Aspecte Ale Cererii de Aderare A Romaniei La UE

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Aspecte ale cererii de aderare a Romaniei la UE
CAPITOLUL I
CONSIDERENTE INTRODUCTIVE
Uniunea in diversitate este moto-ul meu, fiindca Europa se construieste pe

democratie, pace, respectarea culturilor nationale, securitate, apararea comuna si armonizarea
sistemelor judiciare.
Romano Prodi, 4 februarie 2000
SECTIUNEA I
SCURT ISTORIC AL UNIUNII EUROPENE
Scurt istoric al constructiei europene
Delimitari conceptuale.
Documentul strategic privind extinderea Uniunii Europene
Drumul parcurs de Romania pe calea integrarii europene
SECTIUNEA A II-A
PRELIMINARIILE ADERARII
1.Acordul de Asociere cu Romania
2. Cererea de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana
3. Agenda 2000
Pagina 1 din 49
SECTIUNEA I
SCURT ISTORIC AL UNIUNII EUROPENE
Scurt istoric al constructiei europene
Comunitatile europene sunt organizatii care, pornind de la necesitatile integrarii

economice, au pregatit conditiile pentru integrarea politica. Procesul evolutiv a dus la
adancirea structurilor democratice si consolidarea puterilor acestora.
Crearea Comunitatilor europene are ca temei planul lui Robert Schuman care, la 9 mai
1950, a lansat in Germania si in celelalte tari ale Europei care au acceptat, a ideii de creare a
unei Comunitati de interese pacifiste. Prin aceasta, a intins o mana fostilor inamicilor si a
eradicat dorinta de razboi si erorile trecutului. In plus a pornit un proces complet nou in
relatiile inernationale, propunand vechilor natiuni sa se revitalizeze impreuna, exercitandu-si
impreuna suveranitatea, asa cum nici una dintre ele nu ar fi fost capabila sa o exercite
singura.1
De atunci, constructia Europei a avansat in fiecare zi. Ea reprezinta cea mai
semnificativa sarcina a secolului al XX-lea si o speranta noua in zorii noului secol.
Astazi, europenii isi rezolva diferendele prin mijloace pasnice, aplicand domnia legii
si cautand concilierea. Spiritul de superioritate si de discriminare a fost alungat din relatiile
dintre statele membre, acestea incredintand celor cinci institutii comunitare (Consiliul,
Parlamentul, Comisia, Curtea de Justitie si Curtea de Conturi) responsabilitatea pentru
medierea conflictelor, pentru definirea interesului general al europenilor si pentru promovarea
politicilor comune.2
Standardul de viata al oamenilor s-a imbunatatit semnificativ, mult mai mult decat ar
fi fost posibil daca fiecare economie nu ar fi beneficiat de urma economiei programate si a
obtinerii de castiguri din piata comuna si intensificarea comertului. Integrarea economica
demonstreaza zilnic nevoia de realizare a uniunii politice si ne apropie tot mai mult de
aceasta. La nivel international, Uniunea Europeana isi mareste influenta o data cu importanta
1
Pascal fontaine, A new idea for Europe The Schuman declaration 1950-2000, second edition, Editura
Biroului pentru Publicatii Oficiale ale Comunitatilor Europene, Luxemburg 2000, pag. 5.
2
Pascal Fontaine, op. cit., pag. 5.
Pagina 2 din 49
economica, standardul de viata al cetatenilor si locul sau in forumurile diplomatice,

comerciale si monetare.
Comunitatea Europeana isi obtine forta din valorile comune ale democratiei si
drepturilor omului, care reunesc oamenii, si mentine diversitatea culturilor, limbilor, precum
si a traditiilor.
Uniunea Europeana se fundamenteaza pe cele trei tratate institutive (Tratatul de la
Paris din 18 aprilie 1951, privind infiintarea CECA si cele doua tratate de la Roma din 25
martie 1957, privid infiintarea cEE si EURATOM), tratate care au fost permanent modificate,
comlpetate si adaptate noilor realitati. In acest sens, Tratatul de la Maastricht a creat cetatenia
europeana, introducand un set de drepturi si obligatii pentru cetatenii statelor membre. Nu a
oferit, insa, o substanta reala. In tarile unde a fost necesar un referendum pentru ratificarea
tratatului, reactia publica a relevat clar faptul ca oamenii nu au dorit sa se mearga mai departe
in directia integrarii europene daca nu se va acorda mai mult credit ingrijorarilor, sperantelor
si criticilor lor. Acest tratat le-a amendat pe cele originare din anii 50, alaturand intr-un
singur text prevederile tratatelor existente, plus doua noi sectiuni majore care acopera
coordonarea politicii externe si cooperarea iin domeniile justitiei si afacerilor interne.
Acestia sunt cei trei piloni pe care este construita Uniunea. Primul se refera la
cooperarea economica a statelor membre, bazandu-se pe cele patru libertati (libera
circulatie a persoanelor, a capitalului, a serviciilor si a bunurilor) si integrand activitati din
agricultura, mediu, concurenta, comert, fiscalitate si uniune monetara. In aceste domenii,
institutiile comunitare au putere legislativa, pentru ca statele membre le-au delegat anumite
competente, ce reprezinta in multe cazuri insemne ale suveranitatii nationale. In domenii
circumscrise primului pilon, institutiile Uniunii Europene opereaza independent de statele
membre, iar cooperarea se face la nivel supra-national, fapt ce demonstreaza ca Uniunea
Europeana este diferita de celelalte organisme internationale.
In virtutea celui de-al doile pilon, Uniunea Europeana, putere economica de anvergura
globala, incepe sa se afirme in marea diplomatie internationala, ceea ce o determina sa
abordeze o voce unica.
La nivelul celui de al treilea pilon, Consiliul European poate lua, deocamdata, numai
decizii cadru cu privire la armonizarea legislativa. Datorita intensificarii procesului de
circulatie libera a persoanelor pe teritoriul Uniunii si a afirmarii din ce in ce mai pregnante a
idealului cetateniei europene, cooperarea in acest domeniu va deveni, insa, deosebit de
importanta.
Pagina 3 din 49
Tratatul de la Amsterdam a retinut pe ansamblu aceeasi arhitectura. Acest nou izvor

de drept se concentreaza pe tei mari dimensiuni:
obligatia UE de a monitoriza drepturile fundamentale, in particular pe cele inscrise in
Conventia European pentru Protectia Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale,
adoptata ede Consiliul Europei in 1950. Orice stat membre vinovat de serioase si sistematice
abateri va fi pasibil de penalizari, mergand pana la suspendarea dreptului de vot in cadrul
Consiliului. In acelasi timp, respectarea drepturilor fundamentale este o preconditie pentru ca
tarile asociate sa adere la UE.
Dreptul UE de a actiona impotriva oricarei forme de discriminare bazate pe sex, rasa
sau origine etnic, religie sau credinta, disabilitati, varsta sau orintare sexuala.
Obligatia UE de a promova oportunitati egale pentru barbati si femei in toate politicile
sale, in virtutea normelor existente in tratate, in sfera sociala si a fortei de munca. In acest
ultim domeniu, noul tratat deschide drumul catre discriminarea pozitiva daca unul dintre
sexe este clar dezavantajat.1
In plus, tratatul recunoaste dreptul al viata privata acolo unde sunt implicate datele
personale detinute e catre institutii. Acesta este un drept care devine din ce in ce mai
important, o data cu avansul tehnologiei informatiei.
Rezultatul este o structura eschisa care va permite si incuraja extinderea ulterioara si
protejarea drepturilor cetatenilor. Reprezinta u raspuns primar la dorinta exprimata de unele
state membre ca Uniunea Europeana sa aiba propriul sistem de drepturi fundamentale care sa
completeze regulile deja stabilite de Curtea Europeana de Justitie.
Tratatul de Amsterdam2 depaseste abordarea abstracta a drepturilor omului prin
creionarea unor raspunsuri practice in situatia in care aceste prerogative sunt amenintate si
este necesara o actiune corectiva. Pe de alta parte, acest document confirma si clarifica
principiul subsidiaritatii, reconoaste dreptul oamenilor de a avea acces la documentele
institutiilor europene, garanteaza actiuni concrete pentru combaterea fraudei impotriva
bugetului UE.
In intreaga Europa se inregistreaza un mare numar de anchete ale unor cazuri de
coruptie in care sunt implicati reputati politicieni din Franta, Spania, Marea Britanie, Belgia
si Italia, ceea ce reflecta activismul de care da dovada o ramura a sistemului judiciar.
Biroul pentru Publicatii Oficiale ale Comunitatilor Europene, Treaty of Amsterdam: What has changed I
Europe, Luxemburg 1999, pag. 9-10.
2
Semnat la 2 octombrie 1997, urmare a Conferintei interguvernamentale de revuizuire a Tratatului de la
Maastricht, inceputa la 29 martie 1996 la Torino.
Pagina 4 din 49
Daca secolul al XIX-lea a fost considerat in Europa ca o peroioada a marilor

legislaturi, iar secolul al XX-lea epoca unui executiv puternic, secolul al XXI-lea ar putea
sa se remarce printr-o activitate deosebita a sistemulu judiciar, afirma Sergio Romano.
Slabirea statului national in Europa, pe masura ce barierele din calea comertului si
calatoriilor sunt desfiintate, coroborata cu ascendenta generatiei rebele din 1968, plina de
neincredere fat ade autoritati, a dus la intarirea sistemului judiciar, facand posibile anchetele
de coruptie si abuz de putere.
Tratatul de la Amsterdam stabileste pricipiile calauzitoare, intarind politica externa si
de securitate a UE:
in primul rand, sa apere valorile comune, interesele fundamentale, independenta,
integritatea si securitatea Uniunii;
in al doilea rand, sa apere pacea si sa intareasca securitatea internationala si
cooperarea, sa consolideze democratia, domnia legii si drepturile fundamentale.
Ultima Conferinta Interguvernamentala, finalizata prin semnarea Tratatului de la Nisa
la 26 februarie 2001 de catre Ministrii Afacerilor Externe ai statelor membre si intrat in
vigoare la 1 februarie 2003, a avut ca tema prioritara a agendei sale reformarea cadrului
institutional european in vederea pregatirii procesului de extindere a Uniunii Europene.
Reanalizarea proiectului constructiei comunitare institutionale s-a dovedit a fi o sarcina destul
de dificila, dat fiind faptul ca bilantul acestui summit este contrastant. Pe de o parte s-au
inregistrat progrese referitoare la numirea presedintelui Comisiei Europene prin votul
majoritatii calificate, intaririi puterii acestuia, revigorarii sistemului juridic si ameliorarii
sistemului de cooperare intarita, gratie suprimarii dreptului de veto. Pe de alta parte, insa,
problemele ramase neclarificate la Amsterdam au fost numai pe jumatate solutionate la Nisa.
Printre aceste left overs se numara problemele din domeniile fiscal si social si, catalogata
drept simbol al esecului de la Nisa, asa-zisa ruptura dintre statele mari si cele mici ale
UE, ca si cea dintre Franta si Germania.
In pofida restantelor la nivelul clarificarii institutionale, momentul Nisa a inregistrat
un progres considerabil, chiar daca numai partial, in planul pregatirii largirii Uniunii, fiind
receptat, atat in sanul institutiilor europene, cat si in mediul academic, ca un prag minim
atins, un compromis care sa permita continuarea, in mod eficient, a negocierilor asupra
extinderii.1
1
Hildegard Carola Puwak, Romania si Proiectul European, Romania si viitorul Europei, Regia Autonoma
Monitorul Oficial, Bucuresti, 2001, pag. 25-28.
Pagina 5 din 49
????????????????//COMPLETARE
Delimitari conceptuale
In elaborarea dosarelor de fundamentare si a documentelor de pozitie se va porni in
primul rand de la dispozitiile acquis-ului comunitar din fiecare domeniu. Acquis-ul comunitar
cuprinde:
Tratatul instituind Comunitatea Europeana, republicat dupa modificarile si
completarile aduse prin Tratatul de la Amsterdam;
Tratatul instituind Uniunea Europeana, republicat dupa modificarile si completarile
aduse prin Tratatul de la Amsterdam;
Directivele, regulamentele si deciziile, ca acte normative comunitare cu valoare
obligatorie, precum si celelalte acte comunitare, cu valoare de recomandare;
Acordurile internationale la care Uniunea Europeana este parte (inclusiv Acordul
european instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si
statele membre ale acestora, pe de alta parte);
Jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene privind interpretarea si
modul de aplicare a dispozitiilor pertinente ale tratatelor constitutive, ale acordurilor
internationale si ale legislatiilor secundare (directive, regulamente, decizii etc.).
Derogarea este o exceptie cu caracter permanent de la aplicarea normelor comunitare
intr-un domeniu precis determinat. Ea poate lua sfarsit intr-un singur caz, si anume atunci
cand normele comunitare de la care s-a solicitat exceptarea sunt abrogate sau modificate
astfel incat ea sa devina lipsita de obiect.
Documentele de pozitie sunt documentele oficiale prin care Romania isi prezinta- in
cadrul Conferintei Interguvernamentale pentru aderare la Uniunea Europeana pozitia fata de
fiecare dintre cele 31 de capitole de negociere in care este impartit, pentru ratiuni
metodologice, acquis-ul comunitar.
Documentelor de pozitie ale Romaniei li se raspunde de catre Consiliul Uniunii
Europene prin pozitii comune, prin care pozitia Romaniei poate fi acceptata sau se poate cere
Romaniei sa isi modifice pozitia in anumite privinte. In acest ultim caz, ramane ca Romania
sa adopte un nou document de pozitie in acel capitol, modificat in funcytie de solicitarile
primite si de interesele si de posibilitatile proprii.
Pagina 6 din 49
Perioada de tranzitie este o exceptie cu caracter temporar de la aplicarea normelor

comunitare intr-un domeniu precis determinat, solicitata de un stat candidat, innitial prin
documentele sale de pozitie si ulterior inscrisa in tratatul sau de aderare. Ea intra in vigoare la
data la care statul candidat devine membru al UE si se incheie la sfarsitul duratei sale,
moment de la care normele comunitare cu privire la care a fost solicitata perioada de tranzitie
devin opozabile statului respectiv..
Piata comuna a devenit un proiect in sine si trata ca atare incepand cu anii 80, cand
statele weuropene au adoptat un program de actiune asa-numita Carte Alba, care punea
bazele unei piete unice europene (The Single Market). Pentru crearea cadrului acesteia,
Comunitatea Europeana a adoptat, in anul 1985, Actul Unic European (intrat in vigoare in
1987), care a sporit eficienta procesului de decizie la nivelul Consiliului European. Toate
acestea au netezit treptat calea catre uniunea economica si monetara, proiect lansat in 1989 si
continuat cu uniunea monetara care a devenit realitate l a1 ianuarie 1999, o data cu adoptare
monedei Euro de catre 11 state ale Uniunii. Sigla monedei Euro este inspirata din litera
epsilon a alfabetului grec, leagan comun al civilizatiei europene, si de prima litera a
cuvantului Europa. Cele doua linii paralele simbolizeaza stabilitatea Euro.
Strategia de preaderare este un ansamblu de masuri cu caracter politic, economic si
legislativ, care acopera toate domeniile de activitate ce tin de competenta comunitara si
vizeaza satisfacerea de catre statele ce doresc sa devina membre ale UE a criteriilor de
aderare stabilite de Consiliile Europene de Copenhaga (din iunie 1993) si Madrid (din
decembrie 1995).
Premise (Documentul strategic) privind extinderea Uniunii Europene

Procesul complex al negocierilor si pregatirea dificila pentru aderare dau nastere unei
nesigurante a tarilor candidate in ceea ce priveste progresul extinderii. De ceea este imperios
necesar ca Uniunea Europeana sa proiecteze un angajament ferm al extinderii. Uniunea a
decis sa nu fixeze termene rigide pentru ca finalizarea negocierilor sa coincida cu indeplinirea
criteriilor de aderare, intrucat aceasta depinde de circumstantele politicii sociale si economice
ale fiecarei tari candidate.
Un proiect al extinderii de asemenea dimensiuni necesita o strategie de comunicare
apta sa mentina informati cetatenii Uniunii Europene si ai statelor candidate, de natura sa
Pagina 7 din 49
asigure participarea acestora la procesul de extindere, in virtutea legitimitatii conferite de

valotile democratice.
Se apreciaza ca largirea UE va aduce beneficii de securitate sporita, stabilitate si
prosperitate nu numai pentru UE, ci si pentru comunitatea internationala, inclusiv partenerii
comerciali de baza ai UE. Acest proces va mari dimensiunile pietei unice, va stimula
dezvoltarea si va crea noi oportunitati de investitii si comert si va plasa UE intr-o pozitie mai
buna de a contribui la eforturile internationale de a stopa migratia, poluarea mediului, traficul
ilegal si crima organizata.1
Pentru ca extinderea sa se deruleze firesc, Uniunea trebuie sa continue sa dezvolte
relatii puternice cu vecinii sai imediati. Angajamentele de parteneriat si asociere dezvoltate cu
acestia cauta sa creeeze conditii pentru stabilitate politica si crestere economica, pentru ca
viitoarele granite ale UE sa nu dea nastere unor linii despartitoare in Europa.
Aprecierea Comisiei asupra progresului statelor candidate este bazata pe criteriile

definite de Comisiile Europene de la Copenhaga in 1993 si Madrid in 1995. Aprecierea
rezulta initial din informatiile oferite de statele insesi in urma examinarii analitice a acquisului si in contextul negocierilor pentru aderare, ca si in urma intalnirilor tinute sub conventiile
Parteneriatelor pentru Aderare. De asemenea, Comisia a comparat aceste informatii cu cele
continute in Programele Nationale pentru Aderare, care au fost inaintate Comisiei in prima
parte a anului 2000. In plus, Comisia a examinat rapoartele Parlamentului European,
evaluarile facute de statele membre, rapoartele organismelor internationale, in special
Consiliul Europei si OSCE, institutiile financiare ineternationale si organizatiile
neguvernamentale.
In concordanta cu liniile calauzitoare ale negocierilor aprobate de Consiliul European
la Luxemburg si confirmate la Helsinki, fiecare candidat negociaza separat, in functie de
stadiul atins. Eforturile depuse si rezultatele acestora se analizeaza pentru fiecare candidat in
parte, dobandirea calitatii de membru UE producandu-se in momentul in care statul candidat
este pregatit sa-si asume obligatiile de membru. Negocierile sunt derulate in conferinte
Potrivit art. 2 din Tratatul CE, Comunitatea are ca misiune, prin instituirea unei piete comune si a unei uniuni
economice si monetare si prin punerea in aplicare a politicilor sau actiunilor comune avute in vedere la art. 3 si
3A, sa promoveze o dezvoltare armonioasa si echilibrata a activitatilor aconomice in ansamblul Comunitatii, o
crestere durabila si neinflationista respectand mediul, un grad inalt de convergenta a performantelor economice,
un nivel ridicat al folosirii fortei de munca si de protectie sociala, cresterea nivelului si calitatii vietii, coeziune
economica si sociala, solidaritatea intre statele membre.
Pagina 8 din 49
bilaterale de aderare, intre statele membre si fiecare aplicant. Acquis-ul a fost divizat in 31 de
capitole de negociere.
Negocierile sunt guvernate de principiul diferentierii si ofera posibilitatea pentru acele
tari care au inceput negocierile mai tarziu (inclusiv Romania)1 sa recupereze.
Pe baza progresului realizat, Comisia va promova o strategie care sa conduca
negocierile intr-o faza substantiala. Strategia permite statelor membre si candidate sa
negocieze problemele-cheie care se cer a fi rezolvate pentru a se formula concluzii
satisfacatoare.
Elementele principale ale strategiei sunt:
o invitatie catre statele membre si candidate sa includa in negocieri chestiunile
substantiale ridicate de cerintele tranzitiei;
o analiza a acestor cerinte, distingand intre cazuri pe care Comisia le considera
acceptabile, negociabile sau inacceptabile;
o indicatie a timpului necesar pentru finalizarea negocierilor.
Aceasta strategie este bazata pe principiile afirmate la inceputul negocierilor si
progresele deja atinse. Ea confirma determinarea Uniunii de a injecta un punct de cotitura in
cadrul negocierilor si de a le propulsa in continuare, in concordanta cu un plan ambitios si
realist. Acesta are rolul sa incurajeze candidatii in intensificarea pregatirilor pentru aderare.
Etapele parcurse de Romania pe calea integrarii europene
Contextul istoric in care se inacadreaza demersurile Romaniei vizand integrarea in

structurile comunitare se plaseaza sub semnul schimbarilor profunde care au intervenit in
societatea romaneascadupa anul 1989, precum instituirea unui cadru social fundamentat pe
principii democratice, realizarea unor pasi esentiali in vederea dezvoltarii unei economii de
piata.
Relatiile dintre Romania si Comunitatile europene dateaza din anul 1980, cand a fost
semnat un acord comercial. Acesta a fost suspendat ulterior de catre Comunitati din cauza
incalcarii drepturilor omului in perioada regimului comunist. In anul 1991 s-a semnat un
Acord de comert si cooperare.
1
Prima runda de negocieri cu Romania a inceput la 14 iunie 2000, la care au participat si Malta, Slovacia,
Letonia, Lituania si Bulgaria.
Pagina 9 din 49
????????????????????????????????
Sectiunea a II-a
Preliminarile aderarii
1. Acordul de Asociere cu Romania
Baza legala a relatiilor dintre Romania si Uniunea Europeana o reprezinta Acordul

European de Asociere . Acest document a fost semnat la 1 februarie 1993, a fost promulgat de
Presedintele Romaniei la 5 aprilie 1993 si a fost ratificat prin Legea nr.20/ 12 aprilie 1993,
publicat in Monitorul Oficial nr.73/ 1993. Acordul European a intrat in vigoare la 1 februarie
1995.
Obiectivele asocierii pevazute in art. 1 sunt:
-asigurarea unui cadru adecvat pentru dialogul politic dintre parti, care sa permita
dezvoltarea unor legaturi politice strinse;
promavarea dezvoltarii comertului, precum si a relatiilor
economice intre pari, sprijiind astfel dezvoltarea economica in Romania;
asigurarea unei baze pentru cooperarea economica,
sociala,financiara si culturala;
srijinirea eforturilor Romaniei de dezvolarea a economiei, de
desavirsire a tranzitiei intr-o econmie de piata si de consolidare a democratiei;
stabilirea unor institutii adecvate pentru a face asocierea efectiva;
asigurarea unui cadru pentru integrarea graduala a Romaniei in
Comunitate .
In ceea ce priveste crearea cadrului institutional, se apreciaza ca un
dialog politic regulat va consolida apropierea dintre Romania siComunitate, va spijini
schimbarile politice si economice in curs de desfasurare in acest tara si va contribui la
stabilirea de forme noi de cooperare.
Pagina 10 din 49
Printre finalitatile acestui dialog politic se numara urmatoarele:

facilitarea integrarii depline a Romaniei in comunitatea natiunilor democratice si a
apropierii progresive dintre Romania si Comuniatate. Apropierea economica prevazuta in
acest acord va conduce la o mai mare convergenta politica;
realizarea unei convegente crescande a pozitiilor comune in problemele
internationale, in special in cazul celor de natura a avea efecte substantiale asupra uneia sau
altia dintre parti;
apropierea pozitiilor partilor in probleme de securitate, ceea ce va duce la intarirea
securitatii si stabilitatii in intreaga Europa.
Un alt punct important prevazut in Acord (art.6) il reprezinta
respectarea principiilor democratice si a drepturilor omului stabilite in Actul Final de
la Helsinki si Carta de la Paris pentru o noua Europa, precum si a principiilor economiei de
piata; toate acestea au rolul de a inspira poiticile interne si externe ale partilor, constituind
elemente esentiale ale asocierii.
In privinta liberalizarii circulatiei marfurilor, serviciilor, capitalului si persoanelor,
Romania si Comunitatea au stabilit gradual o zona de liber schimb bazata pe obligatii
reciproce si echilibrate, in concordanta cu prevederile Acordului de Asociere si cele ale
Acordului General pentru
???????????????????/ tarife vamale si comert (GATT). O atentie deosebita este
acordata regimului taxelor vamale; in acest sens este stabilit un calendar al reducerilor taxelor
la import si export intre Comunitatae si Romania, defalcat pe 10 ani (art.10-11). De
asemenea, exista prevederi speciale cu privire la produsele de origine animaliera si vegetala,
avand specific agricol.
Cele doua parti se vor abtine de la orice masuri sau practici de natura fiscala interne
care ar introduce, direct sau indirect, o discriminare intre produsele unei parti si produsele
similare originare din teritoriul celeilalte parti (art. 27alin.1).
Acordul nu va exclude mentinerea sau stabilirea de uniuni vamale, zone de liber
schimb sau aranjamente privind comertul de frontiera, cu exceptia situatiilor in care ele
modifica aranjamentele prevazute in Acord (art.28alin1).
Sunt stabilite masuri de protectie pentru situatiile neprevazute ce pot aparea in timpul
derularii Acordului, in acest sens fiind instituit un Consiliu de Asociere cu rol in
supravegherea respectarii prevederilor Acordului. Activitatea Consiliului de Asociere este
reglementata de art. 106-114 din Acord.
Pagina 11 din 49
Acordul nu exclude prohibitiile sau restrictiile la import, export sau tranzit, justificate
pe temeiurile moralitatii publice, politicii sau securitatii publice, protectiei sanatatii si vietii,
protectiei resurselor naturale, a tezaurelor, a proprietatii intelectuale, industriale sau
comerciale sau a reglementarilor referitoare la aur si argint (art.36). aceste derogari de la
regula instituita au caracter restrictiv.
In continuare este reglementata situatia fortei de munca, a circulatiei persoanelor si a
contractelor de munca si de comert incheiate de companiile romanesti si europene. In acest
sens, in scopul facilitarii restructurarii
resurselor de forta de munca, ca urmare a restructurarii economice din Romania,
Comunitatea va furniza asistenta tehnica pentru crearea unui sistem adecvat de asigurari
sociale, conform art. 89 (art.44). Pentru a facilita cetatenilor din Comunitate si celor din
Romania initierea si desfasurarea in mod regulat de activitati profesionale in Romania si,
respectiv, in Comunitate, Consiliul de Asociere va examina masurile necesare ce trebuie luate
pentru a asigura recunoasterea reciproca a calificarilor (art.47). In acelasi timp, partile se
obliga sa adopte masurile necesare pentru a permite furnizarea de servicii de catre companiile
si cetatenii din Comunitate sau din Romania, stabiliti pe teritoriul uneia dintre parti, alta decat
a persoanei pentru care sunt destinate serviciile, cu luarea in considearare a dezvoltarii
sectoarelor de servicii ale partilor (art.56 alin1).
Cu privire la tranzactiile din contul de capital din balanta de plati, Romania si statele
membre a le Uniunii vor asigura circulatia libera a capitalului privind investitiile directe
facute in companii infiintate conform legilor in vigoare in tara gazda si investitiile facute
conform prevederile Acordului, si lichidarea sau repatrierea acestor investitii si a oricarui
profit rezultat din acestea. Nu se vor introduce noi restrictii valutare la circulatia de capital si
la platile curente aferente si nu se vor face aranjamentele existente mai restrictive.
In plus, sunt stabilite incompatibilitatile cu buna functionare a relatiilor comerciale
intre parti (art.64 alin1) si sunt supuse examinarii practicile contrare acestui articol, prin
prisma regulilor stabilite de art.85-86 si 92 din Tr. CEE.
Pentru o mai eficienta protectie a drepturilor de proprietate intelectuala, industriala si
comerciala, Romania se obliga ca, pana la sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea in
vigoare a Acordului, sa solicite aderarea la Conventia de la Munchen privind acordarea
patentelor europene din 5 octombrie 1973, precum si la celelalte conventii multilaterale
referitoare la aceste drepturi la care statele membre sunt parti sau pe care le aplica de facto.
Scopul este acela de a se asigura un nivel de parotectie similar cu cel din Comunitate (art.67).
Pagina 12 din 49
Romania se angajeaza sa depuna eforturi pentru ca legislatia sa sa devina, gradual,

compatibila cu cea a Comunitatii. Astfel, armonizarea legislatiei se va extinde in special in
urmatoarele domenii: vamal, al societatilor comerciale, bancar, al proprietatii intelectuale, al
protectiei fortei si locurilor de munca, al securitatii sociale, al securitatii financiare, al
concurentei, al protectiei sanatatii si vietii oamenilor, animalelor si plantelor, al protectiei
consumatorilor, impozitarii indirecte, in domeniul nuclear, al transporturilor si in cel legat de
mediu (art.69-70). Pentru aplicarea acestor masuri, Comunitatea va furniza Romaniei
asistenta tehnica sub forma de:schimb de experti, furnizare de informatii, organizare de
seminarii, activitati de formare, ajutor pentru traducerea legislatiei din Comunitate (art.71).
Cooperarea economica prezinta o importanta deosebita pentru
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si este menita sa contribuie la dezvoltarea
Romaniei si la cresterea potentialului sau, dupa principiul dezvoltarii durabile. Cooperarea va
intari legaturile economice existente, pe cea mai lunga baza posibila, in beneficiul ambelor
parti.De aceea, in cadrul Acordului sunt detaliate politicile si masurile ce se vor in domeniul
industrial, al investitiilor, agricultura, energie, transport, dezvoltare regionala si turism,
acordandu-se deosebita masurilor capabile sa stimuleze cooperarea intre tarile Europei
Centrale si de Est, in scopul unei dezvoltari armonioase in zona(art. 72- 91).
Toate aceste deziderate pot fi realizate in conditiile unni schimb reciproc si efectiv de
informatii. Se va acorda prioritate programelor menite sa puna la dispozitia publicului larg
informatiile de baza privind Comunitatea, si cercurilor de specialistilor din Romania, inclusiv
accesul la bazele de date comunitare (art. 92). Mai mult, este deosebit de important sa se
realizeze armonizarea sistemului vamal al Romaniei cu cel al Comunitatii, prin schimbul de
informatii, introducerea unui document administrativ unic, interconectarea sistemelor de
tranzit, simplificarea formalitatilor legate de transportul de marfuri, acordarea de asistenta
tehnica(art. 94).
Controlul circulatiei marfurilor este in stransa legatura cu protectia consumatorului, in
acest sens urmarindu-se realizarea compatibilitatii depline dintre sistemele de protectie a
consumatorului din Romania si din Comunitate(art.93). Se vor lua masuri deosebite
impotriva traficului ilicit de narcotice si de substante psihotrope(art. 97).
De asemenea, luand in considerare Declaratia Solemna privind Uniunea Europeana,
partile se obliga a promoveze, incurajeze si facileteze cooperarea culturala. Programele
comunitare or fi extinse Romaniei sin va fi promovata colaborarea in domeniul
audiovizualului(art.99).
Pagina 13 din 49
In vederea realizarii tuturor obiectivelor Acordului, Romania beneficiaza de asistenta

financiara temporara din partea Comunitatii, sub forma de donatii si imprumuturi PHARE,
inclusiv de la Banca Europeana de Investitii(art.100-105).
2. Cererea de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana
Romania a prezentat cererea de aderare la Uniunea Europeana pe 22 iunie 1995. La

solicitarea Consiliului European, exprimata la Madrid I decembrie 1995, Comisia a elaborat
Opinia asupra cererii de aderare (la fel ca pentru celelalte tari candidate), pe baza criteriilor
de la Copenhaga. Opinia Comisiei Europene asupra gradului de pregatire a unei tari pentru
aderare este actualizata in fiecare an printr-un Raport Annual.
Consiliul European, intrunit la Copenhaga in iunie 1993, a conchis ca:
Tarile asociate din Europa Centrala si de Estcare doresc pot deveni membre ale
Uniunii Europene. Aderarea fiecarei tari va avea loc de indata ce aceasta va fi capabila sa-si
asume obligatiile ce-I revin prin satisfacerea conditiilor economice si politice pe care le
implica aderarea. Calitatea de membru implica urmatoarele:
stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, drepturile omului,
precum si respectarea drepturilor si protectia minoritatilor;
existenta unei economii de piata functionale, cat si capacitatea de a face fata
concurentei si fortelor de piata din cadrul Uniunii;
capacitatea de a-si asuma obligatiile de membru inclusiv acceptarea obiectivelor
uniunii politice, economice si monetare.
Capacitatea Uniunii de a asimila noi state membre constituie de asemenea un criteriu
esential, ce corespunde atat interesului Uniunii, cat si al tarilor candidate.
In acelasi spirit, Consiliul European reunit la Madrid in decembrie 1995 a subliniat
necesitatea ca statele candidate sa-si adapteze structurile administrative pentru a asigura atat
transpunerea legislatiei comunitare in legislatiile nationale, cat si aplicarea ei efectiva prin
structuri administrative si juridice adecvate. Pentru aderarea la Uniunea Europeana este
necesara, mai intai, increderea reciproca intre statele membre si cele candidate.
Consiliul European de la Luxemburg din decembrie 1997 a accentuat de asemenea ca:
extinderea Uniunii Europene necesita, in pralabil, o consolidare si o imbunatatire a
Pagina 14 din 49
functionarii institutiilor, in conformitate cu dispozitiile Tratatului de la Amsterdam referitoare

la institutii.
In conformitate cu pervederile art. O al Tratatului de la Maastricht, la cererea
Consiliului, Comisia a pregatit o Opinie in legatura cu cererea de aderare a Romaniei, pe care
a publicat-o pe 16 iunie 1997.
In pregatirea Opiniei, Comisia a aplicat criteriile stabilite la Consiliul European de la
Copenhaga, din iunie 1993:
Criteriul politic stabilirea institutiilor garante ale democratiei, statului de drept,
drepturiolor omului, respectului minoritatilor si protectiei lor.
S-a apreciat la acea vreme ca Romania are institutii care tind spre stabilitate, dar ele
trebuei consolidate prin acordarea unui respect mai mare, in practica, statului de drept, la
toate nivelurile structurilor guvernamentale.
SECTIUNEA I
Negocierile de aderare
Etapele premergatoare deschiderii negocierilor de aderare

Consiliul European de la Helsinki din decembrie 19991 a hotarat ca singurul criteriu
care trebuie indeplinit inaintea deschiderii negocierilor este criteriul politic (existenta unor
institutiii democratice stabile, respectarea drepturilor omului sim protejarea minoritatilor).
Celelalte criterii raman neschimbate, indeplinirea lor fiind necesara in momentul
aderarii. Aceste criterii sunt:
criteriul economic: economie de piata functionala si care sa poata face fata presiunlor
concurentiale de pe piata unica a Uniunii Europene;
criteriul legislativ:acquis-ul trebuie pus in aplicare in statul candidat in momentul
aderarii la Uniunea Europeana;
Istoricii constructiei europene vor trebui, fara indoiala, sa considere Consiliul European din 10-11 decembrie
1999 de la Helsinki ca fiind un punct de cotitura pentru Uniunea Europeana. Aceasta este data la care sefii de
stat si de guvern au decis sa mareasca la 12 numarul tarilor admise la negocierile pentru aderarea la Uniune. S-a
stabilit ca 1 ianuarie 2003 este data la care Uniunea Europeana, in proximitatea conferintei interguvernamentale
pentru revizuirea tratatelor, trebuie sa fie pregatita sa primeasca primul val de noi candidati.
Pagina 15 din 49
criteriul administrativ: capacitatea statului candidat de a aplica acquis-ul comunitar

din momentul aderarii.
Statul care doreste aderarea la UE trebuie sa depuna la Presedintia Consiliului Uniunii
o cerere de aderare (o scrisoare in care isi exprima dorinta de a deveni membra a UE).
Consiliul UE decide daca statului ce a depus cererea de aderare ii este sau nu conferit
statutul de stat candidat la UE. Acesta nu este un proces automat (Turcia nu a fost acceptata
ca stat candidat decat dupa multi ani de la depunerea cererii de aderare). Din momentul in
care un stat este acceptat cu statut de candidat pentru aderare la UE, el primeste ajutor din
partea Uniunii pentru a se pregati in vederea aderarii si este permanenr monitorizat pentru a
se vedea in ce masura indeplineste criteriile aderarii.
Pe baza rapoartelor anuale de tara intocmite de Comisia Europeana, Consiliul
European decide deschiderea negocierilor de aderare.
Doua institutii ale UE sunt implicate in procesul de negociere: Consiliul Uniunii
(alcatuit din ministrii de resort, reprezentand fiecare dintre statele membre) si Comisia
Europeana (Directia Generala pentru Extindere).
O data ce Consiliul a luat decizia de incepere a negocierilor cu un stat candidat mai
trec cateva luni pana in momentul in care cele doua parti se aseaza efectiv la masa
negocierilor.
Intre timp, partile se pun de acord asupra ordinii deschiderii spre negociere a
diferitelor capitole. Din experienta negocierilor anterioare purtatae de UE, s-a observat ca se
incepe cu analiza capitolelor mai usoare, pentru a permite realizarea unor progrese absolut
necesare crearii unui climat de incredere intre cele doua parti. Capitolele mai dificile sunt
lasate pentru o etapa mai avansata a negicierilor, cand partile au o viziune de ansamblu asupra
pozitiilor de negociat.
Dupa ce un capitol a fost deschis pentru negociere, statul candidat trebuie sa-si
pregateasca pozitia de negociere sub forma unui document de pozitie. Acest proces este
precedat de o evaluare bilaterala a acquis-ului in domeniul respectiv, pentru a identifica acele
domenii in care candidatul ar avea dificultati reale in aplicarea acquis-ului comunitar la data
aderarii. UE raspunde documentului de pozitie al statului candidat prin propria-I pozitie de
negociere, cunoscuta drept pozitie comuna, intrucat aceasta trebuie sa fie adoptata in
unanimitate de statele membre ale UE (proiectul de pozitie comuna este pregatit de Comisia
Europeana).
Negocierile oficiale se desfasoara in cadrulunei conferinte de negociere la care
participa negociatorul tarii candidate si Consiliul UE. Cele doua tari isi prezinta pozitiile de
Pagina 16 din 49
negociere asupra diverselor capitole ale acquis-ului. Daca cele doua parti se pun de acord,
capitolul respectiv se poate inchide provizoriu. Daca cele doua pozitii de negociere sunt
diferite, chestiunea ramane in discutie pana cand se gaseste o solutie.
Oricare ar fi concesia ceruta de statul candidat, ea nu poate fi acceptatadeact cu
acordul unanim al celor 15 state membre. Este sarcina Comisiei Europene sa identifice
impreuna cu statul candidat acele concesii ce ar putea fi acceptate de catre Consiliul UE.
Acesta din urma si Comisia vor stabili acele concesii pe care le-ar putea accepta statul
candidat.
2.Continutul procesului de aderare
Continutul procesului de aderare consta in adoptarea, aplicarea si dezvoltarea acquisului comunitar, acesta reprezentand intreaga legislatie primara si derivata, ca si ansamblul
politicilor si institutiilor create pentru a asigura aplicarea, respectarea si dezvoltarea
corespunzatoare si continua a acestei legislatii.
Principiul fundamental al aderarii la UE este ca cea mai mare parte a acquis-ului nu
este negociabil, de vreme ce el constituie esenta insasi a constructiei comunitare. Intr-adevar,
majoritatea acquis-ului comunitar trebuie preluat ca atare de catre statul candidat, numai
aspectele concrete si dificile putand fi supuse negocierii.
Obiectivul final al negocierii il reprezinta aderarea la UE, respectiv dobandirea
statutului de stat membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile si obligatiile ce decurg din
acest statut.
Scopurile concrete ale negocierii sunt:
modificarea tratatelor constitutive pentru a include noile state membre si, in special,
modificarea institutiilor UE (stabilirea numarului de membri in Consiliu1, Comisie,
Parlamentul European, Curtea de Justitie etc.) ca urmare a extinderii;
modificarea legislatiei derivate a UE astfel incat ea sa poata fi aplicata in noile state
membre;
stabilirea perioadelor de tranzitie;
Respectiv, Consiliul European sau Consiliul Uniunii Europene
Pagina 17 din 49
stabilirea contributiei noului stat membru la bugetul UE si a alocarii pe care o va

primi din acest buget (prin participarea la programe, la politica agricola comuna, la fondurile
structurale etc.);
stabilirea conditiilor participarii noului statin aplicarea politicilor comune ale UE si a
eventualelor modificari necesare.
Se apreciaza ca nu numai statele cu vocatie integratoare trebuie sa suporta procese de
adapatare, ci si UE. Este gresit sa se considere ca statele candidate trebuie sa atinga intai in
toate domeniile standardele exeistente in interiorul Uniunii Europene si ulterior sa devina
membre. Este posibil ca noii-veniti in cadrul UE sa se afle la un nivel inferior celui stabilit,
dar pe care il vor realiza in etapele de inceput ale integrarii. 1
Negocierile sunt considerate incheiate cand partile s-au pus de acord in cadrul tuturor
capitolelor de negociere. Principiul general este ca nimic nu este convenit pana nu este
stabilit totul. Aceasta inseamna ca un capitol asupra caruia s-a cazut in principiu de acord
poate fi redeschis pe parcursul negocierilor daca intre timp a survenit o schimbare in acquis
sau pentru orice alt motiv care justifica negocieri suplimentare.
Duarata negocierilor variaza foarte mult de la o tara candidata la alta. In principiu, cu
cat un stat se apropie mai mult de acquis-ul uE si este mai bine pregatit, cu atat mai repede se
incheie negocierile. De exemplu, Austria, Finlanda si Suedia au avut nevoie de 16 luni pentru
a negocia aderarea lor la UE, in timp ce Portugaliei i-au trebuit 80 de luni.
Acquis-ul comunitar este grupat in 31 de capitole, care se deschid succesiv pe
parcursul negocierii. Acestea sunt:
Libera circulatie a bunurilor;
Libera circulatie a persoanelor;
Libera circulatie a serviciilor;
Libera circulatie a capitalului;
Dreptul societatilor comerciale;
Politica in domeniul concurentei;
Agricultura;
Pescuitul;
Politica in domeniul transporturilor;
Impozitarea;
Uniunea economica si monetara;
1
Adrian Nastase, Romania si noua arhitectura mondiala, Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 1996,
pag. 8
Pagina 18 din 49
Statistica;
Politicile sociale si ocuparea fortei de munca;
Energie;
Politica industriala;
Intreprinderi mici si mijlocii;
Stiinta si cercetare;
Educatie, formare profesionala si tineret;
Telecomunicatii si tehnologia informatiei;
Cultura si politica in domeniul audiovizualului;
Politica regionala si coordonarea instrumentelor srtucturale;
Protectia mediului inconjurator;
Protectia si sanatatea consumatorilor;
Cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne;
Uniunea vamala;
Relatiile economice internationale;
Politica externa si de securitate comuna;
Controlul financiar;
Prevederi financiare si bugetare;
Participarea la institutiile Uniunii Europene;
Altele.
In situatia in care statul candidat are dificultati serioase si demonstrabile in aplicarea
acquis-ului comunitar la data aderarii intr-un anumit domeniu, el poate formula doua tipuri de
cereri prin care sa solicite fie perioade de tranzitie, fie adaptari speciale ale acquis-ului.
Perioadele de tranzitie se pot acorda pentru urmatoarele considerente:
in scopul adaptarii economiei noului stat mambru la cea a UE;
pentru a permite UE sa-si adapteze politicile tinand cont de prezenta unui nou stat
membru;
in vederea acordarii noului stat membru a unei perioade de timp necesare punerii in
aplicare a anumitor dispozitii ale acquis-ului si crearii institutiilor necesare aplicarii si
asigurarii respectarii acestor dispozitii.
Aceste intelegeri nu pot functiona decat pentru o perioada de timp limitata. Experienta
ultimelor extinderi ale Uniunii Europene arata ca astfel de perioade de tanzitie au variat de la
1 la 10 ani.
Pagina 19 din 49
Adaptarile speciale pot fi agreate numai in anumite cazuri, cand statul candidat
reuseste sa convinga Uniunea ca o anumita parte a acquis-ului comunitar nu este suficient de
evoluata comparativ cu legislatia din statul respectiv si este nevoie de o modernizare a
acquis-ului in domeniu (de exemplu, protectia mediului, in negocierile legate de ultime
extindere), sau ca intra in contradictie cu realitati obiective ce tin de identitatea nationala a
statului candidat (de exemplu, acordarea unor drepturi speciale populatiei sami, in cadrul
negocierilor cu Finlanda si cu Suedia).
Daca sunt acceptate, aceste instrumente determina schimbari ale acquis-ului
comunitar, cu toate consecintele juridice care decurg (modificari ale legislatiei secundare).
Aceste schimbari sunt inculse in anexele Tratatului de Aderare semnat de statele membre ale
UE si de statul candidat.
Incheierea cu succes a negocierilor nu conduce intotdeauna la aderarea propriu-zisa la
Uniunea Europeana. Un caz clasic este cel al Norvegiei, stat care a negociat de doua ori
aderarea si de fiecare data aceasta afost respinsa de populatie in referendumurile nationale
ceryte de Constitutias tarii pentru ratificare Tratatului de Aderare la UE.
Intre incheierea negocierilor si aderarea propriu-zisa mai sunt cateva etape importante
de parcurs:
redactarea si convenirea Tratatului de Aderare de catre UE si statul candidat, tratat
international ce prevede drepturile si obligatiile partilor in vedera dobandirii calitatii de
membru al UE;
exprimarea consimtamantului Parlamentului European prin adoptarea Tratatului de
Aderare;
semnarea Tratatului de aderare de catre toate statele membre ale UE si de catre
Romania;
ratificarea tratatului de catre toate parlamentele nationale ale statelor membre si de
catre Parlamentul Romaniei, precum si prin organizarea unui referendum (acolo unde
constitutia sau considerentele politice o cer).
Numai in situatia in care toate aceste etape au fost parcurse cu succes Romania poate
deveni membra a Uniunii Europene.
SECTIUNEA A II-A
STRATEGIA DE PREADERARE
Pagina 20 din 49
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Strategia de preaderare este cea mai importanta prioritate a UE in prezent si va
ramane in aceasta pozitie si in anii care vin. Comisia Europeana considera ca ea are o
importanta cruciala in pregatirea tarilor asociate pentru aderare; este vorba despre o strategie
planificata cu mare atentie care va duce in cele din urma la integrare reusita.
Cand, la reuniunea de varf de la Copenhaga din 1993, sefii de guverne din tarile
Uniunii Europene au hotarat ca tarile asociate din Europa Centrala care doresc pot sa devina
membre ale UE de indata ce devin capabile sa-si asume obligatiile pe care le presupune
calitatatea de membru, UE si-a asumat un angajament istoric fata de toate tarile din Europa
Centrala care incheiasera Acorduri Europene.1
In acelasi timp au fost definite si conditiile economice si politice care trebuiau
indeplinite pentru a dobandi calitatea de membru.
Dupa recunoasterea tarilor din Europa Centrala ca posibile viitoare membre, UE a
trebuit sa decida modul in care urma sa sprijine procesul de integrare. Prin urmare, la
reuniunea de varf de la Essen din decembrie 1994, UE a confirmat ca tarile din Europea
Centrala puteau deveni membre ale UE, si si-a reorientat politica fata de aceste tari in lumina
viitoarei lor aderari. S-a schitat atunci strategia de pregatire a tarilor asociate din Europa
Centrala pentru aderare, cunoscuta in general sub numele de strategie de preaderare, care
stabileste caile prin care UE va sprijini toate tarile asociate in procesul de integrare.
Aceasta complexa strategie de preaderare stimuleaza si imbunatateste procesul de
pregatire a tarilor din Europa Centrala pentru aderare. Strategia a fost astfel conceputa incat
sa raspunda necesitatilor acelor tari cu care s-au incheiat sau urmeaza sa se incheie Acorduri
Europene in viitorul apropiat.
Romania a adoptat prima strategie proprie avand ca obiectiv pregatirea pentru
admiterea in UE in iunie 1995 o data cu depunerea cererii de aderare la UE (asa-numita
Strategie de la Snagov, dupa numele localitatii unde a avut loc elaborarea acestui document
Potrivit lui Samuel P. Huntington, statele de nucleu ale Uniunii Europene, Franta si Germania, sunt incercuite
mai intai de o grupare interna de state, Belgia, Olanda si Luxemburg, toate acestea fiind de acord sa elimine
toate barierlele in calea tranzitului de bunuri si persoane; urmeaza apoi alte state membre, cum ar fi Italia,
Spania, Portugalia, Danemarca, Marea Britanie, Irlanda si Grecia; statele care au devenit membre in 1995
(Austria, Finlanda si Suedia), acele tari care erau la acea data membri asociati (Polonia, Ungaria, Republica
Ceha, Slovacia, Bulgaria si Romania) Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizatiilor, Editura Antet, Prahova,
1999, pag.230.
Pagina 21 din 49
si semnarea acestei declaratii de acceptare a obiectivului integrarii europene de catre toate

fortele politice parlamentare ale momentului).
Strategia urma sa fie implementata din punct de vedere politic prin instituirea unui
dialog structurat intre tarile asociate si institutiile UE, care saa incurajeze increderea
reciproca si sa asigure un cadru pentru abordarea problemelor de interes comun.
Elementul cheie in aceasta strategie este pregatirea statelor asociate pentru integrarea
in piata interna a UE. In acest scop, Consiliul de la Essen a solicitat, iar Comisia Europeana a
elaborat, o Carte Alba pe aceasta tema.
Consiliul de la Essen a reconfirmat de asemenea angajamentul Uniunii Europene fata
de promovarea integrarii cu statele asociate, prin dezvoltarea infrastructurii si cooperarea in
domenii care au o dimensiune transeuropeana, in plus, fata de promovarea integrarii in
domeniile politicii externe si de securitate comuna, al justitiei si afacerilor interne. S-a
convenit ca sprijinul financiar in acest scop sa fie asigurat prin Programul PHARE, in
conformitate cu strategia pregatitoare.
In cadrul aceluiasi consiliu s-a subliniat dorinta reala a Uniunii Europene de a accepta
tarile din Europa Centrala, pe calea celei mai intense strategii de extindere pe care o vazuse
vreodata UE. Acest grad de pregatire subliniaza, insa, cat de dificil si de complex este drumul
pe care vor trebui sa-l urmeze statele asociate pentru a putea deveni membre.
Pregatirea pentru largire este principala sarcina pe care o au de infruntat impreuna
Uniunea Europeana si tarile asociate. In acest scop o prioritate a UE este aceea de a accepta
noi state, continuand in acelasi timp sa-si urmareasca propriile obiective, mentinandu-si si
capacitatea de a actiona eficient.
Pentru aceasta, UE va trebui sa realizeze o revizuire majora a propriilor institutii si
proceduri de adoptare a propriilor decizii. Conferinta interguvernamentala care a avut loc in
martie 1996, s-a referit, printre altele, si la aceste chestiuni.
Probleme este cu atat mai greu de rezolvat pentru tarile asociate. Desi au obtinut deja
progrese in reforma politica, economica si sociala, tarile Europei Centrale se afla departe de
sistemele politice si economice din cadrul Uniunii Europene, iar aceasta discrepanta trebuie
redusa treptat astfel incat la aderare tarile asociate sa se poata bucura de statutul de membru,
sa-si asume obligatiile care decurg din acest statut si sa participe pe deplin la dezvoltarea
viitoare a Uniunii Europene.
Obiectivul strategiei de preaderare este de a sprijini aceste tari in eforturile lor,
oferindu-li-se un plan de drum care trebuie sa le conduca impreuna cu Uniunea Europeana
spre integrare. Pentru a sustine aceasta strategie, UE dispune de trei instrumente: Acordurile
Pagina 22 din 49
Europene, cadrul pentru comunicare cunoscut sub numele de 'dialog structurat" si Programul
PHARE.
Plecand de la propunerile formulate de catre Comisia Europeana in Agenda 2ooo,
Consiliul European de la Luxemburg din decembrie 1997, a lansat Srategia consolidata de
preaderare pentru candidatii din Europa Centrala si de Est, ale carei principale elemente
sunt: Acordurile Europene, Parteneriatele pentru Aderare impreuna cu Programele Nationale
de Adoptare a Acquis-ului Comunitar, asistenta financiara de preaderare (programele
PHARE, ISPA si SAPARD) si deschiderea accesului tarilor candidate la programele si
agentiile comunitare.
INSTRUMENTELE STRATEGIEI DE PREADERARE

Uniunea Europeana a sustinut de la bun inceput tarile Europei Centrale pe mai multe
cai complementare.
S-au dezvoltat relatiile comerciale, in primul rand prin Acordurile Comerciale si de
Cooperare Economica, acordarea unor concesii comerciale unilaterale si , mai recent, prin
Acordurile de Asociere, cunoscute sub numele de Acorduri Euroepne. Aceste acorduri 1
asigura mijloacele prin acre uE ofera tarilor asociate concesiile comerciale si alte avantaje
care se asociaza de obicei cu statutul de membru deplin in UE.
Dialogul structurat asigura un cadru prin care tarile asociate si statele membre pot
discuta problemele de interes comun si prin care tarile asociate se pot familiariza cu insitutiile
si procesele de luare a deciziilor din cadrul Uniunii.
Uniunea Europeana acorda finantare prin intermediul Programului PHARE, alaturi de
imprumuturile asigurate de Banca Europeana de Investitii. In acelasi timp se ofera asistenta
pentru balanta de plati, in cooperare cu Fondul Monetar International. Capitalul de investitii
pentru tarile partenere este canalizat prin Banca Euorpeana pentru Reconstructie si
Dezvoltare.
Acordurile Europene se bazeaza pe intelegere si valori comune si pregatesc calea spre
convergenta progresiva2, concentrandu-se asupra unei game largi de subiecte. Ele se refera la
1
Acordurile Europene au ca scop realizarea treptata a comertului liber cu produse industriale pe parcursul
perioadei de tranzitie, prin intermediul unui sistem asimetric: Uniunea Europeana ca partener economic mai
puternic, isi va deschide piata mai rapid decat tarile asociate. Uniunea Europeana a asigurat de la inceput o
liberalizare cat mai extinsa a comertului in cadrul AcordurilorIinterimare si Europene.
2
Unul dintre elementele cheie ale Acordurilor Europene este reprezentat de Consiliile de Asociere. Intre
Uniunea Europeana si fiecare dintre tarile partenere au loc o serie de intalniri bilaterale care abordeaza tot mi
Pagina 23 din 49
dialogul politic si la integrarea economica, cat si la cooperarea culturala si financiara.

Acordurile sunt incheiate pe duarata nelimitata.
Uniunea Europeana a semnat Acordurile Europene cu Polonia si Ungaria in 1991, cu
Republica Ceha, Slovacia, Romania si Bulgaria in 1993 si cu Estonia, Letonia si Lituania in
1995.
Acordurile Europene au capatat o semnificatie politica mai mare dupa reuniunea la
varf a Consiliului European de la Copenhaga din 1993, unde Uniunea Europeana a
recunoscut ca procesul de dobandire a calitatii de membru al Uniunii Europene este un
obiectiv impartasit atat de UE, cat si de tarile asociate din Europa Centrala. In prezent, in
cadrul strategiei de preaderare convenita le reuniunea Consiliului European de la Essen,
Acordurile Europene au devenit principalul element al unui cadru in care tarile se pot pregati
pentru a deveni membre ale Uniunii Europene. Toate tarile care semneaza Acorduri Europene
cu UE devin eligibile ca membre si sunt incluse in strategia de preaderare.
Prin semnarea Acordurilor Europene, tarile asociate isi iau angajamentul sa realizeze
armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii. Aceasta presupune reglementari privind
subventiile de stat care sa fie compatibile cu legislatia corespunzatoare din UE. Se cer, de
asemenea, introducerea de legi care sa aplice niveluri similare de protectie a proprietatii
intelectuale, industriale si comerciale.
Acordurile Europene asigura cadrul pentru cooperarea financiara, inclusiv acordarea
de finantare nerambursabila prin Programul PHARE, alaturi de sprijinul macroeconomic.
Dialogul structurat a fost dintotdeauna o piatra de temelie a cooperarii dintre Uniune
si tarile Europei Centrale. Dupa ce aceste tari au lasat in urma deceniile de izolare de restul
Europei, dialogul a jucat un rol esential in imbunatatirea intelegerii preocuparilor si
intereselor acestora.
Dialogul structurat este o inovatie in cadrul abordarii viitorilor membri de catre
Uniune, prin care acestora li se permite sa se implice in activitatile desfasurate la nivelul UE
inainte de inceperea negocierilor de aderare. Tarile asociate nu vor putea participa totusi la
procesele de luare a deciziilor pana cand nu vor deveni membre cu drepturi depline ale
Uniunii.
Avand in vedere perspectiva maririii numarului de membri, a devenit necesara
imbunatatirea cadrului institutional pentru dialog si cooperare cu tarile partenere: structurile
existente nu reflectau saltul calitativ in relatii si nici nu puteaeu sprijini relatia stransa de
mult probleme de substanta,. In perioada recenta, aceste Consilii de Asociere s-au concentrat, in general, pe
doua domeii: implementarea strategiei de preaderare si a cooperarii intraergionale.
Pagina 24 din 49
lucru care trebuia dezvoltata intre UE si viitorii sai membri. In acest scop, la Copenhaga,
Uniunea Europeana a cazut de acord asupra unui cadru multilateral de reuniuni mixte
sistematice la nivel ministerial intre ea si tarile asociate. Aceasta relatie structurata a fost
aprobata si in strategia de preaderare convenita la Essen, unde s-au elaborat si detaliile
acestui dialog.
Dialogul structural joaca un rol esential in pregatirea tarilor asociate pentru a deveni
membre ale Uniunii. El asigura un cadru special creat pentru discutarea problemelor de
interes comun, de exemplu in domenii care necesita actiuni la nivel european. Se vizeaza
aspecte comune in toate domeniile strategice ale UE, inclusiv in domeniile politicii externe si
de securitate comuna si cel al justitiei si afacerilor interne. Domeniile cu dimensiuni
transeuropene isi gasesc, bineinteles, locul adecvat in acest cadru.
Acest instrument al strategiei de preaderare va ajuta si la familiarizarea tarilor asociate
cu procesul de luare a deciziilor si cu institutiile UE. Dar, inainte de toate, el va duce la
crearea unei relatii stranse de lucru, care este esential in procesul de integrare europeana.
Dimensiunea cooperarii politice intre statele membre este, de fapt, ceea ce deosebeste
Uniunea Europeana de alte organizatii internationale. Aceasta cooperare face posibile
realizari cum ar fi crearea pietei unice europene si va reprezenta forta motrice a transformarii
UE intr-o uniune politica, economica si monetara.
Sprijinul pentru procesul de reforma economica si de promovare a integrarii fizice si
juridice in Uniunea Europeana trebuie sa fie acordat in permanenta. Pregatirea viitorilor
membri depinde in mare masura de succesul proceselor de tranzitie in tarile partenere ale UE.
O parte importanta a strategiei de preaderare o reprezinta includerea acestui tip de
cooperare politica in activitatea obisnuita, de zi cu zi, a guvernelor si parlamentelor din tarile
asociate.
Incepand cu 1995, sefii de guverne si ministrii din UE au avut intalniri sistematice cu
omologii lor din tarile asociate. Sefii de stat si de guvern ii intalnesc pe omologii lor de doua
ori pe an cu ocazia Consiliului European ce reprezinta reuniunea la varf a Uniuniii Europene,
in care se stabilesc liniile strategice principale si evolutia viitoare a Uniunii. Ministrii
afacerilor externe, ministrii justitiei si de interne se intalnesc de doua ori pe an. Pentru toate
problemele care privesc piata interna, de exemplu pe teme de agricultura si economie, se tin
annual intalniri ale ministrilor care raspund de aceste domenii. Si alti ministri, cum ar fi cei ai
transporturilor, telecomunicatiilor, cercetarii, mediului, culturii si invatamantului, se reunesc
annual pentru a discuta probleme de anvergura transeuropeana.
Pagina 25 din 49
In domeniul justitiei si afacerilor interne, cooperarea dintre UE si tariloe asociate se

concentreaza asupra luptei impotriva crimei oraganizate; in acest domeniu s-a adoptat o
strategie la Conferinta mixta organizata la Berlin in septembrie 1995. In Declaratia de la
Berlin se mentioneaza urmatoarele domenii de cooperare cu tarile asociate: comertul ilegal cu
droguri, furturi si comertul ilegal cu materiale radioactive si nucleare, retelele ilegale de
imigrare cu transferul ilegal de autovehicule. Este necesara si intensificarea schimbului de
informatii si a cooperarii in probleme de azil si imigrare.
Politica externa si de securitate comuna este un domeniu in care dialogul strcturat are
o mare importanta ca mijloc de crestere a stabilitatii in Europe Centrala. In vederea atingerii
acestui obiectiv, UE a decis in 1994 sa intensifice acest dialog la toate nivelurile si sa ofere
tarilor asociate posibilitatea de a se alinia la declaratiile, initiativelor si actiunile comune
intreprinse de UE in cadrul acestei politici. Se incurajeaza sii coordonarea pozitiilor de
negociere in dezbaterile internationale intre UE si tarile asociate.
Programul PHARE, elaborat initial ca reactie imediata la problemele structurale cu
care se confruntau tarile Europei Centrale, este acum una dintre pietrele de temelie ale
srtategiei de preaderare.
Programul este principalul instrument financiar care vine in sprijinul strategiei de
preaderare, asigurand o finantare nerambursabila in sprijinul tarilor partenere in procesul de
transformare economica si de consolidare a democratiei.
PHARE asigura know-how, inclusiv consultanta strategica si pregatirea personalului
pentru tarile partenere.
Actioneaza ca multiplicator de fonduri, prin deschiderea unor liniii de finantare de la
alte institutii donatoare pentru proiectele importante, prin studii, granturi de capital, scheme
de garantare si linii de creditare, si investeste direct in infrastructura impreuna cu institutiile
financiare internationale.
Recent s-au facut pasi importanti pentru a permite concentrarea programului PHARE
asupra integrarii. PHARE se dezvolta in sensul transformarii intr-un instrument financiar pe
termen mediu care sa ofere oportunitati pentru promovarea dezvoltarii infrastructurii si pentru
cooperarea intraregionala.
In practica, PHARE va aloca o mai mare proportie din fondurile sale cofinantarii
proiectelor de dezvoltare a infrastructurii, nivelul bugetului sau annual alocat pentru acest tip
de cheltuieli fiind marit de la 15 la 25% la reuniunea de varf de la Essen din 1994.
Infrasrtuctura va fi finantata in mod semnificativ si prin programe de cooperare
transfrontaliera si prin proiecte in domeniul transporturilor si al mediului inconjurator.
Pagina 26 din 49
PHARE va introduce de asemenea masuri de promovare a cooperarii intre tarile

partenere si va pune un accent mai mare pe sprijinirea investitiilor. Se va concentra pe
sprijinirea tarilor partenere in pasii facuti pe calea armonizarii legislatiei, standardelor si
practicilor in pregatirea pentru piata interna. Aceasta va insemna asigurarea unui sprijin
important pentru sistemul de administratie publica, pentru ca legislatia necesara sa poata fi
implementata in mod eficient.
SECTIUNEA A III-A
CARTEA ALBA A ADERARII
Notiuni introductive
Un criteriu fundamental pentru aderarea la Uniunea Europeana, formulat de Consiliul
European de la Copenhaga in iunie 1993, il reprezinta capacitatea de asumare a obligatiilor
de membru al Uniunii Europene, care implica raspunderea de a transpune integral acquis-ul
comunitar in legislatia nationala pana cel mai tarziu la data oficiala a aderarii. Acest
angajament a fost asumat de statele candidate la Uniunea Europeana in cadrul Acordurilor de
Asociere, fiind un obiectiv major care ar trebui sa se regaseasca in strategia de aderare a
acestora.
Armonizarea legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar este un proces cotinuu care
evolueaza in contextul integrarii europene propriu-zise si presupune cunoasterea in detaliu a
acestuia din urma, adaptarea sa la realitatile nationale si asigurarea coerentei noii legislatii
armonizate.1
Avand in vedere dimensiunea si complexitatea acestei sarcini, Comisia Europeana a
elaborat (in urma consultarilor cu tarile partenere), iar Consiliul European reunit la Cannes in
iunie 1995 a aprobat Cartea Alba, pentru a veni in sprijinul tarilor asociate in pregatirea
pentru o integrare cat mai rapida si eficienta in piata interna comunitara. Acest ghid tehnic
face parte din strategia de preaderare la UE.
Andrei Popescu, Armonizarea legislatiei nationale cu reglematarile comuitare, Romania si viitorul Europei,
Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 2001
Pagina 27 din 49
Cartea Alba este un document de ordin general, reprezentand o sursa de informare

pentru tarile partenere in vederea relevarii spiritului legilor, structurilor si conditiilor
economice generale esentiale pentru functionarea pietei interne.
Cartea Alba prezinta legile semnificative ale pietei interne, impartite pe 23 de
sectoare. Acestea se refera la libera circulatie a capitalului, la libera circulatie si siguranta
produselor industriale, concurenta, politici sociale, agricultura, transporturi, audiovizual,
mediul inconjurator, telecomunicatii, impozite directe, libera circulatie a persoanelor, servicii
financiare, date personale, dreptul societatilor comerciale, contabilitate, drept civil,
recunoasterea reciproca a calificarii profesionale, proprietate intelectuala, energie, probleme
vamale si accize, impozite indirecte si protectia consumatorului.
Pentru fiecare dintre aceste domenii, Cartea Alba propune o succesiune logica de
abordare a exercitiului de aproximare legislativa: legile sunt prezentate in asa fel incat
masurile fundamentale sa fie clar delimitate de celelalte, urmand o impartire in doua etape a
acestor masuri fundamentale.
Masurile din etapa 1 au fost, de regula, selectate pe baza unuia sau mai multora dintre
criteriile de mai jos:
asigurarea unui cadru general pentru legile de detaliu;
abordarea principiilor fundamentale sau asigurarea procedurii de baza care
reglementeaza sectorul in cauza;
masurile respective constituie o conditie esentiala pentru functionarea eficienta a
pietei interne in acel sector.
In unele domenii, masurile din prima etapa pot cuprinde si masuri a caror punere in
practica presupune o perioada indelungata.
Fiind un document de informare generala, Cartea Alba nu incearca sa impuna o ordine
globala a prioritatilor intre sectoare. Tara partenera isi poate stabili singura prioritatile in
functie de situatia politica si economica si de progresele facute pana in momentul respectiv in
domeniul reformei economice.
Nu este, insa, suficienta adaptarea legislatiei in ideea aderarii la piata interna
comunitara; aceasta trebuie pusa in practica.
In etapa a 2-a Cartea Alba propune aplicarea legislatiei privind piata interna prin
intermediul structurilor infiintate de Uniunea Europeana si de statele membre. Printre aceste
structuri se regasesc:
Pagina 28 din 49
organisme care desfasoara activitati de control, verificare si reglementare in numele

institutiilor publice, cum ar fi cele care verifica solvabilitatea societatilor de asigurare sau
operatiunile zilnice ale institutiilor de creditare;
organisme care controleaza conformitatea produselor cu standardele tehnice, cum ar fi
laboratoarele de analiza sau organismele de certificare;
oraganismele care supravegheaza libera circulatie a bunurilor, precum inspectoriii
veterinari sau responsabilii cu standardele comerciale;
organizatii tehnice si profesionale care raspund de definirea standardelor;
organizatii ale consumatorilor, lucratorilor, profesionale si comerciale, care
monitorizeaza respectarea legislatiei;
organisme juridice si cvasijuridice cu putere de a impune legea, cum ar fi tribunalele
specializate sau avocatul poporului.
Problema pe care o au de rezolvat tarile asociate este crearea acestor structuri
administrative, juridice si tehnice, ca un obiectiv de baza in procesul global de dezvoltare
institutionala care determina schimbari fundamentale in responsabilitatile administratiei din
fiecare tara, ale sistemului juridic si ale sectorului privat aflat in plina formare. Pentru ca
acest proces sa fie incununat de succes, institutiile in cauza trebuie sa functioneze, oamenii sa
aiba incredere in ele si sa li se adreseze la nevoie.
Pentru a evita dublarea unor activitati si pentru a oferi un sprijin substantial tarilor
candidate, asistenta acordata de Uniunea Europeana si de statele membre pentru pregatirea
participarii la piata interna va trebui sa fie coordonata. In acest scop s-a consituit un Oficiu de
Asistenta Tehnica si de Informatii in conformaitate cu recomandarile din Cartea Alba, Oficiu
administrat printr-un Program PHARE. Acesta este organismul central de la care se poate
primi consultanta in domeniul legislatiei si al structurilor de implementare.
Oficiul dispune de o baza de date privind piata interna si asistenta care se poate obtine
prin Programul PHARE si alte programe ale Uniuniii Europene, precum si informatii relative
la monitorizarea progreselor obtinute in tarile asociate pe calea realizarii unei legislatii si
infrastructuri adecvate. In acelasi timp, aceasta institutie serveste ca intermediar in procesul
de corelare a cererilor de asistenta din partea tarilor partenere cu specialistii si programele
disponibile la nivel national si european. In acest mod, Oficiul sprijina eforturile desfasurate
in cadrul Programului PHARE si al altor surse din sectorul public si privat, in incercarea de a
raspunde eficient la nevoile tarilor partenere.
Pagina 29 din 49
Legislatia comunitara referitoare la piata interna

Piata interna a Uniunii Europene nu reprezinta un obiectiv in sine, ci unul dintre
principalele instrumente de care aceasta dispune pentru a atinge urmatoarele deziderate: o
crestere durabila, echilibrata si care sa respecte mediul inconjurator, un nivel ridicat al
locurilor de munca si al protectiei sociale, un nivel si o calitate superioara a vietii, o mai mare
coeziune economica si sociala.
De fapt, piata interna imbunatateste performanta economica a statelor membre ale
Uniunii Europene1 datorita faptului ca favorizeaza o alocare eficace a factorilor de productie,
dand intreprinderilor posibilitatea de a produce la o scara mai mare, de a exploata economiile
care rezulta si de a stimula investitiile, determinand, de asemenea, imbunatatirea
performantelor acestora in confruntarea cu o concurenta mai dura.
Integrarea economica intr-o piata interna fara frontiere este mai profunda decat alte
forme de cooperare, cum ar fi zonele de liber schimb, uniunile vamale si pietele comune,
toate mentinand frontierele fizice. O piata unica fara frontiere necesita un nivel inalt de
incredere reciproca si o apropiere echivalenta a reglementarilor. Orice discordanta importanta
fata de regulile comunitare pe o portiune oarecare a pietei interne duce la riscuri in intregul
sistem si dauneaza integritatii sale. Acesta este un motiv in plus pentru a se depune eforturi in
vederea crearii conditiilor propice aplcarii acestei legislatii.2
Obiectivul alinierii la regulile si practicile in vigoare in cadrul pietei interne
comunitare nu exclude o apropiere selectiva si progresiva care sa fie adaptata situatiei fiecarei
tari din Europa Centrala si de Est si care sa micsoreze eforturile pe care acestea le fac pentru
a duce la bun sfarsit procesul de tranzitie economica si pentru a realiza stabilitatea
macroeconomica. De fapt, este important ca tarile asociate sa-si adapteze ritmul programului
lor de aproximare legislativa la progresele reformei economice.
Cartea Alba cuprinde o prezentare completa si detaliata a legislatiei comunitare
actuale referitoare la piata interna, fiind examinate pe rand cele 23 de domenii, impartite in
tot atatea capitole, acestea, la randul lor, putand cuprinde mai multe subcapitole. Fiecare
1
Piata interna nu poate functiona fara o concurenta deschisa si loiala. Exista riscul ca agentii economici din
sectorul public si privat sa cedeze tentatiei de a recurge la un comportament anticoncurential, mai ales in cazul
fuziunilor si achizitiilor de firme, al subventiilor si monopolurilor de stat. Tarile partenere vor trebui sa
promoveze o politica activa de prevenire a acestei tendinte inainte de a se alatura pietei interne.
2
In conformitate cu strategia de preaderare aprobata la Essen, Uniunea Europeana a lansat cu asistenta PHARE,
o noua initiativa de promovare a comertului in regiune. Acest program se concentreaza asupra introducerii unei
legislatii moderne in domeniul comertului, transferarii cunostintelor acumulate in UE in promovarea
exporturilor si in marketing, asigurarii de know-how tehnic pentru elaborarea schemelor de garantare a
creditelor, pentru asigurarea exporturilor ca mijloc de imbunatatire a facilitatilor de plata intre tari. Uniunea are
in vedere si elaborarea unui program de eliminare a intarzierilor de la frontiere.
Pagina 30 din 49
capitol se deschide cu o introducere generala a sectorului respectiv si descrie obiectivele de

baza si metodologia care trebuie utilizata. Se explica relatia dintre dreptul national si cel
comunitar, importanta armonizarii legislatiei si evolutia acesteia in timp. Aceasta prezentare
detaliata a legislatiei se bazeaza pe urmatoarele patru principii:
Cartea Alba trebuie sa se concentreze numai asupra pietei interne si sa nu incerce sa
acopere intreg acquis-ul comunitar;
In cadrul domeniilor selectate, legislatia nu trebuie prezentata in bloc sau sub forma
de lista; din contra, este bine sa fie reliefate masurile cele mai importante si cele care ar trebui
in mod logic sa fie aplicate mai intai;
Cartea Alba va trebui sa serveasca drept document de referinta pentru actualele tari
asociate si pentru cele care urmeaza sa devina asociate; recomandarile pe care le formuleaza
nu sunt adaptate la nevoile specifice nici uneia dintre aceste tari;
Legislatia trebuie prezentata tarilor din Europa Centrala si de Est intr-un mod din care
sa reiasa clar masurile si structurile necesare pentru ca aceste dispozitii sa fie aplicate in mod
efectiv.
Redactarea Cartii Albe a facut necesara stabilirea limitelor pietei interne in plan
legislativ. Asa cum s-a explicat in capitolul precedent, functionarea cu succes a pietei interne
nu se bazeaza numai pe existenta unui cadru legislativ detaliat si exhaustiv care sa permita
eliminarea barierelor formale, ci presupune totodata si indeplinirea unei game largi de
conditii economice fundamentale, printre care si existenta concurentei deschise si loiale intre
agentii economici. Din aceste considerente se impune introducerea unor reguli formale si
transparente ale concurentei si, de asemenea, adoptarea unui cadru legislativ comun care sa
garanteze aplicarea pe intreg teritoriul Uniunii a unor standarde sociale minime si a unei
protectii adecvate a mediului1.
Insusi Tratatul de al Amsterdam se straduieste sa concilieze diferite obiective si
politici. Din aceasta cauza, nici una dintre partile acquis-ului comunitar nu poate fi separata
in practica de restul dispozitiilor. Tratatul subliniaza in mod expres aceasta interdependenta,
de exemplu, in art. 130 R, care prevede ca cerintele in domeniul protectiei mediului trebuie sa
fie integrate in definirea si implementarea celorlalte politici comunitare. Negocierile pentru
aderare cu tarile din Europa Centrala si de Est vor acoperi intreaga legislatie comunitara.
Dispozitiile cuprinse in Cartea Alba si legislatia secundara (prezentata in Anexa) arata
acele imprejurari care afecteaza in mod direct libera circulatie a marfurilor, serviciilor,
1
Poluarea nu tine seama de frontiere, protectia mediului devenind in mod naturaluna din marile
responsabilitati ale Uniunii Europene, care a stabilit pentru toate statele membre norme de calitate a aerului, apei
si hranei.
Pagina 31 din 49
persoanelor si capitalului1. Este o legislatie in lipsa careia ar continua sa existe sau ar reaparea
obstacole in calea liberei circulatii. Legislatii care afecteaza indirect functionarea pietei unice
nu au fost cuprinse in aceasta prezentare detaliata (de exemplu cele care au impact asupra
competitivitatii firmelor).
Aceasta abordare ofera avantaje practice, mai ales din cauza volumului mare al
legislatiei secundare implicate. Se creeaza astfel cadrul unei organizari sistematice a
eforturilor in scopul aproximarii legislatiilor prin intermediul unui program de lucru coerent,
asigurandu-se in acest sens asistenta tehnica specializata. Armonizarea in alte domenii va
continua sa fie subiectul unor initiative distincte in cadrul strategiei de preaderare.
Elaborarea legislatiei fundamentale pentru functionarea pietei interne a impus
examinarea foarte atenta a politicii sociale si a celei din domeniul protectiei mediului
inconjurator, in vederea realizarii unui echilibru.
Dimensiunea sociala este un element important al politicii pietei interne, aspect
prevazut in mod explicit in Carte. In acest sens un obiectiv fundamental este asigurarea unui
inalt grad de protectie sociala la nivelul Uniunii Europene, drept pentru care drepturile
muncitorilor (inclusiv cele privind sanatatea si siguranta la locul de munca) sunt reglementate
in mod riguros, creandu-se astfel conditiile necesare unei concurente egale pentru toti agentii
economici.
In ceea ce priveste domeniul mediului inconjurator, Cartea vizeaza o crestere durabila
si niveluri ridicate de protectie a acestuia, dispunand ca cerintele de mediu sa fie integrate in
definirea si implementarea altor politici. O astfel de abordare privind o dezvoltare economica
si sociala durabila este vitala atat pentru mediu ca atare, cat si pentru succesul pe termen lung
al pietei interne.
Carteta Alba include legislatia care afecteaza in mod direct libera circulatie a
marfurilor si serviciilor, dar nu acopera multe aspecte din domeniul mediului, precum cele
referitoare la poluarea din surse stationare, la standardele de calitate a aerului si apei, strategia
privind prelucrarea deseurilor figureaza numai cu anumite aspecte.
Armonizarea legislativa in sectorul energiei2 nu se poate realiza facandu-se abstractie
de aplicarea regulilor din domeniul concurentei, de exemplu in cadrul comunitar al ajutorului
1
Politica in domeniul comertului propusa de Uniunea Europeana tarilor asociate afost una de liberalizare
unilaterala a schimburilor pe scara larga. De la inceputul anului 1995 exporturile de produse industriale din
tarile partenere au avut practic accs liber pe piata UE.
2
Europa importa 50% din necesarul sau de energie, iar consumul ar putea creste cu cel putin 20% pana in 2020.
Folosirea energiei regenerabile energie solara, eoliana, a biomasei , cu privire la care unele state membre
detin un impresionant volum de cunostinte, ar trebui sa se extinda. Europa produce mai mult de jumatate din
totalul energiei solare si fabrica peste 90% din productia mondiala de turbine mari si medii.
Pagina 32 din 49
de stat este esential sa se urmareasca evitarea distorsionarii competitiei intr-o piata integrata a
energiei (de asemenea transparenta preturilor trebuie sa vizeze si domeniul concurentei,
inclusiv aplicarea sanctiunilor specifice). De altfel, politica in domeniul energiei este strans
legata de alte politici, printre care se numara cea referitoare la mediu. Va fi dificil, de
exemplu sa se accepte importul de electricitate daca aceasta productie in tara exportatoare nu
respecta acelasi nivel de protectie a mediului sau de siguranta nucleara.
Agricultura este un alt domeniu important atat prin amploarea legislatiei, cat si prin
locul pe care il ocupa in economia multor tari din Europa Centrala si de Est. Aspecte ale
politicii si legislatiei din domeniul agricol care se refera la sustinerea pietelor (deci nu la
circulatia marfurilor) nu au fost cuprinse in Cartea Alba, intrucat, desi amploarea si
mecanismele de sprijin ale agriculturii 1 au impact asupra pietei interne a produselor agricole,
ele nu sunt esentiale pentru realizarea si mentinerea liberei circulatii. Cartea Alba acopera
aspectele privind controalele veterinare, fitosanitare si relative la hrana animalelor, precum si
cerintele pentru introducerea pe piata a anumitor marfuri.
Situatia tarilor Europei Centrale si de Est
Elaborarea Cartii Albe de catre Comisia Europeana s-a realizat in urma unor contacte
sustinute intre cele doua parti (tarile candidate si Comisie) prin intermediul unor subcomitete
de apropiere legislativa instituite prn Acordurile Europene. Discutiile puetate in cadrul
acestora s-au axat in principal pe masurile care trebuie luate in prima etapa si pe necesitatea
crearii structurilor care sa implementeze si sa controleze aplicarea acestora. Cu toate acestea,
datele de care dispune Comisia sunt inca incomplete. O mare parte din noua legislatie a
tarilor din Europa Centrala si de Est nu a fost tradusa in nici o limba comunitara, unele
dispozitii necorespunzand cu legislatia comunitara aferenta.
In prezent, tarile asociate lucreaza la elaborarea si adoptarea unor acte normative care
sa fie in acord cu dispozitiile corespunzatoare ale Comunitatii Europene, fiecare tara avand
propriile prioritati in domeniul aproximarii legislative. Acestea reflecta atat realitatile
economice si politice, in special intensificarea schimburilor comerciale ale tarilor din Europa
Centrala si de Est cu statele membre ale UE, cat si aprecierea asupra importantei diferitelor
1
Spre exemplu, in anul 1998 bugetul Uniunii Europene era de 83,5 miliarde de Euro, din care 37% era destinat
masurilor structurale si 44% politicilor agricole. In rest, destinatiile erau urmatoarele: 6% pentru politici interne,
7% pentru activitati externe, 5% cheltuieli administrative si 1% rezerve.
Pagina 33 din 49
legislatii in contextul tranzitiei economice si / sau al pregatirii pentru o viitoare aderare.

Aceste prioritati sunt in concordanta cu cele stabilite in Acordurile Europene.
Unele tari si-au asumat si alte obligatii internationale, altele initiind cu mult iaintea
celorlalte procesul de armonizare legislativa in perspectiva aderarii lor la Comunitate. Toate
aceste considerente conduc la existenta unor diferente intre tarile din Europa Centrala si de
Est in ceea ce priveste cantitatea si tipul de dispozitii adoptate, cat si in ceea ce prieste
ordinea prioritatilor.
In general in toate tarile legislatia veche, uneori datand de multi ani, coexista alaturi
de cea noua. Intr-un numar limitat de sectoare noua legislatie este aproape completa, in timp
ce in altele legislatia este doar conturata, dar nu redactata. Stadiul armonizarii legislatiei
dintr-un anumit sector nu reflecta in mod necesar importanta lui pe plan economic.
In unele domenii tarile asociate recunosc faptul ca legislatia adoptata sau elaborata nu
este pe deplin conforma cu dispozitiile corespunzatoare ale acquis-ului comunitar, fie ca o
alegere deliberata (armonizare pas cu pas), fie ca rezultat al disputelor parlamentare. In unele
cazuri s-a hotarat suspendarea adoptarii unei noi legislatii , in asteptarea adoptarii unei noi
legislatii
comunitare sau a unor modificari in domeniu.
In majoritatea sferelor de interes, tarile din Europa Centrala si de Est au primit
consultanta externa, adesea prin programe PHARE. Consultanta referitoare la elaborarea si
redactarea textelor legislative este uneori acordata de functionari comunitari si nationali.
Aceste tari tind sa caute modele in tarile membre.
In cele mai multe tari asociate calendarele parlamentare sunt supraincarcate si rezulta
intarzieri. Sarcina legislativa este uriasa, schimbarile fiind adesea radicale, subiectele
nefamiliare. Mai mult decat atat, guvernele si prioritatile politice se schimba, ceea ce
determina complicarea si prelungirea procesului de aproximare legislativa.
In domeniul dreptului societatilor, ca parte a trnzitiei la economia de piata, toate tarile
asociate au adoptat legislatia de baza. Aceasta a urmat modelul unei tari membre, in linii mari
fiind in conformitate cu cerintele comunitare, dar ramanand incompleta in majoritatea
cazurilor. Tratamentul nediscriminatoriu al persoanelor si companiilor straine este in general
asigurat, dat fiind interesul acestor tari pentu atragerea investitiilor straine. Situatia este
similara in ceea ce priveste informarea financiara, domeniu in care multe dintre cerintele
comunitare sunt indeplinite, chiar daca procesul nu a fost inca finalizat.
In domeniul bancar, tarile di Europa Centrala si de Est nu opt atinge anumite stadii
atat timp cat restrictiile impuse miscarilor de capital raman necesare din ratiuni
Pagina 34 din 49
macroeconomice, iar bancile sunt incarcate cu imprumuturi neproductive mostenite din

trecut. Numeroase texte de legi sunt in curs de adoptare.
Doua domenii in care au fost facute mari progrese sunt impozitarea indirecta si vama.1
Toate tarile asociate au introdus taxa pe valoare adaugata, aceasta coresponzand in general
conditiilor comunitare.2 Fiscalitate indirecta reprezinta un exemplu de sector in care s-a
realizat mult tocami datorita faptului ca s-a pornit de la zero. Taxele pe accize, in cele mai
multe tari din centrul si estul Europei, cuprind principalele produse prevazute de legislatia
comunitara. Unele taxe vor trebui reduse, dar cu prudenta.
In domeniul vamal, armonizarea a urmat dezvoltarii rapide a comertului cu Uniunea
Europeana. Au fost adoptate nomenclatoare nationale bazate pe sistemul armonizat si este in
curs de desfasurare, in cadrul Acordurilor Europene, o armonizare stricta cu nomenclatorul
combinat. Contacte stranse intre autoritatile vamale au fost deja stabilite atat sub auspiciile
subcomitetelor de cooperare vamala insituite prin Acordurile Europene, cat si ca rezultat al
actiunilor de asistenta tehnica din cadrul programului PHARE.
Considerentele comerciale au stimulat eforturile de armonizare in domeniul
standardelor industriale. Trecerea de la un sistem obligatoriu la un sistem voluntar, bazat pe
legislatia care stabileste cerintele esentiale, si strategia de a lasa in seama producatorilor
responsabilitatea de a atesta ei insisi conformitatea propriilor produse poate genera dificultati.
Progrese considerabile se vor inregistra in urma incheierii de acorduri de recunoastere
reciproca, astfel cum este prevazut in Acordurile Europene.
Rezultate pozitive s-au obtinut si in agricultura, in ceea ce priveste ingrijirea
veterinara, sanatatea plantelor si hrana animalelor, comercializarea produselor agricole in
baza unor norme speciale etc. Printre problemele esentiale se numara reforma funciara,
privatizarea activitatilor agricole, precum si protectia la frontiere care este destul de slaba.
Aceasta situatie se va schimba cand Acordul GATT va fi pus in aplicare. Comisia Europeana
si tarile din Europa Centrala si de Est poarta discutii in vederea stabilirii unor echivalente in
domeniul controalelor veterinare, fitosanitare si cu privire la hrana animalelor.
In anul 1998, veniturile la bugetul Uniunii Europene erau constituite in proportie de 43% din PNB, 40,9% din
TVA, 15,3% din taxe vamale si impuneri agricole, 0,8% reprezentand alte venituri.
2
Intr-un interviu din ianuarie 2000, Romano Prodi declara:Este de dorit un sistem fiscal unificat, dar limitat la
putine sectoare foarte precise. In toate celelalte sectoare, competentele trebuie sa revina guvernelor nationale
si/sau institutiilor locale, fiindca <Europa taxelor> ar crea in mod fatal un fenomen de respingere. Ar fi o grava
greseala sa se repuna in discutie descentralizarea si autonomiile regionale pentru care ne-am luptat atat.
Pagina 35 din 49
Impulsul dat de Acordurile Europene in domeniul transporturilor 1 este unul marcant.

Mandate specifice pentru incheierea de acorduri bilaterale cu tari din Europa Centrala si de
Est intr-un sector sau altul de transport au fost solicitate Consiliului si, in unele cazuri, au fost
acordate.
Situatia din sectorul energetic variaza de la o tara la alta, dar acest secor ramane
dominat de monopolul de stat. Desi un numar de dispozitii sunt prigramate sau in curs de
elaborare, mai sunt multe de facut in acest domeniu, iar reforma structurilor juridice si
industriale existente va avea consecinte economice si sociale foarte importante.
In domeniul comunicatiilor s-au creat autoritati distincte si deja au fost introduse
anumite masuri de liberalizare, cel putin in unele dintre tarile asociate. Practica investitorilor
de a solicita si de a obtine, in anumite cazuri, garantii guvernamentale pentru imprumuturile
contractate, precum si conditiile generoase cu privire la drepturile speciale sau exclusive pot
intarzia adaptarea la regulile de concurenta ale Comunitatii. participarea la lucrarile
organismelor internationale faciliteaza deseori eforturile de armonizare cu legislatia
comunitara.
Politica din domeniul concurentei este de o importanta deosebita in perioada de
tranzitie economica. Regulile de baza sunt definite de Acordurile Europene care stabilesc si
termenele pentru adoptarea conditiilor de implementare, precizand faptul ca tarile asociate
vor trebui sa continue adaptarea legislatiei nationale din domeniul concurentei la aceea a
Uniunii. In acest context, tarile Europei Centrale si de Est sunt obligate sa preia principiile
politicii comunitare, dar ele pot sa aleaga singure structurile de monitorizare si de control.
In ceea ce priveste sfera proprietatii intelectuale, progresele sunt inegale, in sensul ca
rezultate semnificative s-au obtinut in domeniul proprietatii industriale, in special in
domeniul brevetelor si marcilor.
Referitor la legislatia privind mediul inconjurator, situatia este pentru moment
diferita, tarile asociate fiind constiente de costurile pe care le implica alinierea nivelului
propriu de protectie la cel comunitar. Totusi, in unele cazuri, inclusiv in cazul produselor
specifice, lucrarile pregatitoare ale adoptarii unei noi legislatii sunt relativ avansate.
In domeniul politicii sociale, tarile asociate considera ca o mare parte din legislatia lor
este aproape de standardele din Uniunea Europeana si par sa acorde o importanta
considerabila acestor probleme. Majoritatea pun accentul pe legislatia din domeniul sanatatii
si al sigurantei la locul de munca. O mare problema este aceea a costurilor ridicate.
1
Aproximativ 10% din PNB al Uniunii este produs de sectorul transporturilor. Cantitatea de marfuri transportate
pe sosele a crescut cu 150% din 1970 si reprezinta peste din piata transporturilor. In schimb, transportul
feroviar a scazut de la 32 la 12%. Se preconizeaza cresterea intreita a traficului aerian pana in 2010.
Pagina 36 din 49
Trecerea la economia de piata si functionarea pietei interne necesita interventii pe

plan legislativ si in domeniul protectiei consumatorilor. Consolidarea unei societati
democratice se realizeaza si prin recunoasterea drepturilor consumatorilor, asigurand
participarea acestora la luarea deciziilor.
In general, se pare ca procesul gneral de creare a structurilor administrative necesare,
de recrutare a personalului si de demarare a actiunilor este intarziat fata de insusi procesul
legislativ. Situatia difera de la tara la tara si de la un sector la altul.
O dificultate cu care se confrunta tarile Europei Centrale si de Est, mai putin
cunoscuta de statele membre, este tranzitia spre economia de piata. Abia la inceputul anilor
90 au fost puse pietrele de temelie ale economiei de piata in aceste tari. In acest context au
fost instituite registre publice ale intreprinderilor si ziare in care sunt publicate informatii
despre acestea. In unele tari exista organisme de supraveghere in domeniul bancar, oficii
entru inregistrarea drepturilor de proprietate intelectuala, dar se ivesc situatii in care, desi
infiintate institutiile corespunzatoare, nu exista personal calificat. Aceste neajunsuri vor fi
insa depasite prin intermediul asistentei acordate prin TEMPUS, activitatile Fundatiei
europene pentru formarea si participarea tarilor Europei Centrale si de Est la programele
LEONARDO si SOCRATES.
Se considera ca dificultatea esentiala consta in a face ca acest sistem sa fie inteles de
catre publicul larg. In domeniul achizitiilor publice, de exemplu, pietele nu au fost deschise in
practica, in pofida faptului ca legislatia de baza a fost adoptata, intrucat intreprinderile nu au
inteles inca faptul ca ele au o sansa reala de a obtine contracte sau, din contra, vechile
monopoluri nu au acceptat inca faptul ca pot pierde un contract. In nici unul dintre cazuri nu
este prezentata oferta. In mod similar, legislatia referitoare la protectia consumatorilor, care
incepe sa fie adoptata, tinde sa ramana litera moarta atat timp cat consumatorii nu sunt
constienti de drepturile pe care le au sau cat timp nu exista mecanisme care sa le permita sa
exercite aceste drepturi.
4. Concluzii
Cartea Alba marcheaza inceputul unui proces I care tarile partenere joaca un rol
principal. Sarcina de a elabora, implementa si impune spre aplicare aceste legi nu poate fi
realizata decat de tarile partenere. Comisia Europeana le va sigura tot sprijinul necesar
programelor nationale existente de aproximare legislativa. Aceste programe sunt in
concordanta cu situatia specifica fiecarei tari si cu recomandarile cuprinse in Cartea Alba.
Pagina 37 din 49
Cartea Alba nu are putere de lege, si nici nu face parte din ansamblu documentelor
pentru negocierile de aderare. Scopul sau este de a sustine tarile partenere in pregatirile lor
pentru piata interna. Exercitiul de aproximare legislativa vine si el in sprijinul procesului de
reforma economicasi, prin urmare, al integrarii cu succes a tarilor partenere in Uniunea
Europeana.
SECTIUNEA A IV A
PLANUL NATIONAL DE ADERARE A ROMANIEI LA UNIUNEA EUROPEANA
Aspecte teoretice cu privire la Planul National de Aderare

Prezentarea Planului National de Aderare pe anul 2002
CRITERIILE POLITICE
DEMOCRATIA SI STATUL DE DREPT
PUTEREA JUDECATOREASCA
Situatia actuala
Consiliul Superior al Magistraturii a doptat in anul 2001 Codul deontologic al
magistratilor, devansand termenul satbilit initial. Acesta formuleaza standarde ale conduitei
magistratului, solicitand ca acesta sa apere independenta justitiei si sa-si exercite functia cu
obiectivitate si impartialitate.
Pentru consolidarea independentei sistemului judiciar si eliminarea imixtiunilor in
activitatea judecatorilor si procurorilor au fost modificate si completate prevederile Legii
nr.92 / 1992 pentru organizarea judecatoreasca, in temeiul urmatoarelor principii:
intarirea rolului CSM pentru a asigura independenta judecatorilor si a instantelor
judecatoresti si organizarea lui ca institutie publica autonoma, avand un aparat propriu, care
sa constituie o autoritate reprezentativa a justitiei;
consolidarea statutului magistratilor;
Pagina 38 din 49
reintroducerea principiului colegialitatii pentru judecarea cauzelor in prima instanta;

crearea cadrului legal pentru infiintarea instantelor specializate pentru solutionarea
proceselor cu minori, a litigiilor si conflictelor de munca, a litigiilor comerciale, fiscale sau
administrative;
reanalizarea, din punct de vedere geografic, a instantelor judecatoresti: infiintarea de
noi instante si transformarea instantelor cu numar redus de cauze in sedii secundare.
Astfel a fost modificata componenta Consiliului Superior al Magistraturii, fiind
majorat numarul membrilor acestuia prin marirea numarului reprezentantilor curtilor de apel
si includerea reprezentantilor tribunalelor. A fost introdusa o noua procedura de desemnare a
candidatilor pentru alegerea ca membri ai CSM. In acest scop adunarile generale ale
judecatorilor sau, dupa caz, ale procurorilor vor desemna, dupa anumite criterii, cate un
candidat, astfel incat lista completa a candidatilor sa fie depusa la Parlament in vederea
alegerii lor.
Consolidarea rolului Institutului National de Magistratura reprezinta o prioritate si in
perioada urmatoare. Prin adoptarea unui nou Regulament de admitere in INM a fost
schimbata procedura de recrutare a viitorilor auditori de justitie, activitatea Institutului
cuprinzand atat pregatirea initiala a magistratilor, cat si pregatirea continua, ca etapa distincta
de instruire.
Prioritati pe termen scurt
Demararea procesului de informatizare a instantelor, stabilirea unui sistem legislativ
de documentare accesibil instantelor si parchetelor, stabilirea unui sistem performant de
gestionare a dosarelor;
Pregatirea magistratilor si grefierilor in noile materii ale dreptului national si in drept
comunitar.
Prioritati pe termen mediu
Continuarea si definitivarea procesului de informatizare a instantelor;
Activitati de pregatire a magistratilor in drept national si comunitar si a grefierilor in
drept national, deontologie, administrarea instantelor;
Crearea si pregatirea unei retele de formatori in materie de drept comunitar,
corespondenti judiciari, CEDO, civil, penal.
Pagina 39 din 49
MASURI ANTICORUPTIE
Situatia actuala
Combaterea coruptiei s-a aflat permanent in atentia autoritatilor romane, iar eforturile
intreprinse in ultima perioada demonstreaza vointa pentru intarirea capacitatii institutionale in
scopul eficientizarii luptei impotriva coruptiei. In urma adoptarii de catre Guvern a
Programului National de Prevenire a Coruptiei si a Planului National de Actiune impotriva
Coruptiei s-au luat urmatoarele masuri: largirea sferei persoanelor care intra sub incidenta
Legii pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si
a unor persoane cu functii de conducere; accesul procurorului la toate informatiile necesare
anchetei privind savarsirea faptelor decoruptie; crearea unei retele de corespondenti nationali
pentru cooperare juridica si judiciara internationala si a unei retele internationale de experti si
magistrati cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii coruptiei si criminalitatii
organizate din tarile din SE Europei.
Infiintarea Parchetului National Anticoruptie reprezinta un pas inainte in acest
domeniu, acesta fiind conceput ca un parchet specializat in combaterea infractiunilor de
coruptie pe intreg teritoriul tarii, avand autonomie in cadrul Ministerului Public, fiind
independent in raport cu instantele judecatoresti si cu parchetele de pe langa acestea, precum
si in relatiile cu celelalte autoritati publice.
In acelasi timp, Ministerul Justitiei a intreprins actiuni care contribuie la realizare si
publicarea anuala a unui raport privind evolutia fenomenului coruptiei in Romania si eficienta
masurilor adoptate pentru controlul acestuia.
Prioritati pe termen scurt si mediu
Consolidarea cadrului institutional in lupta impotriva coruptiei;
Imbunatatirea structurilor existentein vederea intaririi legaturilor dintre acestea;
Dezvoltarea unei infrastructuri care sa sustina activitatile de combatere a coruptiei si
crimei organizate;
Elaborarea cadrului legislativ anticoruptie imbunatatit conform standardelor europene
si adoptarea de masuri de prevenire a coruptiei: adoptarea legii lobby-ului, reforma
Pagina 40 din 49
institutionala, a administratiei publice.accelerarea procedurilor pentru ca Romania sa devina

parte la Conventia OECD privind combaterea coruptiei in randul functionarilor, consolidarea
relatiei cu societatea civila, constientizarea de catre societate a cauzelor, consecintelor si
costurilor coruptiei, cooperarea cu ONG-uri si mass media.
DREPTURILE OMULUI SI PROTECTIA MINORITATILOR

PROTECTIA COPILULUI
Situatia actuala
Evolutia inregistrata in perioada iunie 2001-mai 2002 pe fiecare dintre domeniile
prioritare se poate sintetiza astfel:
Dezinstitutionalizarea copiilor aflati in sistemul rezidential de ingrijire si prevenira
institutionalizarii1;
Integrarea copiilor / elevilor cu deficiente din invatamantul special in invatamantul de
masa;
Reintegrarea sociala a copiilor strazii;
Imbunatatirea si armonizarea legislatiei.
Continuarea dezvolatarii si diversificarii serviciilor comunitare pentru protectia
copilului;
Restructurarea sau inchiderea institutiilor rezidentiale de tip vechi, inclusiv a celor
care protejeaza copiii cu handicap;
Dezvoltarea retelei de asistenti maternali profesionisti si diversificarea acesteia astfel
incat sa poata fi integrat un numar cat mai mare de copii, precum si sa asigure protectia unor
categorii speciale de copii;
Promovarea unor programe privind interventii eficiente in favoarea celor care sunt
aproape de iesirea din sistem;
Numarul de copii institutionalizati a scazut de la 57 181 la inceputul anului 2001 la 49 965 la sfarsitul aceluiasi
an.
Pagina 41 din 49
Elaborarea standardelor de calitate pentru toate tipurile de servicii de protectie a

copilului, inclusiv reevaluarea normelor sanitar veterinare necesare pentru functionarea
adecvata a serviciilor si institutiilor din sistem;
Dezvoltarea unui sistem legislativ unitar si armonizat cu legislatia internationala /
comunitara in domeniul protectiei copilului.
DREPTURILE SI PROTECTIA MINORITATILOR
Situatia actuala
Ratificarea Conventiei cadru pentru protectia minoritatilor nationale a Consiliului
Europei a marcat orientarea clara a Romaniei spre promovarea stabilitatii institutionale prin
garantarea democratiei, a statului de drept, a drepturilor omului si protectia drepturilor
minoritatilor. Prima monitorizare a modului in care Romania respecta Aceasta conventie s-a
incheiat cu rezultate pozitive, in martie 2002fiind adoptate si date publicitatii comentariile si
recomandarile Consiliului Europei.
Prin aprobarea Legii privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de
discriminare s-au transpus in legislatia romaneasca doua componente ale acquis-ului
comunitar referitor la politicile sociale: principiul tratamentului egal acordat persoanelor
indiferent de originea lor sociala rasiala sau etnica si principiul privind aplicarea unui
tratament egal in privinta ocuparii fortei de munca.
Lupta impotriva discriminarii;
Imbunatatirea situatiei rromilor: promovarea egalitatii de sanse in comunitatile de
rromi, informarea si formarea liderilor / formatorilor de opinie rromi, facilitarea participarii
active a comunitatilor de rromi la viata economica, sociala, culturala si politica romaneasca si
imbunatatirea accesului acestora la serviciile de sanatate.
DREPTURILE CIVILE SI POLITICE

Situatia actuala
Pagina 42 din 49
Dispozitiile din Codul penal si din Codul de procedura penala referitoare la infractiuni
contra demnitatii si infractiuni contra autoritatii au fost modificate si completate astfel:
infractiunea de insulta este sanctionata numai cu amenda, eliminandu-se pedeapsa inchisorii,
in prezent prevazuta alternativ cu amenda; la infractiunea de calomnie pedeapsa inchisorii
este prevazuta de la 2 luni la 2 ani, iar in prezent are ca minim 3 luni , iar ca maxim 3 ani;
savarsirea infractiunii de ultraj se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani, in
reglementarea actuala aceasta situandu-se intre 3 luni si 4 ani; infractiunea de ofensa contra
autoritatii a fost abrogata.
In domeniul protectiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter
personal, Romania a adoptat legi in conformitate cu directivele UE: protectia persoanelor cu
privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a aacestor date, protectia
vietii private in domeniul telecomunicatiilor. In conformitate cu Legea nr. 677 / 2001,
autoritatea de supraveghere a prelucrarii circulatiei datelor cu caracter personal a fost
desemnata institutia Avocatului Poporului.
Prin adoptarea Legii privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane au
fost incriminate diversele forme pe care le poate imbraca traficul de fiinte umane, precum si
exploatarea unor persoane, stabilindu-se sanctiuni severe, mult mai aspre daca persoanele
traficate au fost minore sau actiunile de trafic au avut drept urmare sinuciderea sau moartea
victimei; au fost introduse dispozitii speciale privind protectia fizica si psihica, recuperarea si
reintegrarea sociala a persoanelor traficate.
In cadrul sistemului penitenciar au fost demarate actiuni care vizeaza solutionarea
unor aspecte prioritare ale acestui sistem, in vederea asigurarii unor conditii de mediu si viata
normale persoanelor private de libertate.
Modificarea legii de executare a pedepselor in conformitate cu standardele europene
si elaborarea statutului personalului din penitenciare (demilitarizare);
Infiintarea de noi centre de reintegrare sociala si supraveghere si informatizarea
acestor servicii;
Completarea cadrului legislativ in domeniul combaterii crimei organizate, in special a
traficului de fiinte umane, precum si imbunatatirea asistentei pentru victimele traficului de
fiinte umane.
Pagina 43 din 49
CRITERIILE ECONOMICE
Relansarea cresterii economice a devenit o prioritate a politicii macroeconomice,
pornindu-se de la importanta sa atat pentru asigurarea conditiilor de realizare a criteriilor de
aderare la UE, cat si pentru cresterea nivelului de trai. Astfel cresterea economica de 5,3% in
anul 2001 situeaza Romania pe primul loc in cadrul CEFTA si pe locul al doilea intre cele 13
state candidate la aderarea la UE.
In primul trimestru al anului 2002, productia industriala si-a continuat evolutia
pozitiva, cresterea inregistrata inregistrandu-se in prognoza anuala. Se remarca o imbunatatire
sensibila a gradului de utilizare a productiei industriale la satisfacerea cererii interne1, cu efect
direct in reducerea importurilor aferente si a stocului final de produse industriale in resursele
lunii respective.
In conditiile dinamicii mai aceentuate a exporturilor, deficitul comercial pe primele
patru luni ale anului 2002 a fost de 1,1 mld. USD, diminuandu-se cu aproximativ 175 mil.
USD, comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent.
Pentru aceeasi perioada, procesul de dezinflatie a continuat. Astfel, rata medie lunara
a inflatiei a fost in perioada ianuarie-aprilie 2002 de 1,5%, comparativ cu 2,7% cat s-a
realizat in perioada corespunzatoare a anului anterior.
In ceea ce priveste gradul de ocupare a fortei de munca, trimestrul I al anului 2002 se
caracterizeaza prin doua particularitati importante: rata somajului s-a majorat semnificativ ca
urmare a intrarii in vigoarea a Legii venitul minim garantat, iar, pe de alta parte, numarul
salariatilor s-a redus, in principal din cauza procesului de restructurare.
Implementarea Planului de actiune al Programului de guvernare pe perioada 20012004 va asigura atingerea obiectivului major de realizare a unei cresteri economice durabile,
in ritmuri care sa permita reducerea decalajelor fata de tarile europene si in conditii de
eficienta sporita.
Avand in vedere ca dinamica stocului intern de capital este un factor decisiv in
mentinerea cresterii economie rapide si permanente, se va acorda o atentie deosebita punerii
in stare de normalitate a corelatiei consum-economie-investitii. Punerea in aplicare a
1
Principalele ramuri din cadrul industriei prelucratoare care au inregistrat cresteri peste medie in primul
trimestru al anulu 2002 sunt: industria alimentara si abauturilor, industria de prelucrare a cauciucului si a
maselor plastice, industria metalurgica, industria de masini si echipamente, industria de mecanica fina.
Pagina 44 din 49
masurilor de imbunatatire reala a mediului de afaceri va face ca perioada 2002-2005 sa se

caracterizeze printr-o relansare semnificativa a procesului investitional. Stimularea
investitiilor a devenit deja o realitate, accentul fiind pus pe sectorul intreprinderilor mici si
mijlocii. Totodata se are in vedere redresarea investitilor publice pentru care vor fi alocate
resurse bugetare anuale din ce in ce mai mari
Relansarea economica va face posibila o crestere reala a veniturilor si, in consecinta, a
consumului individual efectiv al unei familii, fara a afecta indicatorii de performanta ai
economiei. Pe ansamblu, cresterea ratei de economisire si cea a ratei de autofinantare,
impreuna cu transferurile de capital, vor asigura suportul financiar pentru cresterea de durata
si la niveluri ridicate a investitiilor.
Satisfacerea cererii interne se va realiza fara a se neglija rolul cererii externe. Exportul
net de bunuri si servicii estimat isi va diminua treptat contributia negativa la cresterea reala a
produsului intern brut datorita dinamicii mai pronuntate a exporturilor de bunuri si servicii
fata de importuri, dar si datorita unei imbunatatiri sensibile a structurii schimburilor externe,
cu efecte asupra indicatorilor de competitivitate.
O prioritate a Guvernului pentru perioada 2002-2005 o reprezinta reducerea inflatiei,
preconizandu-se o reducere graduala a acesteia astfel incat in anul 2005 rata medie anuala sa
se exprime printr-o singura cifra, in principal datorita: accelerarii reformelor, in special in
ceea ce priveste ajustarile structurale; mentinerii unei politici monetare prudente; diminuari
presiunii asupra leului si a deprecierii cursului de schimb.
Pe piata muncii, un obiectiv important va fi cresterea gradului de ocupare a populatiei
cative, dezvoltarea spiritului intreprinzator al angajatorilor si al persoanelor aflate in cautarea
unui loc de munca, cresterea mobilitatii, adaptabilitatii fortei de munca prin promovarea
conceptului de pregatire continua, garantarea sanselor egale intre femei si barbati.
Agricultura, ramura de baza a economiei, avand multiple asupra complexului
economic national, dar si asupra asigurarii consumului populatiei, se estimeaza sa se dezvolte
in perioada 2003-2005 intr-un ritm mediu anualde 4,5 %, rezultat dintr-un ritm de crestere de
3,7 % pentru sectorul vegetal si de 6,1 % pentru sectorul cresterii animalelor.
In concluzie, dezvoltarea economica se bazeaza pe un echilibru adecvat al corelatiei
consum-economisire-investitii, in conditii de eficienta a activitatii economice si de utilizare
mai buna a resurselor umane. Se vor crea premisele pentru accelerarea procesului de
apropiere si complementaritate a economiei romanesti cu economiile dezvoltate, astfel incat
obiectivul integrarii Romaniei in Uniunea European sa poata fi realizat intr-un orizont scurt
de timp.
Pagina 45 din 49
CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGATIILOR DE STAT MEMBRU AL UE

LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR
Ca urmare a adoptarii Legii nr.608 / 2001 a evaluarii conformitatii produselor si a
progreselor semnificative si a evaluarii acquis-ului comunitar sectorial in cursul anului 2001,
in luna martie 2002 au fost deschise negocierile aferente Capitolului 1 Libera circulatie a
marfurilor.
Obiectivele prioritare in domeniul standardizarii vizeaza adoptarea tuturor
standardelor europene armonizate pana la sfarsitul anului 2003 si dezvoltarea unei educatii
manageriale specifice in vederea sustinerii aplicarii legislatiei tehnice nationale care preia
acquis-ul comunitar. I ceea ce priveste produsele alimentare, masurile principale pe termen
scurt se refera la intarirea controlului calitatii produselor alimentare si echiparea
laboratoarelor autoritatii de control al calitatii., dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea si
certificarea calitatii si a conformitatii calitatii produselor alimentare cu prevederile legale in
domeniu.
Cu privire la sistemul achizitiilor publice, se doreste adoptarea legislatiei privind
situatiile si modul in care contestatarii au dreptul de a apela la procedura de conciliere,
aceasta asigurand conditiile pentru o rezolvare operativa a litigiilor, dezvoltarea sistemului de
monitorizare a achizitiilor publice, imbunatatirea competitivitatii si transparentei procedurilor
de lucru pentru acordarea contractelor de achizitie publica.
LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR
Negocierile pentru acest capitol au fost deschise in cadrul Conferintei de Aderare din
21-22 martie 2002.
O prioritate pe termen scurtin acest domeniu o reprezinta alinierea legislatiei privind
recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale (in special a profesiilor de medic,
farmacist, medic veterinar, avocat, arhitect) si consolidarea structurilor administrative
necesare recunoasterii reciproce a calificarilor profesionale.
De asemenea, se urmareste punerea in circulatie a noilor documente de calatorie /
identitate pentru cetatenii straini, in conformitate cu normele comunitare in materie,
incheierea de noi acorduri referitoare la angajarea lucratorilor romani in strainatate, pregatirea
Pagina 46 din 49
persionalului din institutiile responsabile pentru implementarea acquis-ului comunitar in

materie si a regulilor referitoare la coordonarea sistemelor de securitate sociala, infiintarea
Centrului de informare si documentare privind lucratorii migranti, dezvolaterea schimbului
de informatii intre institutiile competente romane si cele corspondente din statele membre si
cele asociate in domeniul coordonarii sistemelor de securitate sociala.
LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILOR

In domeniul asigurarilor este necesara actualizarea cadrului legislativ si institutional
referitor la informatiile si documentele cerute pentru autorizarea asiguratorilor si criteriile
pentru aprobarea actionarilor semnificativi si a persoanelor semnificative ale asiguratorilor,
informatiile care trebuie prezentate asiguratilor inainte de incheierea contractului de
asigurare, protejarea intereselor asiguratilor prin crearea unui suport tehnic de informare
prompta si exacta asupra potentialului societatilor de asigurare, precum si a produselor
principale si de larg interes public promovate de societatile de asigurare.
In scopul consolidarii sistemului bancar si imbunatatirii eficientei sale, se au in vedere
privatizarea Bancii Comerciale Romane, implementarea restructurarii Casei de Economii si
Consemnatiuni, in sensul pregatirii pentru privatizare, eficientizarea activitatii de
supraveghere bancara, inclusiv prin cooperare cu alte autoritati de supraveghere (in special
prin imbunatatirea Sistemului de Avertizare Timpurie, perfectionarea supravegherii on-site
si off-site, modernizarea si intarirea, in concordanta cu standardele europene, a sistemului
juridic si institutional al activitatii de reglementare prudentiala si supraveghere bancara de
catre BNR).
Cat despre piata de capital si a valorilor mobiliare, se au in vedere intarirea capacitatii
administrative a CNVM, elaborarea reglementarilor contabile pentru institutiile care opereaza
pe piata de capital si a unor regulamente noi privind bursele de marfuri, serviciile de investitii
financiare si pietele reglementate, precum si organismele de plasament colectiv in valori
mobiliare.
LIBERA CIRCULATIE A CAPITALURILOR

Prioritatile pe termen scurt se concentreaza asupra continuarii armonizarii legislative
si transpunerii acquis-ului comunitar in reglementarile BNR prin: alinierea legislatiei
Pagina 47 din 49
romanesti la normele comunitare privind tranzactiile prin intermediul instrumentelor de plata

electronica si, in special, relatia dintre emitent si detinator, finalizarea implementarii
sistemului electronic de plati, promovarea unei legi speciale care sa acorde BNR calitatea de
institutie competenta in rezolvarea plangerilor legate de transferurile de credit
transfrontaliere, continuarea procesului de liberalizare a miscarilor de capital legate de alte
fluxuri de capital cu influenta semnificativa asupra economiei reale.
Un alt obiectiv il reprezinta inatrirea capacitatii institutiilor romanesti implicate in
lupta impotriva spalarii banilor si a crimei organizate prin proiectarea si implementarea unui
program de cooperare inte-institutionala, instruirea personalului entitatilor cu obligatii de
raportare in conformitate cu evolutia standardelor legale internationale.
DREPTUL SOCIETATILOR COMERCIALE

Printre prioritatile in aceasta materie se numara: imbunatatirea cadrului legal si
institutional in materia falimantului, elaborare unei aplicatii informatice pentru instante si
practicieni, crearea unei jurisprudente uniforme prin pregatirea judecatorilor si a celorlalti
practicieni in materia falimentului, actualizarea peramanenta a legislatiei contabile in vigoare
in conformitatea cu evolutiile directivelor europene si cu Standardele Internationale de
Contabilitate.
6. DREPTUL DE PROPRIETATE INTELECTUALA

In vederea asigurarii conformitatii legislatiei nationale cu cele doua noi tratate OMPI,
autoritatile competente romanesti isi propun revizuirea Regulamentului de oraganizare si
functionare a ORDA, derularea unor programe de perfectionare a personalului ORDA,
desfasurarea unor actiuni in scopul reducerii pirateriei in domeniul dreptului de autor,
implementarea sistemuluibrevetului european prin continuarea procesului de pregatire atat
pentru specialistii OSIM, cat si pentru consilierii in proprietate industriala, magistrati,
procurori, politie.
Procesul de prevenire si combatere a contrafacerii va presupune si achizitionarea de
echipament informatic necesar furnizarii de catre OSIM a unor servicii calificate, oganelor de
politie, parchetului si vamii. In acelasi timp, Romania s-a obligat sa infiinteze un tribunal de
marci comunitare la data aderarii sale la Uniunea Europeana si sa implementeze sistemul
marcii si desenului comunitar.
Pagina 48 din 49
Pagina 49 din 49

Aspecte Ale Cererii de Aderare A Romaniei La UE

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Aspecte Ale Cererii de Aderare A Romaniei La UE

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.