUll rinlchii,
sistemul urinar etc. Simptomele principale sunt, intre altele,.bron~lt~repetate, 0
oboseala anorrnala, febra prelungita.. scu!pat cu sange.. ~lec.a:e dintre ~ceste
simptome indica faptul ca simt furie ~i ca viata mea. este lrp~lta de. ?~cunl. Am
impresia di sunt abandonat, cairni pierd resursele, mal ~ e:fatadefamiliamea..~u
mat amdestul spatiu pentru arespira normal, A'vrea sapastrez.doar p~n~ ~m~
oamenil pe care.niubesc, Egoismul rnafacesafiugelas pe:e:a ce em ce.tlalp!jlrna
. .t" .~a" .amresentimente fatadeceilalpiincerc sarnarazbun peel.Deoareee
~:t a'%ctap~iamanii, tuberculoza seoate in evidenta friea mea de m~arte, eare
este foarte prezenta ~i care.imi invadeaza g~nd~Ie._Aces~ este moti~} pen~
care exista0 cre!jtereacazurilar detuberculoza, dupa razboale, p_entruca,.mmul
cazuri; este posibil sa rna regaSesein situFtii in care bombe~ecadea~ap~.o~pede
minesauincarea!jfiputut fi uds deinam~c.Amtrait astfel m~m~~tes~tuapl,mcar~
existariscul samor. Saupoate amfostconsiderat mort sau ~arn?l mel au_~~ezut~a
voi muri laa anumita varsta, de mnar. Tandre~ealipse~tedin ~lafamea..II mterne
fiintei meleinteriaare sasemanifeste. Duritateaviepi ~i aexpenentel~r el m-a ~cut
amar ~i am0 dorinta.-de razbunare. Vreau~pur !jisimplu~sarnapr~te~e~depe~lcol.
Luptamea pentru supravietuire rnafaces~port ~n;tas~ad: fier, sandlc un Zl.dd:
piatra in fata mea. Masimt oprimat, parca cevaIml tale.rasuflarea. Am n~vOlesa
reintru incantact cucapilul meuinterior, pecareI-amrespms deprea mult ti~p. Car
dupa mine senti mente amare fata de eveni~ent~le ? i? .tre~utul me~., Ma lz.olez,
. evitand astfel sa las sa intre in mine ideilenOl,.atitudllllie nOlo~u mal camumc cu
corpul meu, nici prin saruturi, nici prinimbrap~ari, nid prin relapl sexuale.l\stfel, nu
90Koch (Robert): medic german(1843-1,.910). ~nanul, 1882 ~identifieat bacilu! ~bercul? zei. A stabilit ~~~~e: :
transmitere a boliii ~a inventat 0metoda de dlagnosticare;In anul 1905,.a pnmlt premlul Nobel pentru ,
recomperisa pentru descoperirile sale.
Mare/e Dictionar alBolilor ~i Afecriunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii
519
rnaeliberez de fricademoarte si amimpresia caIiprotejez pe ceilalti, Pot safugde
ernotiile mele si.sa rna refugiez in munca Este important sa consnenttzez toate
sentimentele pecareIeamisadescopar abiectul acestei frici demoarte.."
Acceptt" faptul casunt pratejat tat timpul. [ndraznesc sa fiumai ternerar, sa
Imi asum mai muite riscuri. Trebuie sa depasesc aceasta frica demoarte si sa
traiesc mornentul prezent, savurand fiecare clipa. Lasblandetsa sa intre in viata
mea. Reintru in contact cu esenta mea divina i acum nimerii nu imi mai poate
facerau,
1187. TUMORA (TUMORI) Vezi ~i: CHIST, CANCER [iN GENERAL ...]
. 0 tumora este 0masa de tesut inform, care paate aparea in diverse locuri ale
corpului. Tumora apare de obicei, in urma unui soc emotional, Daca pastrez in
mine ranile vechi, gandurlle negative, fata de trecut, acestea se acumuleaza !ji
formeaza 0 masa care devine apoi salida. 0 tumora indica faptuI ca rna atasez
.foarte usor si Iipsa mea de incredere In mine rna face sa simtgelozla, invidie,
deceptie fata de mine insumi ~i fata de ceilalti. Amun potential nelimitat, dar
nefolosit. Simt 0tristete adanca fata de0situatie i m-amresemnat, deoarece lrni
spun ca"ampierdut partida" ~i abandanez, vreau sa se termine viata, Este ca0
cadere morala ~i emotionala ~i nu stiu daca sa mai pat sa lmi revin. Amprea
multe emotii inchis in mine ~i corpul meu nu mai suporta. Cred ca,daca ii domin
pe ceilalti, daca ti critic si tmt folosesc puterea, acest lucru va schimba eeva, dar,
in sinea mea, stiu ca nu aceasta este solutia, 0 tumora bentgna poate creste i
deveni malign a (cancer) atunci cand devin tot mal nelinistit i imi cancentrez
tot mai mult atentia pe evenimentele din trecut, care rna -rod pe dinauntru,
Ernotiils mele sunt tot mai puternice si ranile mele sunt vii. Devin atat de
negativist incat sunt tot timpultn alerta ~i rnaa~tept Iatot ceeste mai rau: Exista
oenergie negativa injurul meu, care devinemai puternidi decat mine.
.Accept !"sa con~tientizez faptu) di aceasta masa de 'celule blocheaza
trecerea energiei in corpul meu, energie care, ttebuie sa circule liber. Este
important sa imi ,pot exprima tristetea din mine. Trebuie sa iau faarte tn serios
acest mesaj pe care mi-l trimite eorpul. Maconcentrez pe prezent ~i tmi exprim
sentimentele. Dacarefuz acest lucru, este ca~i cum, 0 voce interioara mi-ar ~apti:
"tu mori, tncetul cutncetul". [nvat sarnadetaez i saamincredere totala Inmine.
1188. TUMORA LA CREIER Vezi: CREIER [TUMORA ..]
1189. TUMORA MALIGNA Vezi: CANCER[iN GENERAL . ]
1190. TURBARE
Turbarea este a baala cotagioasa, care afecteaza anumite mamifere (vulpea,
pisica, caineIe etc.) ~i care sepoate transmite laaameni, deabicei prin mu~caturi.
Frica puternica de apa, hidrofobia, este unul dintre primele semne de turbare,
la care se adauga 'i frica de aer, aerofobia. Dacasunt afectat de turbare, este J
posibil safiu"turbat" defurie sau desuparare, acestea fiindindreptate Impatriva
~:a: : ~n~i, p~~s~an~~a~",u~e,i ~i~~l:i., ~a,s:~t.n~~u~~C,iO:', O~l,ig,a~ ~a, ~C~:v~ ,.q
520 Jacques Martel
ce tmi repugna. Vreau sa-mi creez 0imagine perfects, deoarece nu am nicio
tncredere in capacitatile mele. Prefer sa depend de altii chiar daca nu suport
autoritatea. M-amsimtit ranit de 0persoana care avea 0putere asupra mea sia
cum as vrea sa rna razbun. 0furtuna interioara face ravagii si temeliile vietii
. melesunt slabite i seaflain pericoL .
Acceptl" faptul ca, nu doar prin forta i violenta lmi pot rezolva conflictele sl
'disputele. Invat sa-mi comunicAcaImnevoile, opiniile, sentimentele, respectandu-
rnasl respectandu-i peceilalti, lmi accept emotiile, oricare ar fiacestea., '
1191. TUSE Vezi ~i:G A T / [iN GENERAL} / [DURERl DE ...}
, Tusea este un simptom minimalizat, de multe ori ignorat Totusi ea arata 0
iritare; aceasta poate fi la nivelul gatului sau al plarnanilor ~i traiesc 0tensiune
nervoasa care rna irita i de care vreau sa rna eliberez. Este posibil sa rna simt
sufocat Intr-o situatie, de catre 0persoana, pe care nu 0suport. Masimt frustrat,
,lmi vine sa tip, sa lmi "scuip" suferinta, dar educatia mea rna impiedlca sa fac
acest lucru. Prin tuse, reusesc sa rna eliberez de emotiile mele, sa resping ceva
care rna deranjeaza, ceva ce nu mai vreau. Poate fi verba despre singuratate,
nefericire, tristete, neintelegere, frustrare etc. Uneori amnevoie sa tusesc, chiar
rnafortez, deoarece simt cevablocat in gatul meu. Este vorba, de obicei, .deceva
cenupot exprima, deteama dereactia celorlalti, Tusea apare atunci cand vaddi
pot fi deposedat de ceva. Pentru ca vreau sa pastrez totul pentru mine, corpu!
meu reactioneaza "respingand inamicul" cu aceasta tuse. Tusea este u~cat~
[lrttativa]: atunci cand sunt iritat si ii critic pe eei dinjurul meu, pe care nu11mal
suport. Atunci cand sunt nerves, sub tensiune, pot sa dezvolt un tic, care consta
intr-o tuse care lmi ascunde jena, tensiunea sau nervozitatea. Tusea poate
persista atunci cand m-am certat cu cineva ~i nu amrezolvat situatia. Sau cand
vreau saobtin atentia.celorlalti. Existaeevablocat in gatul meu, dar mai degraba,
eu rna simt blocat Intr-o situatie. Marevolt Intr-un mod subtil. Ezit ~i,in Iocsa
spun Intr-un mod direct si ferm ceea ee am de spus, spun doar cat~va c~vinte:
Tusea umeda, care estelnsotita de secretii, pare a avea ,0 semnificatie mal
profunda. Tusea convulsiva exprima ranchiuna ~i uneori capriciile mele, pecare
nuIepot exprima dedit tntr-un modviolent.-deoarece sunt foarte iritat.
Acceptandlv sa recunosc ceea ee rna irita (poate fi vorba despre un aspect
din mine pe care lmi este greu sa11accept!") tusea va disparea. Dacapersists,
inseamna di nu reusesc sa rna eliberez. Este bine sa lmi acord timp pentru a
rezolva situatiile care rnairita $i sarnasimt mai bine eucele pe care trebuie sale
accept!".
1192. TUSE CONVULSIV A Vezi: BOLILE COPlLARIEI
1 1 1 1 1 l' 1'''1----- , 1 ,
Marele Dlcf/onor al Soli/or II Afectlunllor - Cau:celesubtile ale imboln6vlr;;
521
~."
T
.I
1193. TESUT CONJ UNCTIV (fragilitate a...J
.Un tesut reprezinta un grup de celule care au aceeasi forma sau indeplinesc
aceeast functie. Rolul tesutulut conjunctiv este un rol de sustinere a altor
tesutun ale corpului, asigurand hranirea tesutulut muscular, nervos $i a
epttellulur, pr~curn ~i inlocuirea interstitiilor (a fantelor) care se gasesc lntre
aceste tesuturl, In cazul Incare este afectat acest tesut, rna intreb: "Deceanume
am, nevoie, pentru arna hrani, atat pe plan emotional cat ~i fizic sau spiritual ?"
Ma,simt suficient de sustinut sau am impresia ca trebuie sa fac totu1 singur,
inc1usiv "sa umplu golurlle", acasa sau la serviciu, de exemplu? Deoarece rna
.devalorizez foarte usor, trebuie sa rna fac util i sa fiu important. lmi simt
libertatea Ingradita i amtendinta de atribui celorlalti responsabilitatea pentru
nefericirea mea. Sunt dispus spre ranchiuna i iert foarte greu.
Accept!" sa imi comunic starile, nevoile: acest lucru rna va ajuta sa rna
descopar, sa lmi iau viata in propriile maini ~i sa caut ajutorul de care amnevoie
'i lacare amdreptul.
t
!
i~"
~
~.
~
i~.
I
j.
~~
~.
-~.
,41-,
!,
l:
i
lC
-;3 "
"
ff
s~;, -]-E-pi-te-li-u-: u-n-tes-ut-c-ar-e-a-co-p-er-a-su-p-ra-fe-tereorganismului spre exterior
. 1:
I J r 1 .. --,- T .... " - -'I' "1 1 l' - 1 ' 1'""",! -r "1 1 -: l'"T' '.,--'T 1 ii' I IT." -'----'---'-'---', 'T, ~-'---;-'-, --c, -"" --,- ~ T"T"'i -,--,r---r'1 J
522
Jacques Martel
u
1194. mTARE (a pierde lucruri) Vezi $i:ACODENT
Uitarea se rnanifesta printr-o afectare de moment sau permanenta a memoriei.
Poate fi un semn carnaagat de anumite evenimente sau de persoane, mai ales din
trecutul meu ~i'fata de care vreau sa rnadetasez, deoarece traiesc in trecut, in loc
sa rna bucur de momentul prezent Sau pot fi preocupat de una sau mai multe
situatii din viata mea si acest lucru rnalmptedica sa fiu prezent in totalitate. Daca
uit sau imi pierd chelle, portofelul, servieta, este posibil sa flu in cautarea
identitatil mele. Pot sa rna simt vinovat pentru ca vreau sa fac 0pauza, sa imi
ofer luc~uri placute, vreau atentie (deoarece nu este ceva rezonabil) si rna
pedepsesc astfel, uitand anumite lucruri. Expresia "a fi pe luna" insea~na ca.: nu
stint "aiel si acum", ca as vrea sa fiu altundeva (intrecut sau in viitor). Imi place
schimbarea ~i rna precipit sa fac unele lucrurl imediat, in loc sa tml acord timp
pentru asta. .
Acceptlv sa las lucrurile si persoanele sa treaca si las trecutul la 0parte $i
rnadeschid spre toate frumusetile vietii, care sunt aid i acum.
1195. ULCER(E) (ingeneral)
Ulcerul reprezinta pierderea unei substante din pele sau din mucoasa, care ia
forma unei leziunii, care nu se cicatrizeaza $i are tendinta sa se tntinda si, inunele
cazuri, sa produca purol'". U1cerul poate aparea pe piele, in exterior (pe brate,
picioare, cornea ochiului etc.) sau pe peretele unui organ intern (stornac,
intestine, gura etc.) Unulcer este un semnal di trebuie sa constientizez faptul eli
traiesc 0mare spaima $i nesiguranta. Indica un stres puternic i care simt ca rna
roade, rna devoreaza: toate acestea rna ard pe dinauntru. Ulcerul este
rezultatul focului revoltei, al ranchiunii $i a unui resentiment puternic. Am
impresia di sunt prins de 0ghiulea i nu mai pot inainta a$a cum vreau eu. Simt
ca mi-am atins limitele i rna aflu intr-o etapa a vietii, in care trebuie sa fae
schimbari majore, dar nu ~tiu cum sa fac acest lucru. Mintea mea este plina de
ganduri i este supraindilzita. Agresivitatea mea refulata rna face sa intalnesc
persoane care traiesc aceeai situape. In functie de Iocul in care se dezvolta
ulcerul, este posibil sa descopar ce anume provoaca aceasta stare. Dacaapare de
exemplu, in gura, rna pot intreba ce anurne am de spus ~i pot sa spun. Mll
deconectez de la spontaneitatea mea de a vorbi. Ulcerulla stornac indica faptul
di exista un lucru pe care 1 1 "diger" foarte greu. Vreau sa fug, sa ies dintr-o
situatie. Anxietatea mea rna face sa port 0masca penttu a fi acceptat!., de ceilal!i
i astfel sa-mi regasesc 0anumita sigurantit Unulcer la intestinul gros, denota
92 Este 0suprainfeqie, specifidi ulcerului cutanat
1 \ 1 1
~I 'I I
Marele Dictianar af Boflfar fl A/ectiunlfar - Cauzefesubtile afe imbalnavlrll
523
faptul di rnasi~t sufocat de trecut si refuz sa lllas la0parte. Ingeneral, un ulcer
este unsemn calas lucrurile sau oarnenii sa rnairite. ..
. ~cce?t ~., : ~ n:
a
~almez, sa rna relaxez. Am incredere in propria mea forta
mte~l~ara. D~c~l~l VOlcalma emotiille voi reusi sa sting focul din interiorul meu.
Regasmdu-mllmltea interioara, ulcerul nu va mai avea motiv sa se manifeste.
1196. ULCERBUCAL (herpes) SAU~ANCRUvezi:GURA[AFECTIUNIALE ...j
1197. ULCERPEPTIC SAUGASTRIC[la duoden saustomac) _
u~ce~lla stornac poate aparea atunci cand nu rna respect destul. Vreau atat de
mult ~a Ie.~acpe.?lac ce!orlalti, lncat sunt gata sa inghit orice. Astfel, imi refulez
e~oJ IIIe}I propr~Ie ~or.mte, nu rna respect ~i pana la urma Iereprosez celorlalti
C? ~u rnarespecta. Masimt ros pe dinauntru i dramatizez fiecare eveniment din
Vla!a.~ea: 'A!ll. di~c~Itap : ot. mai mari de a digera toate aceste contradictli,
n~hnlti. Incer.ti~dlm,. care irru arnpllfica sentimentul de neputlnta. Este un prea-
, phn de !actofI Ir.Itant.l,care se transforms In ulcer. Un fator iritant poate fi 0
?~,~so~n~s~u 0sl,~uatlE;,' p e care vreau sa evit sa .0vad sau sa infruut; dar este
~II_Iposlbl! sr ace.I ceva Imi ramans in stomac. Avrea sa "evacuez" acel factor
intant d: n spa~lUl m: ~"vital, din "teritortul" meu. Ma shut neinteles, mai ales
p: ntru caam dlficultatll.n a-mi c0',!luni~a ~e~oile. Pentruca vr~_ay,cu orice pre],
sa~lefac pe;plac celorlalti, prefer sa tac l sa "imi rod frustrarsa", Imi este greu sa
,~a afirm 1fru~~ra: ea creste In mine, pana devine 0agresivitate, pe care trebuie
'. sa 0re~~no~~l sa 0acce~t ~.,.p~mn: ua 0canaliza mal bine: altfeI, poate lua
'.pr.?p~~l exagerate, p.oatesa devma chiar 0dorinta de razbunars. Amtendinta sa
!ll~CrItIC ~~~rt~t~re ~]poat ajunge chiar sa rnaautodistrug.
Imi f.acgr~J ltOt timpul.pentru un a~urni.t ~spect din,viata mea: poate fi ceva pe
plan"afectlvsau pro~eslOnaL Aceasta neliniste "rna roade pe dinauntru", Simt un
nod Instomac. Toata aceasta agitatie rna face mai fragil i mal vulnerabil. Daca
amulcer la duoden: acesta in~ic~mai ales, frica mea dea nu fi IainaItime, in fata
ceIor care, pentru mme, reprezmta autoritatea. . .
. ~cce~t!., faptu! 5
a
~rimesc un mesaj de ia corpul meu, care Imi transmite c11
. a~v"en~t mo: nentul sa Iml descopar calitatile, sa rnaapreciez lajusta mea valoare i
. sa 1m]accept!., nevoia de iubire. . '. ,.. .
..1198. UM-ERI(ingeneral) Vezi$i:ARTICULATll . .,
. Urneti.i. reprezi~ta capacitate a m.e~~d.e a. purta 0 greutate. Umerii poarta
bucun~le, s~fe~mtele, responsabIlltatIle $1 incertitudinile mele. Fac referire
. Iapovar~actlU.ml~rmele sau a c: Iorp: ca: e a~vreasa Iefae. Lafel catoti ceilalli,
... nu sun~InstrUlt sa port 0povara. Daca rna consider responsabil de fericirea sau
~.de buna~tarea. c~lorl~lti, : r
oi
~plifica greutatea pe care 0port i voi avea dureri
. de umen. A: nImpres13ca am prea multe de tacut" ~i ca nu voi fi in stare sa duc
: " totul ~ac~pa~.De,: sem~nea, p~t avea impresia ca mi se impun anumite lucruri, ca
,s~nt ImplE: dlc~tsa actlO~ez ~In ca~z~~nor O~iriii diferite sau pentru ca, pur ~i
slmplu cellaltl nu vor sa rna sustma m prOlectele mele. Ma simt blocat. Am
" """'" """ ., .-., ,' , ,'n .,, , .n_j
524 Jacqu!!SMarteJ
adeseori impresia di Stint izbit in plin~i nu mai suport. Masimt neputincios si am
impresia catrebuie sa las armele [os, Ma simt eai cum as fi pus lazid. I mt vad
viata caprin ceata ~i nuimi pot vedea calitatile frumoase pe care I eam. Pot sa"am
o.durere .de umar ~i atunci cand traiesc 0nesiguranta mare pe plan afectiv
(umarul stang) sau material (umarul drept) sau cand rna simt strivit de
greutatea responsabilitatilor mele, atat peplan afectiv, cat i peplan material. Nu
rnasimt sprijinit. Sunt tnchis tntr-un sistem caruia nu reusesc sa ii deschid usa,
pentru alest afara, I mi este atat de.teama de ziua de maine tncat uit ~atraiesc
momentul prezent. Dificultatile decare rnaizbesc, responsabilitatea de acrea, de
aface ceva l de areusi, toate acestea ma "darama", Este posibil savreau salrni
..' demonstrez saoricum, pot facefatasituatiilor i amumerii lndreptatl spre spate,
. pieptul este scos in afara, cand de fapt, in realitate, spatele meu este fragil i
.'incovoiat de frica. I mi impun tot timpul perfectiunea, pot ajunge chiar sa rna
"flagelez" pe 'plan emotional sl amimpresia ca amfost las, Pot sa imi port pica
deoarece nu am stiut sa protejez 0persoana draga, Am multe remuscari sttmt
spun tot timpul "ar fi trebuit sa..." Traiesc 0angoasa i imi fac prea multe griji
pentru viitor, Daca partea afectata a umarului este osu1 [I ractura] acest I ucru
are i mai mult legatura eu responsabilltatile mele fundamentale. Dacamuschtt
sunt cei afectati, legatura este mai mult cu gandurile i cuemotiile. mele. Astfel
invaj salas sacircule energia inimii. melepana laumeri i apoi spre brate, ceea
ce va risipi durerea ~i rigiditatea. Umerii reprezinta actiunea ~i miscarea, de la
conceptie pana lamaterie. Prin umerii mei tree dorintele mele de arna exprfma,
. de a erea, de a acpona, deoarece umerii au aparut la nivelul inlmii . Energia
emotionala trebuie sa se indrepte pana spre maini i brate, pentru a implini
dorintele. Dacamarepn din aspune sau afaceceva, dacamainchid in mineinloe
sa rnaarune in viata, data port 0masca pentru a-mi aseunde fricHei indoielile,
umerii mei vor fi tensionati i mai rigizL-Dacasimt 0durere, mai ales atunci cand
ridie bratele, ,am,0difieultate in afi autonom ~i arnadescurea singur~I dentitatea
mea personaI a este repusa in cauza,' fata de mine insumi, dar i fata de ceilaI ti,
mai ales fata de familia mea, care, uneori, rna va ataca i imi va provoca un
dezeehilihru. Dadi amun umar rupt, fracturat sau sudt, inseamna ea exista in
viata mea un conflict foarte puternic care areI egatura euesenta fiintei mele. Sunt
prea exigent eumine insumi. Vreau sacontrolez totul i greutatea este prea mare
pentru mine. Tensiunea sau alta afecpune pe care 0simt inzona umerilor imi
transmite un mesaj, in funcpe de care dintre eei doi umeri este afeetat- stangul
sau dreptul. Dadi este afectat umarul drept este yorba desprelatura masculina,
activa: pot trill un conflict sau 0terisiune in legatura eumunca mea, Cll felul meu
, de areac~iona fata de autoritate. Madevalorizez in statutul pe care I I am, fieI n
cadrul familie mele, fie in cuplu sau I n societate. Este partea rigida, care
..controleaza, care conduce, in timp ce umarul stang indica tensiunea pe care 0
pot trai in aspectele feminine ale vie~ii meI e, adidi latura creativa i.receptiva,
. capacitatea mea de a-mi exprima sentimentele. Macobor fata de imaginea mea
.'sau de capacitatea mea de afi eu insumi un painte .bun sau un copil bun pentru
'parintii mei. Un umar in!epenit inseamna ca devine rece i dureros i este
Marele Dlctionar al Bali/or ~I AfeCfiunilor - Cauzelesubtile ole imbolniilliril
525
..deranjat I nact~vitateasa. Darei eusunt rece i indiferent fata deceea cefac (rna
prefac) ~au chiar vreau sa faeaceI lucru? Exista 0tensiune in mine care arata
.fa~tu! c~vreau sa fac ceva diferit de ceea cefac acum. Censtienttzez ceea cerna
. framanta. . ". . . ."
A~cept~" ~a?tuI AcaeuAsunt responsabil deMI NE$i I elas celorlaltl grijapentru
p.r?pr~al<:rfericire, I ~c:pand deacum, I ncetez samai "port lumea pe umerii mei"
$1mvat sa deleg sarcinile, Acceptjv, de asemenea, sainvat sa traiesc momentul
prezent, e:ea c: rnavaajuta samai usurez greutatea pe care 0port peumeri. Am
mcredere inumversul careimi oferabunurile dezi euzi,
1199. UMERI I CURBATI
~merii ~~rbati g~nereaza de obicei porecle precum "cocosatul", Pelanga toate
mformailll.e val~bI le ~entru afectiunile umerilor, umerilor eurbatt Iise adauga
faptul ca sl~bohze~za eedarea in fata vietil i agreutatilor ei. Numai pot purta
s~ng~r toata _?ceastagreutate $i cred ca nu mai am nicio speranta. I n plus, pe
I ~~ nenumar:~tele meleprobleme, amimpresia catrebuie sacar i povara celor
din J ~rul meu. Soa~a lor este in rnainilemele", Port eumine multa culpabilitate,
I egatadetr:cut Dacaumerii mei sunt $i rigizi, tnseamns caexista inmine 0stare
pe.rman~nta de tensiune interioara, Sunt tot timpulla panda, gata saI ntervin in
once sl~ua~e neprevazuta i irni asum responsabilitatea pentru fericirea
celorlalp, Maastept parca sa-rni cada cevaincap. ,
y Accept~" faptul ~aasosit rnomentul saamgrija de mine i sa I i las pe ceilalti
sa se oeupe de fenclrea lor. Aceasta forma de deviape pronuntata a coloanei
vertebra I epoate semnala, de asemenea, 0obligape de afimodest. Oricare ar fi
eauz~sta~ii mel~, trebuie sa invat sa fiu modest, deoarece acest blocaj energetic
prOVl?edl? sentiment: ~e.furie di~trecut, carema afecteaza inca i astazi $i care
sunt msotlte de multa lfltare fata de anumite persoane sau anumite situatii.
Deoarece sunt. 100% responsabil de ceea ce mi se intampla, imi acceptl.
,alege~e~, contlent sau nu. Este rara indoiala, cea mai mare provocare din viata
mea. I ~l as.c~ltvocea in~erioara care rnaindruma in ceea cetrebtiie sa facpentru
afi mal fenClt. UnmasaJ sau un tratament energetic rna pot ajuta sa rna centrez
pe momentul prezent i sa intru I n contact eu eul meu superior pentru a-mi
.recunoate propriile nevoL .
.~-
.~
i1200. UMFLARE (in general)
,~ Umflarea ap~re in general atunci cand opun 0rezistenta emotionalcl i imi
~; . refulez emotll~e. Acu~ulez ac~ste emotii deoarece traiesc 0 neputinta sau
i .d.eoar:ceynuy$~Ucumsa l~expnm pentru a evita sa ranesc pe cineva san pur i
, ; i slmpla, sarnaranesc pemme.
l~umfla~ra ~oa~efi, de.ase~,enea, unmijloc deprotecpe i rnapot intreba dece
slmt ~evo~asarna.~roteJ ez l de cesau de cine" ? Oareimi creez iluzii cuprivire
~ao.sltuape ? I lUZlll~sunt legat de apa, iar cand contientizez faptul ea aceastii
~lu~leeste ? percept~e greitii aunei situatii sau aunei persoane, este nevoie sa
I ml re-anahzez valorI le i perceptia meaasupra lucrurilor, tntr-un mod realist. De
,. "I' " 1 , 1 l ~ : ~ ~ , '! 1 I ~ ~ ~ 11 11I... s .-_."s--.- - . " ; A j j I ~ 1 ".' _
526
Jacques Martel
asemenea, este posibil Sa simt ca unele persoane rna mint sau imi ascund
adevarul, .
Accept! " sa imi verific perceptiile pentru ca situatiile din viata mea sa fiemai
dare. Invat sa exprim ceea ce traiesc pentru a rna elibera si pentru 'ea
umflaturtle sa dispara,
,1201. UMFL AREA ( ... abdomenului) ,
Umflarea abdomenului rna determina sa ccnstientizez faptul ca traiesc 0
frustrare fata de partenerul meu.: fata de copii sau -fata de familia mea. Am
impresia ca sunt mintit, Ma simt probabil limitat pe plan afectiv sau in
exprimarea sentimentelor mele fata de persoanele din jurul meu.
Schimband felul in care vad lucrurile si avand 0atitudine mai pozitiva,
accept!" sa constientizez toata abundenta din viata mea, pe plan- afectiv,
intelectual, emotional, material etc.
'1202.'UNGHII (in general)
, Unghiile reprezinta tesutul du~si energia cea mal profunda ~i spiri.tual~, forta
, mea interioara. Prin unghii imi pot crea viata, Imi. acord -timp si nu fortez
lucrurile, astfel nu voi perturba curentul vietii. .Aceasta forta interioara rna
sustine. Aceasta protectie, reprezentata de unghii este tot timpul eu mine.
Unghiile arata capacitatea mea de afi flexibil. Se manifesta asupra corpului meu,
:in locurile cele mai "prelungite", Unghiile pot fi afectate atunci cand activitatea
, mea, dexteritatea mea, direcpa mea, tind sa se schimbe si imi-este greusa fac fata
.acestor schimbari. Indica, de asemenea, 0 dificultate de a rna pozitiona fata de
unele situatii sau persoane. Detaliile din viata mea cotidiana pot deveni punctul
central al atentiei mele. Unghiile reprezinta de asemenea sentimentul de
protectie pe care II am fata de tot ceea ce setntarnpla in jurul meu. O-problema la
unghii, precum 0 inflamatie, denota faptul ca rna agat de ceva ~i nu vreau sa Ii
dau drumul. Masimt vulnerabil. Unde este adevarata mea putere ? Unghiile mele
pot deveni exagerat de groase deoareee vreau sa rna protejez, ea 0 broasca
testoasa cu carapacea .ei groasa, Vreau sa rna apar de perieolele din exterior,
traiesc tntr-o inchisoare. Vreau sa imi scot ghearele pentru arna apara, Daca sunt
femeie, nu indraznesc sa rna apar, iar daca sunt barbat pot ezita intre aataca sau
a rna afirma. Orice as fi, aare este nevoie sa rna protejez de ceilalti sau de
propriile meIe sentimente de agresivitate si de autodistrugere ? Vreau sa inchid
u$a de acces spre mine tuturor celor din jurul meu, -pentru 'a-mi --proteja
vulnerabilitatea. Daca imi ingrijesc unghiile in mod exagerat, trebuie sa rna intreb
ceimagine vreau sa protejez in ochii celorlalti, cu scopul de aascunde 0parte din
mine, care mi se pare urata. Puncte sau pete albe, pe unghii indica faptul ca am
trait un eveniment bulversant. Imi sufac frustrarea, deoarece imi este frica sa fiu
" activ ~i raman in pasivitate. Simt nevoia sa rna apar, ca un animal urmarit
,,Ungiile rupte sunt expresia sentimentului meu de a fi prizonier, aproap:
ingropat. Unghiile care se exfoliaza sunt un semn,a! tendintei mele de avrea s~
rna agat de doua locuri sau doua persoane in acela$i timp. Urmez 0 cale, regult
Marele Dictionar al Boli/or ~iAfectiunilor - Cauzele subtile ole imbolnaviril
527
care irni fac rau i totusi rna inciipatanez sa eontinui. Ma simt rupt in bucan, Pot
alege sa imi folosesc unghiile in mod negativ (pentru aagresa, pentru arna apara
si.a-rni face rau, ca i In cazul animalelor) sau in mod pozitiv (pentru dexteritatea
si creativitatea mea). Oricare ar fi genul de energie folosita, pot sa Iidescopar
-. natura, .examlnandu-ml starea unghiilor. "
'- Acceptjv sa imblanzesc aceasta forta interioara, Renunt sa mai opun
rezistenta.si nu rna mai agat de ceil alp. Nu Imi pot dezvo1ta solitudinea Interioara
dedit daca rna sprijin pe mine insumi.
1203. UNGHII (a-~iroade unghiile ...)
Daca imi rod unghiile, acest lucru indica 0nervozitate interioara foarte mare si
existenta. unei situatii care irni roade energia. Poate insemna, de asernenea 0
nesiguranta profunda, teama de anu fi capabil sa fiu sau sa fac ceea ee se asteapta
de la mine. Daca sunt copil, acest lueru poate fi din cauza unei ranchiuni sau a
unei frustrari fata de unul dintre parinti, situatie care poate reveni $i la varsta
adults. Daca sunt copil, pot avea impresia di familia In care crese rna Impiedica sa
rna afirm si imi striveste creativitatea. Pot sa rna simt incapabil sa rna ocup de
,mine i sa rna descure singur si vreau ca ceilalti sa se ocupe de mine. Sau se poate
sa imi rod frana, sa lmi refulez agresivitatea. L as sa se vada a debordare
.lrninenta aemotiilo! mele neexprimate. Poate fi yorba despre 0parte din mine pe
, care nu 0 agreez. Imi suprim nevoia de a-mi exprima nevoile, atat la nivelul
, vorbirii, cat $i p~ plan sexual, deoarece imi este teama ea Irni voi descoperi
adevarat esenta, Imi este greau sa lmi asum autonornia, mai ales fata de parintti
rnei. Nu vreau sa mai dau sau sa mai primesc lovituri. Amimpresia ca am ajuns la
Iimita. '
Acceptjv sa irni exprim toate ernotiile i sa imi caut siguranta $i increderea in
interiorul meu. Astfel rna voi implini !
-; .
-~.
:-, 1204. UNGHIEiNCARNAT!
t
Este yorba despre a unghie ale, caret margini laterale sunt adancite in tesutul
moale. Seintampla .mai ales in cazul degetului. mare, de la picioare. 0 unghie
incarnata indica culpabiIitate sau nervozitate fata de 0 situatie noua, Vreau sa
.ma razbun, sa rna opun cuiva (de obicei mamei mele), dar nusunt capabil sa fae
acest lucru.
Po.a~e repreze_?ta, de asemenea, un conflict intre dorintele mele mentale $i
spmtua!e. Daca este yorba despre unghia unui degetde la mana, are 0legatura
cu 0situatie din viata mea actuala. Daca este yorba despre 0unghie de la picior
(ceea ce se intampla
A
mai frecvent) exista 0 legatura cu 0 situatie sau 0 decizie
referitoare Ia viitor. In cazul degetului mare de la picioare, unghia incarnata
poate reprezenta nelini$tea mea fata de presiunea pe care cred ea trebuie sa 0
~. infrunt in viitor $i fata de care rna simt deja vinovat, deaareee mi-e teama c a nu
!;i:
:; , voi putea trai aeest viitor in armonie $i cu sucees; Traiesc 0 ranchiuna i
J i - culpabilitatea mea rna face sa cred ca nu am dreptul sa' avansez $i sa realizez
Ii. anu~ite lucruri. Este posibil sa am regrete fata de unele decizii pe care Ie-am
," T' _
. . . . 1 l' '1 1 I ! . ~ ~ : 1 ~ ;' - ' ! ~ 1 1 1 I 1 "1 " , , 1 7" ~ 1
528
Jacques Martel
luat. Mapedepsesc prin suferinta pe care o provoaca a unghie mcarnata. Este
important savad care deget delamana sau delapicior este afectat: pe,??"ua~vea
mai multe lnformatii despre aspectul din viata mea pe care trebuie sa II schimb,
..penuntand in acelasi timp la culpabilitate. Unghia are tendinta sa:e intoar:a.
spre interior, daca ~i eu fac acelasi lucru in viata mea. Totusi, vreau s~reusesc In
viata, dar nu rna simt capabil sa imi implinesc visele. Astfel a~ te~dmta d~a fi
agresiv, frustrat. Cred di trebuie sa "fac" ceva pentru a~mr arata adevarata
valoare. _
Acceptlv s a imi descopar toate boga!iile interioare, sa recunosc toata forta
pe care 0amin mine. Numai amnevoie de aceste "g~ear~" car:.
e
cresc ~~ toat~
par!ile ~i decare credeam caamnevoie pen?"ua~a apar: ~I.arnaafirma. I~locsa
vreau sa rna agat, este mai bine pentru mme sa rnerg mamtea celorlalti. Merg
inainte ~i rnasprijin pe forta mea interioara, .
1205.UNGHII iNGALBENITE(sindrom al ...)
Sindrornul unghiilor tngalbenite se manifesta atunci cand unghiile de la
degetele de la rnaini sau de la picioare au 0culoare verzuie, sunt gr~as~i
curbate. Din punct de vedere medical, acest lucru se produ~ce atu?cI c~nd
circulatia sistemului limfatic nu este normals, anomalie, care laran.~ulel pro~n~
din cauza unor tulburari respiratorii cronice. Deoarece unghille mele irm
protejeaza degetele, corpul lmi transmite un semnal ca tr_ebuie.satmi int~es.:
sistemul de aparare, deoarece sunt fragil sl nu pot face fata everumentelor vietn
(plamanil=viata) in micilelor detalii, defiecare zi.Viatam~:,sepa_rete:na. .: . _
Acceptlv sacaut in mine ceea ceirni poate aduce mal multa pasnme invtata.
Imi dezvolt energia vttala pentru ca aceasta sa se manifeste ~i in capatul
. degetelor.
1206.UNGHII MOl ~I CASANTE
Unghiile reprezinta vitalitatea, starea energiei mele vitale. Unghiile casante
exprima un dezechilibru la nivelul energiei mele ~i felului in care 0folosesc.
Unghiile moi exprirna slabiciunea pecare 0sirnt, indiferenta mea. Viat~mea
A
este
lafel deterna cai unghiile mele. Doar demine depinde saaduc cevaplcant mea
~i satmi folosesc energia. Con~ientizez faptul di imi traiesc viata tntr-un mod
"moale", lasandu-i pe alpi sa decida pentru mine. Traiesc in umbra, refuz fort
ele
rnele interioare. Ma simt neputincios, fragil, la fel ca ~i unghiile mele~.Am0
dificultate de afacefajatuturor emopilor pecare Iesimt. . . .
Accept!., saimi reiau viata in maini ! Descopar intreaga forta pe care 0am:
sunt puternic i pot indeplini lucruri mari. Doar de mine depinde sa fiusigur pe
capacitajile melei samerg inainte.
1207.UR A
Multe boli au drept cauza ura. Faptul de a Intre!ine ura rna face sa detest
. anumite persoane, rna facediutacios, rna determina sa arunc cuvinte jignitoare,
. fiind plin de furie. Sentimentul deura duce laautodistrugere: distruge persoana
1 ~ 1 11 __
Marele Dletianar 01Boli/or 11A/eefiunilar Cauzele subtile ale fmbalniJllirli 529
care illntretine mai mult decat pe persoana sau situatia In cauza, Cand traiesc 0
ura, amimpresia caexista cevacare arde in mine, pe mai multe sisteme: digestiv,
pulmonar f in relatie eu vezica biliara i ficat. In evolutia semnelor manifestate
de corp apar afectiuni tot mai grave. Pot chiar sa atrag un cancer. Ura apare
atunci cand am impresia ca ceilalti rna Impiedica sa tml traiesc viata, Vreau sa .
traiesc asa cumvreau eu i cand lucrurile nu merg dupa placul meu, reactionez
puternic. Inloc safiu deschis si savreau sainteleg punctul de vedere al celuilalt,
rnaincapa!aneZ sa raman pe pozitia mea. R efuz astfel orice responsabilitate tn
fata viejii,
Accept J" faptul caiubirea seafla labaza oricarei vietl, Invat sarna iert i sa
Iiiert pe ceilalti. Acceptlv saii inteleg peoameni si situatiile, plin deiubire. Doar
fiind deschis fata de ceilalti tmi voi putea schimba viziunea asupra lucrurilor i
rnavolelibera dejudecap si deaceasta ura acarui prizonier eram.
-~:.
.1208.~CHI (ingeneral) Vezi ~i:URECHJ- SURDJTATE
Vazul si auzul sunt simturile care rna aiuta sa ma orientez tn rnediu, Pot savad
ceva, Carasunet sau pot auzi ceva, tara savad neaparat de unde provine sunetul.
Irnpreuna, cele doua simturi creeaza un soi de lume In "trei dimensiunl",
Urechile rna ajuta sa aud toate sunetele din jurul meu, atat pe cele armonioase,
cat si pe cele neplacute. Surditatea totala sau partiala poate surveni atunci cand
nu pot acceptalv ceea eeaud. Intrerup contactul tntre mine si ceilalti, Dacasunt
surd, inseamna cas-a instalat un proces selectiv deinformare, vreau saaud doar
ceea ce'lmi convine ~i resping tot eeea ceriu-mi place..Acest proees selectiv est
efoarte eficient, deoarece rna ajuta sa "recunosc", de exemplu, vocea copilului
rneu, atunci cand tl caut intr-o multime de oamenL In acelai fel, acest proces
actioneaza ~i invers, in cazul lucrurilor pe care nuvreau sa Ieaud. Intr-un mod
indirect, urechile ajuta lamen!inerea unui echilibru corp-spirit in Univers. Acest
echilibru rnatine in picioare, in alerta i rna ajuta sa fiu centrat i sa lmi urrriez
drumul. Urechea este i un simbol pentru ascultarea mea interioadi: Ascultarea
injelepciunii meleinterioare sefaceprin intermediulurechilor. Stareaurechilor
mele indica cat de mult sunt deschis fata de emoJiile ernIe cele mai adanci i cat
.deflexibil i primitor sunt fatadeele;
.Acceptt., sa raman flexibil fata de structurile vietii, care sunt mereu in
evoluJie. Construind baze solide, cuajutonil vocii rnele interioare, urechile mele
vor fi perfect sanatoase!
1209.UR ECHI (afecpuni ale...) Vezi #: URECHI/ ACUFENA/BAzAI; iNURECHI / OTITA
Afec!iunile urechilor apar atunci dnd traiesc 0suferinta, cand sunt iritat sau
rnasimt ranit delucrurile pe care Ieaud. Pot aveaimpresia canimeni nu asculta
ceeaceamde spus sau sunt dezamagit fatadeceea eea fi vrut saaud i numi se
spune (complirnente, multumiri etc.) Este cai cuma vrea sarnainchid ~i sa nu
mai fiuin contact euceea ceesteinjurul meu. Saupoate sunt incapajanat ~i refuz
saaud ceea cespun ceilalp. Ceeaceaudimi depaete puterea deintelegere. Daea
ma simt confuz legat de ceea ce nu am putut auzVdin cauza unui zgomot, de
.. T 'W 'J 'f 'l t 1 f - r ~ ~ 1 ~ 1 ~ ~ ~ 7 1 T 1 1 1 1 'I ~ ~ f~ : . " . & , . - - - - - - - - - - - - - -
530
Jacques Martel
exemplu, cuvinte sau informatii foarte importante [deexernplu referitoare la a
lua 0decizie sau a alege 0anumita directie), furia sau frustrarea mea vor
.declansa 0afectiune lanivelul urechilor. . .' . .
Exista0slabire aauzului lanivelul comunicarfi, al zgomotelor.
Uneori, poate fi verba despre un conflict tn relatie cu mama, ca~ese m~nif:s.~
printr-o afectiune aurechii. Durerea deureche apare ca urmare a unei cnnct
care "mi-aajuns laureche" i care lml era destinata miesau altcuiva. Ceeaceaud
rna nelinisteste si tmi face rau, atat fizic dit sl emotional. Ma simt in~his in
trecutul meu tntunecat, de care rnaaga], Imi port pica i rna culpabilizez. lmi fac
rau singur ~i poate ii las i pe ceilalti sa rnaraneasca. Daca este verba ?~spre 0
Infectle la ureche, este posibil sa fi auzit cuvinte care mi-au produs 0intare, 0
tulburare .emotionala, un conflict sau un dezechllibru. Urechlle mele
reactioneaza puternic atunci cand aud un dezacord sau.o neintelegere in cazul
unor persoane pe care Ie iubesc. Daca este vorba despre 0otit.a, acest lucru
indica faptul ca simt multa neputinta legat de ceea ce ani .auzit, Este ca i cum
urechile mele ar fi fost sparte de cuvinte pline deviolenta. Daca-un copil are 0
durere de ureche,. acest lucru poate exprima un conflict legat de mediul familial
sau de scoala, Durerile de ureche sunt frecv.entela copiii -care aud tot ceea ce
spun adultii, certurile parinplor,. tara' sa poata sa-i exprime punctul lor de
'. vedere. Este posibil sa aud diferite versiuni aleaceleiasi povesti si acest lucru rna
tulbura mult, deoarece nu mai stiu cesa credoDeobicei, unul dintre parintii mei
traieste aceeasi situatie ca si mine, pe plan afectiv. Pot fi 0oglinda care ii arata
faptul 'ca ar fi important pentru el sa se asculte. Durerile de urechl se pot
manifesta la adultii care au 0dificultate de acomunica verbal, mai ales daca nu
suporta sa folose;sca telefonul. Pot avea 0dificultate sainchei conversatiile care
mi se par plictisitoare, despre aceleasi subiecte care se repeta lanesfarsit.Aiung
sa am 0"fobie de telefon", care, prost gestionata, poate declansa 0durere de
ureche. Corpul poate, de asemenea, satmi spuna ca ar trebui sa imi ascult mai
mult lnjelepciunea mea interioara. Pot fi confuz .cu privire la mesajele sau
semnalele careimi sunt trimise i vreau, intr-un fel, sanumai aud ceseIntampHi,
"nu-mi cred urechilor !"Urechile se.pot infunda atunci cand vreau sarnaascund,
sarnarefugiez in interiorul meu i,daca vreau sanumaLaud nimic, deoarece rna
doare prea tare sau rnaderanjeaza prea tare ceea.ce aud. Acest lucru ,estevalabil
atunci cand am un dop de creara in urechi: nu mai vreau sa aud certurile,
cuvintele care rnaranesc. Pastrez totul inmine, Inloc saignor ces-aspus;
Accept! sa rna disciplinez, sa "aplec urechea" latot ceea cese intampla tn
jurul meu i mai ales in interiorul meu. Ynvatsa 1mi !in urechile "deschise" tot
timpul, dezvoltandu-mi Inacelai timp capacitatea dea rnadetaa deceea ceaud.
Astfel, inima meapoate ramane deschisa tot timpul. ..'
1210.URECHI- ACUFENAVezi #:URECHI ~ BAzAIT!N UIm c iIi "
Acufena este un fenomen care rna facesa aud sunete, precum,uieraturi, bazait
sauscranete, tara caacest lucru saaibavreo legatura cuceea cese aude injurul
meu. Poate fi ceva trecator sau permanent i se poate produce. cu intensitate
1 III 1 1 , ~ _..
'.Marele Dictionar al Bali/or #A/ectiunilor Cauzelesubtile ale imbolniivlrii 531
diferita a sunetelor. Acufena se manifesta mai des in cazul persoanelor care
traiesc un stres puternic, legat de performanta, Apare adeseori in urma unui
eveniment care a produs un soc emotional sau cand nivelul de stres R crescut
.foarte mull, deexemplu dupa: divor], pierderea locului demunca, un accident etc.
Am nevoie sa fiurecunoscut i sa mi se respecte identitatea, drepturile. Imi este
.teams di lmi voi pierde locul de munca sau un anumit statut social (pe plan
profesional sau tn.viata personals) ~i nupot facefatalaacestlucru.
Uneori este posibil sa am 0 dificultate de a-mi revizui unele idei i pot fi
,incapatanat. Insist sa raman intr-o situatte care nu imi convine. Ma opun
schimbarilor pe care nu lea-m ales eu i pe care nu le pot controla. Stiu,
lnconstlent di, daca nimic nu se schimba, poate exista 0separare, atat la nivel
personal, cat si profesional. Cand seintampla acest lucru este bine sa rnaIntreb
dacami-amascultat vocea Interioara. Estecai cumnu as fi fost conectat exact la
radio-ul meu interior. Candcaut un. post de radio, care nu emite muzica sau
discutii, pot sa "aud linistea". Dacatnsa mut frecventa undeva unde nu exista
niciun post care ernite, aud pacanituri sau suieraturi, ca i cumas folosi un post
cuunde scurte. Exista emotii pecare Ierefulez defricasanuImi tulbur echilibrul
interior? Viata imi reaminteste sa imi ascult vocea interioara, nevoile mele ~i
dorintele mele. Trebuie sarnaocup demine pentru adiminua "nivelul dezgomot
i de interferenje", care pot exista in gandurfle i in ernotiile mele, deoarece
faptul de a auzi aceste zgomote indica poate cit exista sl altceva ce nu vreau sa
aud sl acel zgomot, lmpiedica sunetele nedorite sa ajunga la urechile mele.
Acufena indica faptul di, corpul meu seaflasub tensiune. Lucrurlle semicaatat
.derepede in mintea mea tncat amimpresia ca"totul 0sasara in aer", Sunt foarte
, atent latot ceea ceselntampla injurul meu. Candsufar de acufena, rnasimt des
departe de 0persoana draga, Masimt separat de ea deoarece avem 6dificultate
decomunicare. Tacerea traita rna sperie si frica devine insuportabila. Amnevoie
. de asigurare, de explicatii, de cuvinte frumoase, dar toate acestea nu exista. Maa
simt agresat de lipsa de comunicare. Nuamde ales decat sarnaretrag in cochilia
. mea pentru arnaproteja de acest zid detacere. Traiesc 0anumita dualitate: am
rtevoie de singuratate, dar doar atunci cand 0aleg eu, nu atunci cand Imi este
impusa sau apare, tara sa0pot controla !Zgomotul pe care naud rnapoate ajuta,
de asemenea, sa raman in contact cu 0suferinta traita, pe care nu vreau sa 0uit.
, Acel sunet sau zgomot poate rnavaajuta sarnalinitesc ?A$aceva s-ar Intampla
daca a auzi zgomotul in realitate, In exterior. Uneori tacerea rna trimite eu
gandulla notiunea de moarte i lafrica deea, creierul meu "facezgomot" pentru
anu putea gandi. Este important sa identific exact ceea ce aud (~uierat, fluierat,
bazait, clopotei, claxoane etc.) pentru a identifica ceea ce traiesc. Deexemplu,
este posibil saaud urmatorul sunet: sunetul unui diu, urletul unui torent, cIopote,
bazait de albine, 0singura nota de fluier, sunetul de cimpoi, vantul fonind prin
copaci, mii deviori sau un murmur adanc. CandseIntampla acest lucruinseamna
ca sunt in contact eu un sunet care exista pe un plan interior, reprezentativ
, .. 'I T ~ .. ., 1 1 ~ ~ ! ; "'[ ;
11' III 1 ,'I J 1-' 3 1 _
532 Jacques Martel
pentru un anumltplan al consntnter, in acest caz Insa nu este yorba despre
acufena. este yorba despre un sunet natural. Ureehea mea interioara, 'spirituals,
este deschlsa, Pot sa multumesc pentru di aud un astfel desunet, deoarece acest
lucru indica faptul casunt in contact.mal constient cuuna dintre lumileinterioare
.alecreatiei, Raman linistit si atitudinea mea este eea acelui.care locuieste chiar
langa un .rau si aude in mod normal aeeste sunet. Creierul.inregistreaza, acest
sunet capeun sunet normal ~i rnasimt in largul meuInviata dezi cuzi, euaeest
sunet natural.
Acceptlv satmi desehid mai mult ureehile interioare (situate la8~i 10emin
.spatele urechilor fiziee) pentru a putea fi mai in rnasura sa lmi captez vocea
interloara, Pot saincerc, de asemenea, Saaud intr-un mod mai constient sunetele
naturii i melodiile celeste pentru. a-rna bucura de mai multa pace si liniste
interioara. Orice forma de demers holistic .(yoga, destindere dirijata,
acupunctura, osteopatie, vitaminoterapie, energie -etc.) rna' poate ajuta. sa
diminuez nivelul destres si sairni recapat linistea interioara, Pot ajunge saaud sl
eu sunete precum susurul unui rau, al unui torent, clopotele (rnici, mijloeii sau
mari), cimpoiul, vantul care adie prin copaci, bazilitul albinelor sau sunetul a,mii
de viori. Aceste sunete corespund uneor sunete pe care le.pot auzi pe diverse
planuri ale realitati! interioare si rna pot ajuta sa aflu pe ce plan rna conectez,
Acest Iucru Ineamna ca,.urechea mea interioara este deschisa pentru aauzi mai
, mult realitatea acestor lumi.
1211.URECHI- BAzA.ITIN URECHI Vezi~i:uimmf-~ACUFENA
Bazaitul este legat de refuzul de, a-mi asculta vocea interioara, semnele
, interioare care Imt tndruma viata, Factotul cumvreau eu, refuz saascult anumite
euvinte care rni se par neplacute, Pot fi chiar si incap~tanat. Maopun, deoarece
imi este tearna sa aflu adevarul, sa fiulacurent cu 0situatie sau chiar spi au 0
decizie. Pot sa ajung sa fiuin dizarmonie i s,aaud un bazait in ureehi, tocmai
pentru a nu auzi cese intampia cumine... Amimpresia ea<:inevase gande~te la
mine, cand, de fapt, in realitate este exact invers... Pot fi tensionat din cauza
ideilor care imi "tropaie" prin minte. Mahranesc cuganduri negative. Angoasele
mele rna impiedidi sa imi ascult in!elepciunea interioara. 'Imi c~eez 0,intreaga
lumein minte, traiesc iniluzie. Su~t pre,acentrat pemip~InsumL_
Acceptand! '" sa fiu deschis la nivelul inimii"" pot sa aud cuvintele cu mai
muita deta~are. Renunt laideile preconcepute, laprejudecati, iafaIi idoli, pecare
,sebazaviata mea depanaacum. Descopar bogapa din inima'" mea i invat saam
Incredere Invocea mea interioara. Numai sunt obligat sa"fac pe surdu.l". Exista0
,;vorbainteleapta care spune "Ascultaceea ce nu IP spuL" Recunosc lumina din
mine~i rnascaldin ea. Astfellmi vafi mai uor savad frumusetea celorlalti.
93 Sursa: " Camet de note spirituale de Paul Twitchell
Marele Dletlonar al Bolllar ~1A/eqiunilor - Cauzelesubtile ale imbolnoviril 533
1212. URECHI - OTITA
Otita ~ste 0 Inflarnatie a uneia sau a ambelor urechi, care l~l are cauza in
inconfortul pe care il pot simti fata de ceva ce aud sau amauzit in ultimuI timp.
Otiia .apare frecvent lacopii, mai ales in legatura cuceea cevorbesc parintit mei
intre ei sau eu ceva ce mi s-a spus mie, fiind de obicei incapabil sa imi exprim
_nemultumirea sau frustrarea. Sunt foarte sensibil la rnediul meu $i la ceea ce
consider cafiind periculos. Fiecasunt adult, fiecasunt copil, chiar daca durerea
poate proveni din ceea ceamauzit, paate veni, de asemenea din cauza aceva ce
nuamauzit, deexernplu, cuvinte precum: "teiubesc", "Felicltari pentru ceeaceai
facut" etc, 111 general, cand am0otlta, seaduna lichidin spatele timpanului. Ceea
ce aud trebuie sa treaca mal intai de acest lichid, inainte de a fi auzit. Este a
situatie asemanatoare cu cea din pantecele mamei. Prin otita, caut, chiar si
inconstient, saregasesc acel mediu privilegiat. Saupoate fi yorba despre faptul ea
"fac pe surdul", tmt "atup urechile" pentrua nu mai fi nevoit sa aud. Maretrag In
mine insumi i simt doar tristete, slabiclune ~i netntelegere, Vreau sa rna simt
apropiat de mama. si, in acelasl timp, vreau. sa rna' protejez de fricile si de
nelinistile ei. Pentru parintii mei este un semnal, care Iearata ca eu, copilul lor,
care are otita, traiesc un conflict interior ~i este important sa rna.ajute saexprim
ceea ce traiesc, pentru a rna vindeca mai repede. Caut armonia acasa ~i evit
dezacordurtle. Este posibil sa stiu ceva legat de oseparare, dar nu vreau sa aud
schimbarile care vor rezulta dupa aceea. Ca~i adult. cttta rna poate ajuta saimi
pun intrebaru cuprivire lavoeea mea interioara: "Oare 0ascult ? Primesc mesaje
care m~deranjeaza si care rnainfurie cuprivire laceea eeamdefacut sau laeeea
ee mi se cere sa fac? Am impresta ca tot timpul eu sunt eel care "ciuleste
urechile" spre ceilalti, dar cand emomentul saflui euaseultat, separe canimeni
nu vrea sa rnaajute ?" Otita este 0forma de afugi de problernele mele. Masimt
prizonier, lnchis. Prefer 'saraman in lumea mea imaginara. Astfel evit sa facfata
lumii terestre $i momentului prezent. Sunt revoitat. Nuvreau saaud suferintasau
durerea pe care Ie-am putut provoea cuiva. Accept!'" faptu) ca,.prin ascultare,
atat irtterioara, cat i exterioara, pot avansa in viala, pot ramane centrat i evita
abstacolele inutile. "
Imi accept!. trecutul, renunt laarice sentiment legat de moarte sau laorice
amintire dureroasa. Indiferent devarsta mea, imi ascult intelepciunea interioara.
Traiesc inspontaneitatea momentului. . .
1213. URECHI-SURDITATE
(and exista 0 diminuare a acuitatii auditive, -vorbimdespre hipoacuzie. (and
aceasta acuitate se stinge camplet sau intr-o masura foarte importanta, vorbim
despre surditate.' .
Mai bine surd decat saauzi a~aceva!Inacest eaz, alegsanu mai aud, decidsarna
izolez de eeilalti. Pentru ea rna simt foarte repede respins, "imi astup urechile",
deoarece nu mai' vreau sa fiu suparat. Ne~tiind ce sa raspund uneori, "fae pe
surdul". imi este teama cavoi fi manipulat ~i nu accept!'" criticile, nu vreau sa
! ! 1 , t 1 1 11 1 1 1 1 l' j '1" I ''I 11 .. _
534
Jacques Martel
aud, astfel, prin aceasta bariera rnaizolez tot msi mult, rnaincapatanez sa nu mal
aud nimic. Prefer sarnaretrag, Ininteriorul meu, saintru In"cochilia mea", caun
animal ranit, Sunt asurzlt de ceea ce aud sau de ceea ce descopar despre mine
insumi sau despre alte persoane, Am impresia di se reiau mereu aceleasi lucruri.
Sunt foarte sensibil laexpresii degenul "ceva spune lumea". Masimt agresat de
tot vacarmul din jurul meu, Totusi, fiecavreau, fiecanu vreau, ttmpul faceInasa
fel incat, problemele nerezolvate dinviata mea sareapara Intr-o zi i vatrebui sa
Iefacfata. Amtendlnta savreau sarezolv totul eusingur, Inlocsacer ajutor. Sunt
tnchis fata de ceilalti. Mapot lntreba dacaimi ascult ernotiile, frustrarile $i, nu in
ultimul rand, vocea mea interioara ?Furiacreste in mine $i mi-eteama sa0las sa
seexprime. Prefer sarnainchid in mineinsumi, nestiind prea bine cumsaexprim
aceasta furie. Pot fi foarteindipatanat sl pot "facepe surdul", deoarece vreau sa
fac totul cumvreau eu i nu acceptlv sa mi se dicteze sau sa mi se dea sfaturi.
Constlentizez sltuatiile particulare in care am diflcu}tati. de a auzi ceva, Este
yorba despre sunete ascupte' sau mai joase? Acuitatea mea auditiva se
arnelioreaza in anumite perioade i apoi scade din nou? Este yorba despre
persoane de gen rnasculin sau feminin? Adulti sau copii ? Persoane care au un
accent particular? Deoarece este interesant deobservat faptul ca, surditatea are
anumite variatii, nueste tottimpul constanta si difera dela0persoana laalta Am
tendinta de a "bloca" anumite sunete lnainte de afi trimise lacreier i tnainte de
", . ..
a-mi deranja linistea' interioara., '.
Pot opri aceste sunete prin prezenta apel in urechlle mele. Aceasta apa poate
reprezenta ernotiile care s-au acumulat Inurma lucrurilor pe care le-amauzit: rna
impiedica sacomunic pentru a-I menaja peceilaltide ceea cear putea sa auda de
Iamine. Aceste forme diferite caforma si intensitate, alesurditatii, rnafacsarna
simt singur, Izolat, Prefer sa rnaindepartez de lume, deoarece, ooricum, imi este
teama cii rnainsel in alegerile pe care le' fac. Dacasunt copil, certurile, tipetele,
reprosurile, zgomotele pe care Ieaud pot, laun mornentdat, sa devina prea mult
pentru mine i a m nevoie sarnarup detot acest vacarm. Dacaimi este teama tot
timpul, di "vasuna alarma" atat Insens propriu~cat i Insens figurat; acest lucru
rnafacesaplang $i prefere sanuaud, deoarece aIiuntii un peficol. .
Accepti. sa "ciulesc urechea" $i saImi ascult vocea interioara, care este cel
mai bun sratuitor pe carenamin viata mea. Cel mai frumos act deiubire pe care
npot face este acela de a-mi deschide inima . Accept.!.. sa audmesajele i s'unt
deschis fata de ceilalp. Imi regasesc linitea interioara. les'dln umbra pentru a
trai insrarit in lumina intelepciunii meleinterioare ..
1214. UREMIE Vezi ~i:RINICHI [PROBLEME RENALE]
.Uremia este nivelul deuree din sange. Ureea este' un component al urinei. Acest
'nivel poate fi anormal de ridicat, din cauza unei insuficiente renale, insuficienla
hepatica (aficatului) poate cauza un nivel prea sdizut'de UI:eein sange. In acest
caz, proteinele sunt prost gestionate}n organism .~i pot ~aImi pun urmatoarea
intrebare: "Care este aspectul din viata mea care nu este gestionat a~a cum a~
vrea eu?" Milsimt obligat salas totul in urma me'a, amimpresia cavoi pierde tot
I 1'1" ,"1" 1~ " ""
Marele Diefianar 01Boli/or 51Afecfiunilor - Cauzelesubtile ale imbolnavirii 535
ce am..Uremia apare de obicei, atunci cand rna simt dezradacinat de locul meu
natal, cand trebuie sa rna exilez in cealalta parte a lumii. Nu mai stiu unde rna
situez Inviatii~Ceeste cuadevarat bun pentru mine? MaobJ igsafaeunele Iucruri,
uneorl cu duritate ~i rigiditate. Vlatamea este condusa .deminte, nu de inima.
Incerc sa fiu eel mai bun, ceea ceimi complies relatia cu autoritatea. Urina are
legatura cuvechile mele emotii, care cers afieeliminate.
Acceptlv sa fac "curatenie" in eeea cernatulbura in viata ~i sunt dechis fata
denoi poslbilitati. Imi aseult nevoile si voeea mea interioara.
1215. URETRlTAVezi~i:ANEXAIII
Uretrita este 0inflamatie a canalului care trnsporta urina spre col, din veziea
.urinara spre orificiul extern al uretrei, meatul. Aceasta stare indica faptul ea
acceptlv cugreu salas satreaca 0situatie noua si fac Ioc agresivitatii, 0situatie
nerezolvata, in relatie eumama mea, poate ducelaaparitia unei uretrite. lmi este
greu salmi delimitez frontierele. Vreausacontrolez viata celorlalti. Traiesc multa
furie. Vreau sa amimpresia c a imi controlez viata, dar trebuie sa constlentizez
faptul caeste 0iluziei catrebuie sarenunt launele lueruri sau persoane. Nupot
.aveaputere decat asupra meatnsusi !
.'.. Accept Iv salas saclrcule mai liber noileidei ~i sa-rni pastrez spiritul deschis
fata de opiniilemele, care se pot schimba, stiind casunt tottimpul ln evolutie i
inschimbare.
1216. URINA.ONFECTII URINARE) SAU cISTITA Vezi si: INCONTINENTA [... URlNAML
INFECfll[iN GENERAL1,LEUCOREE, VAGIN- VAGINITA, VEZlcA [AFECfIUNI ALE ..;1
Urina simbolizeaza veehile mele ernotii, de care nu mai am nevoie ~i pe care le
elimln din sitemulmeu, 0inflamatie aveztcii urinare (cistita) provoaca 0durere
laurinare (chiar daca cantitatea deurina este mica) precum si 0nevoie constants
de.a urina. Afcetiunea apare frecvent la femeile tinere, care sufera de diabet, la
femeile insarcinate. Caorice Infectie, indica faptul ca exista 0furie pe care am
aeumulat-o. Cistita poate fi cauzata ~i de suparare, de ranchiuna, de exasperare,
. care fierb in mine sau rna ard in interior !ji care ating aspecte din mine sau din
. relapile mele personale. Ca~i in cazul unei vaginite (sau leucoree), este posibil
s a traiesc un sentiment de frustrare legat de relatiile mele sexuale. Deoarece
" sistemul meu urinar i sistemul reproducator (vaginul) sunt legate, sepot afecta
redproc. Este posibil ca re1axtiile mele sexuale sa mearga foarte. bine ~i sa nu
inteleg de ceam1msentiment de frustrare. In acest caz, rna potintreba: "De,ce a
trebuit saa~tept atat demult, pentru aavearelapi sexuale satisraeatoarE:!?" .
Deaici pot proveni frustrarea i furia neexprimate. 0cistita poate aparea, de
asemenea, inurma unei separari. Nefiindcapabil saimiexprim emotiile neg~tive,
fricHe~i conflietele meleinterioare, legate de eeea ee traiesc, urca la suprafata.
Avand mari ateptari neimplinite, ii acuz pe ceilalti pentru acest gal interior, mai
alespe partenerul meu. Traiese frustrare dupa frustrare deoar~ce Ielas celorlalti
'responsabilitatea pentru binele meu. Furia mea interioara este de obieei intoarsa
spre. persoanele de sex opus sau spre partenerul meu sexual. Masimt prizonier
, '~
, 'I 11 11 "'I' 1. 1 1 1 '" ~ ~ J 1 1
536 Jacques Martel
lntr-o situatie? Exista cineva care are un control asupra mea? Deaiel deriva un
sentiment deneputinta ~i amimpresia caviata mea este distrusa,
Este momentul sa acceptlv satmi asum responsabilltatile pentru viata mea.
Iau decizia de a merge tnalnte si de a renaste, independent de relatiile mele
prezeIite sau din trecut. Maumplu debandete: [mt las creativitatea saseexprime.
Astfel, Imi traiesc viata in functie de inima., Inloesa fluindrumat tottimpul de
minte.
1217. URTICARIE Vez;: PIELE"":"'"URTICARIE
1218. UScACIUNE VAGINALA Vezi: VAGIN [iN GENERAL]
1219. UTER (in general)..Vezi ~;: CANCER DE COL UTERIN, FEMININE {AFECTIUNI ...],
pROLAPS
Uterul simbolizeaza starea mea de femeie, este sediul creativitatii mele,
Reprezinta, de asemenea, capacitatea de a naste, siguranta, caldura, Este un
refugiu. In acest sanetuar calduros ~i primitor, are loc nidatia. Problemele de
ovare sau de uter, precum retroversia uterului, indica faptul ea este momen~ul
saimi dezvolt creativitatea, care Imi vareda puterea dea-mi gestiona viata, Este
important saaflu"Cumrnasimt, in ealitate defemeie ?Masimt vinovata, rusinata
sau tradata, in faptul de aavea sau anu avea eopii ?Sunt dezamagita de faptul di
nu am familia dorita sau sunt dezamagita pentru ca nu voi avea niciodata un
eopil ?Consider eaestegreu safii femeie, sotie, mama, femeie deafaceri, iubita ?"
Poate am. impresia di regresez! Uterul are legatura eu sentimentele mele.cele
mai profunde, 'mai secrete. Culpabilitatea, rusinea .~i slnguratatea rna rod pe
dlnauntru. Cauza acestora poate fi un doliu 'neterminat, Sentiments percum
disperarea de a vedea ca nu sunt "0 femeie adevarata", o "doamna", ca sunt
inutila, neatragatoare, sunt foarte prezente in mornentul in care se face 0
histerectomie si pot cauza depresia. Sau este posibil sa rna. simt "nepotrivita" in
relatie cu partenerul meu, simt ca "nu ne acordam" ~i din aceasta cauza sunt
trista, il tnvinovatesc pe el pentru starea mea ~i acest lucru poate determina 0
inflamatie a uterului: ceea ce vad la el imi aminteste tot timpul ceea ce imi
displace'la mine, deoarece el este oglinda mea. lmt resping viata, propriul meu
corp. 0 problema In aceasta zona Indica faptul c a lmi este imposibil sa dau din
nou nastere, safacsarenasca anumite aspecte din mine, pot sacontinui saimi fae
o autoinvestigatie, Daca un uter se dezvolta 0 tumora, in aceast caz, mp intreb
cum percep sexualitatea celorlalti, mai ales a eopiilor ~i a' nepoplor mei. Am
impresia canu este "corecta", cadepaseste limitele normalului TIi simt inpericol,
fizicsau moral? Ar putea fi raniti ?Bxistacevacemi separe respingator, legat de
copiii mei ~i deviata lor decuplu ? Maderanjeaza repartizarea rolurilor sau locul
pe care II ocupa fiecare, in familia rriea? Simt ca tmi pierd "nepoteii" deoarece
cresc "prea repede" (a~vrea atat de mult sa: ramana mici ~i astfel sa fie in
siguranta]? Simt ca, aproape amdatoria sa fiu parinte in relatie cu nepotii mei.
AstfeI, sentimentul meu de libertate este distrus, inca o data. Este ca si cum ar
exista 0nefericire care iml pandeste familia, casa noastra, Toate aceste intrebari
11/11111111111
Marele Diet/onar al Boli/or ~IAfeCfluniior - Cauzele subtile ale imbolnavlrll 537
pot avea legatura fiecu copiiimei, fiecunepotii mei reali, fieell cineva pe care il
consider copilul sau nepotul meu (copilul unor frati, uri vecln, sau, daca sunt
profesor, un elev). Vreau saretin atat demultelueruri dintrecut si acest lucru irni
Impiedlca creativitatea sa se exprime. Resping copilul meu interior, pe care I-am
lnchis intr-o eutie, atunci cand amdevenit adult.
In adancul meu, imi dorese sa merg inainte, sa fae0 multime elucruri, dar sunt
frustrat, deoarece, ceva rna tmpiedica, Cand exista 0 retentie tntrauterlna,
constientizez starea de frica in care rna aflu. Imi este tearna sa rna relaxez. Ma
nelinistesc, nu vreau sa nasc un copil in aceasta lume si incere sa ilretin, Pierd
sange, ceea cesimbolizeaza pierderea bucuriei de atrai, "Imi pierd bucuria, daca
amacest copil in mine? Vatrebui sainfrunte, in curand lumea ~i imi este teama
pentru el..."
Acceptlv sa remise; sa redevin eu tnsami. in Ioc sa vreau sa tnlatur toate
regulile ~i obiceiurile care mi-au dictat viata, acceptjv sa leintegrez intr-unmod
armonios, Constlentlzez faptul canu amnicioputere asupra vietil celorlalti ~i ca,
. fiecaretraieste in felul sau, Le-amoferit ceamai buna educatie posibila, copiilor
mel ~i pot fi mandra de ei !Acceptjv sa las s a traiasca copilul meu interior, care
inseamna iubire, bucurie ~isperanta,
1220. UTER(CANCERDE COL UTERlN.;.) Vezi:CANCERIA UTER {COL $1 CORP]
, r r.r-T--.--I:;II.,_ ~ :r-r---. _
538
Jacques Martel
v
1221. VAGIN (ingeneral)
Vaginul este 0membrana musculara, situata Intre vulva i uter. Afectiunile legate
de vagin I~i au, de obicei originea in frustrarea mea de a nu putea indeplini actul
de uniune carnal a, deoarece nu Imi dau voie, din punct de vedere moral sa fac
acest lucru sau pentru ca nu am gasit acel barbat cu care sa traiesc noi
experiente, "Oare sunt satisfacuta cu actualul meu partener?" Daca imi este
teama de saruturi, de intimitate, din cauza credintelor mele foarte limitate,
referitoare la sexualitate sau din cauza evenimentelor din trecut, cand m-am
sirntit vinovata si. rusinata, in legatura cu eeea ce s-a lntamplat, este posibil sa
sufar de afectiuni in zona vaginului, mai ale de uscarea vaginului, deoarece,
inconstient, vreau sa aman penetrarea. Resping sexualitatea, dar de teams diimi
voi pierde partenerul, raspund eererilor i invitatiilor lui. Traind mai mult In
min tea mea si cu grijile mele, rna deconectez de la corpul meu fizic, de la
pulsiunile mele, de lao viata din mine. Placerea este interzisa, plina de
culpabilitate. M-am inchis tntr-o carapace, la nivel fizic i psihologic. Amimpresia
ca nu apartin nimanui, Oare tmi accept din plin pulsiunile sexuale, ehiar daca
acest lucru implica faptul ca, uneori rna simt subjugata i uneori simt ca imi pierd
controluI ? Am fost victima unei acuzatii ? Sau am trait 0situatie in care, copilul
meu pleca sau aveam impresia ca pleaca, intr-un anumit fel, la razboi si nu se va
mai intoarce? Sufar pentru ca nu am un partener, pentru di nu "apartin"
nimanui, Traiesc acest lurcu ea pe 0drama, care deureaza de prea mult timp.
Toate aceste situatii pot declansa 0coborare a vaginului sau tulburari asociate
cu aceasta. Ma simt neputincioasa fata de mine insami i fata de ceea ce se
intampla. Este 0stare care, de obicei implica un conflict sau 0.respingere la
nivelul sexualitatii mele sl a perceptiei pe care 0am despre sexualitate.
.Acceptlv sa fiu deschisa fata de iubire, sub toate formele ei si sa rna
impllnesc pe deplin.
1222. VAGIN - MANcAruMI VAGINALEVeri: M A N c A R 1 M J VA GIN A LE
1223. VAGINAL - HERPES Vezi: HER PES VA GIN A L
1224. VAGINALE (scurgeri ) Vezi:LEUCOR EE
1225.VAGINALE (spasme ) Vezi:SPA SM E
1226. VAGINITE Vezi ~i: CANDIDA, LEUCOREE,URINA [INFECfn URINARE]
Vaginita este 0infectie a vaginului (precum candidoza sau ciupercile) insotita
sau nu, de un miros neplacut, In majoritatea cazurilor, simbolizeaza faptul ca, am
o frustrare fata de parteneul meu sexual sau traiesc 0culpabilitate. Daca folosesc
1 1
-, 0 - , :
Marele Dlctianor 01Bali/or ~I AfeCfiuniiar - Cauzele subtile ole imbolnavlrij
539
sexul pentru a avea 0putere sau un control asupra partenerului meu, este posibil
sa am frecvent, probleme vaginale. Aceasta poate fi scuza ideala pentru a nu face
dragoste i pentru a-mi pedepsi astfel partenerul, privandu-l de sex. Partea mea
prea puritana sau moralizatoare rna face sa rna pedepsesc pe mine, printr-o
vaginita. Intimitatea pe care 0presupune 0relatie sexuala poate declansa mai
multe sentimente legat de frica: frica de a rna sim!i neinteleasa, ran ita din nou
sau de a-I pierde pe celalalt, care s-ar putea simti controlat, posedat, In plus,
mirosurile neplacute permit eliberarea ernotiilor negative, a suferintei si a
angoasei acumulate, care sunt adanc ingropate in tesutul vaginal. Vagi nul este
locul de un de provin toate sentimentele mele cu privire la sexualitate. Daca
aeeste sentimente sunt pozitive, imi traiesc cu placers sexualitatea. Daca insa,
vreau sa rna autopedepsesc sau simt culpabilitate, frici, rusine, conflicte, confuzie
sau am amintiri din experiente abuzive, este posibil sa apara 0infectie.
Acceptlv sa rna deschid spre ideea de a trai 0sexualitate armonioasa, Acest
lucru face parte din viata mea si din fericirea la care am dreptul.
1227. VARICELA Vezi: BOLlLE COPlLA mEI
1228. VARICE Yezi:SA N GE - VA R /CE
1229. VARICOCEL Vezi: TESTICULE [iN GEN ER A L...}
1230. VARsATURI Vezi:GR EA TA
1231. VANATAIE Vezi:PIELE- VA N A TA IE
~
1232. VEGETATIVA CRONIcA (stare ...) Vezi:SfA R EVEGEI'A TWA CR ON Ic A
1233. VEGETATII ADENOIDE (pOLIPI) Vezi:A M IGDA LE
Vegetapile adenoide, sub denumirea cornuna de polipi, reprezinta 0infectie
. care ii afecteaza mai ales. pe copii. Se manifests prin hipertrofia arnigdalelor,
situate in spatele foselor nazale, provocand 0obstructie la nivelul nasului, eeea ce
ilobliga pe eopil sa respire pe gura, Fiind foarte sensibil si eu 0intuitie foarte
dezvoltata, irni blochez nasul pentru a nu rnai mirosi lucrurile care rna ranesc,
Poate fi yorba despre un detaliu absolut banal, din cotidian, pe care ilamplific
exagerat de mult. Uneori mi se inta'mpla sa simt ca nu imi gasesc locul in familia
mea; simt 0furie puternica i rna simt respins. Prefer sa tae in loc sa fiu nevoit sa
aegumentez eeva. Tensiunile sau conflictele din farnilie, pot favoriza aparitia
vegetatiilor.
Acceptjv sa rna pozitionez, in armonie, imi exprim sentimentele si recunosc
beneficiile intuitiei,
~, , 11'1 'II 11 "
~ ! 'I
540
Jacques Martel
1234.VENE (afectiunl ale ...) VE1Zi $;:sANGE - CIRCULATlA SANGUINA
, Vena este un vas de sange care aduce sangele de la organe inapoi la inima,,94.
Cand venele se tntorc de la plamant la lnima, transports un sange "rosu",
purificat, oxigenat. Cand venele revin de la celelalte organe, spre inima,
transports un sange "albastru", foarte slab oxigenat i plin de dioxid de carbon. 0
afectiune a venelor simbolizeaza faptul ca nu rna bucur destuI de viata. Ca i cum
nu as fi gasit ntciodata bucuria de a trai, Sangele circula prin venele mele; sangele
slmbolizeaza viata, 'bucuria de a trai, Ma aflu in 'contradicpe cu vocea mea
interioara si cu ceea ce realizez in viata mea. Ma simt dezamagit, depasit, Traiesc
tntr-o stare de inertie, nu mai pot vedea lucrurile frumoase care mi se lntampla,
Imt lipseste energia, rna simt golit. Sunt incapabil sa lmi asum viata i nu vreau sa
rna tntorc acasa, in caminul meu. A vrea sa rna eliberez de nelinistile mele, dar
exista ceva ce rna impiedica, Venele coronare sunt afectate mai ales atunci cand
tmi este teama ca voi pierde ceva sau pe cineva, pe care "il posed" si nu vreau sa ii
dau drumul. Traiesc situatia ca pe un pericol care lmi amninta "teritoriul", adica
partenerul meu, familia mea, munca, ideile mele etc. Imi e teama di nu am
identitate, nu apartin nimanui, deoarece am 0 dependents: sufar din cauza
indiferentei, mai ales cea a partenerului meu. Ma simt neglijat, abandonat. Ofer
mult, dar am impresia ca nu primesc la fel de multe in schimb. Simt ca "nu mai am
sange in vine", imi J ipsesc energia i curajul. .
Acceptlv sa las sa circule bucuria in mine. Recunosc momentele de fericire,
invat sa rna destind i imi regasesc pacea interioara.
1235.VENE- VARlCE Veri: sANGE - VARICE
1236.VENERICE (boli. ..) Vezi $;:$ANCRU- HERPES [f~GENERALJ / GENITAL
o boala venerlca poate sugera un sentiment de culpabilitate cu pnvire la
sexualitatea mea. Este posibil sa fi avut 0 educatie religioasa, care mi-a format
ideea ca sexualitatea este eeva murdar si impur. Pentru ea rna simt rusinatde
gandurtle i de gesturile mele, tradate de celalalt, care "mi-a transmis boala", cred
di trebuie sa rna pedepsesc si imi resping partile genitale. Ma autopedepsesc i
rna autodistrug. Energia sexuala este foarte importanta sl foarte puternica, face
parte integranta din programul meu genetic pentru supravietuirea speciei. Prin
urmare, 0 boala venerlca, implica 0 afectiune sau 0 infectie legate de aceasta
energie. Daca 0 subestimez, 0 abuzez sau 0 folosesc intr~un mod negativ, prin
lipsa de ,respect fata de mine sau e ceilalli, corpul meu rna avertizeaza printr-o
boala venerica. Sunt multumit de sexualitatea mea i, mai ales, rna simt bine i
implinit cu persoana cu care imi impartaesc intimitatea? ,Ma respect sau am
impresia ca sunt abuzat ? Faptul de a nu rna accepta pe mine insumi poate duce la
respingere, frustrare i, pentru ca nu imi mai controlez pulsiunile, "atrag" 0boala
venerica, care rna obliga sa stau la distanta de orice contact sexual, pentru 0
anumita perioada de timp. Sau este posibil sa lmi atrag aceasta boala, pentru a
94 In timp ce artera. este vasuI de sange care transporta sangele de la Inima. spre celela!te organe
, ! 1 ': 1 1...L...i ~
Mareie Dietioliar al Bolilor 5i Ajectiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivlril 541
rna razbuna pe partenerul meu, atunci cand simt ca m-a abandonat, pe plan
afectiv. Nu mai "venerez" nimic la el. In cazul in care sunt afectat de chlamydia,
acest lucru inseamna ca, imi este teama de putere, mai ales de cea sexuala, care ar
putea duce la un abuz (a fi abuzat sau a abuza pe cineva). Ma culpabilizez atunci
cand lmi simt pulsiunile. lmi este teama, atat de ceea ee simt, cat ~i de ceea ce este
in [urul meu. Care este frustrarea care rna deranjeaza in viata mea sexuala ?
Corpul meu exprima ceva ce as vrea sa ii spun partenerului meu? Amimpresia ca
sunt neputincios in aceasta situatie ? Ma simt dominat in aspectul meu feminin
sau masculin. Am nevoie de 0 distantare pentru a analiza relatta mea cu
partenerul meu i corpul meu este eel care traseaza limitele, pe care eu nu
-indraznesc sa Ie exprim, deoarece am 0stare de slabiciune, A vrea sa schirnb
unele aspecte ale relatiei i rna simt incapabil sa rna pozitionez. Nu gasesc
.cuvintele potrivite, dar acest lucru rna deranjeaza. Gonoreea, denumita si
blenoragie, indica iritarea mea legata de incapacitatea mea de a indeplinl
anumite lucruri. Vreau sa realizez lucruri marl, dar rna devalorizez atat de mult
incat nu mai am nicio energie pentru a face ceva. Deasemenea, sunt dezamagit de
partenerul meu. Sifilisul indica faptul ca rna refugiez tntr-o sexualitate golita de
sens. Este 0 boala care aduce 0 anumita rusine asupra familiei. Imi ignor
adevaratele sentimente i am relatii cu partenerul meu, in care tncerc sa lmi
exercit puterea, sau vreau sa fiu eu pe primulloc. Daca am 0boala venertca, este
posibil sa existe un sentiment de pierdere sau 0frica de abandon, pe plan afectiv?
Care este calea pe care trebuie sa 0 urmez, pentru a-mi regasi echilibrul si
, unicitatea ? Exista in mine un aspect de fuziune cu celalalt, pr care nu l-am sesizat
in relatiile mele st care nu imi convine? Este important sa acceptjv ca
sexualitatea este 0 forma de exprimare a iubirii mele si a dorintet mele de a rna
uni cu celalalt, Invat sa observ ceea ce este bun pentru mine ~i ce anume nu imi
convine.
Accept!." sa imi contactez sentimentele interioare pentru ca relatiile.mele sa
fie sincere i sanatoase. Imi folosesc puterea lntr-un mod pozitiv i la sa cireule
lin mine toate energiile creatoare. Aleg sa imi revizuiesc pozitia in relatiile mele
afective sisexuale.Las sa circule liber ideile noi i imi pastrez spiritul deschis. Irni
adaptez modul de gandire si acceptlv faptul ca aceasta experienta este un mijloc
de a rna dezvolta i de a-mi regasi echilibrul afectiv.
1237.VERGETURI Vez;: PIELE- VERGEI'URI
1238.VERTEBRE (fracturade...) Vezi: SPATE - FRACI'URA DE VERTEBRE
1239.VERTIJ ~I AMETEALA Veri $i: SANGE - HIPOGLICEMIE' 1CREIER - ECHIUBRU
[PIERDEREA .. ~J
Vertijul este 0 tulburare cerebrala, 0senzalie sub influenta careia ered ea
propria mea persoana sau obiectele din jurul meu sunt animate de 0 micare
giratorie sau oscilatorie (vertij rotativ). A avea un vertij sau 0 ameteaIa este un
mod de a fugi de un eveniment sau de 0persoana, pe care refuz sa 0vad sau sa 0
aud: chiar daca nu sunt multumit, raman in aceasta "schema" de functionare.
TT' ..... 1 1 'I 'I .. "'I .... , , r ":"
542,
}acques Martel
RefuzSamasupun autoritatil exterioare sau interioare, vocii mele interioare. Pot
aveaimpresia di 0situatle evolueaza prea repede pentru mine ~i imi este fri~ade
schtmbarile pe care levagenera inviata mea. Oarepot fi tot timpul lainaltime? 0
sarcina noua sau 0 pozitie noua, pe care le consider prea exigente, lmi pot
provoca unvertij fizicpsihologic, care sepoate transforma invertij fizic..
Imi este teama canu voi tine pasul cu schlmbarile. Totul se misca prea repede !
Simt ca imi pierd spatiul vital, rna simt strivit Este ca i cum nu as mai avea
repere pentru ama conduce si pot avea impresia ca"tatal meu", sau cineva care
reprezinta autoritatea, este.absent si ca ar trebui sa rna ajute mal mult, legat de
directiile in care trebuiesa merg. Imi este frica de viitor, nu prea stiu in ce
directive sa merg si rna regasesc in fata in fata cu mine insuml, in neant. .. Acest
lucru imi provoaca un vertij. Am 0dificultate in a rna pozitiona. Prefer sa rna
inchid, sa evadez.As vrea sa controlez totuI, atat ceea ceseintampla in interior,
cat si ceea ee setntampla in exteriorul meu, dar este imposibilsi devin tot mai
instabil si mai anxios. Inrnajoritatea cazurilor, atunci cand sufar de vertij ~Lde
ameteli, este posibil sa sufar de hipoglicemie. Exista forte asupra carora nu am
niciun control i acest lucru rna descurajeaza. Cau tot timpul adevarul. Sunt
afectat de 0mlnciuna, in legatura euliniamea genealogica i amimpresia caceva
"nuesteinregula" ~i nu stiu despre ceesteYorba. Nusunt incontact eupamantul,
"nuating pamantul", Malnvart in cere i nuvad nicio iesire, ExistaIucruri pecare
nu suport sa Ieaud. Traiesc in gandurile mele, in visele mele, Am 0stare, de rau
sau 0tulburare profunda euprivire lapozitia pecare 0ocupin familiamea sauin
sodetate. Care este pozitia mea, rna simt confortabil cu aceasta? Vertijul scoate
la lumina un dezechilibru interior pe care 11traiesc, de multe ori, lntre partea
'mea feminina ~i cea masculina. Sau un dezechilibru aparut in urma unui soc
emotional: pleearea cuiva drag, de exemplu, al carei impact l-am neglijat, am
preferat sa rna prefac ca nu rna afecteaza, Amimpresia ca asa imi pot pastra
eontrblul asupra vietii mele, dar nueste decat un echilibruesterior, foarte fragil, 0
iluzie.
Accept! 'Isa descopar bucuria de a trai, sa lini ofer mid 'pHiceri ~i sa am
incredere in viitor. Astfel imi voi regasi un sentiment de echilibru interior,
esential pentru vindecarea mea.
1240.VERUCI (ingeneral) Vezi: PlELE - VERUCI [iN GENERAL]
1241.VERUCI PLANTARE Veri: PICIOARE - VERUCI PLANTARE
1242. VElIcA (Al'EC'fIUNE LA...) Vezi #: CALCUU iN GENERAL, INFECrn iN GENERAL,
URINA [lNFEqH URINARE]
Vezica este rezervorul in care urina"ateapta" sa fie eliberata. Easimbolizeaza
"a~teptarile" pe care Ie am de la viata. Simbolizeaza, de asemenea, faptul de a
privi adevarul in fata, adevarul continut in toate emotiile mele, in toata lumea
mea afectiva. Veziea functioneaza bine daca las sa drcule liber emopile, in
procesul de acceptare! "t. Problemele la,veziea indica faptul caam tendinta de a
rna agata de vechile mele idei, pe care refuz sa Ie las sa pIece. Ma opun
~! 1 T: 1
Marele DJcfionar 01Balilor SiA/ecfiunilor - Cauzele subtile ale imbalnavirii 543
schimbarilor, din eauza insecuritatii mele. Am0dificultate in arnaadapta lanoile
situatll. Vezicamea reactioneaza dacavreau saevit adevarul, Vreau samanipulez,
- sacontrolez, mai ales lanivelul sexualitajii. Afectiunile lavezica denota faptul di,
traiesc 0anxietate demult timp si asosit momentul saimi dau drumulla ernotiile
negative, nedorite. Astfel, vezica mea rnavaimpiedica sarnainee in propria mea
negativitate. Infectiile urinare sunt semnul faptului catraiesc multe frustrari,
sufeirnta i nesiguranta, neexprimate. Pot sa simt chiar ~i urii. Este bine sa rna
, investighez, pentru aaflace anume retin in viata mea si ar fi indicat sa eliberez.
Aceste sentimente rna imptedtca sa fac anumite lueruri, sa actionez. Traiesc 0
perioada de lntrospectie si de pasivitate.: Aceste sentimente pot fi traite intr-o
situatie in care este yorba despre eeea ceimi apartine mie, sau ceeace consider a
fi teritoriul meu. Ca~i atunci cand "imi este greats", se tntampla ca, de fiecare
data cand ajung acasa, sa gasesc mizerie ~i dezordine peste tot. Nu rna mai
regasesc acasa, nici pe plan flzic, nici pe plan personal. Traiesc intr-un haos
imens si amnevole savad mai dar in viata mea. Amirnpresia ca cineva vrea sa
acapareze ceva ceimi apartine sau ca cineva rna pandeste. Nustiu cumsa irni
respect limitele. Viatamea este dezorganizata: nurnamai pot pozlticna, deoarece
mi-am pierdut reperele. Caru! teritoriu [carei familii) Ii apartin ? Vezica
reprezinta, de asemenea, dorneniul relatiilor mele personale, Este posibil ca
'aceste Infectli sa apara, de multe ori, in perioada din jurul Iunii de miere, in
timpul unei relatii complicate si conflictuale sau, cu ocazia unei rupturi. Luna de
miere sau 0experienta sexuala rnapot determina saamanumite dificultati, chiar
deceptii, care pot declansa furie sau resentimente fata de partenerul meu, ca ~i
cumacesta ar fi responsabil deInsatisfactia mea; Frica mea de intimitate poate fi
descoperita, in astfel de situatii. 0relatie pe punctul de ase rupe este;: de obicei,
apogeul cuvintelor "nespuse", al emotiilorrefulate in interiorul eu: este ca~i cum
"as lngropa in adancul meu, problernele rnele psihologice, provocarid astfel 0
presiune" constanta. Aceasta' presiune risca sa explodeze: 0 creativitate 'slab
exprimata (indusiv cea sexuala) poate determina dificultati Ia nivelui vezidi.
Trebuie :sainteleg ca, daca rnavoieliberade aceasta presiune, oricare ar fi ea, voi
simti, eu siguranta, 0uurare. Calculii la vezica indica dit de dur sunt cumine
insumi ~i cat de deconectat sunt de emotiile mele. Acest lucru rna deterrnina sa
.traiesc confuzie ~i indoiala. Dacaam nevoie sa urinez tot timpul, inseamna ca
exista 0presiune permanenta asupra vezicii mele. Exista un prea-plin de emotii.
Masimt depa~it de ceea ceseintampla in viata mea. Nevoia mea de aurina este
de obicei foarte presanta, prin urmare, traiesc mai multe situa}ii in care rnasimt
presat ~i chiar in stare delirgenta..
Este posibil sa vreau sa ma grabesc sa-mi eliberez toate emotiile, pentru aevita
"safiunevoit saIetraiesc ~i sami Ieasumpe deplin. Inloc saamrelatii durabile cu
ceilalti, am tendinta de a rna implica foarte putin. Experimentez tot felul de
lucruri noi, vreau sa detin din plin controlul asupra ctiunilor mele, dar imi este
greu sa rna implic ~i sa rna adaptez, pe plan emotional. Dupa ce a trecut un
pericol, simt nevoia sa urinez, pentru aelibera stresul acumulat. In cazul in care,
-;: cantitatea de ufina este mai midi decat de obicei (oligurie) acest lucru
., ~ 1 "r , Ti TI -YT'''"1 , 1 '1'0"1--'.1-.' _
!. I" r-, 11 'I 'I ... .... 1 '1 1
544
Jacques Martel
simbolizeaza faptul ca, relatiile mele personale sunt "uscate", cai cumm-as afla
tntr-un desert, Aceasta stare este determinata, deobicei, de0furie care rnaroade
pe dinauntru. Uncancer poate aparea daca decidsarna"deconectez" deemotiile
mele, asa-zis negative ~isa lealung din viata mea Dad. imi goIesc doar mintea
este ca_si cum nu as vedea _un incendiu care imi distruge casa. In lac sa caut
raspunsurtle in interior, simtnevoia salecaut tot timpul, inexterior.
Accept! ." sarnaeliberez de_vechilemele credinte i fac loc lucrurilor noi din
viata mea. Accept !.,,- sa investesc din timpul meu i sa rna implic in. relatiile
interpersonale i acceptlv sa exprim toate aceste emotii, care imi deranjeaza
vezica.Imi eliberez emotiile din.trecut, pe care Ieretineam pana acum. Traiesc in
adevar si simplitate. ,
1243. VEZICABILIARA Vezi ~i:CALCULI BILIARI, FICAT [AFEqIUNI ALE]
Vezica biliara este un rezervor membranes, situat sub ficat, undeseacumuleaza
hila pe care 0secreta ficatul. Aceastabila eli.ininasubstantele toxice din intestin.
BHasimbolizeaza eliminarea emotillorsl a experientelor negative pentru mine.
Eareprezinta puterea mea dea-mi asimila i dea-mi digera emotiile, pentru arna
implini pe deplln.Dlflcultatile care pot aparea tnacest caz suntlegat de anumite
"modele" emotionale i mentale, care sunt pline de amaraciune i de iritare fata
de viata mea sau fata de cellalti, Dacaaceste modele se fixeaza _isetntaresc, se
pot transforma in calculi biliari. Dacavezlcabiliara nu functioneaza bine, acest
lucru poate decurge din nesiguranta mea sau din nelinistile mele legate de 0
persoana pe careoiubesc. Atasamentul fata de aceasta persoana rna determina
satraiesc emotii pe care imi este greu sa legestionez si sa mi .leasum, Plecarea
[moartea] unei persoane devine pentru mine un eveniment foarte dificil i 0
sursa pentru ranchiuna: de multe ori dintr-o astfel de situatie decurg conflicte
legat deimpartirea mostenirii, Vezica biliara poate fi deranjata, deasemenea, de
situatii de'conflict, deoarece lmi este teama ca "imi pierd p,artea cuvenita'" i ca
trebuie_sama despart deIucruri sau depersoane dragi sau exista riscul sa-mi fie
dipite. Tr~iiesc0corifuziei 0ambivalenta fata deemopile mele. Imi este greu sa
discern i savad dar emotiile i responsabilitaple mele i sa acponez corect. Am
impresia catrebuie sa-mi justific tot timpul actele i sapercep situapile din viata
mea ca fiind "nedrepte", ceea ce'imi provoaca multa furi~. Devin amar, chiar
furios, fala de anumite perso~ne, situa}ii sau gesturi, uneori ajung chiar sa Ii
detest ~i sacaut 0revan~a. Amimpresia dimi seincaldi spatiul vital. Furia, care
deobicei ramane tacuta, ~i supararea rnadetermin sarnaretrag dinlume.Traiesc
multa animozitate. A vrea sa rnaexteriorizez ~i sa arat Imnii intregi .decesunt,
dar raman inchis incarapacea mea. Acest lucru rnadispera.
Accept!." sa rna eliberez de aceste sentimente amare, 'iritante. Trebuie sa
consider, fiecare experienta, pecare 0traiesc,ca pe0ocazie dearnacuno~te mai
bine i de a-mi folosi sensibilitatea tntr-un mod pozitiv i creator, in lac sa ii
controlez ~i sa Iimanipulez pe a'ttii. Doar prin exprimarea sentimentelor mele
interioare i prin aceeptarea experientelor trecute, care m-au marcat, voi put:ea
sarnaeliberez i satraiesc inpace. ' . , . '
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ . - , - - - " ' " " ! - ; -1 1 1 "
Marele Dietionar alBoli/or 51A/eetiunl/or Cauzele subtile ale imbolnavlri;
545
1244. VEZlcA - CISTITA Vezi ~i:ANEXAIII
Cistita este 0inflamatie avezicii, de obicei Infectloasa, Exista uenle evenimente
sau unele situatii, care rna determina sa imi retin iritarea, frustrarfle i
lnsatisfactfa. Sunt atat de contrariat in asteptarile mele, lncat vezica mea se
tnflameaza, Traiesc 0presiune foarte puternica, Cistita apare, de obicei, atunci
cand traiesc 0situatie de ruptura, fie in relatie cu partenerul meu, fie eu un
asociat in afaceri sau cuun membru al famrliei. Simt 0disperare mare !ji imi este
greu sairni exprim ernotlile, Exista 0lupta afectiva, care rna face sa traiesc start
" de raceala si de asprime. Tacerea amplifica sentimentul de neputinta, deoarece
rnasimt legat, inlantutt, invadat. Imi impiedic exprimarea emotiilor. Este posibil
sa vreau sajoc un rol de,conciliator intre doua persoane, de obicei, tatal meu ~i
ma~,a m:a. Oa~eest~rolul meu safacacest lucru sau este yorba mal degraba, de
o mtruziune in Ylata lor? Traiesc 0 situatie care rna arde !ji ernotia
corespunzatoare acesteia vrea sa se elibereze. Faptul de aavea 0ctstlta poate fi
,un lucru benefic, intr-un anumit sens,deoarece tulbura relatiile sexuale, care
devin mai rare. Traiesc un conflict cu partenerul meu i furia mea se manifesta
intr-un mod subit i exeesiv. Iml este greu saim! gasesc locul, spatiul meu vital, in
cuplu. Ardedenerabdare fatadecinevasau intr-o anumita situatie,
. Acceptlv faptul ca este foarte important sa rna relaxez pentru arna elibera,
deoarece, daca rna retin imi blochez energia, din cauza fricilor. Nemultumirea
mea fata de evenimente, care produce 0tensiune nervoasa, duce la inflamarea
vezicii. Acceptjv sa traiesc rnomentul prezent Iamaximum ~i imi dau seama ca
~in.ddeschis, pot sa gust din minunatele experiente care apar. Actionez si merg
mamte. . '
1245. VIEIU!I, PARAZITI Veri: PAR- TEN, INTESTINE - 'COLONjTENIA, PICIOARE-
" MICOZA ' _-
1246. VITILIGO Vezi:PIELE- vrnUGO
1247. VIOL Vezi~i:ACCIDENT,FRIcA.
Violul este 0agresiune care poate provoca un dezgust fata de sexuaiitate sau 0
deceptie fatadesine. Poate fi legat de0culpabilitate puternica fata desexualitate,
m(;liales la nive) mental, "de teama de ce s-ar putea intampla!" Violul la care
face~ r:t'er!re aid, este legat desexualitate, adicade unraport sexual impus, tara
conslmtamantul persoanei respective. Chiar daca nu am trait 0 astfel de
experienta pe plan sexual, este posibil sa 0fi trait in alte aspecte. Dadi, de
e~emplu: mi s-a~~at ceva, este posibil satraiesc un sentiment cai cuma fi fost
vI~lat. YlOlul pSlhlC poate filatel degray cai violul fizic: trebuie sainvat sanu
rnama,l las abuzat. Felul in care Iilas pe ceilalti sarnatrateze, in ceea ceprive~te
gustuflle mele personale, ideile mele, valorile mele, poate fiperceput caunviol.
Pot trai ~situatie de viol i in cadrul unui mariaj. Dacaam fost supus unui viol
sau u~Ul abu~ sexual, analizez daca ignoranta mea in ceea .ce privete
sexuahtatea, chlar dadi este incontienta, era atat de mare, incat am"atras" (pe
r I J r- " " I " 'I --so- -,-," ""T" -,------..,-- ---: -. ---:- --:- ---.,,----;------,-T ---; l -:- T -T ,----,,----y----.---.. ....;. _
546
Jocques Mortel
plan energetic) aceasta sltuatie, ca pentru. a. m~elibera de ? n:
ica
sau, p~r ~i
simplu, pentru a nu mai fi abuzat. Este posibil sa fi avut pulsiuni sexuale foarte
puternice, dar Imi interzic~am: a n: _ i Ieasum. Amte~din~~de! fi ~rea moale, p~~a
tntluentabtl: este mai simplu sa rna supun celorlalti, decat sa imi afirm p~opru!e
mele nevoi. Astfel le voi castiga. iubirea. Simt 0'angoasa la ideea de a. mtra m
, contact cu emotiile mele,. care ma paralizeaza, Nu ain tncredere Ill, mine. Am
impresia canu pot tdii decat dac~ampe cinevain viata mea ~i u?e?ri su~t gat~
, saplatesc (intoate sensurile euvantului) foarte s: un: p pe~tru apr~ml.afe~~une~l
, tandrete. Lanivel constient, nu amvrut aceasta sttuatre, dar trebuie sainteleg
functionarea subconstientului, pentru a-mi da seama ca, acesta poate program~
, un eveniment, pentru arnaelibera defricape careo simt. Trebule safiuatent, s~
nu rna consider vinovat de ceea cemi setntampla, ci sa tncerc, mat dagraba, sa
. afludec;emi s-atntamplat asa ceva, pentru arnaajuta savindec rana deschisa in
mine. in cazul in care cred (sau mi s-a SIlUS) c a . voi fi marcat pentru tot restul
vletii mele de aceasta situatie, ar fi foarte bine saincep sa cred imedi~t ca.ESTE
FALS.Exista mijloace de ate vindeca complet dupa 0asemen,ea sltuatte, N~
va mai ramane decat amintirea acelei situatii, istoric vorbind, dar nu va mal
exista suferinta, tristetea, furia, supararea sau ura, deoarece toaate se .vo:
. vindeca, printr-o con~ti~ntizare" la nivelul inimii ~i prin, tntelegerea asociata
acesteia. .'.
Amtncredere In posibilitatile infinite pecare via ta mt leofera ~i inva~saImi ocup
10cu1 cuvenit, sa rna pozitionez. Astfel, voi deveni stapanul absolut a l
evenimentelor dinviata mea. ' .' "
Pentru a rna vindeca, trebuie sa ies din starea de vieti_ !lla, sa ina
responsabilizez ~i sa acceptlv sa ridic valu) de pe trecutul meu. Incepand de
acum, numai'fug~i rnaprivesc direct in ochi. '. " .',
Acceptl'" sagasescIninteriorul meu siguranta ~i foqa dearnarecunoa~te, In
calitate de fiint
a
umana, indrumata ~i protejata tot timpul. Las in urma mea
aceasta experienta traita, fiindco~ient di persoana care afost im~lic~tainac~a
situat
ie
, va cauta ~i ea, sa i~i depa~easdi sentimentul de neputint
a
. Redevm
stapan pe viata mea ~i devin total autonom. Trebu~e sa ma respect pe ~min~
insumi pentru ca ~i ceilalp sa rna respecte la randul lor. Doar daca. VOl
experimenta iubirea, in fiecare gest ~e car~ iI. fac~,voi" ~~t~a experi~ent~
fericirea, in fiecare moment Astfel, pot sa contnbUl la 1mbunatatltea COn~lln!el
familiei mele: sentimentele deinferioritate, deneputinta, devictim; pe care Ie.pot
trai unii membri ai familiei mele, vor fi diminuate. Faptul de adezvalui secretul ~i
dearupe tacerea aduee aeliberare foartemare.
1248. VOCE (50053 ...) Vez;:AFONIE
1249. VOCE - RAG U~EALA
Atunci ca,nd timbrul meu vocal devine surd, zgariat sau l1ar~ait, am vocea
ragu~Wi (disfonie). Ragu~eala simbolizeazafaptul casUfar deepuizare ~e~tal~
~i fizica. ExistacevacernaImpiedica savorbesc, rarasasimt obstacole, tara sarna
"I"!"T'l -r--,.- - _ _
! 1 ~ t
Morele Dictlonar 01Bolilor ~I Ajectiunilor - Couzele subtile ole Tmbolniivlrii 547
"agar" in -ceva, Traiesc un blocaj emotional, 0emotie puternica si imi retin
.agresivitatea. Deoarece gatul este legat de centrul de energie al adevarului, al
'.comunicaril ~i al exprlmarii desine [chakra gatului), rnasimt blocat de.un adevar,
pe care imi este greu sa iIasimilez si de convingerile mele personale. Traiesc in
.functie de structuri .foarte clare ~i uneori rigide. Perceptia mea asupra muncii, de
exemplu si convingerea cii "trebuie samuncesti din greu pentru areusi in vlata"
determina un surmena], care se manifesta, printre altele, printr-o raguseala. lau
calmante sau stimulenti, precum cafeaua, alcoolul tigarile etc. ~i, cand efectul
acestora dispare, raguseala apare din nou. Obosea1a pe care 0simt amplified
nelinistile ~i grijile pe care nu voiamsaIevad, Este casi cumvocea mea ezita sa
scoata sunete, deoarece mi-e teama di rna voi izbi de un zid; nu mai stiu ce sa
spun, deoarece rnasimt putin "nebun" .
Accept t" faptul ca amnevoie de 0pauza si de timp de odihna pentru arna
reface. Fiind odihnit, situatiile si evenimentele i~i reveni laproportiile lor reale;
voi fi mult mai obiectiv ~i mai lucidpentru aIuadeciziilenecesare. Pot sacat ~i sa
Imi eliberez astfel voeea ~i exprimarea desine.
1250. VORBIRE Vezi ~i:AFONIE
Vorbele pe care le rostesc in prezent imi creeaza viltorul. Sespune ca gandlrea
creeaza ~i verbul (vorbirea) manifests. Astfel, atunci cand vorbesc, Imi fae
concretizez gandurtle pe plan fizic, ca~i cumvorbirea ar deveni materiala, Daca
am0dificultate Iegata de vorbire, de a-mi alege cuvintele pentru aexprima ceea
cetralesc, pot sarnaintreb Incesituatie amfost obligat sanu spun nimic, samint
~i sa folosesc cuvinte care nu respectau realitatea mea. Daca, de exemplu, sunt a
femeie, care nu aputut saspuna ca erainsarcinata, exista un stres imens care s-a
Inregistrat, din cauza faptului de a "nu spune", de ascunde ceva. Dupa acest
moment, dnd apar situatii asemanatoare sau imediat ce ma sitnt intr-o situatie
de stres, am0dificultate de avorbi. Masimt inferior celorlalti. Este greu sa rna
exprim, deoarece imi este teama di nuvoi fi lain1: Upme.Poate vreau sajocun rol.
Armonia sau dizarmonia In care SUNT depind de calitatea vorbelor mele, de
alegerea cuvintelor. Dacaceea cespun este melodios, vorbesc din inima"', daca
bucuria, optimismul, Ineurajarile ies din gura mea, voi atrage soarele. Dadi insa,
vorbele mele sunt rautacioase, negative, pline de furie, distructive, atrag astfel
nori negri, furtuni ~i intemperii. Alegerea imi aparPne !
1251. VULVA Vezi ~i:BUZE
Vulva reprezinta ansamblul organelor genitale externe ale femeii. A~a cum
buzele sunt considerate poarta gurii, labiile vaginului reprezinta buzele
aparatului genital. Unsentiment degol, deepuizare, de slabiciune poate provoca
o inflamape (vulvita) sau alte tulburari ale vulvei. Ma simt vulnerabila,
neputincioasa, resping orice' contact fizic, sunt lipsita de bucurie interioara. Ma
inchid in fataplacerii. Angoasa ~i friciledetermina inflamapa vulvei, demulte ori,
in momente in care am fost nevoita sa iau mai multe decizii. Amobosit sa iau
decizii ~i aceasta afecpune indica neputinta mea, impresia mea casunt diminuata,
" . . . T "'I 'I". t 1 ! 1 ~ -: ~ ; ; :' t '1 -, . . . . . . - '" T--. --& . . . . ~- --r-r", -: .1"! 1 1
Jacques Martel ,
In fata evenimEmtelor. Am' 0dificultate in ~rna exp~ima lei'nive:u~.i~~ii. ~n
relatiile intime cu partenerul meu ~i nu mal vreau sa fimaproplap. raml.edin
trecut sunt inca prezente ~i prefer sa amun anumit control asupra corpului meu
si asupra emotiilor mele. .... ..' ... '. ..
.' Acceptlv sarnasimt valorizata i acceptlv rasponsabilitatea alegenlor mele.
.. I ,.
, MareJe Olcfi(!nar al Bolilor ~l A/eCfiunlIor - Cauzele subtile ale imbolniivlrll 549
CORP (iN GENERAL) vezi ~iPART) CORESPUNZATOARE
lata parple corpului ~i semnificatia metafizica general atasata fiecarela.
PARUL
PIELEA CAPULUI
CAPUL
OCHII
URECHILE
NASUL
BUZELE
DINTII .
.GATUL.
GATUL (INTERIOR)
UMERII
BRATELE
, COATELE
. .
, DEGETELE
INIMA' .
SANGELE
SANII
PLAMANII
STOMACUL
FUNDUL
ARTICULA TIlLE
PIELEA
OASELE
INTESTINE
, RINICHI
PANCREAS
FICAT
GAMBELE
GENUNCHII
PICIOARELE
FORTAMEA
PARTEA MEA DIVINA
" INDIVIDUALITATEA MEA
CAPACITATEA DE A VEDEA
CAPACITATEA DE A AUZI
CAPACITATEADE A SIMTI PERSOANE SAU SITUATII
..CEA SUPERIOARA E LEGATA DE PARTEA FEMININA
CEA INFERIOARA DE PARTEA MASCULINA
DECIZIILE
CELE.LEGATE DE PARTEA FEMIN INA IN PARTEA DE SUS,
CELELEGATEDE.PARTEA MASCULINA, lOS .
FLEXIBILITATEA, CAPACITATEA DEA VEDEADIN MAI.MULTE '
PERSPECTIVE SITUATIILE DINVIATA
LIMBAIUL VERBAL SI NONVERBAL, CREATIVITATEA
CAPACITATEA DE A PURTA RESPONSABILITATEA
CAPACITATEA DE A PRIMI OAMENII SI SITUATIILE. ELE SUNT
PRELUNGIREAINIMII. SERVESC LA EXECUTAREA ORDINELOR
AUL.EG,ATURA CU CEEA CE FAC, CU r-iUNc:AMEA
FLEXII}ILITATEA DBA SCHIMBA D.IRECTI_AINVIATA
MICILE DETALII COTIDIENE .
IUBIREA
BUCURIA DINVIATAMEA
PARTEAMEAMATERNA ,
, NEVOIA DE SPATIU, DE AUTONOMiE .
CAPACITATEA DE A DIGERA IDEI NOI
SUPORTUL, SUSTINEREA MEA
FLEXIBILITATEA, CAPACITATEA DEA MA PLIA PE ANUMITE .'
SITUATII DE VIATA .
LEGATURA DINTRE INTERIOR SI EXTERIOR, ECHILIBRUL
STRUCTURA DE LEGI SI PRINCIPII ALE LUMII iN CARE TRAIESC
CAPACITATEADE A RENUNTA LA CEEA CE IMI ESTE INUTIL
SEDIUL FRICII
BUCURIA CARE ESTE IN MINE
SEDIUL CRITICII
CAPACITATEA DE A AVANSA iN VIA'}'A, DE A MERGE SPRE
SCHIMBARE SI EXPERIENTE NOI
FLEXIBILITATEA, MANDRIA, ORGOLIUL, iNCAPATANAREA
DIRECTIA, iNTELEGEREA MEA $1A VIETH
1 ~ 1"1 .. ,., '1 1 ~ .,"!
"1111"1 _
550
Jacques Martel
Anexa2
Lista principalelor afectfuni ~isemnlflcatla lor
Abces dificultatea deaexprima cevacernaii"ita
Accident . vinovatie
'.
Alcoolism incercarea deafuzi deresponsabllitati, fricadeafi ranit "din nou"
Alergii frustrare in fata unei persoane, sau eveniment asociat produsului
alerzen
Alzheimer dorinta deafugi derealitatea acestei lumi
Amnutare omare culnabilitate
"
Anaoasa credinta casunt limitat
"
Anorexie stima desinescazuta, dorinta de"adisparea''
Artritii critica si autocritica ;
Articulatii linsa deflexlbilitate
Bulimie dorinta deaumple unvidafectiv
Arsura, febra furie
Cancer fricasau culoabilitate, dorinta inconstienta deanu mai trai
Celulita fricadeangaiamente, retinerea emotiilor dintrecut
Dependenta vidinterior
detieari
Afecpuni : ale lipsa iubirii desine sau aIubirii fata deceilalji
inimii
Cramne tensiune
' .
Iritatii nerabdare, insecuritate ' '
Diabet tristete
' .
. '
Diaree resoinaerea solutitlor cemi seofera pentru aavansa invlata "
Durere autonedeosire "
Eczema refuzul deaavea contact cucinevadrag
Bntorsa rezistenta fatade0situatie
Sufocare linsasnatiulul vital
Cane:rena ura, ranchiuna
Incontinenta dorinta deacontrola totul
- ,
Infectii frustrare
Nerv sciatic insecuritate material
Saneerare pierderea bucuriei ..
. SIDA
culoabilitate cuprivire ladragoste si sexualitate
Ticuri tensiuni interioare
Torticolis evit savadambele fatete aleunei situatii
Tumora SOC emotional
. , - r~ __
Marele Dletionar al Bolllor 11Afeetiunllor - Cauzelesubtile ale Fmbolnavlrii
551
Anexa3
B~~acarordenumtre are termlnatia "ITA"
..A~:st:boli sunt in mod obisnuit legate defurte san de frustrare, se asociaza Inflarnatiei,
lata cateva exemple . '.. .
amigdalitii
apendicitii
artritii
bronsita
bursita
colita
conjunctivitii
cistitii
gingivitii
hepatitii
laringitii
mastitii
otita
poliomielitii
uretrlta
vaglntta
~ ~ ; 1 1 J - - - , l 'I 1 ""T"""T -..... 1'" 1 ~ l' 1 ; I ! "I
-t 1,.... r- 1'1 l "'...1- ............. ........ _
55Z
Anexa4
Boli acarol' denumlre are termmatia "OZA".
Aceste bali sunt neinflamatorii. Daca am 0astfel de boala, traiesc 0situatie in ~~ carela
imi pun frane, caci dau prea mul~ ~tenp~ .li~itelor int~r.ioare sa~ ~xte~oar~ .. Nu
tndraznesc sa actionez, cad sunt sensibll la criticile celorlaltt, iar aceasta tnertte ma face
sa fiu negativ ~i deprimat
Exemple
Ar t r o z a
Ci r o z a
Cuperoza
Fibroza
L o r d o z a
Micoza
Ne v r o z a
Oseoporoza
Scleroza
Scolioza
Tromboza
Tuberculoza .
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ . . " T T 1 1 1 !
Mareie DICf/Onar 01 Boillor J I A/eCflunllor. Couze/e subtile (lIe fmbalniJvlrll
553
.Bibliografle
1. Arnold Roland, Lasymbolique des maladies, Ed. Dangles, 2000
2. Balch lames F., M.D.Balch Phyllis A., C.N.C., Prescription for Nutritional Healing,
Avery publishing group inc., 1990
3. BeerlAndt Christiane, Laclefvers l'autoliberatton, Ed. Altima
4. Bo~rBeAu Lise, Qui es-tuj, Ed. Ecoute ton Corps, 1988
S. Caffin Michele, Quand les dentsse mettent a parler, Ed. Guy Tredaniel, Ed. de la
Maisnie, 1994
6. Charpentier Gerard, Les maladies et leurs emotions, Ed. de Mortagne 2000
7. de Surany Marguerite, Pour urieMedectnede l'Ame, Ed: Guy Tredaniel, 1987
8. de SurAny Marguerite et J ean-Claude J ourdAn, Les deux inseparables
'9. drAnSArt Philippe, La maladie cherche a me guerir; Ed. Le Mercure dauphinois
1999,2000
10. duhAime Bertrand, L'humanite Metaphysique, A.U.M. Les ateliers universels de
motivation
11. Dunne Lavon J ., Nutrition Almanac (Third Edition), MCGRAW-HILL, 1990
12. Dupont Michel, Dictionnaire historique des medecins dans et hors de la
medecine, Larousse-Bordas, 1999
13. Fiammetti Roger, Lelangage emotionnel du corps, Ed. Dervy 2004
14. Fleche Christian, Decodage biologique des maladies, Ed. Lesouffle d'or, 2001
15. Hay Lousie, D'accord avec mon corps, Ed. Vivez Soleil, 1988
16. Hay Louise, Transformer Votre vie, Ed. Vivez Soleil, 1990
17. Hay Louise, L'amour sans condition, Ed. Vivez Soleil, 1992
18. Muller Brigitte et Hardt H. Gunther, REIKI, Gueris tol-meme, Ed. Le courrier du
Livre, 1994
19. Odoul Michel, Remy Portrait, Cheveu, parle moi de moi. Le cheveu, fil de l'ame,
Ed. Dervy, 1997
20. Odoul Michel, Dis-mol OU tu as mal, Ed. Dervy, 1999
21. Rainville Claudia, Metamedecine, la guerison avotre portee, Ed. FRJ , 1995
22. roSSette cAzel Alain, Bncyclopedie de decodage biologique, Ed. Holoconcept
------------ .";
, I e I "! , : < ~ , , ) ~
554
Jacques Martel
23. Sabbah Claude, La Biologie des etres vivants decrite sous forme d'histoire
naturelle, notes decours, seminaires 1,2, 3, Ed. Holoconcept, 1997
24. SMpiro Debbie, TheBodymind workbook, Element Books limited, 1990
25. SMpiro Debbi,e,L'intelligence ducorps, Ed. Dangles 1998
26. SMrAmon Shalila & Bodo J . BAGINSKI,REIKI Guerir, Reequilibrer grace a la
ForcedeVieUniverselle, Ed. GuyTredaniel, 1991
27. Vereeck Estelle, Dent qui pousse, dent qui parle, Ed. Quintessence_2002
28. Crane-Colonne, union del'ame et del'esprit, E d. GuyTredaniel, 1992
29. Dictionnaire des noms illustres en medecine, Doeteur Antoine Colin,ProdimEd.-
Librairie, Bruxelles, Belgique1994
30. Dixel- Le dictionnaire illustre, Dictionnaires LeRobert, 2010
.. ' ..... .
31. Dictionnaire encyclopedique alpha, ~d. Gram~ont SA, Lausanne, .1982
32. Larousse medical, Ed. Larousse 2006
~3. Legrand dictionnaire collegial de decodage biologique, 2e Ed., Rassemble par
Eduard Vanden Bogaert, Asbl Teligate, avril 2004, Bruxelles.
34...Le.nouveau petit Robert, Ed. ~aul Robert
- 35. Wikipedia, I'encyclopedie libre - www.wikipedia.org
1 1 ~ ! ~ .. 1 " ~
Marefe Dictianar a/Boti/or ~j Afec:fiunilor. Cauzele subtile ole imba/nallirll
555
Despre autor
Nascut la Montreal in septembrie 1950, J acques Martel si-a terminat 'in
1977 formarea de inginer electrician la Universitatea Laval din Quebec. In
parallel, lntre 1978-1988 s-a specializat 'in vitaminoterapie, abordare
ortornoleculara ce urmeaza 0 abordare holistica a flintei umane. In 'aceasta
perioada, cu titlu benevol, este membru activ in randul unei mlscari dedicate
cunoasterlt de sine, se ocupa de seminarii si conferentiaza. In 1987 urrneaza 0
formare 'incadrulColegiului de prezentatori de radio si televiziune. In urmatorii
2ani participa ca~nimator lanurrieroase emisiuni televizate pe tema sanatajii ;;i
a starii de bine. In 1990 devine fondatorul Centrului ATMA.In 1993 devine
!llaestru REIKI iar intre 1994-1998 este presedintele Asociatiei Canadiene REIKI.
In. 1990 incepe formarea ca "rebirtheur" profesionist la _Institutul Helena
Marcoux.
In.ianuarie 1991 se naste proiectul acestei lucrari, A mai scris "Intre
Spirit si Inima" dar si alte lucrari, multe imprimatepe CD-uri, incIusiv destinate
meditatiel ghidate.
---, ---:--.-~r-r~"'T"---r--,--.r-'--.-I-.--' '-s-~ ......I
. Jocques Martel
556
Oriee carte este 0fereastra dinspre lume spre tine.
Deschide-o !
CARTI
Pret(RON)
18 Poezii - Clara Toma
6,00lei
Armonia dintre trup,minte,suflet- Clara Toma
15,00lei
Arta si stiinta magrietismului personal T.QDumont
14,00lei
Agenda cu citate si tmaglni color -Redeseneaza-ti
10,00 lei
viata -Clara Toma . '...
..
. .
. Aschia nu sare departs detrunchi-J .A.Benoit
15,00 lei
,.
Asculta,mananca si .inceteaza sa controlezi -Lise
25,00 lei
Bourbeau
..
Asculta-ti corpul in continuare- Lise Bourbeau
.25,00 lei
Asculta-ti corpul,prietenul tau tel
mai bun-Lise
25,00 lei
Bourbeau
Aura umana- Swami Panchadasi
7,00lei
.,
Basmul in gradinitele Waldorf- N.Avramescu
22,OOle.i
Buburuza Ruza si ciupercuta Cuta-Clara Toma
3,00lei
Carte despre bradut- Claudia si Daniel Beimel
8,00lei
Carte despre curcuheu-Cla,ra Toma
8,00lei
Ceeste karma?-Paul Brunton
14,00 lei
Cele 5ram- Lise Bourbeau
20,00 lei
Cine esti tu?~Lise Bourbeau
25,00 lei
Comunicarea nonverbal-Clara Toma
10,00 lei
Comunicare relationala
pe intelesul celor mid- 15,00 lei
J .Salome
Confesiune- Clara Toma
6,00lei
Corpul tau spune iubeste-te- Lise Bourbeau
20,00 lei
Marele Diqianor a1801/l0r ~i AJeqiunifor - Cauzefesubtile ale imbolnlWirii 557
Credeam ea este de ajuns sa te iubesc- J .Salome 20,00 lei
Deee este atat de dificil ...- j.Salome 25,00 lei
.Despre angajament si responsabilltate- Lise 16,00 lei,
Bourbeau
Oespre emotii, sentiment si iertare-Lise Bourbeau . 16,00 lei
. _ -
Despre friei si credinte-Lise Bourbeau 16,00 lei
Despre relatiile intime-Llse Bourbeau 16,00 lei
Oespre relatiile parinti copil-Lise Bourbeau 16,00 lei
Despre senzualitate si sexualitate-Lise Bourbeau '16,00 lei
Dorinta intre magie si realitate-A. Lucian zz.ooter
Educa-ti . copilul cunoscand . .trasaturile sale 15,00 lei
. psihoastrolngice--Crlstiana Levitchi
..Elogiul casatonei-Cfdnger -- '15,00 lei
Este bine pentru tine prin terapii alternative 15,00 lei
Exprimari in alb si negru-Clara Toma 10,OQlei.
Fabule -Esop 6,00lei
~Fericirea se poate-Clara Toma
.. ..
16,00 lei
Fericiti eel care comunica- J .Salome 15,00 lei
.'Ganduri puse-n randuri-Clara Toma 6,00lei
Inimioara si ursuletul zambltor-Clara Toma 6,00lei
'Imbunatateste-ti relatia cu tine si cu ceilalti prin 15,00 lei
psihoastrologie-Cristiana Levitchi
. -
Istorii eu parfum de leandri-Cristiana Levitch! . 7,00 lei _
lstorii Ia 0cafea eu ciocolata-Cristiana Levitchi- 7,00lei
Cristiana Levitchi .
11storii la umbra unor castele-Cristiana Levitchi 7,00lei
Iti multumesc, Dumnezeul meu-Lise Bourbeau 29,00 lei
Iubire, iubire, iubire-Lise Bourbeau .. 25,00 lei
':Iubirea euna-Clara Toma 6,00lei
J urnalul bucuriilor marunte-Clara Toma 10,00 lei
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ~ , -; ! I ., : ') !! ',.,."", T .,.- .. - ... , ,
, 1 , ~ ~ ':' I I 1 -, , -, -I .....
558 Jacques Martel
Piti lamunte si lamare-Eflasandra
15,00 lei
[urnalul meu de bebelus- Clara Toma '15,00 lei.
-, Lacapatul tramvaiului 44-ClaraToma . . 18,00 lei:
Lumea astral-SiPanchadasl- 6,00 lei
.. . J S I ..23,00 lei .
oviata pentru avorbi desprenoi msme~ '. ~orne>
.Patania puiului de caprioara-Lillana i\}i
.. 3;00 lei
-Pentru 0viata mai linistita alege sa nu eontrolezi .r
ehiar totul-Ch.Chaille
3,00 lei
- -~~p-o~ez~i~i~fu-~~ti~tl-U~-D~.~B~ei~m~e~I~--~'~--~~~--~~~5,nO~0~1;;ei~~
.. h--p--
o
--
v
-'-e"""st7:'i-d-=-e-s-p-r-e-r-a-:-t-ac-:i-ri:-, -p~o:::-v:-:e-=sti~' -d:J "e::s=p=r=-e--:s;::p::e::r:an:t~e~-I~: :?2Q3f,OlfOllli;;e:ii 7 " : . I
[Salome _.
Povesti pentru a iubi, povesti pentru ate' iubi- 24,00 lei'
-- -- lSalome
Povesti pentru a ne vindeca, povesti pentru a
.. creste-j.Salorne
23,00 lei
-- - Realitatea finala- Balogh Bela . 20,00 lei.
--Seeretul succesului-W.Atkinson _- 10,00 lei:
Si daca am fi noi insine cine arsuferi?- [Salome - .25,00 lei
Si Dumnezeu poarta negru uneori . 15,00 lei'
Stiinta de adeveni bogat-J .Allen 10,00 lei
J oe in doi pentru' amandoi . (ghid) -Cristiana
~J L~e~v~it~eh~i~,~C~lar~a~T~o~m~a~~~~~ ~ __ -t~~nn~ __1
.. Traind eu cei apropiati- j.Salome '. 19,00 lei
8,00 lei
-Traind cu eeilalti-J .Salome 19,00 lei
Traind cu tine insuti- l.Salome 1'1,00lei'
Un an de constientizari prin metoda Asculta-ti .,=:.25,00lei.
corpul-Lise Bourbeau
Versuri si joeuri in ritmuri, de-a lungul .a:n~lui-
~~N~.A~vr~am~es~c~u~~~~~~~~ __ ~ __ ~~ __ -l~1A~~:;--~
- . Voeea interioara-RStanciuleseu .. "14,00 lei
22,00 lei
Vorbe fara glas-Cristiana Levitchi, Clara Toma 20,00 lei'
Un dar pentru starea ta de bine- ClaraToma . .20,00 lei
1111111111'1
Marele Dictionar 01 Bolilor SlAfec,iunilor Cauzele subtile ale Fmbolnavlrii
559
Despre bani si abundenta-Lise Bourbeau
16,00 lei
Despre iluzii, mituri-Cristiana Levitchi, Clara Toma
20,00 lei
Iubirea ingredientul magic-Alexandru Toma
5,00 lei
Marele Dictionar al blilor si afectiunilor. Cauzele
60,00 lei
subtile ale imbolnavirii1a~ues Martel
Timpul iubirii-calendar perpetuu pentru aniversari
5 LEI
si sarbatori
Saeuleti eu vorbe de duh (seturi de 12carti postale
5 lei
si felicitari cu imagini si citate ambulate in saculeti
de eadol!)_
Vorbe de duh ...de daruit (ravase cu citate
} 5lei
ambalate or!IDnan
Felicitari eu imagini si citate
lIeu
Carti postale cu imagini florale si din natura
0,50 lei
,
Detalii despre aeeste publicatii gasiti pewww.edituraaseendent.ro
Puteii comanda pe e-mail offiee@edituraaseendent.ro
sau la telefon 0747085371.
OFERTA!!!
Pentru comenziIe adresate Editurii Ascendent
Incapand cu 1 octombrie 2012,
beneflctatt de un CADOUla FIECARECARTEcomandata,
Cadourile sunt alese de Editura $i eonstau in reviste de dezvoltare personala
(numere de colectie], seturi de diI1i postale cu citate, agende sau dirti.
Cadourile se trimit garantat, odata eu cartile comandate.
Pentru eomenzile de peste 100 lei, costurile de expeditie sunt suportate de
Editura Ascendent. Pentru comenzi devaloare mai mica, taxele de expeditle in
valoare de 15 lei se suporta de catre cumparator,
Livrarea catre dvs se face prin curier rapid,
in maxim 3 zile de la plasarea eomenzii.
Va lnvitam sa lecturati pasaje din eartile Editurii Ascendent pe
www.eartideschise.wordpress.com .
Asteptam pe aeest blog parerile dumneavoastra despre cartile citite .
1 I .

Jacques Martel Marele Dictionar Al Bolilor Si Afectiunilor

Transféré par

Informations du document

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Jacques Martel Marele Dictionar Al Bolilor Si Afectiunilor

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

.. ,..

constipatie, scaderea reflexelor, cre~terea in volumalimbii etc. Poate aparea ~i 0

Vous aimerez peut-être aussi