GUVERNUL ROMANIEI

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

FOAIE DE PARCURS
IN
DOMENIUL ENERGETIC DIN ROMANIA

IULIE 2003

CUPRINS
Pag.
I.
II.
III.
IV.

Privire de ansamblu asupra domeniului energetic

din Romania - PREZENT SI VIITOR ...........................................
Asigurarea resurselor energetice ....................................................
Modelul de pieta energetica in Romania ........................................
Politica energetica in Romania ........................................................
IV.1 Energia competitiva sustine o economie competitiva .............

IV.2 Rolul operatorului de piata si a autoritatii de reglementare

IV.3 Investitii si privatizare......................................................
IV.4 Politica de preturi si protectia sociala.................................

V.
VI.

4
10
13
16
16
18
22
28

Mediul ................................................................................................
37
Restructurarea sectorului de producere a energiei electrice si operarea
producatorilor pe piata ....................................................................
38
VI.1
VI.2
VI.3
VI.4

Programul de dezvoltare energetica pentru perioada 2003-2015..............

Programul de inchidere a centralelor.........................................................
Siguranta nucleara.....................................................................................
Programul electrificare..............................................................................

VII. Piata regionala de energie electrica....................................................

40
41
41
43

46

ANEXA 1
Balanta energiei primare pentru Romania in perioada 2003-2015
Indicatorii macroeconomici si energetici pentru perioada 2003-2015
i.Scenariu de baza
ii.Scenariu alternativ
Structura consumului de energie primara interna
Cererea de puteri instalate; curbele de incarcare pentru perioada 2003-2015
Grafice pentru structura puterii instalate si productia bruta de energie
Curbele de sarcina pentru energia neta produsa (trei curbe)
Grafice cu evaluare a capacitatilor de producere a energiei necesare
Programul de dezvoltare pentru capacitatile de productie pentru perioada
2003-2015
Propuneri de capacitati care sa fie reabilitate si de capacitati noi care sa fie
implementate
Program de scoatere din exploatare de capacitati termo (pornind de la
unitatile in functiune la data de 01.01.2003)
Consumul de combustibil si productia de energie termica pe perioada 20032015
Evolutia pretului la combustibili
Costul mediu al energiei electrice
Nevoile de investitii in sectorul energetic si prezentarea lor grafica
Ordinea de merit pe baza costului de productie cel mai competitiv (tabel si
grafic)
Evolutia gradului de deschidere a pietei interne de gaze naturale in
perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana
2

Evolutia participantilor elegibili la piata gazelor naturale

Evolutia cererii, productiei si importului de gaze naturale pe piata interna
2003 2015
Dezvoltarea capacitatilor de inmagazinare a gazelor naturale in perioada 2000
- 2010
ANEXA 2
Foaia de parcurs pentru energie electrica : structura de piata si
reglementarile pentru perioada 2003-2015
ANEXA 3
Foaia de parcurs in domeniul gazelor naturale : structura de piata si
reglementarile pentru perioada 2003-2015

I.
PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA
SECTORULUI ENERGETIC DIN ROMANIA:
PREZENT SI VIITOR
Recunoscand progresele facute de Romania pentru a avea o economie de
piata functionala, prezenta foaie de parcurs se concentreaza asupra pasilor pe
care-i mai are de parcurs in domeniul energiei si accelerarea implementarii
mecanismelor necesare conform aqui-ului Uniunii Europene in sectorul
energetic.
Foaie de parcurs a fost proiectata pe baza politica energetica a Guvernului
Romaniei din sectorul energetic, identificandu-se tinte si obiective specifice,
programe, termene, cai de implementare, precum si sursele financiare necesare.
Aceasta foaie de parcurs a fost elaborata in mod special pentru sectoarele de
energie electrica si cel al gazelor naturale, iar unele sub-sectoare ca cele referitoare
la carbune/lignit si petrol sau eficienta energetica au fost tratate mai pe scurt, ca
sectoare suport (furnizori de combustibili) pentru sectorul energiei electrice.
Foaia de parcurs pune accent pe probleme ca:
Cererea de energie electrica din Romania, pe termen scurt, mediu si lung, care
accentUniunea Europeanaaza nevoia economisirii energiei;
Modelul de piata si structura pietii, imbunatatirea cadrului legal si de
reglementari, precum si reformele care trebuie sa fie implementate pentru a
raspunde cerintelor acquis-lui comunitar si care sa faca posibil ca piata romana
de energie electrica si gaze naturale sa fie o piata competitiva in fata fortelor
pietii din cadul Uniunii Europene - prin intarirea mecanismelor competitive de
piata prin metode, reguli si reglementari stabile si transparente care sa fie
implementate de catre autoritatile de reglementare si operatorii comerciali. In
aceasta ordine de idei, au fost identificate mecanismele si problemele importante
care sa fie rezolvate;
Progresele inregistrate in reforma intreprinderilor publice in domeniul energetic,
completate cu planuri de finalizare a restructurarii lor;
Adaptarea cadrului de reglementare in vederea intaririi sigurantei in furnizare
intr-un cadru care sa asigure compatibilitatea cu mecanismele de piata;
Reducerea si eliminarea asimetriilor intre mecanismele de piata in functiune in
prezent si prevederile Directivelor Uniunii Europene, care da ca nu s-ar aborda
ar putea duce la crearea unor distorsiuni considerabile pe piata interna;
Accelerarea privatizarii in sectorul de distributie energie electrica si gaze
naturale, preecum si in cel de producere a energiei folosind solutii flexibile cum
ar fi parteneriatul public, concomitent cu programele de inchidere sau lichidarea
capacitatilor energetice neviabile;
Delimitarea precisa a investitiilor necesare ca investitii publice si/sau private.

NEVOIA DE DEZVOLTARE A SECTORULUI ENERGETIC

Sectorul energetic reprezinta infrastructura strategica de baza a economiei
nationale, pe care se bazeaza intreaga dezvoltare a tarii. In acelasi timp, energia
reprezinta o utilitate publica cu un puternic impact social.
Din aceste considerente, abordarea dezvoltarea acestui sector important al
economiei nationale a Romaniei, este facuta cu mecanisme specifice ca pentru o
utilitate de interes public, care are nevoie de mai multe mecanisme competitive, in
care pretul sa se formeze printr-o competitie libera intre o diversitate de furnizori si
clienti, care in mod gradual devin liberi sa-si cumpere energia de care au nevoie,
bazat pe mecanisme de piata stabile si transparente supravegheate de autoritatile de
reglementare si operatorii comerciali.
Evlauarea nevoii de energie s-a facut pe baza consumului de energie.
Proiectia consumului de energie s-a facut pornind de la necesitatea asigurarii
energiei necesara pentru:
sustinerea programelor de dezvoltare a tarii
nevoia de a imbunatati eficienta energetica, protectia mediului si utilizarea
optima a resurselor.
In aceasta ordine de idei, proiectiile de consum de energie au fost bazate pe
urmatoarele criterii specifice:
1.Evolutia PIB.
Guvernul Romaniei, prin politica sa, sustine cresterea accelerata a PIB in
vederea realizarii obiectivului strategic de reducere a decalajului economic dintre
Romania si tarile UNIUNEA EUROPEANA.
Ca urmare, s-au luat in considerare doua scenarii de crestere a PIB pana in anul
2015:

Scenariu
baza
Scenariu
alternativ

de

Realizat
2000 2001
5.2%

2002 2005

2006 2010

2011 2015

5.1%

6.0%

5.2%

Valoare medie
2002 - 2015
5.46%

4.4%

5.5%

4.8%

4.90%

Scenariul de baza reprezinta politica Guvernului de dezvoltare accelerata a

economiei, in care industria joaca un rol cheie, in contextul accelerarii privatizarii
in sectoarele electricitatii, gazului natural si petrolului, precum si terminarii
privatizarii in celelalte sectoare economice.

Scenariul alternativ a fost considerat avand in vedere un posibil impact al

tendintelor manifestate in economia mondiala asupra economiei Romaniei care ar
putea duce la incetinirea dezvoltarii anumitor sectoare economice.
2.Intensitatea energetica.
Scenariul de baza este cel prevazut in strategia pentru eficienta energetica, prin
care intensitatea energetica totala trebuie redusa cu 30-50% pana in anul 2015
printr-un proces complex de inlocuire a tehnologiilor energofage, realizat printr-o
restructurare a economiei.
Scenariul alternativ prevede o reducere a intensitatii energetice cu 25%,
determinat de o dezvoltare mai lenta a economiei, ca urmare a impactului
inflUniunea Europeanantelor economiei mondiale mentionate mai sus.
Intensitatea energetica este reprezentata de cantitatea de resurse energetice
primare pe unitatea de PIB ( tone combustibil echivalent la 1000 USD ) si este una
din modalitatile cheie de evidentiere a eficientei energetice si un reper important al
economiei nationale, in vederea planificarii energetice. Intensitatea energetica in
Romania masurata prin intermediul acestui indicator se prezinta astfel:
Intensitatea energetica ( tone combustibil conventional /1000 USD PIB )
1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

a)

1,33

1,21

1,06

1,07

1,02

0,92

0,88

0,89

0,99

0,96

0,83

b)
UNIUNEA

0,66
0,19

0,61
0,19

0,53
0,19

0,41
0,18

0,39
0,19

0,35
0,18

0,34
0,19

0,34
0,18

0,38
0,17

0,16

0,15

Romania:

EUROPEA
NA

Pentru Romania sursa de informare este ISPE

a) consumul final de energie/ PIB 97
b) consum final de energie/PIB- paritatea puterii de cumparare (ppc)
***anul 1989 a fost calculat la acelasi ppc ca 1990
c) pentru anii 1998 si 1999 indicatorul nu a fost calculat din lipsa ppc

Scaderea cu 3% a intensitatii energetice inrgistrate anterior se datoreaza in

principal schimbarilor structurale ale productiei interne, astfel :
scaderea contributiei industriei la totalul PIB de la 40,5% in 1990 la 33,2% in
1996 si la 25,23% in 2000;
cresterea ponderii serviciilor.
In strategia de eficientizare energetica au fost incluse tinte specifice pentru viitor
de reducere a emisiilor de caldura si a intensitatii energetice.
Intensitatea energetica este un indicator important in cadrul acestei Foi de
Parcurs prin inflUniunea Europeananta pe care o are asupra stabilirii cererii de
putere.
6

In strategia privind eficienta energetica este prevazuta urmatoarea prognoza a

intensitatii energetice :
Intensitatea energetica in perioada 2000-2015
An
Indicator

Unitate de
masura

Consum final de energie /

PIB

t.o.e./103 $

Scenariu
Optimist
Optimist

moderat
Mediu
Mediu pesimist
Minimal

2000

2005

2010

2015

0.522 0.409 0.334

0.522 0.426 0.352

0.835 0.533 0.456 0.410

0.547 0.482 0.434
0.557 0.499 0.451

Sursa de informare : ISPE

Anul 1999 a fost luat ca an de referinta

3.Populatia
Populatia si consumul ei crescand de energie, prin utilizarea din ce in ce mai
mult de aparatura electrocasnica, reprezinta un alt criteriu important. A fost avuta
in vedere o crestera a populatiei Romaniei la 22,2-22,3 milioane in anul 2007 si
22,6 milioane in anul 2007.
Bazat pe criteriile mentionate mai sus, respectiv:
Cresterea PIB
Reducerea intensitatii energetice cu 30-50%
Evolutia populatiei si nevoile ei de energie
Au fost determinate urmatoarele trei alternative privind necesarul de resurse
primare de energie:
NECESARUL DE RESURSE PRIMARE ENERGETICE
tcc /1000$ din PIB (tone combustibil conventional)

Reducere a
intensitatii
energetice
a) 50%
b) 40%
c) 30%

Realizat
2001

2005

2010

2015

Crestere
2015/2001

54.260

54.000
57.770
58.300

54.700
63.800
66.900

57.300
68.500
74.500

3000
14.200
20.200

Se considerea ca alternativa de reducere a intensitatii energetice cu 40%,

reprezinta o tinta realista si realizabila.
Datorita unei mai eficiente utilizari a energiei, cresterea consumului de
energie se face intr-un ritm mediu anual de 2,7% in timp ce cresterea PIB este
prevazuta la 4-5%
Pe baza setului de criterii mentionat mai sus a fost proiectata cererea de energie
si a fost determinat necesarul brut de energie pentru a acoperi aceasta cerere,
pentru perioada 2003 2015, si care este prezentata sintetic in graficul urmator:

II. ASIGURAREA RESURSELOR ENERGETICE

Criteriile de baza de la care s-a pornit in proiectiile facute, privind asigurarea
resurselor energetice sunt bazate pe principiul meritului (costului cel mai
eficient).
Pornind de la acest criteriu au fost considerate secvential si alte criterii ca:
- Siguranta in furnizare prin folosirea la maximum a resursele interne
disponibile si care raspund la ordinea de merit;
- Necesarul de import de resurse energetice sa fie asigurat prin diversificarea
structurii lor, a surselor de aprovizionare si asigurarea accesului la resurse
competitive
Pe baza criteriilor de mai sus au fost luate in considerare urmatoarele resurse
energetice:
1. LIGNIT. Disponibilitatea rezervelor interne de lignit este evaluata pentru
urmatorii min. 50-70 ani, la un nivel de extractie de 30-35 mil.tone/an in
exploatatii de suprafata. Strategia privind mineritul prevede ca productia de
lignit sa fie concentrata in cele mai eficiente operatiuni din punct de vedere al
costurilor care sunt exploatarile de suprafata, iar minele neviabile ( mai ales
exploatatiile subterane ) sa fie inchise. Productia de lignit nu este subventionata
in Romania si reprezinta o sursa de energie competitiva care nu este
inflUniunea Europeanantata de tendinta pietei de crestere a pretului la alti
combustibili.
2. HUILA. Rezervele de huila existente permit o productie de 3,5 mil.tone/an;
3. GAZELE NATURALE.. Productia interna de gaze naturale va inregistra o
scadere accentuata din cauza limitarii resurselor naturale, iar dependenta de
importuri in acest caz va creste dupa cum urmeaza:
Consumul de gaze naturale in Romania in perioada 2003-2015
Anul
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Consum 15,9 16,4 16,7 17,3 17,8 18,5 19,0 19,7 20,2 20,9 21,5 22,2
(mld.mc)
Resurse
11,9 11,7 10,7 10,2 8,5
8,2
7,8
7,5
6,9
6,6
6,2
5,9
Interne
(mld.mc)
Resurse
4,0
4,7
6,0
7,1
9,3
10,3 11,2 12,2 13,3 14,3 15,3 16,3
Import
(mld.mc)
Import
25,2 28,7 35,9 41,0 52,2 55,7 58,9 61,9 65,8 68,4 71,2 73,4
relativ la
consumu
l anual
Sursa:Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale,ANRG,Bucuresti 2003

2015
22,8
5,5
17,3
75,9

10

4. REZERVELE HIDRO. Se prevede exploatarea resurselor hidroenergetice

astfel incat energia hidro sa reprezinte 1,5-2,5 GWh/an iar aportul din
capacitiati noi este estimat la cca.500-900 MW;
5. Programul de energetica nucleara va fi continuat prin darea in folosinta a
Centralei Nucleare de la Cernavoda Unitatea nr.2 in anul 2005 si la o data
ulterioara a Unitatii nr.3;
6. Sursele energetice regenerabile vor fi incurajate dupa cum prevede programul
national pentru surse energetice regenerabile; acestea reprezinta o sursa interna
ce poate ajuta la reducerea importurilor si imbunatateste siguranta alimentarii
cu energie cu respectarea conditiilor de protectie a mediului. Sursele de energie
regenerabila ( biomasa, microcentralele, energia geotermala,etc.) reprezinta o
sursa importanta, chiar daca pe ansamblul contributia lor e mica.
Costurile investitiilor initiale in acest domeniu sunt foarte mari, ceea ce
reprezinta un factor restrictiv in dezvoltarea lor. De aceea, pentru a depasi acest
obstacol, se va demara un program stimulatoriu ce va include si o componenta
financiara.
CONCLUZII
Bazat pe cele de mai sus si a detaliilor din anexe, se pot trage urmatoarele
concuzii pentru nivelul anului 2015:

Resursele energetice interne vor fi limitate la 24-25 mil. Tcc/an;

Operarea productiei de energie pe baza de carbune la un nivel de eficient

de realizare a extractiei de carbune, este estimata la un plafon de 30-35
milioane to/an liginit si 3,5 milioane to/an hula.
Surplusul de energie hidro are de asemenea un prag de exploatare.

In aceste conditii in viitor surplusul principal de energie necesar va trebui

asigurat prin cresterea productiei de energie nucleara.
Cererea de resurse energetice din import va creste de la 33,6% in 2001, la 3940% in 2005 si la 49-50% in 2015. In acest context, cererea de gaze naturale din
import va creste de la 18.4% la 64,3% in 2015.
Avand in vedere aceasta tendinta crescatoare a cererii de resurse din
import, in abordarea dezvoltarii energetice a Romaniei trebuie sa se tina cont
ca e nevoie de eforturi considerabile in trei directii majore:

Reducerea intensitatii energetice specifice pe unitatea de PIB in economie;

Utilizarea pe scara mai larga a surselor interne de energie regenerabila;
Rezolvarea tranzactiilor care depasesc granita uneia sau a mai multor tari,
ceea ce necesita o armonizare a abordarii tarifelor si a alocarii de capacitatii.
11

Totodata, un efort semnificativ trebuie facut pentru imbunatatirea sigurantei in

aprovizionare prin cresterea gradului de disponibilitate a resurselor pe baza de
aranjamente si intelegeri internationale pe termen lung ca si prin diversificarea
resurselor energetice, exploatand pozitia geografica cheie a Romaniei in tranzitul
de resurse (gaz natural si petrol) localizate in est.
Acest obiectiv ar trebui sa fie realizat avand la baza o piata functionala unde
consumul de energie si bilantul energetic sa se supuna criteriilor de
competitivitate.
Insusindu-si acest punct de vedere, Guvernul Romaniei, a declarat ca o
prioritate stringenta pentru sectorul energetic, necesitatea remodelarii pietei
energetice pe baze competitive

12

III. MODELUL DE PIATA ENERGETICA IN ROMANIA

Abordarea dezvotarii sectrului Energetic si Eficienta Energetica in
Romania este bazata pe obiective pe termen lung care reflecta cererile economiei
nationale referitoare la :

asigurarea resurselor energetice si siguranta energetica

eficienta energetica
utilizarea resurselor regenerabile
protectia mediului.

Pentru a respecta principiile de baza mentionate mai sus si armonizarea cu

aquis-ul comunitar, structura energetica si modelul de piata energetica
prezentate in aceasta Foaie de Parcurs sunt orientate catre o piata total
competitiva.
Piata competitiva este formata din:

contracte bilaterale liber negociate intre producatorii interni si consumatorii

eligibili sau cu alti furnizori care vand energie electrica consumatorilor eligibili.
Eligibilitatea va creste gradual pana la deschiderea totala a pietei. Pe aceasta
piata, consumatorii eligibili, furnizorii de energie si chiar companiile de
distributie vor avea posibilitatea sa comercializeze energie electrica direct, la
preturi liber negociate sau stabilite pe piata spot;
contracte negociate incheiate de producatori si auto-producatori cu companiile
de distributie si de furnizare;
tranzactii pe piata cu o zi inainte;
contracte de export, negociate direct de producator cu clienti din afara;
utilizarea retelelor, este asigurata in Romania prin reglementarea accesului
nediscriminatoriu al tertilor, atat la reteaua de transport, cat si cea de distributie,
pe baza de tarife publicate. Atat participantii la piata existenti, cat si cei noi
beneficiaza de tratament transparent si nediscriminatoriu, inclusiv in ceea ce
priveste accesul reglementat la retelele de transport si de distributie. Conectarea
la retele este serviciu public obligatoriu.
In prezent, piata en-gros de electricitate (REM) este structurata pe doua nivele:

piata competitiva,

piata reglementata.

Rolul pietei reglementate este de a asigura tranzactii corelate, dintre

producatorii si furnizorii consumatorilor captivi, corespunzatoare consumului final
al consumatorilor captivi. Preturile pe aceasta piata reglementata sunt stabilite in
scopul acoperirii costurilor si a uni nvel de profitului rezonabil. Cantitatea de
13

electricitate tranzactionata reglementat va fi diminuata in mod gradat, in corelare

cu deschiderea pietei si cresterea competitiei pe piata.
Pe piata reglementata tranzactiile cu energie electrica se fac pe baza de contracte
reglementate (cu preturi reglementate si cantitati determinate).
Pe piata reglementata se incheie urmatoarele contracte:
- contracte de portofoliu intre principalii producatori (cu preturi si cantitati
stabilite de reglementator);
- contracte pentru energie electrica produsa in cogenerare (cu cantitati si
preturi reglementate);
- contracte pe termen lung cu cantitati reglementate, contracte must run
-must take incheiate de Nuclearelectrica pentru intreaga productie a
centralei nucleare.
Luand in conisderare durata aranjamentelor contractuale, REM este structurata
pe doua nivele:
- Primul nivel al pietei cuprinde (I) contractele bilaterale ( reglementate) intre
producatori si distribuitori/furnizori licentiati; (II) contracte bilaterale
(negociate) intre producatori si furnizori/consumatori eligibili acreditati. In
perioada 2003-2004, contractele initiale si contractele de optiune initiala vor fi
dezvoltate, finalizate si puse in practica, dupa consultari cu toate partile
implicate. Din 2005 aceste contracte vor inlocui contractele de portofoliu
actuale, care vor fi valabile inca 5 ani si vor avea cantitati reglementate
diminuate stabilite in functie de deschiderea pietei ( (din 2007 piata va fi
deschisa in totalitate). Dupa deschiderea totala a pietei, preturile reglementate la
energie vor fi aplicate doar consumatorilor care nu isi exercita dreptul de iesi pe
piata si prefera sa ramana fixati la tarifele reglementate. Tranzactiile la acest
prim nivel vor fi testate pe parcursul anului 2004 si vor fi aplicate comercial
incepand cu 2005.
- Al doilea nivel al pietei este alcatuit din (I) tranzactii cu o zi inainte ( pentru
ziua urmatoare) care vor permite producatorilor, furnizorilor si
distribuitorilor/furnizorilor licentiati sa-si ajusteze pozitiile contractuale stabilite
anterior, in primul nivel al pietei; (II) tranzactiile serviciilor de sistem intre
producatori si operatorul de sistem ( Transelectrica); si (III) tranzactii in timp
real pe piata de echilibrare intre operatorul de sistem (Transelectrica) si
producatori si/sau furnizori.
In perioada 2003-2004 operatorul de sistem (OPCOM) va proiecta, va testa si va
deschide o Bursa de Energie pentru adaptarea tranzactiilor cu o zi inainte( pentru
ziua urmatoare).

14

Productia reglementata de energie hidro va fi furnizata fara discriminari catre

toti distribuitorii/furnizorii licentiati si furnizorii, prin intermediul Bursei de
Energie (Capitolul VII din prezenta Foaie de parcurs).
De asemenea, efectuarea tranzactiilor fizice de vanzare/cumparare de energie
electrica din sectorul reglementat al primului nivel de piata si toate tranzactiile din
al doilea nivel, vor fi realizate prin intermediul Bursei de Energie.
Cand Bursa de Energie OPCOM va incepe sa functioneze din punct de vedere
comercial, va fi obligatoriu pentru toti participantii la piata sa faca tranzactii pe
termen scurt prin aceasta bursa (2005-2007). Incepand din 2007, volumele din
contractele initiale vor fi reduse la o cantitate care sa corespunda nevoii de
achizitionare a furnizorului de ultima instanta.
Ratiunea introducerii unei piete pentru capacity tickets la bursa de energie a
OPCOM este aceea de a liberaliza piata prin permiterea distribuitorilor/furnizorilor
licentiati, furnizorilor si producatorilor sa-si potriveasca volumele tranzactionate
din contractele bilaterale indeplinind si obligatiile furnizorului de ultima instanta
si stabilizand veniturile producatorilor.
Numarul consumatorilor eligibili va creste dupa o schema prestabilita de
deschidere a pietei, care sa reflecte cerintele Directivelor UNIUNEA
EUROPEANA pe probleme de energie electrica.

15

IV. POLITICA ENERGETICA IN ROMANIA

Accesul sigur si functionarea eficienta a sectorului energetic reprezinta
principala problema pentru economia romaneasca.
De aceea, o strategie energetica coerenta si economic viabila este premisa unei
cresteri economice corespunzatoare si a eradicarii saraciei.

IV.1 ENERGIA COMPETITIVA

BAZA UNEI ECONOMII COMPETITIVE
In ultimii 10 ani au avut loc in lume reforme radicale in domeniul structural si
institutional avand ca scop descentralizarea serviciilor, cu scopul cresterii calitatii
si eficientei serviciilor.
In acest context abordarea dezvoltarii sectorului Energetic din Romania se
bazeaza pe o deschidere graduala a pietii compeitive, ca parte integranta a
conceptului de liberalizare a economiei nationale si de libera circulatie a bunurilor
si serviciilor.
Abordarea dezvoltarii sectorului Energetic dina Romaniei are ca tel sa creeze
acele structuri si conditii care sa corespunda si sa faca fata pietei energetice
europene aflata intr-un continuu proces de integrare, unde pietele nationale isi
pierd treptat granitele traditionale, devenind parte integranta a pietei comune
europene.
In ultimii 3 ani, s-au facut pasi importanti in restructurarea sectorului de energie
din Romania prin implementarea procesului de liberalizare bazat pe principii de
piata si libera competitie ca si prin promovarea unui proces de privatizare sustinut.
In acest sens in sistemul energetic din Romania s-au realizat urmatoarele:

Restructurarea companiilor integrate vertical in companii autonome de

producere, transport, distributie si furnizare;
Restructurarea segmentului de producere in: 5 producatori termo, 1 producator
hidro, un producator de energie nucleara si 14 producatori in cogenerare care au
fost tranferati autoritatilor locale; mai exista si 3 producatori independenti
separati in 1988;
Restructurarea sectorului de gaze naturale in sectoare autonome de producere si
inmagazinare (Romgaz), transport (Transgaz) si 2 companii de distributie
(Distrigaz Nord si Distrigaz Sud);

16

Diminuarea concentrarii productiei de gaze naturale si a importului prin

acordarea de licente si autorizatii unui numar din ce in ce mai mare de
companii;
Reglementarea accesului nediscriminatoriu al tertilor la sistemul de transport si
distributie atat pentru energie electrica, cat si la gaze naturale;
O piata descentralizata a contractelor bilaterale pe termen mediu si lung,
completata cu piete pe termen scurt initial obligatorii, dar devenind voluntare pe
termen mediu;
Infiintarea in anul 1999 a Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul
Energiei (ANRE) si a celei in domeniul Gazelor Naturale in 2000 (ANRGN) in
scopul crearii unor reguli stabile si transparente care sa incurajeze activitatea
comerciala si protejarea interesului public, conform cerintelor Directivei
96/92/EC de formare a unui organism independent de reglementare si a
Directivei 98/30/CE a Parlamentului European si al Consiliului din 22 iunie
1988 referitoare la regulile comune pentru piata interna de gaze naturale;
In domeniul petrolier s-a creat cadrul comercial necesar cum ar fi: a) preturi
internationale la capul sondei; b)accesul la conducte pe baza de tarife
reglementate la transportul petrolului brut; c) preturile la consumator sunt
stabilite de piata;
La gaze s-a asigurat interventia reglementata asupra unor participanti la piata in
scopul asigurarii cu gaz a tuturor consumatorilor, inclusiv a grupurilor care sunt
mai putin atractivi ca clienti (localitati izolate, consum scazut);
O strategie de privatizare bine definita si atragerea de noi investitii.

Actiuni viitoare vor fi intreprinse in scopul rezolvarii unor probleme specifice,

si anume:

o piata deschisa care sa asigure ca formarea preturilor la energie se va face in

mod liber, bazat pe competitie si negocieri;
preturi reglementate corespunzatoare costurilor economice justificate;
un program clar de deschidere a pietei de energie.

Deschiderea pietei energetice va continua avand la baza urmatorul traseu:

PROGRAMUL DE DESCHIDERE A PIETELOR DE ENERGIE
ELECTRICA SI GAZE NATURALE

Energie
electrica
Gaze
naturale

Gradul de
deschidere
la
1.01.2003
33%
30%

Gradul de
deschidere
la
31.12.2003
40%
(20 Gwh)
40%

Gradul de
deschidere
la
31.12.2004
55%
(1 Gwh)
50%

Gradul de
deschidere
la
31.06.2006
80%
75%

Gradul de
deschidere
la
01.01.2007
100%
industrial
100%
industrial

Gradul de
deschidere
la
01.07.2007
100%
domestic
100%
domestic

17

- Functionarea transparenta, stabila si corespunzatoare a autoritatilor si

mecanismelor de reglementare;
- Structuri si reguli de piata clare;
- Cadru legal care sa raspunda cerintei de transparenta si stabilitate.
- Imbunatatirea competitiei pe piata en-gros de electricitate care va include
introducerea contractelor initiale ( in locul actualelor contracte de portofoliu ) si
a contractelor initiale cu optiune, dezvoltarea pietei tranzactiilor cu o zi inainte
(la inceput cu reguli impuse si mai apoi libera), formarea unei piete de
echilibrare in cursul unei zile si a unei obligatii de contractare. Va fi introdus un
set de masuri de contabilizare a cantitatilor de energie si a aranjamentelor
privind obligatiile de decontare pentru toti comerciantii. Este prevazuta si
aparitia pietelor derivate si a unui sistem de compensare corespunzator.
- Imbunatatirea competitiei, prin mentinerea sau perfectionarea calitatii
serviciilor la consumatori, referitoare la siguranta si fiabilitate.
- Integrarea pietei interne de energie intr-o viitoare piata regionala si mai ales in
Piata Interna a UNIUNEA EUROPEANA
Programul detaliat de evolutie, transformare, precum si mecanismele,
reglemntarile si parghiile folosite pe termen scurt, mediu si lung este prezentate
SUB FORMA DE FOAIE PE PARCURS, in :
- Anexa 2, pentru electricitate si
- Anexa 3, pentru gazele naturale.
IV.2 ROLUL AUTORITATII DE REGLEMENTARE SI AL
OPERATORULUI DE PIATA
ZONE DE ACTIUNE
1. Odata cu infiintarea unei piete en-gros de energie electrica si gaze naturale
consumatorii captivi vor continua sa achizitioneze energie de la
companiile de distributie/furnizare ce au monopol in acea zona,
continuand sa fie reglementate.
2. Tarifele de transport ca si cele de distributie vor fi in continuare
reglementate. Serviciile de transport vor fi furnizate de monopolurile
naturale, respectiv de companiile de transport a energiei electrice si
gazelor naturale ( Transelectrica, Transgaz ).
3. Pe piata cu amanuntul, unde clientii vor avea posibilitatea sa-si aleaga
furnizorii, pretul energiei va include o componenta reglementata, legata de
costul activitatilor de transport si distributie si, pentru gazele naturale, de
cel al inmagazinarii. Metodele de reglementare vor deveni mai complexe
si deciziile vor avea un impact mai profund in vederea privatizarii acestui
sector.
De aceea, implementarea structurilor de piata nu va diminua importanta si
functionarea Autoritatii de Reglementare, ci va impune transformarea lor. In
18

procesul de monitorizare a pietei si a rezolvarii disputelor autoritatile de

reglementare vor juca un rol semnificativ.
4. Rolul operatorilor de piata ( energie electrica, gaze naturale ) in operatiile
de pe pietele en-gros va fi revizuit si diversificat, pentru a corespunde cu
liberalizarea pietei si cresterea competitiei.
Aceaste tendinte fac necesara implementarea unei burse specializate de energie
(financiare si materiale), care sa fie administrata de Operatorul Comercial.
Avand in vedere experienta acumulata si capacitatea individuala de functionare,
operatorii de piata vor juca un rol esential in dezvoltarea comertului cu energie pe
plan national si regional.
OPERATORUL PE PIATA ENERGIEI ELECTRICE OPCOM
Operatorul de piata OPCOM se afla, in prezent, intr-un proces de implementare
a unor noi mecanisme tehnice si comerciale pentru piata de electricitate care
include instrumente financiare si comerciale cum ar fi casa de compensatie
(clearing), seturi de contracte standard care sa fie implementate in perioada
urmatoare, bazate pe consultanta internationala calificata finantata de Phare si de
Banca Mondiala. In Anexa A se prezinta o schema a tuturor acestor instrumente
care vor fi puse in practica in scopul asigurarii functionalitatii Bursei de Energie
cu cele doua componente, si anume pentru piata fizica de energie (prin 2 contracte,
finantate de Comisia Europeana in programul Phare 2000 si de Banca Mondiala) si
pentru piata financiara (prin proiectul Phare 2001 finantat de Comisia Europeana si
proiectul Phare 2002 co-finantat de Opcom si de Comisia Europeana).
Proiectul dezvoltat prin programul Phare 2000 functioneaza inca si consta in
furnizarea la cheie a unui sistem informatic integrat, care sa acopere echipamentele
si aplicatiile soft dedicate, care va functiona ca o platforma comerciala noua de
informatica pentru piata romana de energie. Programul Phare 2002 are ca scop
implementarea functiei bursiere destinata administrarii financiare a pietei de
energie si care consta in furnizarea unui sistem informatic integrat dedicat acestei
functii (hard si soft) si a unui simulator de piata financiara in scop de training.
Aceste sisteme vor fi adaugate unui modul informatic dedicat prognozei pe termen
scurt, mediu si lung a prognozei cererii de energie electrica. De asemenea, asistenta
tehnica va acoperi si consolidarea institutionala a OPCOM pentru asigurarea
implementarii functiei bursiere destinata pietei financiare de energie si regulile,
reglementarile si instrumentele specifice pentru aceasta piata.
Proiectul finantat de Banca Mondiala va fi dezvoltat pe termen lung, 2003
2007. Scopul proiectului este de a oferi OPCOM o consultanta extinsa si asistenta,
in regim de twinning, prin reguli si reglementari proiectate pentru noua piata de
energie, pentru testarea si proiectarea Bursei de Energie, testare pilot si
implementare. Consultantul va asigura corelarea activitatilor conceptuale implicate
in proiectarea, testarea si implementarea noului regim de tranzactionare pe piata
romana de energie.
19

Cea mai important functie prevazuta pentru twinning, in conformitate cu noua

viziune strategica care urmeaza sa fie dezvoltata pentru piata romana de energie,
este asigurarea asistentei tehnice pentru Comitetul de Coordonare a Pietei de
Electricitate, pentru desfasurarea actiunilor lui specifice.
Toate acestea vor face posibila infiintarea Bursei Romane de Electricitate, care
intentioneza sa devina piata regionala sud-est europeana.
Unul din noile instrumente vor fi contractele pe termen lung (contracte
initiale sau vesting).
Contractele pe termen lung (contracte initiale sau contracte reglementate
multilaterale) se incheie intre producatori si furnizori, cu cantitati ferme si profilate
pe perioade de tranzactionare.
Contractele vor fi puse mai intai in practica pentru stabilizarea tranzactiilor de
vanzare si cumparare a energiei electrice intre companiile de distributie (opt) si
producatori, conform Hotararii de Guvern 1524/2002, si va dura aproximativ 5
ani.
Volumele stabilite in aceste contracte se vor reduce anual, pentru a incuraja
participantii la piata sa desfasoare tranzactii bilaterale intre ei.
Datorita reducerii progresive a volumelor contractate, un nou mecanism piata
de capacitate - va fi infiintat si pus in functiune.
Preturile vor fi, de asemenea, profilate si vor fi indexate trimestrial.
Aceste arajamente sunt considerate ca fiind solutia comerciala capabila sa ofere
stabilitate pietei si, in acelasi timp, sa faciliteze comertul pe o piata de electricitate
din ce in ce mai competitiva.
OPERATORUL PE PIATA GAZELOR NATURALE
Rolul Operatorului pe piata Gazelor:
Prezenta unei diversitati de consumatori (eligibili si captivi pana la deschiderea
completa a pietii, ca si consumatorii care in mod voluntar nu isi exercita dreptul de
eligibilitate dupa deschiderea completa a pietii) ca si prezenta temporara pe piata a
unor mecanisme de formare a pretului cum este cosul de pret impun prezenta
unui operator de piata pentru gazele naturale.
Responsabilitati care ii revin:
- Supravegherea raportului intre cumparare si vanzare, si mentinerea unui regim
nediscriminatoriu pentru toti jucatorii de pe piata gazelor;
- Monitorizarea interdependentei intre surse (tara si din import), ca si a
parametrilor (debite, presiuni, activitatea depozitelor subterane de gaze,
fluctuatiile orare, zilnice si sezoniere, cererile pentru varful de consum);
- Previzionarea dinamicii de consum a gazelor pe piata de gaz din Romania;
20

- Dezvoltarea unei piete competitive a gazelor presupune stabilizarea unui

operator de gaze comercial separat de structurile actuale (in sistem similar cu
cel de la energia electrica)

- Dezvoltarea sistemului necesar pentru operarea si monitorizarea pietii de gaze,

pentru a controla interdependentele intre surse (tara si din import), si parametrii
(debite, presiuni, activitatea depozitelor subterane de gaze, fluctuatiile orare,
zilnice, si sezoniere, cererile pentru varful de consum).
In proiectia modelului trebuie avute in vedere si posibilele inflUniunea
Europeanante legate de o potentiala interconectare a sistemului de gaze din
Romania cu sistemul tarilor Uniunii Europene;
- O proiectie clara a evolutiei sistemului de gaze din Romania si a modului de
realizare a ei;
- Un sistem hard si soft proiectat pentru a ingloba operatiile specifice unei piete
de gaze in continua dezvoltare. Sunt in pregatire termenii de referinta necesari
pentru realizarea acestui proiect.
Va trebui, de asemenea, revazut sistemul de reglementari (social, legal, schimbul
al frontiera, comercial, economic) care are impact asupra operarii actuale a
operatorului de gaze si, trebuie revizuit proiectul actual de piata. Aceasta
presupune o cooperare stransa cu ANRGN, precum si un dialog deschis cu
operatorii de pe piata gazelor (inclusiv o intelegere de catre acestia a
constrangerilor, deficientelor si dificultatilor in operarea pietii de gaze).
Rezultatul acestor studii se va materializa intr-un raport cu tinte si obiective de
atins pentru Operator si cu mecanismele de operare si monitorizare care sa fie
folosite, definind principiile, functiunile, activitatile de operare propuse s,i care sa
asigure in final interoperabilitatea cu sistemul de gaze al UNIUNEA
EUROPEANA.
In acelasi context, trebuie asigurat un sistem IT care sa inregistreze si sa
inmagazineze informatiile necesare operarii si monitorizarii pietii gazelor, precum
si procesarea lor pentru a permite:
- Selectia si analiza dintr-o baza de date (bazata pe informatii privind cererea si
oferta pe o perioada de cinci ani) a informatiilor care sa permita estimarea
consumului curent de gaze cu un grad ridicat de acuratete, contraverificarea
selectiva cu date statistice anterioare pe baza evolutieii datelor de cerere si
consum lunare/saptamanale/zilnice, legate si de predictia privind evolutia
situatiei meto.
- Traducerea contractelor curente intr-o schema de tip off take pentru a putea
da informatia necesara furnizorilor de gaze in vederea planificarii operarii lor.
- Acoperirea intregului spectru de activitati necesare pentru ca furnizarea sa
satisfaca cererea.
21

- Optimizarea raportului intre nivelul productiei interne, introducerea in sistem a

gazelor din depozitele subterane, si gazul importat pentru acoperirea cererilor la
varful de consum.
- Progamarea si coordonarea lucrarilor de intretinere (de rutina si speciale) ca si a
altor activitati in sistem, pentru asigurarea ca acestea nu vor avea un impact
asupra securitatii furnizarii de gaze livrate la consumatori.
Obiectivul principal este asigurarea dezvoltarii continUniunea Europeana a pietii
interne de gaze in asa fel incat sa corespunda cu Directiva UNIUNEA
EUROPEANA privind piata unica a gazului prin consolidarea rolului si functiilor
operatorului de gaze.

22

Consultanta in regim
Twinning - Banca
Mondial (cu livrarea
simulatorului pietei si
actualizarea ulterioara
a
software-ului
sistemului
de
tranzactionare
si
settlement,
conform
evolutiei pietei)

PIAA
FIZIC

ANEXA A
IMAGINE DE ANSAMBLU
privind alocarea sarcinilor principale n proiectele OPCOM
COMITETUL DE
COORDONARE
A PIETEI
Cu nregistrarea tuturor contractelor i settlement pentru toate tranzaciile

Contracte initiale Vesting

ENERGIEI

IT:

Contracte de capacitate
Contracte bilaterale

Reguli, Reglementri

SIMULATOR

Reguli, Reglementri

SIMULATOR

Reglementare hidro
Piaa spot
Cu o zi nainte
Ajustare
Piaa de
Administrat cu o zi nainte de
echilibrare
Operatorul de Pia, Orizont I
Administrat n timp real de
Operatorul de Sistem, Orizont II
Servicii de sistem

Reguli, Reglementri
Reguli, Reglementri
Reguli, Reglementri

SIMULATOR
SIMULATOR
SIMULATOR

POWER EXCHANGE
(settlement)
POWER EXCHANGE
POWER EXCHANGE
(settlement)
POWER EXCHANGE
POWER EXCHANGE
POWER EXCHANGE

Reguli, Reglementri

SIMULATOR

POWER EXCHANGE

SIMULATOR

Operator Sistem (DEN)

Reguli, Reglementri

Reguli, Reglementri

Cuantificarea riscului i mecanisme de garantare

(inclusiv cliring)

PIAA
FINANCIAR

IT:
SIMULATOR

Reguli, Reglementri

SIMULATOR

POWER
EXCHANGE

Reguli, Reglementri

SIMULATOR

POWER EXCHANGE

Simulator piata financiara ptr. instruire

Phare
2001
Contracte futures, opiuni etc.

Reguli, Reglementri

Casa de cliring

Reguli, Reglementri

Modul prognoz

Reguli, Reglementri
LEGEND:

Proiecte Phare

Proiect Banca Mondial

PX
PX

IT

Phare
2002
(Implicit

pregtire
investitionala
Phare 2001)

Phare 2002
(Cu pregtire
investitionala
n
Phare
2001)

Phare 2000
Investiie
(Alstom)

Phare
2002
(Cliring
implicit)
(Cu pregtire
investitionala
n
Phare
2001)

cu
n

23

FIGURA NR. 1: Aranjamente

contractuale pentru piata de energie HG 1524/200
Contracte servicii
auxiliare

Transelectrica
SA
Opcom SA

HIDROELECTRICA SA

Echilibra
re
DAY-AHEAD

BURSA
ENERGIEI

HIDRO Primara
Contracte
multilaterale
reglementate

BUCARESTI SA
TERMOELECTRICA SA

ROVINARI SA

TURCENI SA

Contracte
multilateral
e
reglementat
e

DISCOs
Consumatori captivi

DEVA SA

NUCLELECTRICA SA

Contracte
bilaterale
negociate
Consumatori eligibili

24

Construirea de noi capacitati s-a stabilit avand la baza si un program paralel de

inchidere a capacitatilor neviabile; situatia de ansamblu fiind urmatoarea:

Sector
Hidro:
-capacitati noi
-reabilitare
Termo:
-capacitati noi
-reabilitare
Nuclear
Total

2003-2005
Capacitati Capacitati
noi
de inchis
129Mw:
99Mw
30Mw
555Mw:
1280Mw
555Mw
1284 Mw

1280 Mw

2006-2010
Capacitati
Capacitati
noi
de inchis
200Mw:
200Mw
3505Mw:
2185Mw
1445Mw
2060Mw
700mW
4412Mw
2185Mw

- in MW
2011-2015
Capacitati
Capacitati de
noi
inchis
200Mw:
200Mw
710Mw:
0
500Mw
210Mw
707Mw
1617Mw

In Anexa nr. 1 la prezenta, este detaliata o lista a capacitatilor noi si a celor care
trebuie modernizate, precum si lista capacitatilor care trebuie retrase din functiune.
Selectia proiectelor de producere care sa fie promovate, s-a facut pe baza
principiului meritului folosind formula de cost cel mai competitiv (vezi Aneza 1)
In ierarhizarea proiectelor pe aceste principii, rezulta urmatoarea ordine:

Energie nucleara: la Cernavoda Grupul 2 (707Mw), iar ulterior Grupul nr.3

(707Mw). Sectorul nuclear reprezinta sectorul care in viitor va trebui sa asigure
in mare parte acoperirea nevoilor de consum suplimentar. Energia nucleara
repezinta una din cele mai eficiente forme de producere a energiei si, care
asigura, in acelasi timp, o reducere a dependentei de sursele de materii prime
energetice din import.
Productia suplimentara de enegie hidro: care este estimata la o capacitate de
500-900Mw, economic fezabila.
Reabilitarea unor unitati termo existente,si/sau realizarea de cpacitati noi
folosind lignit si huila. Reabilitarile avute in vedere sunt cele la care costurile
de modernizare sunt mai mici cu 50% decat costul de realizare de capacitati noi
cum sunt cele de la Turceni, Rovinari, Isalnita, Deva-Mintia. (in cazul in care
costurile cu reabilitarea depasesc 50% din costul unei noi unitati se impune
realizarea unei noi capacitati care are avantajul unei perioade de exploatare mai
mari decat unitatea reabilitata). Proiectele de reabilitare ar putea reprezenta 3545% din totalul capacitatilor noi pentru sistem.
Turbinele pe baza de gaz cu ciclu combinat. 15% din totalul energiei se
prevede a se realiza pe baza de gaz.

26

In tabelul de mai jos este facuta o scurta prezentare a efortului investitional

necesar intregului sector energetic si o definire preliminara a surselor de investitii.
In procesul stabilirii surselor de investitii s-a luat in considerare, in primul
rand premiza ca acestea sa fie satisfacute prin atragerea la maximum posibil
de surse private de investitii. Aceasta dorinta a fost qunatificata in mod realist
tinand cont de situatia sectorului energetic pe plan mondial, care datorita crizelor
prin care a trecut si mai trece inca , a indus pentru investitorii din sectorul energiei
electrice, cel putin pentru perioada urmatoare, o atitudine rezervata in ceea ce
priveste expansiunea de capital.
Sector

Producere
energie
termica
Producere
hidro
Producere
nuclear
Transport
distributie*
Total

Total,
dintre
care:

2003-2005
Surse de investitii
Private Companii
de stat

1595

400

450

- in milioane de dolari
20111-2015
Total

Total,
dintre
care:

2006-2010
Surse de investitii
Private Companii
de stat

Total,
dintre
care:

Surse de investitii
Private Companii
de stat

1195

1588

800

788

300

200

100

3485

100

350

500

150

450

660

300

360

1610

480

480

1046

400

646

360

100

260

1886

491
628
3644

428
928

491
200
2716

234
727
4095

727
2077

234
2018

341
885
2764

885
1485

341
1261

1266
2240
10485

*companiile de distributie vor fi privatizate

Costurile de mediu sunt estimate la 10% din total efort investitional.
Pentru ca sectorul energetic din Romania sa fie atractiv pentru capitalul privat si
investitorii strategici este necesar un proces continuu de reforma si restructurare.
Este de asemenea foarte important sa se promoveze o programare
corespunzatoare a investitiilor spre sectorul privat, pornind de la cele mai viabile
proiecte, care sa reprezinta proiecte de succes si sa asigure astfel incurajarea
investitorilor si pentru alte proiecte, int-ro piata care are un cadrul de reglelmentari
stabil si transparent, bazat pe un model de piata competitiv.
Noile mecanisme de contractare descrise in aceasta Foaie de Parcurs sunt
concepute pentru a satisface asteptarile investitorilor si sa asigure astfel limitarea
contractelor de termen lung de tip PPA, acestea urmand a fi promovate pe baza
selectiva si numai daca nu incalca Directivele UNIUNEA EUROPEANA
referitoare la costurile ingropate si subventiile de stat.

27

GAZUL NATURAL
De asemenea, s-a facut o estimare a cerintelor de investitii in sectorul gazelor
naturale, pana in anul 2010:
- in milioane dolari
Sector

Total,
dintre
care:

Pentru prospectiuni si
foraje, dintre care:

626

2003-2005
Surse de investitii
Private Companii de
stat
221

405

Total,
dintre
care:
620

-Romgaz
405
405
280
-Petrom *
191
191
300
-altii
30
30
40
Pentru reteaua nationala
172
120
52
305
de transport
Pentru reteaua de
910
910
1260
distributie *
Pentru depozite
88
40
48
517
subterane
Total
1.796
1291
505
2.702
* Petrom si cele doua companii de distributie vor fi privatizate

2006-2010
Surse de investitii
Private Companii de
stat
340

Total

280

1.246

280
300
40
305

685
491
70
477

1260

2170

200

317

605

2105

597

4.498

Industria gazelor naturale are in fata doua tinte importante legate de asigurarea
furnizarii:
cresterea capacitatii de inmagazinare, astfel incat pe timpul iernii ( in sezon de
varf) sa se asigure presiunea si fluxul necesare in conducte. In 2003 s-au luat
masuri importante in acest scop, prin dublarea capacitatii de inmagazinare.
Masuri si programe sunt preconizate si in viitor, astfel incat capacitatea de
inmagazinare sa creasca dupa cum urmeaza:
Capacitati subterane de stocare in mld. metri cubi
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
1,3
2,5 3,23 4.05 5.0
5.8
6,3
6,5 6,55

- diversificarea surselor de furnizare a gazului. In acest scop, au fost prevazute

urmatoarele actiuni:
- interconectarea sistemului romanesc de conducte de transport cu reteaua
europeana. Conducta de conectarea Szeged Arad se afla actualmente in curs
de implementare.
- Inlesnirea accesului Europei la gazul Caspic si al Orientului Mijlociu.
Un acord preliminar a fost incheiat intre tarile interesate, si anume Turcia,
Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria. Pe baza acestui acord, s-a intreprins un
studiu de fezabilitate, partial finantat de UNIUNEA EUROPEANA si condus de un
consultat selectat.
28

PRIVATIZARE
Strategia Guvernului Romaniei consta in accelerarea procesului de privatizare in
toate sectoarele energetice. Strategia Guvernului Romaniei urmareste privatizarea:
- tuturor activitatilor in aval, in sectorul de electricitate, respectiv cele 8
companii de distributie si, in sectorul gazelor naturale cele 2 companii de
distributie gaze;
- activitatilor de producere a energiei, incepand cu cele mai fezabile.
La momentul actual, nu exista strategii de privatizare a companiilor de transport
(Transelectrica si Transgaz) si nici pentru Compania Nationala de producere a
gazului natural Romgaz. Exista, insa, o strategie privind accesul la noile campuri
de gaz natural ca si companii private care functioneaza deja la producerea gazului
natural.
Consolidarea cadrului de reglementare a structurilor de piata prin reguli
transparente si stabile, ajuta si promoveaza procesul de privatizare in domeniul
energiei. De aceea, Guvernul Roman a stabilit un drum clar de urmat, descris in
proiectul de fata, astfel incat prin reformele si reglementarile implementate cu
succes sa dea incredere investitorilor.
Principalul scop al privatizarii este atragerea capitalului necesar si consolidarea
companiei, astfel incat dupa privatizare sa avem companii mai competitive si mai
puternice si, in acelasi timp, sa se evite cresterea fara rost a tarifelor la energia
electrica.
Strategia de privatizare va trebui subordonata obiectivului pe termen lung care
este obtinerea de preturi competitive la energie.
In aceasta perspectiva, este de prevazut a se folosi fondurile rezultate din
privatizarea sectorului energetic pentru finantarea de proiecte energetice, cu
prioritate a celor cu impact social si economic si de protectie a mediului.
Bazat pe aceste considerente, privatizarea se va axa pe urmatoarele aspecte :
atragerea de investitii necesare pentru asigurarea de surse energetice eficiente,
sigure si cu impact scazut de mediu; privatizarea va fi efectuata in principal prin
atragerea de capital privat in capitalul propriu al societatilor, combinata cu
vanzarea de pachete suplimentare de actiuni ;
atragerea de investitori strategici in cadrul companiilor publice, care reprezinta
succesului operatiilor si asigura implementarea unui management modern;
Procesul de privatizare in domeniul energetic va fi facut, astfel incat, sa
corespunda urmatoarelor cerinte:
succesiune cronologica bine definita ;
asigurarea transparentei procesului prin apelarea la consultanti internationali
selectionati;
crearea capacitatii manageriale necesare in concordanta cu piata.
29

PROGRAMUL DE PRIVATIZARE
Guvernul Romaniei a aprobat urmatorul program de privatizare :
pentru distributia de energie electrica intr-un ritm de 2 distribuitii pe an; anul
acesta va fi finalizata privatizarea societatilor Electrica Banat si Electrica
Dobrogea, iar in 2004 alte doua companii de distributie se vor afla in proces de
privatizare;
pentru cele doua companii de distributie a de gazelor naturale, Distrigaz Nord
si Distrigaz Sud, s-au semnat contractele de consultanta si s-a demarat
privatizarea;
din 2000 pana in prezent, au fost infiintate mai multe companii private in
sectorul gazelor naturale (14 companii de distributie si 1 de inmagazinare).
Toate aceste companii au solicitat ANRGN si au obtinut licentele necesare
(Anexa 1 referitoare la Participantii la piata gazelor naturale).
In domeniul gazelor naturale au fost acordate:
- 79 autorizatii de infiintare a distributiei de gaz;
- 51 autorizatii de functionare a distributiei de gaz;
- 40 licente pentru distributie
- 1 licenta de dispecerizare
- 42 licente de furnizare
- 2 licente de inmagazinare
- 1 licenta de transport
- 1 licenta de tranzit.
privatizarea sectorului de productie termo va debuta cu cele mai atractive
unitati:
Turceni si Rovinari (pe lignit) pentru care, pe baza unor fonduri asigurate de
USAID - s-a demarat programul de consultanta;
centrala Iernut este urmatoarea;
in cazul societatii Hidroelectrica, privatizarea celor 21 de proiecte neterminate e
preconizata a se incheia partial in acest an si urmatorul. Inainte de deschiderea
totala a pietei, se prevede ca, Hidroelectrica sa fie resturcturata in structuri
comerciale separate in scopul privatizarii, de preferat grupat cu centrale termo,
care sa aiba acces pe piata. Restructurarea poate avea loc si mai devreme daca
sunt cerinte ale investitorilor in acest sens.

30

IV.4 POLITICA DE PRETURI SI PROTECTIA SOCIALA

POLITICA DE PRETURI SI TARIFE

Se prevede ca politica de preturi sa fie guvernata de criterii economice,

respectiv:
Preturile la energie (gaze naturale si electricitate) sunt stabilite:
- pentru consumatorii eligibili, pe baza negocierilor libere, bazate pe
competitie urmarind tendinta de deschidere a pietei;
- pentru consumatorii captivi, preturile sunt reglementate, in conformitate cu
costurile justificate economic, plus o marja de profit.
Tarifele pentru distributie si transport sunt reglementate in conformitate cu
costurile justificate economic, plus o marja de profit.
Subventia incrucisata se elimina
Pentru categoriile de consumatori cu probleme sociale (consumatori cu venituri
mici) se va introduce un mecanism de subventionare directa de la buget
EVOLUTII INREGISTRATE ANTERIOR LA PRETURI SI TARIFE

Pretul energiei electrice, pentru consumatorii finali a inregistrat cresteri de

3,6%/luna in perioda octombrie 2001 martie 2002, iar incepand cu luna aprilie
2002 pretul la energie electrica a crescut cu 14% pentru a acoperii variatiile
determinate de inflatie. In iulie 2002 pretul la energie a crescut cu 1,5%. In
perioada octombrie 2002 - ianuarie 2003 s-a aplicat o ajustare de pret pentru a
acoperi inflatia in asa fel incat pretul in US$ sa ramana la nivelul lunii iulie 2002.
In acest cadru pretul energiei termice furnizate de Termoelectrica a fost stabilit la
20$/gcal incepand cu luna iulie 2002.
Au fost diferentiate preturile la consumatori astfel:
- 50,4$/Mwh pentru consumatorii captivi
- 46,7$/Mwh pentru consumatorii industriali
- 64,1$/Mwh pentru consumatorii casnici
La gazul natural: incepand cu 2002 pretul gazului natural a fost fixat la
82,5$.1000 m.c., iar incepand cu luna martie 2003 la 90$/1000 m.c.
EVOLUTII VIITOARE
Pornind de la nevoile de investitii pentru realizarea de capacitati noi de
producere a energiei inclusiv modernizarea, precum si de la chetuielile de investitii
care apar ca urmare a nevoii de aliniere la cerintele de mediu, se estimeaza ca
costul de productie al energiei electrice va creste.
In anexa nr.1 sunt prezentate tabele de crestere a costurilor si graficele eferente
pana in anul 2015, la care vor trebui adaugate costurile de finatare si profitul
asteptat de investitor.
31

In costurile respective au fost incluse amortizarile, costul materiilor prime

inclusiv cresterile de pret la materiile prime energetice proiectate in aceeasi anexa,
costurile cu manopera si costurile fixe.
Evolutia politicii de preturi pe fiecare segment gaze naturale si energie
electrica pe termen scurt, mediu si lung este evidentiata in anexele pentru
electricitate (Anexa 2) si, respectiv, gaz (Anexa 3).
Principalele caracteristici pentru fiecare perioada poate fi rezumata dupa cum
urmeaza: (implementarea realizata in perioada precedenta nu se va repeta in cea
urmatoare, fiind considerata pe deplin valida).
Perioada 2003 2004
Electricitate
Preturile la electricitate pentru producatori vor fi:
- libere, bazate pe competitie si negociere intre producatori si consumatorii
eligibili;
- reglementate, pentru consumatorii captivi, aprobate de autoritatea de
reglementare;
- ANRE va mentine obligatia filialelor Electrica sa preia energia electrica din
cogenerare, corespunzatoare energiei termice livrate consumatorilor de energie
termica rezidentiali, la preturi reglementate.
- ANRE va transpune sau adapta metodologiile Consiliului Reglementatorilor de
energie ale UNIUNEA EUROPEANA privitoare la tariful transfrontalier. Din
2004 se va institui, in regiunea Balcanica, un mecanism CBT (Cross Border
Trade), care exista deja in tarile din Europa occidentala;
- Avand in perspectiva armonizarea cu Directivele UNIUNEA EUROPEANA,
metodologia ANRE de stabilire a preturilor reglementate la achizitionarea de
energie electrica produsa de producatori independenti si auto-producatori va fi
extinsa si in cazul energiei electrice din surse regenerabile. Avand in vedere
costurile ridicate pentru producerea acestui tip de energie, ANRE va studia
posibilitatea subventionarii ei de la bugetul national/local sau va contura o
formula financiara stimulativa pentru aceste cazuri.
Tarifele de transport si distributie:
Avand in vedere caracteristica acestor activitati, si anume de monopol natural,
atat tarifele de transport cat si cele de distributie vor fi tarife reglementate, bazate
pe urmatoarele principii, care dau mai multa stabilitate si transparenta procesului:
- pana la sfarsitul anului 2003, tarifele pentru transport si distributie vor fi
reglementate in baza costurilor justificate plus profitul. La sfarsitul anului
32

2003, se va incheia evaluarea mijloacelor fixe ale companiilor de distributie

si de transport.
in 2004, in baza evaluarii mentionate mai sus si a stabilirii mai
representative a costurilor istorice, se va implementa mecanismul ROR (rata
de recuperare a investitiei).
2005, tinta o reprezinta implementarea mecanismului price-cap (indexul
CPI-X).
ANRE va stabili tarifele pentru serviciile auxiliare bazate pe costurile de
productie.).
ANRE va determina mecanismul pentru internalizarea costurilor externe
pentru protectia mediului.
Politica tarifelor preconizeaza ca pana la finele perioadei de tranzitie sa fie
inlaturate tarifele monome la consumatorii finali.
Luandu-se in considerare structura activitatilor in sectorul energiei electrice,
pentru serviciile de transmisie si distributie se intentioneaza sa se introduca
o noua componenta in tarif - cererea contractata sau capacitatea contractata.

Energie termica
Consumatorii rezidentiali de energie termica vor continua sa plateasca un pret
national de referinta, care va fi adaptat permanent pretului la combustibil. In
acelasi timp, primariile vor realiza studii pentru optimizarea variantelor de
incalzire din cadrul comunitatilor lor.
Consumatorii de energie termica ce au venituri scazute, vor primi in continuare
subventii.
Gaze naturale
Preurile gazelor naturale sunt stabilite n scopul de a acoperi costurile de
operare i, de asemenea, pentru a crea sursele de finanare ale investiiilor
viitoare. Preurile gazelor naturale se stabilesc :
o pentru consumatorii eligibili - prin negociere
o pentru consumatorii captivi- sunt reglementate i aprobate de ctre
ANRGN
Tarifele de transport, distribuie i nmagazinare sunt tarife reglementate,
aprobate de ANRGN i ANRM i apoi publicate, la stabilirea lor lundu-se n
considerare costurile justificate, la care se adaug profitul aferent activitii
respective.
ANRGN implementeaz o nou metodologie de preuri i tarife, difereniate pe
categorii de consumatori, care s elimine subveniile ncruciate ntre categoriile de
consumatori i care s reflecte costurile efective corespunztoare gazelor naturale
furnizate fiecrei categorii de consumatori n parte.
33

Implementarea acestui sistem a nceput din anul 2001 i continu, constnd

practic din dou etape:
n prima etap s-au elaborat Criteriile i metodele pentru stabilirea preurilor
i tarifelor reglementate din sectorul gazelor naturale, care reprezint
instrumentele necesare ANRGN pentru a ncepe activitatea de reglementare a
preurilor aplicate consumatorilor captivi.
n a doua etap au fost difereniate preurile i tarifele pentru consumatori, n
funcie de soluia tehnic de conectare a fiecrui consumator. n aceast privin,
ANRGN a identificat dou tipuri de consumatori:
a) conectai direct la sistemul naional de transport gaze naturale
b) conectai la sistemele de distribuie gaze naturale
Pentru aceste dou tipuri de consumatori se aplic tarife difereniate n funcie de
serviciul utilizat.
Pe baza principiilor menionate, preurile gazele naturale i tarifele de transport,
distribuie i nmagazinare sunt stabilite dup cum urmeaz:
1. Preul final al gazelor naturale, la consumator, rezult din adiionarea, la
preul mediu ponderat de achiziie a gazelor naturale, a tarifelor de transport,
nmagazinare i distribuie i a componentei comerciale, dup urmtoarea
formul de calcul:
Pre final = Pre mediu ponderat de achiziie a gazelor naturale + Tarif transport
+ Tarif nmagazinare + Tarif distribuie + Componenta comercial
Preul mediu ponderat de achiziie a gazelor naturale este determinat prin
mprirea sumei produselor dintre cantitile interne i din import cu preurile
corespunztoare, la cantitatea total, utilizndu-se urmtoarea formul:
Q intern x P intern + Q import x P import
Q intern + Q import
Cu scopul de a beneficia n mod nediscriminatoriu de gazele naturale din
producia intern, toi consumatorii sunt obligai s achiziioneze gaze
naturale din import ntr-un procent stabilit la consumul total de gaze
naturale ( n cazul consumatorilor eligibili, prin importul direct al gazelor
naturale). Proporia gazelor din intern i din import este stabilit lunar, de
ctre Operatorul de Pia.
2. Principiile de stabilire a tarifelor de transport si distribuie sunt: tarifele
trebuie s reflecte costurile serviciilor (fixe, variabile) i investiiilor, plus
profitul aferent.
n prezent sunt n vigoare dou tipuri de tarife, unul pentru consumatorii
conectai la sistemele de distribuie, celalalt pentru consumatorii conectai direct la
Sistemul Naional de Transport al gazelor naturale.
34

Diferenierea tarifelor de distribuie pe categorii de consumatori, conform cu

metodologia de tarifare, se va realiza ncepnd cu anul 2005.
Metodologia de tarifare va fi revizuit, beneficiind de asisten PHARE, n
perioada sem. II 2003 sem. I 2004.
3. Tariful de nmagazinare se determin prin alocarea valorii medii a serviciului
de inmagazinare subterana aferenta unui ciclu de inmagazinare la capacitatea
medie rezervata a depozitului de inmagazinare. n tarifele de nmagazinare sunt
incluse costurile serviciilor (fixe, variabile) i investiiilor, plus profitul aferent.
Tarifele de nmagazinare sunt stabilite difereniat pe fiecare depozit subteran,
renunndu-se la sistemul timbru potal. Aceasta a deschis accesul
consumatorilor eligibili la sistemele de nmagazinare subteran.
De asemenea, tariful de nmagazinare are n structura sa o component pentru
rezervarea de capacitate, o component aferent ciclului de injecie i una aferent
ciclului de extracie a gazelor naturale din depozitul de nmagazinare.
4. n scopul ncurajrii productorilor privai de gaze naturale, prin Ordinul MIR
i ANRM, emis n februarie 2003, pentru promovarea activitilor de explorare
i producie a gazelor naturale, s-a stabilit c preul gazelor naturale noi din
producia intern poate fi pn la 80% din preul mediu ponderat de achiziie a
gazelor naturale din import, n condiii DAF.
Pentru protecia consumatorilor rezideniali cu venituri mici, preul social la
gazele naturale va fi meninut.
PERIOADA 2005-2007
ELECTRICITATE:
Este estimata o crestere in termeni reali a tarifelor la consumatorii finali,
corespunzatoare obligatiei de includere a costurilor de mediu in structura tarifului
(internalizarea externalitatilor), conform normelor legale in materie si investitiilor
necesare pe care le vor face toti participantii la piata de energie electrica.
Preturile la energia electrica:
preturile la consumatorii ce au un statut eligibil vor fi negociate.
Desi, piata va fi deschisa in totalitate, vor mai exista consumatori finali
captivi avand tarife reglementate prin mecanisme specifice. Pentru aceste
categorii se vor mentine preturi reglementate. Furnizorii care vand energie
electrica acestor consumatori sunt denumiti Furnizori de ultima instanta.
in aceasta perioada ANRE va reduce gradat obligatia companiilor
furnizoare/distribuitoare de energie electrica de a mai prelua energia
electrica produsa in centrale de cogenerare, corelat cu concluziile studiilor si
programelor de reabilitare, modernizare si investitii in sisteme de furnizare a
energiei termice catre consumatori residentiali. Daca Directiva referitoare la
35

promovarea energiei electrice produse in co-generare (CHP) va fi adoptata

de UNIUNEA EUROPEANA, se va implementa un mecanism potrivit.
Tarifele de distributie si transport
Avand in vedere caracteristica acestor activitati, si anume de monopol natural, atat
tarifele de transport, cat si cele de distributie vor fi tarife reglementate, bazate pe
urmatoarele principii, care dau mai multa stabilitate si transparenta procesului:
principiile de tarifare vor consta intr-un mecanism price-cap (CPI-X) pentru
activitatile de transport si distributie.
Tariful social va fi mentinut, dar diferenta dintre alte tarife residentiale va fi redusa
in acelasi timp cu conturarea si implementarea unui mecanism de subventionare
directa pentru persoanele cu venituri scazute.
Enegie termica: Pentru consumatorii residentiali de energie termica se asteapta ca
rezultatele studiilor facute pentru stabilirea solutiilor optime de
incalzire pentru fiecare comunitate sa fie implementate, in paralel cu
derularea unui program de reducere a subventiilor.
Pe parcursul acestei perioade consumatorii de energie termica
residentiali vor continua sa plateasca un tarif national de referinta, dar
necesitatea mentinerii lui va fi revizuita. Pentru cogenerare va rezulta o
obligatie de achizitionare a energiei prin mecanisme specifice.
Consumatorii cu venituri scazute vor primi subventii directe.
Gaze naturale
Piata gazelor naturale va fi deschisa complet incepand din 2007.
preturile interne la gaze se stabilesc:
- pentru consumatorii eligibili prin negocieri
- pentru consumatorii captivi si pentru consumatori care nu isi exerseaza
dreptul la eligibilitate preturi reglementate
- tarifele pentru transport, si inmagazinare sunt reglementate de ANRGN si
ANRM, publicate si sunt bazate pe costurile justificate, plus profitul, iar
pentru distributie intr-un mecanism price-cap (CPI-X).
Se estimeaza ca, pana in 2007, pretul gazelor naturale la consumatorii finali sa
creasca gradat, astfel incat sa se alinieze celui de import la gura sondei.
Obiectivul ANRGN la stadiul actual al implementarii preturilor si tarifelor este de
a face diferentieri ale tarifelor de distributie pe categoriile de consumatori care sunt
aprovizionati prin sistemele de distributie. Tariful pentru serviciile de transport vor
ramane unice la nivel national si vor fi de tipul post stamp.
36

Perioada 2008 2015

ELECTRICITATE
Preturi la energia electrica:
pentru consumatorii eligibili, pretul energiei va fi negociat.
cu toata deschiderea pietei, vor mai exista consumatori finali captivi
aprovizionati de furnizori de ultima instanta, la preturi reglementate prin
mecanisme specifice. Pentru aceste categorii se vor mentine preturi
reglementate. Furnizorii care vand energie electrica acestor consumatori sunt
denumiti Furnizori de ultima instanta.
in aceasta perioada ANRE va reduce gradat obligatia companiilor
furnizoare/distribuitoare de energie electrica de a mai prelua energia electrica
produsa in centrale de cogenerare, corelat cu concluziile studiilor si
programelor de reabilitare, modernizare si investitii in sisteme de furnizare a
energiei termice catre consumatori residentiali. Daca Directiva referitoare la
promovarea energiei electrice produsa in co-generare (CHP) va fi adoptata de
UNIUNEA EUROPEANA, se va implementa un mecanism potrivit.
Tarifele de transport si distributie:
Avand in vedere caracteristica acestor activitati, si anume de monopol natural,
atat tarifele de transport, cat si cele de distributie vor fi tarife reglementate, bazate
pe urmatoarele principii, care dau mai multa stabilitate si transparenta procesului:
principiile de tarifare vor consta intr-un mecanism price-cap (CPI-X) pentru
activitatile de transport si distributie.
Protectia sociala pentru consumatorii cu venituri reduse va fi implementata
printr-un mecanism direct de subventionare de la buget.
Energia termica, pana la luarea unei decizii de continuare a aplicarii pretului
national de referinta, factura fiecarui consumator va evidentia costurile cu energia
termica, stabilite prin preturi reglementate de Autoritatea in cauza, pe baza
principiului costurilor marginale justificate. Consumatorii cu venituri scazute vor
primi subventii directe.
Gaze naturale
Piata gazelor naturale va fi deschisa complet incepand din 2007
37

 preturile interne la gaze sunt stabilite:

- pentru consumatorii eligibili prin negocieri
- pentru consumatorii captivi si pentru consumatori care nu isi exerseaza
dreptul la eligibilitate preturi reglementate
tarifele pentru transport, si inmagazinare sunt reglementate de ANRGN si
ANRM, publicate si sunt bazate pe costurile justificate, plus profitul, iar pentru
distributie intr-un mecanism price-cap (CPI-X).
Obiectivul ANRGN la stadiul actual al implementarii preturilor si tarifelor este
de a face diferentieri ale tarifelor de transport in functie de distanta si de cantitatea
de gaze transportate, iar tarifele de distributie in functie de zona de distributie
acoperita de operator.

38

INCASAREA FACTURILOR
Imbunatatirea colectarii facturilor la energie
In ultimii doi ani s-au inregistrat importante imbunatatiri ale gradului de
colectare a facturilor.
Aceasta s-a datorat masurilor luate de Guvern pentru disciplinarea pietii, masuri
care au constat in principal in:
Un program dereglementari si masuri ferme de deconectare a rau-platnicilor
Un program clar de recuperare a arieratelor, si mecansime corespunzatoare ca:
o conturi escrow in care se varsa platile pentru caldura si subventiile,
dupa care sunt distribuite automat catre furnizori/distribuitori
o un program in incurajare a platii facturilor curente prin rescadentarea
arieratelor, scutirea de penalizari si/sau majorari in cazul in care se
respecta programul stabilit.
Un program de monitorizare lunara.
Ca urmare a aplicarii masurilor mentionate s-a imbunatatit semnificativ rata de
colectare a facturilor: astfel in perioada iunie 2002-iunie 2003 aceasta a reprezentat
94% pentru energia electrica si 97% pentru gazul natural.
Consultanta
In vederea implementarii acestor politici va fi necesar sprijinul UNIUNEA
EUROPEANA, cat si al institutiilor financiare internationale, pentru
implementarea sarcinilor specifice cu participarea companiilor de consultanta
specializate.

39

V. MEDIUL
Romania a ratificat Conventia Cadru privind Schimbarile Climatice la nivelul
ONU. Prin semnarea Protocolului de la Kyoto, Romania s-a angajat sa reduca
emisiile gazelor ce produc efectul de sera cu 8% fata de valorile anului 1989.
Pentru implementarea Directivei UNIUNEA EUROPEANA 2001/80/Ec,
Guvernul Romaniei a pregatit un proiect de hotarare referitoare la limitarea
emisiilor in atmosfera provenind de la centralele mari de peste 50 MW, conform
limitelor impuse prin Directivele UNIUNEA EUROPEANA ( emisii de materii
solide, SO2 si NOX ).
Aceste limite sunt obligatorii pentru orice noua unitate ce va fi implementata.
Pentru unitatile aflate in functiune se prevede ca pana in 2012 limitele cerute sa
fie atinse printr-un program gradual, astfel incat, prin implementarea unor
importante investitii sa se faca fata nivelului de emisii prevazute in noua
reglementare.
Pentru centralele din cadrul Termoelectrica totalul investitiilor pentru perioada
2003-2015 este estimat la 1,026 mld.USD, din care 28,9% vor fi cheltuiti pana in
2007. Investitiile pentru modernizarea cazanelor si a electroprecipitatorilor ( emisii
solide) reprezinta 8% , modernizarea arzatoarelor este 6% si desulfurizarea 86%.
Pentru alinierea la standardele UNIUNEA EUROPEANA, Romania are
nevoie de ajutorul financiar al UNIUNEA EUROPEANA si Bancii Mondiale.
Rezultatele implementarii acestui program pentru centralele din structura
Termoelectrica este relevata printr-o reducere semnificativa a emisiilor, dupa cum
urmeaza :
Emisii
SO2
NOX
Solid

t/an
% comparativ
cu 1989
t/an
% comparativ
cu 1989
t/an
% comparativ
cu 1989

1989
645.546
100

2007
265.649
41%

2012
56.623
8.8%

112.152
100

62.125
55

56.386
50

139.064
100

16.836
12

8.836
6

40

VI. RESTURCTURAREA SECTORULUI DE PRODUCERE A

ENERGIEI SI OPERAREA PRODUCATORILOR PE PIATA
Asa cum s-a mentionat mai sus, procesul de restructurare in domeniul energiei
electrice si a gazului natural a inceput prin:
Restructurarea companiilor integrate vertical in companii autonome de
producere, transport, distributie si furnizare;
Restructurarea segmentului de producere in: 5 producatori termo, 1 producator
hidro, un producator de energie nucleara si 14 producatori in cogenerare care au
fost tranferati autoritatilor locale; mai exista si 3 producatori independenti
separati in 1988;
Restructurarea sectorului de gaze naturale in sectoare autonome de producere si
inmagazinare (Romgaz), transport (Transgaz) si 2 companii de distributie
(Distrigaz Nord si Distrigaz Sud);
Diminuarea concentrarii productiei de gaze naturale si a importului prin
acordarea de licente si autorizatii unui numar din ce in ce mai mare de
companii;
Procesul de restructurare a continuat in perioada 2002-2003 prin:
Reorganizarea distributiei de energie electrica in 8 companii regionale de
distributie
Restructurarea societatii Termoelectrica prin
o separarea in anul 2001 a Electrocentralei Deva,
o externalizarea a 19 de centrale care sunt in principal producatoare de
energie termica catre autoritatile locale
in anul 2002, in vederea realizarii unui mediul comercial imbunatatit, Guvernul
Romaniei a aprobat o noua hotarare de restructurare a societatii Termoelectrica,
cat si de reglare a unor functii operationale, care preved:
o Restructurarea productiei de energie in centralele termice ale societatii
Termoelectrica prin infiintarea a 5 societati comerciale ce vor opera in
mod direct pe piata energetica din Romania :
Socientatea Comerciala

Puterea instalata
MW
Electrocentrale Turceni SA 1990 MW
Electrocentrale Rovinari 1320 MW
SA
Electrocentrale Bucuresti 2,938 MW
SA
Electrocentrale Deva SA
1,260 MW

Combustibil
lignit
combustibil lichid, gaze
naturale
huila
41

Termoelectrica SA

2,237 MW

TOTAL

9,745 MW

combustibil lichid, gaze

naturale si huila

o separarea serviciilor de intretinere si reparatii in 5 filiale si 12 sucursale,

care opereaza pe baza de contracte competitive.

MECANISME CONTRACTUALE: ANRE pregateste reglementarile necesare
(licente, tarife si cadrul contractual ), astfel incat la sfarsitul lui aprilie 2003 aceste
entitati sa fie capabile direct sa incheie contracte, sa-si asume raspunderi si sa intre
pe piata.
Aceste noi societati comerciale opereaza pe baza de bilant propriu, care asigura
o responsabilitate directa a conducerilor pentru scaderea costurilor si cresterea
profitului, comparativ cu forma anterioara la care costurile erau centralizate la
Termoelectrica.
Pentru centralele pe lignit, Turceni si Rovinari, situate chiar langa gura
minelor, este prevazut ca in urma acestor restructurari sa se uneasca minele
principale ce furnizeaza carbunele, cu centralele, din punct de vedere al costurilor,
formand asa numite complexe energetice. Toate acestea sunt in concordanta cu
semnalele primite de la potentiali investitori, in sensul de a avea un control direct
al costurilor. Ca rezultat al procesului de restructurare implementat in ultimii 10
ani, exploatarile din minele de lignit nu mai sunt subventionate ca urmare a
masurilor deja luate si lucreaza in profit. Se prevede ca prin integrarea
principalelor mine de lignit in costurile centralelor, sub forma complexelor
energetice dezavantajul captivitatii sa fie anulat, iar producatorul de energie va
putea de aici in colo sa optimizeze costurile productiei de lignit conform
necesarului de resurse energetice competitive. Aceasta reprezinta si o atitudine
pozitiva fata de investitorii in utilitati publice de a participa la aceste complexe
energetice in procesul de privatizare. Asemenea structuri integrate bazate pe lignit
opereaza cu succes in tari ca Germania, Spania, Ungaria, Turcia si recent in
Polonia.
Productia de energie hidro isi va mentine structura existenta la Hidroelectrica,
pana in 2007 fiind reglementata. Acest regim de reglementare este un regim de
tranzitie, care va fi mentinut pana in 2007 (data accederii). Regimul de
reglementare consta in:
utilizarea costurilor reale scazute ale productiei hidro in beneficiul tuturor
consumatorilor, captivi sau eligibili, fara discriminare
optimizarea exploatarii apei prin folosirea de soft dedicat optimizarea
centralizata a productiei hidro si luand in considerare oferta productiei
termo.
In vederea implementarii unui mecanism transparent, au fost contactate doua
firme de consultanta: KEMA, finantata de Phare si una finantata de Banca
Mondiala si care urmeaza sa fie selectata.
42

Consultantii trebuie sa gaseasca solutii pentru urmatoarele probleme:

stabilirea veniturilor reglementate;
stabilirea mecanismelor nediscriminatorii pentru alocarea productiei
hidro;
proceduri pentru optimizarea centralizata a productiei hidro;
stabilirea contractului multilateral pentru producatorul hidro pe baza
caruia OPCOM va colecta veniturile hidro reglementate de la furnizori
(daca este cazul).
Primul pas in reglementarea societatii Hidroelectrica a fost deja facut prin
incetarea obligatiilor din contractele deja incheiate pe piata competitiva (inclusiv
contractele de export).
In vederea privatizarii, inainte de totala deschidere a pietei, Hidroelectrica va fi
divizata in societati comerciale, in complexe, de preferat, impreuna cu
termocentrale ( depinde de reactia pietei si decizii) si li se va permite accesul pe
piata.
VI.1. PROGRAMUL DE DEZVOLTARE ENERGETICA PENTRU
PERIOADA 2003-2015
Premize:
cresterea medie a consumului de energie electrica : 2,7% / an

stabilirea unei ierarhii de prioritati cu unitatile care sa fie reabilitate

precum precum si a unitatilor noi care sa se realizeze folosind ca baza criteriul
costurilor celor mai competitive

folosirea resurselor interne de materii prime energetice disponibile, si

care raspund criteriului de eficienta, respectiv :
o 30 mil.t lignit ( 6,1 mil. tcc )
o 3,5 mil t huila( 1,2 mil tcc )
o gaze naturale : productia interna in 2015 va reprezenta 60-65% din
productia anului 2001
o petrol brut : productia interna in 2015 va reprezenta 85% din productia
anului 2001.

unitati noi si reabilitate pe baza de carbune, se prevad a se realiza cu

dispozitive de desulfurizare a gazelor de ardere si arzatoare cu emisie scazuta
de NOX

resurse regenerabile - complementare celor conventionale care sa ajunga

la 3-4% din totalul resurselor
Pe aceasta baza totalul (max.) resurselor energetice interne ( inclusiv nucleare ):
este estimat la cca. 24 mil tcc/an,in perioada 2005-2015.

Proiecte de promovat (Anexa 1). Lista proiectelor care urmeaza sa fie

promovate a fost stabilita pe principiul eficientei costurilor si a calificarii in
43

functie de ordinul de merit (Anexa 1

egalizate).

referitoare la determinarea costurilor

VI.2. PROGRAMELE DE INCHIDERE A CENTRALELOR

In Anexa 1 este atasat programul de inchidere a centralelor a caror perioada de
exploatare a expirat si/sau care sunt ineficiente. Selectia lor s-a facut pe baza
analizei de efcienta a fiecarei unitati de productie in parte, fiind avute in vedere
criterii de merit, vechimea echipamentelor si locul lor pe piata.
Decizia de inchidere va tine cont si de alti factori, cum este asigurarea unei
disponibilitati de capacitati instalate de producere a energiei care sa asigure
acoperirea cererii de varf, in paralel cu optimizarea capacitatii de rezerva; s-au luat
in considerare si alte criterii ca impactul integrarii pietii regionale a energiei si
participarea la aceasta piata. Programul special de inchidere a centralelor va fi
definitivat cu asistenta Phare (UNIUNEA EUROPEANA) ce se afla in curs.
VI.3.SIGURANTA NUCLEARA
In ultimii trei ani Centrala de la Cernavoda Unitatea nr.1 ( 700 MW) a furnizat
7% din productia medie de energie electrica in Romania.
Aceasta centrala nucleara functioneaza pe tehnologii moderne si are o
contributie importanta la asigurarea cererii de energie electrica. Functionarea
prezinta siguranta.
Proiectele de energetica nucleara sunt implementate in Romania prin
indeplinirea cerintelor acquis-ul comunitar, incluzand si Tratatul European pentru
Energie Atomica, ca instrumente fundamentale de imbunatatire a standardului de
viata in statele membre ale UNIUNEA EUROPEANA si a relatiilor cu alte tari.
In vederea procesului de extindere a UNIUNEA EUROPEANA, legislatia
nationala este armonizata cu cea comunitara in domeniul energeticii nucleare.
Asigurarea functionarii sigure a centralei se bazeaza pe un plan de actiune
complex. Pentru aceasta, au fost aprobate urmatoarele sarcini suplimentare:
IMBUNATATIREA SECURITATII NUCLEARE CONFORM DOCUMENTULUI
POZITIA ROMANIEI PRIVIND RECOMANDARILE UNIUNEA EUROPEANA DIN
RAPORTUL REFERITOR LA SECURITATEA NUCLEARA IN PROCESUL DE
EXTINDERE
-CONF-RO 39/01 , CONF-RO 4/02
2003-2004
Actiune SNN
Dezvoltarea si finalizarea PSA
pentru
seism,incendiu
si

termen
2002-

2005-2007
Actiune SNN
termen
Centrul de urgente de
pe amplasamentul de

Trim.I

2008-2015
Actiune Termen
SNN
Finalizare
2009
44

inundatii

2004

la
Cernavodaconstructie
si
procurare
de
echipamente

2005

Centrul de urgente de pe
amplasamentul
de
la
Cernavoda-proiectare

Trim.IIV
2003

Trim.IIIII 2005

Programele
specifice
de
imbunatatire
a
securitatii
nucleare pentru centralele
nuclearoelectrice;inlocuirea
motoarelor
pompelor
in
sistemul primar de racire

Trim.II
2003

Centrul de urgente de
pe amplasamentul de
la Cernavoda-punere
in functiune
Programele specifice
de imbunatatire a
securitatii nucleare
pentru
centralele
nucleare:proiectarea
si montarea standului
de testare pentru
mecanisme
de
reactivitate
Programele specifice
de imbunatatire a
securitatii nucleare
pentru
centralele
nucleare:
modernizare sistem
detectare incendii
Elaborare PSA nivel
2 si 3

Program de lucru
pt.elaborarea
Periodic
Safety
Review la Unitatea 1

2006

Programele
specifice
de
imbunatatire
a
securitatii
nucleare: reactualizare analize
de eforturi pentru sistemul de
injectie lichid
Programele
specifice
de
imbunatatire
a
securitatii
nucleare pentru centralele
nucleare;montarea vasului de
expansiune in aval de PV78 in
sistemul ECC
Centrul de urgente de pe
amplasamentul
de
la
Cernavoda-constructie
si
procurare de echipamente
Program de instruire pentru
mentinerea
competentei
operatorilor
Intocmirea cap.15(analize de
securitate) al Raportului final
de securitate pentru U2
Programele
specifice
de
imbunatatire
a
securitatii
nucleare pentru centralele
nucleare:inlocuire/modernizare
sistem
localizare/detectare
combustibil defect si sistem
analiza gaz
Programele
specifice
de
imbunatatire
a
securitatii
nucleare pentru centralele
nucleare:retehnologizare
analizoare D2O in H2O
Programele
specifice
de
imbunatatire
a
securitatii
nucleare pentru centralele
nucleare:inlocuire/modernizare
sistem gaz cromotograf
Programele
specifice
de
imbunatatire
a
securitatii
nucleare pentru centralele
nucleare:modalitati
de
mentinere a temperaturii apei

Periodic
Safety
Reviewunitatea 1

Trim.IV
2005

Trim.IV
2005

20052006

45

in sistemul de stropire
Finalizarea PSA full scope- si
implementarea programului de
monitorizare a riscului in
exploatare

ADMINISTRAREA COMBUSTIBILULUI FOLOSIT SI A

DESEURILOR RADIOACTIVE
2003-2004

2005-2007

Actiune SNN

termen

Punerea in functiune a primului

modul de stocare al depozitului
intermediar de combustibil ars,
pe
amplasamentul
CNE
Cernavoda;
extinderea
capacitatii de stocare se va face
etapizat: un modul de stocare va
fi pus in functiune la fiecare doi
ani

Mai
2003

Actiune
SNN

termen

2008-2015
Actiune
SNN

termen

Pentru realizarea cerintelor de securizare in acest domeniu, Romania a facut pasi

importanti, asa cum s-a mentionat anterior, si in plus un sistem de instruire si
mentinere a calificarii personalului, cat si de atestare a acestuia, construirea de
capacitati impreuna cu companii ce pot furniza suport tehnic.
VI.4. PROGRAMUL DE ELECTRIFICARI
Concentrarea pe zonele cu un nivel de trai scazut
Zonele izolate si obiectivele raspandite in teren, aflate la distante mari de
centrele comunitatilor pot fi conectate la retea numai daca se disponibilizeaza
sume importante. Viitorii clienti nu pot suporta intotdeauna cheltuielile cu
electrificarea si banii investiti pot fi recuperati din profitul vanzarilor de energie
electrica, solutie care in cele mai multe din cazuri nu corespunde cu strategia
economica actuala. Perioada de recuperare pentru astfel de investitii depaseste 1215 ani. Pentru unele proiecte nu se estimeaza recuperarea investitiilor nici pe
durata de viata a activelor fixe.
Dar pentru Guvernul Romaniei acesta este un program social important care
trebuie sa continUniunea Europeana, pentru imbunatatirea conditiilor de viata ale
locuitorilor acestor zone ramase in urma economic si din punct de vedere al
civilizatiei. Ratarea unor astfel de investitii are un impact negativ, provocand
nemultumire cu conotatii sociale, administrative si politice.
46

La finele anului 2002 erau 93613 gospodarii neelectrificate, in 2571 localitati,

din care : 4636 gospodarii in 203 zone complet neelectrificate; 64207 gospodarii in
2218 localitati rurale partial electrificate si 24770 gospodarii in 150 localitati
urbane ce presupun extinderi.
Totalul investitiilor necesare pentru electrificarea tuturor gospodariilor din tara
este de cca.300 mil Euro si costul mediu specific pe gospodarie este de cca. 3200
Euro
Cele mai nefavorabile locatii, cu cel mai mare numar de gospodarii se afla in
zone rurale fara nici un fel de electrificare, dupa cum urmeaza :
Judet
Harghita
Alba
Bihor
Hunedoara

Nr. de gospodarii
1088
1029
312
294

Nr. de localitati
32
42
4
22

Cantitatea de lucrari necesare pentru conectarea la sistem a celor 4636 de

gospodarii, din cele 203 localitati complet neelectrificate poate fi evidentiata prin
urmatoarele cifre : 559,4 km retele electrice de 20 kV, 721,5 km de retele electrice
de 0,4 kV, 57 km retele electrice de 1 kV, 231 unitati de statii de transformare de
20/0,4 kV ( dintr-un total de 6033 kVA), 49 unitati de statii de transformare de
1/0,4 kV ( dintr-un total de 533 kVA).
Fondurile necesare pentru electrificarea acestor gospodarii se ridica la cca. 40
mil. Euro, iar costul specific este de cca. 8000 Euro/gospodarie.
Se evidentiaza mai jos un exemplu cu un numar de sate, un anumit numar de
locuitori si minimum de cost specific. Trebuie spus ca costul specific nu este
singurul criteriu de stabilire a prioritatilor. De regula, aceste prioritati sunt stabilite
de Consiliile Locale.
Judetul

Localitatea

Alba

Avram Iancu
Zlatna
Feteni
Dealu Geoagiului
Laz
Baile Chiriu
Valea Rotunda
Dumesti
Bocsa Mare
Fagetel
Valea Lupului
Taula

Harghita
Hunedoara
Bacau

Nr.gospodarii

Costul specific
(mil.lei/gospodarie)
45
25
17
33
10
345
35
25
25
16
48
46

52,4
70,6
100
114,6
38,2
76,4
113
155,4
160,6
75
78
96,9

47

Investitiile necesare pentru realizarea procesului de electrificare

a zonelor neelectrificate
( identificate in mai 2002 )
nr.crt.

Filiala

MOLDOVA

18

407

60845

2,3

Cost
specific
(mil.lei)
149,496

DOBROGEA

72

10094,1

0,4

140,196

5,192

22

547

58024

2,1

106,077

3,929

MUNTENIA
NORD
BANAT

34

569

230414

8,5

404,946

14,998

OLTENIA

101

41148,4

1,5

407,410

15,089

TRANSILVANIA
NORD

23

535

96695,1

3,6

180,739

6,694

TRANSILVANIA
SUD

97

2628

549849,2

20,4

209,227

7,749

MUNTENIA
SUD

215,491

7,981

Electrica

Nr.locatii

Nr.gospodarii

Investitia
(mil.lei)

Investitia
(mil.Euro)

Cost specific
(Euro/gospodarie)
5,537

0
205

4859

1047069,8

38,8

Pentru implementarea acestor programe este nevoie de suport financiar de la

institutii financiare ( Banca Mondiala ), cat si de programe de la UNIUNEA
EUROPEANA. S-a prevazut ca Ministerul Economiei si Comertului sa foloseasca
o parte din fondurile rezultate din privatizarea unitatilor publice.

48

VII. PIATA REGIONALA DE ENERGIE ELECTRICA

Romania trebuie sa joace un rol important pe piata de energie electrica din SudEstul Europei si impreuna cu alte tari din sistem sa asigure balanta energetica a
capacitatilor in zona secundara de sincronizare.
Evolutia legaturilor contractuale ar trebui sa conduca la formarea unei piete
regionale de energie, in contextul initiativei REM a tarilor din regiune ( Albania,
Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Grecia, Macedonia, Romania, Serbia-Muntenegru
si Turcia ca nou membru acceptat in noiembrie anul trecut ).
Piata regionala, in care Romania va juca un rol important, va reprezenta un pas
important in vederea integrarii pe piata energetica a UNIUNEA EUROPEANA si
este de asteptat sa furnizeze oportunitati superioare in comertul liber si marketing.
In aceasta ordine de idei, este de mentionat initiativa Romaniei de a infiinta la
Bucuresti o bursa nationala/regionala de energie, pentru care tratativele sunt in
curs.

49

ANEXA 1
Balanta energiei primare pentru Romania in perioada 2003-2015
Indicatorii macroeconomici si energetici pentru perioada 2003-2015

o i.Scenariu de baza
o ii.Scenariu alternativ
Structura consumului de energie primara interna
Cererea de puteri instalate; curbele de incarcare pentru perioada 2003-

2015
Grafice pentru structura puterii instalate si productia bruta de energie
Curbele de sarcina pentru energia neta produsa (trei curbe)
Grafice cu evaluare a capacitatilor de producere a energiei necesare
Programul de dezvoltare pentru capacitatile de productie pentru perioada

2003-2015
Propuneri de capacitati care sa fie reabilitate si de capacitati noi care sa fie

implementate
Program de scoatere din exploatare de capacitati termo (pornind de la

unitatile in functiune la data de 01.01.2003)

Consumul de combustibil si productia de energie termica pe perioada

2003-2015
Evolutia pretului la combustibili
Costul mediu al energiei electrice
Nevoile de investitii in sectorul energetic si prezentarea lor grafica
Ordinea de merit pe baza costului de productie cel mai competitiv (tabel si

grafic)
Evolutia gradului de deschidere a pietei interne a gazelor naturale in

perspectiva aderarii Romaniei la UNIUNEA EUROPEANA

Evolutia participantilor elegibili la piata gazelor naturale
50

 Evolutia cererii, productiei si importului de gaze naturale pe piata interna

2003 2015
Dezvoltarea capacitatilor de inmagazinare a gazelor naturale in perioada

2000 - 2010
1 $ 98 =
8875.6 lei

Realizari si estimari orizont 2015

REALIZARI
1999

2000

41,6

42,4

ESTIMARI
2001

2005

2010

OBSERVATI
I

2015

Produs Intern Brut (PIB)

[109 $ 98]
- varianta de baza
ritm anual de crestere
[%]

44,6

54,5

72,9

5,1

- varianta alternativa
ritm anual de crestere
[%]
Intensitate energetica:
cons.intern / PIB
[kgcc /103 $ 98]

6,0
53
5,5

990
- varianta de baza
ritm anual de crestere
[%]
- varianta alternativa
ritm anual de crestere
[%]
Resurse energie primara
(I + II + III) [mii tcc]

1259

1227

1216

-5,0
1060
-3,8
1100

60176

59712

610

Reducere cu
50%

729

Reducere cu
40%

850

Reducere cu
30%

-3,6
965

-2,5

4,9

-4,2
875

-3,4

87,6

5,46
Crestere de
1.96 ori

4,8

750

-5,2

Crestere de
2.1 ori

5,2
69,3

4,4

93,9

-2,6

-2,5

63908
54700
63800

57300
68500

crestere 2001
- 2015:
3.0 mil. tcc
14.2 mil. tcc

66900

74500

20.2 mil tcc

din care:
I. Consum intern TOTAL
(prod + import + stoc 1.01
- export - stoc 31.12)

54000
57770
52389

51979

54260

###
58300

- carbune + cocs
- titei + prod. petrol.
import
- gaze naturale
- en. hidroelec.+ import
en.

10682

11674

##

14016

15441

##

145
00

11800
22970

404
00

11800
40700
43800

##
388
00
419
00

11600
43520
49520

19548

19027

1733

1674

3,1

2100

1911

1908

3,5

1900

4088
36367

4537
36011

8,4

5000
34900

7943
5115

8384
3907

8400
3700

8500
3700

##
##

8500
3600

15673

15695

14100

11000

##

9700

- energie hidroelectrica
- energie nuclearoelectrica

1637
1911

1580
1908

1800
1900

2100
3780

##

2200
5670

- alte resurse

4088

4537

5000
19100

5000
20600

##

5000
22600

- energie nuclearoelectrica
- alte resurse
I. 1 din tara
- carbune + cocs
- titei
- gaze naturale

37831

200
0
190
0
500
0

35,4
22870

2500

##

3780
5000
34100

37,6
29700

2680
5670

##

5000
34700

39,4
33800

mentinere
nivel 2001
urmareste
declinul
productiei
interne
pt. un plus de
850 MW -2.5
TWh
1gr.2005/2 gr.
2010/
3 gr. pina in
2015
crestere
import 20012015:
4.4 mil. tcc
15.5 mil. tcc

51

I. 2 din import

14558

15612

18250

39,6
23400

dependenta import [%]

40,1
330
0

46,6
32800
49,0

49,3
39800
53,4

21.5 mil. tcc

27,8

30,0

33,6

- carbune + cocs

2472

2740

3289

- titei + produse petroliere

- gaze naturale
- energie electrica

8322
3628
136

8901
3875
96

11534
3332
94

II. export
- carbune + cocs
- produse petroliere
- energie electrica

3578
83
3271
224

4211
18
4012
181

4765
5
4504
256

III. stoc 31.12

4209

3522

4882

- carbune + cocs
- titei + produse petroliere
- gaze naturale
- alte resurse

1115
3072
0
22

1206
2302
0
13

1738
2482
633
29

3400
15500
19270
19800
200

3300
16900
26000
29100
400

##

3100
19000
30220
36220
480

Tabelul nr. 1

52

53

Tabelul nr.2

54

Tabelul nr.3

55

Tabelul nr.4

56

Tabelul nr.5
NECESARUL DE PUTERE INSTALATA IN PERIOADA
2004
- 2015
PERIOADA
2003
- 2015
Scenariul de baza

1.1
1.2
1.3
2.1
2.2
2.3
3.
4.
5.

6.

7.
8.

Unit
Productia neta de energie electrica - total sistem TWh
Factorul de sarcina
ore
Puterea de varf - total sistem
MW
Productia neta de energie electrica - consum
TWh
intern
Factorul de sarcina
ore
Puterea de varf - consum intern
MW
Evolutia puterii instalate existente
MW
Evolutia puterii disponibile nete existente
MW
Rezerva de putere disponibila
- in MW (5=4-1.3)
MW
- in % din puterea de varf neta
%
Rezerva de putere necesara
- in MW
MW
- in % din puterea de varf neta
%
Necesar de putere neta disponibila (7=6+1.3)
MW
Surplus "+" / deficit "-" de putere neta
MW
disponibila (8=4-7)

2003
51,33
6320
8122

2004
53,68
6300
8521

2005
54,50
6300
8651

2006
55,35
6300
8786

2007
56,22
6200
9068

2008
57,10
6100
9360

2009
57,99
6100
9507

2010
58,90
6000
9817

2015
66,60
6000
11100

48,64

50,68

51,50

55,35

56,22

57,10

57,99

58,90

66,60

6393
7608
17357
13206

6300
8044
16062
12154

6300
8175
15007
11221

6300
8786
13827
10201

6200
9068
12732
9221

6100
9360
12732
9221

6100
9507
11742
8377

6000
9817
11742
8377

6000
11100
11742
8377

5084
62,6

3633
42,6

2570
29,7

1415
16,1

153
1,7

-139
-1,5

-1130
-11,9

-1440
-14,7

-2723
-24,5

2599
32
10721

2727
32
11247

2768
32
11419

2812
32
11598

2902
32
11969

2808
30
12169

2852
30
12359

2847
29
12664

2775
25
13875

2485

907

-198

-1397

-2748

-2948

-3982

-4287

-5498

57

Tabelul nr.6

STRUCTURA PUTERE INSTALATA IN PERIOADA 2003 2015

Scenariu de baza

2003
TOTAL
1. Centrale hidroelectrice
2. Centrale nuclearoelectrice
3. Centrale termoelectrice din care in
centrale pe:
Lignit
Huila
Hidrocarburi

2004

2005

2010

2015

17357

16334

15691

16838

18455

6052

6099

6181

6381

6581

707

707

707

1414

2121

10598

9528

8803

9043

9753

4779
1410
4409

4264
1215
4049

4264
1005
3534

4064
1265
3714

4064
1265
4424

Tabelul nr.7
58

STRUCTURA PRODUCTIEI BRUTE DE ENERGIE ELECTRICA IN PERIOADA 2003 - 2015

Scenariul de baza
cuprinde si energia electrica de 3 TWh exportat de S.C. HIDROELECTRICA S.A. pina in anul 2005
- TWh TOTAL
1. Centrale hidroelectrice
2. Centrale nuclearoelectrice
3. Centrale termoelectrice
din care in centrale pe:
lignit
huila
hidrocarburi

2003
56.1
17.04
5.34
33.72

2004
59.3
17.00
5.34
36.96

2005
60.1
17.00
5.34
37.76

2010
64.9
17.20
10.68
37.02

2015
72.9
18.00
16.02
38.88

17.30
5.29
11.13

17.50
5.53
13.93

17.80
5.53
14.43

18.00
5.93
13.09

18.00
5.93
14.95

Tabelul nr.8a
59

Tabelul nr.8b
60

Tabelul nr.9a
61

Tabelul nr 9b
62

Tabelul nr.9c
63

Tabelul nr.9d
64

Tabelul nr.10
65

Tabelul nr.11
66

67

Tabelul nr.12

68

Tabelul nr.13

69

Tabelul nr.14

70

Tabelul nr.15

71

Tabelul nr.16

EVOLUTIA PRETULUI COMBUSTIBILILOR

$/tep
250

Titei din
import

200

Gaze
naturale din
import

150
100

Huila din tara

50
Lignit din tara

0
2005

2010

2015

2020

2030

Sursa pentru gaze naturale si titei:

P reliminary baseline and alternative case for the EU (Shared analysis results from the P RIM ES model).
P resentation to the EURELECTRIC P rospective WG on 19 J une 2002

72

Tabelul nr.17

73

Tabelul nr.18

74

Tabelul nr.19

75

Tabelul nr.20

STRUCTURA PRODUCTIEI BRUTE DE ENERGIE ELECTRICA IN PERIOADA 2003 - 2015

Scenariul de baza
cuprinde si energia electrica de 3 TWh exportat de S.C. HIDROELECTRICA S.A. pina in anul 2005
- TWh TOTAL
1. Centrale hidroelectrice
2. Centrale nuclearoelectrice
3. Centrale termoelectrice
din care in centrale pe:
lignit
huila
hidrocarburi

2003
56.1
17.04
5.34
33.72

2004
59.3
17.00
5.34
36.96

2005
60.1
17.00
5.34
37.76

2010
64.9
17.20
10.68
37.02

2015
72.9
18.00
16.02
38.88

17.30
5.29
11.13

17.50
5.53
13.93

17.80
5.53
14.43

18.00
5.93
13.09

18.00
5.93
14.95

76

Tabelul nr.21

77

Tabelul nr.22
ORDONAREA GRUPURILOR CANDIDAT DUPA COSTUL UNITAR ACTUALIZAT
Rata de actualizare 10%

Pozitia

Grupul

Putere

Putere

Investitie

instalata

neta de

Eficienta Cheltuieli exploatare si

intretinere
neta

lunga durata

fixe

Tip

Pret comb

comb.

princ in 2010

Factor de

Durata

Durata

Cost

capacitate constr.

de viata

unitar

variab.

MW

MW

mil $

$/kWnet

706.5

664

686

1034

32.4

41.3

2.6

actualizat

$/kWnet,an $/MWhnet

$/GJ

ani

ani

$/MWhnet

nuclear

0.24

85

30

27.38

CERNAVODA gr. 2

Ciclu combinat 100 MW cu cogenerare

100

86

49

573

57.1

20.1

1.2

gaze nat

2.96

86

30

34.35

Turbina cu abur si cazan recuperator 43 MW

43

38

25

672

55.1

29.3

0.9

gaze nat

2.96

87

25

36.88

Ciclu combinat 250 MW

250

225

172

764

52.3

13.5

0.5

gaze nat

2.96

82

30

37.85

Ciclu combinat 200 MW

200

179

142

795

51.3

16.6

0.5

gaze nat

2.96

82

30

39.23

CERNAVODA gr. 3

706.5

664

1200

1807

32.4

41.3

2.6

nuclear

0.24

85

30

39.79

ROVINARI, reabilitare un grup 330 MW cu FGD

330

278

204

735

32.3

30.1

1.1

lignit

1.71

77

15

41.03

CERNAVODA gr. 4

706.5

664

1250

1883

32.4

41.3

2.6

nuclear

0.24

85

30

41.83

CERNAVODA gr. 5

706.5

664

1300

1958

32.4

41.3

2.6

nuclear

0.24

85

30

43.07

10

Grup nou cu ardere in strat fluidizat (ROVINARI)

330

285

360

1263

37.0

22.0

1.1

lignit

1.71

80

30

43.11

11

ISALNITA, reabilitare gr. 7 cu FGD

315

266

182

684

33.8

23.9

0.8

lignit

1.71

77

15

44.76

12

DEVA, reabilitare gr. 1 cu FGD, Q=50 Gcal/h

210

164

138

841

33.8

19.0

1.2

huila

2.03

77

15

46.72

13

TURCENI, reabilitare gr. 3 cu FGD

330

282

227

804

32.3

28.8

1.0

lignit

1.71

77

15

46.85

14

TURCENI, reabilitare gr. 6 cu FGD

330

282

235

833

32.3

28.8

0.9

lignit

1.71

77

15

47.34

15

Grup nou cu ardere in strat fluidizat (ISALNITA)

250

218

285

1307

36.7

21.0

0.7

lignit

1.71

80

30

49.81

16

Grup nou cu ardere in strat fluidizat (DOICESTI)

150

129

195

1512

35.0

19.9

1.6

lignit

1.71

80

30

54.04

78

Tabelul nr.23

ORDONAREA GRUPURILOR DECISE DUPA COSTUL UNITAR ACTUALIZAT

Rata de actualizare 10%
Pozitia

*)

Grupul

Putere

Putere

instalata

neta de

Eficienta Cheltuieli exploatare si

intretinere
neta

lunga durata

fixe

MW

MW

Investitie

mil $ $/kWnet

Tip
comb.

Pret comb

Factor de Durata Durata

Cost

princ in 2010 capacitate constr. de viata

unitar

variab.

actualizat

$/kWnet,an $/MWhnet

$/GJ

ani

ani

$/MWhnet *)

DEVA, reabilitare gr. 3, Q=100 Gcal/h

224

176

72

410

35.2

18.8

0.9

huila

2.03

77

15

37.19

PAROSENI, reabilitare gr. 4, Q max

150

120

100

833

42.4

17.3

0.7

huila

2.03

78

20

41.90

TURCENI, reabilitare gr. 5

330

285

185

649

32.6

28.7

0.9

lignit

1.71

75

15

44.43

Costulunitaractualizatestecalculatconsideranddupa2007instalaresifunctionarecuFGD

79

Tabelul nr.24

80

Tabelul nr.25

Evolutia gradului de deschidere a pitei interne de gaze naturale in perspectiva

accederii Romaniei la Uniunea Europeana

81

Tabelul nr.26

EVOLUTIA NUMARULUI ELIGIBIL DE CONSUMATORI

EVOLUTIA GRADULUI DE DESCHIDERE A PIETEI INTERNE DE GAZE NATURALE

Deschiderea
totala a pietei

82

Tabelul nr.27
EVOLUTIA CERERII PE PIATA INTERNA A PRODUCTIEI SI IMPORTULUI
DE GAZE NATURALE IN PERIOADA 2003 - 2015

Productia interna

Import

Cresterea anuala a cererii

Cresterea PIB

83

Tabelul nr.28
ROMANIA
AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE IN DOMENIUL GAZELOR NATURALE
DEZVOLTAREA CAPACITATILOR DE STOCARE IN PERIOADA 2000 - 2010

84

ANEXA 2

Foaia de parcurs pentru energie electrica :

structura de piata si reglementarile pentru perioada 2003-2015

85

FOAIE DE PARCURS IN DOMENIUL ENERGIEI ELECTRICE PENTRU PERIOADA 2003 - 2015

Structura pietii si reglementari
2003- 2004
I. Structur A)- Productori (P)
sector,
- 5 productori termo (5T), cot pia cca.
participani
45%
la
pia, - 14 productori (50- 300MW) n
caracteristici
cogenerare (14 CoGen), cot pia cca. 10%
definitorii
- 1 productor din surse nucleare- cot pia
etape
cca.10% (SNE)
- 1 productor hidro (SHE), cot pia
cca.31%
- ali productori i autoproductori (AP)
mici (sub 50 MW), cot pia cca.4%.

2005- 2007
A)- Productori (P)
- 5 minimum productori termo de stat
si privati, alti producatori (5T+O)
- productori n cogenerare (CoGen)
- 1 productor din surse nucleare NPP
- 1 productor hidro HPP
- ali mici productori (sub 50 MW) i
autoproductori (AP)
- Inainte de deschiderea completa a
pietii,
Hidroelectrica
va
fi
reorganizata in structuri separate in
vederea privatizarii in pachete cu
unitati termo, iar accesul lor pe piata
va fi nesristrictinoat

Caracteristici definitorii
- societi cu capital majoritar de stat (MEC/
Adm. local); MEC atrage capital privat
- veniturile celor 5 T+ 14 CoGen sunt
asigurate din vnzri la pre reglementat i
pe piaa concurenial
- veniturile SNE, SHE sunt integral
reglementate
- din 01.08.04 ncepe o reducere gradual a
cotei acceptate pe pia cu pre reglementat
pentru centralele cu cogenerare, corelat cu
programele de eficientizare ale acestora
- continu regimul actual de reglementare al
micilor P i AP

Caracteristici definitorii
- societati cu capital privat in sectorul
termo, hidro si cogenerare si AP vor
opera pe piata
- societi cu capital majoritar de stat
(MIR/ Adm. local)
- veniturile celor 5 T+A i CoGen sunt
asigurate din vnzri la pre
reglementat in timp ce creste
ponderea
veniturilor
pe
piaa
concurenial a acestor productori
corelat cu gradul de deschidere al
pieei
- veniturile SNE, SHE sunt integral
reglementate;
86

2008- 2015
A)- Productori (P)
mai multi productorii termo
i/ sau hidro
1 productor din surse
nucleare
ali
productori
i
autoproductori
n
general
centrale n cogenerare sau
utiliznd resurse regenerabile

Caracteristici definitorii
se va realiza o reconfigurare
a producatorilor prin cresterea
ponderii
celor
cu
capital
majoritar privat
-societatile neprivatizate din
cele 5T si care raman in
proprietatea statului vor fi
prezente pe piata concurentiala
pentru CoGen se va reduce
gradual
cota
reglementata
acceptata pe piata corelat cu
programele lor de eficientizare
producatorii
actioneaza

pentru centralele cu cogenerare

exclusiv pe baze competitive
continu reducerea gradual a cotei
acceptate pe pia cu pre reglementat, reconfigurare - dimensiune i
corelat cu programele de eficientizare
mix tehnologic- n procesul de
ale acestora
privatizare a productorilor prin
- continu/ se mbuntete regimul de
cumprri, fuziuni, concesiuni,
reglementare actual al micilor P i AP
falimente, funcie de dimensiunea
B)- Transportator(T) +Conducere operativ B)- Transportator(T) +Conducere
pieei interne/ regionale
SEN (OS)
operativ SEN (OS
- proprietate de stat, reglementat
- proprietate de stat, reglementat
B)- Transportator(T) +Conducere
- accesul tertilor reglementat la reea
-accesul tertilor reglementat la reea
operativ SEN (OS)
- -Pregtire pia orar
- proprietate de stat, reglementat
- CN Transelectrica SA+ Asisten PHARE
- accesul tertilor reglementat la reea
asigur realizarea i testarea sistemelor de
msur necesare decontrii orare a
tranzaciilor pe piaa pentru ziua
urmtoare, piaa de echilibrare
C) Distribuitori +furnizori consumatori C)
Distribuitori
+furnizori
captivi (D/F)
consumatori captivi (D/F)
- 8 societi independente, in curs de - societi independente privatizate
C) Distribuitori
privatizare, din care 2 sunt oferite la
- societi independente privatizate
privatizare in anul 2003 iar doua in anul
2004, iar procesul va continua in ritm de 2
societati /an
Caracteristici definitorii
Caracteristici definitorii
- activiti reglementate integral;
- activiti reglementate integral;
- acces reglementat la reea este pe baze - acces reglementat la reea este pe baze Caracteristici definitorii
reglementate,
cu
tarife
publicate
reglementate, cu tarife publicate - activiti reglementate integral;
transparent pe baza de costuri recunscute
transparent, prin metoda price cap - acces reglementat la reea este pe
plus profit in anul 2003, si pe baza de
CPI-X
baze reglementate, cu tarife
metodei de asigurare a unei rate de - la finele anului 2007 toate distributiile
publicate transparent
recuperaree a investitiei in 2004 (ROR) ;
vor fi private
- separarea contabila a activitatii de - pana in iulie 2007 se va realiza
distributie de cea de furnizare, atat pentru
separarea legala, in entitati juridice
consumatorii captivi, cat si pentru cei
separate, a activitatii de furnizare de
eligibili ;
cea de distributie.
87

D) Furnizori consumatori eligibili

- furnizori cu licen pentru ntreg teritoriul
rii
- 8 furnizori separai contabil de activitatea
de distribuie,
- productori care desfoar i o activitate
de furnizare pe ntreg teritoriul rii,
separat contabil de activitatea de
producere

D) Furnizori consumatori eligibili separai juridic de D sau P dac este

cazul
- furnizori cu licen pentru ntreg
teritoriul rii
- furnizori
separai
contabil
de
activitatea de distribuie,
- productori care desfoar i o
activitate de furnizare pe ntreg
teritoriul rii, separat contabil de
activitatea de producere

D) Furnizori consumatori eligibili

- separai juridic de D sau P dac
este cazul
- furnizori cu licen pentru ntreg
teritoriul rii
- nominalizarea furnizorilor de
ultima instanta

E) Consumatori eligibili
E) Consumatori eligibili
- piata se deschide gradual
- se va realiza o deschidere graduala a
- revizuire a criteriilor de eligibilitate n
peitii pentru consumatorii industriali E) Consumatori eligibili
sensul simplificrii procedurii
pnala la 100%
- pentru consumatorii casnici piata se -toti consumatorii sunt eligibili
va deschide 100% la 1.07.2007
F)
Operatorul
pieei
pentru
ziua
urmtoare- OPCOM
- filial 100% a T+SO
- administrator al tranzaciilor cu energie
pentru ziua urmtoare
- venituri integral reglementate
- se va infiinta Bursa de energie (PX) cu
doua functiuni:
o administrarea
pietelor
fizice
obligatorii, pe baza reglementarilor
ANRE
o administrarea pietelor financiare
reglementate de CNVM (Comisia
Natinoala de Valori Mobiliare)

F) Operatorul pieei OPCOM

- Burs de energie (Power eXchangePX)este operationala:
F) Operatorul pieei OPCOM
- Administrator Pia obligatorie - Bursa de energie functioneaza
(productori i furnizori) pentru
Ziua Urmtoare- PZU
- Administrator Piee Financiare
Voluntare de energie electricforward i/ sau futures- PFV
- activitatea destinat PZU este
reglementat de ANRE, inclusiv
veniturile provenite din aceast
activitate
- activitatea
destinat
PFV este
reglementat de CNVM i obine
venituri nereglementate
88

G) Brokers&Traders- intermediari n
tranzaciile en-gros cu energie electric

II.Piee
gros
energie
electric

en- A)- Piaa contractelor de energie electric A)- Piaa contractelor de energie
de pe termen lung- max. 5 ani
electric pe termen lung
contracte negociate pentru acoperirea - contracte multilaterale pentru SHE i
consumului eligibil
CoGen
contracte reglementate, dimensionate - Contracte iniiale i Contracte iniiale
la dimensiunea consumului captiv
cu opiune, ntre 5T i D/F
contracte de import- export
- contracte de achiziie en. el. negociate
ntre
pri
pentru
completarea
Pregtirea noilor aranjamente comerciale
consumului captiv i acoperirea pieei
ale sectorului
eligibile
- ANRE stabilete un mecanism tranzitoriu - contracte pentru asigurarea puterii n
pentru aplicarea HG 1524/2002 n relaiile
SEN (capacity tickets)
dintre Termoelectrica i cele 4 noi filiale - contracte financiare- hedging la
independente
volatilitatea preului spot i pentru
- ANRE+
Consultant
definesc
i
ajustarea poziiilor contractuale (long/
implementeaz
mecanismele
de
short) ale participanilor la piaa enreglementare integral a productorului
gros
SHE- aplicare din 2004:
- contracte de import- export- identic
- stabilirea veniturilor reglementate cu
etapa anterioar dar cu alocare
nghearea obligaiilor din contractele pe
capacitate disponibil interconecsiuni
piaa concurenial (inclusiv a celor de
prin licitaie
export)
- alocarea echitabil a avantajului
energiei hidro- mecanisme pe termen
scurt i mediu
- procedurile de optimizare tehnicoeconomic centralizat a produciei
totale zilnice
- contractul multilateral, repartizat de
OPCOM pe furnizori, al productorului
89

G) Brokers&Traders - intermediari
n tranzaciile en-gros cu en.
electric
A)- Piaa contractelor de energie
electric pe termen lung
- contractele de achiziie en. el.
liber negociate se generalizeaz
- contracte
pentru
asigurarea
puterii n SEN (capacity tickets)
- contracte financiare- hedging la
volatilitatea preului spot i
ajustarea poziiilor contractuale
(long/ short) ale participanilor la
piaa en-gros
- contracte de import- exportidentic etapa anterioar sau
conform
regulilor
Pieei
Regionale

hidro
-

Guvern+ Consultant stabilesc politica

privind asigurarea tarifului unic la
consumatorul captiv- iunie 2003
MEC+
MAP+Autoriti
Locale+
Consultant stabilesc politica i nivelul de
susinere pe termen scurt i mediu a
CoGen- decembrie 2003
ANRE+
Consultant
elaboreaz
mecanismele i reglementrile necesare
aplicrii politicilor stabilite privind
CoGen- iunie 2003
ANRE+ Consultant definesc i proiecteaz
Contractele iniiale cadru i Contractele
iniiale cu opiune cadru - dec. 2003- i
asist prile la aplicarea lor
ANRE+
Consultant
analizeaz
oportunitatea i dac este cazul definesc
mecanismele de contractare i plat a
capacitii necesare asigurrii continuitii
n alimentare pe termen mediu- lung
(capacity tickets)
ANRE+
Consultant
definesc
i
implementeaz reglementrile privind
operaiile de import- export, inclusiv
mecanismele de acces la capacitatea de
interconexiune
ANRE+
Consultant
definesc
i
implementeaz noul Cod Comercial al
pieei en-gros i reglementrile asociatedecembrie 2004

90

B)- Piaa contractelor de en. el. pe termen

scurt- piaa pentru ziua urmtoare (PZU)
- achiziii pe piaa spot
- programarea zilnic centralizat a
produciei i stabilirea preului marginal
de sistem pe baza licitrii unitilor de
ctre fiecare productor utiliznd
PCOMPS actualizat
pentru noua
structur de producie

Pregtirea noilor aranjamente comerciale i

a platformei OPCOM de tranzacii pe
termen scurt
- ANRE+
Consultant
elaboreaz
reglementrile
necesare
pentru
funcionarea
OPCOM
ca
Burs
obligatorie de energie pentru participanii
la piaa en-gros (PZU), cu licitaie
bilateral la nivel de societate
i
autoprogramare (inclusiv funcia de
Agent pentru optimizare centralizat
hidro i de Agent de decontare a
pieelor orare)
- OPCOM+ Consultant asigur redactarea
caietelor tehnice de licitaie a noii
platforme de tranzacionare definit de
ANRE
- OPCOM+ Consultant +Participani piaa
asigur realizarea fizic i testarea
funciilor noii platforme PZU

B)- Piaa contractelor de en. el.pe B)- Piaa contractelor de en. el.pe
termen scurt- piaa pentru ziua termen scurt- piaa pentru ziua
urmtoare (PZU)
urmtoare (PZU)
- se utilizeaz platforma de
- utilizarea
platformelor
de
tranzacionare dezvoltat n
tranzactionare
create in etapa
etapele anterioare
anterioara
- posibila
schimbare
privind
participarea pe piata voluntara ca
urmare si in conformitate cu regulile
Bursei de Energie
Pregtirea pieei regionale a en. el. i a
accesului larg la eligibilitate
- ANRE+ Consultant definesc i
implementeaz
regulile
Pieei
Regionale a energiei electrice
- ANRE+
T+
OS+
OPCOM+
Consultant
pregtesc
integrarea
mecanismelor pieei interne de en. el.
n Piaa Regional
- ANRE+ Consultant+ OS+ OPCOM+
Furnizori definesc i implementeaz
un mecanism de alocare orar a
obligaiilor fa de OS pentru energia
i serviciile achiziionate de furnizori
pentru consumatorii necontorizai
orar- (Area/Consumer Load Profiling)
- ANRE+
Consultant
elaboreaz
reglementrile pentru transformarea
PZU obligatoriu n PZU voluntar
- OPCOM+ Consultant- implementeaz
reglementrile
i
testeaz
91

mecanismele de licitare voluntar

- ANRE+ OPCOM+ Consultant asigur

preluarea de ctre OPCOM a funciei de
clearing
house
pentru
energia
tranzacionat n afara contractelor
bilaterale/ iniiale i implementarea de
garanii financiare etc.
- OPCOM+
Consultant
elaboreaz
reglementrile
necesare
pentru
completarea PZU obligatorie cu o pia
financiar (forward i sau futures)
opional.
OPCOM+ Consultant asigur realizarea
i testarea platformei pentru tranzacii
financiare pe piaa de energie electric

III.Piaa
Functiuni:
contractelor
- OS menine echilibrul cerere/ consum i
pentru
asigur sigurana SEN pe baza contractelor
servicii
de
de achiziie a serviciilor de sistem cu
sistem (SS)i
preuri
reglementate
i
a
piaa
de
ncrcrii/descrcrii grupurilor n ordinea
echilibrare(P
de merit
dE)
- beneficiarii SS pltesc contravaloarea
acestora pe baza tarifului de SS aprobate
de ANRE

Functiuni:
- sigurana i echilibrul cerere/ consum
ale SEN se asigur de ctre OS prin
utilizarea:
- contractelor
cu
preuri
reglementate i concureniale de
achiziie a serviciilor de sistem i,
- pieei de echilibrare dezvoltate n
etapa anterioar
- recuperarea de la beneficiari a costurilor
realizate de ctre OS n achiziia SS i pe
Pregtirea noilor aranjamente comerciale i PdE se reglementeaz i se completeaz
a platformei OS de tranzacii n timp real, cu un mecanism de cointeresare a
care sa asigurev disciplinarea pietii incusiv reducerii acestora
printr-un sistem sever de penalizari
- ANRE+ Consultant stabilesc valoarea SS
oferite de furnizori i nivelul tarifelor
pentru fiecare din acetia

92

Functiuni:
- sigurana i echilibrul cerere/
consum ale SEN se asigur de ctre
OS prin utilizarea:
- contractelor
cu
preuri
reglementate i concureniale
de achiziie a serviciilor de
sistem i,
- pieei de echilibrare
- recuperarea de la beneficiari a
costurilor realizate de ctre OS n
achiziia SS i pe PdE se
reglementeaz printr-un mecanism
CPI-X

ANRE+
Consultant
reglementeaz
mecanismele unei piee de echilibrare n
timp real a cererii i ofertei i interfaa cu
piaa contractelor de SS. Se redefinesc
comercial serviciile de sistem, modul de
contractare, evaluare/ licitare pe termen
lung astfel ca acestea s poat fi
achiziionate n ct mai mare msur
concurenial
- OS+ OPCOM+ Consultant elaboreaz
caietele tehnice de licitaie a platformei de
tranzacionare i decontare pe PdE i a
contractelor pentru SS
- OS+ OPCOM+ Consultant+Participani
pia asigur realizarea fizic i testarea
funciilor noii platforme i integrarea cu
modulul de decontare OPCOM
- ANRE+
Consultant
stabilesc
i
implementeaz un mecanism de recuperare
de la beneficiari a costurilor serviciilor de
sistem i echilibrare inclusiv modul de
cointeresare al OS pentru minimizarea
acestora
IV.Contracte A) Contracte i tarife de producere
i
tarife - contracte i tarife reglementate pentru
reglementate/
producia- 5T, SNE, SHE- destinat pieei
controlate
captive
- contracte i tarife reglementate pentru
energie electric produs din surse
regenerabile i n cogenerare
- reglementarea nivelului cantitilor de en.
el din surse regenerabile i n cogenerare
preluate obligatoriu la pre reglementat

A) Contracte i tarife de producere

A) Tarife de producere
ncepnd cu 2005
- mecanism transparent de
- contracte i tarife reglementate prin
compensare a productorilor
mecanism CPI-X pentru produciadin surse noi sau regenerabile
SNE, SHE
i n cogenerare (foarte mici)
- tarife cu clauze de indexare conform
Contractelor iniiale i Contractelor
iniiale cu opiune pentru producia
destinat pieei captive a 5T
- contracte i tarife reglementate
transparent pentru stabilire preuri
energie electric produs din surse
93

regenerabile i n cogenerare
reglementarea nivelului cantitilor de
en. el din surse regenerabile i n
cogenerare preluate obligatoriu la pre
reglementat se menine pn la
introducerea
subvenionrii
transparente din veniturile taxei de
mediu

B) Contracte i tarife pentru accesul la

reea
Venituri T&D reglementate pe baz de
costuri justificate plus profit
ncepnd cu 2004 se aplic mecanismul
de reglementare de tip RoR (rata interna
de recuperare a investitiei)stabilit cu
consultantul
contracte cu tarife T&D monom,
reglementate; din 2004, tarife binom
tarif pentrru tranzitul transfrontalier n
acord cu metodologiile EU

B) Contracte i tarife pentru accesul la

reea
- T+ OS are venituri integral
reglementate prin mecanism CPI-X
controlate initial pe o perioad de 3
ani, cu mecanism separat de
cointeresare
pentru
diminuarea
costurilor cu achiziia serviciilor de
sistem i de echilibrare
- D cu venituri din activitatea de
distribuie integral reglementate prin
CPI-X
- toi utilizatorii pltesc o tax de mediu
Pregtirea noilor aranjamente tarifare pe
necesar promovrii cogenerrii i
principii de cointeresare a furnizorilor de
surselor regenerabile
servicii de reea (FSR) i consumatorilor
-

ANRE+ Consultant reglementeaz i

implementeaz un mecanism de control a
veniturilor (inclusiv profitul rezonabil)
furnizorilor de servicii de reea- de tip
RoR
ANRE+ Consultant stabilesc procedurile
de transformare a mecanismului anterior
n mecanism de cointeresare de tip CPI-X
aplicat preurilor/ veniturilor FSR
94

B) Contracte i tarife pentru

accesul la reea
T+ OS are venituri integral
reglementate prin mecanism CPI-X

ANRE+
Consultant
reglementeaz
participarea consumatorilor la acoperirea
costurilor (directe i indirecte) de
racordare la reea
ANRE+
Consultant
definesc
i
implementeaz procedura/metodologia
de analiz, aprobare i aplicare a
sistemului tarifar, bazat pe alocarea
marginalist a costurilor, propus de
fiecare FSR, integrnd i politica de
uniformizare a tarifelor la consumatorii
finali
Guvern+ ANRE+ Consultant stabilesc
mecanismele de stimulare transparent a
produciei din surse regenerabile i n
cogenerare
i
mecanismele
de
internalizare a externalitilor
ANRE+ Consultant definesc noile
principii i mecanisme de reglementare a
prelurii energiei produse din surse
regenerabile i n cogenerare

V.Contracte i Pentru consumatorii captivi

tarife pentru - sistem complex de tarife care asigur:
consumatorii
- consumatorului captiv: posibilitatea
captivi
alegerii funcie de caracteristica de
consum
- tarife uniforme la nivel naional pentru
consumatorii captivi
- un tarif social pentru categoriile
defavorizate ale populaiei
- D/F: recuperarea costurilor proprii i
din amonte cauzate de achiziia
produciei i serviciilor destinate
consumului captiv

Pentru consumatorii captivi (in anul

2007 toti consumatorii devin elegibili):
- se aplic mecanismele de stabilire a
veniturilor de pe piaa captiv, n etapa
anterioar i tarifele determinate n baza
lor
-

95

Pentru consumatorii care in mod

voluntar nu opteaza pentru
eligibilitate:
se aplic mecanismele de
determinare a preurilor/ tarifelor
de furnizare specifice SLR
protecia
social
a
categoriilor defavorizate ale
populaiei se face prin alocaii
directe i transparente de la buget

- cu excepia consumatorilor casnici, toi

consumatorii finali, indiferent de furnizor,
pltesc o tax de dezvoltare
Pregtirea integrrii sistemului de tarifare
a consumatorilor captivi n noile relaii i
structuri
- n 2004 se elimin :
- subveniile ncruciate dintre nivelurile
de tensiune (nalt/ joas)
- tarifele de furnizare monom n nalt i
medie tensiune
- MEC+ ANRE+ Consultant stabilesc
politica, mecanismele i instituiile (dac
este cazul) de asigurare a tarifului unic la
consumatorii captivi
- ANRE+
Consultant
implementeaz
mecanismul de asigurare a tarifului unic la
consumatorii captivi
- ANRE+
Consultant
definesc
i
implementeaz mecanismele de asigurare a
recuperrii costurilor cu energia de la
consumatorii captivi (transfer controlat
ctre consumatori al riscului hidrologic
preluat iniial total de D/F)
- ANRE+
Consultant
definesc
i
implementeaz metodologia de stabilire a
veniturilor reglementate ale activitii de
furnizare de tip RoR i stabilesc procedurile
de transformare n mecanism de
cointeresare- CPI-X

96

- ANRE+
Consultant
definesc
i
implementeaz procedura/metodologia de
analiz, aprobare i aplicare a sistemului
tarifar, bazat pe alocarea marginalist a
costurilor, propus de fiecare D/F, integrnd
i politica de uniformizare a tarifelor la
consumatoii finali

97

ANEXA 3

Foaia de parcurs in domeniul gazelor naturale :

structura de piata si reglementarile pentru perioada 2003-2015

98

FOAIE DE PARCURS IN SECTORUL GAZELOR NATURALE (NATURAL GAS ROAD MAP) 2003 2015
Structura pieei i reglementri
2003 2004
2005 2007
2008 2015
I.
Structur A) Productori (P)
A) Productori (P)
A) Productori (P)
sector,
- 2 productori cu capital integral sau - 2 productori, titulari de acorduri - 2 productori, titulari de acorduri
participani la
majoritar de stat, titulari de acorduri
petroliere, cot de pia cca.62%, din
petroliere, cot de pia cca.50%, din
pia,
petroliere, cot de pia cca.75%
care SNP Petrom majoritar privat i o
care SNP Petrom majoritar privat i o
caracteristici
- se estimeaz intrarea pe pia a unor
cot de pia de 30%
cot de pia de 30%
definitorii,
noi productori privai, cu o cot de - ali productori, integral privai, titulari - ali productori, integral privai, titulari
etape
pia de pn la 1%
de acorduri petroliere, cu o cot de pia
de acorduri petroliere, cu o cot de pia
de pn la 3%
de pn la 10%
Obs. Pentru acoperirea integral a
consumului diferena se asigura din
import, cu o singur surs extern
Federaia Rus

Obs. Pentru acoperirea integral a

consumului diferena se va asigura din
import, cu principal surs extern
Federaia Rus i cu surse alternative din
UNIUNEA EUROPEANA

Obs. Pentru acoperirea integral a

consumului diferenta se va asigura din
import, cu principal surs extern
Federaia Rus i cu surse alternative din
UNIUNEA EUROPEANA i/sau zona Mrii
Caspice, Orientul Mijlociu

Caracteristici definitorii
Caracteristici definitorii
Caracteristici definitorii
- veniturile sunt realizate din
- veniturile sunt realizate din vnzri la - veniturile sunt realizate din vnzri la
vnzri la pre negociat
pre negociat
pre negociat
- un productor cu capital integral de diversificarea surselor de import ca - diversificarea surselor de import ca
stat (SNGN Romgaz MIR)
urmare a realizrii interconectrii
urmare a realizrii interconectrii
- un productor cu capital majoritar
SNTGN cu sistemele de transport ale
SNTGN cu sistemele de transport ale
de stat (SNP Petrom - MIR), aflat n
UNIUNEA EUROPEANA
UNIUNEA EUROPEANA i constructia
proces de privatizare
de noi gazoducte, pentru conectarea cu
sursele din Orientul Mijlociu i/sau
Marea Caspic

99

B) Transportator (T) + Conducere

operativ SNTGN (OS-Operator
de Sistem)
- proprietate de stat, reglementat
- accesul terilor la reea se face n
regim reglementat, pe baza de tarife
publicate
bazate
pe
costuri
recunoscute plus profit
- OS asigur echilibrarea fizic a
sistemului zilnic i cea la nivelul
cererii/ofertei lunar
- T deine licen de furnizare, pentru
cantitile de gaze naturale obinute
n schimbul serviciilor de tranzit
Pregtirea evoluiei viitoare
- nfiinarea Operatorului Comercial,
pentru
serviciile
de
sistem
(programare,echilibrarea
cerere/oferta,
monitorizare
contracte,
managmentul
congestiilor, stabilirea
preului
marginal
de
sistem
pentru
acoperirea deficitului de surse n
situaii de congestie)
C) Operatorul
depozitelor
de
nmagazinare subteran
- un operator cu capital integral de
stat, integrat n productorul SNGN
Romgaz, (capacitate de depozitare
3,15 mld mc)

B) Transportator (T) + Conducere

operativ SNTGN (OS)

B) Transportator (T) + Conducere

operativ SNTGN (OS)

proprietate de stat, reglementat

accesul terilor la reea se face n regim reglementat pe baza de tarife publicate,
bazate pe costuri recunoscute plus profit
OS asigur echilibrarea fizic a
sistemului zilnic i cea la nivelul
cererii/ofertei lunar
T deine licen de furnizare, pentru
cantitile de gaze naturale obinute n
schimbul serviciilor de tranzit

proprietate de stat, reglementat

accesul terilor la reea se face n regim
reglementat pe baza de tarife publicate
bazate pe costuri recunoscute plus profit
OS asigur echilibrarea fizic a
sistemului zilnic i cea la nivelul
cererii/ofertei lunar
T deine licen de furnizare, pentru
cantitile de gaze naturale obinute n
schimbul serviciilor de tranzit

Pregtirea evoluiei viitoare

- trecerea la echilibrarea zilnic a
cererii/ofertei de gaze naturale
- organizarea Operatorului Comercial ca
administrator al bursei gazelor naturale
pentru tranzaciile fizice
- programarea zilnic a surselor i
stabilirea preului marginal de sistem
- implementarea sistemului SCADA de
gestionare a fluxului de gaze naturale n
SNTGN
C) Operatorul
depozitelor
de
nmagazinare subteran
- un operator cu capital integral de stat,
integrat n productorul SNGN Romgaz,
cu o cot de pia de cca. 75% - 4,3 mld.
Mc
100

Pregtirea evoluiei viitoare

- trecerea la balansul orar al SNTGN
- dezvoltarea bursei gazelor naturale
pentru tranzaciile fizice i integrarea sa
regional
- programarea orar a surselor i stabilirea
preului marginal de sistem

C) Operatorul
depozitelor
de
nmagazinare subteran
un operator cu capital integral de stat,
integrat n productorul SNGN Romgaz,
cu o cot de pia de cca. 65% - 4,3 mld.
Mc

accesul la sistemul de nmagazinare este reglementat pe baza de tarife publicate

bazate
pe
costuri
recunoscute plus profit

operatori privai pentru 1,5 mld. mc

accesul la sistemul de nmagazinare este reglementat pe baza de tarife publicate
bazate pe costuri recunoscute plus profit

operatori privai pentru 2,25 mld. mc

accesul
la
sistemul
de
nmagazinare este reglementat pe
baza de tarife publicate bazate pe costuri
recunoscute plus profit

Pregtirea evoluiei viitoare

Pregtirea evoluiei viitoare
Pregtirea evoluiei viitoare
- separarea contabil a activitii de - separarea contabil a activitii de - dezvoltarea unor depozite destinate
furnizare de cea de nmagazinare
furnizare de cea de nmagazinare
echilibrrii STGN la nivel regional
- structurarea tarifelor pe fazele - majorarea capacitilor de nmagazinare - majorarea capacitilor de nmagazinare
operaionale ale nmagazinrii
la cca. 5 mld. mc
la cca. 7 mld.mc
- majorarea
capacitilor
de
nmagazinare la cca.2,5 mld.mc
D) Distribuitori si furnizori la
consumatori captivi (D/F)
- 15 societi din care: dou societi cu capital integral de stat i o cot
de pia de 98%, 12 societi cu capital majoritar sau integral privat
i o cot de pia de 1,75 % i o
societate integrat vertical, cu capital majoritar de stat i o cot de
pia de 0,25%

D) Distribuitori si furnizori la
consumatori captivi (D/F)
doi distribuitori cu capital majoritar
privat i o cot de pia de 90%
30-40 societi independente, cu capital
integral privat, cu o cot de pia de cca.
7,5%
o societate integrat vertical, cu capital
majoritar privat i o cot de pia de
2,5%

D) Distribuitori si furnizori la
consumatori captivi (D/F)
doi distribuitori cu capital majoritar
privat

Caracteristici definitorii
Caracteristici definitorii
Caracteristici definitorii
- pn la finele anului 2004 este - D/F au licen naional de furnizare i - separarea legala, in entitati juridice
prevzut privatizarea celor dou
pot ncheia contracte cu orice
separate, a activitatii de furnizare de cea
distribuii cu capital integral de stat
consumator eligibil.
de distributie
- D/F au licen naional de furnizare
i pot ncheia contracte cu orice
consumator eligibil.
101

activitile de distribuie i furnizare nu sunt separate contabil

accesul la reeaua de distribuie este
reglementat, pe baz de tarife
publicate n mod transparent pe baze de costuri recunoscuteplus profit

Pregtirea evoluiei viitoare

- separarea contabil a activitii de
furnizare de cea de distribuie
E)Furnizori la consumatorii eligibili
(D/E)
- 28 de furnizori cu licen pentru tot
teritoriul rii
- piaa se deschide la 40% - pentru
consumatorii industriali
- productorii dein licene de
furnizare pentru ntreg teritoriul
rii;
- activitatea de furnizare nu este
separat contabil de activitile
reglementate (transport, distribuie,
nmagazinare)
Pregtirea evoluiei viitoare
- separarea contabil a activitii de
furnizare
de
activitile
de
distributie

pana in iulie 2007 se va realiza separarea legala, in entitati juridice separate, a

activitatii de furnizare de cea de
distributie
accesul la reeaua de distribuie este
reglementat, pe baz de tarife publicate
n mod transparent intr-un mecanism
price-cap (CPI-X).

accesul la reeaua de distribuie este

reglementat, pe baz de tarife publicate
n mod transparent intr-un mecanism
price-cap (CPI-X).

E) Consumatori eligibili
Piaa continu s se deschid, urmnd s
ating
100%
deschidere
pentru
consumatorii
industriali
pn
la
01.01.2007,

Deschiderea pieei va fi de 100% pentru

consumatorii rezideniali pn la
01.07.2007
Pana la data de 1.07.2007 activitatea de
furnizare se separa in entitati legale de
activitile de distributie;
Vor
fi
implementate
prevederile
directivei UNIUNEA EUROPEANA
privind piaa gazelor naturale

E) Consumatori eligibili, dar care, n

mod voluntar, nu i exercit acest
drept

102

furnizori cu licenta pentru tot teritoriul

rii
aplicarea in totalitate a prevederilor
Directivei

II.Piee angro A) Piaa contractelor de gaze

de
gaze
naturale pe termen mediu si lung,
naturale
este reprezentat de :
- contracte de achiziie a gazelor
naturale
,
negociate
ntre
productori
/
furnizori
i
distribuitori
- contracte de vnzare-cumprare
ncheiate
ntre
furnizori
i
consumatorii eligibili sau ntre
productori
/
furnizori
i
distribuitori
B) Piaa contractelor pe termen scurt
(o lun)
- contractele de vnzare-cumprare
ncheiate
ntre
furnizori
i
consumatorii eligibili sau ntre
productori
/
furnizori
i
distribuitori

A) Piaa contractelor de gaze naturale

pe termen mediu si lung, este
reprezentat de :
contracte de achiziie a gazelor naturale,
negociate ntre productori/furnizori i
distribuitori
contracte
de
vnzare-cumprare
ncheiate ntre furnizori i consumatorii
eligibili sau ntre productori / furnizori
i distribuitori
B) Piaa contractelor pe termen scurt
(o lun)
contractele
de
vnzare-cumprare
ncheiate ntre furnizori i consumatorii
eligibili sau ntre productori / furnizori
i distribuitori
Contracte spot, cu clauze standardizate

Pregtirea evoluiei viitoare

Pregtirea evoluiei viitoare
- implementarea
sistemului
de - implementarea
sistemului
de
tranzacionare de tip bursa, cu
tranzacionare de tip burs, cu contracte
contracte la termen de o lun
spot, pentru ziua urmtoare
- pregtirea sistemului de tranzacii
spot, pentru ziua urmtoare
III.
Piaa
Situaia actual
Operatorul comercial
contractelor
- contracte i tarife reglementate - Operatorul Comercial va fi independent pentru servicii
pentru serviciile de transport,
n ceea ce privete forma legal,
de sistem
distribuie i de nmagazinare
organizarea i procesul decizional
- echilibrarea zilnic a sistemului de ctre Operatorul comercial
103

Operatorul comercial
echilibrarea orar a sistemului de ctre
Operatorul comercial
gestionarea congestiilor de sistem
pregtirea tranzaciilor cu capaciti
rezervate

IV.Contracte i
tarife
reglementate/
controlate

V. Contracte i
tarife pentru consumatorii
captivi
-

echilibrarea sistemului se face de

ctre OS, prin programarea lunar a
surselor i a consumului de gaze
naturale
Pregtirea evoluiei viitoare
pregtirea Operatorului Comercial
pentru furnizarea serviciilor de
sistem
accesul reglementat al terilor la
sistemele de distribuie, transport i
nmagazinare, pe baz de tarife
publicate n mod transparent.
Tarifele sunt stabilite pe baza
principiului recuperrii costurilor
plus profitul pentru activitile de
transport, distribuie i nmagazinare
tarif naional unic pentru transport
tarif de nmagazinare stabilit pentru
fiecare depozit subteran
tarif naional unic pentru distribuie

gestionarea congestiilor de sistem

pregtirea tranzaciilor cu capaciti
rezervate
asigurarea
ne-discriminrii
ntre
utilizatorii sistemului

accesul reglementat al terilor la

sistemele de distribuie, transport i
nmagazinare, pe baz de tarife publicate
n mod transparent (la trasport si
inmagzinare costrui recunoscute plus
profit, iar la distirbutie metoda price
cap CPI-X.
- tarif naional unic pentru transport
- tarif de nmagazinare stabilit pentru
fiecare depozit subteran
- tarife de distribuie difereniate pe
categorii de consumatori (sistem
binomial
de
tarife).
Aplicarea
sistemului tarifar binomial, diferenierea
tarifelor pe zone de transport

Pregtirea evoluiei viitoare

Pregtirea pentru implementarea sistemului binomial pentru tariful de
distribuie
Consumatorii captivi
contracte i preuri reglementate pentru furnizarea gazelor naturale
pre unic la nivel naional pentru toi consumatorii captivi

Pregtirea evoluiei viitoare

elaborarea sistemelor tarifare difereniate orar
Consumatorii captivi
contracte i preuri reglementate pentru
furnizarea gazelor naturale
pre difereniat pe categorii de
consumatori,
104

asigurarea
ne-discriminrii
utilizatorii sistemului

ntre

accesul reglementat al terilor la

sistemele de distribuie, transport i
nmagazinare, pe baz de tarife publicate
n mod transparent (la trasport si
inmagzinare costrui recunoscute plus
profit, iar la distirbutie metoda price
cap CPI-X.
Tarife de transport difereniate pe zone
de transport (sistem binomial de tarife).
tarif de nmagazinare stabilit pentru
fiecare depozit subteran
tarife de distribuie difereniate pe
categorii de consumatori (sistem
binomial de tarife)
aplicarea
sistemelor
de
tarifare
difereniate orar
Pregtirea evoluiei viitoare
Pregtiri pentru aplicarea sistemelor de
tarifare a serviciilor de distribuie
difereniate pe localiti
Consumatori eligibili, dar care, n mod
voluntar, nu i exercit acest drept
contracte i preuri reglementate pentru
furnizarea gazelor naturale

preuri/tarife
sociale
pentru categoriile
defavorizate
ale
populaiei
Pregtirea evoluiei viitoare
- elaborarea i implementarea sistemului
de preuri reglementate difereniate pe categorii
de
consumatori
(prin
diferenierea tarifelor de distribuie pe
categorii de consumatori)

Tariful social va fi meninut i, n paralel, va fi definit i implementat un

mecanism pentru subvenionarea direct
de la buget a parsoanelor cu venituri
mici
Aplicarea sistemului tarifar binomial,
diferenierea tarifelor pe zone de
transport

105

pre difereniat pe categorii

consumatori i pe zone geografice

de