Vous êtes sur la page 1sur 2

Analizam mai jos situatia in care pentru angajatii unei firme se asigura, prin contractul de munca,

masa calda, de trei ori pe zi (se lucreaza in ture). Compania incheie un contract care asigura acest
serviciu angajatilor.
Vom vedea cum se va inregistra factura pentru aceste servicii, precum si in ce masura este aceasta
cheltuiala deductibila 10% la calculul impozitului pe profit.
In plus, vom vedea in ce masura se poate deduce TVA integral si daca la sfarsitul lunii se va efectua
ajustarea de TVA (628 = 4426).
In plus, vom stabili in ce masura acest serviciu trebuie considerat beneficiu/ avantaj in natura si ca
atare impozitat la salariul fiecarui angajat sau poate fi asimilat ca o cheltuiala de afacere (fara a se
mai calcula suma care revine fiecarui angajat si predate datele serviciului de salarizare in vederea
calcularii taxelor si contributiilor datorate).
In ultimul rand, in cazul in care s-ar considera ca beneficiu - avantaj in natura, vom vedea dacava
trebui considerata contravaloarea intregii facturi (cu TVA inclus) sau doar baza de impozitare (costul
de achizitie).
1. Din punct de vedere contabil, consideram ca serviciile de catering achizitionate pot fi inregistrate
cu ajutorul formulei: 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de treai" = 401 "Furnizori".
2. In ceea ce priveste impozitul pe profit, potrivit prevederilor art. 21 alin. (4) lit. l) din Codul
fiscal, cheltuielile efectuate de angajator fiind tratate drept cheltuieli salariale si/sau asimilate
acestora vor fi deductibile, intrucat sunt supuse impozitului pe salarii la nivelul persoanei
fizice.
Contravaloarea mesei calde oferite salariatilor se include in veniturile din salarii fiind considerata
avantaj impozabil si se impoziteaza conform prevederilor art. 57 din Codul fiscal, in luna in care
aceasta este primita.
3. Pct. 6 alin. (9) lit. c) din Normele metodologice de aplicare a art. 128 alin. (8) lit. e) din Codul fiscal
precizeaza in mod expres faptul ca in sfera bunurilor acordate in mod gratuit pentru scopuri legate de
desfasurarea activitatii economice a persoanei impozabile cuprind bunurile oferite cu titlu gratuit
pentru care persoana impozabila poate face dovada ca sunt strans legate de desfasurarea activitatii
sale economice.
In aceasta categorie se cuprind, fara a se limita la acestea, bunurile pe care persoana
impozabila le acorda gratuit angajatilor sai si care sunt legate de desfasurarea in conditii optime a
activitatii economice, cum sunt, de exemplu: masa calda pentru mineri, echipamentul de protectie si
uniformele de lucru, pentru contravaloarea care nu este suportata de angajati, materiale igienicosanitare in vederea prevenirii imbolnavirilor. Este de asemenea subliniat ca nu se incadreaza in
aceasta categorie orice gratuitati acordate propriilor angajati sau altor persoane, daca nu exista nicio
legatura cu desfasurarea in conditii optime a activitatii economice, cum sunt: cotele gratuite de
energie electrica acordate persoanelor pensionate din sectorul energiei electrice, abonamentele de
transport acordate gratuit pentru diverse categorii de persoane si altele de aceeasi natura.
In aceste conditii acordarea gratuitatilor mentionate in intrebarea dvs. constituie livrare de bunuri fiind
astfel supusa TVA. In acest sens, si potrivit art. 128 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, sunt asimilate
livrarilor de bunuri efectuate cu plata si operatiunea de preluare de catre o persoana impozabila a
bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor
persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost
dedusa total sau partial. Astfel, daca daca la inregistrarea facturii repezentand masa calda se
deduce TVA, prin urmare la acordarea catre salariati a mesei calde, se va colecta TVA.
4. In conformitate cu prevederile art. 148 alin. (1) din Codul fiscal ajustarea taxei deductibile in
cazul achizitiilor de servicii si bunuri, altele decat bunurile de capital se realizeaza doar in conditiile in

care regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine nu se aplica. Or, situatiile prevazute
la art. 128 alin. (4) si respectiv art. 129 alin. (4), in contextul incidentei acestora la situatia analizata in
detaliu la pct. 3 de mai sus, reprezinta operatiuni care constituie livrari, respectiv prestari catre sine.
Asadar, in cazul operaiunilor analizate deducerea iniiala nu se ajusteaza ci sunt asimilate livrarilor
de bunuri/prestarilor efectuate cu plata, existand obligaia colectarii TVA.
5. Normele metodologice pentru aplicarea art. 57 din Codul fiscal
aprobate prin HG 44/2004, prevad la pct. 106 ca venitul brut lunar din salarii reprezinta totalitatea
veniturilor realizate intr-o luna conform art. 55 alin. (1) - (3) din Codul fiscal de o persoana fizica, pe
fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.
Asadar, in venitul brut lunar realizat intra venitul din salarii, veniturile asimilate salariilor carora li se
aplica aceleasi reguli de impunere si avantajele acordate de angajator.
Potrivit alin. (3) lit. b) al art. 55 din Codul fiscal, sunt considerate avantaje impozabile cazarea,
hrana, imbracamintea, personalul pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite
gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei. Prin urmare, in situatia in care societatea acorda o
masa salariatilor, contravaloarea acesteia este considerata, din punct de vedere fiscal, avantaj
impozitat prin cumulare cu celelalte venituri salariale primite in luna respectiva. Contravaloarea
meselor oferite angajatilor se include asadar in veniturile din salarii si se impoziteaza potrivit
prevederilor art. 57 din Codul fiscal
.
Prin urmare, contravaloarea mesei calde oferite salariatilor se include in veniturile din salarii si se
impoziteaza conform prevederilor art. 57 din Codul fiscal, in luna in care aceasta este primita.
Documentele referitoare la calculul contravalorii avantajului in natura primit de angajati se vor anexa
la statul de plata.
Exceptate de la plata impozitului pe venit, astfel cum dispune art. 55 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal
sunt doar drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatia in
vigoare. Pct. 82 din Normele metodologice pentru aplicarea acestui articol precizeaza ca in aceasta
categorie se cuprind:
- alocatiile zilnice de hrana pentru activitatea sportiva de performanta, interna si internationala,
diferentiata pe categorii de actiuni;
- contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentatiei
de efort necesare in perioada de pregatire;
- drepturile de hrana in timp de pace, primite de personalul din sectorul de aparare nationala, ordine
publica si siguranta nationala;
- alte drepturi de aceasta natura primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocatia de
hrana zilnica pentru personalul navigant si auxiliar imbarcat pe nave; alocatia zilnica de hrana pentru
consumurile colective din unitatile bugetare si din regiile autonome/societatile comerciale cu specific
deosebit; alocatia de hrana acordata donatorilor onorifici de sange; alocatia de hrana pentru
consumurile colective din unitatile sanitare publice si altele asemenea.
In raport cu obligatiile privind contributiile sociale obligatorii, potrivit art. 296 indice 4 alin. (1) lit. u),
art. 296 indice 5 si art. 296 indice 15 lit. u) pct. 3) din Codul fiscal, sumele de natura salariala sau
avantaje asimilate salariilor in vederea impunerii sunt incluse in baza de calcul a acestora, nefiind
prevazute exceptii generale sau specifice pentru avantajele acordate sub forma de astfel de servicii
oferite gratuit salariatilor, decat pentru hrana acordata potrivit legii.
6. Asa cum este precizat si la pct. 74 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 55 alin.
(3) din Codul fiscal, veniturile in natura, precum si avantajele in natura primite cu titlu gratuit sunt
evaluate la pretul pietei la locul si data acordarii avantajului.
Sursa: PortalContabilitate.ro