CURS

Piata de capital

Capitolul I
1.Conceptul de instrument financiar
Pentru a intelege se parcurg urmatoarele etape:
1. Conceptu de active si activ financiar
2. Clasificarea activelor financiare respectand anumite criteria
3. Clasificarea instrumentelor financiare -//1. Activul reprezinta un bun cu o anumita valoare ( ex: o masina) / document ce are inscris
o anumita valoare (actiuni, obligatiuni)
!Conform definitiei activul se prezinta sub 2 forme:
a) Un bun cu o anumita valoarea numit activ real
b) Un document in care este inscris o anumita valoare (activ financiar)
Activul financiar = un document numit si harte de valoare prin care se stabilesc drepturi
si obligatii banesti pentru detinatorul acestuia
2. Activele financiare suporta diferite denumiri respectand anumite criteria
a) In functie de participarea bancilor se grupeaza astfel:
*active financiare bancare
*active financiare nebancare
*active financiare hibride
Activele financiare bancare se grupreaza la randul lor astfel:
-active monetare (monede straine)
-active de capital (actiuni, obligatiuni)
Activele de capital reprezinta documente de valoare care se emit si se tranzactioneaza in functie
de marimea capitalului social (actiuni) / cap de imprumut (obligatiuni), care dau drepturi si
obligatii detinatorilor de la emitentii acestora .
Din definitie reiese prezenta a 2 participanti in emisiunea si tranzactionarea activelor de capital:
*emitentii (utilizatori)
*investitori numiti si detinatori

!
Investitorii pe piata de capital se grupeaza in:
-investitori initiali ( pers. fizice + juridici) care cumpara active de capital in momentul emisiunii
acestora
- investitori la burse de valoric care cumpara active de capital pe piata specifica de la investitorii
initiali /de la alti investitori la bursa
b) In functie de standardiczarea impusa de Organizatia Internationala de
Standardizare(ISO) :
*instrumente de proprietate (actiuni comune)
*intrumente de datorie ( actiuni preferentiale, obligatiuni)
*drepturi (drepturi de subscriere, waranturi)
*optiuni
*futures
*altele
c) In functie deprevederile UE prin directiva Pietei instrumentelor financiare MiFD:
*valori imobiliare
*intrumente de piata monetara
*titluri de participare
*optiuni, futures, forward, swap pe valori mobiliare, rata dobanczii, indici etc.
*optiuni, futures, forward, swap pe marfuri
Directiva UE renunta la categoria intrumentelor financiare si include primele 4 tipuri de tipuri
active financiare.
In sens larg activ. fin. Sunt incluse si in alte active, chiar unele nonficanciare/partial financiare,
precum marfuri , asigurari, pensii etc.
Potrivit clasificarii UE instrumentele financiare in sens restrains se grupeaza in:
*instrumente financiare primare (valori mobiliare + intrumente participare)
*intrumente financiare derivate (optiuni, futures, forward si swap)

Intrumentele financiare de pe piata monetara fac obiectul unei piete specifice numita piata
monetara desi pot fi incluse in instrumente financiare primare.
Gruparea in cele 2 categorii (primare si derifvate) este justificata si de formarea preturilor si
anume intrumente financia primare isi formeaza pretul in functie de cap social si cap de
imprumut al emitentilor.
Instrumentele financiare derivate isi formeaza pretul in functie de pretul de piata al
instrumentelor fin. primare suport.
1.2 Structura pietelor financiare
Pietele financiare = locul/ansamblul mijloacelor de comunicatie care permit emisiunea si
tranzactionarea instrumentelor fin. In sens larg la un anumit pret stablit de catre emitenti sau in
functie de raportul dintre cerere-oferta influentat de anumiti factori economici, financiari si
psihologici.

.Entitatea de supraveghere specific fiecarei tari, permite divizarea pietei fin. In functie de nr si de
denumirile institutiilor de supraveghere:
Ex: SUA piata monetara FED si piata de capital SEC
.Tipul operatiunilor divide piata fin in:
a) Piata primara unde au loc emisiunile de instr fin
b) Piata secundara unde au loc tranzactionarile de instr fin.
Cea mai importanta component a pietii financiare in functie de acest criteriu il constituie piata
secundara. Aceasta piata in functie de locul desfasurarii se regaseste in 2 variante:
-bursa de valori reprezentant o institutie bine definite
-OTC piata la ghiseu localizata initial la ghiseele bancilor de investitii, iar in present la
intermediarii pe pietele financiare fiind un ansamblu de conexiuni.
.Gradul de dezvoltare scindeaza piata financiara in:
a) Piata financiara dezvoltata existta in tarile cu economie dezv.
b) Piata financiara emergent existent in tarile mai putin dezvoltate ec.
c) Piata financiara de frontier existent in tarile cu economia slab dezvoltata, dar care nu
implineste conditiile de piata emergenta

1.3 Functiile pietelor financiare

Functiile comune ale tuturor componentelor pietelor financiare sunt:
a)
b)
c)
d)

Transfer al capitalurilor
Evaluarea instrumentelor financiare
Protectia investitorilor
De informare

Exista si o clasificare in functie principale si secundare:

Functiile principale sunt:
-atragerea economiilor populatiei
-participarea pers. fizice si juridice la capitalul firmelor
-facilitarea intalnirii cererii si ofertei de capital
-reorientarea si restructurarea sectoarelor economiei nationale
-barometru al ec. Nationale si ec. Mondiale
Functiile secundare sunt:
-facilitatea investitiilor
-reducerea riscului investitiilor fin.
-obtinerea de castigur la capitalul investit din evolotia preturilor titlurilor fin.
1.4 Participantii la pietele fin.
Participantii la pietele financiare implica abordarea urmatoarelor aspect
1.oferta si cererea de capital
2.mecanismul finantarii pe pietele fin.
3.intermediarii pe pietele fin.
1.Oferta de capital provine de la entitati care inregistreaza excedent de fonduri numite si
investitori sau entitati excedentare
Cererea de capital este lansata de catre entitati care inrg deficit de capital numite si
emitenti sau entitati deficitare

Aceste entitati (exceed + defic) pot proven din urmatoarele categorii de institutii si
agentii:
-Institutii international
-Agentii guvernamentali
-Institutii publice central
-Institutii publice locale
-Intreprinderi financiare
-Intreprinderi non-financiare
-Gospodarii fam.
Oferta de capital provine in special de la intreprinderi nonfinanciare si gospodarii familiare.
Cererea de capital se manifesta in principal din partea intreprinderilor financiare, administratiei
publice central si locale.
Cererea si oferta de capital poatea avea loc prin una din urmatoarele 2 modalitati:
1. Direct intre entitatile deficitare si cele excedentare
2. Indirect prin interpunerea intre cele 2 categ de entitati a unui intermediary numit
generic intermediar financiar si determinand operatiuni specifice de intermediere
financiara.
2 Mecanismul finantarii pe pietele financiare
Finantarea pe pietele financiare prezinta un anumit mechanism influentat de metoda aleasa :
directa sau indirecta
Mecanismul fin. directe are loc la baza contactul direct intre cele 2 entitati def. si excedentare.
Entitatea deficitara emite instrumente financiare in timp ce entitatea excedentara remite fonduri
intrand in posesia instrumentelor fin.
<
EMITENT(entitatea def.)

(2)
(1)

>

INVESTITOR (entitatea
excedentara)

(1) E.D redacteaza si emite instrumentelor financiare

(2) E.E intra in posesia instrumentlor financiare si emite entitatii deficitare, fonduri
reprezentand contravaloarea inscrisa in documente (cea rezultata de pe piata

Mecanismul finantarii indirecte prezinta 2 variante:

M. fin. indirecte pastrand instrumental fin. emis de catre entitatea deficitara numin
generic si instrument direct ( actiuni, obligatiuni)
M. fin. indirecte prin modificarea instr. Fin. initial in alt instr. Fin de catre intermediar
purtant denumirea generica de instr. Indirect (optiunile pe actiuni , optiuni pe valuta)
Mecanismul fin indirecte in conditiile remodificarii instr. Fin se prezinta astfel:

Intermediar

Emitent

Investitorii
2

(1) emitentul pune in circulatie instr. Fin direct apeland la un intermediar (ex. Actiune)
(2) intermediarul vinde investitorilor acelasi instriun fin direct (actiune)
(3) investitorii onoreaza plata instr fin direct la valoara inscrisa in document sau la valoarea
rezultata pe piata
(4) intermediarul remite fondurile obtinute emitentului care se finantiaza

Mecanismul fin. indirecte prin modificarea instr. Fin

(4)
EMITENT

(1)

(3)
INTERMEDIAR

INVESTITOR

(2)

(1) emitentul redacteaza si pune in circulatie instr fin direct (actiune)

(2) intermediarul redacteaza un instr fin indirect (optiune pe actiune)
(3) investitorii platesc contravaloarea instr fin indirect intermediarului
(4) intermediarul remiita plata respective emitentului care se finanteaza
In mecanismul finantarii indirecte se contrata prezenta unei categorii special numita institutii
financiare de intermediary care in functie de modificarea sau lipsa modificarii instr. fin directe se
grupeaza in : intermediari active si pasivi

.Intermediarii pe pietele financiare

Intermediarii grupati in cele 2 categorii (activ si pasivi) se interpun intre emitenti si investitori.
Intermediarii activi sunt de regula bancile comerciale, companiile de asigurari, fondurile
mutuale, etc.
Intermediarii pasivi cei mai reprezentativi sunt bancile de investitii si societatile de investitii.
Societatea de investitii financiare poarata denumirea de SSIF( societati de servicii de investire
financiara) . SSIF-urile sunt principalii intermediary pasivi pe piata financiara din Romania.
Infiintarea SSIF impune respectarea a 2 criterii principale:
1. Capitalul net minim sa fie pastrat la 25% din cap social
2. Gradul de indatorare sa nu depaseasca de 15 ori capitalul minim net
Organizarea SSIF-urilor are la baza o structura pe departamente grupate in servicii principale si
servicii anexe.
SSIF-urile intermediaza pe piata in una din urmatoarele posture:
1) SSIF broker care permite sa efectueze numai tranzactii in numele clientilor
2) SSIF dealer care permite efectuaea de tranzactii in numele clientilor si in nume propriu.
Indiferent de calitatea stabilita prin statut, persoanele care lucreaza la SSIF-uri poarta una din
denumirile *agentii de servicii de investitii financiare care primesc oridine de la client, si le
centralizeaza.
*agentii de bursa care executa ordinile clientilor si in nume propriu al SSIF-ului pe pietele
fin.Agentii de bursa numiti si specialist tranzactioneaza pe pietele fin in principal sub
denumirile broker de comision al caror castig provin din comisionul platit de catre client
- broker de bursa uneori numit si dealer al carui castig provine din comision platit
de client si diferenta de pret la vanzare si la cumpparare a instr fin.
Din categoria brokeri de bursa se selecteaza o categorie aparte de specialist pe piata fin si
anume maker market numiti creatori de piata, acesti fac piata adica cand piata stagneaza
initiaza in nume propriu sau in numele intermediarului ordine de vanzare si cumparare fara
acoperire.

Capitolul II
Piata actiunilor
1. Definirea si caracterisicile actiunilor
Piata de capital component a pietei financiare are loc ca obiect instrument de capital in
principal concretizate in actiuni si obligatiuni. Din acest motiv componentele principale ale pietei
de capital sunt: piata actiunilor si piata obligatiunilor
Actiunile sunt instrumente care asigura anumite drepturi asupra emitentilor.
Caracteristicile actiunilor sunt:

Denumirea emitentului
Raportul juridic intre emitent si detonator
Valoare nominal
Indivizibilitatea de o anumita clasa o actiune nu poate avea mai multi emitenti
Negociabilitatea
Marimea venituli (variabil sub forma de dividend)
Prezenta riscului
Durata de viata nelimitata
Prevederea anumitor drepturi pentru investitori:
-drepturi patrimoniale cel mai important dreptul la dividend
-drepturi nepatrimoniale cel mai important dreptul la vot

Tipuri de actiuni
Actiunile sunt emise si puse in circulatie sub diferite denumiri determinate de un anumit
criteriu de clasificare:
1. In functie de drepturile actionarilor, actiunile se grupeaza in:
*actiuni comune/ordinare
*actiuni preferentiale
2. In functie de forma de prezentare se emit 2 tipuri de actiuni:
*actiuni materializate
*actiuni dematerializate

Actiunile materializate se emit sub forma unor hartii de valoare care contin elementele
enumerate la caracteristicile actiunilor si in plus sunt securizate
Actiunile dematerializate se regasesc sub forma unor inscrisuri in cont pe suport magnetic sau
suport electronic.
3

In functie de inscrierea sau lipsa inscrierii posesorului actiunile pot fi:

*actiuni nominative daca numele detinatorului (actionarului) este inscris in
documentul respectiv (actiune)

Aceste actiuni pot fi la randul lor materializata sau dematerializate sub forma inscrisului in cont.
*actiuni la purtator nu au inscrise numele detinatorului si pot fi materializate sau pe
suport magnetic si suport electronic
4. In functie de localizarea acestora in timpul duratei de viata se regasesc 2 forme:
*actiuni de trezorerie aflate in posesia emitentului (trezoreria acestuia)\
*actiuni in circulatie care sunt localizate de catre actionari sau investor pe piata
secundara
5. In functie de marimea venitului suplimentar obtinut de la emitent se emit si circula 2
tipuri de actiuni:
*actiuni cu venit care sunt bonificate de emitent cu un dividend in marime
constanta de la un an la altul
*actiuni in crestere care aduc de la emitent un dividend mai mare de la un an la
altul
!Acest criteriu permite clasificarea actiunilor si intr-un alt mod:
*actiuni cu dividend constant (rata de crestere constanta)
*actiuni cu dividend in crestere (variabil)
In concluzie, pe piata actiunilor la emitent actiunile pot fi ordinare, preferentiale si de
trezorerie, iar in circulatie (la detinatori) se intalnesc si sub denumiri materializate, nominative
etc.
2.2 Structura pietei actiunilor
Piata actiunilor reprezinta locul/ansamblu mijloacelor de comunicatie care permit emisiunea si
tranzactionarea actiunilor in functie de raportul cerere-oferta influentat de anumiti factori
economici, financiari si psihologici

Piata actiunilor se subdivide la randul ei in mai multe subpiete, denumite generic tot piete cu
respectarea unor criteria de departajare.
1. Natura operatiunilor permise pe piata de capital o divide in:
*piata primara a actiunilor
*piata secundara a actiunilor
Piata primara a actiunilor permite efectuarea operatiuniii de emisiune a acestora. Emisiunea
actiunilor se realizeaza de catre companiile deschise numite si societati pe actiuni apeland la un
intermediar, de regula pasiv care le vand investitorilor initiali numiti si actionari ai emitentului.
Pretul la care are loc emisiunea se stabileste de catre emitent de catre intermediary sau de catre
emitent si intermediary.
Piata secundara a actiunilor este destinata operatiunilor care constituie generic
tranzactionarea acestora. Pe aceasta piata, actiunile trec de la investitori initiali (actionari) catre
alti investitori sau intre investitori pe piata secundara . Investitorii pe piata secundara devin
actionari ai emitentli preluand drepturile investititorilor initiali prin cumpararea actiunilor la un
anumit pret generic pret de piata.
In concluzie, diferentele dintre cele 2 componente ale pietei actiunilor sunt:
!emisiunea pe piata primara, tranzactionarea pe piata secundara
!!emitenti si actionari pe piata primara VS. investitori pe piata secundara
!!!pret de emisiune pe piata primara VS, pret de piata pe piata secundara
!!!!durata de functionare intermitenta a pietei primare VS. durata continua de functionare a pietei
secundare

2.Metoda de tranzactionare pe piata secundara a actiunilor

Piata actiunilor se grupeaza in piata de licitatie si piata de negociere
Piata de LICITATIE *cumparatorii si vanzatorii se adreseaza cu ordine de cumparare si ordine
de vanzare unui intermediar broker sau dealer
*intermediarul centralizeaza ordinele de cumparare si vanzare pe clase de actiuni
(care concide cu denumirea emitentului BRD,TVV etc.)
*internediarii plaseaza ordinele in piata care poate fi reglementata (ex: BVB)ca
interdealeri (de tip OTC)
*in piata reglementata sau OTC se intalneste cererea (ordinele de cumparare) cu

oferrta (ordinele de vvanzare) si se stabileste pretul de piata

*se executa ordinele la pretul de piata stabilit
*se deconteaza tranzactia prin remiterea actiunilor de catre vanzator si plata la
pretul de piata de catre comparator
In concluzie licitatia presupune stabilirea unui pret pe piata secundara la echilibrul dintre
cererea si oferta de actiuni.
Piata de NEGOCIERE: *cumparatorii si vanzatorii se intalnesc direct sau se adreseaza unui
intermediary
*cumparatorii si vanzatorii direct sau prin intermediar stabilesc de comun acord
pretul fiecarei clase de actiuni
In concluzie diferentele principale intre cele 2 tipuri de piete sunt :

Pe piata de licitatie este prezent intotdeauna intermediarul in timp ce pe piata de

negociere pot fi prezenti cumparatorii si vanzatorii , si numai in anumite cazuri
intermediarii
Pe piata de licitatie pretul se stabileste la echilibrul dintre cererea si oferta unei clase de
actiuni, pe piata de negociere in urma intelegerii dintre comparator si vanzator

Exista si o mica asemanare intre cele 2 piete si anume cantitatea si pretul la care s-au
perfectat pe piata de negociere sunt inregistrare in raportul de tranzactionare al pietei de
licitatie.

3.In functie de modelul de tranzactionare piata secundara a actiunilor se grupeaza in : piata

intermitenta (discontinua) si piata continua
Piata discontinua functioneaza in urmatoarele situatii:
a. Este o piata in formare sau debutanta
b. O clasa de actiuni este suspendata la tranzactionare
c. Lipsa de lichiditati a pietei respective
In tranzactionarea pe aceasta piata pasii sunt:
-cumparatorii si vanzatorii initaza ordine adresandu-le intermediarilor
-intermediarii centralzeaza ordine pe clase deactiuni si le plaseaza in piata

-agentii de bursa din pita descid sedinta de bursa cu ordinele primate pana la deschidere de la
intermediari
-automat la echilibrul dintre OC si OV se formeaza pretul de deschidere
-brokerii executa ordinele la pretul de deschidere indifferent de pretul cerut de vanzator si oferit
de comparator respectand un anumit algoritm
-in timpul de decontare reglementat vanzatorul remite actiunile si cumparatorul plateste la pretul
de deschidere majorat cu un comision
-la sfarsitul zilei sedintei de bursa prretul de deschidere, nr de actiuni, valoarea tranzactiei se
inregistreaza in raport de tranzactionare pe unul din cele 2 segmente- regular odd lot
Durata de functionare a acestei piete este de regula de maxim o ora si intotdeauna la deschiderea
sedintei de bursa.
Piata continua este forma cea mai intalnita in pietele secumdare de capital si se caracterizeaza
prin:
-functionarea pe toata durata sedintei de bursa , dupa piata intermitenta sau 24 ore din 24
-OC si OV se primesc pe toata durata functionarii pietei
-ordinele se executa la 2 preturi ASK si BID (piete de cotatie)
-posibilitatea interventiei creatorilor de piata (market maker) care plaseaza OC sau OV in nume
proprii pt a face piata pt o anumita clasa de actiuni pt care nu vin ordine C/V

4.In functie de localizare piata actiunilor se grupeaza in : piata bursiera si extrabursiera.

5.In functie de anumite particularitati ale fiecarei tari. De exemplu in Romania in BVB sau bursa
electronica RASDAQ
6. Impus de UE prin reglementari pietei financiare: piata reglementata (BVB, RASDAQ) si
sisteme multilaterale de tranzactionare(RO :sist. Alternative de tranzactionare)

2.3 Emisiunea si listarea actiunilor

Emisiunea actiunilor este operatiunea care permite punerea in circulatie a actiunilor de
catre emitentii acestora direct sau apeland la un intermediary pe segmentul pietei primare
de capital, la un anumit pret numit pret de emisiune.

Listarea actiunilor consta in inscrierea acestora la cota bursei numita piata secundara de capital
cu respectarea in functie de localizarea pietei, gradul de dezvoltare al acestuia si categoriile
reglementate
Emisiunea actiunilor este efectuata numai de catre companii deschise numite societati pe
actiuni, apeland la o operatiune denumita generic oferta. Oferta pe piata primara poate fi oferta
de cumparare si oferta de vanzare.
Oferta de vanzare in functie de natura piesei se intalneste sub 2 forme :
1. Oferta de vanzare primara/initiala are loc numai pe piata primara
2. Oferta de vanzare secundara care are loc pe piata secundara
Emisiunea actiunilor se realizeaza atat prin oferta prima cat si prin oferta secundara si anume:
-oferta primara/initiala permite emisiunea actiunilor de catre o companie debutanta
-oferta secunda permite emisiunea de actiuni de catre companiile care isi majoreaza cap socialisi splenteaza actiunile (divizare)
Oferta publica indifferent daca este primara sau secundara respecta in principal etapele:
1. Stabilirea parametrilor care constau in numarul de actiuni, durata ofertei, ponderea
actiunii in capitalul propriu
2. Elaborarea prospectului de emisiune care contine un rezumat al parametrilor si anumite
tipuri de informatii suplimentare
3. Avizarea prospectului de catre Institutia de supraveghre a pietei respective
4. Publicitate (mass-media)
5. Distribuirea actiunilor de catre intermediar/emitent
6. Inchiderea ofertei
In oferta publica daca se interpune intermediarul se apeleaza la una din urmatoarele etode
1. Metoda angajamentului ferm/plasamentului garantat
2. Metoda celei mai bune executii
Metoda angajamentului ferm presupune cumpararea de catre intermediary a actiunilor de la
emitent la un anumit pret, (pret de emisiune) , si vanzarea pe piata de capital la un pret mai
mare numit pret de vanzare. Castigul inermediarilor este dat de diferenta dintr pretul de vanzare
si pretul de cumparare.
Metoda celei mai bune executii consta in vanzarea actiunilor de catre intermediar la pretul de
emisiune in schimbul incasarii de la emitent a unui comision care reprezinta castigul acestuia.

Ambele metode suporta un anumit grad al riscului cu mentiunea ca a-2a metoda este cea mai
riscanta. (pentru intermediar cea mai riscanta e metoda 1)
D. p. d. v al castigului din partea de emitentului favorabila este metoda angajamentului ferm.
In oferta publica cel mai important element il constituie stabilirea pretului de emisiune si a
pretului de vanzare. Aceste preturi se pot stabili in principal prin una din urmatoarele 2 metode
care apartin intermedierii numita cea mai buna executie si anume : metoda pretului fix si
metoda licitatiei.
Stabilirea pretului de emisiune si a pretului de vanzare prin metoda pretului fix presupune
fundamentarea de catre emitent si intermediary a unui pret unic valabil pentru toti investitorii.
Licitatia consta in stabilirea mai intai a unui pret minim de catre emitenti si intermediari, iar
ulterior in functie de cerere si oferta sa se stabileasca pretul final de emisiune si pretul final de
vanzare.
Pentru metoda angajamentului ferm exista o fundamentare aparte a pretului de emisiune si a
pretului de vanzare numita book-building sau plasament .
Se constata ca fundamentarea celor 2 preturi este imprtanta mai ales pentru intermedierea prin
metoda celei mai bune executii. .

2.4 Cotarea si tranzactionarea actiunilor

Cotarea actiunilor consta in initierea de catre client a OC si OV urmata de inscrierea
acestora la cota pietei secundare (bursa de valori).
Tranzactionarea reprezinta un ansamblu de operatiuni care permit stabilirea pretului de
vanzarea si cumparare, executarea ordinelor si elaborarea raportului de tranzactionare.
Tranzactionarea este acceptata si interpretata in 2 moduri:
1. In sens restrains, cand se refera numai la operatiuni din definitia anterioara (op din incinta
bursei
2. In sens larg, cand tranzactionarea contine operatiuni din incinta bursei si din afara bursei,
deci contine cotarea,tranzactionarea in sens restrains si modificarile din registrul
actionarilor
Cotarea actiunilor depinde de 2 aspecte si anume :
-tipul ordinului de vanzare si cumparare
-metoda de cotare

2.4.1 Tipuri de ordine

Ordinul la BVB reprezinta o instructiune data de catre investitori intermediarului pentru a-I
cumpara sau vinde o anumita cantitate de instrumente financiare, la un anumit pret intr-o
anumita cantitate si intr-un anumit termen.
Ordinul contine urmatoarele elemente:

Sensul operatiunii (cumparare/vanzare)

Simboll actiunii
Cantitatea
Pretul unitary
Scadenta
Alte instructiuni

In functie de pret care este cel mai important element dintr-un ordin, ordinele se grupeaza in
principal astfel:
*ordine la piata
*ordine limita
Ordinul la piata dat de un investitor instructioneaza pe intermediar sa-I cumpere p clasa de
actiuni la un pret oferit de catre piata in termenul stabilit. In ordin acest pret se specifica prin
litere P si (P). Acest pret poate fi: -fixingul stabilit la deschiderea sedintei
-de cotatie identificat pe parcursul sedintei de bursa
Ordinul de acest tip se executa primul deci inaintea ordinelor limita (prioritate de pret)
Ordinul limita reprezinta o instructiune data de catre investitori intermediarului pentru a-I
cmpara sau vinde la un pret specificat (ex 2lei/actiune) cu urmatoarele semnificatii
-la C reprezinta pretul maxim acceptat de vanzator (max 2lei/act)
-la V reprezinta pretul minim acceptat de vanzator ( min 2lei/act)
In functie de natura prioritatilor ordinele pot fi:

Ordine cu prioritate de pret cand se executa mai intai o ordinal la piata si numai dupa
aceea ordinal limita
Ordine cu prioritate de timp care presupune respectarea principiului FIFO
Ordine cu prioritate de cantitate care instructioneaza mai intai executarea criteriilor care
contin cel mai mare numar de actiuni
Ordine cu prioritate de sursa care presupune executarea mai itai a ordinelor clientilor si
numai dupa aceea a ordinelor proprii date de intermediari

Ord

In functie de valabilitate:

Ordine valabile o zi care trebuie executate in ziua respective, in caz contrar se anuleaza
automat
Ordine cu o valabilitate (o saptamana, o luna) dar fara a depasi valoarea reglementata de
bursa, si se anuleaza automat la expirarea valabilitatii reglementate
Ordine fara valabilitate prestabilita care presupun anularea lor la expirarea valabilitatii
reglementate sau de catre client

Ordinele care contin instructiuni speciale:

Ex: o instructiune totul sau nimic ori se executa
Tehnicile de cotare au evoluat pe piata secundara de capital astfel:
1. Tehnica de cotare in ring numita la unele burse si tehnica de cotare in groapa
2. Tehnica de cotare in cornete de ordine, care se mai foloseste la NYSE, London Stock
Exchange,Tokio SE
3. Tehnici de cotare electronice
Tranzactii cu actiuni
Tranzactiile cu actiuni sunt un ansamblu de operatiuni efectuate pe piata secundara de capital
dupa operatiunea de cotara (acceptiunea in sens restrains).
Tranzactiile se intalnesc sub diferite denumiri cu respectarea in principal a 2 criterii:
1. Scopul tranzactionarii
2. Natura contului deschis la intermediar
Clasificare:
1.

In functie de scop, tranzactiile se efectueaza de catre investitori astfel:

Tranzactii de acoperire (hedging)
Tranzactii de arbitraj
Tranzactiile speculative
Tranzactii tehnice

Tranzactiile de acoperire sunt effectuate de catre investitori cu scopul protejarii capitalului

social investit pe piata actiunilor.
Scopul presupune cumpararea actiunilor cand pretul este mai mic si vanzarea acestora cand
pretul este mare, pe aceasi piata secundara.

Tranzactiile arbitraj sunt initiate de catre investitori cu scopul obtinerii unui castig fara
sumarea unui risc.Castigul se obtine cumparea unei clase de actiuni pe piata unde aceleasi
actiuni pe o alta piata unde se inrg un pret mai mare.Castigul este dat de diferenta intre pretul
de vanzare si pretul de cumparare
Tranzactiile speculative sunt effectuate de catre o cateforie aparte de investitori, nimiti
generic speculatori.Scopul tranzactiei il constiutie obtinerea unui castig prin asumarea
riscurilor.
Speculatia este posibila atat la scaderea pretului unei actiuni cat si la cresterea pretului
acesteia si nume:
La scadere, speculatorul tranzactioneaza a la baisse speculatorul vinde imediat
actiunele urmand sa le cumpere ulterior
La o crestere, speculatorul tranzactioneaza a la hausse speculatorul cumpara imediat
actiunea respective si o vinde la o data viitoare
Tranzactiile tehnice numite si de aranjare a vitrinei sunt effectuate numai pe pietele
secundare de capital unde exista creatori de piata. Acestia cumpara si vand in nume propriu
acele clase de actiuni care sunt tranzactionate mai putin. De exemplu, daca pt o actiune exista
un nr foarte mare de ordine de cumparare si lipsesc ordinele de vanzare, creaoturl de piata
initiaza ordinal de vanzare pt a face posibila executarea ordinelor de cumparare.
In concluzie, din cele 4 categorii de tranzactii grupate in punctie de scop 2 dintre ele
permit obtinerea unui castig de anume de arbitraj si speculative, si numai una dintre ele se
efectueaza in prezenta riscului si anumea cea speculativa.
2. In functie de natura contului tranzactiile se grupeaza in:
Tranzactii in numerar/cash
Tranzactiile in marja
Tranzactiile in numerar prezinta urmatoarele caracteristici:
- Nu se deruleaza prin contul deschis la intermediar (lipsa contului)
- Plata de catre comparator se face in numerar + livrarea actiunilor se face de catre
vanzator in termenul de decontare reglementat dupa executarea ordinelor
Aceste 2 caracteristici apartin unei tranzactii care presupune lipsa intermediarului, deci ele se
deruleaza pe un nr. foarte restranz de piete. Prezenta intermediarului la acest tip de tranzactii
presupune deschiderea unor conturi la acestia in numerar si conturi de titluri.
Tranzactiile in marja prespun deschiderea unui cont in marja. In functie denature
operatiunii care initiaza tranzactia in marja ,poate fi cumparare in marja si vanzarea in lipsa/fara
acoperire.Cumparea in marja este initiate de catre investitori pentru actiunile ale caror preturi

manifesta o tendinta de crestere. Vanzarea in lipsa, mai riscanta decat cupararea in marja este
initiate cand preturile actiunilor prezinta o tendinta de scadere.
! Deosebirea principal intre o cumparare in marja si vanzarea in lipsa consta in faptul ca
vanzatorul nu detine actiunile care fac obiectul vanzarii si se imprumuta apeland la intermediar
de la un alt detonator de actiuni.
Caractericile tranzactiilor in marja sunt urmatoarele:

Deschiderea unui cont in marja

Depunerea de catre initiator tranzactiilor a unei sume initiale in bani/actiuni reglementata
de institutia de supravheghere, suma numita marja initiala
Actualizarea valorii tranzactiei din contul in marja zilnic sau ori de cate ori pretul actiunii
se modifica peste o limita admisa.

Prin operatiunea numita marcarea la piata, resultant o marja numita marja actuala calculate in
procsul dupa relatia:
ma= (VPt- VPt-1/ VPt-1 )* 100
(VPt)Valoare de piata a cumpararii sau vanzarii in marja a unei clase de actiuni in momentul la
piata.
(VPt-1) valoarea de piata a cumpararii/vanzarii in marja al actiunii in momentul anterior
VP = Pt(pretul de inchidere) * n (nr de actiuni)
*mentirea marjei actuale la nivelul marjei initiale / al marjer permanente (dementinere)
reglementate de institutia de supravheghere sau instutita bursei de valori
*prezenta apelului la marja daca marja actuala este mai mica decat marj permanenta
*prezenta efectului de levier prin obtinerea unor castiguri substantiale ca urmare a unei
investitii initiale mai mici decat valoare cumpararii/vanzarii in marja, de regula la nivelul marjei
initiale.
! Din perspectiva caracteristiclor rezulta urmatoarele:
-

Prezenta unui sistem de marja si anume initiale, permanenta si actuala

Marja initiala si marja permanenta sunt reglementate de catre institutiile de
supraveghere, instit. Pietei de capital si unei chiar de intermediar.
Marja actuala este rezultatul unei operatiuni specifice numita marcare la piata
Apelul la marja este rezultatul in primul rand al marcarii la piata si apoi al existentei
marjei actuale la un nivel mai mic decat marja permanenta

Marcarea la piata /actualizarea valorii de piata din contul in marja determina existent a 2
calificative pt contul in marja:
1) Contul in marja nerestrictionat
2) Contul in marja restrictionat
1) Contul in marja nerestrictionar preznta urmatoarele caracteristici:
*marja actuala se compara cu marja initiala si intotdeuna trebuie sa existe relatia
Ma>=Mi, unde Ma stabilita in procente; Mi reglementata in procente
*suplimentul de marja stability ca diferenta intre Ma si Mi, si aplicat asuprea valorii de
piata poate fi utilizat de catre investitori asftel:
- retragerea in numerar a suplimentului de marja
- initierea unei tranzactii in marja al carei marje initiale in marime abs
=(diferenta) Ma- Mi
2) Contul in marja restrictionat prezinta urmatoarele criteria:
*marja actuala se compara cu marja initala si marja permanenta rezultand urmatoarele 2
situatii: 1. Ma situate intre cele 2 marje Mp <= Ma< Mi caz in care investitorul inrg un excedent
de marja fata de marja permanenta stability dupa relatia Ma-Mp (excedent de marja).
2. Ma<Mp caz in care apare un deficit de marja si investitorul primeste un apel la
marja.Apelul la marja primit de catre investitor consta in depunerea de numerar/de actiuni in
marime = cu Mp-Ma aplicata la valoarea de piata. Neraspunderea la apelul la marja se
rezolva prin vanzarea de catre intermediar a unui nr de actiuni = cu apelul la marja.
In concluzie, calificativele contului in marja atrag dupa sine aparitia comparatiilor
intre cele 3 tipuri de marja, rezultand urmatoarele marimi:
-supliment de marja(nerestrictionat) si Ma>Mi
-excedent de marja (restrictionat) Ma se situeaza intre Mp si Mi.