Aspecte ale degradarii mediului prin turism

teorie agentii turism - Turismul si mediul

Actiunile distructive ale unor activitati turistice se manifesta, în principal prin folosirea
necorespunzatoare a mediului ambiant, în scopuri recreative si de agrement, dublata de o
interventie brutala a omului asupra peisajului si resurselor naturale. Aceste practici nocive se
întâlnesc mai ales în zonele {sau la obiectivele) de mare atractivitate, situate în spatiile populate,
sau în imediata apropiere a marilor aglomerari urbane. De asemenea, absenta unor reglementari
privind comportamentul vizitatorilor, însotite de o monitorizarea zonei sau obiectivelor,
favorizeaza desfasurarea activitatilor care afecteaza calitatea mediului si pun în pericol
integritatea si conservarea obiectivelor. Astfel de cazuri se întâlnesc, mai frecvent, în urmatoarele
situatii:
1. În zonele sau la obiectivele turistice situate în afara traseelor marcate si special amenajate, care
atrag fluxuri importante de vizitatori, în principal în perioadele de week-end, si unde se deruleaza
o circulatie turistica necontrolata. Prejudiciile pricinuite sunt profunde si, adesea, pot avea un
caracter ireversibil. Dintre acestea pot fi mentionate: distrugerea vegetatiei si florei, ruperea
copacilor si în special a puietilor, distrugerea semintisului natural, desprinderea de roci,
braconajul s.a., care, în final, au ca rezultat împiedicarea regenerarii plantelor, terasarea solului,
tulburarea biotopurilor specifice vânatului si, în general, a faunei, mergând uneori pâna la
disparitia unor specii. Este de semnalat, de asemenea, disparitia unor specii floristice, cauzata de
colectarea abuziva a florei, în special a plantelor declarate monumente ale naturii, si totodata de
recunoasterea, de catre turisti, a gravelor implicatii pe care le pot avea actiunile necontrolate
asupra factorilor de mediu. în aceasta situatie se afla o serie de specii de plante ocrotite de lege si
aflate pe cale de disparitie, cum sunt: Floarea de Colt, Garofita de Munte cu varietatea ei Garofita
de Piatra Craiului s.a.
Circulatia turistica necontrolata efectuata la obiectivele turistice naturale sau antropice provoaca,
de cele mai multe ori, distrugerea ireversibila a unora dintre elementele care le-au consacrat ca
atractii turistice, dar care Iesi asigura valoarea intrinseca, uneori având caracter de unicat.
Vizitarea intensiva a unor monumente istorice, arhitectonice si de arta, în conditii improprii
(iluminat cu lumânari, lipsa dotarilor tehnice de aerisire sau de poluare etc.) a condus la
degradarea frescelor de mare valoare a unor manastiri, a picturilor din cadrul unor monumente
istorice si de arta, distrugerea formatiilor carstice din interiorul pesterilor etc.
Tot la acest capitol se înscrie si inexistenta în zonele (sau de-a lungul traseelor) turistice, a unor
demarcari precise a locurilor de popas si campare. Stationarea pentru picnic sau instalarea de
corturi în zone de mare atractivitate provoaca, inevitabil, degradarea peisajului si a altor
componente ale mediului ambiant, ca urmare a tasarii solului si, în special, a urmelor reziduale
lasate la întâmplare de turisti la locurile de popas. Astfel de situatii de întâlnesc, de obicei, în
zonele destinate turismului de odihna si recreere, în preajma statiunilor si a centrelor urbane si, în
special, pe pajistile montane, în apropierea cabanelor, pe malul râurilor sau lacurilor etc.
2. Fenomenul poluarii naturii s-a amplificat o data cu patrunderea turismului automobilistic în
locuri pâna nu demult inaccesibile pentru acest mijloc de transport.
Abatându-se de la traseele amenajate de acces, turistii patrund pe, drumuri ocolite, oprindu-se în
poieni pitoresti si provocând distrugerea pajistilor, a arbustilor si a florei, în general, prin strivirea
acesteia sau sub influenta gazelor de esapament, scurgerilor de ulei etc.
Efectul nociv al turismului automobilistic se face resimtit si prin intensificarea circulatiei în
statiunile balneoclimaterice. în absenta unor restrictii le acces în statiuni, a unor zone amenajate
de parcare, turismul automobilistic altereaza calitatile aerului ori ale factorilor de cura,
influentând negativ si tratamentele balneare specifice.
3. Conceptia gresita de valorificare a resurselor naturale si, în special a factorilor naturali de cura
afecteaza potentialul turistic, prin exploatarea stiintifica si nerationala a acestuia si realizarea
necorespunzatoare a obiectivelor de investitii cu caracter turistic, care se concretizeaza prin:
- supradimensionarea statiunilor din punctul de vedere al capacitatilor de primire si tratament,
comparativ cu capacitatea potentialului resurselor destinate unei exploatari rationale;
- nerespectarea principiilor generale de protectie si exploatare a substantelor minerale balneare,
cu deosebire a apelor minerale si termominerale, cum fi: limitarea zacamintelor în raport cu
rezervele omologate de substante minerale balneare, executarea lucrarilor geologice în
conformitate cu prevederile cercetarilor si proiectelor de specialitate, evitarea exploatarii
zacamintelor pâna la epuizare, protejarea si evitarea altor actiuni care pot conduce la degradarea
factorului de cura (exemplu, namolurile terapeutice), asigurarea perimetrelor hidrogeologice si
sanitare ale resurselor împotriva unor agenti poluanti etc.
4. Dezvoltarea nesistematizata a localitatilor turistice, în special a statiunilor, neajuns ce se
caracterizeaza prin:
- proiectarea necorespunzatoare a obiectivelor de investitii cu caracter turistic;
- stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materiala turistica;
- realizarea de constructii inestetice, neadaptate specificului arhitectonic traditional sau
specificului etnografic si natural al zonei;
- ocuparea intensiva a spatiului cu constructii turistice etc.
Toate aceste actiuni au ca rezultat o supraîncarcare a teritoriului cu instalatii turistice, afecteaza
echilibrul ecologic, conduc la urbanizarea statiunilor.
5. Amenajari deficitare pentru vizitarea pesterilor - obiective de mare atractivitate turistica,
executate fara respectarea tehnicii specifice unor astfel de lucrari. Efectele rezultate constau în
degradarea totala sau partiala acestora, cum este cazul pesterilor Muierii (Muntii Parâng),
Ialomitei (Muntii Bucegi) s.a.