6

IKEUOR :

www.dacoromanica.ro

H-

ARCHITECTURA

www.dacoromanica.ro

STERIAN,

BERINDEY, TOMA DOBRESCU, AL. TZIGARA-SAMURCAS,

V. SIMIONESCU, REMUS ILIESCU.

V.

BURCUS,

Director,

STERIAN.

Secretar de Redactie, REMUS P. ILIESCU *

Casier, I.

ANUAL:
PENTRU ROMANIA
STRAINATATE

12 LEI
15

Koglniceanu,

27,

concursuri
Revista va
pentru cari se vor da premii bani.
2) Proiectele se vor
la
rectia revistei, 27,
M.
ceanu. Ele
vor fi semnate, vor
un semn sau un pseudonim
repetat pe un plic
care va
numele adresa autorului.

proiectelor nu este

rezerv dreptul de a
numai parte din premii sau
de a nu
nici unul, in cazul
4) duriul

cnd concursul va fi de o insuficivdit.

5) Proiectele premiate apartin
vistei care le va
dac va
crede de
precum poate
din proiectele
o atentiune deate, dac ele
6) Proiectele nepremiate, vor trefie retrase de domnii
care urrenti
prima
publicarea rezultatului concursului.
bui

Direcliunea declina ori ce responsabilitate asupra proiecteior neretrase

www.dacoromanica.ro

timp.

ARCHITECTURA
REVISTA ROMNA DE ARTA

DIRECTOR:

GEORGE

1906

BUCURETI
Instil. de Arte Grafice CAROL

S-sor I. St. Rasidescu

16, STRADA DOAMNEI, 16

1906

www.dacoromanica.ro

SUMARUL REVISTEI
o

TEXT:
G STERIAN.

Arta

Cu prilejul
Biserica

Cas

Noastre.-I. Latinesti (Roman

Artele
.

Origina

Campulung). ALEX.
IONESCU.

a Mriiistirea Dealulul.

de Dem. Stoica
Pecetile

Roman

SADOVEANU.

Cmpulung, etc. etc.

www.dacoromanica.ro

Stoica

asupra
artei romanesti, pe care multi le
irnpartasesc, sunt,
o spuneam, fapunei lipse de cunostinte. Cate idei
Indoiala, vederile

ronate nu se raspandesc, de pilda, asupra

literaturii noastre din popor. Am auzit

adesea ori tagaduindu-se chiar caracterul national basmelor noastre, sub cuse gasesc similarele

la popoa-

rele vecine sau In literatura vechie.

E lesne, cu putin pedantism sprijinindu-te pe unele analogii, treci drept
Invatat fata de cei ce nu
sunt putine
unde sa se gaseasca atati
oameni ca la noi, cari se
chemati a trata despre chestiuni asupra cacele mai elerora nu poseda nici
mentare notiuni.

Apoi daca

ceeace priveste literatura noastra poporana, care ar trebul

sa fie de obste cunoscuta, se respandesc atatea erori,
ori
cine ce teorii fantastice se pot

asupra architecturii, picturii, muzicii sau

asupra artelor aplicate, din partea

danWor specialistilor improvizati.
Daca
luare aminte basmele noastre, In care fetii-frumosi, fetele

de Imparat

zmeii indeplinesc fapte

ceruri printre
minunate,
stele, pe pamant In casteluri ferrnecate,
sau In adancimile necunoscute ale apelor,

recunoastem acolo aceleasi

desigur
subiecte din literaturile populare din
toate mitologiile. Dar trebue oare sa ne
marginim a considera numai urzeala sar-

www.dacoromanica.ro

62

RCHITECTURA

bada a dramei pe care o joaca protagonistii acestor basrne? ori sa examinam

mai bine ingrijire amanuntele cari caracterizeaza
eroilor din basmele
: blandetea de simtirninte,
tejia
spontanee, cari oglindesc
adevarat sufletul neamului nostru.

Aceasta este partea cea de capetenie,

cred eu, care trebueste despicata aratata ca sa se poata cunoaste adevarata
esenta a literaturii si artei
tr'o tara.
Este oare suficient sa spui
unele din legendele din
traditiunile noastre poporane
se regasesc la Sarbi, la
la Bulgari, la Rusi sau
la Poloni, fara sa arati partile cari constituesc deosebidoua
rea fundamentala

cum le talmaceste fiecare popor,

este intotdeauna altul. atat interpretarea mitului cat si caracteristica eroului

sunt singurele parti pe cari te poti

despre adevarata
spre a
originalitate a basmelor a traditiunilor
unui popor.

Literatura
populara a fost studiata foarte pe larg chiar de barbati
competenti, - poate
tr'un mod prea

te ca nu s'au tras

destul

din aceste studii, mai

tit, toate concluziunilemorale

despre cari
totusi s'a
mult, aceste concluziuni le-ar putut trage chiar
cititorii din numeroasele si voce s'au
luminoasele

blicat. Astfel s'ar fi putut forma stabili public o parere

justa asupra literaturei noastre.
fiind, daca despre lite-

a unui subiect de
multe ori identic ? Cari sunt
probele cari dovedesc ca

nostri s'au imprumutat

delanoi, orinoi dela
care ar motivul pentru care
la inrudirea bas.
ne-am
melor traditiunilor noastre
numaicu cele ale vecinilor
tri, cand
la
urmei,

ratura poporana, asupra

ca pe oricare din aceste base sau traditiuni le regasim

literaturile straine? Si ori cat

de departe am urca In
siunea mitologiilor vechi, tot
aceiasi eroi, tot
mituri

poa-

Desen d in

reia avem
nu
avem
o parere
- ce mai zicem despre
zica, architectura sau pictura
romaneasca, despre
nu
s'a
aproape nimic de
cari nu s'a ocupat
nici un specialist adevarate
aptitudini ?
mult aca
se
Ar fi de

supra tuturor ramurilor artei noastre,

nim!

Faptele pe cari le indeplinete eroul

principal al basmelor, fie el Perseu, Sieg-

fried, Amadis, Orlando ori Fat-frumos,

sunt aproape aceleasi. Ceea ce-i carace modul cum ei indeplinesc
aceste fapte.
Miturile cari alcatuesc fabula basme-

sunt pretutindeni aceleasi; modul

nu numai

mod analitic

tar, ceea ce este foarte

documen-

dar
in mod sintetic comparativ, ceea ce ar
mai util, caci ne-ar
ne cufi
noastem mai bine pe noi
ar pune
calitatile
poporului nostru,
de
calitati
putin stabilite asupra carora se dis-

www.dacoromanica.ro

ARTA ROMNEASCA

cut mult, dar cele mai adese ori nepricepere. Pe langa criticii
nostri, cari sunt
de a se
de astfel de cercetri i cari ne pot da
aceast privinta
de pret, Interneiate pe documente sigure, ar fi bine ca
scriitorii artistii nostri sa-si dea ei,
parereaasupra firei noastre,
facandsa rsara limpede din lucrarea

la fiecare pas caracterul terii noastre.

Caci arta fiind intotdeauna expresiunea
sentimentelor unui popor, aceste senti-

mente trebue s se citeasc peste tot

Inteo
de arta.
Este

s'a inceput o miscare

pentru

serioasa aceasta directiune. Cativa din

scriitorii nostri tineri au
aceasta

toat lumea pretuieste patrunderea

In sufletul romanesc, pe care
macesc
talent
sinceritate, fie
proza, fie versuri.
Unii din noi, architectii, am facut de
cativa ani
, oarecari incercari
discutate, nu toate fericite, dar cari dovedesc In tot cazul intentiuni laudabile, caci
au dat Imboldul al
rezultat se vede
la Expozitia noastra Jubilara. Pa-

63

latele principale dela Expozitie

foarte mare, In
nasterea architecturii noastre nationale.
Pentru adevaratii cunoscatori, cladirile
principale ce s'au
in
luni
noul parc dela Filaret, vor dovedi,
mai presus de ceea ce se adaposteste
intemsele, adevaratele sfortari ce le-am
facut de patruzeci de ani Incoace. Caci
ca conceptiune ele arat adevarata conce o avem de existenta noastra
ca popor,
ca
de executiune
ele dovedesc ca ne vom
alte popoare
msur economicete
mai batrane.

lui

de

toate rezultatele frumoase ce

ne-au dat, pe de o parte literatura pe
de alta architectura, totusi gasesc ca nu
am
cudesvarire
rea
avern mult de luptat
pentru literatura architectura.
muzica pictura, nu
ce
numai ca nu ne-am dezrobit in
tiunilenoui, dar nici macar cele vechi
nu le cunoastem pana
ar

Pictura

www.dacoromanica.ro

bisericeasca, desi din

64

ARCHITECTURA

in

puterea cuvan-

tului,Incepe, chiar din

X VI-lea,
dobandeasca un caracter special, datorit mediului imprejurarilor in care se
zugravii Tarile Romane. acest

caracter e bine determi-

portretele blandelor visatoarelor

noastre Doamne, cari stau,
feciorii
domnitele
pe peretii vechilor
de-a dreapta
de-a stanga
Domnilor
viteji : Neagoe,
Radu, Matei sau Constantin.
Avem dar o

mai gaseste
aiurea in pictura atonica
contimporana cucea dela
Curtea de Arges. Din seal
trecand
la al XVII-lea pana la
in
al XVIII-lea
evolutiunea picturii noastre,
caracter spenu

cial

de

che de patru secole.

ceasta
se poate tagaCaci putin
pasa
daca printre numerosii
necunoscuti autori ai vechilor noastre picturi s'a
descoperit ca unii nu erau
de oare ce
ale unui artist
fac ca el pierde
nalitatea lui artistica, de
ce se afla trae-

care asernenea nu-1

mai regasim
aceasta
o putem
chiar
pictura maestrului nostru Grigorescu care, sinsa
gur pana acum, a
exprime
adeva rat
tura
ea ni
cele mai
adesea ori,
acea
mosfera de
plina de
de coloare, pe
care o
vaile
noastre mai
chipurile a-

alt mediu dent aterii lui; el nu poate

de influenta
diului
el devine roRoman daca
mania.
acest fapt este

atat mai adevarat

el se refera la artistii
vechi-cari nu au fost
scutica ceide astazi-prin

tat de gingase ale personagelor cari

scoli de arta In

tablourile
lui maistru roman,
poezie, cand
vite cu
el ne arata trupurile lunguiete ale flacailor ale
Coloana
fetelor dela munte
brajii rotunzi, privirea
blanda aerul visator, cand ne
chipul exact al teranului
rearnintindu-ne totodata
racterepe cari vedem icoanele prea

tea feluri de teorii conventionale, cari fac

de a mai
judec
simplicitate
sinceritate
ce

tate unde se adapa la ata-

curatei fecioare ale religiei noastre

V5c5resti

ochii cand se

tara
Am zis ca avem o
de pictura, daca am citat pe Grigorescu
al ei nu-mi
ca
mai stralucit
trece pringand sa sfatuiesc pe tinerii pictorisa copieze pe Grigorescu;
dintre

www.dacoromanica.ro

Mn5stirea

Architectura.
2

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ARTA ROMNEASCA

sa-limiteze nu a
toti acei cari au
izbutit nici unul, nu zic sa-1 ajunga, dar
nici sa-1 inteleaga. Nu
le contestez
artist are modul sau
talentul, dar
la fel cu
de a
nu poate sa
peisajul roaltul. Grigorescu a
numai cand el se
luminos,
ca intr'o ceat, chipul

67

la tigancile cari prezinta artistului singura inlesnire ca le gaseste pe

cum

pe la binale sau prin birturi.

mi-se pare mai sunt alte tipuri mai
interesante si mai romanesti
Roma-

nia, unde nu sunt numai tigani.

carora

sa li se pastreze un
ceva mai
tele plastice, au

romanului cand aminteradioasa poezie a

nelor
farmecul

toate

aces tea in arta romaneas-

ca un
pe
care nu-1 poate contesta

tic al icoanelor. Acesta

este un mod de a vedea,

nimeni : ei au fost acei

de a inalta poezia, dar nu

exclude alte moduri de a
este ca
vedea,
chiar el
devine
totul altul cand
subiecte militare si scene
din timpul rasboiului.
Dar afara de modul de
a
al lui Grigorescu,

carine-au pastrat trans-

sub cate alte fete nu se

prezinta oare tara noas-

drept

rana mai in totdeauna

caracterul ei
adevarat. Trebue dar avem
pentru
oarecare
recunostinta. Caci daca
astazi putern stabili ca
vem si

a noastra,
se

Cu toate acestea, din

cuprinsul artelor
nesti, daca o mare parte
din literatura s'a pastrat

ca scene caracteristice
din traiulnostru propriu?
Este un camp nemarginit
pentru pictorii nostri cari
este
neexploatat;
trebue rupern
raurirea straina, daca

Inca, daca pictura arhitectura au lasat urme

pipite.neatinse,cari vor
permite candva se faca
cercetarile necesare asupra
muzicanoastra
e amenintata sa dispara,

artisti ro-

trebue sa nu ne
a face mereu

nu s'au adunat din

peisaje dinBritania sau de

la Fontainebleau, a ne

inspira dela artisti straaltii, caci atunci devenim Nemti sau Francezi nurnai Romani nu putem fi.
Trebue sa renuntam la mosnegii-modeli dela Academia din
preini ca

muzica o arta

numai

ca peisaje, ca tipuri,

vrem sa

popo-

mis muzica

timp cum se cuvine toate

ei,
ea a fost denaturata prin influenta
zicei straine de rand,
pe zi ce
merge aceasta influenta se
Chiar lautarii, cari odinioara pastrau
muzica noastra
sfintenie, o denatu-

www.dacoromanica.ro

68

ARCH1TECTURA

astzi sub inraurirea spalacitelor

valsuri nemtesti si a romantelor neroade
italienesti sau frantuzesti. Muzica
stra nationala mai este
sa
piara din alte Imprejurari mai grave:
ea, cum ni-se prezinta
starea ei
actuala, se arata sub forma cea simplista
a melodiilor populare din ori ce tara, a-

petrecut Spania,
sia, ca sa mai poata

Ungaria

astazi,
forma sub care ni se infatiseaza
nu
mai are ca alta data aceleasi farmec, nu
ne mai atrage catre dansa. Prin urmare,

chiar daca ar fi numai aceste considerente, ele sunt suficiente ca

cetul sa ne
de muzica noastra.
Disparitiamuzicei
nationale
tara
ca a noastra este cu
mai de temut, cu

cat ea nu

urme,
ca artele plastice,
zice chiar nici
ca literatura,l)
deoarece se
tina muzica la noi

genere acea care

nu merita
fie transmisa posteca, atunci
cand vor veni vreose

compozitori
cari se faca ceva din
muzica
ei
nu vor mai gasi
elemente pocite
nu vor mai

cea opera de regenerare romaneasca

care s'a

in

teraturd, pe care o
urmrirn arhitectura pe care o

V5c5resti.

dica sub o
monotona nu
ne mai impresioneaza pe noi ca pe stramosii nostri sau ca pe oamenii din popor
cu suflet mai putin complex.
fiindca, pe de alta parte, muzica
tara
nu a fost fixata cer-

cetarile ei nu au fost puse

evidenta
de catre compozitorii de talent, cum s'a

artei noastre.
De aceea, cand

ca arta singura
este oglinda sufletului unui popor, cand
vedem ce cheltuieli,
zice uneori
risipe, se fac
unele institute speciale,
1) In Transilvania numai s'a cultivat si se cultiva
cu mai multa pricepere bun simt.

muzica

www.dacoromanica.ro

ARTA

care de sigur nu vor face sa Inainteze

universala
cu cateva
oare
rituri de purice, tarea sentimentului national, printr'o
punere in lumina a Intreg trecutului nostru, prin
constiintei
despre ceea ce am fost, ce suntem ce
putem nu merita oare o atentie speciala

jertfe cat de mici din partea Statului?

Nu ma tanguesc de
ce se fac
pentru
ce intereseaza omenirea
intreaga, nici de ceia ce se face pentru
cati-va din savantii nostri, cari petrec
timpul uitandu-se microscop la
microbi noui, reacvete, ca sa
tiuni inedite, descoperite de altii, - dar
vrea sa se arunce cati-va gologani

celor ce ar vrea

petreaca rostul

pentru studiul artei noastre din trecut

pentru reinvierea ei.
vrea sa
odata inlesnindu-se
ajutandu-se
mai larga

pe toti acei cari analizeaza literatura

veche cea poporana ne
partile malte, frumoase, poetice

69

morale, cari rees din acea literatura

pe toti acei cari, Intocmai ca savantii
mai sus pomeniti ce cerceteaza natura
microscopul
reactive, ar cerceta
muzica, arhitectura, pictura toate
nifestatiunile artei noastre ar cauta sa
extraga dintr'insele tot ce este
din
noastra, din tot ce are mai frurnos

poporul nostru
ca cugetare; pe toti acei cari, folosindu-se de aceste cercetari, ar da artei
tot rornaneasca,
noastre o forma
dar mai ridicata, mai moderna, submai

stantiala, care sa multumeasca

tiunea ori carui
civilizat.
Nu tagaduesc ca trebue
contribuim noi la
la binele
omenirei, toate mai sunt altii, In
alte
cari
luat asupra
grija
durerile trupesti ale omului,
de a
de a studia misterele naturei. Dar de
fletul Romanului de mandria Neamului cine are grija ?

D. Stoica

www.dacoromanica.ro

Compozitie pentru

lui M. Sadoveanu, de D. Stoica.

CASE1 ARTELOR

S'a spus de multe ori un adevar mare

devenit banal, ca numai prin

adevaratul suflet al unui

popor, ca numai arta este patrimoniul
mare nepieritor care ramane prin
veacuri, chiar cand
cari au facut-o
de mult au devenit tarana; dupa cum
credinta singura da sufletului sprijin
se

putere ca prin lupte

sa ne

framantarea
tei, care este de esenta pur nationala,
singura va face pe poporul nostru
lamurim fiinta, tot

stient de fiinta lui. S'a spus de multe ori

ales, ne vor
pune randul popoarelor cari lasa urme istorie. Chiar
veranii nostri, mai ales iubita noastra
Regina-poeta, au dat
de mare
dragoste pentru tot ce e produs artistic

al sufletului nostru romanesc, pentru

nepretuite, In mare parte
necunoscute, cari zac ca Intr'un Intunerec poporul nostru. totusi pentru arta pana acuma aproape
nu
s'a
de Stat;
acuma am ajuns
sa ne vedem porniti pe drurnul pe care
dela inceput
ne

de o jumatate de veac multi

ai terii noastre s'au trudit sa
de
dovedeasca strainatatii - ce e curios,
Romanilor mai ales, ca aceasta tara
are un trecut cu care ne putern mandri,
un prezent care ne da dreptul nadajduim viitor, ca pe langa vrednicia pe
care
de puternic am afirmat-o pe

pe care pana acum poate trebuia sa-1

fi strabatut. - Totusi mai bine acum
Cel putin acum e potrivit
sa aducem iubitului nostru Rege, anul
jubileului, aceasta inchinare frumoasa.
Nu e de
zadarnicie Casa Artelor,
multi poate ar fi porniti s'o creada.

campiile Bulgariei, avem o arta o

ditie, ale noastre proprii, - cari, ele mai

noastre au fost, ca pretutindeni,

nate prin inflorirea artelor prin

Toate epocile de glorie ale istoriei

www.dacoromanica.ro

CU PRILEJUL INFIINTRII CASEI ARTELOR

71

credintei. Toti vechii nostri voevozi

dragoste de tara au ridicat temple dumnezeirii, din sufletul
mare, din
credintei
esit multe monumente,
dintre
unele si astazi starnese
miratia urmasilor. In ele zace sufletul
ele trebue sa ne sfinte.
trecutul acela de lupte mari
tru lege mosie se indreapta azi

din viforurile trecutului din

pasarea de pana acum.
De ce sa
sa lancezeasca
alese unui popor care toti,
macar acum, avem o incredere nemarginita, care are o poezie proprie minufermecatoare? La bir
nata o
necazul saracia lui,
sa punem nu
ci mai
cu care e

fletele generatiilor desteptate la constiinta nationala, catre ele

sete

trat.

sufletele multor artisti rose

mani.
Si atunci
durere vedem tristele
prin care taranoastr a treau
multe din urmele scumpe
ale innaintasilor.
noastra din tre- bizantina,
un

, care o deosebeste de pictura

bisericeasca a terilor slave,
mare
parte s'a pierdut ;
pretioase
daruite de bogatia de cucernicia
nelor suflete din trecut s'au irosit;
numentele noastre de architectura, ude marete, care timp de veacuri
au dovedit o architectura proprie, In
tina parte s'au pastrat; chiar azi, pe
zi ce merge, langa indiferenta noastra,
trecutul se Ingroapd, se duce,
cu pierderea lui, se slabese legaturile
sfinte cu
ce nu mai sunt. Din noaptea
vesniciei

nu par ei a ne

saracia noastra sufleteasca ? Dar nu

numai atat, chiar nemarginita bogatie
a
, a tesaturilor, a
care din vechime poporul nostru a
pastrat-o, nu se duce oare, nu se pierde
supt ochii

mahnire vedem azi ca

proape nimic din bogatia costumelor
podoabelor de odinioara nu ne-a ramas,
durere vor
urmasii se
vor
poate de trecutul neamului
daca nu ne
noi, acum,

de arta

de ceea ce a putut

ca odi-

nioara pretioasele arte industriale, a tesatoriei, a

a
a
turii lernn, sa contribuim astfel, prin
ele, la ridicarea lui economica, care
este o mare
a tuturora,- o mare
sa ne tie bragrij care nu trebue
nemiscare care
tele incrucisate,
este o
Cu
trecutului, astfel, puinflorirea artelor noastre na-

tionale In prezent, pentru viitor. Caci

strainilor din
destul
fost
launtru din afara: destul s'au umplut
casele noastre productiile indoioase
industriilor altor
destule
de straini cari nu ne cunosteau

trecutul si nu ne presimteau viitorul ;

destule monumente
de artisti
cari, chiar daca au fost mari, n'au fost
ai
nu ne-au putut deci patrunde
sufletul firea noastra nu ne-au dat
opere cari sa fie intr'adevar ale
A venit vrernea sa ne gandim la
care greu
oropsitele arte
prea meet se dezvolta. La noi
niciodata n'au putut tral din arta
;
totdeauna au fost siliti sa ceara

ajutorul unor functiuni de tot nepotrivite chemarea

astfel
cheltuit cei mai frumosi
ai entuziasmului
tineretii cea mai mare energie, care
A venit
ar fi putut da zbor talentului
azi vremea ca
artistica care
se presimte, sa vie
ca un ajutor un imbold puternic. acest ajutor

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA

72

la vreme
nit sa

bine dat, de sigur e memai frurnoase roade

viitor.

Casa Artelor,
cum a luat fiinta, de
buna searna ca nu raspunde tuturor cerintelor, nu da leac la toate suferintele,
deocarndata nici n'are
banesti
daca
indestulatoare; se va face
imprejurarile vor prielnice, tot ce se

va putea. Lucrul de cdpetenie era sa

s'a
se faca un
acest
cu
facut. Pe temelia pusa se vor
vremea, multe folositoare institutiuni,
numai dragoste bunavointa sa
totusi acest putin, in marea saracie de
acurn,
nemarginit de mult,
Caci daca Casa Artelor va indeplini
programul planuit pe anul acesta,
o orchestra simfonica,
daca va
daca va intreprinde publicarea unei
viste de arta, reforma scoalelor de arte
unor
frumoase de

cursuri publice de istorie a artelor cu

proectiuni fotografice dupa
rile marilor
a unui curs de
a muzicei
de exemple
a unui curs de literatura
zicale
matica pentru pictori, sculptori, artisti
dramatici compozitori, daca va
inta o biblioteca de arta, daca
mai ales, va avea grija sa adune
vezile trecutului nostru artistic, fie prin
originale, fie prin fotografii sau
mulaje, daca va
inceperea unui
studiu de reconstruire a vechii locuinti,
a vechilor costume arme, - daca
car aceste lucruri va face sau va incepe,
atunci se va facut
an de catre
Stat pentru arta, ceea ce nu s'a facut in
jumatate de veac.
Socotim ca imprejurarile de fata
ale terii noastre, nimeni nu poate aduce

o administratiune de
intampinarea
stat, speciala pentru chestiile de arta,

nu-si are ratiunea de a fi, ca n'are ce

administra, arte artisti n'avem,
ar putea sa fie este straunde arta a ajuns la deplina
florire, ca noi nu facem
decat
cum am irnitat atata timp
atatea
Mai
de toate, institutia aceasta,
mai
n'ar avea ce cata
stat
ajuns la
dezvoltare
a gustului artistic. Acolo ar strica prin
osificarea artei
formule academice,
prin impiedecarea liberului zbor al tuturor artelor dezrobite; pe cand la noi
de
unde artistii sunt Inca conditii
inferioare de existenta, unde numai Stapoate intreprinde unele
cari
de mult in alte parti tot de Stat au fost
intreprinse, la noi unde nu merge bine
un fel de arta si unde am fi bucurosi
mearga bine macar cea oficiald, caci
avea ceva, - la noi
atuncea totusi
ales, mai mult decat se crede, e nevoe
ca Statul sa se intereseze,
numai

el dispune de mijloace exceptionale.

bine
toate aceste lucruri importante, de care a fost
vorba, nu se pot face decat cu elementele cele mai bune pe cari le avem. Aici,
o punte
opera mare, va
la
sa
greu de trecut. Aici vor
teasca toate interesele
trebue sa
arta numai
paneasca. poate ca lucrul
mai

portant este acesta, mai important

decat fondurile decat
dorinta
celor mari de a face bine. Numai cu
devarati artisti cu adevarati oameni
de
se va
duce la bun
lucrul planuit.

www.dacoromanica.ro

M. SADOVEAHU.

D.

DEALULUI

BISERICA

In exterior biserica se prezinta ca o

de 3
nava mare rectangulara
abside poligonale.
Intregul
lucrat in piatra de
e curonat la partea
cu o
cornise,
la partea inferioara are un
soclu cu un bun ampatament.
Un brau mulurat tae inaltimea bisericei
parti neegale pe care se
afla doua
de arcaturi suprapuse

saniei se mai
ca umplutura la
baza turlelor
Toate aceste ornamente se pot
pe
de detalii.
destul de
Biserica are o singura intrare, axul
fatadei principale, este o
arc
de
cu boltarii de marmora rosie
ternand marmora alba si taiati de
niera araba la Curtea de Arges). D'azugravit
supra usei pe

din ciubuce.
D'asupra cornisei se gaseste un atic;
ar fatada principala din atic se formeaza un fronton.
Deasupra bisericei sunt trei
: una
mai mare, deasupra naosului
mai
deasupra pronaosului, cate trele de
de bogat ornaforma octogonala
mentate, cat fac impresia a fi
cate
dantele.
sunt de
Tamburele
foarte bogat ornarnentate.
Ornamentul de pe fronton se gaseste
pe bazele turnurilor precum la friza
turlei mari;
ornamentul din jurul

patronului bisericei: sf. Niculae facatorul de minuni.

La stanga la dreapta intrarii sunt

marirame de piatra,
rora se
pisania bisericei 1)
rata de un ornament din impletitura geometrica ce formeaza un fel de broderie
jurul ei.
le bisericeisunt de forma

tangulara, repartizate astfel: doua

tru nartex, doua pentru naos doua
tru altar. Fereastra ce trebuia sa fie in

cile

Publicat de N.
Bucuresti 1905, I. p.

din
3

Architectura.

www.dacoromanica.ro

ARCH1TECTURA

74

stanga tarului este

zidarie
spre exterior,
in interior formeaza
un
de firida unde sunt depozitate

Ca plan biserica se prezinta cu

bisericei.

afara de aceste ferestre biserica

mai primeste o

nisei principale, 28m,Io pana in varful

mare
pana
crucei dela
varful
dela turlele mici.

prin

ferestre circulare, decorate

Cate roseta asezate partea de sus
a bisericei. La
mare sunt opt ferea castre
de forma
la turlele
ror
cade in naos;
sunt de asemenea opt fereste semi-

naos legat de nartex prin un de pronaos acostat de trei abside: doua mai
mici, laterale, unde stau cantaretii, cea
de a
mai importanta, form eaza
tarul.
In dreptul spatiului ce leaga altarul
de naos avem stanga proscomidia,
in dreapta diaconiconul.

MAn5stirea

circulare (cate patru de fiecare), care

lumineaza pronaosul.
Atat biserica cat turlele sunt Invelite cu tabla de arama.
crucilor
de pe biserica este de cinci : cate una la
fiecare din cele trei
una deasupra
frontonului una deasupra altarului.
Dimensiunile corpului bisericei in exterior sun : 21m,91
sensul lungimii,

transversal In partea cea mai

avem :
larga; iar ca
dela
nivelul curtii pana la muchia de sus a cor-

Domnul Arhitect Petre Antonescu

d-sale Manastirea Cozia" ca de ar fi sa
cateva
monumente tipice principalele
te din drumul facut de arta bizantina
tara Munteneasca, Biserica
Dealului ar fi al cloilea
de reper,
prirnul
Curtea Domneasca din
tea de
(care e o copie dupa
ricilegrecesti din secolul XIII: Teotocos
din Constantinopol sf. Apostoli din
Salonic), iar ultimul
biserica
scrie

www.dacoromanica.ro

BISERICA MANASTIRII DEALULUI

75

Naosul e separat de pronaos prin un

de jos pana sus de Im,20
zid

pana in fundul altarului

transversal, msurat in partea cea mai larga,
in dreptul absidelor laterale.
boltii sferice dela
mare in raport pardoseala bisericei este
de
a boltilor ce acoper pro-

sime, avand o

naosul (dela

vropoleos din Bucuresti, biserica care ar

reprezinta tipul desavarsit in tara
teneasca, care actualmente se restaureaza de catre d-1 Arhitect Ion Mincu.

coinunicatiune de
lumina ;
de altar e

parat de catapeteasma.
In
altarului, pe un picior de
piatra, este masa sfantului Prestol tot
din piatra;

fund, langa perete, este

o prispa de piatra pentru preoti

parte mai
axul absidei.
Naosul este acoperit
sfesustinuta de un tambur cilindric ce

este de 15m,97.

cilindrica ce acopera naoPana la

sul avem
;
pana la
ce
Dela
acopere nartexul avem
velul curtii pana la nivelul pardoselei
bisericei avem
Pardoseala bisericei este de piatra

de o parte din altar care este de

scanduri de brad.
Pictura

este de maniera

pe ziduri

se

prin intermediul a
patru arcuri plincin-

tre

a patru pen-

dintifi.

Absidele laterale

sunt acoperite
bolti sferturi de sfe-

ra, de asemenea
altarul;
legatura
dintre altar naos e
acoperita prin o

ta semicilindrica.
Nartexul e acoperit
lindrica, pronaosul eacoperit doua
semisferice, ce se reazima de trei
a patru arcuri esite
raport fata zidului.
sau arcul de
pe care

rentina si de data recenta. De asemenea

mobilierul este de data recenta. Stranele nu prezinta nici un interes artistic;
iar alt mobilier ca tronuri, tetrapode,
sunt tratate
iconostas
gotic. Ele au
facute
ocaziunea
restaurarii bisericei sub
Bibescu.
In partea stanga a nartexului se afla

Dimensiunea cea mai mare a bisericei

interior este de
sensul lungimei, socotiti dela inceputul nartexului

pe care se gaseste o mica

trina In care se pastreaza teasta capului
lui Radu cel Mare, fundatorul bisericei.
partea dreapta s'a ridicat acum
dc bronz, asezat
de curand un
pe un piedestal de marmora rosie,
care se pastreaza teasta capului lui Mihai Viteazul.

parti pe zidurile bisericei de parte pe

un arc de zidarie prin intermediul a

tru pendintifi
tin

La
se reazima cate o parte a turnurilor
se reazima de o parte in zidul ce desparte
parte pronaosul de naos de
pe arcul de
semicilindric ce limice acopera nartexul.
teaza

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA

76

Pe piedestalul relicvarului se citeste

urmatoarea inscriptie :
Eroului crestintatii, lui Mihai-Voda
Viteazul,Domnului TariiRomanesti,Ardealului Moldovei, Tinerimea Universitara prin indemnul mgrijirea Profesorului Gr. G. Tocilescu drept pioasa
amintire, anul 1904 Noemvrie
.
In fata relicvarului se gaseste piatra
mormantala ce e
pe locul unde
mai mainte se
capul lui Mihai
teazul (No. 5 din plan),cuaceasta inscriptiune: Aice zace cinstitul raposatul capul crestinului Mihail, Marele Voevod,

este aceea de pe mormantul lui

Mihail Moghila-Voevod,
ga (No. din plan) 1).
mai mspre
este morTot In
mantul Caplei, sora lui Radu-cel-Mare2),

(No. 2 din plan).

In partea
(No. 3 din plan) este
mormantul lui Patrascu-Voevod, tatal
lui Mihai Viteazul 9.
La No. 4 din plan este
lui
Vladislav-Voda, predecesorul lui Vlad
4).

La No. 6 din plan este mormntul lui

ce au fost Dornn prii-Romanesti

dealului Mold ovei. Cinstitul trup zace
In campii Tordei.
l'au ucis Nemtii,
fost
in luna lui August 8 zile. Aceasta piatra au pus jupan

Radul Buzescu jupanita ego Preda 1).

Tot aci nartex se mai gasesc Inca
cinci pietre mormantale
tre cari cea
mai interesanta ca cornpozitiune deco1) Dup N.
niei.

din Bisericile

Astfel se prezinta cercetatorului

zitatorului biserica Manastirii Dealului.

') Inscriptiunea la Iorga, ibidem.

2 Inscriptiunea publicat de A.
Voda
Bucuresti
3) Inscriptiunea la
ibidem.
4) Inscriptiunea la
ibidem.
Inscriptiunea la A. LApdatu,
p. 53.

www.dacoromanica.ro

In

Voda

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

11111

Architecture.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

(TY'

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DC

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

I.
(ROMAN

n capitolul Das Stadtewesen" din a

sa Geschichte des

im Rahmen seiner Staatsbildungen 1),

a aratat, in chip convingator

deplin, cum o seama a targurilor

noastre moldovenesti muntenesti
coloniilor de Sasi
datoresc inceputul
de Unguri veniti din Ardeal in sec.
al XIII-lea al XIV-lea, - innainte deci

de intemeierea Principatelor. Aceste

colonii, aducand cu sine organizatiumunicipala, germana, a Evului

diu, a targurilor
de acasa, au
temeiat-o la noi. Ad Ins, negasind
conditiuni prielnice de dezvoltare, aceaorganizatiune municipala n'a putut

ajunge ceeace a fost bunaoara pentru

germane ale Ardealului : scutul
puternic al dezvoltarii
grabnice sigurepe toate terenurile manifestariivieEa s'a mentinut numai
forme caracteristice pana tarziu
secolul al XVII-lea. Una din aceste
forme caracteristice practica
de cancelarie ale targurilor noastre
a fost intrebuintarea sigiliilor pecetilor La
secolul al
XIII al XIV, fara indoiala, toate targurile noastre intemeiate imprejurarile
amintite
avut sigilii tinesti. Dupa intemeierea Principatelor
limba oficiala de Stat a contribuit,
cu
ca ele sa fie scoase din
uz
mai toate locurile, cu

peceti slavonesti2). Astfel ca

Gotha 1905, Vol. p.
2) Reproducerile de peceti

CAMPULUNG)

nostru material documentar cunoscut

pana acum nu ne-a pastrat
numai
peceti latinesti din ale targurilor
noastre una pentru
cealalta
crezut? - pentru
e a targului Roman ni
trei documente emanate
dela
pargarii orasului :
din 1605 Mai 17, al doilea din i6o8
Septemvrie 1
al treilea din 1628
=
Pe
trele aceste
cumente pecetea, imprimata fum, e,
relativ, bine pastrata, astfel
ea se
poate reconstitul fidelitate
Cea

s'a pastrat

me, dupa
No. Are 4cm.

reproducerea de sub

diametru,
cercul
din launtru al
gendei
in

teun
ma de triunghiu
cu varful

jos,
mistret ;

pe de margini legenda
S[igillum]

DE FORO ROI

Anal. Acad. Rom., ser. II,v. X, sect.

ist., p. 236 squ.; d. N.
Studii Documente
la Istoria
V, pp. 220 260
Xl, p. 281. Tot d-sa a mentionat
In
dii
Documente, V, pp. 69-76 VII, p. 364 squ.
1) Asemenea ni s'a
o pecete
fragment.
Baia, dar numai intr'un
a
Documente, V, p. 71. Tot latiV. lorga,
a
e, de sigur, pecetea
nariului
de d.
Docup. 564 squ.;

mente, V. XI, p. 277.

2) Orig.
Acad. Rom. No. 9-IX, i-XLI

squ.

de ale tdrgurilor noastre au publicat: V. A. Urechia

Miron
Opere complete, Bucuresti
II,

15-LXXXVI. Se tipresc In
mentelor romnegi
Academiei.

Architectura.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA

90

A doua pecete este a Campulungului

muntean, a carui origina
In burgul"
teuton intemeiat
In sec. al XIII-lea
de colon ii Sasi Unguri 1), fapt istoric
a caruia amintire ne-o pastreaza Cronica Terii 2), cand ne spune ca Radu Negru
a descalecat dela
la Campulung

cu multime de Papistasi

Sasi"
Urmasii acestor coloni
Unguri,
cari au descalecat" Campulungul, s'au
mentinut multa vreme capul organizatiunii municipale, dupa cum ne marturiseste Franciscanul Bonaventura
Andreini intr'o scrisoare din 1779
Brevi temporis spadresata lui
tio (dupa fondarea klo3terului, manascatolice de
Catholici in opido
dicto Campulong in tantum fuere mul-

pe care revendicau calugarii dela manastirea noastra

pravoslavnica a Campulungului. Pecetea timbrata, de 3 cm. In diametru (reproducerea No. 2), are
cercului din launtru al legendei
tru unei ornamentatiuni simetrice o
sare
capului careia se vede,
partita
semiCloster",

luna cu o

cinci

raze; intre cele

cercuri ale legendei
vede, partea de sus,

asemenea o stea cu
cinci raze, despartita
No. 2.
de campul legendei printr'o
legenda e urmatoarea :
Si[gillum] +

+.

WO +

tiplicati, ut Walachos schismaticos in

numero longe superaverint, ac ex
fuere
se
dices...
face dar
acest targ al
lui a pastrat mai mult timp practica formelor organizatiei municipale germadeci intrebuintarea pecetii
tinesti cancelaria orasului.

aceasta pecete
Documentul ce
s'a publicat
cu greseli
lectura

Aceasta pecete ne este cunoscuta

revista, ne-am grabit a

tea lui, care aduce o contributiune pe

pana acum dintr'un singur document de

curand intrat posesiunea Acaderniei
Romane. E o carte din 20 Mai 1656 pe
care judetul cu pargarii Campulungului
o dau la mana Baratilor (Franciscanilor)
de acolo, adeverindu-le drepturile
vechi de proprietate peste
ce se
1)

Geschichte des rumanischen Volkes,

p.

2) A. Updatu, Marghita, Doamna

In Convorbiri literare, 1902, p. 1117, nota 2.
3)

ed.

Bucuresti

tipar - Arhiva
din Iasi, a. XIV, pp. 179
Inca de atunci am dat, articolul citat
din Convorbiri literare, o interpretare a
continutului lui istoric;
prilej ospitalitate

cat de pretioasa pentru

noastra, pe atat de interesanta,
pentru istoricul vechei arte la
Romani, al
unul din elernentele
de
principale a fost
poate gasi
ce, credem, publicarea

Inteo revista de arta romaneasca

cum e aceasta.
Vor urma deci, ca parte a doua a
cestui articol:
ALEX.

1859, p. 2 = ed. din

istoric, IV, p. 232.

Geschichte des transalpinischen Daciens,
Wien 1788, III, p.
cf. LApdatu, c., p.

acum, gasind
frumoasa
pece-

(I) V. N.

www.dacoromanica.ro

Convorbiri literare, XL.

Statue

la Constana.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ORIGINA ORNAMENTATIUNILOR

IN ARTELE GRAFICE

rin arte grafice

complexitatea mestesula
gurilor, cari

obtinerea tiparului, pe
cale
forma.

sub

Inca dela inventiune,Coster,Gutenberg,

Schcefer altii, cari se distingeau ca
desemnatori, dupa cum o dovedesc icoaornate, sapate
nele
buintate de
ce au tiparit
la diferite epoce.
Acesti maestri s'au nurnit dela

Astfel tipografia , litografia, crornolitografia

put artisti,
drept cuvant,
auxiliarele : xilografia, graaceasta denumire mesevura, zincografia, fototipia, autotipia,
pe care o exercitau, transmitand-o
tricromia, fotografia, etc., constitue
generatiilor viitoare, pana
zilele
ce se nurneste
Grafice.
rnodelele de cari se inspirau
noastre,
de 1799, cand A. Senefelder
le
numai natura. De aceea
descopere litograse
sub aceasta
rnarginesc la imitanumire se
rea obiectelor ce se
Chenar
de la
din 1649.
numai tipografia.
gasesc pelanga
Tipografii vechi nu erau numaisimplii
frunza, o floare, o planta, etc., simple
lemn,
gravori,
culegatori,
sau
sunt prototiputurnatori de litere, ba unii chiar pic- rile dupa cari s'au orientat maestrii
tori, curn fu Antirn Ivireanul, ajuns
telor grafice, diferitele epoce, dela
tropolit taraRomaneasca, cum
ventiune pana azi.

www.dacoromanica.ro

94

ARCHITECTURA

de sigur ca, axioma ca

nu se cretotul se reproduce, ca
din neant, precum nimic nu piere,
are multa aplicatiune arta in general,
mai
seama artele grafice.
Nici un artist : pictor, sculptor, gravor, etc., n'a creat nimic dela sine. El
nu face dent sa reproduca fenomenele
din natura, sa modeleze ceeace vede cu
ochiul sau impresiunile ce prirneste.
pajiste verde frumoasa, un rasarit de soare, valurile unei mari, un car
turme numeroase intorcandu-se

care a facut modelul zugravului articare a facut modelul gravorului

pograf, au brodat de pe aceiasi
au avut
fond comun,
prototip, natura!
unul altul au copiat de pe natura.
S'a observat de sigur, fie-care

namentiune tipografica reprezinta un

motiv din natura: o frunza, o floare, o
dispuse In mod singufructa, o
ratic sau in.iruite in forma de lantisoare,
planta sau alta
constituind
din
gura

S'a observat ca chiar ornamentatiudela pasune la apus de soare, manate de

pe cari tipografii le
costume pitoresti, sunt nile cele mai
pazitorii
combina zilnic in diferite forme, au
tablouri poetice, cari pot s faca
artisti,
gloria
asemnare
dar cari,
toate
motive din nacestea, nu sunt mai
tura, la cari, negresit,fantezia omeneaputin decat niste
la Govora
Psaltirea slavo
pii de pe natura. NiIn
vremuIn 163

mic nu este scornit

din propria imaginatiune a artistului.

Si aceste fenomene se observa In orice fel de activitate omeneasc.

De
ori nu suntem izbiti de asernanarea ce
motive decorative din domeniularhitectonic unele

ornamentatiuni intrebuintate In artele

Am vazut frescuri, cornise sau
picturi de ale plafoanelor de pe la
numentele publice mari, sau chiar de pe
la unele case de locuit, ca se aseamana
ornamentatiuni tipografice,
tocmai, sau
oarecari variante.
Dar fondurile de siguranta, pe cari le
intrebuinteaza tipografii pe la diferitele
de valori, n'au
asemanare
multe din tapetele de pe peretii unor
cladiri,
acestea la
diferite
din natura ?
poate ca s'ar
de
unde aceasta asemanare ?

Raspunsul este foarte simplu. Asemanarea provine de acolo, ca pictorul

rilor, a maiadaogat
modificat
sau a
variate
In combinatiunile
alte figuri,
ornamentatiuni ne dau,
si unele cari se aseamana niste

lute, pe cari le vedem pe la obiectele

noastre de menaj.
s'ar
exactitate
aceste ornamentatiuni reproduc
nurile unora din aceste dantelute, dupa
cari sunt copiate, se va
particica a dantelutei este reprezentat
printr'un ornament caracteristic, se va
ca
chenarului tipograare
mijlocul dan.
telutei,
marginele exterioare ale
chenarului
t adesea terminate prin
danniste colturase imitand
telutelor, precum acestea, la
reprezinta niscai-va frunze, floricle ori
tulpinite, dispuse mod izolat ori inlanele.
tuite
poate,
: de ce
Dar, s'ar
toate aceste
nu

www.dacoromanica.ro

ORIGINA ORNAMENTATIUNILOR IN ARTELE GRAFICE

nesc motive din flora tarii noastre, de

ce totul are un caracter exotic? Raspunsul este usor. Pentru artistul care le-a

copiat de pe natura, a copiat ceea ce a

gasit propria sa tara.
se
ca tara
n'a ajuns pana
acum la acel nivel de dezvoltare artisindustriald,

sa fi fost noi
singuri modelele de

stare a ne
pe natura a ne grava patritele cari
servesc la baterea matritelor de pe cari
literele tipografice.
Dar nu numai din regnul vegetal se
iau subiectele decorative artele grafice. Ele irniteaza si
de
letnicire zilnica a ornului.
Asa,
alte motive de ornarnentare, reprezentate prin semnele grafice,
vedern
impletiturile tin un
de
frunte
din timpurile cele mai vechi.
Lan tisoarele,
laturi de liniile
se

95

nici o orientare
mod inconstient
prin intunerec.
Imitand pe artisti,
natura
rarnane omului
rninte, poate la

a produce

originale.
Nurnai cei cari
cunostinta
semnului aplicatiune la structura grapot
permita luxul a
propria
fantezie.

de ce se striga de toata lumea

pe toate
ca desemnul este
incios unui tipograf, fie culegator,
sinist, legator de carti chiar turnator
cineva :
de litere. Dar poate s'ar

la ce i-ar servi unui tipograf desemnul ?

literele in culegar sau
Ce! o sa
case dupa desemn? ori
sa le
o sa
ciocanul sau sa
ma dupa desemn? ori o sa indoiasca
lele sau s dea
coca cupensula
dupa desemn?
simple.
o
potriciubucele arhila 1646.
Chenar din Slujebnlcul slavonesc tipgrlt In
chernutectonice, pretopeasca materile In
de frunzulite, floricele
desemn ?
alte motive imitate de pe natura, peste riulul cazan
cari fantezia omeneasca,
am
Desemnul este trebuincios culegatozis, cursulsecolilor, a mai adaogat cate
rului tipograf, pentru ca sa poata construl o figura decorativa din diferitele
mai mult sau mai putin efect de
infrurnusetare,
rnotivele decoornamente ce are la
gulele estetice ale unui stil determinat,
rative artele grafice.
De aceea, ori de cate ori se vor
ca sa
construl un titlu simetric,
trebuinta ornamentele pe cari le au
nand
de exigentele stilului In
pografii la dispozitie atelier,
tina
care-si propune lucreze.
seama de exigentele estetice ale
titlu nu
de exernplu ca
rei, sa caute, adeca, ca figura ce vor
genuri totul diferite
se pot
reprezinte o forma, de caractere. Asemenea un titlu
sa construiascA
din
o figura
pus din litere stil secesion nu se poate
nu amestece bucatile fara nici un
cu un chenar baroc viceversa,
fel de simetrie,
se vede cateodata sau intrebuinteze un chenar preagros
pe la unele
prea subtiri
la un titlu cules din
Este mai bine se lucreze, mai ales viceversa, etc.;
ca sa poata
pentru un Incepator, dupa un model
o ilustratiune dupa toate
tocmit de un artist, decat
umbre acolo unde trebue,
lele artei,

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA

96

facand taeturi
unde se simte
nevoie, ca
obtina plasticitatea
rala a desemnului.
Dar pentru tiparul colori, cate
costinte nu se cer alegerea culorilor
tonurilor, toate bazate pe
inta desemnului.

Legatorul de carti In cate

nu simte nevoia de cunostinta
semnului,

legatorie
curi

construirea ornamentatiude complexe de variate in

a

mozai-

reliefuri, pe cari le vedem la

straine pe la vitrinele principalelor noastre librarii ?

Dar turnatorul nu trebue sa
el
la un moment dat a-si grava singur o liun semn oarecare, un accent, mai
ales la noi, unde lipsa de specialisti este

atat de
?
Negresit ca toate aceste rezultate nu
se pot obtine
deodata, ci
cu

muzicale, ca sa nu pornenesc
de
liniamentele mari.
Vin apoi culegatorii cari compun cu
masina, vorbesc negresit de
cari
nu-si divertizeaza atentiucaci acestor lucratori
nea cu alte
li se cere o atentiune mai
din

cauza greutatilor ce se Intampina

scoaterea corecturilor.
fine, vin culegatorii de acsidente,
mercantile.
adica de
Acestora mai cu
le este necesara cunostinta desemnului.
Acestia au chiar mai multa nevoie de
nurnai maiimaginatiunea.
de ce

ei nu

nile, ci
In stabilirnentele mari ei nu

atelierele comune, ci
camere sepastatului din
rate.
este la
Viena,
este la Imprimeria statului
din Berlin, etc.
*

imitand pe aceia, cari au trecut deja peste aceste

au

La inceputul mestesugului tipograficesc, Coster, Gutenberg, Schceffer, Pis-

juns la o dezvoltare artistica induscare face admiratia noastra a tuturor, imitand pe occidentali.

ter,, Jenson, Garamond, Etienii, Elze-

in
specialist
un
nu se
cu de toate,
mai ca un doctor de copii, care nu vrea
sa asculte respiratia unui adult de
nu-si avarieze fineta auzului.
de exemplu : daca cineva voeste
devie un bun corect culegator, se
ocupa numai cu
culesului.

cand cinev voeste sa se specialiar fi

zeze, apoi are ce
Mai
limbile principale, cum ar fi la noi
bile germana, franceza, greaca, ebraica
cele slavice, nu sa le vorbeasca,

ceasta ar fi prea mult,

poate chiar

imposibil, ci numai sa
un
nuscris sa culeaga. Aceasta nu este
imposibil, cunosc lucrul din experienta.
Apoi sunt lucrarile algebrice notele

Aldinii, Plantin alti maesteri cari

s'au ocupat cu arta tipografica s'au
ilustrat contribuind fiecare felul sau
la dezvoltarea perfectionarea mestesugului tipograficesc, cunoasteau, dupa
cum am spus, toate ramificatiunile
tei maestrii. Ei trebuia sa fie in acelasi
timp
turnatori, culegatori, ti-

chiar legatori de carti.

Ce e drept, productiunile
n'or fi
fost la nivelul artistic tipariturilor
derne, dar judecand dupa mijloacele de
cari dispuneau, ramanem uimiti In fata
dexteritatii a priceperii cu cari acesti
exercitau pluralitatea speciaartisti
litatilor,
cari se
Formele primitive ale figurilor, cari
intrau in ornamentatiunea tipografica,
dela tipariturile ante-gutenbergiane, erau eminamente lineare,

www.dacoromanica.ro

ORIGINA ORNAMENTATIUNILOR IN ARTELE GRAFICE

presarate ici colea

niste impletituri
cam forma
ce se
astazi pe
taranilor nostri
cari se
arabescuri, de sigur pentru ca au fost desemnate mai
de
Arabi.
In epoca primitiva tipografiei, se vad
loarte rar figuriimitand plante sau alte
profane. Pe atunci totul se
ducea la subiectul cartii, adica la motive

religioase relative la continut.

Prin
biblioteci ale Apusului, se
mai
Inca din acele

lique pretioase
cari sa marturiseasca generatiunilor actuale
despre indemanarea primilor
maestri ai

97

jurul soarelui, din care se nasc

cei patru ano-timpi, etc., etc.
Biblia de 42 de randuri a lui
berg
este una dintre cele
In cari se Intalnesc ornamentatiuni de
profana (fig. pag. 98).
Ad gasim unele initiale impodobite
cu niste frunze.
sistemul acesta de simbolizare al
ornamentatiunilor, ca ele sa reprezinte
motive luate din continutul textului, s'a imitat de toate popoarele pe unde
arta tiparului a
putut patrunde
pe la
tul

rile ei.

Noi, Romaam

a tipari de pe
la inceputul
colului XVI, a-

dica de pe la

tipo-

graficesc.
Ornamentarile operilor lor
erau totdeauna raport cu
continutulvolumului, adica

1508

prezentau scene descrise in

interiorul

forma
mai artistica

din timpul lui

Mihnea - Voda,
am pastrat

noi aceste
pletituri numi-

te arabescuri,

Stampi

mai apropiata
de caracteristica stilului bizantin, pe care il vedem
reprezentat atata splendoare, pe

Antologhionul slavonesc

tului, sau alte

legorii religioase.
de exemplu, o carte bisericeasca
de preferinta, cu motive din
se
Testamentul vechiu sau din Testamenalte subiecte cari aveau
tul nou, ori
oare-care raport
privire la cuprinsul ei. tot
celelalte opere profane. Astfel un Calendar avea ca
ornamentatie jurul titlului sau principal, sau capul textului din prima
gina, circuitele zodiacale, fazele lunare
sau elipsoidul pe care descrie

In Cmpulung la

picturile manastirii dela

sele,

de
dela Iasi.

catedrala Trei

rornanesti tiparite pe
la inceputul secolului al XVI-lea, aceste
impletituri se
cu profusiune,
dupa curn
esentiale
mai frumos.
negre pe fond
de

alb, cum vedem la Gutenberg

Architectura.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA

98

polii sai, aci gasim

albe pe fond
impletiturile
negru,
mod neasemai artistice.
De
aceste irnpletituri nu se
talnesc numai
sau numai
pe zidurile
stirilor ori
cilor
le, ci la alte
biecte de indeletnicire
ale
poporului nos tru.
sunt dife-

ritele impletituri
pe cari le fac
ranii nostri

Tetravangelul dela 1512

prinzator pentru acele vremuri.

pe culegatorul
opere,
nahul

adica

pe la 1516, urcand treptronuluimitropolitan

nesti, adus aici

de catre Neagoe

din

Gutenberg
din 1450.

din paiu
de grau alte plante textile sau din

de provenienta anirnala;
cusaturile,tesaturile, alesaturile

sunt

pe cari le fac tarancele noastre

menajul
la frurnoasele costume, cari formeaza caracteristica
stilului nostru national.
dar totul in arta,
si mai cu
tele plastice, este o imitatiune de pe natura
de pe obiectele exteri-

Basarab, Domnul terei de atunci.

Ornamentatiunile trebuin tate in
acele
con tinut religios sunt
adevarate opere de arta.
Fiecare capitel, fiecare litera initiala, reprezinta un
simbol
ligios national,
la noi,
nu
nici odata Biserica a fost
totdeauna strinse legaturi
natiunea, iar arta tiparului a fost in totdeauna un patrimoniu al fetelor bisericesti.
Aceste ornarnentatiuni sunt expresiunea cea mai fidela a stilului bizantin,

reprezentat cu
prin picturile
catedralei dela Curtaa

de Arges, unde artistii nostri merg chiar

astazi de se inspira ori
de cate ori este vorba
stiproduca
nostru national.
De pe la 1545

oare pe cari le intalCapitel din Liturgierul

la 1508.

XVI, nu se executau
tara. nu se executau in tara, pentru
ca la acea epoca lumina tiparului nu

batuse
gran itele tarilor noastre.
Ele se tipareau strainatate

Venetia, capitala Dogilor, care

devenise pe acel timp focarul cultural
al Europei centrale, anume
tipografia lui Bojidar Vucovici de
Acolo s'a tiparitLiturgieruldela 1508
me

mai

al

najul

uzul public.
Tipariturile
nesti
din secolul

un lux sur-

acest stil atat de elegant

degenereze. Podoabele Curtii
de Arges, des) se mai

reprezentate prin cate

vad ici
o initiala, dar ornamentatiunea princisa se modifice pe nesirntite.
pala
Fondul negru devine din ce ce mai
intensiv,
cari s'au
partat
de eleganta
gierulni dela 1508 Evangeliaruluidela
1512, adaoga motive din domeniul vegetal, sub influenta stilului german, de

www.dacoromanica.ro

ORIGINA ORNA MENTATIUNILOR IN ARTELE GRAFICE

In Romania primele teascuri fura

Govora din
stalate
Valcea, zilele lui Mateiu-Voda Basarab, de catre monahul Meletie
neanul tipograful, care fusese inaltat la

dupa
oarece dupa aceasta epoca,
1545, cartile
nu se mai tiparise in Venetia la Bojidar, ci dincoace,
peste munti, la Brasov, Sibiiu,
Orastie, Sas-Sebes,
etc.
romacare av tipo-

rangul de egumen
aceasta ocaziune.

Acest Meletie gra-

grafie, este Brasofu inzestrat

singur.

teascuri tipograla anul 1533

de catre sasul Joan

Prima sa lucrare

fu o Psaltire, care
ca data de

Hunter pentru
puri de propaganda

aparitie anul 1637.

La 1635

religioasa.
Acolo se tiparira
mai toate
ro-

alt egumen dela

nastirea Adormirea
Maicii Domnului din

manesti dela
pana la o
oare-care. A-

din Triodul slavonesc, tipSrit in

la 1550.

lumina

colo

99

aproape toate operele vestitului diacon

tipograf Gheorghe Coresi,
faimoasele sale Psaltirii, despre cari
s'a crezut multa vreme c'ar fi fost tiparite aiurea. dia-

Coresi nu

Campulung, anume
Melchisedec, pro-

curase o mica tipografie din Rusia, pe care i-o daruise

tru Movila, Mitropolitul Kievului,
Roman de origine, din neamul
dar
un oin foarte
tat, ajunsese
tropolit al KievuRu-

lui

era nurnai cunoscator ale mestesugului tipografidar

sii, adica un

primat al Rusiei.
cea
carte
de sub

ter mare
cartibisericesti. El

teascurile tiparni-

era ceea ce am

fu un Molitvenic,
care poarta

in

din C.-Lung,

numi noi autor de

carti bicericesti.
tipoIn
graficeasca el initiaza
sau,
diaconul
Coresi, pe

lesima de tiparian,
re, tot
1635.

In aceast luStampS din Triodul slavonesc

instaland teascurile
tipografice dela Orastie la 1581, unde

cartea

forma arabescurilor bizantine nu se mai vede, iar de sub

lui Mateiu Basarab de la Govora
Lupul dela Iasi, apar
in Brasov la 1578.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA

bite cu motive din domeniul vegetal, tot

pe fond negru tot de forme exotice,
in cari se oglinde;ite influenta stilului rusesc, dela care, probabil, ca se inspirau

motive bisericesti, ca de ex. capete de

sau sfinti
ori alte subiecte
copiate din interiorul bisericilor.
Tipografiile din Iasi Bucuresti,

maestri nostri de pe vremuri.

oras, unde
mai ales ale acestui din
cele dintaiu teascuri se introdusese pe la
1675 timpul Domniei lui Duca
prin staruintele Mitropolitului
Varlaam, mai tarziu acelea
tirnIvireanul dela
ale lui

Molilvenzcultiparit la 1635 in
lung de Melhisedec, ne prezinta un tip

racteristic

aceasta

In tipariturile lui Meletie de

la manastirea Govora, se

de o transformare

nastirea Snagovu-

radicala forma
namentatiunilor.

lui, dela R.-Valcea,

Targoviste, precum
acelea dela Buzau
simanastireaNeamtului, exceleaza prin
elegantagravurilor,
cari nu mai sunt luate
din dome-

Suntern departe
de impletiturile
zantin e. Motive noui

fac aparitia pe
frontispiciile

aparute de sub
presele romane, moCapitel din
tive luate din domeniul vegetal, : frunze,
ramurelele unor plante, etc., combinate cu motive din regnul animal ca d. ex. albinite,

fluturasi sau alte insecte potrivite, cari

incolacindu-se mod mai mult sau mai
simetric cu motive iconografice
fig. pag. ioj) formeaza
de
incadramntemai

din C.-Lung dela 1635.

niul vegetal. O fruno

rica a unei plante sau alte

motivele cari orneaza

tile
esite de sub teascurile tipografiilor noas-

tre ca pe toate cele esite din celelalte

tipografii din restul Europei.
spus ca Petru Movila daruise archimandri-

simple saumai
gate, din cari une-

tului Melchisedec
o tipografie mica

le destul de ele-

pe care acesta o

gante pentru
ca respectiva.
gravurile

instalase la Campulung. Tot acest

Mitropolit
Govora
1640.
lui Vasile
se
Voda Lupul tiparnita, pe care Domnul
o instalase la Iasi, manasticare
rea Trei-Ierarhi, la
Cazania
se
pentru prima
cu
a Mitropolitului Varlaam
an.
De ce tipoAci se naste o
din Campulung din Iasi dau la
lumina
chiar in anul

din text sau clinu mai au forma lineara simpla de

odinioara. De sub teascurile lui Mateiu
sa
Basarab Vasile Lupul

adevarate icoane, de o plasticitate

proape moderna,
fig. pag. 102) ceea
ce ne dovedeste abundenta agilitatea
gravorilor din acele vremuri.
Portile cartilor, adica titlurile principale, frontispiciile, sunt irnpodobite cu

www.dacoromanica.ro

ORIGINA ORNAMENTATIUNILOR IN ARTELE GRAFICE

pand dela gravura literei pana la legatura cartii.

pe cand acea dela Govora, a lui Meletie,

dupa trei ani tipareste o carte tocmai dupa alti trei ani incepe o activitate
mai serioasa. Explicatiunea o gasim
faptul ca tipografiile din Campulung

In timpul epocei fanariote, tipografiile

cele din Moldova cat
romnesti,
vegeteze. Se
Muntenia,
cele
tiparesc, ce e drept, pe ici pe colea Inca

Iasi, au fost aduse gata din Chiev,

preuna cu tot materialul necesar
terii trebuitori, pe cand pentru cea dela
Govora, Meletie a trebuit
pregateasca singur materialul
de care avea trebuinta precum

cateva carti; ba chiar sub domnia lui

Ipsilante in Muntenia a
tropolitului
Stamate din

Moldova, se fac sfortari puternice ca sa se

instruiasca singur u-

cenicii cu cari avea

sa se ajute mai tarziu

lucrarile sale.
daca aceste lunu sunt la
tim ea celor executate in

101

Capitel din Antologhionul slavonesc

la 1643.

ezemiscarea teascuromanesti, dar

zadar.
Tipografia
mai
semne de viata.

Pe vremea

niei lui Ipsilante Moruzi se

In Muntenia doua harturghii, adica doua
una pe
mori pentru fabricarea
apa Colentina din judetul Ilfov,
alta
pe apa Leuta din judetul Prahova.
Jacob Stamate II in Moldova, reino-

jidar, trebue sa acordarn circumstante

binevoitoare
nostri, caci ei
dispuneau nici de mijloacele de lucru,

nici de artistii specializati in diferitele

ramuri ale
tipograficesc,
cum
poate, cel mai mare stabilimerit tipografic al timpului, cum era
acela al lui Bojidar din Venetia.

este tipografia rnitropolitana cu totul,

aducand patru
noui tot materialul trebuincios, de oarece tipografia

La noi
estru facea de toate.

veche fusese devas-

tata de oupatiunea

au facut de

ruseasca. Odata
ex.
nostrii tinite
pe
slavoneasc
Capitel
din
rsaltirea
pografi de mai tardeclinului, aceste
1637.
Govora
stitutiuni nu
ziu, in frunte cu Antim Ivireanul, care
fi
caderea
decat
ce
tipografia
dela manastirea Snagovului la 1690 pe
atinsera abisul, dupa ce
cea din R.Valcea la 1705, cand ocupa pentru moment
activitate.
,

scaunul Episcopal al acestei eparhii ;

Mitrofan, care deschise prima tipografie

In Buzau la 1691, Gheorghe Radovici,
elevul succesorul lui Antirn la
grafia din Targoviste, unde arta lui Gu-

Foloasele diviziunii muncii

sa
se aprecieze la noi, abia mai tarziu.
tipografiile mitropolitane din
la cea din manastirea
Neamtu,
pe la inceputul secolului XIX finitul secolului XVIII, graturnAtori, culegatori, tiparitori
legatori de carti deosebiti.

tenberg trecuse dela manastirea Dealului la anul 1652, etc.

Toti acestia cunosteau toate ramificatiunile rnestesugului tipograficesc,

www.dacoromanica.ro

102

ARCHITECTURA

De pe la inceputul secolului XIX mai

ales, adica de atunci de cand tipografia
trece din mainile calugariin ale particularilor laici, se produce
o transformare radicala nu nurnai
ornamentatiunilor, ci chiar
acela
al constructiunii frontispiciilor.
a face cu
nu mai
De
frurnoasele slove
iate stil bizantin,
nici cu frunzulitele,

Cisrneaua Mavrogheni sau Cismeaua

rosie, la 12 Octombrie 1817. Necunoslui Eliade
cand ins meseria, o
Radulescu pe la anul 1830, care o
Dudescu, cam pe unde se
mai
afla astazi baile Mitrasewski, apoi graEliade.
dina sa
tipograf particular
me- care
seria, -fu Zaharia

Carcalechi, venit la
noi la 1836,dela Bra-

fioricelele, ori diferi-

sov, unde
tele
luate
din domeniul vegeun atelier, dupa ce
fusese diriginte In
tal, cari formau
narnentatiunile tipopografia universitadin Budapesta.
grafice, nici
le grele impodobite
Zaharia Carcalechi
un tipograf
cu motive iconogradistins si
cu
fice ori cu
la 1643.
In
slavonesc
din
recare
El se
si
ornate taiate In stilul secesion (fig. p. 104).
cu scrieri literare politice,
un ziar renumit In
De a ci
caracterele de ornamentare tipografica sunt aduse dela fon- titulat
Carcalechi face epoca in inceputurile
deriile straine, unde ele sunt combinate
In mod mai sistematic , reprezentand tipografiei rornanesti din prima
sau simple tra- a secolului al XIX-lea.
tot motive din
Apoi
suri, marginite la

ric Walbaum pe la

le patru puncte de
intalnire a laturilor
prin colturi sistematice,adaptate cadru-

care
a-1
trebuinta.
Caracterele titlurilor nu mai au forma arhaica, ca cele
dela p.
a acestui Stampi din Cartea cu
studiu, de aci
ele
s ia forma literelor moderne.
Constantin Caracas, biv-vel-stolRaducanu Clinceanu biv-vel-slugerul Dumitrache Topliceanul, sunt primii particulari mireni, la noi, cari deschianume
sera o tipografie In

la

atie cu Weisse

1643.

1837, ale carui productii respira gustul

estetic si dorinta de
progres.
Lucrarilelui
baum pot sa stea cu
mandrie chiar astazi
in vitrina
pograf cu pretentii.
Walbaum, In asoci-

Thierrin, introdusera

cei

litografia in Bucuresti, la 1829,

avand ca
technic pe Bieltz.
Tot acesti
deschisera priIn forma ei moma

derna, pe la 1826.

www.dacoromanica.ro

ORNAMENTATIUNILOR IN ARTELE GRAFICE

In anul 1838, Eforia

aduse

o tipografie dela Paris, pe care o

pelanga Colegiul National dela Sf.
incolo pe orizontul Cercului
De
Incep sa apara lucratori romani, dintre cari unii s'au distins cu mai
diferitele
mult sau mai putin succes

ramuri ale
N'am avut pana acum
artisti.
nu i-am avut pentru ca le-au

103

reproduce, pe care sa o
construiasca apoi din figurile ce va avea
In atelier sau sa construiasca un titlu
pretentii estetice, o lucrare tabelarica,
un anunciu de o fantezie acceptabila, ori,
fine,
alta lucrare, care ar cadea
atributiunilor
lucrarile cromo-tipografie
Mai
reclama atari cunostinte.
Efectul nuantelor intr'o forma

care nu se poate

lipsit mijloacele de a

mod sufi-

deveni, le-a lipsit

scoala In care sa studieze desemnul, sti-

arta grafica,
natura.
Incercarile lui
Costache Borsan,nu
din Indreptarea
erau
zis tipografice. Borsan cunostea desem-

pe o forma de linii de plumb

desemna modelul pe care voia
produca, apoi
sa scobeasca
nul

cient decat de catre

un cunoscator al
semnului.
Alegerea coloriIn anumite
prejurari,
ele
Trgovi;te din 1652.
trebue sa fie mai intensive sau mai palide, reclama
tinte de desemn,negresit ale desemnului
aplicatiune la arta grafica, nu ale oricarui
de desemn, caci desemn
copii din
secundare,
ca,
toate acestea, sa fie masura a
strul figuri decorative
grafice,
tipografia.
chiar
Acestia, negresit, prinde mai usor
aplicatiunile lui la industrie dent unul

un briceag, obtinand figuri mai mult sau

mai putin imperfecte, cari nu puteau fi
oferite clientelei.
Cam
gen,
dupa alt
cedeu, se
Apostol Antoniade
din Galati,
nici lucrarile lui nu prezentau vre-o
care nu are nici o
re utilitara. Acestea
mai
sunt propriile
ales dent
care
vinte juriului
ar avea
o apliChenar din irnitatia lui Cristos, Mn4stirea Dealului 1647.
pozitiei Cooperatocatiune fireasca.
rilor din Bucuresti din anul 1883.
Dar pentru ca pomeniram despre stil,
Numai din aprofundarea studiului nasa vedenl cam ce
acest cuturei poate individul sa capete price- vant, mai seama privire la arta.
perea trebuincioasa ca sa se poata folosi
Brunetire,
alti autori in

succes de toate elementele pe cari

la dispozitie In atelier.
le-ar
prin care putea ajunge
la pun

in aplicare a cunostintelor

patate, este desemnul.

Numai cunoscand desemnul va putea
un tipograf sa-si schiteze de pe natura

La Grande Encyclopdie francaise"

defineste stilul astfel :
se
ordinea miscarea ce
pune
gndirile sale.
schiAdica ordinea In

tata pe hartie, spre a fi

celorlalti oameni.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA

104

stilulunei

este ordinea
unui
de geniu.

carea
pentru ca lucrarile isvorite din
dinea de gandire a omului de geniu au
darul sa placa la
lumea sau la

joritatea oamenilor din acea

mai
poca, ele sunt imitate
multi, se generalizeaza, fac ceea
grace se numeste
tarilor,
chiar la posteritate. astfel
crarea omului de geniu este

rectata indreptata de mii alti

artisti sau simpli artizani, cari
raman necunoscuti, capata ca
sanctiunea uneia sau mai

zic

tor generatii, devenind stilul epocei.

ce calitati trebue
lucrare pentru ca sa poata
stilul
deveni al unei epoce ? Thibeaudeau zice

ca trebue sa Intruneascd urmatoarele

privirea,

atentiunea.
Dar daca este ast-

de ce stilul
fera
cursul vremurilor ?
Pen tru alte

sferele de energie
Dovada,
sborul
ia stilul secesion. El se gaseste nu nurnai
grafice sau
neralizat la toate artele plastice, dar se
de
gaseste toate industriile,
la broderiile cele mai fine pana

la cercevelele pravaliilor, dela

pretioase
giuvaerurile cele
pana jucariile cele mai de
Este
epocei.
dar, nazuintele tipografinostri sa fie indreptate spre
mijloacelor prin cari ei
s
sa studieze stilul arta
desemnul
aplicatiune la
in special la artele grafice.
Numai astfel
pe viitor
critica ce ni s'a
la Expozitiunea din
Paris din 1900.
Unul din membrii juriului Expozitiunei din
tipograf distins, mi-a
declarat unele din
noastre de lucrarile romanesti in genesunt foarte reusite, dar
pacatuim prin lipsa de per-

sonalitate proprie,
n'avem un stil natio-

nii vin mai modifica sau mai adaoga ceva stilului cunoscut,
face mai atrgator, opremai mult privirile fixeaza
mult atentiunea, pentru un alt cuvant
mai plausibil, pentru firea omeneasca
schimbaeste iubitoare de noutati
Numai
se explica primirea
se face stilului secesion pretutindeni..

Un stil la o epoca determinata nu se

naste numai
de

nal, ci imitam ceea

ce vedem la alte natii ca: Germani, Francezi, Englezi, Americani, Italieni, etc.
facem sa dispara aceaEi bine,

umilire, sa
stilul national.
Aceasta
ar incumba
mult
pictorilor, desemnatorilor arhitectilor
nostri. Noi
fi destul de multamiti
stiind ca
contribuit la creiarea
rentului in urmdrirea acestui ideal.

tivitate omeneasca. El ispiteste toate

www.dacoromanica.ro

GEORGE IONESCU
CulegMor de litere-tipograf.

www.dacoromanica.ro