Finante Publice Caiet Seminar

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREŞTI
FINANŢE PUBLICE
– caiet de seminar –
Autor: Cristian PANĂ
Bucureşti
2008
CUPRINS
Capitolul 1. CHELTUIELILE PUBLICE .......................... 3

1.1. Aplicaţii rezolvate .............................................................. 3
1.2. Teste grilă şi aplicaţii propuse ....................................... 27
Capitolul 2. RESURSELE FINACIARE PUBLICE ........ 58
2.1. Aplicaţii rezolvate ............................................................ 58
2.2. Teste grilă şi aplicaţii propuse ....................................... 72
Capitolul 3. DATORIA PUBLICĂ ............................... 100
3.1. Aplicaţii rezolvate .......................................................... 100
3.2. Teste grilă şi aplicaţii propuse ..................................... 105
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ...................................... 120
2
Capitolul 1. CHELTUIELILE PUBLICE
1.1. Aplicaţii rezolvate
1. Se cunosc următoarele informaţii privind statul A:
Nr. Anul
Indicatori U.M.
Crt. t0
mld. u.m., preţuri
1 Cheltuieli publice totale (CPT) 550
curente
2 Indicele preţurilor constante (Ip) % 107,2
3 Cursul de schimb (Cs) u.m. / EUR 3,72
4 Populaţia (N) mil. locuitori 19,6
5 Produsul Intern Brut (PIB) mld. u.m. 4.820
Să se determine indicatorii de nivel ai cheltuielilor publice:

a) volumul cheltuielilor publice totale (CPT) în mărime nominală şi în
mărime reală;
b) ponderea cheltuielilor publice totale în Produsul Inter Brut
(g );
CPT / PIB
c) nivelul cheltuielilor publice totale medii pe locuitor exprimat în u.m.
naţionale şi în EUR ( c ).
Rezolvare:
a) CPTtoN = 550 mld. u.m. preţuri curente
CPT N
CPTtoR = to = 550  100 = 513,05 mld. u.m. preţuri constante
I 107,2
p
t0
b) g = CPT 100 = 550  100 = 11,41%

CPT / PIB PIB 4820
3
9
c) c = CPT = 550  10 = 28.061,20 u.m./loc
N 19,6  10 6
28061,20
c EUR = c = = 7.543,33 EUR/loc
C 3,72
s
2. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la statul B:
Nr. Anul Anul

Indicatori U.M.
Crt. t0 t1
Cheltuieli publice totale mld. u.m., preţuri
1 293 410
(CPT) curente
Indicele preţurilor constante
2 % 82,2 104,5
(Ip)
3 Cursul de schimb (Cs) u.m. / EUR 3,7 3,75
4 Populaţia (N) mil. locuitori 15,3 15,8
5 Produsul Intern Brut (PIB) mld. u.m. 1.585 2.310
Să se determine indicatorii de dinamică ai cheltuielilor publice:

a) creşterea nominală în mărime absolută a cheltuielilor publice totale
( N );
b) creşterea nominală în mărime relativă a cheltuielilor publice totale
( N );
%
c) creşterea reală în mărime absolută a cheltuielilor publice totale ( R );
d) creşterea reală în mărime relativă a cheltuielilor publice totale ( R );

%
e) modificarea ponderii cheltuielilor publice totale în Produsul Inter Brut
( g );
CPT / PIB
f) modificarea nivelul cheltuielilor publice totale medii pe locuitor
exprimat în u.m. naţionale şi în EUR ( c );
4
g) coeficientul de devansare a creşterii cheltuielilor publice totale de
către creşterea Produsului Intern Brut ( k );
d
h) elasticitatea cheltuielilor publice totale faţă de Produsul Intern Brut
(e ).
CPT / PIB
Rezolvare:
a) N = CPT N  CPT N = 410 – 293 = 117 mld. u.m.

t1 t0
CPT N  CPT N
b) N = t1 t 0 100 = 410  293  100 = 39,93 %
% CPT N 293
t0
c) R = CPT R  CPT R
t1 t0
CPT N
R
CPT = to = 293  100 = 356,44 mld. u.m., preţuri constante
t0 I 82,2
p
to
CPT N
CPT R = t1 = 410  100 = 392,34 mld. u.m., preţuri constante
t1 I 104,5
p
t1
R = 392,34  356,44 = 35,90 mld. u.m.
CPT R  CPT R
d) R = t1 t 0  100 = 392,34  356,44  100 = 10,07%
% CPT R 356,44
t0
e) g = g g
CPT / PIB CPT / PIB CPT / PIB
t1 t0
CPT
g = to  100 = 293  100 = 18,48%
CPT / PIB PIB 1585
t0 to
5
CPT
g = t1  100 = 410  100 = 17,74%
CPT / PIB PIB 2310
t1 t1
g = 17,74 – 18,48 = - 0,74%
CPT / PIB
f) c = c  c
t1 t 0
CPT
c = t 0 = 293  10 9 = 19.150,30 u.m./loc
t0 N 15,3  10 6
t0
CPT
c = t1 = 410  109 = 25.949,30 u.m./loc
t1 N 15,8  10 6
t1
c = 25949,30 – 19150,30 = 6.799 u.m./loc
c 19150,30
c EUR = t 0 = = 5.175,76 EUR/loc
t0 C 3,70
s
t0
c 25949,30
c EUR = t1 = = 6.919,81 EUR/loc
t1 C 3,75
s
t1
c EUR = c EUR - c EUR = 6919,81-5175,76 = 1.744,05 EUR/loc

t1 t0
CPT
t1
CPT 410
g) k = t 0 = 293 = 1,3993 = 0, 9601
d PIB 2310 1,4574
t1 1585
PIB
t0
 creşterea cheltuielilor publice este devansată de creşterea
Produsului Intern Brut
CPT  CPT
t1 t0
CPT 410  293
t 0 293 0,3993
h) e = = = = 0,8729
CPT / PIB PIB  PIB 2310  1585 0,4574
t1 t0 1585
PIB
t0
 cheltuielile publice sunt inelastice în raport cu Produsului Intern Brut
6
3. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la statul C:
Nr. Anul Anul

Indicatori U.M.
Crt. t0 t1
Cheltuieli publice totale mld. u.m., preţuri
1 7.059,5 12.706,1
(CPT) curente
Indicele preţurilor
2 % 99,5 113,4
constante (Ip)
3 Cursul de schimb (Cs) u.m. / EUR 1,70 1,60
4 Produsul Intern Brut (PIB) mld. u.m. 27.323 38.584
5 Populaţia (N) mil. locuitori 30,60 30,72
Să se determine indicatorii de dinamică ai cheltuielilor publice:

a) volumul cheltuielilor publice totale (CPT) în mărime nominală şi în
mărime reală;
b) ponderea cheltuielilor publice totale în Produsul Inter Brut
(g );
CPT / PIB
c) nivelul cheltuielilor publice totale medii pe locuitor exprimat în u.m.
naţionale şi în EUR ( c ).
d) creşterea nominală în mărime absolută a cheltuielilor publice totale
( N );
e) creşterea nominală în mărime relativă a cheltuielilor publice totale
( N );
%
f) creşterea reală în mărime absolută a cheltuielilor publice totale ( R );
g) creşterea reală în mărime relativă a cheltuielilor publice totale ( R );

%
h) modificarea ponderii cheltuielilor publice totale în Produsul Inter Brut
( g );
CPT / PIB
i) modificarea nivelul cheltuielilor publice totale medii pe locuitor
exprimat în u.m. naţionale şi în EUR ( c );
7
j) coeficientul de devansare a creşterii cheltuielilor publice totale de
către creşterea Produsului Intern Brut ( k );
d
k) elasticitatea cheltuielilor publice totale faţă de Produsul Intern Brut
(e ).
CPT / PIB
Rezolvare:
a) CPT N = 7.059,5 mld. u.m. preţuri curente

t0
CPT N = 12.706,1 mld. u.m. preţuri curente

t1
CPT N
CPT R = t 0 = 7059,5  100 = 7094,97 mld. u.m. preţuri constante
t0 I 99,5
p
t0
CPT N 12706,1
CPT R = t1 = 100 = 11.204,67 mld. u.m. preţuri
t1 I 113,4
p
t1
constante
CPT
b) g = to  100 = 7059,5  100 = 25,83%
CPT / PIB PIB 27323
t0 to
CPT
g = t1  100 = 12706,1 100 = 32,93%
CPT / PIB PIB 38584
t1 t1
CPT 9
c) c = t 0 = 7059,5  10 = 230.702,60 u.m./loc
t0 N 30,6  10 6
t0
c 230702,60
c EUR = t 0 = = 135.707,41 EUR/loc
t0 C 1,70
s
t0
CPT 9
c = t1 = 12706,1 10 = 413.610 u.m./loc
t1 N 30,72 10 6
t1
8
c
c EUR = t1 = 413610 = 258.506,25 EUR/loc
t1 C 1,60
s
t1
d) N = CPT N  CPT N = 12706,1 – 7059,5 = 5.646,6 mld. u.m.

t1 t0
CPT N  CPT N
e) N = t1 t 0 100 = 12706,1  7059,5  100 = 79,98 %
% CPT N 7059,5
t0
f) R = CPT R  CPT R = 11204,67 – 7094,97 = 4.109,70 mld. u.m.

t1 t0
CPT R  CPT R
g) R = t1 t 0  100 = 11204,67  7094,97  100 = 57,92%
% CPT R 7094,97
t0
h) g = g g = 32,93 – 25,83 = 7,10%

CPT / PIB CPT / PIB CPT / PIB
t1 t0
i) c = c  c = 413610 – 230702,60 = 182.907,40 u.m./loc

t1 t 0
c EUR = c EUR - c EUR = 258506,25 – 135707,41 = 122.798,84

t1 t0
EUR/loc
CPT
t1 12706,1
CPT
j) k = t 0 = 7059,5 = 1,7998 = 1,2745
d PIB 38584 1,4121
t1 27323
PIB
t0
 creşterea Produsului Intern Brut este devansată de creşterea
cheltuielilor publice
9
CPT  CPT
t1 t0 12706,1  7059,5
CPT 7059,5 0,7998
k) e = t0 = = = 1,9407
CPT / PIB PIB  PIB 38584  27323 0,4121
t1 t0 27323
PIB
t0
 cheltuielile publice sunt elastice în raport cu Produsului Intern Brut
4. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la statul D:

- mld u.m. -
Nr. Anul Anul
Indicatori
Crt. t0 t1
1 Cheltuieli curente (CC) 2053 4450
2 Cheltuieli de personal (CP) 540 1197
3 Cheltuieli materiale (CM) 321 532
4 Subvenţii şi transferuri (S) 242 499
5 Dobânzi (D) 950 2222
6 Cheltuieli de capital (CCPT) 155 263
Să se determine:
a) structura cheltuielilor publice grupate după criteriul economic;
b) modificarea structurii cheltuielilor publice grupate după criteriul
economic;
c) creşterea în mărime absolută şi relativă a cheltuielilor publice totale;
d) creşterea în mărime absolută şi relativă a cheltuielilor curente;
e) creşterea în mărime absolută şi relativă a cheltuielilor de capital.
Rezolvare:
CC
a) g = t 0  100 = 2053  100 = 92,98%
CC CPT 2208
t0 t0
CPT = CC  CCPT = 2053  155 = 2208 mld u.m.
t0 t0 t0
10
CP
g = t 0  100 = 540  100 = 24,45%
CP CPT 2208
t0 t0
CM
g = t 0  100 = 321  100 = 14,53%
CM CPT 2208
t0 t0
S
g = t 0  100 = 242  100 = 10,96%
S CPT 2208
t0 t0
D
g = t 0  100 = 950  100 = 43,02%
D CPT 2208
t0 t0
CCPT
g = t 0 100 = 155  100 = 07,01%
CCPT CPT 2208
t0 t0
CC
g = t1  100 = 4450  100 = 94,41%
CC CPT 4713
t1 t1
CPT = CC  CCPT = 4450  263 = 4713 mld u.m.
t1 t1 t1
CP
g = t1  100 = 1197  100 = 25,39%
CP CPT 4713
t1 t1
CM
g = t1  100 = 532  100 = 11,28%
CM CPT 4713
t1 t1
S
g = t1  100 = 499  100 = 10,58%
S CPT 4713
t1 t1
D
g = t1  100 = 2222  100 = 47,14%
D CPT 4713
t1 t1
CCPT
g = t1 100 = 263  100 = 05,58%
CCPT CPT 4713
t1 t1
11
b) g = g g = 94,41  92,98 = +1,43%
CC CC CC
t1 t0
g = g g = 25,39  24,45 = +0,94%
CP CP CP
t1 t0
g = g g = 11,28  14,53 = -3,25%
CM CM CM
t1 t0
g = g g = 10,96  10,58 = +0,38%
S S S
t1 t0
g = g g = 47,14  43,02 = +4,12%
D D D
t1 t0
g = g g = 7,01  5,58 = +1,43%
CCPT CCPT CCPT
t1 t0
c) CPT = CPT  CPT = 4713  2208 = 2505 mld u.m.

t1 t0
CPT  CPT
 CPT = t1 t 0  100 = 4713  2208  100 = 113,45%
% CPT 2208
t0
d) CC = CC  CC = 4450  2053 = 2397 mld u.m.

t1 t0
CC  CC
 CC = t1 t 0  100 = 4450  2053  100 = 116,75%
% CC 2053
t0
e) CCPT = CCPT  CCPT = 263  155 = 108 mld u.m.

t1 t0
CCPT  CCPT
 CCPT = t1 t 0  100 = 263  155  100 = 69,67%
% CCPT 155
t0
12
5. Se cunosc următoarele informaţii privind structura cheltuielilor
publice, grupate după criteriul funcţional:
- mld u.m. -
Nr. Anul Anul
Indicatori
Crt. t0 t1
1 Autorităţi publice şi acţiuni externe (APAE) 6.951,1 8.064,6
2 Cercetare (C) 1.254,2 2.521,9
Ordine publică şi siguranţă naţională
3 4.431,8 5.737,6
(OPSN)
4 Apărare (A) 8.752,0 9.259,8
5 Învăţământ (I) 5.214,3 9.688,9
6 Sănătate (Sn) 1.869,6 2.909,5
7 Cultură, recreere şi religie (CRR) 1.487,1 1.776,8
8 Asigurări şi asistenţă socială (AAS) 11.354,6 15.265,4
9 Acţiuni generale economice (AGE) 1.358,2 1.429,3
10 Alte cheltuieli (Ac) 4.005,4 5.331,9
Să se determine:
a) creşterea în mărime absolută şi relativă a cheltuielilor publice totale;
b) ponderea cheltuielilor de cercetare, de apărare si ordine publică în
totalul cheltuielilor publice;
c) creşterea în mărime absolută şi relativă a cheltuielilor de învăţământ;
d) creşterea în mărime absolută şi relativă a cheltuielilor sănătate;
Rezolvare:
a) CPT = APAEt 0  Ct 0  OPSN t 0  At 0  I t 0  Snt 0  CRRt 0  AASt 0  AGE t 0  Act 0 =
t0
= 6951,1  1254,2  4431,8  8752,0  5214,3  1869,6  1487,1  11354,6  1358,2  4005,4 =
= 46.678,30 mld u.m.

CPT = APAEt1  C t1  OPSN t1  At1  I t1  Snt1  CRRt1  AASt1  AGEt1  Act1 =
t1
= 8064,6  2521,9  5737,6  9259,8  9688,9  2909,5  1776,8  15265,4  1429,3  5331,9 =
= 61.985,70 mld u.m.
13
CPT = CPT  CPT = 61985,70  46678,30 = 15307,4 mld u.m.
t1 t0
CPT  CPT
 CPT = t1 t 0  100 = 61985,70  46678,30  100 = 32,79%
% CPT 46678,30
t0
C
b) g = t 0  100 = 1254,20  100 = 2,68%
C CPT 46678,30
t0 t0
C
g = t1  100 = 2521,9  100 = 4,06%
C CPT 61985,7
t1 t1
OPSN
g = t 0  100 = 4431,8  100 = 9,49%
OPSN CPT 46678,30
t0 t0
OPSN
g = t1  100 = 5737,6  100 = 9,25%
OPSN CPT 61985,7
t1 t1
A
g = t 0  100 = 8752,0  100 = 18,74%
A CPT 46678,30
t0 t0
A
g = t1  100 = 9259,8  100 = 14,93%
A CPT 61985,7
t1 t1
c) I = I I = 9688,9  5214,3 = 4.474,6 mld u.m.

t1 t0
I I 9688,9  5214,3
 I = t1 t 0  100 =  100 = 85,21%
% I 5214,3
t0
d) Sn = Sn  Sn = 2909,5  1869,6 = 1.039,9 mld u.m.

t1 t0
Sn  Sn
 Sn = t1 t 0  100 = 2909,5  1869,6  100 = 55,62%
% Sn 1869,6
t0
14
6. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la statul E:
Nr. Anul
Indicatori U.M.
Crt. t0
1. Cheltuielile bugetului de stat mld. u.m. 817
Cheltuielile fondului de asigurări
2. mld. u.m. 531
sociale de sănătate
3. Cheltuielile bugetelor locale mld. u.m. 382
4. Transferuri între bugete mld. u.m. 215
Cheltuielile fondurilor speciale
5. mld. u.m. 168
extrabugetare
6. Produs Intern Brut mld. u.m. 5.147
7. Curs de schimb u.m./EUR 3,60
8. Populaţie mil. loc. 41,25
Să se determine:
a) volumul cheltuielilor publice totale consolidate (CPTC);
b) ponderea cheltuielilor publice totale consolidate în Produs Intern Brut
(gCPTC/PIB);
c) nivelul cheltuielilor publice totale consolidate pe locuitor, exprimat în
EURO (cCPTC/loc - EUR).
Rezolvare:
a) CPTC = Cheltuielile bugetului de stat + Cheltuielile fondului de
asigurări sociale de sănătate + Cheltuielile bugetelor locale +
Cheltuielile fondurilor speciale extrabugetare - Transferuri între
bugete = 817 + 531 + 382 + 168 – 215 = 1683 mld. u.m.
CPTC 1683
b) gCPTC/PIB =  100 =  100 = 33%
PIB 5147
15
CPTC 1683  109
c) cCPTC/loc = = = 40.800 u.m/loc
N 41,25  10 6
cCPTC / PIB 40800
cCPTC/loc - EUR = = = 11.333,34 EUR/loc
cs 3,60
7. Se consideră următoarele date referitoare la statul F:
Nr.
Indicatori U.M. t0 t1
Crt.
1. Cheltuielile bugetului de stat mld. u.m. 575 712
Cheltuielile fondului de
2. mld. u.m. 317 482
asigurări sociale de sănătate
3. Cheltuielile bugetelor locale mld. u.m. 225 274
4. Transferuri între bugete mld. u.m. 105 136
Cheltuielile fondurilor
5. mld. u.m. 73 81
speciale extrabugetare
6. Produs Intern Brut mld. u.m. 3.157 7.992
7. Indicele preţurilor constante % 82,30 104,50
7. Curs de schimb u.m./EUR 3,20 3,60
8. Populaţie mil. loc. 32,14 33,20
Să se determine:
a) Volumul cheltuielilor publice totale consolidate (CPTC);
b) Ponderea cheltuielilor publice totale consolidate în Produs Intern
Brut (g);
c) Nivelul cheltuielilor publice totale consolidate pe locuitor, exprimat în
EURO (cEUR)
d) Variaţia nominală absolută a cheltuielilor publice totale consolidate
(N CPTC);
e) Variaţia nominală relativă a cheltuielilor publice totale consolidate
(N %CPTC);
16
f) Variaţia reală absolută a cheltuielilor publice totale consolidate
(R CPTC);
g) Variaţia reală relativă a cheltuielilor publice totale consolidate
(R% CPTC);
h) Elasticitatea cheltuielilor publice totale consolidate faţă de Produs
Intern Brut (eCPTC/PIB).
Rezolvare:
a) CPTCt0 = Cheltuielile bugetului de stat t0 + Cheltuielile fondului de
asigurări sociale de sănătate t0 + Cheltuielile bugetelor locale t0 +
+ Cheltuielile fondurilor speciale extrabugetare t0 - Transferuri între
bugete t0 = 575 + 317 + 225 + 73 – 105 = 1.085 mld. u.m.
CPTCt1 = Cheltuielile bugetului de stat t1 + Cheltuielile fondului de
asigurări sociale de sănătate t1 + Cheltuielile bugetelor locale t1 +
+ Cheltuielile fondurilor speciale extrabugetare t1 - Transferuri între
bugete t1 = 712 + 482 + 274 + 81 – 136 = 1.413 mld. u.m.
CPTCt 0 1085
b) gt0 =  100 =  100 = 35%
PIBt 0 3157
CPTCt 1 1413
gt1 =  100 =  100 = 18%
PIBt1 7992
CPTCt 0 1085  109

c) ct0 = = = 33.760 u.m./loc
N to 32,14  10 6
ct 0 33760
cto-EUR = = = 10.550 EUR/loc
cs 3,20
CTPCt 1 1413  109
ct1 = = = 42.560 u.m./loc
N t1 33,20  10 6
ct 1 34310
ct1-EUR = = = 11.822,23 EUR/loc
cs 3,6
17
d) N CPTC = CPTC t1 - CPTC t 0 = 1413 - 1085 = 328 mld u.m.
CPTCt 1  CPTCt 0 1413  1085

e) N %CPTC =  100 =  100 =
CPTCto 1085
328
=  100 = 31%
1085
 Cheltuielile publice totale consolidate nominale au crescut cu 31% în
anul t1 faţă de anul t0
CPTC N t 0 1085
f) CPTCR t0 = =  100 = 1319 mld u.m.
It0 82,30
CPTC N t1 1413
CPTCR t1 = =  100 = 1353 mld u.m.
I t1 104,50
R CPTC = CPTC R t 1  CPTC R t 0 = 1353  1319 = 34 mld. u.m.
CPTC R t 1  CPTC R t 0 1353  1319

g) R% CPTC = R
 100 =  100 =
CPTC t 0 1319
34
=  100 = 3%
1319
 Cheltuielile publice totale consolidate reale au crescut cu 3% în anul
t1 faţă de anul t0
CPTC t1  CPTC to 1413  1085 328

CPTC to 1085 0,31
h) eCPTC/PIB = = = 1085 = =
PIBt1  PIBt 0 7992  3157 4835 1,54
PIBt 0 3157 3157
= 0,21  Cheltuielile publice totale consolidate sunt inelastice faţă
de Produsul Intern Brut
18
8. Se cunosc următoarele informaţii despre statul G:
Nr.
Crt.
1. Cheltuielile bugetului federal mld. u.m. 200 332
2. mld. u.m. 320 489
Cheltuielile bugetelor
3. mld. u.m. 237 326
landurilor
4. Cheltuielile bugetelor locale 141 203
6. Produs Intern Brut mld. u.m. 1902 2599
7. Indicele preţurilor constante % 89 121
9. Populaţie mil. loc. 35 36
Să de determine:
a) volumul cheltuielilor publice totale consolidate (CPTC);
b) modificarea ponderii cheltuielilor publice totale consolidate în
Produs Intern Brut (g);
c) modificarea nivelului mediu (pe locuitor) al cheltuielilor publice
totale consolidate, exprimat în Euro (c);
d) variaţia nominală relativă a cheltuielilor publice totale consolidate
(N %CPTC);
e) variaţia reală relativă a cheltuielilor publice totale consolidate
(R %CPTC);
f) elasticitatea cheltuielilor publice totale consolidate faţă de Produs
Intern Brut (eCPTC/PIB).
19
Rezolvare:
a) CPTCt0 = Cheltuielile bugetului federal t0 + Cheltuielile fondului de
asigurări sociale de sănătate t0 + Cheltuielile bugetelor landurilor t0
+ Cheltuielile bugetelor locale t0 - Transferuri între bugete t0 =

= 200 + 320 + 237 + 141 – 68 = 830 mld. u.m.
CPTCt1 = Cheltuielile bugetului federal t1 + Cheltuielile fondului de
asigurări sociale de sănătate t1 + Cheltuielile bugetelor landurilor t1
+ Cheltuielile bugetelor locale t1 - Transferuri între bugete t1 =

= 332 + 489 + 326 + 203 – 75 = 1.275 mld. u.m.
CPTCt 0 830
b) gt0 =  100 =  100 = 44%
PIBt 0 1902
CPTCt 1 1275
gt1 =  100 =  100 = 49%
PIBt1 2599
CPTCt 1 CPTCt 0
g =  100   100 = g t1  g t 0 = 49  44 = 5% 
PIBt1 PIBt 0
 ponderea Cheltuielilor publice totale consolidate în Produsul Intern
Brut a crescut cu 5% în anul t1 faţă de anul t0;
CPTCt 0 830  10 9
c) ct0 = = = 23720 u.m./loc
Nt0 35  10 6
ct 0 23720
ct0-EUR = = = 7412,50 EUR/loc
cs 3,20
CPTCt 1 1275  10 9
ct1 = = = 35420 u.m./loc
N t1 36  10 6
ct 1 35420
ct1-EUR = = = 9838,89 EUR/loc
cs 3,60
CPTCt 1 CPTCt 0
cEUR =  = 9838,89  7412,50 = 2426,39 EUR/loc
N t1 Nt0
 Cheltuielile publice totale consolidate pe locuitor au crescut cu
2426,39 EUR în anul t1 faţă de anul t0;
20
N CPTC N t1  CPTC N t 0 1275  830
d)  %CPTC = N
 100 =  100 =
CPTC t 0 830
445
=  100 = 54%
830
 Cheltuielile publice totale consolidate nominale au crescut cu 54% în
anul t1 faţă de anul t0;
CPTC N t 0 830
e) CPTCRt0 = =  100 = 933 mld u.m.
It0 89
CPTC N t1 1275
CPTCRt1 = =  100 = 1054 mld u.m.
I t1 121
R CPTC R t 1  CPTC R t 0 1054  933

 %CPTC = R
 100 =  100 =
CPTC t 0 933
121
=  100 = 13%
933
 Cheltuielile publice totale consolidate reale au crescut cu 13% în anul
t1 faţă de anul t0;
CPTC t1  CPTC t 0 1275  830 445

CPTC t 0 830 0,54
f) eCPTC/PIB = = = 830 = =
PIBt1  PIBt 0 2599  1902 697 0,37
PIBt 0 1902 1902
= 1,46
 Cheltuielile publice totale consolidate sunt elastice faţă de Produsul
Intern Brut.
21
9. Se consideră următoarele date referitoare la statul H:
Nr.
Crt.
1. Cheltuielile bugetului de stat mld. u.m. 2.575 4.712
2. mld. u.m. ? ?
3. Cheltuielile bugetelor locale mld. u.m. 1.103 1.875
Cheltuielile bugetului general
5. mld. u.m. 4.978 8.834
consolidat
6. Produs Intern Brut mld. u.m. 13.157 17.992
7. Indicele preţurilor constante % 91 114
9. Populaţie mil. loc. 72,25 73,11
Să se determine:
a) variaţia nominală relativă a cheltuielilor fondului de asigurări
sociale de sănătate (N %CFASS);
b) variaţia reală relativă a cheltuielilor fondului de asigurări sociale de
sănătate (R %CFASS);
c) elasticitatea cheltuielilor fondului de asigurări sociale de sănătate
faţă de Produsul Inter Brut (eCFASS/PIB).
Rezolvare:
a) CPTC = Cheltuielile bugetului de stat + Cheltuielile fondului de
asigurări sociale de sănătate + Cheltuielile bugetelor locale -
Transferuri între bugete  CFASS = Cheltuielile bugetului general
consolidat – Cheltuielile bugetului de stat – Cheltuielile bugetelor
locale +Transferuri între bugete
22
CFASSt0 = Cheltuielile bugetului general consolidat t0 – Cheltuielile
bugetului de stat t0 – Cheltuielile bugetelor locale t0 + Transferuri
între bugete t0 = 4978 – 2575 – 1103 + 114 = 1414 mld. u.m.
CFASSt1 = Cheltuielile bugetului general consolidat t1 – Cheltuielile
bugetului de stat t1 – Cheltuielile bugetelor locale t1 + Transferuri
între bugete t1 = 8834 – 4712 – 1875 + 596 = 2843 mld. u.m.
N CFASS N t1  CFASS N t 0 2843  1414

 %CFASS = N
 100 =  100
CFASS t 0 1414
1429
=  100 =101%
1414
 Cheltuielile fondului de asigurări de sănătate, exprimate în valori
nominale, au crescut cu 101% în anul t1 faţă de anul t0;
CFASS N t 0 1414
b) CFASSRt0 = =  100 = 1554 mld u.m.
It0 91
CFASS N t 1 2843
CFASSRt1 = =  100 = 2494 mld u.m.
I t1 114
R CFASS R t 1  CFASS R t 0 2494  1554

 %CFASS =  100 =  100 =
CFASS R t 0 1554
940
=  100 = 60%
1554
 Cheltuielile fondului de asigurări de sănătate, exprimate în valori
reale, au crescut cu 60% în anul t1 faţă de anul t0;
CFASS t 1  CFASS t 0 2843  1414 1429

CFASS t 0 1414
c) eCFASS/PIB = = = 1414 =
PIBt 1  PIBt 0 17992  13157 4835
PIBt 0 13157 13157
1,01
= = 2,73
0,37
 Cheltuielile fondului de asigurări de sănătate sunt elastice faţă de
Produsul Intern Brut.
23
10. Valorile elementelor de bază pentru calcularea indicatorului
dezvoltării umane pentru statul I sunt următoarele:
Valori Valori stabilite de PNUD

Elementele de calcul
efective minime maxime
Speranţa de viaţă (ani) 71 25 85
Gradul de alfabetizare (%) 85 0 100
Gradul de cuprindere în
70 0 100
învăţământ (%)
PIB pe locuitor, la paritatea 7450 USD
puterii de cumpărare 6500 100 USD (valoare
maximă
ajustată)
Să se determine:
a) indicele speranţei de viaţă (ISV);
b) indicele nivelului de educaţie (IE);
c) indicele PIB pe locuitor (IPIB/loc);
d) indicatorul dezvoltării umane (IDU).
Rezolvare:
V V
efectivă min 71  25 46
a) ISV = = = = 0,766
V V 85  25 60
max min
2 I  1 I
alfb inv
b) IE =
3
V V
Ialfb = = = = 0,850
V V 100  0 100
max min
V V
Iinv = = = = 0,700
V V 100  0 100
max min
24
2 I  1 I
alfb inv 2  0,85  1  0,7 2,4
IE = = = = 0,800
3 3 3
V V
efectivă min 6500  100 6400
c) IPIB/loc = = = = 0,870
V V 7450  100 7350
max min
I SV  I  I PIB / loc 0,766  0,800  0,870 2,436

d) IDU = E = = = 0,812
3 3 3
 Ţară cu nivel ridicat al dezvoltării umane
11. Valorile elementelor de bază pentru calcularea indicatorului

dezvoltării umane pentru statul J sunt următoarele:
Valori Valori stabilite de PNUD

Elementele de calcul
efective minime maxime
Speranţa de viaţă (ani) 70 25 85
Gradul de alfabetizare (%) 97 0 100
Gradul de cuprindere în
67,5 0 100
învăţământ (%)
20000 USD
PIB pe locuitor, la paritatea (valoare
3200 100 USD
puterii de cumpărare maximă
ajustată)
Să se determine:
a) indicele speranţei de viaţă (ISV);
b) indicele nivelului de educaţie (IE);
c) indicele PIB pe locuitor (IPIB/loc);
d) indicatorul dezvoltării umane (IDU).
25
Rezolvare:
V V
a) ISV = = = = 0,750
V V 85  25 60
max min
2 I  1 I
alfb inv
b) IE =
3
V V
Ialfb = = = = 0,970
V V 100  0 100
max min
V V
efectivă min 67,5  0 67,5
Iinv = = = = 0,650
V V 100  0 100
max min
2 I  1 I
alfb inv 2  0,970  1  0,650 2,59
IE = = = = 0,863
3 3 3
V V
efectivă min 3200  100 3100
c) IPIB/loc = = = = 0,156
V V 20000  100 19900
max min
I SV  I  I PIB / loc 0,750  0,863  0,156 1,769

d) IDU = E = = = 0,589
3 3 3
 Ţară cu nivel mediu al dezvoltării umane
26
1.2. Teste grilă şi aplicaţii propuse
1. Ce reprezintă noţiunea de finanţe?

a) relaţiile băneşti dintre agenţii economici, populaţie şi exterior;
b) relaţiile de formare a veniturilor în societate
c) numai relaţiile băneşti dintre populaţie şi agenţii economici de
stat şi privaţi
d) relaţiile băneşti dintre autorităţile de stat
e) relaţiile de repartiţie a PIB, care fac parte din baza economică
a societăţii.
2. Funcţia de repartiţie a finanţelor publice cunoaşte următoarele faze

distincte:
a) constituirea fondurilor şi distribuirea acestora;
b) constituirea fondurilor şi distribuirea acestora,
rambursabilitatea acestora;
c) constituirea fondurilor şi distribuirea acestora, scutirile de
impozite;
d) constituirea fondurilor şi distribuirea acestora, acordarea de
ajutoare externe nerambursabile pentru accidente;
e) constituirea fondurilor şi distribuirea acestora, redistribuirea de
resurse financiare care au loc între state.
3. Structurarea fondurilor de resurse financiare la nivel naţional potrivit

titlului cu care sunt formate aceste fonduri cuprinde:
a) fonduri constituite prin prelevări obligatorii nerambursabile şi
rambursabile;
b) fonduri obţinute prin prelevări facultative şi cu titlu rambursabil
sau nerambursabil;
c) fonduri alimentate din transferuri interne şi externe
rambursabile sau nerambursabile;
27
d) fonduri constituite prin prelevări obligatorii nerambursabile,
prin prelevări facultative cu titlu rambursabil şi fonduri
alimentate din transferuri externe rambursabile sau
nerambursabile.
e) nici una din variantele de mai sus.
4. Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată?

a) resursele financiare publice pot fi fiscale şi nefiscale, curente
şi din capital, pot reprezenta prelevări obligatorii de natura
impozitelor, taxelor, contribuţiilor sociale şi, în cadrul lor,
resursele bugetare deţin ponderea cea mai importantă;
b) resursele financiare publice provenite din redistribuirea PIB,
sunt numai sub forma impozitelor şi taxelor şi se identifică cu
veniturile bugetului de stat;
c) resursele financiare publice pot fi fiscale şi nefiscale şi pot
proveni numai din impozite şi taxe pentru că gradul de
fiscalitate se calculează numai în raport de impozite şi taxe;
d) indicatorii de analiză a resurselor financiare publice sunt
numai: ponderea lor în PIB, volumul lor pe locuitor în USD,
structura funcţională şi economică şi cheltuiala cu serviciul
datoriei publice;
e) în ţările în curs de dezvoltare, în resursele financiare publice
predomină impozitele directe, contribuţiile sociale şi apoi
impozitele indirecte.
5. Principiile bugetare clasice sunt:

a) anualitatea, universalitatea, unitatea, specializarea;
b) anualitatea, universalitatea, echilibrul bugetar; specializarea,
publicitatea bugetului;
c) anualitatea, universalitatea, unitatea, neafectarea veniturilor
bugetare;
28
d) anualitatea, universalitatea, echilibrul bugetar, unitatea;
e) anualitatea, universalitatea, unitatea, neafectarea veniturilor
bugetare, specializarea, echilibrul bugetar, publicitatea
bugetului.
6. Etapele procesului bugetar sunt:

a) elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului, execuţia
bugetului, încheierea execuţiei bugetare, controlul execuţiei
bugetare, aprobarea execuţiei bugetare;
b) elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului, execuţia
bugetare, aprobarea execuţiei bugetare, publicitatea bugetului;
c) elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului, execuţia
bugetare, aprobarea execuţiei bugetare, aprobarea
indicatorilor bugetari;
d) elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului, execuţia
bugetare, aprobarea execuţiei bugetare, aprobarea proiectului
bugetului asigurărilor R.C.A.
e) elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului, execuţia
bugetare, aprobarea execuţiei bugetare, asigurarea echilibrului
bugetar.
7. „Bugetul mixt” este concept al principiului:

a) anualitatea bugetului;
b) universalitatea bugetului;
c) publicitatea bugetului;
d) unitatea bugetului;
e) echilibrarea bugetului.
29
8. Care din următoarele acţiuni nu este fază a procesului bugetar:
a) aprobarea bugetului;
b) execuţia bugetului;
c) colectarea impozitelor şi taxelor;
d) încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară;
e) controlul bugetar.
9. Care din afirmaţiile de mai jos este corectă:

a) acordarea fondurilor de la bugetul de stat se face în limita
creditelor bugetare, potrivit destinaţiilor aprobate şi ţinând cont
de gradul de folosire al resurselor băneşti puse la dispoziţie
anterior;
b) prefecţii sunt ordonatori principali de credite ai bugetelor locale
din subordine;
c) este permisă efectuarea de plăţi direct din veniturile încasate
pentru bugetul de stat;
d) se pot face virări de credite bugetare provenite de la capitolele
care au fost majorate din Fondul de Rezervă aflat la dispoziţia
Guvernului, în condiţiile legii;
e) bugetul de stat se aprobă de Parlament pe ansamblu şi pe
capitole, iar de Guvern pe articole şi alineate.
10. În Legea nr.500/2002 privind finanţele publice se stipulează:

a) dacă legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor
sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte
de expirarea exerciţiului bugetar, Guvernul aplică prevederile
bugetelor din anul precedent, până la adoptarea noilor bugete;
b) cheltuielile aprobate la un capitol pot fi utilizate pentru
finanţarea cheltuielilor altui capitol, în cadrul aceluiaşi
ordonator principal de credite bugetare, cu acordul Ministerului
Finanţelor;
30
c) sunt interzise virările de credite bugetare de la capitolele care
au fost majorate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia
Guvernului;
d) este interzisă perceperea, sub orice titlu şi sub orice denumire,
de contribuţii directe sau indirecte la bugetul de stat şi bugetul
asigurărilor sociale de stat, în afara celor stabilite prin lege;
e) alocaţiile pentru cheltuielile de personal şi de capital, aprobate
de ordonatorii principali de credite, nu pot fi majorate şi nu pot
fi utilizate la alte articole de cheltuieli.
Să se indice varianta de răspuns falsă.
11. Procesul bugetar este format din următoarele faze:

1. elaborarea proiectului de buget;
2. avizarea bugetului de către Ministrul Justiţiei;
3. aprobarea bugetului;
4. execuţia bugetului;
5. colectarea impozitelor şi taxelor;
6. încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară;
7. controlul bugetar.
a) 3+4+6;
b) 1+3+6;
c) 1+2+3+4+6;
d) 1+2+3+4+5;
e) 1+3+4+6+7
12. Există mai multe metode de dimensionare a indicatorilor bugetari,

clasice şi moderne. Dintre cele moderne, cele mai cunoscute sunt:
1. metoda de planificare, programare, bugetizare;
2. metoda managementului prin obiective;
3. metoda evaluării directe;
4. metoda automată;
31
5. metoda bază bugetară zero;
6. metoda raţionalizării opţiunilor bugetare;
7. metoda majorării (diminuării).
Indicaţi răspunsul corect:
a) 1+2+3+4;
b) 1+2+4+5;
c) 3+4+5+7;
d) 4+5+6+7;
e) 1+2+5+6
13. Cum se determină bugetul public consolidat:

a) bugetul de stat + bugetul asigurărilor sociale de stat +
bugetele locale + bugetele fondurilor speciale + bugetul
trezoreriei statului + bugetele instituţiilor autonome –
transferurile consolidabile
b) bugetele locale + bugetul fondurilor speciale – bugetul
trezoreriei statului + bugetul de stat + transferurile
c) bugetul asigurărilor sociale de stat + bugetul trezoreriei statului
+ bugetele locale – transferurile
d) bugetul de stat + bugetul asigurărilor sociale de stat +
transferurile + bugetul fondurilor speciale – bugetul trezoreriei
statului
e) bugetul trezoreriei statului + bugetul altor instituţii publice cu
caracter autonom – transferurile
14. Care din următoarele principii nu sunt principii bugetare?

a) principiul unităţii;
b) principiul echităţii;
c) principiul specializării;
d) principiul publicităţii;
e) principiul anualităţii.
32
15. Înscrierea tuturor veniturilor şi cheltuielilor într-un singur document
reprezintă o cerinţă a principiului;
a) anualităţii bugetare;
b) echilibrului bugetar;
c) publicităţii bugetare;
d) universalităţii bugetare;
e) unităţii bugetare.
16. Potrivit carui principiu bugetar, veniturile se inscriu in buget dupa

provenienta, iar cheltuielile dupa destinatie?
a) unitatea bugetara
b) specializarea
c) universalitatea
d) neafectarea veniturilor bugetare
e) anualitatea
17. Potrivit carui principiu bugetar, veniturile in ansamblul lor finanteaza

cheltuielile bugetare in ansamblu?
a) unitatea bugetara
b) specializarea
c) universalitatea
d) neafectarea veniturilor bugetare
e) anualitatea
18. Unitatea bugetară reprezintă:

a) totalitatea componentelor de natură financiară;
b) prezentarea tuturor bugetelor într-o singură editare a
Monitorul Oficial;
c) stabilirea fiecărei categorii de cheltuieli corelată cu sursa de
venit;
33
d) înscrierea într-un singur document a veniturilor şi cheltuielilor
publice în sumele lor totale;
e) depersonalizarea cheltuielilor.
19. În legea bugetară se prevede că:

a) poate fi depăşit numai nivelul cheltuielilor pentru apărare şi
ordine publică
b) nivelul cheltuielilor bugetare reprezintă limite maxime care nu
pot fi depăşite
c) nivelul cheltuielilor bugetelor locale poate fi depăşit
d) nivelul cheltuielilor bugetare aprobat poate fi depăşit la
cheltuieli pentru acţiuni social-culturale
e) nivelul cheltuielilor bugetare reprezintă limite minime care pot
fi depăşite
20. Cine răspunde în faţa Parlamentului României pentru executarea

legii bugetului de stat:
a) guvernatorul Băncii Naţionale a României;
b) guvernul;
c) preşedintele Curţii de Conturi;
d) ministerul finanţelor;
e) ministrul justiţiei.
21. Controlul execuţiei bugetare este realizat de către:

a) Ministerul de Finanţe;
b) Guvernul;
c) Parlamentul;
d) Curtea de Conturi;
e) Garda financiară.
34
22. Aprobarea execuţiei bugetare se realizează de către:
a) Preşedinte;
b) Guvern;
c) Ministerul de Finanţe;
d) F.M.I.;
e) Parlament.
23. Publicitatea bugetului exprimă:

a) aducerea la cunoştinţa opiniei publice a bugetului de stat;
b) informarea organismelor internaţionale financiare (F.M.I.,
B.M.) asupra încheierii exerciţiului bugetar;
c) aducerea la cunoştinţa opiniei publice numai a contului
privind încheierea exerciţiului bugetar pe anul precedent
celui în curs;
d) dezbaterea legii bugetului cu acces din partea publicului;
e) asigurarea unei publicităţi agresive a legii bugetului, astfel
încât aceasta să fie primită cu bunăvoinţă de populaţie.
24. Pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi a cheltuielilor

bugetului de stat, prin Legea finanţelor publice se interzice utilizarea
uneia dintre resursele următoare:
a) emisiunea monetară şi finanţarea directă a cheltuielilor
bugetare de către bănci;
b) disponibilităţi aflate temporar în contul general al Trezoreriei
statului;
c) veniturile fiscale şi nefiscale, aprobate de Parlament;
d) împrumuturile de stat contractate pe pieţele financiare interne
şi externe, în limitele stabilite prin lege;
e) nici unul din răspunsuri nu este corect
35
25. Sistemul de gestiune presupune:
a) încheierea automată a bugetului la sfârşitul anului bugetar, iar
în contul de încheiere a exerciţiului bugetar respectiv se
înscriu toate cheltuielile şi toate veniturile prevăzute;
b) încheierea bugetului la sfârşitul anului calendaristic care
coincide cu anul bugetar, cu înscrierea în contul de încheiere a
exerciţiului numai a cheltuielilor angajate, dar neefectuate şi a
veniturilor neîncasate;
c) prelungirea cu maximum 2 săptămâni a exerciţiului bugetar
pentru efectuarea cheltuielilor angajate şi încasarea veniturilor
restante;
d) redactarea unei situaţii a încasării veniturilor şi efectuării
cheltuielilor până la 31 decembrie, urmând ca această situaţie
să fie completată pe parcurs;
e) închiderea automată a bugetului cu înscrierea în contul de
încheiere a exerciţiului bugetar, respectiv numai a cheltuielilor
efectuate şi a veniturilor încasate.
26. Care din fondurile de mai jos nu se cuprind în bugetul general

consolidat al României?
a) fondul valutar al Băncii Naţionale a României;
b) bugetul asigurărilor sociale de stat;
c) fondurile speciale în afara bugetului de stat;
d) bugetul de stat;
e) bugetele locale
36
27. Cheltuielile privind transferurile din bugetul de stat către bugetele
locale pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe sunt:
1. transferuri neconsolidabile
2. transferuri consolidabile
3. cote şi sume defalcate din impozitul pe venit
4. sume defalcate din TVA
5. cheltuieli curente
a) 2+5
b) 1+5
c) 1+3
d) 3+5
e) 1+4
28. Care dintre următoarele transferuri nu fac parte din categoria

transferurilor consolidabile?
a) transferuri din bugetul de stat către bugetele locale
b) transferuri din bugetul de stat pentru alocaţii şi alte ajutoare
pentru copii
c) transferuri din bugetul de stat către bugetul asigurărilor
sociale de stat
d) transferuri din bugetul de stat către fondul asigurărilor
sociale de sănătate
e) transferuri din bugetul de stat către fondul de risc şi
accidente
29. Creditul bugetar reprezintă:

a) sume minime din care se efectuează plăţi în contul cheltuielilor
publice prevăzute în legea bugetară anuală;
b) contractarea unui împrumut de stat prin emisiunea de
obligaţiuni;
37
c) sume cu care se acoperă deficitele bugetelor locale, în contul
acestora plătind dobândă;
d) suma limită înscrisă în bugetul de stat şi aprobată de puterea
legislativă, până la care se pot efectua plăţi în contul fiecărei
cheltuieli aprobate;
e) mijloc de plată al instituţiilor publice.
30. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de

amortizare a creditului public este falsa?
a) amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare
asumate de guvernele anterioare ale statului in cauza
b) amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului
debitor
c) rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati,
tragere la sorti sau
d) rascumparare la Bursa
e) rambursarea are loc prin consolidarea inscrisurilor
corespunzatoare unui credit public
f) amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate
de plata sau repudierea actiunilor
31. Consolidarea creditului public reprezinta:

a) modalitate rapida de procurare a creditului public
b) modalitate de repudiere a creditului public, chiar daca statul
in cauza nu a intrat in incapacitate de plata
c) preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor
publice exigibile imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi
pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare
d) modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand
statul intra in incapacitate de plata
38
e) preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi,
cu inscrisuri ale unui nou imprumut cu o dobanda mai
redusa
32. Conversiunea creditului public reprezinta:

a) modalitate rapida de procurare a creditului public
b) modalitate discreta de plasare a creditului public pe piata
publice exigibile imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi
publice pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de
rambursare
d) modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand
statul intra in incapacitate de plata
e) preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi,
cu inscrisuri ale unui nou imprumut public avand o dobanda
mai redusa
33. Repudierea actiunilor unui credit public reprezinta:

a) preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi,
cu inscrisuri ale unui nou imprumut cu o dobanda mai
redusa
b) refuzul de restituire a unui credit public, chiar daca statul in
cauza nu a intrat in incapacitate de plata
exigibile imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe
termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare
a. modalitate uzuala de plasare a creditului public pe piata de
capital
d) nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata
39
34. Care dintre enunturile urmatoare nu se numara printre efectele in
plan economic si social ale creditului public?
a) cresterea datoriei publice si implicit a serviciului acesteia
b) de cresterea ratei dobanzii pe piata, prin sporirea cererii de
credite publice necesare acoperirii deficitului
c) intra in competitie cu creditul particular (fenomenul de
evictiune) si se opune investitiilor private, incetinind ritmul
cresterii economice
d) distribuirea intre generatii a beneficiilor si costurilor
acestuia
e) repudierea creditului public.
35. Ce acte şi fapte sunt interzise ordonatorilor de credite?

a) folosirea sumelor primite de la bugetul de stat şi de la celelalte
bugete;
b) asigurarea integrităţii bunurilor ce le-au fost încredinţate;
c) schimbarea destinaţiei creditelor bugetare şi angajarea de
cheltuieli fără bază legală;
d) utilizarea creditelor bugetare în conformitate cu prevederile
legii bugetare anuale;
e) realizarea veniturilor.
36. Cheltuielile publice se efectuează din:

a) fondurile bugetului public naţional, fondurile extrabugetare,
fondurile instituţiilor şi întreprinderilor publice;
b) fondurile bugetului de stat, bugetelor locale şi bugetului
asigurărilor sociale de stat;
c) fondurile bugetului general consolidat;
d) numai din profiturile regiilor autonome şi întreprinderilor cu
capital de stat;
e) doar din bugetul public naţional.
40
37. Cheltuielile publice cuprind:
1) cheltuielile administraţiei publice centrale, finanţate de la
bugetul de stat;
2) cheltuielile autorităţilor supranaţionale;
3) cheltuielile consorţiilor financiare internaţionale;
4) cheltuielile organizaţiilor obşteşti;
5) cheltuieli pentru securitate socială finanţate din fonduri
bugetare şi nebugetare;
6) cheltuielile autorităţilor locale;
7) cheltuieli din fonduri extrabugetare.
Să se indice varianta corectă de răspuns:
a) 1+2+3+5; b) 1+2+4+5; c) 1+3+5+7; d) 1+3+5+6; e) 1+2+6+7
38. Când coeficientul de elasticitate al cheltuielilor publice aferente unui

sector de activitate faţă de variaţia produsului intern brut este
supraunitar, înseamnă că politica bugetară urmăreşte:
a) să găsească alte surse de finanţare decât cele publice pentru
acest sector
b) să promoveze metode şi tehnici moderne de alocare a
fondurilor extrabugetare
c) să diminueze implicarea statului în sectorul respectiv
d) să susţină activitatea sectorului respectiv
e) să menţină parametrii activităţii din acest sector la nivelul
exerciţiului bugetar anterior
41
39. Factorii care influenţează creşterea cheltuielilor publice sunt:
a) factori demografici, factori economici, factori sociali,
urbanizarea, factori militari, factori de ordin istoric, factori
politici, elasticitatea cheltuielilor publice faţă de PIB;
b) factori demografici, factori economici, factori sociali,
politici, modificarea structurii cheltuielilor publice;
c) factori demografici, factori economici, factori sociali,
politici, modificarea nivelului mediu al cheltuielilor publice pe
locuitor;
d) factori demografici, factori economici, factori sociali,
politici.
e) factori demografici, factori economici, factori sociali,
politici, dinamica cheltuielilor publice.
40. Indicatorii dinamicii cheltuielilor publice sunt:

a) creşterea nominală şi creşterea reală a cheltuielilor publice,
modificarea ponderii cheltuielilor publice în PIB, modificarea
volumului mediu al cheltuielilor publice ce revin pe un locuitor,
modificarea structurii cheltuielilor publice, indicatorul privind
corespondenţa dintre creşterea cheltuielilor publice şi
creşterea PIB, elasticitatea cheltuielilor faţă de PIB;
b) creşterea nominală şi creşterea reală a cheltuielilor publice,
42
creşterea PIB, elasticitatea cheltuielilor faţă de PIB, legea lui
Wagner;
c) creşterea nominală şi creşterea reală a cheltuielilor publice,
creşterea PIB, elasticitatea cheltuielilor faţă de PIB, analizele
lui Peacock şi Wiseman;
d) creşterea nominală şi creşterea reală a cheltuielilor publice,
creşterea PIB, elasticitatea cheltuielilor faţă de PIB,
macromodelele de creştere a cheltuielilor publice;
e) creşterea nominală şi creşterea reală a cheltuielilor publice,
creşterea PIB, elasticitatea cheltuielilor faţă de PIB,
elasticitatea cererii în funcţie de venituri.
41. Creşterea cheltuielilor publice pentru învăţământ este datorată

acţiunii conjugate a mai multor factori:
a) factori demografici, factori economici, factori sociali şi politici,
factori militari;
b) factori demografici, factori economici, factori sociali şi politici,
urbanizarea;
c) factori demografici, factori economici, factori sociali şi politici;
43
d) factori demografici, factori economici, factori sociali şi politici,
factori de ordin istoric;
e) factori demografici, factori economici, factori sociali şi politici,
factori de mediu.
42. Cheltuielile publice pentru acţiuni social-culturale sunt:

a) cheltuielile publice pentru învăţământ, cheltuielile publice
pentru cultură, religie şi acţiuni cu activitate sportivă şi de
tineret, cheltuielile publice pentru sănătate, cheltuielile publice
pentru securitate socială;
b) cheltuielile publice pentru învăţământ, cheltuielile publice
pentru securitate socială, cheltuielile publice pentru dezvoltare
publică şi locuinţe;
c) cheltuielile publice pentru învăţământ, cheltuielile publice
pentru securitate socială, cheltuielile publice pentru cercetare-
dezvoltare;
d) cheltuielile publice pentru învăţământ, cheltuielile publice
pentru securitate socială, cheltuielile publice pentru servicii
publice generale;
e) cheltuielile publice pentru învăţământ, cheltuielile publice
pentru securitate socială, cheltuielile publice pentru protecţia
mediului.
44
43. Cele mai cunoscute tipuri de clasificări ale cheltuielilor publice sunt:
a) economică + funcţională + administrativă
b) economică + funcţională + financiară
c) administrativă + funcţională + financiară
d) funcţională + financiară + demografică
e) economică + funcţională + socială.
44. Clasificaţia cheltuielilor publice după rolul în procesul reproducţiei

sociale este următoarea:
a) cheltuieli definitive şi cheltuieli temporare;
b) cheltuieli fără contraprestaţie şi cheltuieli cu contra prestaţie;
c) cheltuieli reale şi cheltuieli economice;
d) cheltuieli de capital şi cheltuieli reale;
e) cheltuieli de capital şi cheltuieli economice.
45. Între componentele cheltuielilor publice, potrivit clasificării ONU, pe

baza criteriului economic, nu se includ:
a) cheltuieli ce reprezintă consum definitiv de venit naţional;
b) servicii publice generale;
c) dobânzi aferente datoriei publice;
d) subvenţii de exploatare şi alte transferuri curente;
e) formarea brută a capitalului.
46. Care din următoarele clasificări nu este folosită pentru clasificarea

cheltuielilor publice:
a) clasificarea financiară;
b) clasificarea administrativă;
c) clasificarea economică;
d) clasificarea ONU;
e) clasificarea FMI.
45
47. Clasificarea ONU a cheltuielilor publice pe baza criteriului economic
este:
1. acţiuni economice;
2. cheltuieli care reprezintă consum definitiv de venit naţional;
3. servicii comunale;
4. dobânzi aferente datoriei publice;
5. subvenţii de exploatare si alte transferuri curente;
6. formarea brută a capitalului;
7. achiziţii de terenuri şi active necorporale.
a) 2+4+5+6+7; b) 3+5+7; c) 1+6+7; d) 4+5+6; e) 2+3+6
48. Potrivit unui criteriu de clasificare economică, cheltuielile publice

cuprind:
a) cheltuieli pentru protecţie socială, cheltuieli economice,
cheltuieli pentru apărare, ordine publică etc.;
b) cheltuieli curente (de funcţionare) şi cheltuieli de capital
c) cheltuieli fără contraprestaţie (subvenţii, transferuri sociale)şi
cu contraprestaţie (servicii adresate anumitor categorii de
agenţi)
d) cheltuieli ale populaţiei şi ale întreprinderilor private;
e) cheltuieli ale administraţiei centrale de stat şi ale autorităţilor
locale.
49. Clasificarea functionala a cheltuielilor publice:

a) scoate in evidenta momentul in care cheltuielile publice
afecteaza resursele financiare ale statului
b) foloseste drept criteriu de grupare a cheltuielilor, domeniile,
ramurile, sectoarele de activitate sau alte destinatii spre care
sunt indreptate resursele financiare publice
46
c) grupeaza cheltuielile publice in cheltuieli de investitii si
cheltuieli functionale, acestea din urma avand ponderea cea
mai mare in total
d) grupeaza cheltuielile in functie de rolul lor in viata economica
si sociala
e) cuprinde cheltuieli reale (negative) si cheltuieli economice
(pozitive)
50. Clasificaţia financiară a cheltuielilor publice presupune gruparea

acestora în următoarele categorii:
1. cheltuieli definitive
2. cheltuieli temporare
3. cheltuieli curente
4. cheltuieli privind serviciile publice
5. cheltuieli de capital
6. cheltuieli virtuale
7. cheltuieli reale
a) 1+2+3
b) 2+4+6+7
c) 3+5+7
d) 2+4+5+6
e) 1+2+6
51. Cheltuielile publice pentru obiective şi acţiuni economice nu se

prezintă sub forma:
a) primelor de export
b) ajutoarelor financiare indirecte
c) investiţiilor
d) ajutoarelor sociale
e) subvenţiilor economice pentru activităţi interne
47
52. Care din următoarele cheltuieli de transfer au caracter economic:
a) bursele;
b) subvenţiile;
c) pensiile;
d) ajutoarele sociale;
e) alocaţiile de sprijin.
53. Pentru comensurarea gradului de indatorare a statului se calculeaza

raportul procentual dintre:
a) Veniturile si cheltuielile publice ale statului pe o perioada de
un an bugetar
b) Veniturile fiscale ale bugetului general consolidat si PIB
c) Veniturile totale ale bugetului general consolidat si PIB
d) Datoria publica totala si PIB
e) Cheltuielile publice totale si numarul de locuitori ai tarii
54. Metodologia de calcul a indicatorului dezvoltări umane (IDU)

stabilită de PNUD necesită luarea in considerare a următoarelor
elemente:
a) speranţa de viaţă, gradul de îndatorare şi accesul la mijloacele
de comunicare;
b) gradul de îndatorare, PIB, standardul de viaţă;
c) speranţa de viaţă, nivelul educaţiei, standardul de viaţă;
d) accesul la cultură, PIB, venitul minim garantat;
e) nici o variată nu este corectă.
48
55. Se cunosc următoarele informaţii despre statul "X":
Nr.
Indicatori U.M. Anul N-3 Anul N+3
crt.
1. Cheltuielile bugetului de stat u.m. 3.805 5.920
2. Cheltuielile bugetelor locale u.m. 1.700 2.800
3. Cheltuielile bugetului asigurărilor u.m. ? ?
sociale de stat
4. Transferuri între bugete u.m. 300 644
5. Cheltuielile bugetului general u.m. 6.140 9.522
consolidat
6. Indicele preţurilor constante, % 88 111
anul N=100%
7. Produsul Intern Brut u.m. 10.280 14.800
Să se determine pentru statul "X" elasticitatea cheltuielilor bugetului

asigurărilor sociale de stat faţă de Produsul Intern Brut (e).
a) e = 0,458
b) e = 1,547
c) e = 1,897
d) e = 1,243
e) e = 4,255
56. Se dau următoarele date:

Indicatori u.m. valoare
Veniturile bugetului de stat mld u.m. 257
Veniturile bugetelor locale mld u.m. 189
Veniturile bugetului mld u.m. 215
asigurărilor sociale
Veniturile populaţiei mld u.m. 111
cursul de schimb 1USD = 25 u.m.
populaţie mil loc 15
49
Să se determine:
A) totalul veniturilor B) veniturile bugetului C) veniturile statului pe
statului: de stat în USD: loc:
1) 661 mld u.m.; 1) 12,57 mld USD; 1) 44.066,66 u.m.
2) 772 mld u.m.; 2) 10,28 mld USD: 2) 51.466,66 u.m.;
3) 557 mld u.m.; 3) 11,28 mld USD; 3) 37.133,33 u.m.
a) A1, B1, C3;
b) A2, B1, C2;
c) A1, B2, C1;
d) A2, B3, C1;
e) A3, B2, C2.
Indicatori u.m. N N+1

Veniturile bugetului de stat u.m. 1258 3569
Veniturile bugetelor locale u.m. 896 2574
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de u.m. 987 1596
stat
Indicele preţurilor constante (N+2 = 100%) 85% 120%
Să se determine:
A) Creşterea B) Creşterea reală C) creşterea nominală
nominală absolută a absolută a veniturilor relativă a veniturilor
veniturilor bugetului bugetelor locale: bugetului asigurărilor
de stat: sociale de stat:
1) 2311 u.m.; 1) 1090,88 u.m.; 1) 45,37%
2) 2156 u.m.; 2) 1678 u.m.; 2) 61,70%
3) 1245 u.m.; 3) 1269,82 u.m.; 3) 23,14%
a) A1, B1, C1;
b) A2, B3, C2;
c) A1, B1, C2;
d) A2, B2, C1;
e) A3, B2, C3.
50
Indicatori u.m. valoare

Veniturile bugetului de stat u.m. 6.257
Cheltuielile bugetului de stat u.m. 4.289
Veniturile bugetelor locale u.m. 2.587
Cheltuielile bugetelor locale u.m. 3.561
Veniturile bugetului asigurărilor sociale u.m. 5.375
Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale u.m. 6.275
Să se determine:
A) ponderea soldului B) ponderea soldului C) mărimea

bugetului de stat în totalul bugetelor locale în totalul absolută a
veniturilor bugetului veniturilor bugetului soldului total:
respectiv: respectiv:
1) 45,88%; 1) 37,65%; 1) 75 u.m.;
2) 31,45%; 2) 27,35%; 2) 83 u.m.;
3) 36,29% 3) 12,58%; 3) 94 u.m..
a) A2, B1, C3;

b) A1, B2, C1;
c) A1, B3, C2;
d) A2, B2, C3
e) A3, B1, C3.
51
Nr. Indicatori Sume

crt.
1. impozit pe profit 11.113.000
2. taxa pe valoarea adăugată 20.596.000
3. accize 8.663.000
4. impozit pe venitul persoanelor 10.015.700
fizice
5. taxe vamale 5.485.000
6. vărsăminte de la instituţiile 421.900
publice
Să se determine:
A Veniturile din B. Veniturile fiscale C. Veniturile din

impozite directe sunt sunt în sumă de: capital sunt în sumă
în sumă de: de:
1) 21.128.700 lei; 1) 56.294.600 lei; 1) 421.900 lei;
2) 50.497.700 lei; 2) 41.834.700 lei; 2) 0 lei;
3) 41.834.700 lei; 3) 55.872.700 lei; 3) 41.834.700 lei.
a) A1, B2, C1;

b) A2, B1, C1;
c) A3, B2, C2;
d) A2, B1, C3;
e) A1, B3, C2.
52
60. Se cunosc următoarele date referitoare la veniturile bugetare:
- venituri din impozite directe = 256 mld u.m.;
- venituri din impozite indirecte = 278 mld u.m.;
- venituri din capital = 134 mld u.m.;
- încasări din rambursarea împrumuturilor = 56 mld u.m.;
- PIB = 1550 mld u.m.
Să se determine:
A. Veniturile B. Ponderea veniturilor C. Ponderea

curente din capital în total veniturilor în PIB
venituri este: este:
1) 724 mld u.m. 1)18,51 %; 1) 43,09 %;
2) 534 mld u.m. 2) 20,05 %; 2) 45,37 %;
3) 256 mld u.m. 3) 22,47 %; 3) 46,71 %;
a) A1 ,B2, C3;
b) A1, B1, C2;
c) A2, B1, C3;
d) A2, B3, C1;
e) A3, B2, C2.
61. Se cunosc următoarele informaţii:

Indicatori u.m. Valoare
cheltuielile bugetului federal mld EUR 230
cheltuielile fondului securităţii sociale mld EUR 645
cheltuielile fondului special extrabugetar mld EUR 45
cheltuielile bugetelor locale mld EUR 459
transferuri între bugete mld EUR 160
PIB mld EUR 2345
curs de schimb EUR/$ 1,6595
populaţie mil loc 65
53
Să se determine:
A Cheltuielile publice B. Nivelul C. CPTC exprimate
totale consolidate CPTC în PIB: în $ pe locuitor:
(CPTC):
1) 1219 mld EUR; 1) 58,8% 1) 11300,9 $/loc
2) 1379 mld EUR; 2) 51.98% 2) 14267,5 $/loc
3) 1539 mld EUR 3) 65,62% 3) 12784 $/loc
a) A2.B3.C1;
b) A1,B2,C1;
c) A2,B1,C3;
d) A3,B2,C3;
e) A1,B3,C1.
62. Se cunosc următoarele informaţii despre statul "X":
Nr. Anul
Indicatori U.M. Anul N-3
crt. N+3
1. Cheltuielile bugetului de stat u.m. 3.805 5.920
2. Cheltuielile bugetelor locale u.m. 1.700 2.800
3. Cheltuielile bugetului asigurărilor u.m. ? ?
sociale de stat
4. Transferuri între bugete u.m. 300 644
5. Cheltuielile bugetului general u.m. 6.140 9.522
consolidat
6. Indicele preţurilor constante, anul % 88 111
N=100%
7. Produsul Intern Brut u.m. 10.280 14.800
54
Să se determine:
C. elasticitatea
cheltuielile
A. Cheltuielile
B. Cheltuielile bugetului bugetului
bugetului asigurărilor
asigurărilor sociale de asigurărilor sociale
sociale de stat în valori
stat în valori reale (Chr): de stat faţă de
nominale (Chn):
Produsul Intern
Brut (e):
1) 1.746 u.m. 1) 1.302,7 u.m. preţuri N 1) 1,430
2) 1.446 u.m. 2) 1.551,9 u.m. preţuri N 2) 1,002
3) 1.746 u.m 3) 1.602,7 u.m. preţuri N 3) 1,240
a) A2.B3.C1;
b) A1,B2,C1;
c) A2,B1,C3;
d) A3,B2,C3;
e) A1,B3,C1.
63. Informaţiile bugetare despre statul X sunt:
U.M. Anul t Anul t+1

Cheltuielile bugetului de stat u.m. 200 300
Cheltuielile bugetului asigurărilor
u.m. 99 130
sociale de stat
Cheltuielile bugetelor locale u.m. 105 112
Cheltuielile fondurilor extrabugetare u.m. 37 42
Transferuri din bugetul de stat u.m. 52 60
Indicii preţurilor de consum în
% 75 110
preţuri constante (2000=100%)
PIB u.m. 950 1250
55
Să se determine:
A Creşterea nominală B. creşterea C. variaţia ponderii

a cheltuielilor publice reală a cheltuielilor publice
totale consolidate cheltuielilor totale consolidate
(ΔCPTCn): publice totale în produsul intern
consolidate brut (Δp%):
(ΔCPTCr):
1) 135 u.m; 1) - 37,19 u.m.; 1) 1,05%
2) 115 u.m.; 2) 37,19 u.m; 2) 0,75%
3) 145 u.m. 3) - 42,31 u.m 3) 0,97%
a) A2.B3.C1;
b) A1,B2,C1;
c) A2,B1,C3;
d) A3,B2,C3;
e) A1,B3,C1.
64. Se cunosc urmatoarele informatii referitoare la statul A:
u.m. Anul t Anul

t+1
Cheltuielile bugetului de stat mld. u.m. 8.500 16.200
Cheltuielile bugetelor locale mld. u.m. 8.000 10.500
Cheltuielile bugetului asigurărilor mld. u.m. 3.250 4.800
sociale de stat
Transferuri între bugete mld. u.m. 1.425 2.975
Cheltuielile fondurilor mld. u.m. 4.125 5.473
extrabugetare
Indice preţuri constante 2000=100 % 138 153
PIB mld. u.m. 50.000 70.000
56
Să se determine:
a) Volumul cheltuielilor publice totale consolidate (CPTC) (mld. u.m.)
b) Creşterea nominală relativă a CPTC (%)
c) Creşterea reală relativă a CPTC (%)
d) Ponderea CPTC în PIB (%)
a) A: 35.750; B: 45,50%; C: 23,07%; D: 44,40%

b) A: 31.375; B: 53,05%; C:35,50%; D: 45,00%
c) A: 25.238; B: 51,44%; C: 38,00%; D: 52,67%
d) A: 35.000; B: 50,00%; C: 39,23%; D: 48,57%
e) A: 33.998; B: 51,44%; C: 36,59%; D: 48,57%
57
Capitolul 2. RESURSELE FINACIARE PUBLICE
1. Se iau în considerare trei venituri: 145.000 u.m., 85.000 u.m. şi

115.000 u.m. Primul venit se impune prin aplicarea unei cote unice de
16%. Al doilea venit se impozitează pe baza următoarelor cote
progresive simple:
până la 10.000 u.m. scutit
10.001 – 40.000 u.m. 10%
40.001 – 75.000 u.m. 20%
75.001 – 100.000 u.m. 25%
100.001 – 150.000 u.m. 36%
peste 150.000 u.m. 45%
Al treilea venit se impune prin aplicarea următoarelor cote progresive
compuse:
până la 15.000 u.m. 5%
15.001 – 30.000 u.m. 10%
30.001 – 50.000 u.m. 20%
50.001 – 90.000 u.m. 35%
90.001 – 110.000 u.m. 40%
110.001 – 140.000 u.m. 42%
peste 140.000 u.m. 48%
Să se determine impozitul datorat pentru fiecare venit în parte.
58
Rezolvare:
I145000 = 145000 x 16% = 23.200 u.m.
I85000 = 85000 x 25% = 21.250 u.m.
I115000 = 15000 x 5% + 15000 x 10% + 20000 x 20% + 40000 x 35% +
20000 x 40% + 5000 x 42% = 750 + 1500 + 4000 + 14000 +
8000 + 2100 = 30.350 u.m.
2. Se dau trei venituri de 4.500 u.m., 5.800 u.m. şi 6.300 u.m. Primul
venit se impune prin aplicarea următoarelor cote progresive compuse:
până la 500 u.m. 5%
501 – 2.500 u.m. 12%
2.501 – 4.000 u.m. 23%
peste 4.001 u.m. 30%
Al doilea şi al treilea venit se impozitează cumulat folosindu-se
următoarele cote progresive simple:
1.001 – 3.000 u.m. 8%
3.001 – 7.500 u.m. 14%
7.501 – 10.000 u.m. 25%
10.001 – 13.000 u.m. 39%
peste 13.000 u.m. 50%
Să se determine impozitul total ce trebuie plătit pentru cele trei venituri.
Rezolvare:
I45000 = 500 x 5% + 2000 x 12% + 1500 x 23% + 500 x 30%
= 25 +240 + 345 + 150 = 760 u.m.
Vcumulat = 5.800 + 6.300 = 12.100 u.m.
I12100 = 12500 x 39% = 4.719 u.m.
59
3. Doi contribuabili realizează venituri astfel:
A) Primul contribuabil realizează trei venituri de 25.000 u.m., 48.000
u.m. şi 75.000 u.m. Cele trei venituri se impozitează separat după
următoarele cote progresive în tranşe:
10.001 – 25.000 u.m. 10%
25.001 – 45.000 u.m. 1.500 u.m. plus 16% din ceea ce
depăşeşte 25.000 u.m.
peste 80.000 u.m. 15.790 u.m. plus 55% din ceea ce
B) Al doilea contribuabil realizează aceleaşi venituri, care se
impozitează cumulat după următoarele cote progresive simple:
10.001 – 25.000 u.m. 10%
25.001 – 45.000 u.m. 16%
45.001 – 60.000 u.m. 25%
60.001 – 71.000 u.m. 34%
71.001 – 80.000 u.m. 40%
peste 80.000 u.m. 55%
Să se determine veniturile nete obţinut de cei doi contribuabili.
Rezolvare:
IA 25000 = 10000 x 0% + 15000 x 10% = 1.500 u.m.
IA 48000 = 10000 x 0% + 15000 x 10% + 2000 x 16% + 3000 x 25% =
= 1500 + 3200 + 750 = 5.450 u.m.
60
sau:
IA 48000 = 4700 + 3000 x 25% = 4700 + 750 = 5.450 u.m.
IA 75000 = 10000 x 0% + 15000 x 10% + 2000 x 16% + 15000 x 25% +
+ 11000 x 34% + 4000 x 40% =
= 1500 + 3200 + 3750 + 3740 + 1600 = 13.790 u.m.
sau:
IA 75000 = 12190 + 4000 x 40% = 12190 + 1600 = 13.790 u.m.
Itotal A = 1500 + 5450 + 13790 = 20.740 u.m.
Vnet A = (25000 + 48000 + 75000) - 20740 = 127.260 u.m.
Vbrut B = 25000 + 48000 + 75000 = 148.000 u.m.
IB 148000 = 148000 x 55% = 81.400 u.m.
Vnet B = 148000 - 81400 = 66.600 u.m.
4. Pentru un venit de 30.000 u.m. se aplică următoarele tranşe de

impozit:
a) cote progresive simple:
până la 5000 u.m. 5%
5001 – 12000 u.m. 17%
12001 – 20000 u.m. 22%
20001 – 35000 u.m 25%
peste 35000 u.m. 35%
b)cote progresive compuse:
până la 2000 u.m. scutit
2001 – 17000 u.m. 15%
17001 – 25000 u.m. 18%
25001 – 40000 u.m. 23%
peste 40000 u.m. 30%
c) cotă unică de 21%
61
d) cote progresive compuse:
până la 8000 12%
8001 – 15000 u.m. 960 u.m. plus 15% din ceea ce
depăşeşte 8000 u.m.
15001 – 22000 u.m. 2010 u.m. plus 18% din ceea ce
peste 22000 u.m. 3270 u.m. plus 22% din ceea ce
e) cote progresive simple:
până la 10000 u.m. 12%
10001 – 17000 u.m. 15%
17001 – 20000 u.m. 18%
peste 20000 u.m. 25%
În care din cele cinci cazuri se plăteşte cel mai mic impozit?
Rezolvare:
Ia = 30000 x 25% = 7.500 u.m.
Ib = 2000 x 0% + 15000 x 15% + 8000 x 18% + 5000 x 23% =
= 2250 + 1440 + 1150 = 4840 u.m.
Ic = 30000 x 21% = 6.300 u.m.
Id = 3270 + 8000 x 22% = 3270 + 1760 = 5.030 u.m.
Ie = 30000 x 25% = 7.500 u.m.
5. O persoană fizică realizează un venit de 8.000 u.m. în statul de

rezidenţă R şi 5.000 u.m. în statul sursă a venitului S. În statul de
rezidenţă R impozitul se calculează aplicându-se următoarele cote de
impunere:
5000 u.m. 30%
8000 u.m. 40%
13000 u.m. 50%
62
În statul sursă a venitului S impozitul se calculează cu o cotă unică de
35%.
Calculaţi impozitul datorat ştiind că între cele două state există încheiată
o convenţie de evitare a dublei impuneri internaţionale prin:
l) metoda scutirii totale;
m) metoda scutirii progresive;
n) metoda creditării ordinare;
o) metoda creditării totale.
Rezolvare:
a) IS = 5000 x 35% = 1.750 u.m.
IR = 80000 x 40% = 3.200 u.m.
IT = 1750 + 3200 = 4.950 u.m.
b) VT = 5000 + 8000 = 13.000 u.m.  o cotă de impunere de 50%

IR = 80000 x 50% = 4.000 u.m.
IS = 50000 x 35% = 1.750 u.m.
IT = 1750 + 4000 = 5.750 u.m.
c) VT = 5000 + 8000 = 13.000 u.m.

IVT = 13000 x 50% = 6.500 u.m.
Impozitul în statul R pentru 5000 u.m este:
IR-5000 = 5000 x 30% = 1.500 u.m.
Impozitul în statul S pentru 5000 u.m. este:
IS-5000 = 5000 x 35% = 1.750 u.m.
IR = 6500 - 1500 = 5.000 u.m.
IS = 50000 x 35% = 1.750 u.m.
IT = 1750 + 5000 = 6.750 u.m.
63
d) IS = 50000 x 35% = 1.750 u.m.
VT = 5000 + 8000 = 13.000 u.m.
IVT = 13000 x 50% = 6.500 u.m.
IR = 6500 - 1750 = 4.750 u.m.
IT = 1750 + 4750 = 6.500 u.m.
6. Un rezident în statul R realizează un venit în statul S de 6.500

u.m. În statul de rezidenţă R realizează un venit de 10.500 u.m. În statul
S impozitul se calculează aplicându-se următoarele cote progresive
compuse:
până la 3000 u.m. 15%
3001 – 5500 u.m. 20%
peste 5500 u.m. 25%
În statul de rezidenţă R impozitul se calculează aplicându-se
până la 5000u.m. 10%
5001 – 8500 u.m. 17%
8501 – 12500 u.m. 22%
peste 12500 u.m. 25%
Calculaţi venitul net care rămâne la dispoziţia contribuabilului şi
degrevarea fiscală de care beneficiază, ştiind că între cele două state
există încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri internaţionale
prin:
a) metoda scutirii totale;
b) metoda scutirii progresive;
c) metoda creditării ordinare;
d) metoda creditării totale.
64
Rezolvare:
a) IS-6500 = 3000 x 15% + 2500 x 20% + 1000 x 25% =
= 450 + 500 + 250 = 1.200 u.m.
IR-10500 = 10500 x 22% = 2.310 u.m.
IT = 1200 + 2310 = 3.510 u.m.
Vnet = (6500 + 10500) – 3510 = 13.490 u.m.
Dacă nu se evită dubla impunere internaţională:
IS-6500 = 3000 x 15% + 2500 x 20% + 1000 x 25% =
= 450 + 500 + 250 = 1.200 u.m.
Vtotal = 6500 + 10500 = 17.000 u.m.
IR-17000 = 17000 x 25% = 4250 u.m.
ITFEDII = 1200 + 4250 = 5.450 u.m.
DF = 5450 - 3510 = 1.940 u.m.
b) IS-6500 = 3000 x 15% + 2500 x 20% + 1000 x 25% = 450 + 500 + 250
= 1.200 u.m.
Vtotal = 6500 + 10500 = 17.000 u.m.  o cotă de impunere de 25%

IR-10500 = 10500 x 25% = 2.625 u.m.
IT = 1200 + 2625 = 3.825 u.m.
Vnet = (6500 + 10500) – 3825 = 13.175 u.m.
DF = 5450 - 3825 = 1.625 u.m.
c) IS-6500 = 3000 x 15% + 2500 x 20% + 1000 x 25% =

= 450 + 500 + 250 = 1.200 u.m.
IR-6500 = 6500 x 17% = 1.105 u.m.
IR-17000 = 17000 x 25% = 4.250 u.m.
IR-10500 = 4250 - 1105 = 3145 u.m.
IT = 1200 + 3145 = 4.345 u.m.
Vnet = (6500 + 10500) – 4345 = 12.655 u.m.
DF = 5450 - 4345 = 1.105 u.m.
65
d) IS-6500 = 3000 x 15% + 2500 x 20% + 1000 x 25% =
= 450 + 500 + 250 = 1.200 u.m.
IR-17000 = 17000 x 25% = 4.250 u.m.
IR-10500 = 4250 - 1200 = 3.050 u.m.
IT = 1200 + 3050= 4.250.m.
Vnet = (6500 + 10500) – 4250 = 12.750 u.m.
DF = 5450 - 4250 = 1.200 u.m.
7. O întreprindere înregistrează următoarele rezultate la finele

exerciţiului:
venituri din exploatare 7.000 u.m. cheltuieli de exploatare 3.000 u.m.
venituri financiare 100 u.m. cheltuieli financiare 1.090 u.m.
venituri excepţionale 70 u.m. cheltuieli excepţionale 210 u.m.
pierdere fiscală din anul anterior 80 u.m.
Să se determine profitul contabil brut (Pcb) al exerciţiului şi impozitul pe

profit (Ip) datorat de contribuabil dacă din cheltuielile de exploatare, 350
u.m. sunt destinate construirii unei cantine pentru salariaţi, iar din
cheltuielile excepţionale, 190 u.m. sunt majorări de întârziere pentru
plata impozitelor către bugetul de stat.
a) Pcb = 2.870 u.m. Ip = 717,5 u.m.
b) Pcb = 2.870 u.m. Ip = 552,5 u.m.
c) Pcb = 2.870 u.m. Ip = 532,8 u.m.
d) Pcb = 3.410 u.m. Ip = 852,5 u.m.
e) Pcb = 3.410 u.m. Ip = 832,5 u.m.
Rezolvare
Pcb = (venituri din exploatare - cheltuieli de exploatare) + (venituri
financiare - cheltuieli financiare) + (venituri excepţionale – cheltuieli)
excepţionale) = 4000 – 990 – 140 = 2870 u.m.
Chelt nedeductibile = 350 +190 = 540 u.m.
66
Profit impozabil = 2870 + 540 – 80 = 3330 u.m.
Impozit = 3330 x 16% = 532,8 u.m.
8. La finele semestrului I al anului T, un agent economic

înregistrează următoarea situaţie:
1 ianuarie 30 iunie
Capital propriu 100.000 u.m. 120.000 u.m.
Capital împrumutat 70.000 u.m. 140.000 u.m.
Cheltuieli cu dobânzile 0 10.000 u.m.
Venituri impozabile
Total 0 145.000 u.m.
din care:
- venituri din dobânzi 0 1.000 u.m.
Pierdere netă din diferenţe de curs 0 200 u.m.
valutar
Să se determine, în conformitate cu prevederile Legii privind Codul

Fiscal, cheltuiala cu dobânzile deductibilă la finele semestrului I (Chd) şi
nivelul cheltuielilor ce se reportează în perioada următoare (Chr).
a) Chd = 1.000 u.m.; Chr = 200 u.m.;
b) Chd = 200 u.m.; Chr = 1.200 u.m.;
c) Chd = 10.200 u.m.; Chr = 0 u.m.;
d) Chd = 10.000 u.m.; Chr = 200 u.m.;
e) Chd = 200 u.m.; Chr = 0 u.m.;
Rezolvare
Raspuns corect: Chd = 10.200 u.m.; Chr = 0 u.m.;
Gradul de îndatorare în sem.I = (70.000+140.000)/(100.000+120.000) =
= 0.9545 <1
Cheltuieli deductibile (inclusiv dob şi diferenţele nefavorabile de curs) în
sem I = 10.000+200 =10.200 u.m.
Cheltuieli cu dob ce se reportaeazã (grd de îndat <1) =0
67
9. Un agent economic achiziţionează un utilaj în valoare de 600
milioane u.m. în luna martie şi, în conformitate cu prevederile Legii
privind Codul Fiscal, nu optează pentru amortizarea accelerată, ci
pentru cea liniară, beneficiind de facilităţile oferite de lege, privind
amortizarea unei cote la data punerii în funcţiune. Durata normală de
funcţionare a utilajului este de 5 ani.
Să se calculeze cheltuiala suplimentară deductibilă de amortizare în
luna martie (Chsmartie) şi cheltuiala deductibilă cu amortizarea în luna
aprilie (Chaprilie), aferente utilajului respectiv.
a) Chsmartie = 100 mil. u.m.; Chaprilie = 10 mil. u.m.;
b) Chsmartie = 10 mil. u.m.; Chaprilie = 10 mil. u.m.;
c) Chsmartie = 600 mil. u.m.; Chaprilie = 0 mil. u.m.;
d) Chsmartie = 120 mil. u.m.; Chaprilie = 8 mil. u.m.;
e) Chsmartie = 100 mil. u.m.; Chaprilie = 100 mil. u.m.
Rezolvare
Chs martie = 20% x 600 = 120 u.m.
Ch aprilie = (600 - 120)/(5 x 12) = 8 u.m.
10. La finele exerciţiului bugetar un agent economic prezintă

următoarele informaţii:
- venituri din activitatea curentă 50.000 u.m.
- cheltuieli cu salariile şi asimilate 10.000 u.m.
- cheltuieli materiale 30.000 u.m.
- cheltuieli de protocol 800 u.m.
- cheltuieli înregistrate în avans 5.000 u.m.
- cheltuieli cu colaboratori externi 2.000 u.m.
68
Să se determine profitul impozabil, în conformitate cu prevederile
Codului Fiscal.
a) 20.000 u.m.
b) 7.800 u.m.
c) 3.000 u.m.
d) 2.500 u.m.
e) 7.940 u.m.
Rezolvare
Profitul impozabil = (Venituri totale - Venituri neimpozabile) –
- (Cheltuieli totale - Cheltuieli nedeductibile)
Cheltuieli nedeductibile: cheltuieli înregistrate în avans (5.000 u.m.)
cheltuieli de protocol > 2% {venituri totale -
(cheltuieli totale - imp profit - cheltuieli de protocol)}
Se deduc:
2% x {50.000-(10.000+30.000+800+5.000+2.000-800)}=2% x 3.000=60
cheltuieli nedeductibile de protocol = 800-60=740 u.m.
Profit impozabil = 50.000 - (10.000 + 30.000 + 800 + 5.000 + 2.000 –
- 5.000 - 740) = 7.940 u.m.
Impozit profit = 16% x 7.940 = 1.270,40 u.m.
11. Un agent economic realizează venituri (V) de 5.000 mil. u.m. şi

efectuează cheltuieli deductibile (Chdeduct) de 3.000 mil. u.m. Structura
acţionariatului său este 60% participaţii ale unor persoane juridice şi
40% persoane fizice şi tot profitul net îl distribuie sub forma
dividendelor. Să se calculeze ce sumă va vărsa sub forma impozitului
pe dividende în contul acţionarilor săi-total (It) şi pe tipuri de acţionari:
persoane juridice (Ij) şi persoane fizice (If).
69
1. It = 300, 54 4. Ij = 161,28 7. If = 107,52
2. It = 297,50 5. Ij = 155,45 8. If = 144,65
3. It = 268,80 6. Ij = 200,32 9. If = 100,12
Să se indice varianta de răspuns corectă.
a) 1+4+8; b) 3+4+7; c) 2+4+9; d) 2+5+8; e) 3+6+9
Rezolvare
Profit brut = V - Chdeduct = 5.000 – 3.000 = 2.000 u.m.
Impozit profit = Profit brut x 16% = 2.000 x 16% = 320 u.m.
Profit net = Profit brut - Impozit profit = 2.000 – 320 = 1.680 u.m.
Profit net pj = Profit net x 60% = 1.680 x 60% = 1008 u.m.
Impozit dividende PJ = Profit net pj x 16% = 1008 x 16% = 161,28 u.m.
Profit net pf= Profit net x 40% = 1.680 x 40% = 672 u.m.
Impozit dividende PF = Profit net pf x 16% = 672 x 16% = 107,52 u.m.
Impozit total = Impozit dividende PJ + Impozit dividende PF =
= 161,28 + 107,52 = 268,8 u.m.
12. Un agent economic realizează venituri în sumă de 900 mil.u.m.,

din care 100 mil. reprezintă dividende primite de la o persoană juridică
română. Cheltuielile agentului se prezintă astfel:
- cheltuieli cu salariile 125 mil. u.m.
- cheltuieli cu materiile prime 300 mil. u.m.
- cheltuieli înregistrate în avans 50 mil. u.m.
- cheltuieli cu colaboratorii 100 mil. u.m.
Să se determine dacă, din punct de vedere fiscal, contribuabilul a
realizat profit sau pierdere şi dacă are profit, să se calculeze impozitul
pe profit.
a) pierdere; b) 68; c) 44; d) 51; e) 48
70
Rezolvare
Profit brut = Venituri totale – Dividende primite - Cheltuieli cu salariile –
- Cheltuieli cu materiile prime - Cheltuieli cu colaboratorii =
= 900 - 100 – 125 – 300 – 100 = 275 mil u.m.
Impozit = Profit brut x 16% = 275 x 16% = 44 mil u.m.
13. Se calculeze impozitul pe profit pentru societatea comercială X,

cunoscând următoarele date:
- venituri din vânzări de mărfuri 150 mil
- venituri din prestări servicii 50 mil
- cheltuieli cu materiile prime 80 mil.
- cheltuieli cu salariile 50 mil.
- cheltuieli cu sponsorizările 0,6 mil.
a) 10,504 mil.
b) 17,358 mil.
c) 69,400 mil.
d) 15,237 mil.
e) 23,561 mil.
Rezolvare
Raspuns corect: a)
Profit impozabil = venituri vânzări de mărfuri + venituri prestări servicii –
- cheltuieli cu materiile prime - cheltuieli cu salariile –
- cheltuieli cu sponsorizările = 150 + 50 – 80 – 50 – 0,6
= 69,4 mil. u.m.
Impozit pe profit = Profit impozabil x 16% = 69,4 x 16% =11,104 mil u.m
Se pot deduce cheltuielile cu sponsorizările:
Impozit pe profit final = Impozit pe profit - Cheltuieli cu sponsorizările =
= 11,104 – 0,6 = 10,504 mil. u.m.
71
1. Efectele dublei impuneri internaţionale sunt:

a) reducerea evaziunii fiscale;
b) creşterea gradului de fiscalitate pentru rezidenţii care
realizează venituri din străinătate;
c) amplificarea relaţiilor financiare şi de credit dintre ţări;
d) atragerea de investiţii străine;
e) creşterea impozitelor indirecte în ambele ţări.
2. Precizaţi care dintre criteriile de mai jos stă la baza impunerii

veniturilor sau averilor, în cazul dublei impuneri internaţionale:
a) criteriul formei de organizare a activităţii agentului economic;
b) criteriul departamental;
c) criteriul destinaţiei veniturilor;
d) criteriul venitului cel mai mic;
e) criteriul naţionalităţii.
3. Care dintre metodele de mai jos nu se utilizează pentru evitarea

dublei impuneri internaţionale:
a) amortizarea financiară;
b) exonerarea totală;
c) exonerarea progresivă;
d) impunerea totală;
e) impunerea ordinară.
4. Dubla impunere internaţională poate să apară în cazul:

a) taxelor de timbru;
b) accizelor;
c) impozitului pe venit;
d) taxei pe valoarea adăugată;
e) taxelor vamale
72
5. Care dintre metodele de evitare a dublei impuneri internaţionale
asigură contribuabilului cea mai mare degrevare fiscală:
a) inexistenţa convenţiei fiscale;
b) metoda creditării ordinare;
c) metoda creditării totale;
d) metoda scutirii progresive.
e) metoda scutirii totale.
6. Majorările de întârziere sunt o formă de:

a) răspundere materială
b) răspundere penală
c) răspundere disciplinară
d) răspundere administrativă;
e) răspundere managerială.
7. În convenţiile fiscale încheiate între state, prin impunerea veniturilor

aduse de capitalul mobiliar se înţelege impunerea:
1) dividendelor, care reprezintă veniturile provenind din acţiuni,
drepturi sau titluri de folosinţă, părţi miniere, părţi de fondator;
2) dobânzilor, care reprezintă veniturile ce provin de la creanţele de
orice fel, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauză de
participare la beneficii;
3) cesiunilor de creanţă, care pot fi valorificate la intern sau extern;
4) comisioanelor, care reprezintă plăţile făcute unui intermediar
(broker), unui reprezentant comisionar general sau oricărei alte
persoane asimilate;
5) salariile şi alte câştiguri în natură realizate în ţara de rezidenţă;
6) redevenţelor, care reprezintă remuneraţiile de orice natură plătite
pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui drept de autor
asupra operelor literare, artistice sau ştiinţifice.
a) 1+3+4+6 b) 1+2+4+6 c) 2+3+5+6 d) 3+4+5+6 e)
2+4+5+6
73
8. Conform criteriului naţionalităţi:
a) un stat impune rezidenţii săi, care realizează venituri sau
posedă avere din (în) statul respectiv, indiferent dacă locuiesc
sau nu în ţara lor;
b) impunerea veniturilor se efectuează de autoritatea fiscală
căreia aparţine rezidentul, indiferent dacă veniturile ori averea
sunt obţinute, respectiv se află pe teritoriul acelui stat sau în
afara acestuia;
c) impunerea veniturilor se realizează de către autoritatea fiscală
din ţara în care contribuabilul s-a născut;
d) impunerea veniturilor se realizează de mai multe autorităţi
fiscale;
e) impunerea se realizează de către organele fiscale din ţara pe
al cărei teritoriu s-au realizat veniturile sau se află averea.
9. Principalele instrumente financiare şi monetare utilizate de stat pentru

influenţarea activităţii economice într-o economie de piaţă sunt:
1) impozitele şi taxele
2) transferurile şi subvenţiile;
3) creditul şi dobânda;
4) preţurile;
5) cursul de schimb;
6) nivelul producţiei.
Indicaţi răspunsul incorect:
a) 1+2+4
b) 2+3+5
c) 1+3+6
d) 1+2+3
e) 2+3+4
74
10. Care din următoarele acte nu este titlu de creanţă fiscală:
a) declaraţia vamală
b) declaraţia de impunere a impozitului pe venit
c) statul de salarii;
d) procesul verbal de impunere
e) procesul verbal de control.
11. Indicaţi care dintre particularităţile titlului de creanţă fiscală nu este

adevărată:
a) are forţă de titlu executoriu;
b) este constitutiv de drepturi sau obligaţii;
c) poate fi atacat pe cale administrativă;
d) poate fi contestat pe cale judiciară, potrivit legii;
e) pe baza acestuia se poate face executarea silită.
12. Care dintre căile şi modalităţile de stingere a obligaţiei fiscale

prezentate mai jos nu se utilizează:
a) plata impozitelor;
b) deducerea din venitul impozabil a veniturilor din câştigurile de
capital;
c) compensarea (din plăţile exigibile la o anumită scadenţă sunt
plătite sumele plătite în plus la scadenţele anterioare);
d) scăderea debitului contribuabilului în caz de insolvabilitate sau
dispariţie a debitorului, pe baza unui proces verbal de
constatare a acestui fapt;
e) prescripţia, conform reglementărilor legale privind prescripţia
extinctivă.
75
13. Apăsarea fiscală pe care o exercită sistemul de impozitare se
măsoară prin rata fiscalităţii.
1) Rata fiscalităţii se calculează ca raport între totalul veniturilor
publice încasate din impozite şi taxe şi produsul intern brut;
2) Variaţia ratei fiscalităţii este invers proporţională cu dezvoltarea
economiei naţionale;
3) Rata fiscalităţii se mai calculează şi prin raportul dintre veniturile
fiscale, din care se scad contribuţiile pentru securitatea socială şi
produsul intern brut;
4) Există factori externi şi interni care influenţează rata fiscalităţii.
Între factorii externi se numără şi produsul intern brut pe locuitor;
5) Un factor extern este format şi de priorităţile stabilite de
autorităţile competente în ceea ce priveşte destinaţia resurselor
financiare publice;
6) Un alt factor extern îl constituie modalităţile convenite între state
pentru evitarea dublei impuneri internaţionale;
7) Un factor intern sistemului de impozitare îl reprezintă scara
progresivităţii cotelor de impunere;
8) Un alt factor propriu sistemului de impozitare este şi modul de
determinare a materiei impozabile.
Indicaţi varianta de răspuns corectă:
a) 1+2+3+4+5+6; b) 1+2+4+6+7+8; c) 1+3+4+5+6+7; d)
1+3+4+5+7+8; e) 1+3+5+6+7+8
14. Taxele, componente ale sistemului fiscal, întrunesc următoarele

trăsături:
1) caracter obligatoriu şi titlu nerambursabil;
2) caracter obligatoriu şi titlu nerambursabil, urmărite în caz de
neplată;
3) presupun contraprestaţie din partea organelor statului;
4) nu depind exclusiv de costul serviciului prestat plătitorului;
76
5) se stabilesc ad-valorem sau în sume fixe;
6) încasarea se face în numerar sau prin anularea de timbre fiscale;
7) taxele alimentează numai bugetele fondurilor speciale sau sunt
venituri extrabugetare ale unor instituţii publice.
a) 2+3+4+5+6;
b) 1+2+3+4+5;
c) 3+4+5+6+7;
d) 2+4+5+6+7;
e) 1+4+5+6+7
15. Taxa pe valoarea adăugată deductibilă este egală cu taxa pe

valoarea adăugată de dedus când:
a) pro-rata este egală cu 100%;
b) societatea înregistrează taxa pe valoarea adăugată de
rambursat din luna precedentă;
c) taxa pe valoarea adăugată colectată este mai mică;
d) taxa pe valoarea adăugată colectată este mai mare;
e) pro-rata este mai mică de 100%.
16. În cazul taxei pe valoarea adăugată, precizaţi care element se

include în baza de impozitare:
a) penalităţile;
b) majorări pentru întârzierea plăţilor;
c) transferul proprietăţii bunurilor imobiliare;
d) contravaloarea ambalajelor restituite şi facturate de clienţi;
17. Se cuprind în baza de impozitare TVA:

a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ
acordate de furnizori direct clienţilor;
77
b) dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere, livrări cu plata în
rate, operaţiuni de leasing;
c) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi
clienţi prin schimb, fără facturare;
d) impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv
TVA;
e) taxa de reclame şi publicitate şi taxa hotelieră, care sunt
percepute de către activităţile publice locale prin intermediul
prestaţiilor.
18. Una din următoarele caracteristici nu este proprie TVA. Care este
aceasta?
a) este un impozit direct, suportat de către cumpărătorii bunurilor
sau serviciilor;
b) se plăteşte la vânzarea mărfurilor sau prestarea serviciilor când
are loc transferul bunurilor sau serviciilor;
c) este un impozit indirect, unic, cu plata fracţionată;
d) este un impozit neutru, transparent şi are un randament fiscal
ridicat;
e) este un impozit indirect care se calculează cu cote proporţionale.
19. În cazul taxei pe valoarea adăugată, precizaţi care element nu se

exclude din baza de impozitare:
a) penalităţile;
b) dobânzile pentru întârzierea plăţilor;
c) transferul proprietăţii bunurilor imobiliare;
d) contravaloarea ambalajelor restituite şi facturate de clienţi;
e) sumele decontate între furnizor şi client (remize, reduceri de
preţ, care se înscriu distinct în factură)
78
20. Baza de calcul (valoarea în vamă) pentru taxele vamale cuprinde:
a) preţul de import format din preţul extern transformat în lei la
cursul de schimb stabilit de BNR, determinat şi declarat de
importator sau prin reprezentanţii autorizaţi ai acestuia;
b) preţul de import format din preţul extern transformat în lei noi la
cursul de schimb stabilit de BNR, la care se adaugă cheltuielile
de încărcare, descărcare, manipulare, costul asigurării şi orice
alte cheltuieli pe parcurs extern;
c) preţul de import format din preţul extern transformat în lei la
cursul de schimb stabilit de BNR, la care se adaugă accizele
aferente produsului respectiv, determinate şi declarate de
importator sau prin reprezentanţii autorizaţi ai acestuia;
d) preţul de import format din preţul extern transformat în lei la
cursul de schimb stabilit de BNR;
e) preţul de vânzare al produsului, în Lei, declarat de importator.
21. Din punct de vedere al modului de percepere taxele vamale pot fi:
a) taxe vamale cu caracter fiscal sau cu caracter protecţionist
b) taxe vamale de import, taxe vamale de export, taxe vamale de
tranzit
c) ad valorem, specifice, mixte;
d) taxe autonome, taxe convenţionale
e) taxe protecţioniste, taxe de retorsiune
22. Taxele vamale ad-valorem:

a) se aplică sub formă de cotă procentuală la valoarea în vamă;
b) se aplică preţului unitar extern, transformat la cursul de schimb
comunicat de B.N.R.;
c) se aplică valorii în vamă, la care se adaugă cheltuielile de
transport pe parcurs extern;
d) reprezintă un impozit cu caracter protecţionist;
e) prezintă avantajul că nu variază când preţul extern scade.
79
23. Regimul vamal de “draw-back” constă în:
a) restituirea totală sau parţială a taxelor vamale de import
percepute, dacă mărfurile introduse în ţară se reexportă în
aceeaşi stare sau după ce au fost transformate, prelucrate în
vederea exportului sau au fost încorporate în produse
destinate exportului;
b) restituirea taxelor vamale de import percepute, dacă mărfurile
introduse în ţară se reexportă;
c) restituirea totală a taxelor vamale de import percepute, dacă
mărfurile introduse în ţară se reexportă în aceeaşi stare sau
după ce au fost transformate, prelucrate în vederea exportului
sau au fost încorporate în produse destinate exportului;
d) restituirea totală a taxelor vamale de import percepute fără
restricţii;
e) restituirea totală a taxelor vamale de import fundaţiilor şi
organizaţiilor declarate de interes public.
24. Acciza este:

a) un impozit pe capitalul mobiliar sau bănesc
b) un impozit direct
c) taxă specifică de consumaţie
d) un impozit pe veniturile persoanelor fizice
e) un comision vamal
25. Pentru următoarele produse provenind din producţia internă sau

import nu se datorează accize:
a) vinuri;
b) medicamente de uz uman şi veterinar;
c) bere;
d) produse din tutun;
e) uleiuri minerale.
80
26. Acciza specifică pentru ţigarete se calculează în echivalent euro pe:
a) 100 ţigarete;
b) 10.000 ţigarete;
c) 1.000 ţigarete;
d) 100.000 ţigarete;
e) 110.000 ţigarete;
27. Care din următoarele principii stau la baza politicii fiscale a statului,
fiind denumite principii ale impunerii:
1) principiul anualităţii;
2) principiul justeţii;
3) principiul publicităţii;
4) principiul universalităţii;
5) principiul randamentului impunerii;
6) principiul certitudinii.
a) 1, 2, 3;
b) 2, 5, 6;
c) 3, 4, 5;
d) 4, 5, 6;
e) 1, 4, 6.
28. Impozitul pe profit nu se aplică, conform Codului fiscal:

a) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate
prin intermediul unui sediu permanent în România, asupra
profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
b) în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului
impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din
străinătate;
81
c) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri
din(sau în legătura cu proprietăţi imobiliare situate în România
sau din vânzare/cesionare titlurilor de participare deţinute la o
persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent
acestor venituri;
d) trezoreriei statului;
e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane
juridice române care realizează venituri atât în România, cât şi
în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra
părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanelor
fizice rezidente.
29. Printre elementele impozitului se numără:

a) subiectul (plătitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa
impozitului, unitatea de impunere, cotele de impunere, asieta,
termenele de plată etc.;
b) subiectul (plătitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa
termenele de plată, impozitul pe clădiri;
c) subiectul (plătitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa
termenele de plată, contribuţii privind securitatea socială;
d) subiectul (plătitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa
termenele de plată, taxe de consumaţie;
e) subiectul (plătitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa
termenele de plată, impozite pe averea propriu-zisă.
82
30. Subiectul impozitului este definit ca fiind:
1) persoana fizică sau juridică care intră în relaţie juridică cu
bugetul de statului prin organul fiscal;
2) persoana fizică sau juridică obligată prin lege să plătească
impozit;
3) persoana, denumită rezident, care datorează impozit statului de
reşedinţă sau altui stat conform reglementărilor referitoare la
impozit;
4) persoana care efectuează cheltuieli, în preţul plătit fiind inclus şi
impozitul perceput la bugetul de stat;
5) persoana care obţine venitul sau posedă averea care realizează
obiectul impozitului;
6) persoana care contribuie la formarea resurselor financiare
publice.
a) 2, 3, 5;
b) 1, 3, 6;
c) 1, 3, 5;
d) 2, 3, 6;
e) 1, 3, 4.
31. Răspunderea pentru calculul impozitului pe profit revine:

a) contribuabililor şi organelor fiscale
b) organelor fiscale
c) Gărzii Financiare
d) fiecărui contribuabil în parte
e) Ministerului Finanţelor
83
32. Impozitele:
a) au un caracter nerambursabil;
b) reprezintă cheltuieli pentru stat;
c) sunt datorate în valoare absolută în cuantum egal de către toţi
contribuabilii;
d) sunt achitate numai de către persoanele juridice;
e) au un caracter facultativ pentru toţi contribuabilii.
33. După trăsăturile de fond şi de formă impozitele pot fi:

a) impozite personale şi impozite reale;
b) impozite reale şi taxe de consumaţie;
c) impozite pe venit şi taxe vamale;
d) impozite directe şi impozite indirecte;
e) impozite reale şi taxe vamale.
34. Sa se identifice afirmatia falsa cu privire la impozit:

a) este o prelevare obligatorie
b) este datorat de catre stat persoanelor fizice si juridice
c) este o prelevare definitiva
d) este o prelevare fara contraprestatie directa si imediata
e) este datorat si platit in bani de catre contribuabili
35. Impozitele indirecte sunt:

a) TVA, accizele, taxele vamale;
b) TVA, accizele, impozitul pe venit;
c) TVA, accizele, impozitele reale;
d) TVA, accizele, impozitele personale;
e) TVA, accizele, impozitele locale.
84
36. În categoria impozitelor directe se cuprind:
a) impozitul pe salarii, taxele consulare, taxele vamele, taxa
pentru folosirea terenurilor în alte scopuri decât pentru
producţia vegetală, agricolă sau silvică;
b) impozitul pe salarii, impozitul pe profit, taxa asupra
mijloacelor de transport, taxele vamale
c) impozitul pe salarii, impozitul pe venitul agricol, taxa pe
valoarea adăugată, venituri din aplicarea prescripţiei
extinctive;
d) impozitul pe profit, impozitul pe salarii, impozitul pe veniturile
liber-profesioniştilor, taxa asupra mijloacelor de transport
e) impozitul pe profit, impozitul pe salarii, impozitul pe
spectacole, impozitul pe venitul agricol.
37. Impozitele pe venit pot fi:

a) impozite pe veniturile persoanelor fizice şi impozite pe
circulaţia averii;
b) impozite pe veniturile persoanelor fizice şi impozite pe
veniturile persoanelor juridice;
c) impozite pe veniturile persoanelor fizice şi impozite
financiare;
d) impozite pe circulaţia averii şi impozite pe sporul de avere;
e) impozite pe veniturile persoanelor juridice şi impozite pe
clădiri.
38. După scopul urmărit impozitele pot fi:

a) impozite pe venit, impozite pe avere, impozite financiare;
b) impozite permanente, impozite pe venit, impozite pe avere;
c) impozite pe venit, impozite permanente, impozite pe cheltuieli;
d) impozite pe venit, impozite pe avere, impozite pe cheltuieli;
e) impozite financiare, impozite pe cheltuieli, impozite pe ordine.
85
39. Nu este cuprins între impozitele şi taxele locale:
a) impozitul pe venit;
b) impozitul pe clădiri;
c) impozitul pe teren.
d) taxa hotelieră;
e) taxa asupra mijloacelor de transport.
40. Printre elementele impozitului nu se numără:

a) subiectul impozitului;
b) termenul de plată;
c) cota impozitului;
d) obiectul impozitului;
e) venitul minim impozabil.
41. Care din următoarele direcţii de acţiune a impozitelor reflectă rolul

economic al acestora?
1) acordarea de reduceri sau scutiri de impozite pentru încurajarea
unor activităţi economice;
2) creşterea volumului exportului;
3) redistribuirea veniturilor între persoane fizice;
4) creşterea randamentului impozitelor;
5) scutirea de impozite a unor categorii de persoane fizice
(handicapaţi, persoane cu venit minim neimpozabil);
6) impunerea globală a veniturilor persoanelor fizice;
7) creşterea taxelor vamale de import.
a) 1+2+7; b) 3+5+7; c) 1+6+7; d) 4+5+6; e) 2+3+6
86
42. În înţelesul impozitului pe venit, conform Codului fiscal, următoarele
venituri nu sunt impozabile:
a) veniturile din activităţi independente;
b) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau
mecenat;
c) veniturile din salarii;
d) veniturile din investiţii;
e) veniturile din activităţi agricole.
43. Venitul anual global impozabil NU se stabileşte prin deducerea din

venitul anual global, în ordine, a următoarelor:
a) venituri din premii şi jocuri de noroc;
b) pierderi fiscale repetate;
c) deduceri personale în limitele stabilite;
d) prima de asigurare pentru asigurările private de sănătate, în limita
echivalentului în lei a 200 euro anual pentru o persoană;
e) cotizaţia de sindicat plătită potrivit legislaţiei în materie.
44. Sunt impozite şi taxe locale conform Codului Fiscal:

a) impozitul pe venit, impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa
hotelieră;
b) impozitul pe venit, impozitul pe teren, taxa hotelieră, taxa asupra
mijloacelor de transport;
c) impozitul pe venit, impozitul pe clădiri, taxa autorizare construcţii;
d) impozitul pe venit, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de
transport, taxa autorizare construcţii;
e) impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa hotelieră, taxa asupra
mijloacelor de transport.
87
45. Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de
transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor,
precum şi alte taxe locale precizate în Codul Fiscal, nu se aplică:
a) oricărei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea
Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu excepţia incintelor folosite
pentru activităţi economice; fundaţiilor testamentare constituite
conform legii cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii
de cultură naţională, precum şi a susţine acţiuni cu caracter
umanitar, social şi cultural; organizaţiilor umanitare care au ca
unică activitate întreţinerea şi funcţionarea căminelor de bătrâni
şi a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani şi a copiilor străzii;
b) oricărei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea
persoanelor juridice care utilizează terenuri şi clădiri pentru
prestarea de servicii turistice pe o perioadă de maxim 5 luni pe
durata anului calendaristic;
c) oricărei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea
clădirile nou construite deţinute de cooperaţiile de consum su
88
meşteşugăreşti, dar numai pentru primii 5 ani de la data achiziţiei
clădirii;
d) oricărei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea
persoanelor juridice care utilizează terenuri şi clădiri pentru
prestarea de servicii turistice pe o perioadă de maxim 5 luni pe
durata anului calendaristic; clădirile nou construite deţinute de
cooperaţiile de consum sau meşteşugăreşti, dar numai pentru
primii 5 ani de la data achiziţiei clădirii;
e) oricărei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea
oricărei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea
Ministerului Sănătăţii, cu excepţia incintelor folosite pentru
activităţi economice.
89
46. O persoană fizică realizează un venit de 1.500 u.m. în statul de
rezidenţă (R) şi 300 u.m. în statul străin (S). În statul de rezidenţă (R),
impozitul pe venit se calculează prin metoda impunerii globale şi se
folosesc următoarele cote progresive simple:
101 - 500 u.m. 20%
501 - 1.500 u.m. 30%
1.501 - 2.000 u.m. 40%
peste 2.000 u.m. 50%
În statul străin S, impozitul se calculează cu o cotă unică de 25%. Intre
cele două state există încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri
internaţionale. Persoana plăteşte un impozit total de 735 u.m. Ce
metodă de evitare a dublei impuneri internaţionale este prevăzută în
convenţie.
a) metoda creditării obişnuite
b) metoda scutirii totale
c) metoda creditării totale
d) metoda scutirii progresive
e) nu există metodă de evitare a dublei impuneri internaţionale
47. Un rezident din ţara R realizează în ţara S un venit de 7.000 u.m.

pentru care plăteşte statului S un impozit calculat cu o cotă de 25%. În
ţara R , în aceeaşi perioadă de timp, mai obţine un venit de 20.000 u.m.
În statul de rezidenţă (R) se practică impunerea globală a veniturilor, iar
cotele de impunere sunt:
• pentru un venit de 7.000 u.m. 7%
90
Să se calculeze:
A. impozitul total datorat de contribuabil dacă cele două state
practică metoda creditării obişnuite pentru evitarea dublei impuneri
internaţionale, conform convenţiei fiscale încheiate (It);
B. venitul net al contribuabilului (Vnet);
C. degrevarea fiscală de care beneficiază contribuabilul (D).
a) It = 9.500 u.m.; Vnet = 17.500 u.m.; D = 4.400 u.m.
b) It = 13.410 u.m.; Vnet = 13.590 u.m.; D = 490 u.m.
c) It = 11.250 u.m.; Vnet = 14.000 u.m.; D = 2.650 u.m.
d) It = 7.260 u.m.; Vnet = 19.740 u.m.; D = 6.640 u.m.
e) It = 9.000 u.m.; Vnet = 18.000 u.m.; D = 4.900 u.m.
48. O persoană fizică, rezidentă în statul R, obţine un venit anual de

5.500 u.m. Cotele progresive în tranşe pentru calcularea impozitului pe
venit în statul R sunt:
101 – 1.000 u.m. 15%
1.001 – 3.500 u.m. 20%
3.501 – 5.000 u.m. 25%
peste 5.000 35%
În acelaşi an, persoana respectivă obţine venituri impozabile în statul S,

în valoare de 3.000 u.m., pentru care plăteşte un impozit calculat cu
501 – 1.500 u.m. 10%
1.501 – 3.000 u.m. 25%
peste 3.000 u.m. 35%
91
În anul respectiv, plăteşte pentru toate veniturile realizate un impozit de
1935 u.m. Impozitul s-a calculat în condiţiile aplicării:
a) metodei creditării totale;
b) metodei scutirii progresive;
c) neexistenţei convenţiei pentru evitarea dublei impuneri;
d) metodei creditării obişnuite;
e) metodei scutirii totale.
49. O persoană fizică realizează în ţara de rezidenţă, Anglia, un venit de

850.000 u.m., iar în altă ţară, Finlanda, un venit de 285.000 u.m. În ţara
de rezidenţă, Anglia, se aplică metoda impunerii globale şi impozitul se
calculează cu cote progresive compuse în tranşe, după cum urmează:
până la 100.000 u.m. …………………………10%
de la 100.001 u.m. la 500.000 u.m. ……….….20%
de la 500.001 u.m. la 700.000 u.m. …………..25%
de la 700.001 u.m. la 900.000 u.m. …………..30%
peste 900.000 u.m. …………………………...40%
În ţara de sursă a venitului, Finlanda, impozitul se calculează cu o cotă
proporţională de 25%, pe baza criteriului originii veniturilor. Care este
volumul impozitelor totale plătite de persoana fizică în cazul în care între
cele două ţări nu există încheiată o convenţie de evitare a dublei
impuneri (A) şi în cazul în care există o convenţie care stabileşte ca
metodă de evitare a dublei impuneri, metoda creditării integrale (B)?
a) A) 325.700 u.m. B) 220.000 u.m.;
b) A) 365.250 u.m. B) 294.000 u.m.;
c) A) 289.400 u.m. B) 294.000 u.m.;
d) A) 365.250 u.m. B) 71.800 u.m.;
e) A) 294.000 u.m. B) 222.750 u.m..
92
50. Un rezident al Marii Britanii realizează în Zair un venit de 1.000 u.m.
In Marea Britanie el obţine venituri de 2.500 u.m. In Marea Britanie este
utilizat pentru impunere criteriul rezidenţei, iar în Zair criteriul originii
veniturilor. În ambele ţări se aplică metoda impunerii globale. Cotele de
impunere progresive simple folosite în cele două ţări sunt următoarele:
Marea Britanie Zair
până la 200 u.m. scutit până la 500 u.m. scutit
201  1.500 u.m. 20% 501  2.500 u.m. 15%
1.501  2.300 u.m. 28% peste 2.500 u.m. 30%
2.301  3.000 u.m. 35%
peste 3.000 u.m. 40%
Care este volumul impozitelor plătite de persoana respectivă în Marea
Britanie (MB) şi Zair (Z) dacă se foloseşte metoda scutirii progresive
pentru a evita dubla impunere internaţională:
a) MB=950 u.m.; Z=100 u.m.
b) MB=1.100 u.m.; Z=150 u.m.
c) MB=1.150 u.m.; Z=200 u.m.
d) MB=1.000 u.m.; Z=150 u.m.
e) MB=1.000 u.m.; Z=250 u.m.
51. O persoană fizică obţine în statul de rezidenţă R un venit de 12.000

u.m., iar într-un stat S un venit de 5.000 u.m. În statul S se practică cota
de impunere de 25%, iar în statul R cotele sunt:
- pentru un venit de 5.000 u.m. ...... 20%
Să se determine:
1) impozitul total datorat de persoana fizică, dacă cele două state au
încheiat o convenţie fiscală pentru evitarea dublei impuneri
internaţionale şi se utilizează metoda creditării totale, iar statul de
rezidenţă practică impunerea separată a veniturilor rezidenţilor săi;
93
2) impozitul total datorat de rezident dacă cele două state nu au încheiat
convenţie fiscală pentru evitarea dublei impuneri internaţionale, iar
statul de rezidenţă foloseşte impunerea globală a veniturilor
contribuabililor săi;
3) degrevarea fiscală în situaţia în care statul R practică impunerea
globală a veniturilor, iar pentru evitarea dublei impuneri internaţionale se
utilizează metoda creditării totale
4) impozitul datorat de contribuabil în statul de rezidenţă, dacă statele
au încheiat convenţie fiscală pentru evitarea dublei impuneri
internaţionale prin metoda scutirii progresive, precum şi gradul de
fiscalitate.
a) 3.600 u.m.; 7.800 u.m.; 4.800 u.m.; 5.250 u.m. şi 33,12%
b) 4.600 u.m.; 8.050 u.m.; 1.250 u.m.; 6.050 u.m. şi 35,59%
c) 4.200 u.m.; 8.200 u.m.; 3.750 u.m.; 5.800 u.m. şi 24,59%
d) 1.250 u.m.; 6.200 u.m.; 6.300 u.m.; 4.200 u.m. şi 35,71%
e) 2.500 u.m.; 6.800 u.m.; 5.000 u.m.; 4.800 u.m. şi 28,23%
52. Dacă între ţările A, B, C s-au încheiat convenţii de evitare a dublei

impuneri internaţionale prin metoda scutirii totale şi toate trei aplică la
impunere criteriul originii veniturilor, să se stabilească ţara unde
plasarea capitalului în credite este cea mai convenabilă, pe baza
dobânzii reale celei mai mari:
Ţara Dobânda anuală (%) Rata medie anuală a inflaţiei
A 50 45
B 12 10
C 15 14
a) ţara A cu 3,4%
b) ţara A cu 1,8%
c) ţara B cu 3,8%
d) ţara C cu 0,87%
e) ţara A cu 2,2%
94
53. La finele exerciţiului bugetar un agent economic prezintă
următoarele informaţii:
- venituri din activitatea curentă 50.000 u.m.
- cheltuieli cu salariile şi asimilate 10.000 u.m.
- cheltuieli materiale 30.000 u.m.
- cheltuieli de protocol 800 u.m.
- cheltuieli înregistrate în avans 5.000 u.m.
- cheltuieli cu colaboratori externi 2.000 u.m.
Să se determine:
1) impozitul pe profit pe care trebuie să-l plătească agentul economic, în
conformitate cu prevederile Codului Fiscal;
2) cheltuielile nedeductibile din cheltuielile de protocol, în conformitate
cu prevederile Codului Fiscal;
3) profitul impozabil, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal;
54. Un agent economic realizează venituri totale în valoare de

50.000.000 u.m, din care 10.000.000 u.m reprezintă dividende primite
de la o persoană juridică română. Cheltuielile aferente desfăşurării
activităţii sunt în sumă de 35.000.000 u.m, din care 500.000 u.m
reprezintă amenzi şi penalităţi, 1.000.000 u.m reprezintă cheltuieli
înregistrate în avans şi 3.000.000 u.m reprezintă cheltuieli cu serviciile
executate de terţi. Să se determine care este impozitul pe profit datorat
de agentul economic.
55. Un agent economic obţine în primul trimestru al anului venituri în

sumă de 5.000 u.m., din care venituri încasate din export în sumă de
1.000 u.m. Totalul cheltuielilor aferente veniturilor se ridică la 4.000 u.m.
Cât impozit pe profit datorează agentul economic bugetului de stat la
finele trimestrului I, în conformitate cu Legea privind Codul Fiscal.
95
56. Un agent economic realizează venituri în sumă de 1000 mil.u.m.,
din care 100 mil. u.m. reprezintă dividende primite de la o persoană
juridică română. Cheltuielile agentului se prezintă astfel:
- cheltuieli înregistrate în avans 40 mil. u.m.
- cheltuieli cu colaboratorii 120 mil. u.m.
- cheltuieli de protocol 10 mil. u.m.
Să se determine dacă, din punct de vedere fiscal, contribuabilul a
realizat profit sau pierdere şi dacă are profit, să se calculeze impozitul
pe profit.
57. O societate comercială a înregistrat în anul "t" venituri totale de

800.000 u.m., fiind realizate în totalitate din vânzare de mărfuri pe piaţa
internă. Cheltuielile totale aferente au fost de 680.000 u.m., din care
cheltuieli nedeductibile în sumă de 40.000 u.m. Sa se determine profitul
net realizat de societate.
58. Cât este creditul fiscal acordat agentului economic rezultat din
cheltuielile cu sponsorizarea, cunoscând următoarele date:
- venituri din vânzări de mărfuri 150 mil u.m.
- venituri din prestări servicii 50 mil u.m.
- cheltuieli cu sponsorizările 0,598 mil. u.m.
59. Un agent economic importă 500 buc. la un preţ unitar de 300 $/buc.
Cheltuielile cu transportul extern şi asigurarea mărfii pe parcursul extern
sunt de 50$. Taxa vamală este de 20% + 2$/buc. Să se determine taxa
vamală datorată de importator, dacă la data importului cursul de schimb
al monedei naţionale era de 3 lei/$.
96
60. Un agent economic importă 5.000 kg.cafea verde pentru a o prăji şi
comercializa pe piaţă. Procentul de scăzământ este de 15%. Acciza
unitară pentru cafeaua verde este de 850 EURO/tonă. Acciza unitară
pentru cafeaua prăjită este de 1.250 EURO/tonă. Cursul de schimb este
1 EURO = 4 lei. Să se calculeze sumele reprezentând accize pentru
cafeaua verde (Av) şi cafeaua prăjită (Ap) pe care trebuie să le
plătească agentul economic.
61. O societate comercială plătitoare de TVA a achiziţionat în luna mai

materii prime de 1.000.000 lei. Ambalajele în care a fost livrată materia
primă sunt în valoare de 100.000 lei, ele fiind luate la schimb. Prestările
de servicii către firma respectivă se ridică la suma de 500.000 lei.
Societatea a livrat marfă în valoare de 2.000.000 lei. Să se determine
TVA colectată, TVA deductibilă şi TVA de plată. Cota TVA este de 19%.
a) TVAC = 330.000; TVAD = 440.000; TVAP = 110.000
b) TVAC = 418.000; TVAD = 330.000; TVAP = 88.000
c) TVAC = 440.000; TVAD = 220.000; TVAP = 220.000
d) TVAC = 380.000; TVAD = 285.000; TVAP = 95.000
e) TVAC = 220.000; TVAD = 110.000; TVAP = 110.000
62. Un importator achiziţionează din străinătate marfă în valoare de

1.000 USD. Cheltuielile pe parcursul extern cu manipularea, transportul
şi asigurarea sunt de 50 USD. Taxele vamale sunt stabilite în cotă
procentuală de 20%, comisionul vamal reprezintă 0,25%, accizele sunt
de 30%. Importatorul vinde marfa cu amănuntul cu un adaos comercial
de 15%. Cursul de schimb este 1USD= 3lei. Să se calculeze TVA (cotă
19%) plătită în vamă (TVAV) şi TVA plătită pentru vânzarea cu
amănuntul (TVAA).
97
63. Un importator primeşte din străinătate marfă în valoare de 1.000
USD. Cheltuielile pe parcursul extern cu transportul şi asigurările sunt
de 75 USD. Comisionul vamal este de 0,25%, taxele vamale de 10%,
accizele de 35%. Cheltuielile pentru depozitarea mărfii în vamă sunt de
400 lei. Cursul de schimb la data înregistrării în vamă este de 2,5 lei.
Importatorul vinde marfa unui angrosist, practicând un adaos comercial
de 20%.
Să se determine cât plăteşte importatorul sub formă de TVA (19%) în
vamă (TVAv) şi cât este TVA de plată ca urmare a vânzării mărfii către
angrosist (TVAa).
64. O agenţie de turism a organizat în luna septembrie o excursie la

mănăstirile din nordul Moldovei, pentru care va plăti prestatorilor de
servicii pentru cazare, masă şi transport suma de 6,950 lei (exclusiv
TVA). Agenţia a vândut bilete pentru această excursie în valoare de
15.000 lei.
Cheltuielile pentru necesităţile proprii de funcţionare ale agenţiei (chirie,
energie electrică, telefon etc.) se ridică la 1200 lei (inclusiv TVA).
Să se calculeze, pentru luna septembrie, TVA aferentă comisionului
(TVAc) şi TVA de plată (TVAp).
65. O societate comercială livrează şi facturează în luna iunie marfă în

valoare de 15.000 lei (TVA=19%). În aceeaşi lună, societatea a
achiziţionat materii prime în valoare de 5.000. lei (TVA=19%) şi a
beneficiat de prestări de servicii în valoare de 1.800 lei (TVA=19%). În
toate operaţiunile prezentate, sumele includ TVA.
Să se determine pentru luna iunie, cât va calcula societatea: TVA
colectată (TVAc), TVA deductibilă (TVAd) şi TVA de plată (TVAp).
98
66. O societate comercială realizează în cursul lunii decembrie
următoarele operaţiuni:
- livrează la intern bunuri supuse TVA cu cota de 19% în valoare
de 21.000 lei;
- livrează la intern bunuri scutite de TVA în valoare de 3.000 lei;
- încasează contravaloarea unor bunuri supuse TVA cu cota de
19%, vândute cu plata în rate în luna mai, în valoare de 2.000 lei;
- exportă bunuri în valoare de 4.000 lei;
- cumpără bunuri supuse TVA cu cota de 19% în valoare de
14.000lei.
Bunurile vândute, respectiv cumpărate, sunt la preţ de livrare.
Societatea are de încasat din luna noiembrie, de la buget, TVA în
valoare de 210 lei.
Care este suma de plată sau de încasat, de la buget, reprezentând TVA
aferentă lunii decembrie?
67. O fabrică de aparatură electrocasnică produce frigidere. Materiile

prime şi materialele achiziţionate sunt în valoare de 1.000 lei.
Frigiderele sunt vândute la preţul de 1.500 lei/buc. unei societăţi
comerciale en-gros care, la rândul ei, le vinde unei societăţi comerciale
pentru vânzare cu amănuntul cu un preţ de 1.750 lei/buc. Preţul de
desfacere către populaţie este de 2.500 lei/buc.
Care este TVA (cotă 19%) de plată în cazul vânzărilor en-gros (TVA1) şi
al vânzărilor către populaţie (TVA2).
68. Cât va achita un importator de aparatură electronică sub forma de

accize (A) şi TVA, dacă valoarea în vamă a unei combine muzicale este
de 500 Euro (curs 4 lei/Euro), cota taxei vamale este de 35%, comision
vamal 0,25% şi accizele 125%.
99
Capitolul 3. DATORIA PUBLICĂ
1. Statul X emite obligaţiuni ale unui împrumut de stat în valoare de

1.150.000 u.m. prin intermediu unui consorţiu bancar. Acesta cumpără
obligaţiunile de stat la un curs de 91% şi le plasează pe piaţă la un curs
de 96%.
Să se calculeze:
a) suma efectivă încasată de către stat;
b) suma ce îi revine consorţiului bancar (câştigul) ca urmare a
plasării integrale a împrumutului.
Rezolvare:
a) Ss = VI  c1 = 1.150.000  91% = 1.046.500 u.m.
unde:
Ss = suma efectiv încasată de către stat;
VI = valoarea nominală a împrumutului;
c1 = cursul la care statul vinde obligaţiunile.
b) Sc = VI  c2 = 1.150.000  96% = 1.104.000 u.m.

unde:
Sc = suma încasată de către consorţiul bancar;
VI = valoarea nominală a împrumutului;
c2 = cursul la care consorţiu bancar vinde obligaţiunile.
c = S c  S s = 1.104.000  1.046.500 = 57.500 u.m.

unde:
100
c = câştigul consorţiului bancar.
2. Statul Y emite 450.000 titluri, fiecare având o valoare nominală de

100 u.m. Plasarea pe piaţă a titlurilor de stat este realizează de un
consorţiu bancar, care cumpără titlurile la un curs de 83% şi le vinde la
un curs de 91%. Consorţiu bancar plasează 95% din emisiune, restul
returnând statului.
Să se determine:
a) suma efectivă încasată de către stat;
b) suma ce îi revine consorţiului bancar (câştigul) ca urmare a
plasării integrale a împrumutului.
Rezolvare:
a) Ss = n  VN  c1  p
unde:
n = numărul titlurilor emise de stat;
Vn = valoarea nominală a unui titlu de stat;
p = ponderea titlurilor plaste pe piaţă.
Ss = 450.000  100  83%  95% = 35.482.500 u.m.
b) Sc = n  VN  c2  p = 450.000  100  91%  95% = 38.902.500

u.m.
c = S c  S s = 38.902.500  35.482.500 = 3.420.000 u.m.
101
3. Se cunosc următoarele informaţii despre statul Y:
Indicator N-2 N-1 N N+1 N+2

Rata nominală
15% 12% 9% 7% 6%
a dobânzii
Deflatorul PIB 12% 5% 3% 6% 5,6%
Să se determine rata reală a dobânzii la titlurile de stat, în perioada (N-

2) – (N+2).
Rezolvare:
R 100  d N
d =  100  100
100  D
unde:
dR = rata reală a dobânzii;
dN = rata nominală a dobânzii;
D = deflatorul PIB.
R 100  d N N  2 100  15
d N-2 =  100  100 =  100  100 = 2,68%
100  DN  2 100  12
100  d N N 1 100  12
dR N-1 =  100  100 =  100  100 = 7%
100  DN 1 100  5
100  d N N 100  9
dR N =  100  100 =  100  100 = 6%
100  DN 100  3
100  d N N 1 100  7
dR N+1 =  100  100 =  100  100 = 1%
100  DN 1 100  6
R 100  d N N  2 100  6
d N+2 =  100  100 =  100  100 = 0,38%
100  DN  2 100  5,6
102
4. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la statul E privind
împrumuturile externe contractate:
- plăţi în contul ratelor scadente: 1.578.000 u.m
- plăţi privind dobânzile aferente: 472.000 u.m.
- cheltuieli bugetare: 17.386.000 u.m.
- Produsul Intern Brut: 121.000.000 u.m.
Să se determine:
a) serviciul datoriei externe;
b) ponderea serviciului datoriei externe în cheltuielile bugetare;
c) ponderea serviciului datoriei externe în Produsul Intern Brut;
d) ponderea dobânzilor în cheltuielile bugetare;
e) ponderea dobânzilor în Produsul Intern Brut.
Rezolvare:
a) SDE = Rs  D
unde:
SDE = serviciul datorie externe;
Rs = rate scadente;
D = dobânzi.
SDE = 1.578.000  472.000 = 2.050.000 u.m.
SDE
b) gSDE/CB =  100
CB
unde: gSDE/CB = ponderea serviciului datoriei externe în cheltuielile
bugetare;
CB = cheltuieli bugetare.
2.050.000
gSDE/CB =  100 = 11,79%
17.386.000
SDE
c) gSDE/PIB =  100
PIB
unde: gSDE/PIB = ponderea serviciului datoriei externe în Produsul Intern
Brut.
103
2.050.000
gSDE/PIB =  100 = 1,69%
121.000.000
D
d) gD/CB =  100
CB
unde: gD/CB = ponderea dobânzilor în cheltuielile bugetare.
472.000
gD/CB =  100 = 2,71%
17.386.000
D
e) gD/PIB =  100
PIB
unde: gD/CB = ponderea dobânzilor în Produsul Intern Brut.
472.000
gD/PIB =  100 = 0,39%
121.000.000
104
1. Serviciul datoriei publice reprezintă:

a) mărimea ratelor anuale de rambursat, a dobânzii şi celorlalte
cheltuieli aferente lor, legate de datoria publică;
b) mărimea ratelor anuale de rambursat şi a dobânzii la
împrumuturile externe;
c) mărimea ratelor anuale de rambursat în contul datorie publice;
d) mărimea absolută a datoriei publice a unei ţări;
e) mărimea ratelor anuale de rambursat la împrumuturile interne;
2. Care dintre instrumentele de mai jos nu sunt instrumente ale datoriei

publice externe:
a) titlurile de stat în valută emise pe pieţele externe;
b) titlurile de stat în valută emise pe piaţa internă;
c) împrumuturile sindicalizate;
d) împrumuturile de la companii private externe;
e) împrumuturi de la guvernele străine.
3. Care este suma luată în considerare la calculul dobânzii la titlurile de

stat?
a) valoarea de piaţă
b) valoarea de emisiune
c) valoarea nominală
d) valoarea de rambursare
e) valoarea nominală - un comision.
105
4. În conformitate cu Legea 500/2002 privind finanţele publice,
responsabilitatea elaborării strategiei în domeniul investiţiilor publice
revine:
a) Guvernului;
b) ordonatorilor principali de credite;
c) Ministerului Finanţelor Publice;
d) Ministerului Lucrărilor Publice;
e) Ministerului Resurselor şi Industriei.
5. Datoria externă publică efectivă este egală cu:

a) suma datoriilor contractate şi nerambursate;
b) suma tragerilor din datoriile contractate şi nerambursate -
suma rambursărilor;
c) suma datoriilor contractate şi nerambursate - suma
rambursărilor
d) suma tragerilor din datoriile contractate şi nerambursate -
serviciul datoriei
e) suma tragerilor din anul bugetar - suma rambursărilor din anul
bugetar.
6. Un împrumut de stat pe termen mediu şi lung, realizat ca emisiune de

înscrisuri, se prezintă sub următoarea formă:
a) certificate de datorie;
b) obligaţiuni sub forma titlurilor de rentă;
c) certificate (bonuri) de impozite;
d) poliţe de tezaur;
e) bonuri de tezaur
106
7. Plasarea unui împrumut de stat prin subscripţie publică nu are loc
când vânzarea înscrisurilor se face prin:
a) bănci comerciale;
b) trezorerii;
c) funcţionari fiscali;
d) administraţia financiară;
e) percepţii (circumscripţii financiare).
8. Avantajul creanţelor în cont, ca formă de realizare a împrumutului

public, constau în:
a) se negociază pe o piaţă extra-bursieră, fără altă formalitate;
b) gestiunea împrumutului este facilitată de lipsa intermediarului;
c) împrumutul se adresează unui număr mare de creditori, pentru
sume mici, uşor accesibile;
d) nu au nici un avantaj;
e) nu necesită cheltuieli pentru confecţionarea înscrisului.
9. Responsabilitatea exclusivă în ceea ce priveşte administrarea

datoriei publice, în conformitate cu Legea nr.313/2004 privind datoria
publică, revine:
a) Guvernului;
b) Parlamentului;
c) Băncii Naţionale a României;
d) Ministerului Afacerilor Externe.
e) Ministerului Finanţelor Publice;
107
10. Ce se înţelege prin datorie externă brută în sens restrâns:
1) sumele de bani datorate la un moment dat de guvernul ţării
respective guvernelor altor altor ţări, organismelor financiare
internaţionale, băncilor şi altor creditori, persoane juridice şi fizice
din străinătate;
2) sumele datorate de autorităţile locale, cu garanţia Ministerului
Finanţelor, unor creditori externi;
3) investiţiile străine directe de capital, pentru care nu există fixate
termene de rambursare sau de lichidare;
4) sumele datorate de către persoane juridice unor bănci şi alţi
creditori externi, garantate de către o autoritate publică;
5) împrumuturile externe cu o perioadă de graţie de 10 ani sau mai
mare.
a) 1+3+5 b) 1+2+4 c) 2+3+5 d) 3+4+5 e) 1+2+3
11. Care din următoarele prevederi referitoare la împrumutul de stat nu

este prevăzut în Legea finanţelor publice?
a) totalul bonurilor de tezaur şi al altor instrumente specifice
aflate în circulaţie poate fi egal cu volumul total al cheltuielilor
bugetului de stat aprobat;
b) bonurile de tezaur sau alte instrumente specifice sunt puse în
circulaţie prin BNR pe baza convenţiei de agent încheiată de
aceasta cu Ministerul Finanţelor Publice;
c) emiterea bonurilor de tezaur şi a altor instrumente specifice se
poate face numai în primele zece luni ale anului financiar;
d) retragerea bonurilor de tezaur şi a altor instrumente specifice
emise de stat trebuie să se facă fără a depăşi anul financiar în
care au fost emise;
108
e) BNR poate acorda împrumut fără dobândă pentru acoperirea
decalajului temporar dintre veniturile şi cheltuielile bugetului
de stat pe seama resurselor de creditare a acesteia.
12. Statul X realizează un împrumut extern în valoare de 8.000 u.m., în

care prin contract este stabilită o structură a maturităţilor de 7 ani, dintre
care 3 ani de graţie, cu plata serviciului datoriei la începutul perioadei şi
cu amortizări constante. Să se determine viaţa medie a creditului
extern.
a) 2 ani
b) 7 ani
c) 3 ani
d) 5,4 ani
e) 4,5 ani
13. Pe cazul statului "X" se cunosc următorii indicatori:
Indicatori (u.m.) Anul N Anul N+1

Plăţi de dobânzi şi comisioane aferente 292,2 590,2
datoriei publice externe
Rate de capital aferente datoriei externe 586 790,2
Trageri din împrumuturile externe 4.389,3 4.799,6
Împrumuturi externe contractate 7.000,5 8.524,2
Să se determine datoria publică externă efectivă (DPEE) în anii N şi

N+1.
a) DPEEN = 3.803,3 u.m. DPEEN+1 = 4.009,4 u.m.
b) DPEEN = 292,2 u.m. DPEEN+1 = 4009.4 u.m.
c) DPEEN = 586 u.m. DPEEN+1 = 1.380,4 u.m.
d) DPEEN = 4.582,5 u.m. DPEEN+1 = 1.542,4 u.m.
e) DPEEN = 7.054,5 u.m. DPEEN+1 = 7.500,5 u.m.
109
14. Pe cazul statului "X" se cunosc următorii indicatori:
Indicatori (u.m.) Anul N Anul N+1

Plăţi de dobânzi şi comisioane 292,2 590,2
aferente datoriei publice externe
Rate de capital aferente datoriei 586 790,2
externe
Trageri din împrumuturile externe 4.389,3 4.799,6
Împrumuturi externe contractate 7.000,5 8.524,2
Să se calculeze serviciul datoriei publice externe (SDPE) în anul N şi

N+1.
a) SDPEN = 292,2 u.m. SDPEN+1 = 590,2 u.m
b) SDPEN = 878,2 u.m. SDPEN+1 = 1380,4 u.m
c) SDPEN = 920,4 u.m. SDPEN+1 = 790,2 u.m
d) SDPEN = 500,4 u.m. SDPEN+1 = 1543,2 u.m
e) SDPEN = 487,1 u.m. SDPEN+1 = 845,8 u.m
15. Cu cât variază rata reală a dobânzii unui împrumut extern faţă de
rata nominală, dacă:
• rata nominală = 15%
• indicele preţurilor produselor exportate de ţara care s-a
împrumutat a scăzut cu 3%
a) +4,15%
b) +2,75%
c) –1,4%
d) -2,2%
e) +3,6%
110
16. Statul emite 500.000 titluri, cu valoare nominală de 1 milion u.m., pe
termen de un an, prin intermediul unui consorţiu bancar. Acesta
cumpără titlurile la cursul de 96% şi le plasează pe piaţă la cursul de
99%. Rata dobânzii la emisiune a fost de 10% anual. Consorţiul bancar
plasează 87% din emisiune, restul returnând statului. Să se determine
suma efectivă care va fi încasată de stat (S), câştigul consorţiului (C) şi
rata efectivă a dobânzii (Ref), pe care o încasează persoana care
achiziţionează un titlu de valoare.
1. S = 500.000 mil. u.m. 4. C = 19.430 u.m. 7. Ref = 79,50%
2. S = 455.312 mil. u.m. 5. C = 15.000 u.m. 8. Ref = 82,35%
3. S = 417.600 mil. u.m. 6. C = 13.050 u.m. 9. Ref = 11,11%
a) 2+5+7
b) 3+6+9
c) 1+4+9
d) 2+6+8
e) 3+6+8
17. Statul emite prin intermediul unui consorţiu bancar un împrumut

denominat în valută, în valoare de 600 mil.dolari, cu dobândă de
emisiune de 8%. Consorţiul cumpără titlurile la cursul de 97% din
valoarea nominală (VN) şi le plasează pe piaţă la cursul de 99% din VN.
Consorţiul plasează 90% din emisiune, restul returnând statului.
Să se determine suma efectivă care va fi încasată de stat (S), câştigul
consorţiului (C) şi rata efectivă a dobânzii (Ref) pe care o va plăti statul
investitorilor.
1. S = 523,8 mil.$ 4. C = 15,9 mil.$ 7. Ref = 8,25%
2. S = 573,9 mil.$ 5. C = 10,8 mil.$ 8. Ref = 7,93%
3. S = 508,4 mil.$ 6. C = 11,2 mil.$ 9. Ref = 8,31%
Să se indice varianta de răspuns corectă.
a) 1+4+9; b) 2+5+7; c) 3+5+8; d) 3+6+7; e) 1+5+7
111
18. Statul X realizează un împrumut extern în sumă de 2.000 u.m.
Rambursarea se realizează cu amortizări constante, cu plata anticipată.
Structura maturităţilor 3 ani, cu un an de graţie. Dobânda variabilă
LIBOR+6/8%. Comision de închidere-deschidere 1/4% la LIBOR.
Comision de agenţie 0,01% anual la LIBOR.
Să se calculeze viaţa medie a creditului (V) şi costul total al
împrumutului (C).
a) V = 3,5 ani; C = 0,579% peste LIBOR;
b) V = 2,7 ani; C = 1,240% peste LIBOR;
c) V = 1,5 ani; C = 0,830% peste LIBOR;
d) V = 2,5 ani; C = 0,862% peste LIBOR;
e) V = 2,5 ani; C = 0,682% peste LIBOR
19. Nu se poate afirma despre operaţiunea de „conversiune” că:

a) reprezintă preschimbarea înscrierilor unui împrumut de stat
exigibil cu înscrisuri ale unui nou împrumut de stat pe termen
mediu sau lung;
b) reprezintă preschimbarea înscrierilor unui împrumut vechi cu
altele noi, cu dobândă redusă;
c) poate fi forţată sau facultativă
d) conversia poate presupune rambursarea anticipată;
20. Între instituţiile financiare internaţionale cu vocaţie universală, care

participă la finanţarea ţărilor în curs de dezvoltare, în scopul de a
asigura reducerea treptată a decalajelor care le separă de ţările
dezvoltate, se numără:
1. Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;
2. Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare;
3. Corporaţia Financiară Internaţională;
4. Fondul Monetar Internaţional;
5. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;
112
a) 1+4+6
b) 1+4+5
c) 1+2+3
d) 4+5+6
e) 3+5+6
21. Care este definiţia completă a valorii reale a unui efect public:
a) valoarea la care a fost emis efectul public;
b) suma înscrisă pe efectul public;
c) suma care se poate încasa prin vânzarea la bursă a efectului
public;
d) suma care poate fi obţinută prin rescontarea efectului public la
o bancă comercială;
e) suma care se poate încasa prin vânzarea la bursă sau
răscumpărarea la un moment dat de către stat a efectului
public.
22. Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca

Mondială) nu se caracterizează prin:
a) este o instituţie financiară internaţională care acordă credite
tuturor ţărilor lumii;
b) mobilizează resurse de pe piaţa capitalurilor de împrumut şi le
pune la dispoziţia ţărilor în curs de dezvoltare;
c) oferă împrumuturi în condiţii mai avantajoase decât creditele
de pe piaţa financiară internaţională;
d) reprezintă un ansamblu de instituţii care acordă credite ţărilor
în curs de dezvoltare;
e) la creditele acordate oferă o perioadă de graţie.
113
23. Externalitatea reprezintă:
a) efectul rezidual al politicii de asigurare a unui profit maxim;
b) efectul rezultat atunci când activitatea unui operator economic
afectează bunăstarea altuia, iar această interdependenţă nu
este inclusă în mecanismul preţului sau altele;
c) beneficiile sociale marginale rezultate din alocarea uniformă a
unui bun public;
d) diferenţa dintre eficacitatea maximală a utilizării intrărilor şi
utilizarea actuală;
e) efectul minimizării costurilor.
24. „Efectul multiplicator” se regăseşte în teoria economică dezvoltată

de:
a) Adam Smith
b) Maurice Duverger
c) John Maynard Keynes
d) Leon Walras
e) Milton Friedman
25. Serviciul datoriei publice reprezintă:

a) mărimea ratelor anuale de rambursat şi a dobânzii la
împrumuturile externe;
b) mărimea ratelor anuale de rambursat în contul datorie publice;
c) mărimea absolută a datoriei publice a unei ţări;
d) mărimea ratelor anuale de rambursat la împrumuturile interne;
e) mărimea ratelor anuale de rambursat, a dobânzii şi celorlalte
cheltuieli aferente lor, legate de datoria publică.
114
26. Care este suma luată în considerare la calculul dobânzii la titlurile
de stat?
a) valoarea nominală
b) valoarea de piaţă
c) valoarea de emisiune
d) valoarea de rambursare
e) valoarea nominală - un comision.
27. Datoria externă publică efectivă este egală cu:

a) suma datoriilor contractate şi nerambursate
b) suma datoriilor contractate şi nerambursate - suma
rambursărilor
c) suma tragerilor din datoriile contractate şi nerambursate - suma
rambursărilor
d) suma tragerilor din datoriile contractate şi nerambursate -
serviciul datoriei
e) suma tragerilor din anul bugetar - suma rambursărilor din anul
bugetar.
28. Serviciul datoriei publice externe poate fi plătit din:

a) fondul de risc, dacă se execută garanţiile emise de Ministerul
Finanţelor Publice;
b) cheltuielile prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat;
c) sumele încasate de Ministerul Finanţelor Publice de la
beneficiarii finali ai împrumuturilor;
d) fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului;
e) fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului.
Să se indice varianta de răspuns falsă.
115
29. Responsabilitatea exclusivă în ceea ce priveşte administrarea
datoriei publice, în conformitate cu Legea nr.313/2004 privind datoria
publică, revine:
a) Guvernului;
b) Parlamentului;
c) Ministerului Finanţelor Publice;
d) Băncii Naţionale a României;
e) Ministerului Afacerilor Externe.
30. În conformitate cu prevederile Legii nr.313/2004 privind datoria

publică, comisioanele pe care beneficiarii împrumuturilor contractate
direct de stat şi ale celor garantate de stat, calculate conform
contractului dintre aceştia şi stat, se înregistrează în:
a) fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului;
b) fondul de risc şi accident;
c) registrul datoriei publice, întocmit şi gestionat de Ministerul
Finanţelor Publice;
d) balanţa de plăţi externe;
e) fondul de risc, ca fond extrabugetar constituit de Ministerul
Finanţelor Publice.
31. Avantajul creanţelor în cont, ca formă de realizare a împrumutului

public, constau în:
a) se negociază pe o piaţă extrabursieră, fără altă formalitate;
b) gestiunea împrumutului este facilitată de lipsa intermediarului;
c) împrumutul se adresează unui număr mare de creditori, pentru
sume mici, uşor accesibile;
d) nu necesită cheltuieli pentru confecţionarea înscrisului;
e) nu au nici un avantaj.
116
32. Care dintre măsurile enunţate reprezintă avantaje acordate de
autoritatea publică celor care cumpără titluri ce reprezintă împrumuturi
de stat:
1) rata dobânzii de emisiune să fie mai mică decât rata dobânzii de
pe piaţa financiară
2) garantarea împotriva inflaţiei
3) scutirea de impozite a veniturilor ce provin de la împrumuturile de
stat
4) plasarea împrumutului de stat la un curs suprapari
5) acceptarea înscrisurilor împrumutului de stat pentru plata
împrumuturilor şi taxelor datorate statului de către deţinătorii lor
a) 3+4+5;
b) 2+3+5;
c) 2+3+4;
d) 1+2+3;
e) 1+2+4
33. Potrivit metodologiei FMI, datoria externă a unei ţări reprezintă:

1) datoria către nerezidenţi cu scadenţa mai mare de un an
2) datoria către nerezidenţi rambursabilă în devize străine, în bunuri
sau în servicii
3) datoria  1 an, către rezidenţi şi nerezidenţi, rambursabilă în
devize străine.
4) datoria către nerezidenţi pe termen scurt, mediu sau lung
5) datoria către nerezidenţi şi rezidenţi pe termen scurt, mediu sau
lung.
117
a) 3+4;
b) 1+5;
c) 2+3;
d) 1+2;
e) 3+5
34. Conform interpretării Băncii Mondiale privind datoria externă, care

din afirmaţiile de mai jos este corectă?
a) sumele datorate de persoane fizice şi juridice unor instituţii
financiare externe;
b) sumele datorate unor creditori rezidenţi în străinătate şi care
au termen de achitare sub 1 an;
c) sumele datorate unor creditori publici şi privaţi, în valută,
bunuri şi servicii cu o perioada de rambursare mai mare de 1
an şi sumele datorate de persoane private, dar garantate de o
autoritate publică;
d) sumele datorate unor creditori externi şi interni cu o perioadă
de rambursare mai mare de un an;
e) toate variantele sunt corecte.
35. Creditul public poate fi utilizat în scopuri:

a) productive
b) productive, cât şi neproductive
c) caritabile
d) neproductive
e) productive, neproductive şi caritabile
118
36. Care dintre caracteristicile dreptului de subscriere enunţate mai jos
nu este adevărată:
a) este un titlu de valoare negociabil pe toată durata subscrierii
b) oferă vechiului acţionar dreptul de a-şi procura un titlu nou la
valoarea nominală a titlului
c) reprezintă pierderea de valoare a acţiunii vechi, cu care va fi
recompensat vechiul acţionar
d) vechiul acţionar are alternativa de a subscrie noi acţiuni sau
de a vinde, fără pierdere de capital
e) poate fi vândut la bursă de către vechiul acţionar
37. Prima de emisiune apare în cazul emisiunilor de obligaţiuni:

a) “al pari”
b) “sub pari”
c) “supra pari”
d) indiferente dacă sunt “al pari”, “sub pari” sau “supra pari”
e) “sub pari” sau “supra pari”
38. Valoarea de piaţă a unei acţiuni este determinată de:

a) evoluţia firmei, de factorii psihologici şi de alţi factori
b) evoluţia firmei pe piaţă
c) factorii psihologici
d) valoare nominală
e) de reglementarea bursieră din statul respectiv
39. Acţiunea are aceleaşi caracteristici cu obligaţiunea, dar:

a) oferă venituri variabile, de la an la an
b) oferă un drept de proprietate asupra firmei emitente
c) oferă venituri variabile de la an la an şi oferă un drept de
proprietate asupra firmei emitente
d) nu are scadenţă
e) există mai multe deosebiri care diferenţiază cele 2 titluri.
119
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
 Aurel O. Berea, Emilia Stoica – „Curs finanţe publice”, Universitatea

Ecologică, Bucureşti, 1999
 Aurel O. Berea, Ciprian Alexandru – „Finanţe publice”, Editura Bren,
Bucureşti, 2005
 Aurel O. Berea, Ciprian A. Alexandru, Cristian Pană – „Finanţe
publice. Buget şi trezorerie publică”, Editura Bren, Bucureşti, 2007
 Iulian Văcărel (coord.) – „Finanţe publice”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2004
 Tatiana Moşteanu (coord.) – „Buget şi trezorerie publică”, Editura
Universitară, Bucureşti, 2004
 Tatiana Moşteanu (coord.) – „Buget şi trezorerie publică”, Editura
Tribuna Economică, Bucureşti, 2002
 Tatiana Moşteanu (coord.) – „Finanţe publice”, Editura Universitară,
Bucureşti, 2005
 Tatiana Moşteanu (coord.) – „Politici şi tehnici bugetare”, Editura
 Tatiana Moşteanu (coord.) – „Gestiunea datoriei publice”, Editura
 Tatiana Moşteanu (coord.) – „Finanţe Buget – sinteze teoretice şi
aplicaţii practice”, Editura Economică, Bucureşti, 2004
 Gheorghe Manolescu, Emilia Stoica, Daniela Costache – „Buget şi
trezorerie publică”, Universitatea Ecologică din Bucureşti, 1999
 Emilia Cornelia Stoica – „Descentralizarea financiară a serviciilor
publice locale”, Editura Dareco, Bucureşti, 2004
 Emilia Cornelia Stoica – “Finanţarea instituţiilor publice”, Editura
Cartea Studenţeasca, Bucureşti 2006
120
 Emilia Cornelia Stoica – „Finanţe publice”, Editura Cartea
Universitarã, Bucureşti, 2005
 Emilia Cornelia Stoica – „Relaţii monetar-financiar internaţionale”,
Editura Dareco, Bucureşti, 2006
 Dan Moraru, Mihai Nedelescu, Cristina Stănescu, Oana Preda –
„Finanţe publice”, Editura Economică, Bucureşti, 2007
 Petre Brezeanu, Iulian Marinescu – „Finanţele publice şi fiscalitatea
între teorie şi practică”, Editura Fundaţiei „România de Mâine”,
Bucureşti, 1998
 Daniela L. Roman – „Finanţe aplicate”, Editura Economică,
Bucureşti, 2001
 Elena D. Dascălu – „Studii de caz pentru seminariile privind finanţele
publice: teste grilă pentru disciplina Finanţe Publice”, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 2006
 Gyorgy Attila – „Finanţe publice şi trezoreria statului”, Editura
121

Finante Publice Caiet Seminar

Transféré par

Informations du document

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Finante Publice Caiet Seminar

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREŞTI

Autor: Cristian PANĂ

Capitolul 1. CHELTUIELILE PUBLICE .......................... 3

1.1. Aplicaţii rezolvate

1. Se cunosc următoarele informaţii privind statul A:

Să se determine indicatorii de nivel ai cheltuielilor publice:

b) g = CPT 100 = 550  100 = 11,41%

2. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la statul B:

Nr. Anul Anul

Să se determine indicatorii de dinamică ai cheltuielilor publice:

c) creşterea reală în mărime absolută a cheltuielilor publice totale ( R );

d) creşterea reală în mărime relativă a cheltuielilor publice totale ( R );

a) N = CPT N  CPT N = 410 – 293 = 117 mld. u.m.

R = 392,34  356,44 = 35,90 mld. u.m.

c EUR = c EUR - c EUR = 6919,81-5175,76 = 1.744,05 EUR/loc

Nr. Anul Anul

Să se determine indicatorii de dinamică ai cheltuielilor publice:

f) creşterea reală în mărime absolută a cheltuielilor publice totale ( R );

g) creşterea reală în mărime relativă a cheltuielilor publice totale ( R );

a) CPT N = 7.059,5 mld. u.m. preţuri curente

CPT N = 12.706,1 mld. u.m. preţuri curente

d) N = CPT N  CPT N = 12706,1 – 7059,5 = 5.646,6 mld. u.m.

f) R = CPT R  CPT R = 11204,67 – 7094,97 = 4.109,70 mld. u.m.

h) g = g g = 32,93 – 25,83 = 7,10%

i) c = c  c = 413610 – 230702,60 = 182.907,40 u.m./loc

c EUR = c EUR - c EUR = 258506,25 – 135707,41 = 122.798,84

4. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la statul D:

c) CPT = CPT  CPT = 4713  2208 = 2505 mld u.m.

d) CC = CC  CC = 4450  2053 = 2397 mld u.m.

e) CCPT = CCPT  CCPT = 263  155 = 108 mld u.m.

= 46.678,30 mld u.m.

= 61.985,70 mld u.m.

c) I = I I = 9688,9  5214,3 = 4.474,6 mld u.m.

d) Sn = Sn  Sn = 2909,5  1869,6 = 1.039,9 mld u.m.

7. Se consideră următoarele date referitoare la statul F:

CPTCt 0 1085  109

CPTCt 1  CPTCt 0 1413  1085

CPTC R t 1  CPTC R t 0 1353  1319

CPTC t1  CPTC to 1413  1085 328

+ Cheltuielile bugetelor locale t0 - Transferuri între bugete t0 =

+ Cheltuielile bugetelor locale t1 - Transferuri între bugete t1 =

R CPTC R t 1  CPTC R t 0 1054  933

CPTC t1  CPTC t 0 1275  830 445

N CFASS N t1  CFASS N t 0 2843  1414

R CFASS R t 1  CFASS R t 0 2494  1554

CFASS t 1  CFASS t 0 2843  1414 1429

Valori Valori stabilite de PNUD

I SV  I  I PIB / loc 0,766  0,800  0,870 2,436

11. Valorile elementelor de bază pentru calcularea indicatorului

Valori Valori stabilite de PNUD

I SV  I  I PIB / loc 0,750  0,863  0,156 1,769

1. Ce reprezintă noţiunea de finanţe?

2. Funcţia de repartiţie a finanţelor publice cunoaşte următoarele faze

3. Structurarea fondurilor de resurse financiare la nivel naţional potrivit

4. Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată?

5. Principiile bugetare clasice sunt:

6. Etapele procesului bugetar sunt:

7. „Bugetul mixt” este concept al principiului:

9. Care din afirmaţiile de mai jos este corectă:

10. În Legea nr.500/2002 privind finanţele publice se stipulează:

11. Procesul bugetar este format din următoarele faze:

12. Există mai multe metode de dimensionare a indicatorilor bugetari,

13. Cum se determină bugetul public consolidat:

14. Care din următoarele principii nu sunt principii bugetare?