Vous êtes sur la page 1sur 20

1. Dati definitia auditului in general si identificati elementele fundamentale ale acesteia.

Prin audit in generale se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii
responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate.
Obiectivul oricarui tip de audit il constituie imbunatatirea utilizarii informatiei.
Elemente fundamentale:
Examinarea trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala;
Obiectul examinarii il poate constitui orice informatie, din orice domeniu;
Scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;
Calitatea opiniei exprimate: trebuie sa fie motivata si responsabila, ceea ce presupune ca persoana care
face aceasta examinare are anumite repsonsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana
independenta.
Examinarea trebuie sa sa faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intrun
standard sau intro norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate
2. Ce este auditul in financiar?
!enumirea de audit financiar poate fi folosita pentru a desemna numeroase misiuni ca:
auditul financiar al proceselor, tranzactiilor si situatiilor financiare;
auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii;
auditul financiar al operatiunilor de sc"imb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora in
situatiile financiare;
auditul financiar al contabilizarii c"eltuielilor sociale pentru a verifica respectare legislatiei sociale;
auditul financiar asupra situatie fiscale;
auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice sa facut
de o maniera purdenta;
altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din
contabilitate sau din situatiile financiare ale unei societati poate fi calificat drept audit financiar. #ceasta inseamna
ca auditul financiar poate fi considerat ca fiind un audit general, cu deosebirea ca specialistul copetent si
independent trebuie sa fie profesionist contabil, iar obiectul examinarii il constituie orice informative financiar
contabila.
3. Dati definitia auditului statutar si identificati elementele fundamentale ale acesteia.
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra
situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii
fidele, clar si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a rezultatelor obtinute de aceasta, prin raportarea
la standardele nationale sau internationale de audit.
Elemente fundamentale:
profesionistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, care poate fi o persoana fizica
sau o persoana $uridica;
examinarea este exclusiva profesionala;
obiectul examinarii efectuate de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in
totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, in functie
de referentialul contabil aplicabil;
scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente;
obiectul opiniei: imagine fidela, clara si completa a pozitiei financiare, a situatiei financiare si a
rezultatelor obtinute de entitatea auditata;
criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele
nationale sau internationale.
4. uditul intern si controlul intern
#uditul intern reprezinta acea component a auditului financiar care consta in examinarea profesionala efectuata
de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu
validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii. #uditul intern
reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza verificari pentru aceasta; aceasta face
parte din controlul intern al entitatii si are ca obiectiv de baza verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de
control intern.
Controlul intern reprezinta un ansamblu de politici si procedure puse in aplicare de conducerea unei entitati in
vederea asigurarii, in masura posibilului, a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia; aceasta
aplica respectarea politicilor de gestiune, prote$area activelor, exactitatea si ex"austivitatea intregistrarilor
contabile si stabiliraea in timp a informatiilor financiare.
Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea prcedurilor si la realizarea lui particpa intreg
personalul entitatii respective.
#uditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului de aplicare a
procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin compartimente distincte care fac parte
din dtructura si sistemul de control intern al acelei entitatii. El poate fi realizat si de firme specializate de expertiza
contabla (prin externalizare).
!. "re#enta$i 4 deosebiri fundamentale %ntre auditul statutar &i auditul intern.
udit intern (respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entit%&ii si alte comenzi
sau solicit%ri ale conducerii).
' (ace parte din controlul intern al entit%&ii.
' )e realizeaz% de regul% prin anga$a&i (servicii, birouri etc.) independen&i de celelalte
structuri executive.
' *u are obliga&ii extra entitate (de regul%).
' +ndependen&a e limitat% la nivelul ,n&elegerii conducerii executive.
uditul statutar (auditarea situa&iilor financiare si alte sarcini sau obiective stabilite delege)
' )e realizeaz% prin persoane fizice sau $uridice stabilite de ac&ionari.
' )e respect% normele unui organism profesional.
' #sigur% credibilitatea necesar% pentru ter&i asupra situa&iilor financiare ale entit%&ii.
' +ndependen&a principiul de baz% pentru credibilitate.
'. "re#entati ! diferente intre auditul statutar si auditul intern.
uditul intern :
(ace parte din controlul intern al entit%&ii.
)e realizeaz% de regul% prin anga$a&i (servicii, birouri etc.) independen&i de celelalte structuri executive.
*u are obliga&ii extra entitate (de regul%).
+ndependen&a e limitat% la nivelul ,n&elegerii conducerii executive.
metoda auditorilor interni este specifica si originala, adaptata la cultura intreprinderii.
lucreaza tot timpul in intreprinderea sa deci auditul intern este permanent.
nu are ca scop descoperirea fraudelor, avand o arie mult mai larga de lucru, are o mai mare posibilitate de
prevenire a fraudelor, respectant si adancind controlul pentru orice nerespectare a procedurilor de control
intern.
uditul statutar :
)e realizeaz% prin persoane fizice sau $uridice stabilite de ac&ionari.
)e respect% normele unui organism profesional.
#sigur% credibilitatea necesar% pentru ter&i asupra situa&iilor financiare ale entit%&ii.
+ndependen&a principiul de baz% pentru credibilitate.
auditorii statutari isi efectueaza lucrarile dupa metode verificate pe baza de comparative, analize, inventare.
nu sunt prezenti tot timpul in intreprindere, ei actioneaza in perioade propice elaborarii situatiilor financiare,
deci auditul statutar este periodic.
se ocupa de orice frauda de indata ce aceasta are sau presupune ca are o influenta asupra situatiilor
financiare.
(. )xplicati relatia dintre auditul financiar si auditul statutar.
)intagma -auditul financiar. este mult mai cuprinzatoare decat cea de audit statutar. /eglementarea
auropeana (directiva a 0+++a) si reglementarile nationale se refera numai la auditul statutar, adica auditul
asupra situatiile financiare ale entitatii. !in acest punct de vedere, consideram ca folosirea sintagmei audit
financiar in legislatia romaneasca in vigoare in locul celei de audit statutar folista in legislatia europeana este
de natura a crea confuzii.
'. bordari privind metodologia auditului statutar.
Practica internationala de audit cunoaste doua moduri de abordare a unei misiuni de audit statutar:
abordare pe faze si etape (didactica si mai teoretica);
abordare pe cicluri de control (mai operationala).
. bordarea pe fa#e si etape* cuprinde 1 faze si 23 etape.
1. Faza initiala
este faza cunoasterii entitatii controlate si a planificarii misiunii de audit;
se caracterizeaza prin aceea ca ma$oritatea activitatilor sunt desfasurate la sediul auditorului.
2. Faza controlului propriu zis:
este faza controlului intern si a verificarii conturilor;
se caracterizeaza prin aceea ca activitatile sunt desfasurate in teren.
3. Faza finalizarii lucrarilor si elaborarii raportului:
este faza lucrarilor de inc"idere si a elaborarii raportului de audit;
se caracterizeaza prin aceea ca activitatile se desfasoara la sediul auditorului.
+. bordarea pe cicluri de control
#bordarea pe cicluri de control presupune succesiunea pricipalelor faze si etape ale auditului in cadrul
fiecarui ciclu. 4isiunea de audit cuprinde 25 cicluri, in cadrul fiecarui ciclu urmarind 1 faze succesice: cunoasterea
operatiilor, evaluarea controlului intern si controlul conturilor: cumpararifurnizori, imobilizari corporale si
necorporale, vanzariclienti, stocuri si productie in curs, trezorerie, imobilizari financiare, imprumuturi si obligatii
financiare, fonduri improprii, peersonal si sociale, impozite si taxe, alte pasivea, alte active, alte venituri si
c"eltuieli, estimari contabile.
(. ,a#e si etape in executarea unei misuni de audit* de ba#a.
6oate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra situatiilor financiare
ale unei entitati pot fi grupate in 1 faze si 23 etape:
+. Faza initiala:
#cceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit;
Orientarea si planificare auditului;
++. Faza executarii lucrarilor:
#precierea controlului intern;
Controlul conturilor;
Examenul situatiilor financiare;
+++. Faza finala:
Evenimentele posterioare inc"iderii exercitiului;
7tilizarea lucrarilor altor profesionisiti;
#lte lucrari necesare inc"iderii;
/aportul de audit;
!ocumentare lucrarilor de audit;
-. cceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.
+nainte de a contracta o lucrare de audit al situatiilor financiare ale unei entitati, auditorul trebuie sa
aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune, trebuie sa tina seama de unele regului profesionale si de
deontologie.
#ctiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii
deciziei de acceptare a misiunii:
Cunoasterea globala a intreprinderii;
Examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor;
Examenul competentei
Contactul cu fostul auditor sau cenzor;
!ecizia de acceptare a mandatului;
(isa de acceptare a mandatului;
*ormele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza
de contracte de prestari servicii, fara a se face vreo distinctie intre misiunile de audit legal si misiunile de
audit contractual.
)tandardul +nternational de #udit nr. 823 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si
conditiile de realizare a misiunii de audit care se vor consemna intro Scrisoare de misiunie de audit, sau in
orice alt tip de contract adecvat.
+ndiferent de forma pe care o imbraca relatia contractuala , din documentul respectiv nu trebuie sa lipseasca
termenii si conditiile urmatoare:
obiectivule auditului situatiilor financiare;
responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare;
intinderea lucrarilor de audit, facand referire la legislatia aplicabila;
forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit;
riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative ca urmare a sonda$elor;
necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil, piese $uditificative sau alte informatii
solicitate.
.. Orientarea si planificarea auditului.
+n aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii, zonele sale
de risc, domeniile si sistemele semnificative, informatii care sa+ permita orientarea si planificarea controalelor
astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misunii de audit.
6e"nicile si procedurile folosite pentru realizarea obiectivelor acestei etape sunt:
Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii 9 sunt vizate aspecte legate de natura
activitatilor desfasurate de intreprindere, particularitatile sectorului din care face parte, structurile
intreprinderii, organizarea generale a intreprinderii, politicile comerciale, financiare si sociale,
organizarea contabilitatii, practicile contabile utilizate;
/dentificarea domeniilor si sistemelor semnificative 9 se au in vedere activitatile de productie,
distributie, aprovisionari, precum si conturile care in raport cu suma sau prin natura lor pot
comporta riscuri de eror.
0edactarea planului de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate
toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit si
presupune: alegerea membrilor ec"ipei, repartizarea lucrarilor pe oameni, utilizarea lucrarilor
realizate de auditorul intern al intreprinderii, coordonarea cu auditorii de la societatile surori si de la
societatea mama, solicitarea de specialisti pentru studierea sitemelor si datelor informatizate in orice
alte domenii, caledarul sedintelor #:# si C#, termenul de depunere al raportului.
)laborarea programului de munca 9 este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor
participantilor la misunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul
misiunii de audit. Programul de munca poate sa detalieze obiectivele auditului, precum si bugetul de
timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura folosita. #ltfel spus programul de munca este
o detaliere a tutror elementelor continure in Planul de audit (misiune), in vederea asigurarii
indeplinirii acestuia din urma.
11. "lanul de misiune2 continut* forma.
Cuprinde ; capitole, dupa cum urmeaza:
+0. Prezentarea intreprinderii:
!enumirea
)ediul social;
Capitalul social si actionarii;
+nregistrare;
)curt istoric
Consideratii succinte privind obiectul de activitate, piata, concurenta.
0. +nformatii contabile:
<ugete si conturi previzionale;
Particularitatile sistemului contabil;
Principiile contabile.
0+. !efinirea misiunii:
*atura misiunii: conturi anuale, conturi consolidate, previziuni;
#lti auditori, experti sau cenzoir cu misiuni in intreprindere
+0.)isteme si domenii semnificative:
Prag de semnificatie;
(unctii si conturi semnificative;
=one de risc identitate;
Controale semnificative pe care ne putem spri$ini
0.Orientarea programului de lucru:
#precierea controlului intern;
>ucrari deosebite;
Confirmari de obtinut;
+nventare fizice;
#sistenta de specialitate necesare;
!ocumente de obtinut.
0+. Ec"ipa si bugetul
0++. Planificarea:
/epartizarea lucrarilor;
!atele interventiilor pe etape;
>ista rapoartelor, scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmeaza a fi emise.
11. )valuarea controlului intern2 continut* etape.
+n aceasta etapa auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control intern. Obiectivul urmarit prin aprecierea
controlului intern este de a determina in ce masura auditorul se poate spri$ini pe acest control pentru a putea
defini natura, intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale.
+n aceasta etapa auditorul se afla in fata unor decizii extrem de importante:
alegerea procedurilor de examinat in functie de organizarea intreprinderii, de natura riscurilor, de
importanta soldurilor si operatiilor;
decizia de a stabili daca procedurile retinute trebuie sa faca obiectul unei evaluari a controlului intern;
alegerea te"nicilor de descriere si evaluare;
decizia de a se spri$ini pe procedurile existente;
alegerea te"nicilor de sonda$e;
decizia finala, in functie de rezultatele sonda$elor, in legatura cu programul de control al conturilor.
Etape:
intelegerea si descrierea sistemelor semnificative;
confirmarea intelegerii sistemului: testele de conformitate;
evaluarea riscurilor de eroare;
verificarea functionarii controlului intern;
evaluarea preminara: teste de permanenta;
evaluarea finala si incidenta asupra misiunii.
12. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati?
#. Prote$area activelor intreprinderii
<. #sigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile;
C. #sigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii;
!. Promovarea eficacitatii exploatarii;
13. Care sunt elementele de ba#a ale controlului intern unei entitati?
Existenta unui plan de organizare, cuprinzand:
definirea cat mai precisa a sarcinilor;
definirea limitelor de competenta si a raspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei ierar"ii a carei
autoritate este indiscutabila;
circulatia informatiilor2 circuitele documentelor trebuie sa fie suficent de precise si elaborate pentru a
exclude negli$enta si fantezia;
competenta si integritatea personalului sunt esentiale, mai ale la nivelul directiunii; deciziile pe care le
iau responsabilii compartimentelor bune sau rele, se repercuteaza asupra compartimentelor pe care le
conduc;
existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la:
producerea informatiilor: este recomandata existenta unor instructiuni scrise, sub forma unui manual de
proceduri;
ar3ivarea informatiilor: -memoria:unei intreprinderi este un elemnt esential al controlului intern, care
conditioneaza toate controalele ulterioare.
14. )xplicati importanta separarii sarcinilor in organi#area controlului intern al unei entitati.
separarea sarcinilor este necesar a fi facuta astfel incat sa permita controlul reciproc al executiei lor. Este de
dorit sa se evite ca una si aceeasi persoanasa poata comite o eroare sau o inexactitate, avand posibilitatea de a o
ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o descoperi.
)epararea sarcinilor nu diminueaza sau anuleaza responsabilitatea celor care gestioneaza patrimoniul
intreprinderii. +n acest sens, delegarea atributiilor este necesar sa se faca:
pentru un numar reduse de persoane, pentru a nu se dilua raspunderea;
asigurand specializarea acestor persoane imputerncite;
asigurand independenta persoanelor imputernicite fata de obiectul si subiectul controlului;
asigurand autoritatea celor ce exercita controlul, respectiv dreptul de a impune luarea anumitor masuri.
1!. Care sunt principalele obiective ale auditului intern?
verificarea conformitatii activitatilor din entitatea auditata cu politicile, programele si managemntul
acesteia;
evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de
catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii;
evaluarea gradului de adecvare a datelor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea
realitatii din entitate;
prote$area elementelor patrimoniala bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a
fraudelo si pierderilor de orice fel.
1'. "rogramul de control2 rol* continut* forme de pre#entare.
*u exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele
etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei intreprinderi.
Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune si foaia de sinteza a aprecierii
controlului intern, documente ce asigura legatura cu etapele precedente.
Programul de control poate fi stabilit peo foaie de lucru speciala, care contine rubricile urmatoare:
o >ista controalelor de efectuat 9 cat mai bine detaliate pt a fi usor de identificat documentele si
informatiile necesare a se solicita intreprinderii;
o +ntinderea esantionului 9 volumul sonda$elor de efectuat pentru controlul respectiv;
o +ndicarea datei la care a fost efectuat controlul;
o O referinta pentru foaia de lucru;
o Problemele intalnite 9 se folosete pt supervizarea lucrarilor si pentru a stabili sinteza rezultatelor.
1(. )lemente probante2 definitie* rol* criterii de apreciere.
Potrivit )tandardelor +nternationale de #udit, elementele probante intro misiune de audit reprezinta informatii
obtinute de auditor pentru a a$unge la concluzii pe acare acesta isi fondeaza opinia. #ceste informatii constau in
documente $ustificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu
informatii din alte surse.
Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua condtii de calitate pentru a putea sta la baza fondarii
unei opinii: sa fie suficiente si sa fie $uste.
Elementele probante trebuie, in ansamblul lor, sa permita auditorului sasi faca o opinie cu privire la situatiile
financiare.
(actorii care influenteaza rationamentul auditorului in legatura cu ceea ce constituie elemente probante suficiente
cuprind:
importanta riscului de inexactitate;
importanta relativa a elementului avut in vedere, tinand cont de ansamblul infomatiilor bilantului contabil;
experienta capatata in cursul unor auditari anterioare;
concluziile procedurilor de audit , in special descoperirea eventuala a unor fraude sau erori;
tipul de informatie disponibila.
+n cazul obtinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul trebuie sa determine
daca elementele rezultate din aceste controale, precum si din testele de procedura suntsuficiente si adecvate
pentru a stabili daca la elaborarea situatiilor financiare de catre conducerea intreprinderii au fost intrunite
criteriile:
de existenta: un element al activului sau pasivului exista la un moment dat;
de drepturi si obligatii: un element de activ este un drept al intreprinderii, iar un element de pasiv este o
obligatie pentru intreprinderea data, la un moment dat;
de ex"austivitate: activele, datoriile, tranzactiile sau evenimentele au fost inregistrate si toate faptele
importante au fost mentionate;
de evaluare: inregistrarea unui activ sau a unei datorii sa facut la valoare sa de inventar;
de masurare: o operatie sau un eveniment este inregistrat la valoarea sa de tranzactionare si un venit sau
o c"eltuiala apartine perioadei;
de prezentare si publicitate: o informatie este prezentata, clasata si descrisa conform referentialului
contabil aplicabil.
1-. 4e3nici de control pentru obtinerea elementelor probante
Pe tot parcursul misiunii sale, auditorul urmareste obtinerea elementelor probante care sa permita sad ea
certificarea asupra situatiilor financiare, utilizand diverse procedee si te"nici care privesc:
controlul asupra pieselor $ustificative si controlul de verosimilitate;
observarea fizica;
examenul anal?tic.
Pentru obtinerea elementelor probante, te"nicile de control folosite sunt:
inspectia fizica si observatia
confirmarea externa
examenul documentelor primate
examenul documentelor emise
controlul aritmentic
examenul anal?tic
informatiile verbale.
1.. 4e3nica sonda5ului in audit
Poate fi definita ca o te"nica ce consta in selectarea unui anumit numar de elemente din ansamblul
opratiilor si conturiillor ce formeaza multimea ce urmeaza a fi controlata, aplicarea la aceste elemente a
te"nicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute pe esantion la ansamblul
multimii cercetate.
/n functie de caracteristica comuna si scopul urmarit se disting:
sonda5e asupra atributiilor, care se utilizeaza cand elementele ce constituie multimea prezinta o
caracterisitza comuna, cum ar fi: urmarirea aprobarii comenzilor cu ocazia cumpararilor sau se
urmareste daca bunurile intrate in unitate fac obiectul unei note de receptie;
sonda5e asupra valorii, care se aplica atunci cand caracteristica urmarita este valoarea elementelor
patrimoniala de antura stocurilor si a operatiunilor consemnate in rula$ul si soldul conturilor.
/n functie de pregatirea profesionala a auditorului si de gradul credibilitate pe care doreste sal dea
concluziilor salre:
sonda$e statistice;
sonda$e nestatistice.
)tape2
+. definirea precisa a obiectivelor;
++. precizarea naturii elemetelor si alimitei de timp cuprinse in sonda$;
+++. executarea propriuzisa a sonda$ului: alegerea tehnicilor, determinarea marimii esantionului,
selectionarea esantionului, studiul esantionului, evaluarea rezultatelor, concluziile sondajului.
21. 4e3nica observarii fi#ice.
Observarea fizica este cel mai sigur mi$loc de verificare a existentei reale a unor elemente de activ.
Observarea fizica vizeaza elemente de activ tangibile, cum ar fi: stocuri, bani si alte elemente pastrate in
caserie, imobilizari corporale. El verifica modalitatea de efectuare a inventarierii si respectarea procedurilor
scrise. Cea mai buna metoda de a face acest lucru este de a asista la operatiunea de inventariere sau la o parte a
acesteia.
+n urma acestei verificari, auditorul se va asigura ca:
toate elementele sunt corect inventariate;
toate elementele inventairate sunt corespunzatoare calitativ.
!upa ce a obtinut aceste asigurari, auditorul va mai verifica urmatoarele elemente:
daca elementele inventariate apartin intreprinderii;
daca activele sunt corect evaluate.
21. Confirmarea externa 6directa7
onfirmarea directa este o procedura de audit obisnuita care consta in a cere tertilor care au legaturi de
afaceri cu intreprinderea verificata sa confirme direct comisarilor de conturi informatiile privind existenta
operatiunilor, soldurilor sau orice alata informatie. folosita in (ranta.
Este o procedura putin cunoscuta de intreprinderi.
Procedura permite obtinerea direct de la terti a informatiilor cerute, fara interventia unitatii controlate. O limita
importanta a acestei te"nici este data de faptul ca tertii nu raspund intotdeauna la intrebarile puse de auditor, sau
raspund, dar incomplet.
Elementele care pot face obiectul confirmarii directe sunt:
imobilizarile (confirmarea existentei titlurilor de proprietate, a unor eventuale ipoteci);
creantele si datoriile (confirmarea soldurilor conturilor clientilor si furnozorilor, a scadentelor, a dobanzilor,
a garantiilor pentru imprumuturi);
valorile de exploatare ( stocurile apartinand intreprinderii si aflate la terti si stocurile apartinand tertilor si
depozitate la intreprinderea auditata);
titluri de participare si de plasament;
banciel (confimrarea soldurilor si a operatiunilor realizate de banca pentru intreprindere, cautiuni, garantii);
personalul (imprumutir si avansuri);
anga$amente in afara bilantului si pasive eventuale (asigurari, avocati, experti fiscali).
22. )xamenul situatiilor financiare.
)ituatiile financiare (bilantul, contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de
sinteza ale contribuabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia.
Examenul situatiilor financiar are ca obiect verificare:
faptului ca bilantul, contul de profit si pierdere si celelalte compnente ale situatiilor financiare sunt
coerente, concorda cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile si
reglementarilor in vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de inc"idere;
faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa asupra situatie patrimoniale,
financiare si rezultatelor obtinute.
6e"nicile de examinare a situatiilor financiare se spri$ina pe procedurile analitice pevazute +)# @83 si in mod
deosebit pe:
stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si
ale sectorului de activitate;
comparatiile intre datele din situatiile financiare si datele anterioare, posterioare si previziunile
intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;
compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere.
23. )lemente posterioare inc3iderii exercitului
)tandardul +nternational de #udit nr. @A3 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua in considerare
incindentele evenimentelor posterioare inc"iderii exercitiului atat asupra situatiilor financiare, cat si asupra
raportului sau, distingaduse 1 etape:
17 ,apte descoperite pana la data raportului de audit 9 auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri care
urmaresc strangerea de elemente probante suficiente si adecvate care $usitifce faptul ca au fost identificate
toate evenimentele care pot necesita a$ustari ale situatiilor financiare sau informatii suplimentare in anexe,
pana la data raportului sau.
27 ,apte descoperite dupa data raportului de audit* dar inaintea publicarii situatiilor financiare 9 cand
auditorul a luat cunostinta, dupa data raportului sau, dar inaintea publicarii situatiilor financiare, de
evenimente care risca sa aiba o incidenta semnificativa asupra acestora, auditorul trebuie sa stabileasca daca
trebuie sa ceara cercetarea situatiilor financiare si sa discute masurile care se impun.
+n cazul in care conducere intreprinderii corecteaza situatiile financiarem auditorul va pune in lucru
procedurile necesare si va furniza conducerii intreprinderii un alt raport de audit.
!aca conducerea intreprinderii refuza sa corecte situatiile financiare, iar auditorul considera necesare aceste
corecturi, el trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila
37 ,apte descoperite dupa publicarea situatiilor 9 dupa publicarea situatiilor financiare auditorul nu este
tinut sa procedeze la vreo investigatie.
!aca insa auditoul a luat cunostinta dupa publicarea situatiilor financiare de exostenta unui eveniment, care
daca ar fi fost cunoscut la data semnarii raportului sau, lar fi condus la modificarea opiniei el trebuie sa
stabileasca daca este cazul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele respective cu conducerea
intreprinderii.
+n cazul in care conducerea intreprinderii corecteaza situatiile financiare, auditorul va controla masurile
luate de conducerea intreprinderii pentru a se asigura ca toate persoanele care sunt in posesia situatiilor
financiare nemodificate au luat cunostinta de corectarea acestora si va intocmi un nou raport de audit.
24. 0olul si importanta dosarului exercitiului.
!osarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul cotrolat.
El permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului.
!osarul exercitiului este indispensabil pentru:
mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii;
documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul sa derulat fara omisiuni;
inlesnirea muncii in ec"ipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori;
$ustificarea opiniei emise si redactarea raportului.
+n mod uzual dosarul cuprinde:
planificarea misiunii;
supervizarea lucrarilor;
aprecierea controlului intern;
obtinerea de elemente probante;
!osarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura
cabientului. +n general se recomanda a se folosi o impartire in 23 sectiuni simbolizate de la # la B.:
E# (dosarul exercitiului, )ectiunea #) 9 -acceptarea misiunii:;
E< (dosarul exercitiului, )ectiunea <) 9 -sinteza misiunii si rapoarte.
EC (dosarul exercitiului, )ectiunea C) 9 -orientare si planificare.;
E! (dosarul exercitiului, )ectiunea !) 9 -evaluarea risului legat de control.;
EE (dosarul exercitiului, )ectiunea E) 9 - controale substantive.;
E( (dosarul exercitiului, )ectiunea () 9 -utilizarea lucrarilor altor profesionisti.;
E: (dosarul exercitiului, )ectiunea :) 9 -verificari si informatii specifice.;
EC (dosarul exercitiului, )ectiunea C) 9 -lucrarile de sfarsit de misiune.
E+ (dosarul exercitiului, )ectiunea <) 9 -interventii cerute prin regulament;
EB (dosarul exercitiului, )ectiunea <) 9 -controlul conturilor consolidate..
2!. 0olul si importanta dosarului permanent.
7nele informatii si documente primite sau analizate in cursul doferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe
toata durata mandatului. Clasarea lor intrun dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioara
dupa aducerea sa la zi.
Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt:
fisa de preentare;
scurt istoric al intreprinderii;
organigrame;
persoanele care anga$aeaza intreprinderea;
note asupra organizarii sectorului de activitate, productie;
note asupra statului;
procese verbale ale C# si #:;
lista actionarilor sau asociatilor;
structura grupului;
contracte, asigurari.
!osarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului
profesional, dupa cum urmeaza:
P# (dosarul permanent, )ectiunea #) 9 :eneralitati;
P< (dosarul permanent, )ectiunea <) 9 !ocumente privind controlul intern;
PC (dosarul permanent, )ectiunea C) 9 situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente;
P! (dosarul permanent, )ectiunea !) #nalize permanente;
PE (dosarul permanent, )ectiunea E) 9 (iscal si social;
P( (dosarul permanent, )ectiunea () 9 Buridice;
P: (dosarul permanent, )ectiunea :) 9 intervenienti externi
Pentru asi indeplini rolul de informare, dosarul permanent trebuie:
sa fie tinut la zi;
sa elimine informatiile perimate;
sa nu contina documentele voluminoase ale intreprinderii;
2'. Structura dosarului exercitiului
+n mod uzual dosarul cuprinde:
planificarea misiunii2
programul general de lucru;
note asupra utilizarii lucrarilor de control efectuate de altii;
datele si duratele vizitelor, locurile de interventie;
compunerea ec"ipei;
datele pentru emiterea raportului;
bugetul de timp;
supervi#area lucrarilor2
note asupra studierii dosarelor si stabilirea solutiilor la problemele ridicate;
aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea, programul lucrarilor, executarea
lucrarilor, concluziilor lucrarilor, continutul raportului;
aprecierea controlului intern2
evaluarea punctelor tari, punctelor slab si a zonelor de risc;
foi de lucru privind: bazele de stabilire a sonda$elor efectuate;
comentarii asupra anomaliilor descoperite;
obtinerea de elemente probante2
program de control;
foi de lucru cuprinzand: obiectivul, detalii asupra lucrarilor efectuate, eventuale comentarii, concluzii;
documente sau copii de documente de la intreprindere sau terti, $usitificand cifrele examinate;
detalii asupra lucrarilor efectuate asupra situatiilor financiare: comparatii si explicatii ale variatiilor,
concluzii;
sinteza generala a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii si tratarea distincta a punctelor care ar putea
avea o influenta asupra deciziei de certificare;
foi de lucru cu privire la faptele delictuale.
!osarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura
cabientului. +n general se recomanda a se folosi o impartire in 23 sectiuni simbolizate de la # la B.:
E# (dosarul exercitiului, )ectiunea #) 9 -acceptarea misiunii:;
E< (dosarul exercitiului, )ectiunea <) 9 -sinteza misiunii si rapoarte.
EC (dosarul exercitiului, )ectiunea C) 9 -orientare si planificare.;
E! (dosarul exercitiului, )ectiunea !) 9 -evaluarea risului legat de control.;
EE (dosarul exercitiului, )ectiunea E) 9 - controale substantive.;
E( (dosarul exercitiului, )ectiunea () 9 -utilizarea lucrarilor altor profesionisti.;
E: (dosarul exercitiului, )ectiunea :) 9 -verificari si informatii specifice.;
EC (dosarul exercitiului, )ectiunea C) 9 -lucrarile de sfarsit de misiune.
E+ (dosarul exercitiului, )ectiunea <) 9 -interventii cerute prin regulament;
EB (dosarul exercitiului, )ectiunea <) 9 -controlul conturilor consolidate..
2(. Structura dosarului permanent.
7nele informatii si documente primite sau analizate in cursul doferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe
toata durata mandatului. Clasarea lor intrun dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioara
dupa aducerea sa la zi.
Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt:
fisa de preentare;
scurt istoric al intreprinderii;
organigrame;
persoanele care anga$aeaza intreprinderea;
note asupra organizarii sectorului de activitate, productie;
note asupra statului;
procese verbale ale C# si #:;
lista actionarilor sau asociatilor;
structura grupului;
contracte, asigurari.
!osarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului
profesional, dupa cum urmeaza:
P# (dosarul permanent, )ectiunea #) 9 :eneralitati;
P< (dosarul permanent, )ectiunea <) 9 !ocumente privind controlul intern;
PC (dosarul permanent, )ectiunea C) 9 situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente;
P! (dosarul permanent, )ectiunea !) #nalize permanente;
PE (dosarul permanent, )ectiunea E) 9 (iscal si social;
P( (dosarul permanent, )ectiunea () 9 Buridice;
P: (dosarul permanent, )ectiunea :) 9 intervenienti externi
2-. )lementele de ba#a ale raportului de audit intr8o misiune de audit statutar.
/aportul unei misuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza:
titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de audit,
paragraful opiniei, semnatura, adresa si data raportului.
4itlul raportului 9 trebuie sa poarte un titlu precis, de recomandat : -/aportul auditorului independent.;
Destinatarul 9 raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator, in functie de circumstantele
ce caracterizeaza misiunea si obligatiile legale. +n mod obisnuit se adreseaza consiliului de administratie al
unitatii ale carei situatii au fost auditate.
"aragraf introductiv 9 identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate; !e asemenea trebuie
sa contina elemente privind responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare si responsabilitatea
auditorului;
"aragraf care sa descrie natura auditului* si in care se fac referiri la )tandardele +nternationale de #udit sau
la normele nationale aplicabile si se descriu demersurile puse in practica de auditor.
"aragraful opiniei 9 raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile
financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatie fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele
contabile.
#cest paragraf poate ave formulari precum: Opinia fara rezerve, Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de
observatii, Opinia cu rezerve, +mposibilitatea exprimarii unei opinii, Opinia defavorabila.
2.. Opinia defavorabila2 motive* mod de pre#entare.
Este datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile. !ezacordurile se refera la neregularitatile si
inexactitatile constatate de auditorul financiar in legatura cu aplicarea principiilor si regulilor contabile de catre cei
responsabili cu intocmirea si prezentarea conturilor anuale.
*eregularitatile se refera la orice actiune, omisiune sau situatie care violeaza actele normative, regulile si
principiile contabile, dispozitiile statutului si "otararile #:#.
+nexactitatile se refera la transpunerea in conturi sau prezentarea unui fapt neconform cu realitate: erori de calcul,
inexactitati in prezentarea conturilor, inexactitati in infotmatiile furnizate de manageri.
)e poate prezenta astfel:
! "stfel, cum este explicat in nota #, nu s$au constatat amortismente in situatiile financiare. aceasta practica, nu
este, in opinia noastra, in acord cu %ormele de amortizare a capitalului imobilizat in active corporale. heltuielile
aferente, pe baza unui amortisment linear si a unei cote de&pentru cladiri si&pentur utilaje, trebuiau sa se ridice
la suma de& pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie&'n consecinta, amortismentele cumulate trebuia sa se
ridice la&mii lei, iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate, la&mii lei.
(upa parerea noastra, din cauza incidetei faptelor mentionate in paragraful precedent, situatiile financiare nu
dau o imagine fidela situatie financiare a societatii la 31 decembrie&., contului de proft si pierdere pentru
exercitiul incheiat la aceasta data si nu sunt conforma cu prevedrile legale si statutare.
31. /mposibilitatea exprimarii unei opinii2 motive* mod de pre#entare
+mposibilitatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite:
unele sunt impuse de evenimente exterioare, cum ar fi un incendiu care a distrus unele documente
$usitificative sau numirea cu intarziere a auditorului, astfel incat nu mai este posibila participarea la
inventarierea stocurilor;
altele sunt impuse de conducerea intreprinderii, putand fi reprezentate de refuzul efectuarii unui control,
refuzul de a plati onorariul sau refuzul de a solicita un expert extern.
! %oi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic, nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de
clienti, din cazua limitarii intinderii lucrarilor noastre, impuse de catre directiune.
"vand in vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam o opinie cu privire la situatiile
financiare.)
31. Opinia cu re#erve2 motive* mod de pre#entare.
!aca auditorul este confruntat cu o limitare a intinderii lucrarilor si in consecinta va trebui sa formuleze o
opinie cu rezerve.
4otive:
cand auditorul considera ca informatia referitoare la incertitudine nu este pertinenta sau liseste ceva;
cand auditorul apreciaza ca estimarile facute de conducerea intreprinderii pentru intocmirea conturilor
anuale nu sunt rezonabile si ca au o influenta semnificativa asupra deciziilor;
cand nu obtine elementele probante suficiente pentru a a$usta pozitia responsabililor intreprinderii privind
existenta si tratarea unei incertitudini.
Exemplu:
!%oi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie &, deoarece noi am fost desemnati auditori
ulterior acestei date. *inand seama de natura documentelor contabile ale societatii, noi nu am putut controla
cantitatile prin alte proceduri de audit.
'n opinia noastra, cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare daca noi am fi putut efectua
controlul fizic al cantitatilor, situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatie financiare a
societatii la 31 decembrie&, cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si
sunt conforme cu prevederile legale si statutare.:
32. Opinia fara re#erve2 semnificatie* mod de pre#entare.
>a sfarsitul misiunii, auditorul elaboreaza lista recapitulativa a constatarilor facute in cursul sonda$elor si
verificarilor sale. !aca in urma lucrarii efectuate, auditorul contata ca situatiile financiare .dau o imagien fidela
pozitiei financiare. si rezultatele obtinute sunt in acord cu referintele contabile si conform prevederilor
contabile atunci auditorul va include in raportul de audit un paragraf al opinie intitulat :opinia fara rezerve..
Exemplu :
!'n opinia noastra situatiile financiare ofera o imagine fidela si justa apozitie si situatie financiare a societatii la
data de 31 decembrie, precum si asupra performantei financiare si a fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul
incheiat la aceasta data, in conformitate cu normele internationale de contabilitate.)
33. Opinia fara re#erve* dar cu un paragraf de observatii2 semnfiicatie* mod de pre#entare.
+n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat adaugand un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a
lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale.
#daugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului. #ceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful
de opinie si precizeaza, in general, ca acesta nu constituie o rezerva.
(orma de prezentare a paragrafului de opinie in acest caz este urmatoarea:
!fara sa exprimam o rezerva asupra situatiilor financiare, noi atragem atentia asupra notri # din anexa.
Societatea face obiectul unui proces in care este acuzata de infractiune in utilizarea brevetelor si in care ' se
pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese+ societatea a angajat o contraactiune, iar audierile
preliminare, cat si procedurile juridico$administrative ale celor doua actiuni sunt in curs. ,ezultatul final al
acestei situatii nu poate, in prezent sa fie determinat si in consecinta, nu au fost constituite provizioane pentru
acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte.)
34. "aragraful opiniei. 4ipuri de opinie.
"aragraful opiniei 9 raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca
situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatie fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu
referintele contabile.
6ermenii utilizati pentru exprimarea opiniei auditoului sunt -dau o imagine fidela., sau.prezinta in mod
sincer in toate aspectele lor semnificative..
/eferintele contabile sunt )tandardele +nternationale de Contabilitate, reguli emise de catre institutiile sau
organismele profesionale si practica generala din tara si legislatia locala.
+n afara opiniei referitoare la imaginea fidela, poate fi necesara includerea in /aportul auditorului a unei
opinii asupra faptului de a sti daca aceste situatii financiare sunt conforme cu alte prevederi legale sau statutare.
#cest paragraf poate avea formulari precum: -pinia fara rezerve, -pinia fara rezerve, dar cu un paragraf de
observatii, -pinia cu rezerve, 'mposibilitatea exprimarii unei opinii, -pinia defavorabila.
3!. "aragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit.6sfera anga5amentului de audit7.
/aportul auditorului trebuie sa prezinte sfera anaga$amentului de audit, declarand ca auditul a fost efectuat in
conformitate cu +)# sau in conformitate cu standardele sau practicile nationale relevante.
)fera anga$amentului de audit se refera la capacitatea auditorului de a desfasura procedurile de audit cerute in mod
necesar de circumstante. #cest lucru este necesar pentru cititor ca o certificare a faptului ca auditul a fosr
desfasurat in conformitate cu standardele sau practicile stabilite. !aca nu este prevazut astfel, se presupune ca
standardele sau practicile de audit urmate sunt cele in vigoare in tara indicata la adresa auditorului.
3'. "aragraful introductiv al raportului de audit.
"aragraf introductiv 9 identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate;
/aportul de audit trebuie sa identifice titlul fiecarei situatii financiare a entitatii care a facut obiectul auditului,
cat si data si perioada acoperite prin aceste documente, sa faca referire la rezumatul politiclor contabile
semnificative si la alte note semnificative.
!e asemenea trebuie sa contina elemente privind responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare si
responsabilitatea auditorului;
3(. Continutul raportului de audit.
/elatia contractuala de executare a misunii de audit;
Observatiile reiesite din diverse verificari;
+nformatiile a caror mentiune in raport este prevazuta exprez de lege;
Oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare
ofera o imagine fidela, clara si completa pozitie financiare, performantelor si situatiei financiare generale a
intreprinderii;
4entiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
3-. 0olul raportului de audit.
/aportul de audit are un triplu rol:
/nstrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata, respectiv cu
publicul, precum si cu actionarii pentru decizii economice;
/nstrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare prezentate de o
entitate;
/nstrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditare.
3.. Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare?
+n auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norma de referinta: norme
contabile si norme de audit.
41. Ce sunt si ce rol 5oaca normele de audit?
*ormele de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul
pentru calificarea muncii sale. #ceste pot si:
)tandardele +nternationale de #udit (+)#), Practicile +nternationale de #udit (+#P)), )tandardele
+nternationale privind 4isiunile de Examen >imitat (+)/E), )tandardele +nternationale privind 4isiunile de
Certificare (+)#E), )tandardele +nternationale pentru 4isiuni Conexe (+)/)) emise de Consiliul pentru
)tandardele de #udit si Certificare (+##)<) din cadrul (ederatiei +nternationale a Contabililor (+(#C);
*orme nationale emise de un organism profesionale recunoscut ca fiind autoritate in domeniu.
*ormele de audit permit tertilor sa aiba siguranta ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de
calitate omogene. Ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in
lucru a celor mai potrivnice te"nici.
*ormele de audit se cladifica in 1 categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului:
norme profesionale de lucru;
norme de raportare;
norme generale de comportament;

41. Ce sunt si ce rol au normele contabile?
*ormele contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii, care sunt de regula
organisme de interes public, autonome.
*ormele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaza si utlitzeaza situatiilr
financiare. Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cei prevazuti la art.2 din >egea
contabilitatii. Cei care controleaza sun prevazuti prin legislatia fiecarei tari si au ca referinta in activitatea lor
normele contabile.
situatiile financiare trebuie sa fie stabilite potrivit unei sau mai multot dintre referintele urmatoare:
standarde internationale de raportare financiara;
standardel sau norme contabile nationale;
alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor
financiare.
*ormele contabile internationale sunt stabilite de +#)C( ( (undatia Comitetului pentru )tandarde +nternationale de
Contabilitate) si sunt denumite generic )tandarde +nternationale de /aportare financiara (+(/)). #cestea cuprind:
)tandarde +nternationale de raportare (inanciara emise de +#)< (+(/));
)tandarde +nternationale de Contabilitate (+#));
)tandardele de interpretare emise de )+C sau +(/+C;
#lte documente emise de +#)<, )+C sau +(/+C.
42. Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?
Pragul de semnificatie reprezinta nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o
inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, precum si imaginea fidela
a rezultatului, a situatiei financiare si a ptrimoniului intreprinderii.
Este nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ.
)tablirea unor praguri de semnificatie permite:
orientarea mai buna si planificarea misiunii;
evitarea lucrarilor inutile;
$usitificarea deciziilor referitoare la opinia emisa.
Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utlizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii,
rezultatul net, cifra de afaceri.
!efinirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii sale sa aprecieze mai bine
sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misunii, sa
aprecieze daca anomaliile pe care lea descoperit trebuie sa ife corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea
emite o opinie fara rezerve.
7nele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie:
existenta unor prevederi legale, statutare sau contractuale;
evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi;
capitaluri proprii sau rezultate anormale.
43. 0iscul de audit2 componentele si relatiile intre acestea.
/iscul de audit consta in faptul ca auditorul exprima o opinie incorecta din cauza faptului ca in situatiile financiare
sunt erori semnificative.
/iscul de audit se divide in 1 componente:
/iscul inerent 9 consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori
semnificative, izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni, din cauza unui
control intern insuficient.
/iscul legat de control 9 consta in faptul ca o eroare semnificativa intrun cont sau intro categorie de
operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenita,
nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate;
/iscul de nedescoperire 9 consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o
eroare semnificativa in soldul unui cont sau intro categorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu alte
solduri sau categorii de operatiuni.
Exista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit.
/iscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control. !aca
riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare reduc, astfel
incat sa fie reduc cat mai mult riscul de audit si invers.
Pe de alta parte, trebuie sesizata si relatia de invers proportionalitate dintre caracterul semnificativ si riscul de
audit. Cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit este mai mic si invers.
44. Ce este riscul legat de control?
Consta in faptul ca o eroare semnificativa intrun cont sau intro categorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu
alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul
contabil si de control intern utilizate.
+n general auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control atunci cand:
sistemele contabile si de control nu sunt aplicate corect;
sistemul contabil si cel de control intern ale intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.
4!. Ce este riscul inerent?
Consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative, izolate
sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni, din cauza unui control intern insuficient.
4'. Ce este riscul de nedetectare?
Consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul
unui cont sau intro categorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni.
!epinde de controalele proprii ale auditorului si nu poate fi eliminat in totalitate, oricare ar fi te"nicile si
procedurile folosite de auditor.
4(. Conceptul de independenta in audit.
Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera, indiferent de natura
serviciului profesional prestat. +n cazul executarii, insa, a unor misiuni de audit prin care se furnizeaza o asiguarare
in ce priveste credibilitatea situatiilor sau informatiilor financiare in fata publicului, independenta devine cea mai
sigura garantie ca profesionistul contabil sia indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate.
+ndependenta are doua componente fundamentale:
independenta de spirit (rationamentul profesional) 9 este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste
obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite acest rationament profesionale, permitand
profesionistului contabil sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu pridenta profesionala;
independenta in aparenta (comportamentul) se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care
pot fi atat de semnificative incat o terta persoana, logica si informata ar putea a$unge la concluzia normala
ca integritatea, obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului sau ale unui membru au fost
compromise.
+ndependenta este potential amenintata in urnatoarele situatii:
interes propriu;
slabirea autocontrolului;
renuntarea la propriile convingeri;
manifestari de familiarism;
actiuni de intimidare.
4-. Controlul de calitate in audit.
/eprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale, care vizeaza analiza modului de
organziare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabientului a standardelor
internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme.
Obiective2
Oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor;
#rmonizarea comportamentelor profesionale ale mebrilor;
Contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru;
#precierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale;
!ezvoltarea solidaritatii in randul profesiei, prin favorizarea caontactelor dintre colegi, apropierea si
respectul profesionistilor fata de organismul profesional.
"rincipiile fundamentale care stau la baza organziarii controlului de calitate sunt: universalitatea,
confidentialitatea, colegialitate, adaptarea controlului si urmarirea.
!ocumentele europene prevad ca activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata prin doua
metode:
controale colegiale 9 mmbrii activi ai profesiei sunt desemnati drept colegi care efectueaza controlul;
controale prin personal anga$at 9 sunt persoane anga$ate de o organizatie profesionala sau o autoritate de
reglementare care gireaza sistemul de control si efectueaza controlul de calitate.
4.. Care sunt principalele misiuni speciale si misiuni conexe ale profesionistilor contabili?
4isiunile de audit cu scop special, se pot referi la:
)ituatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare
financiara si de normele nationale;
Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare;
/espectarea clauzelor contractuale;
)ituatii financiare consolidate.
!1. /maginea fidela in auditul statutar. Criterii de calitate in aprecierea imaginii fidele.
+maginea fidela in auditul statutar este strans legata de 8 calitati ale contabilitatii: regularitatea si
sinceritatea.
0egularitatea presupune preluarea in politicile contabile proprii a principiilor si regulilor prevazute in
referentialul contabil adoptat, cum sunt: principiul prudentei, principiul permanentei metodelor, principiul
continuitatii activitatii, principiul independentei exercitiului, principiul intangibilitatii bilantului de desc"idere,
principiul necompensarii.
Sinceritatea presupune aplicarea cu buna credinta a principiilor si regulilor prevazute de referentialul
contabil adoptat.
)ituatiile financiare sunt fidele daca indeplinesc ' criterii de calitate:
criteriul ex3austivitatii: presupune ca toate tranzactiile si operatiile privesc intreprinderea si au fost
inregistrate in contabilitate,
criteriul realitatii: presupune ca tranzactiile si operatiile sunt reale si nu fictive si pot fi sustinute cu
inscrisuri sincer intocmite,
criteriul perioadei corecte: presupune ca tranzactiile si operatiile se refera la perioadele corespunzatoare,
cu respectarea principiului independentei exercitiilor,
criteriul evaluarii corecte: presupune ca activele, datoriile, veniturile, c"eltuielile, tranzactiile si operatiile
sunt aritmetic exacte si au fost determinate cu respectarea regulilor de evaluare prevazute in referentialul
contabil adoptat.
criteriul imputarii corecte: presupune ca tranzactiile si operatiile au fost inregistrate in conturile
corespunzatoare, cu respectarea regulilor de recunoastere
criteriul preluarii corecte din analitic in sintetic, din conturi in balante si din balante in situatiile
financiare, pe componentele prevazute in referentialul contabil.
!1. ,orme de exprimare a imaginii fidele.
Obiectivul auditatii situatiilor financiare este sa permita auditorului sa exprime o opinie conform careia
situatiile financiare au fost stabilite, sub toate aspectele lor semificative, in conformitate cu un s?stem contabil
de referinta identificat.
Pentru a exprima aceasta opinie, auditorul va folosi una dintre cele doua formule care sunt ec"ivalente:
- dau o imagine fidela.
- prezinta un mod sincer, in toate aspectele lor semnificative..
!2. Ce sunt sistemele si domeniile semnificative in audit?
Profesionistul contabil are posibilitatea s% ,Di orienteze misiunea ,n func&ie de domeniile Di sistemele
semnificative; aceast% orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o inciden&% semnificativ%
asupra situa&iilor financiare Di deci asupra program%rii Di planific%rii misiunii de audit, permi&End: determinarea
naturii Di ,ntinderii controalelor ,n raport cu pragul de semnifica&ie ales; organizarea lucr%rilor de audit astfel ,ncEt
s% fie atins obiectivul de a certifica situa&iile financiare ,n mod ra&ional, cu maxim de eficacitate Di ,n cadrul
termenelor convenite cu clientul
>a ,nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnifica&ie este necesar pentru a determina domeniile
Di sistemele semnificative.
!3. /dentificarea responsabilit:$ilor %ntr8un raport de audit.
/esponsabilitatea entitatatii pentru situatiile financiare si anga$amentele care si le asuma prin
semnarare scrisorii de anga$ament.
/esponsabilit%&ile auditorului sunt de trei naturi:
responsabilitatea de baz%; pentru opinia sa ,n leg%tur% cu situa&iile financiare auditate;
responsabilit%&i secundare care au urm%toarele caracteristici: rezult% din texte de legi, reglement%ri
diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesit% te"nici Di proceduri diferite de cele
folosite pentru misiunea de audit de baz%; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia
este implicit% ca, de exemplu, r%spunsul la obliga&ia legal% de verificare dac% registrele contabile au
fost &inute corect Di la zi);
responsabilit%&i adi&ionale care au urm%toarele caracteristicii: rezult% din texte de legi Di alte
reglement%ri, pot fi abordate te"nici Di proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de baz%;
presupun exprimarea ,n mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat
sau poate fi integrat% ,n raportul de audit (,n cuprins sau ,n anexe la acesta). !e exemplu,
conformitatea cu unele reglement%ri specifice (pia&a de capital, b%nci, asigur%ri etc.) sau raportul
asupra controlului intern.
!4. Ce sunt conturile semnificative in audit.
Conturile semnificative sunt acele conturi a c%ror valoare reprezint% o parte importanta din situa&iile
financiare sau cele care prin natura lor ar putea reprezenta o parte important% din acesteaDi care pot ascunde erori
sau inexactit%&i semnificative a c%ror importan&% relativ% e direct legat% de regularitatea contabilit%&ii, influen&End
semnificativ aceste situa&ii financiare.
+dentificarea conturilor semnificative se spri$in% ,n mod esen&ial pe examenul analitic, un ansamblu de te"nici care const%
,n:
efectuarea de compara&ii ,ntre datele din conturi cu cele trecute Di ulterioare;
analiza fluctua&iilor Di tendin&elor;
studiul Di analiza elementelor neobiDnuite.
7nele conturi care sunt la pruna vedere nesemnificative, pot ascunde o mare probabilitate de erori ca, de
exemplu:
conturi cu solduri mici dar care tranziteaz% sume importante;
conturi puternic afectate de aprecieri (provizioane);
conturi care presupun te"nici contabile complexe;
conturi cu anomalii aparente (solduri creditoare la cas%,de exemplu);
conturi care prin natur% sunt purt%toare de riscuri (conturide regularizare).
!!. )xplicati relatia dintre auditul financiar si auditul statutar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabil% unei misiuni de audit opera&ional sau unei misiuni de audit
de gestiune.
)intagma -audit financiar. este mult mai cuprinz%toare decEt cea de -audit statutar.. /eglementarea
european% (!irectiva a 0+++a) Di reglement%rile na&ionale se refer% numai la auditul statutar, adic% auditul asupra
situa&iilor financiare ale entit%&ii. !in acest punct de vedere, consider%m c% folosirea sintagmei -audit financiar. ,n
legisla&ia romEneasc% ,n vigoare ,n locul celei de -audit statutar. folosit% ,n legisla&ia european% este de natur% a
crea confuzii.
Prin audit statutar se ,n&elege examinarea efectuat% de un profesionist contabil competent Di independent
asupra situa&iilor financiare ale unei entit%&i ,n vederea exprim%rii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare
Di complete a pozi&iei Di situa&iei financiare precum Di a rezultatelor (performan&elor) ob&inute de acesta.
#ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz% Di
certific% ,n totalitatea lor situa&iile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activit%&i Di opera&ii specifice
intreprinderii auditate, ,n virtutea unor dispozi&ii legale (legea contabilit%&ii, legea societ%&ilor comerciale, legea
pie&elor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (ac&ionari, asocia&i).
!'. Conceptul de independen$: %n audit.
Principiul independen&ei se aplic% tuturor profesioniDtilor contabili ,n practica liber%, indiferent de natura
serviciului prestat. +n cazul execut%rii unei misiuni de audit independen.a devine cea mai sigur/ garan.ie c/
profesionistul contabil 0i$a 1ndeplinit misiunea 1n condi.ii de integritate 0i cu obiectivitate. Componentele
fundamentale ale independen&ei sunt: independen&a de spirit (ra&ionamentul profesional) Di independen&a ,n
aparen&% (comportamental%).