se hotdr&ed vadi cum trdiesc

ai
alfi urgi.
:.-".,,.,S.lf
gri
gi ajunse tocmai la Polul Nord, aCdiorund
toti urgii@nt albt@ul cafeniu privea
fascinat munlii de gheale gi
zdpad3
qaquj_atd.
Deodatd,.Tn spatele lui, auzi nigte rdsete.
- Ha, ha! Ce urs murdar!
r"'l::i::i:'-:
':::!i;;:l l
i1,,,
Ursuke Tnto,a#e gi vdzu o mullime de foclhuzat_e,ffie se
:;
$i,tau'ini
a,l@-dt5'igi:,e1 in si6nga, Tn Ordffia;',,tnsd u era
:
'itimeni
pd-ftnge
el."'
::':
- De cine radefi aga? intrebd mirat ursul cafeniu.
- De tine! rdspunserd in cor focile. Egti aga de murdar Tncdt nu
credem cd te-ai spdlat vreodatd.
- Eu md spdl in fiecare zi! zise ursul supdrat gi plecd
de acolo.
"n
,ii1,,', tlf+liii,,
:rr.,
**iit
#t
i-
*'
ii
tt
't'
..if,
,.;,
1i''i
=EU
ffi
ffi
Merse el ce merse gi
se Tntdlni cu un
grup de urgi
polari .
In sfargit, frafii mei! strige bucuros
ursul. De cand agtept se ve Tntdlnesc!
Urgii
polari se uitare cu dispret la ursul
cafeniu
gi
cel mai mare dintre ei zise:
-Tu nu egti de-al nostru, ardli ciudat!
Dacd erai alb ca gi noi, te pri meam in
grupul nostru, dar aga...
r
Dar sunt urs ca
gi voi, se tdngui
ursuleful cafeniu.
lnsd urgii
polari nici nu l-au auzit, cdci
i-au intors spatele gi-au plecat ingAmfati .
'i
.. . :- r ."r. -rt, , ,.1
:!1.::!'l'::_'i, l. ,i
r':r:l :.::l::: I i "l:,il
$ifiA1ir-li+ffi
:ttt:::: tt::.: :::.: : ::1
iii#:=i',#
Ursul cafeniu s-a agezat trist pe un sloi gi lacrimi mari ii curgeau
pe
botic.
,,Affi
bdtut mdri gi
[dri
doar ca sd md batjocoreascd toatd
lumea..." gdndea el.
ln acest timp, un
pinguin cu suflet mare se apropie de el gi-l
Tntrebd de ce
pldnge.
- Pldng pentru cd tofi rdd de mine gi de blana mea. La noi Tn
Europa tofi urgii sunt cafenii
gi nu disprefuim
pe
cei care nu sunt ca noi.
- Nu-[i mai face inimd rea, am eu un leac pentru tine, zise
pinguinul.
ZieAnd'acestea, il lud de ldbuta
Si-l
duse in sp.atele,,unrl bloc de
gheafd,
unde $i,d@U osucatd de sdpun
gi-i
spuse
l
"', "
Brusd, Util bloc' uriag de gheafd
ameninfa sd izb'eascd sloiul pe
care se
zbenguiau ei. Simfind pericoi
ul, urgii polari
se aruncard Tn ape,depaftandu-se in
grabe.
Ursul cafeniu, nefi ind obignuit
viafa de la Pol, rdmase nedumerit pe
ln acel moment se auzi glasul speriat
unei ursoaice.
- Copilagul meu! A rdmas pe
sloi
Urgii polari
,se
uitau unul la altul, dai
uri
'0'
loi
i-$i
'$-
m5 in
cu
sloi.
al
eIi. Ursul se chinuia printre valuri gi
W.*r$snse'
de gheafd, protejdnd puiul
To[i urgii polari rdmaserdinlemnifi de
uimire, cdci cldbucii de sdpun se topiserd in
ape
gi Tn fala lor era din nou ursul cafeniu.
Mama ursulefului se repezi la puiul care
stdtea agdfat de gdtul salvatorului sdu.
- Al b sau cafeniu, egti cel mai curalos
urs
pe
care l-am intdlnit vreodatd. Noi tofi iti
suntem recunoscdtori pentru exemplul pe
care ni l-ai dat.
- Nu culoarea blenii aratd caracterul
ursului, spuserd in cor gi ceilalfi urgi,
strdngdndu-i lebuta. Rem6i cu noi gi fii
prietenul nostru!
Ursul cafeniu mai rdmase o vreme la Pol,
dar curdnd il apucd dorul de casd gi traversd
din nou mdri gi
fdri
pentru a aj unge Tntre ai lui.
Trdia odatd un cdrpaci, om?sdrman, care din zori gi pAnd-n
asfinfit peticea incdltdri. Degi munca lui era platita foarte prost,
cdrpaciul era mulfumit cd are ce pune pe masd familiei. Astfel cd
omul cdnta cu veselie gi muncea cu spor cdt era ziua de lungd.
Vecinul sdu era bancher, om
gcolit gi foarte bogat. De grija banilor
nu prea putea
sd se odihneascd, iar de cdntat nici nu putea fi
vorba. Aga cd noapte de noapte se Tntorcea de pe o
parte pe alta,
pane spre dimineate.
9i
cdnd reugea gi
el sd atipeascd, il trezea cdrpaciul cu
cdntecele sale.
:;i" -ii"'Bl5
hlbrBl, curios de unde vind atate
?ntr-o zi pe
cArpaci gi-l Tntrebd:
- Bddie Stroe, te tot aud cAnt6nd in fiecare z| Care ebt6'C5$Tiffiil
tdu Tntr-un an?
*
.Pj'ri:
CArpaciul ridicd din umeri gi rdspunse:
- Eu nu sunt obignuit sd-mi numdr venitul zi gi noapte. insd
incerc sd
tin
de bani ca sd am de azi pe mdine gi sunt foarte fericit
dace pun mecar o
paine pe masa.
- Dar cat cagtigi pe za?
bune
- Uneori mai mult, alteori deloc. Mai picd
ceva gi
botezuri sau de la vreo onomasticS. Deci nu md
Bancherul a remas impresionat de simplitatea
carpaciului gi i-a dat o sute de galbeni.
de la nunti
,
pot plange...
'..'.'''
lt
r
ri r:,::ii;r1:..
ir:, rtr.r:itiiliir.i, irr: :jl:i jr:,,:r..
Porumbelul
gi furnica
Era o vard cdlduroasd. Un
porumbel
Tnsetat merge la
pArAu
sd-gi
potoleascd
setea. Acolo, Tn mijlocul unui vArtej, vede o furnicd
ce se zbdtea sd scape. Fdrd sd stea
pe gdnduri, porumbelul
Ti
aruncd nigte
paie
de cereale
gi
o ajutd sd ajungd la mal, scipdnd-o
de la inec.
Nu dupd mult timp, un om lihnit de foame pornegte
cu arcul la
vandtoare. Orice vietate ar fi
Dar sdrmanul om nu gesegte
fost bund de
pus Tn oale.
gofbul
ti
vulpea
lntr-o zi, un corb stdtea cocofat pe o creangd Tnaltd a unui
stejar. Reugise si fure o bucatd de cagcaval de la o stdnd din
apropiere gi tocmai se
pregdtea
sd o savureze.
Atrasd de miros, cumdtra vulpe se apropie cu
pagi mici de
copac. Acum era momentul sd-gi dovedeascd giretenia
bine
cunoscuta gi sd-l pdcdleascd pe
corb. Cu glas mieros, vulpea
spuse:
- Mdria Ta, ai nigte pene superbe, negre ca smoala, cioc
impundtor gi gheare puternice. De mult nu am mai vdzut o
pasdre
aga frumoas5. Daci ai avea gi glasul melodios, ai fi cu adevarat cea
mai Tnzestratd zburdtoare.
::r:==., :::::s=.,:.::!t'i* ::r:::::I:;:
=]':.-*'-t+:=t:
Corbul, Tnfumurat, nu mai std
pe gdnduri gi
deschide
pliscul
sd-gi arate mdiestria. Cagcavalul cade
gi vulpea il Tnghite cu
poft5,
zicAnd:
- Bade, de cdnd e lumea
gi pamdntul, lingugitorii trdiesc bine
pe
seama celor care vor sd
primeascd laude nemeritate. Sd nu-[i
pari
rdu de bucata de cagcaval, lecfia pe
care ai
primit-o
e mult mai
pretioasd.
Degeaba murea corbul de ciudd, acum nu mai
putea
face
nimic. Dar gi-a promis
ca in viitor sd fie mult mai atent
gi
sd nu mai
plece
urechea la laude.
".*===
.**s*s+s's-:
ltt'
lntr-o zi Tnsoritd, un iepure stdtea lungit in fdn. Se sdturase de
viata lui de iepure, mereu cu frica-n sdn, mereu cu urechile ciulite.
,,Noi
suntem cele mai nedreptdtite animale, cugeta urecheatul.
Nu
putem
sd ronfdim linigtifi morcovi, cdci orice adiere de vAnt
orice zgomot, ne
pune p6
firge. lar de dormit...dormim iepuregie, cu
5t,
-
ochii intredeschigi gi
urechile la pAndd."
Ail.
Aga gAndea urecheatul nosiru, cdn d auziin apropiere un
-
*
zgomot ca de
pagi.
Fricosul o lud la goand
ca din
pugcd gi
cdnd
trecu pe
l6ngdiazul din apropiere, toate broagtele de
pe
mal sdrird
in apd.
lepurele
r
Deci gi
rdmase mirat pe loc, se oglindi in apa
gi zise.
altora le
vr\
pemant.
este fricd de mine, nu sunt eu cel mai fricos
animal
de,pe
Pana la ufme nu e chiar aga de rdu se fii
le
"
$s
)
O vulpe fldmdndd cduta de mdncare. Vede un cocog cocotat,
pe
un gard Tnalt
gi
se
gdndegte
cum s5-l facd sd coboare de acolo.
$ireata
Tgi subtiazd
glasul gi
spune:
- Frate, md bucur cd sunt
prima
care te anunf cd s-a ficut
pace
intre animale. De acum vom trdi impreund, in bund Tntelegere, fdrd
sd ne mai fie fricd unii de altii. Coboard de acolo, sd ne Tmbrdtigdm
ca nigte frafi!
Cocogul, stAnd
pe gdnduri,
o salutd
gi-i
spune:
- lntr-adevdrimi aduci o veste minunatd! Probabil cd
gi
cei doi
ogari care aleargd Tnspre noi, ne aduc aceeagi veste bund. Cobor
indatd sd ne TmbrSfigdm cu totii.
Vulpea, auzind acestea, o ia la goand mdncdnd
pdmdntul,
uitdnd
gi
de foame
gi
de frdtie.
Cocogul cel istet rddea Tn sinea lui cd a reugit sd
pdcdleasEi pe
cea mai gireate dintre animale.
Plugarul gi fillsii
A fost odatd un om, plugar de meserie, cdruia i se apropia
sfdrgitul. Toatd viafa omul muncise cu drag pdmdntul gi
asigurase
familiei toate cele necesare unui trai decent.
Simfind cd nu mai are mult de trdit, plugarul
igi chemd bdiefii la
cdpdtdi gi le spuse:
- Dragii tatei, pdmdntul nostru e binecuvdntat. Se facefi bine sd
nu Tl Tnstrdinati, cdci in el e ascunsd o comoara.
$tiu
asta de la tatdl
meu, dar nu gtiu unde anume se gdsegte. Voi aveti grija sd arafi, sd
sdpafi gi sd cultivati gi cea mai micd palmd
de pdmdnt. Nu se
gtie
cand gi Tn ce loc o se gesiil comoara.
Bdtrdnul
plugar
se stinse Tmpdcat
gi
senin. Feciorii lui, care
oricum nu se speriau de muncd, s-au apucat nerdbddtori sd
caute comoara. Au arat
gi au cultivat
pdmdntul gi
acum ardta ca
un coltigor de rai. Miresmele gi
culorile T[i imbdtau simfurile
gi rti
mdng6iau
privirile.
Cdnd soarele verii gi-a mai domolit vdpaia gi vremea
recoltei se apropia, belgugul domnea oriunde Tti Tntorceai
privirea.
Roadele
pdrguite
agteptau sd fie culese iar bdielii
priveau
mdndri la rezultatul muncii lor. Atunci au Tnteles vorbele
pline
de intelepciune ale tatdlui lor
gi gi-au
dat seama cd cea mai
pretioasi
comoard, e.g$prmup,gA,
.:::,i:i ,i
i'xffi
tiltii'
Fii
\'il
ffi
ffi
$w