Vous êtes sur la page 1sur 7

IsabelaVS-CioranBeckett.rtf/18dec.2014/25654 car./3464cuv.

Sursa: www.isabelavs.blogspot.com
Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran admirând pe Beckett și gânditorii autentici
care n-au publicat
Motto: „Geniul se răzbună întotdeauna. Mai devreme sau mai trârziu, orice mare
personalitate începe să fie înțeleasă și prețuită cum se cuvine”(Mircea Eliade).

Discutând cu un om trecut de optzeci de ani care afirmase că este filozof de la 16 ani, un
student l-a întrebat dacă în viața lui plictiseala a jucat vreun rol (vezi interviul luat de Fabian Anton
filozofului Alexandru Dragomir pe 15 iunie 2000, http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-adnotat3-InterviuAlxDragomir.htm ). Acestă „plictiseală” poate să fi fost invocată de tânărul Fabian Anton cu gândul

la cunoscuta părere a lui Aristotel după care nu omul activ, individul care nu-și vede capul de
treburi este înclinat spre filozofie, ci doar acelea care dispune de suficient răgaz de meditație,
eventual din categoria pe cât de confuză, pe atât de blamată a „paraziților” pedepsiți în
comunism. (Pe actul de deces al istoricului academician Gheorghe I. Brătianu, ucis în temnița politică de la
Sigetul Marmației în 1953 era scris că fostul profesor universitar ar fi fost „fără ocupație”, i.e. un „parazit”, vezi
fotocopia actului în cartea prof. dr. Nuțu Roșca, Închisoarea elitei românești, Ed. Gutinul, Baia Mare, 1998, p.35).

Se știe că în lagărul comunist, angajarea personalităților culturii interbelice, unii chiar
supraviețuitori ai temnițelor politice, era o problemă extrem de spinoasă. Atât de spinoasă încât
filozoful Constantin Noica a fost primit în câmpul muncii (angajat la Centrul de logică) după mai
mult de un an de la ieșirea din închisoare, iar singurul loc de muncă - oferit poetului Traian
Chelaru (1906-1966), vinovat de a fi fost universitar cernăuțean, bursier al Școlii Române din
Paris (1930-1933), al Școlii Române din Roma (1933-1934), și doctor în filozofie (1937) la
Universitatea din Cernăuți cu o teză despre David Hume -, a fost la deratizarea Capitalei, post
care a dus la moartea prematură a poetului iconar invitat în 1935 de Iorga să țină prelegeri la
Vălenii de Munte.
Într-o carte a filozofului Anton Dumitriu, scriere care a avut nevoie de 13 referate ca să
fie publicată în comunism (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Despre Anton Dumitriu ca interpret al ”Cogito”-ului
cartezian, în rev. „Tribuna”, Cluj-Napoca, anul XII, 1-15 aprilie, nr.254/2013, p.22, sau
http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-Descartes3AntonDumitriu.htm ) invocarea timpului

necesar
meditației (numit în Evul Mediu otium liberale) a fost o mare îndrăzneală, chiar cu trimitere la
„materialistul” Aristotel. Fiindcă paznicii ideologiei statului polițienesc nu erau de acord cu ideea
că „doar șezând și odihnindu-se omul devine înțelept”. La teroriștii ideologici plătiți cu lefuri
grase, odihna prielnică meditației era soră bună cu „parazitismul” pedepsit prin lege, în condițiile
în care victimele „luptei de clasă” erau lăsate să moară de foame prin refuzarea angajării lor în
„câmpul muncii”. Referirea la Aristotel poate fi însă hazardată.
În schimb, dacă avem în vedere interesul cultivat cu asiduitate după 1990 pentru Emil
Cioran (vezi Radu Portocală, Emil Cioran - sfârșitul furat, în „Jurnalul literar”, București, nov. 2001, p. 1 și 21 ,
inclus în vol.: Emil Cioran în conștiința contemporanilor săi din exil. Crestomație de Gabriel Stănescu, Ed.
Criterion Publishing, Bucuresti, 2007, pp. 257-262; http://www.scribd.com/doc/187763386/Radu-Portocala-CioranSfarsitul-furat si Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran prin lăutărismul lui Pleșu. Despre inocularea rușinii de a fi român,
în rev. „Acolada”, Satu Mare, 1/2011, p.17, sau http://www.scribd.com/doc/167071165/Isabela-Vasiliu-ScrabaCioran-prin-l%C4%83ut%C4%83rismul-lui-Ple%C5%9Fu-Despre-inocularea-ru%C5%9Finii-de-a-fi-roman , text
cenzurat de segmentul românesc al internetului prin site-ul ro.scribd unde a fost „ascuns” pe 25 dec. 2012 de

1575). După Cioran. oct. El Hambre De Dios. omul a eșuat dincolo de istorie. comunicare susținută la Colocviul internațional Cioran -vezi înregistrarea http://www. în Oeuvre. Studii de istorie a filozofiei românești. amenințând trăirea duhovnicească (Convorbiri cu Cioran. p. mai plauzibil ar fi că tânărul de douăzecisicinci de ani a reținut povestea cu „plictiseala” dintr-un manuscris al lui Mircea Vulcănescu publicat după jumătate de secol de la scrierea lui. Creatura la început plictisită de singurătatea proprie percepută cu luciditate se depărtează din ce în ce mai mult de omul modern de care vorbise metafizicianul Nae Ionescu la cursul său. cel mai de sus al ajungerii la plinătatea existenței pe care o aduce cu sine extazul religios. Amintindu-și de a doua vizită făcută în 1940 la Băneasa profesorului Nae Ionescu (189015 martie 1940) ieșit bolnav din lagărul unde fusese închis fără verdictul niciunui proces din 8 aprilie 1938 până în decembrie 1939 -. iunie 2014. chiar cunoscându-L. De la nivelul experimentării – de patru ori – a preaplinului de existență prin care extazul religios se diferențiază de orice alt eveniment trăit (vezi Isabela Vasiliu-Scraba. A fost interesat si de „plictisul” monastic. Popescu. Academiei.go.youtube. „Origini. apropiindu-se de singuraticii lumii golite de sens din teatrul beckettian. Ed. 1993. publicat pe hârtie în rev. Asemenea personajelor beckettiene. într-o lume agonizantă si fără sfârșit.4/ 64. on-line la http://www. într-un timp decolorat și atât de obosit încât nu-și mai poate supraviețui și încetează a mai curge.isabelavs.22-25. „Lucian Blaga”. ca să nu fie parcurs la http://www. 2011. Cioran.go. omul post-modern nu mai este „căzut în timp”. dr. un mistic în lumea filozofiei. „Vatra veche”.com/watch?v=2BHknoJPFpg ). 10/ 47. încât acesta n-a putut-o uita.htm ). e căzut „din” timp. Romanian Roots”. pp. 14-15 și în nr. și publicată în rev. p. și cel de jos al golului de existență pe care-l reprezintă plictisul: „Entre l’Ennui et l’Extase se deroule toute notre experience du temps”. nr. Vulcănescu scrisese că Nae Ionescu a ținut o dată o lecție pe tema plictiselii care l-ar fi entuziasmat atât de mult pe Emil Cioran.htm .ro/Articole/IsabelaVS-CioranTraducere4. La Paris n-a rămas indiferent la poezia metafizică de care era impregnată viziunea lui Samuel Beckett. cit. . zidit ca într-o fortăreață de cuvinte „picurate din preaplinul tăcerii” (citat de Cioran din L’Innommable de Beckett. July-Dec. Cioran prophete de la vraie saintete (a propos de Mircea Vulcănescu) . pp. pp. 88-93). precum și documentatul text al lui Titus Lateș despre lecturile lui Cioran din tinerețe. p. Două traduceri trădătoare în cărțile lui Cioran.com/doc/187765196/Isabela-Vasiliu-Scraba-Emil-Cioran-prophete-de-la-vraie-saintete ). creatura este imaginată de Emil Cioran „dorind să-și cunoască Creatorul” (vezi prof. 1955. Stan M.ro/Articole/IsabelaVS-CioranMistic15. cuprins în vol. București. p. într-un timp desprins de eternitatea (bună) care dădea timpului în momente excepționale o strălucire și o consistență de netăgăduit. univ. Cioran a meditat în scrierile sale la universul omului modern căzut întâi în istorie (vezi Isabela Vasiliu-Scraba. omul nu-și poate depăși condiția post-modernă nici măcar spre a-și recâștiga locul avut în istorie. București. 1995. SUA. Univ. Spațiului dereglat prin invazia golului de sens.scribd. 5/ 65. referat pentru Colocviul internațional Cioran. într-un aforism din Sylogisme de l’amertume. pp. aprilie 2014. dincolo de timpul istoric.6. devenind eternitatea proastă a stagnării în gol. 2014. îi corespunde acel timp care a încetat să fie timp. pe hârtie în rev. 89).25).. 16-18. p. sau http://www. Târgu-Mureș. „Curtea de la Argeș”. Viața creaturii s-ar desfășura între doi poli. în România citindu-i pe scriitorii religioși aflați la un pas de erezie (op. Sibiu.posibilii săi cititori.6). Referitor la plictis. document de asemenea „ascuns” împreună cu alte 43 scrieri ale mele.isabelavs. Colocviu organizat în mai 2011 de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu -. Nr. Anul V. De Pascal a Saint-Exupery. Invadat de un plictis irevocabil. precum si Isabela Vasiliu-Scraba. 8-11mai 2014. VII. Anul VI. 2011.

com/watch?v=6kuhSDeAnVQ precum și Isabela Vasiliu-Scraba. 2000. http://www. cum reiese din finalul textului cuprins în Exerciții de admirație. în rev. 1578).com/doc/189886227/Isabela-Vasiliu-Scraba-Aiud-Hidra-cripto-comunista-contra-vetreimonahale-de-la-Rapa-Robilor ). pp.scribd. text pe care paza segmentului românesc al internetului l-a „ascuns” luni de zile).C’est un angoisse qui a une sagesse” (Oeuvre. Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu.scribd. față în față cu sine însăși (Nae Ionescu așa cum l-am cunoscut. sau http://www. Titlul pe care Cioran ar fi vrut probabil să-l pună eseului său despre Beckett a fost: „Un om nobil”. 1992). Gallimard. 1579). în rev. 2012 http://www. Petre Pandrea. filozoful Mircea Vulcănescu a fost aruncat la grămadă în Râpa Robilor de la Aiud. http://www. Sârbu) împreună cu martirii închisorilor comuniste (vezi Isabela Vasiliu-Scraba. pp. Tecuci. p. cu care Cioran a fost bun prieten (apud. sau într-un timp gri. Trăind cumva în afara timpului istoric.24.D.142). într-un spațiu receptacol al nimicului. personajele beckettiene duc o existență fără rost în capcana timpului mort. Bucuresti. După uciderea prin schinghiuire. amestec de „privation et d’infini. „tulburătoare la culme” (C-tin Noica. Noica. Simone Boué.176-181. 11-12/ 2009.org/title/metafizica-lui-nae-ionescu-in-unica-si-in-dubla-eiinfatisare/oclc/48753439&referer=brief_results nu numai la Biblioteca Națională din al cărei catalog on-line a fost îndepărtat numele scriitoarei Isabela Vasiliu-Scraba). și ele din ce în ce mai estompate prin memoria umană funcționând „într-un univers postum” (p. Amintiri despre Mircea Vulcănescu în „Almanahul literar 1984” ). Nae Ionescu prin discipolii săi: Petre Țuțea. p. I. Cartea (cenzurată) despre Nae Ionescu.ro/Discip/discip.go..youtube. unde se află azi în construcție un centru de studiere „globală” a „victimelor predilecte ale hitlerismului” (apud. Titlul ar fi evidențiat lipsa de aderență a irlandezului parizian cu lumea în care a trăit. În labirintul răsfrângeriolor.. Eliade. a fost tipărită pe hârtie de calitate inferioară de fosta Editură „Politică” sub titlul Nae Ionescu așa cum l-am cunoscut (București. Cioran. Oeuvre.isabelavs. de care obișnuia să se amuze cam „funebru”. înțeleasă și ca o totală neajutorare și fragilitate ascunsă sub masca invulnerabilității. filozoful Mircea Vulcănescu era ucis în „universitățile lui Teohari Georgescu” (apud.html care se găsește în mari biblioteci occidentale. citit de discipolul Noica în manuscris (vezi volumul bilingv. Ed. În 1992 apăruse la București volumul lui Mircea Vulcănescu despre Nae Ionescu.Însuși Samuel Beckett.com/doc/191641168/isabela-vasiliu-scraba-nae-si-vulcanescu . 7-8/2000. .worldcat. La doisprezece ani de la ultima vizită pe care discipolul Vulcănescu a făcut-o la Băneasa profesorului Nae Ionescu si la șase ani după încarcerarea sa fără nici o vină. http://dodille. Aflate într-o situație-limită care ar putea continua indefinit.fr/Etudes/?p=717 ). l’absence à l’etat pur”. 25 nov. îi părea fiului de protopop că trăiește într-o solitudine obstinată. nr. 1992. „Origini/ Romanian Roots”. 1737-1738). ceva înrudit cu „l’absence en soi. vacuite synonyme d’apotheose”. on-line http://www. În ea Mircea Vulcănescu consemnase că plictiseala a fost înfățișată de Nae Ionescu (la acel curs care-i plăcuse atât de mult discipolului Cioran) ca o stare a creaturii rămasă singură. nr. poate chiar înainte ca paginile despre mareșalul Ion Antonescu (locuitor al fostei vile a lui Nae Ionescu de la Băneasa) să fi fost smulse din manuscris. Aiud: hidra criptocomunistă contra vetrei monahale de la Râpa Robilor. c’est un cas tout à fait à part. Timpul avut de trăit pe pământ ar fi fost pentru irlandez prea scurt spre a fi risipit cu ceilalți oameni. doar cu un vag regret al vremurilor ceva mai colorate cândva datorită evenimentelor. englez-român Isabela Vasiliu-Scraba. p. 1995. și că în alte epoci ar fi ales existența de pustnic într-o chilie atât de goală încât s-ar fi lipsit chiar și de decortația adusă cu sine de un crucifix (Cioran. „il a un style de vie à lui. Mircea Vulcănescu și Vasile Băncilă. vezi și înregistrarea mea de la Colocviul „Mircea Vulcănescu”. Star Tipp. „Viața Românească”.

O. dacă avem în vedere părerea despre Mircea Vulcănescu și despre Nae Ionescu a acelui fost ministru ridicat în slăvi de la primele sale conspecte tipărite în albumul de artă Corot (1971): „Ca și Nae Ionescu.htm ). Alexandru Dragomir în singurătatea gândului. lipsa operei filozofului Alexandru Dragomir a putut prilejui (si după citirea volumului Isabela Vasiliu-Scraba. admirația mea pentru Petrică a rămas intactă de-a lungul anilor. Între subtilitatea și consistența ideatică a unor astfel de gânduri cioraniene și primitivismul gândirii după șablon a unui beneficiar al regimului comunist si post-comunist e o distanță de la cer la pământ. 1974). Craiova. Or. Vulcănescu de Editura Radio). 517) a prietenului său care-i dedicase în 1944 Dimensiunea românească a existenței . Ce geniu fulgurant! Îmi amintesc de câteva dintre formulările sale ca și cum le-aș fi auzit ieri. Noica scrisese că este „cel mai înzestrat cap filozofic pe care l-a întâlnit” (Noica. 1974). 2004.ro/Articole/IsabelaVS2Partea7sfINTERVIUAlxDrag. Ed. Ed. ar fi avut astăzi o reputație mondială. Poate cu gândul chiar la Mircea Vulcănescu.isabelavs. Vorbesc adesea despre el ca despre un geniu al vremurilor noastre sau. îi păstrez lui Petrică aceeași admirație. 1952). Propedeutică la eternitate. ceux qui n’en produisent pas sont considérés comme ‘ratés’. Star Tipp. „Manuscriptum”. prefață la vol. 1-2/ 1996.com/doc/130854967/Isabela-Vasiliu-ScrabaPROPEDEUTIC%C4%82-LA-ETERNITATE-Alexandru-Dragomir-in-singur%C4%83tatea-gandului ) neinspirate comentarii pe linia așa-zisei „ratări” a lui Alexandru Dragomir (vezi Florian Roatiș. p. Emil Cioran publica în Occident Sylogisme de l’amertume (Paris. p. Mircea Vulcănescu a putut fi contestat pentru lipsa operei masive” (vezi Andrei Pleșu. Emil Cioran mai consemnase printre alte aforisme că au existat vremuri (ce le răscumpără pe ale noastre) în care. interviu inclus și în volumul omagial scos în 2004 la Centenarul nașterii lui M. Saeculum I. 1999. Slobozia. model „social” ispititor pentru cei deranjați de existența oamenilor de excepție).go. Titus Bărbulescu. Ed. pp. Ce om extraordinar! Cu verva sa fără pereche. alături de filozofi care scriau. O carte premiată sub șocul „sperieturii cu termeni grecești” ). Lucrurile s-ar fi schimbat „depuis que l’on se prosterne devant l’efficace” (vezi Isabela VasiliuScraba. imaginându-se ironic pe sine ca un excroc al abisurilor metafizice (l’escroc du Gouffre) nota că „la ‘vie’ est une occupation d’insecte” (referindu-se desigur la viața celor mulți. ils rachêteront le nôtre pour n’y avoir pas laissé de trace” (Cioran. în rev. asemenea faimosului profesor Nae Ionescu. despre acest filozof care a ales exilul interior. http://www. (aprilie. Mircea Vulcănescu.În anul omorârii în temnița comunistă a Aiudului (v. prieten care nu și-a strâns în volum eseurile publicate prin reviste. "Așa cum ți-am scris ultima dată. existau și filozofi care gândeau fără să-și noteze gândirea și fără a fi mai puțin prețuiți decât ceilalți. nr. În vremurile noastre „l’oeuvre est devennue l’absolu du vulgaire. Sylogisme de l’amertume. Mais ces ‘ratés’ eussent été les sages d’un autre temps. 109.. Pledoarie pentru filosofia românească. . ca despre singurul spirit genial pe care mi-a fost dat să-l întâlnesc în viața mea". nelăsând în urma lui nici o carte tipărită. Cioran îi scria lui Bucur Țincu următoarele: "Ca și tine.scribd.117). http://www. 18 dec. dacă ar fi trăit la Paris. 2006. Aius. Am cunoscut multe spirite remarcabile dintre care unele erau cu totul de primă mână: nu am întâlnit în nici un caz o inteligență atât de incandescentă ca a sa" (mai. Despre genialul Petre Țuțea care a murit fără să-și vadă nici un volum publicat. 1949. Cu așa o gândire de două parale a unui lider de opinie mediatizat decenii la rând (înainte și după 1990). Războiul pentru întregirea neamului. 1952) unde. asemenea furnicilor trăitoare în societatea pe care instinctiv o formează. mai degrabă.

fie că publică o duzină de volume. Cuvinte cheie: Cioran. Ed. Petre Țuțea: „Orice mare inteligență basculează între religie și filozofie”.scribd. cu atât mai dificilă devenindu-i „ratarea” într-o lume de impostori si de plagiatori.go.htm ).htm ) . Radu Portocală.com/doc/130854967/Isabela-Vasiliu-Scraba-PROPEDEUTIC%C4%82-LA-ETERNITATEAlexandru-Dragomir-in-singur%C4%83tatea-gandului ) în volumul „nord-corean” Crase banalități metafizice (București. gulag comunist. Mircea Vulcănescu. Mai devreme sau mai trârziu. În labirintul răsfrângerilor. Criterion Publishing. dr. o lume ea însăși „ratată” înainte de 1990. Emil Cioran . Paul Cornea. După aforismul cioranian. http://isabelavs. pp. la doi ani după trecerea sa în lumea celor drepți. Eliade. Cioran. Slobozia.Cum vedem. Slobozia. Această subtilă remarcă am pus-o drept motto al volumului meu bilingv despre discipolii singurului filozof român care a făcut școală. Justețea și adevărul din aforismul lui Cioran au fost indirect probate de însăși „recuperarea” post-decembristă a lui Petre Țuțea sau chiar a filozofului Alexandru Dragomir.119-133) în teza de doctorat condusă de Ion Ianoși. p. 2000.com/doc/187763386/Radu-Portocala-Cioran-Sfarsitulfurat . . obiectul admirației entuziaste a lui Cioran l-a constituit „inteligența incandescentă” a filozofului Petre Țutea (vezi Isabela Vasiliu-Scraba. cădere din tinp. 2004. Alexandru Dragomir în singurătatea gândului.ro/Articole/IsabelaVS-CiomosTimpEternitate5. 2009. Nae Ionescu. fără egal a rămas plagiatul lui Liiceanu din Noica (vezi Octavian Chețan în vol. 1998. Nae Ionescu prin discipolii săi: Țuțea. REPERE BIBLIOGRAFICE 1. Închisoarea elitei românești. orice mare personalitate începe să fie înțeleasă și prețuită cum se cuvine”.go. însăși intenția de a-l „recupera” pe singurul filozof cu care Noica putea să discute de la egal la egal a adeverit oarecum observația lui Mircea Eliade că „geniul se răzbună întotdeauna. filozofie românească. București. Noica. Modelul cultural Noica. fie că nu publică nici măcar o carte. Ed. București.ro/Articole/IsabelaVS-TuteaNae. Timișoreanul Mircea Mihăieș a evidențiat și el plagiatul din volumul despre Dostoievski semnat de același plagiator cu liceul pe puncte. 1 și 21. Gutinul. http://isabelavs. cădere în timp. Mircea Vulcănescu și Vasile Băncilă. unul dintre discipolii săi fiind chiar Emil Cioran (vezi Isabela Vasiliu-Scraba. Star Tipp. http://www. on-line https://fr. Emil Cioran în conștiința contemporanilor săi din exil. Alexandru Dragomir. prof.scribd. ceea ce a contribuit la menținerea titlului de doctor si după dovedirea plagiatului. Deși la mijloc a fost o penibilă încercare a editorului G. 3. Henry Wald etc. Crestomație de Gabriel Stănescu. Ed. sau http://www. 2007. Baia Mare. Liiceanu de a distorsiona gândirea lui Alexandru Dragomir (vezi Isabela Vasiliu-Scraba. cum a fost lumea filozofiei românești la vremea terorismului ideologic comunist. în „România liberă” se demonstra fără putință de tăgadă plagiatul activistului Ion Ianoși dintr-o lucrare despre Kant a Rodicăi Croitoru. Un gânditor autentic (asemenea lui Țuțea sau Alexandru Dragomir) este de admirat pentru personalitatea sa. O carte premiată sub șocul „sperieturii cu termeni grecești”. 2001.com/doc/153762785/IsabelaVasiliuScrabaNaeDiscipoli ).scribd. Bucuresti. în primul rând prin volumele omagiale dedicate după 1990 politrucilor din anii cincizeci precum Ion Ianoși. nov. Petre Țuțea.sfârșitul furat. un gânditor genial nu se poate rata. La câțiva ani după căderea comunismului. prelegere despre plictiseală. fost activist cu înalte funcții în ierarhia PCR. 2. Nuțu Roșca. si în al doilea rând prin ridicarea în slăvi (pe criterii mafiote) a unor non-valori (vezi Isabela Vasiliu-Scraba. Pentru perioada dinainte de 1990. dar și după 1990 prin promovarea imposturii. în „Jurnalul literar”. Propedeutică la eternitate. 2004).

Ed. Paris. Isabela Vasiliu-Scraba. Romanian Roots”. Titus Bărbulescu. pp. p. anul XIII. nr. 8-11mai 2014. pp.17. 18. București.24.youtube. 2011.ro/Articole/IsabelaVS-CioranTraducere4. 2014. 13.22-25. „Origini/ Romanian Roots”. July-Dec. în rev. Anul VI.22-23.go. „Vatra veche”. Cioran. Titus Lateș. pe hârtie în rev.scribd. 1999. Isabela Vasiliu-Scraba. Univ. Despre inocularea rușinii de a fi român. Referatul citit la colocviu a fost publicat în rev. prefață la vol. Isabela Vasiliu-Scraba. Academiei.ro confiscată de o mafie cu interese ascunse. Aius. De Pascal a Saint-Exupery. Nr. Saeculum I.htm . 14-15 și în nr.ro/Articole/IsabelaVS-WIKIPEDIAro19.com/doc/187765196/IsabelaVasiliu-Scraba-Emil-Cioran-prophete-de-la-vraie-saintete . Emil Cioran: lecturile din tinerețe. în rev.176-181. Anul V. „Vatra veche”.ro/Articole/IsabelaVS-VulcanNae9-mantuirea. Popescu. sau http://www. în rev. Isabela Vasiliu-Scraba. sau http://www. de paza segmentului românesc al internetului. Isabela Vasiliu-Scraba.46-50. „Lucian Blaga”.go. 5-17. 16.go.4/ 64.htm 12. http://www.com/doc/191641168/isabelavasiliu-scraba-nae-si-vulcanescu . 5/ 65. Wikipedia. 10/ 47.ro/Articole/IsabelaVS-CioranMistic15. nr. În labirintul răsfrângerilor. sau http://www. Două traduceri trădătoare în cărțile lui Cioran. univ. 11-12/ 2009. Ed. on-line la http://www. Ed. pp. 7-8/2000. Cioran prin lăutărismul lui Pleșu. „Acolada”. aprilie 2014.htm . Cluj-Napoca. Star Tipp. Nae Ionescu prin discipolii săi: Petre Țuțea. 16-18. Războiul pentru întregirea neamului. Târgu-Mureș. Isabela Vasiliu-Scraba.com/doc/153762785/IsabelaVasiliuScrabaNaeDiscipoli .com/doc/167071165/Isabela-Vasiliu-Scraba-Cioran-prinl%C4%83ut%C4%83rismul-lui-Ple%C5%9Fu-Despre-inocularea-ru%C5%9Finii-de-a-fi-roman . dr. p. prof. „Curtea de la Argeș”.2 (62). Pasiunile cerești ale lui Cioran. Isabela Vasiliu-Scraba. El Hambre De Dios.scribd. 1952. pp. pp. București. 1955. Mircea Vulcănescu. în rev. sau http://isabelavs.6.go. 15.com/watch?v=2BHknoJPFpg .O. 7. Isabela Vasiliu-Scraba. fiind un document „ascuns” în 2013. Isabela Vasiliu-Scraba. pe hârtie în rev. nr. nr. un mistic în lumea filozofiei. iunie 2014.com/doc/189886227/Isabela-Vasiliu-Scraba-Aiud-Hidra-cripto-comunista- . 17. Paris. Aiud: hidra cripto-comunistă contra vetrei monahale de la Râpa Robilor. SUA.htm . Cioran.isabelavs. Pledoarie pentru filosofia românească. „Viața Românească”.4. „Tribuna”.278/2014. Noica.isabelavs. Colocviu organizat (în mai 2011 cu ocazia centenarului nașterii lui Cioran) de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. p.scribd. Ed. Satu Mare. „Origini. ClujNapoca. 15-16-17. 16-31 ianuarie 2014. comunicare susținută la Colocviul internațional Cioran -vezi înregistrarea http://www. sau http://isabelavs. în volumul (cu un aparat bibliografic alcătuit de Titus Lateș) Studii de istorie a filozofiei românești. 2014. Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu. 2011. nr. 88-93. Isabela Vasiliu-Scraba. Sylogisme de l’amertume. împreună cu alte 43 scrieri ale mele. 14. Craiova. Florian Roatiș. febr. p. 10. pp. 2000. 1/2011. Mircea Vulcănescu și Vasile Băncilă. Eliade. Emil Cioran. referat pentru Colocviul internațional Cioran. ”Tăcerea descriptivă” a lui Nae Ionescu. oct. Slobozia. on-line https://fr. Cioran prophete de la vraie saintete (a propos de Mircea Vulcănescu) . pp.scribd. publicat pe hârtie în rev. Stan M. 2006.scribd. 8.. ca să nu fie parcurs la http://www. anul XIII. 6. 9. 1-15 aprilie 2014. VII. în rev. „Tribuna”. nr. pp. 11. Sibiu. Anul VI.273/2014. 5.

contra-vetrei-monahale-de-la-Rapa-Robilor . Alexandru Dragomir în singurătatea gândului.go.7-8/2012. Despre G. „Tribuna”.omniscop.18-19 si p.go.htm . 25. Acolada (Satu Mare). O carte premiată sub șocul „sperieturii cu termeni grecești”: TIMP și ETERNITATE (Ed. Petre Țuțea: „Orice mare inteligență basculează între religie și filozofie” http://isabelavs. sau http://www. în rev. 2012 http://www. sau http://www.ro . 21. nr. nr.com/doc/130854967/Isabela-Vasiliu-Scraba-PROPEDEUTIC%C4%82-LAETERNITATE-Alexandru-Dragomir-in-singur%C4%83tatea-gandului . „Tribuna”.isabelavs.go. Isabela Vasiliu-Scraba. Isabela Vasiliu-Scraba. 25 nov.htm .ro/Articole/IsabelaVS-2Partea7sfINTERVIUAlxDrag. pp. Autor: Isabela Vasiliu-Scraba (25654 car) Sursa: http://isabelavs. vezi Interviul (descenzurat și adnotat de Isabela Vasiliu-Scraba) luat de Fabian Anton filozofului Alexandru Dragomir pe 15 iunie 2000. 1-15 aprilie. p. 2000) a lui Virgil Ciomoș. anul VI. anul XII. Liiceanu si despre plagierea de tip „inadequate paraphrase” la Patapievici. 20. 1-15 martie 2014. Slobozia. on-line http://www.ro/despre-g-liiceanu-si-plagierea-de-tip-inadequate-paraphrase-lapatapievici-2/ .htm .com/watch?v=6kuhSDeAnVQ .htm .ro/Articole/IsabelaVS-TuteaNae.go. Despre Anton Dumitriu ca interpret al ”Cogito”-ului cartezian. precum și înregistrarea mea de la Colocviul „Mircea Vulcănescu”.scribd. Star Tipp.isabelavs. 19.254/2013. 23.19 .ro/Articole/IsabelaVS-CiomosTimpEternitate5. sau http://www. 22.276/2014. Isabela Vasiliu-Scraba.isabelavs.youtube. De vorbă cu Alexandru Dragomir. Tecuci. p.htm 24.32.go. ClujNapoca. Isabela Vasiliu-Scraba.22. în rev. 2004.go. Paideia. Propedeutică la eternitate. în rev. Isabela Vasiliu-Scraba. nr.ro/Articole/IsabelaVS-adnotat3-Interviu-AlxDragomir. Ed.ro/Articole/IsabelaVS-Descartes3AntonDumitriu. Isabela Vasiliu-Scraba. anul XIII. http://isabelavs. Cluj-Napoca. sau http://www.