IN VE N TAR U L

API C O L

STUPUL
Stupul este cea mai importanta componenta a
inventarului apicol si are menirea de a indeplinii
urmatoarele roluri:
adpost

pentru familia de albine;

depozit al rezervelor de hran;
transportul albinelor;
spatiu pentru realizarea recoltelor de miere
(miere marfa).

MULTIETAJAT

COSNITA

RA 1001

TIPURI DE STUPI
ORIZONTAL
VERTICAL
WARRE

BUDUROI

Elementele caracteristice
Capacitatea stupului;
Forma si dimensiunile ramei: in Romania:
lungimea constant a ramelor de 435 mm;
nlimea de 300 mm, 230 mm,162 mm;

Dimensiunea spatiilor de trecere pentru albine - 7,5 mm;

Distanta dintre axele fagurilor - 37 mm.

TIPURI DE RAME

Dadant

Langstroth
Multietajat

435 x 300 mm

435 x 230 mm

Rama
Magazin
435 x 162 mm

TIPURI DE RAME

Layens 310 x370 mm

Warre 315 x200 mm

STUPUL ORIZONTAL

Este format dintr-o ncapere paralelipipedica in care 20 - 24 de

rame dadant sunt asezate pe un singur rand.

Componentele unui stup

orizontal
Capacul

Diafragmele

Podisorul

Ramele

Corpul stupului

Scandura de zbor

Urdinisele

STUPUL VERTICAL
DADANT
Contine in general 10 rame Dadant.
Este un tip de stup foarte utilizat in
Romania,
deoarece
intruneste
avantajele legate de stuparitul
pastoral.
Permite depozitarea rezervelor de
hrana necesare pentru o iernare buna.

Componentele unui stup

orizontal
Capacul stupului

Echipamentul stupului :
- rame pentru magazie;
- rame pentru cuib;
- bloc urdinis;
- diafragma.

Podisor (hranitor)

Magazin 1/2; 1/1

Corpul stupului (sau cuib)

Fundul stupului

Stupul vertical Dadant poate fi alcatuit din

urmatoarele elemente principale:
Cuibul, un corp de stup cu capacitatea de 10-12 rame
dadant (1/1), situat la baza;
Magazia: - un corp de stup cu capacitatea de 10-12 rame
dadant (1/1);
- unul sau doua magazine (caturi de stup), fiecare
magazin avand dimensiunile reduse la jumatate din corpul
de baza (1/2);
- un corp de stup cu capacitatea de 10-12 rame
ME (Langstroth) (3/4) ;

STUPUL MULTIETAJAT
Stupul multietajat (ME)
derivat din stupul
Langstroth si Rooth, este
o varianta imbunatatita si
adaptata necesitatilor
specifice privind
apicultura noastra.
Acest tip de stup permite o
dezvoltare mai rapida a
familiei de albine si o
manipulare mai facila a
acestora in special in sistem
industrial.

Sistem in care se lucreaza

cu corpul si nu cu rama
Specific acestui tip de stup este inversarea corpurilor, adic
operatia prin care corpul superior in care s-a dezvoltat
cuibul familiei se coboara pe fundul stupului si in locul sau
se asaza corpul de jos cu fagurii goi.
In corpul de jos asezat pe fundul stupului, puietul va ecloza
si va elibera celulele.
Printr-o noua inversare cuibul familiei ajunge iarasi jos
asigurand spatiu pentru extinderea cresterii puietului in
corpul cu faguri goi ce va fi plasat peste acesta.

Componentele unui stup

multietajat
Capacul

Podisorul

Echipamentul stupului :
- rame 3/4;
- bloc urdinis;
- podisorul separator;
- rama de ventilatie;
- hranitorul;
- inchizatorul de urdinis;
- sistemul de impachetare.

Corpul

Gratia haneman

Corpul

Corpul

Soclu (fund)

DEZAVANTAJ
Cand iarna este de lunga durata nu pot fi
asigurate provizii suficiente pe corpul de baza
unde incepe formarea ghemului de iernare.
Trecerea albinei de pe un corp pe altul ar
putea conduce la pierderi de albine.
Daca temperaturile sunt foarte scazute
mutarea ghemului de iernare de pe corpul de
baza pe altul superior cu rezerve de hrana nu se
realizeaza rezultatul fiind moartea familiei de
albine.

In functie de asezarea ramelor fata de peretele

cu urdinis, stupii pot fi de doua tipuri:
in pat rece cand ramele sunt asezate
perpendicular pe peretele cu urdinis;

in pat cald cand ramele sunt

asezate paralel cu peretele unde se
afla urdinisul.

Soclu antivarroa
fundul de control
Permite monitorizarea gradului de infestare a familiilor de albine
cu Varroa destructor;
Permite monitorizarea unor tratamente, prin evaluarea numarului de
acarieni cazuti in timpul tratamentelor specifice si dupa tratamente;
Asigura o ventilare naturala a stupilor in general si in special cand
stupii sunt transportati;
Inlesneste tratamentul cu substante care se aplica prin fumigatii.

Alte echipamente apicole

Echipamente de protectie

Combinezon apicol

Masca apicola

Manusi apicole

Alte echipamente apicole

Echipamente de lucru

Scarar

Afumator

Dalta apicola

Perie apicole

Alte echipamente apicole

Echipamente de lucru in extractia mierii
Cutit descapacit

Furculita descapacit
Centrifuga apicola

Cleste pentru scos ramele

Tava descapacit

Alte echipamente apicole

Echipamente pentru insarmarea ramelor si
fixarea fagurilor artificiali
sablonul pentru fixarea distantei orificiilor de
perforare;
Perforatorul;
dispozitivul pentru insarmarea ramelor;
calapodul pentru fixarea fagurilor artificiali;
pintenul apicol,
canita pentru topit ceara;
ondulatorul de sarma.

Alte echipamente apicole

Echipamente pentru hranirea albinelor

hranitor uluc;
hranitor tava pentru stup ME;
hranitor de podisor pentru stup orizontal;
diverse tipuri de hranitoare exteriore si
interioare din lemn sau material plastic.

Alte echipamente apicole

Inventar apicol divers

pintenul apicol;
scararul;
scaunul apicol;
ladita pentru
transportat rame;
roinita;
caruciorul apicol;
gratiile de urdinis,

hranitorul;
custile pentru matci;
adapatorul;
cantarul de control;
dulapul pentru
pastrarea fagurilor;
si altele.

STUPARITUL STATIONAR
Sistemul de stuparit stationar se refera la
intretinerea familiilor de albine cu stupi
amplasati pe vatra de stupina permanenta.
Stuparitul stationar presupune, ca si
factor capital, dispunerea vetrei de
stupina intr-o zona care sa asigure
suficiente resurse nectarifere si
polenifere, esalonate de-a lungul anului
(cel putin doua culesuri de nectar).

Avantaje:
- economisirea cheltuielilor ocazionate de transportul
stupilor;
- prelungirea duratei de folosire a stupilor;
- eliminarea efortului fizic legat de incarcarea si
descarcarea stupilor;
- economia de timp.

Dezavantaje:
- aparitia unor calamitati la principalele culesuri de
nectar din raza economica de zbor a stupinei ceea ce
are ca urmare, nerealizarea productiilor de miere vizate
pentru sezonul apicol activ.

SISTEMUL DE STUPARIT
PASTORAL
Sistemul de stuparit pastoral se refera la
intretinerea familiilor de albine cu stupi
amplasati pe vetre de stupina temporare.

Stuparitul pastoral vine din necesitatea

obtinerii de productii marfa cat mai
mari care sa conduca la o cat mai buna
rentabilizare a stupinei si pentru a
valorifica, in conditii economice
avantajoase, resursele de nectar din
diverse zone bioapicole caracteristice
din tara noastra.

De obicei familiile de albine sunt iernate pe

vetre permanente de iernare, iar odata cu
venirea primaverii si inceperea infloririi
pomilor fructiferi, a rapitei si mustarului,
sunt deplasati pentru valorificarea resurselor
de nectar si polen din natura in scopul
dezvoltarii familiilor de albine si polenizarii
acestor culturi entomofile.
Ulterior, stupii sunt transportati la diverse
culesuri de productie, cele mai vizate fiind salcam, tei si floarea soarelui.

Alte culesuri:
- zmeura, faneata, mana si zburatoare in
zona montana;
- coriandru, facelia si alte culturi de camp;
- flora spontana in zona colinara si de stepa;
- menta de apa in zona inundabila a Deltei si
Dunarii in lunile septembrie si octombrie.
Dupa care stupinele se retrag pe vetrele de
iernare unde raman pana in primavara
urmatoare.