Vous êtes sur la page 1sur 34

REZUMAT

Inainte de a trece la leetia urmatoare,. sii recapilulam mat rialul deja parcurs. Sii ne amintim
reguJile gradelor de comparalie ale adjectivelor.
I.

InHii va prezentam cateva adjective la gradul. pozitiv impreuna eu cate un


subslanli :
un grand garyon

un b iat mare

une belle fiHe

des hotels modeme

hoteluri modeme

de petites maisons
2.

lata
IUl

acelea~i

rata frumoasa

- case

mlCI

adjective 1a gmdul comparativ:

pIlls grand garyon

- un baiat mai mare

une plus belle fille

0 fat.a lllai fiumoa

des hotels plus modemes

hoteluri mai' modeme

de plus petites maisons

case mai mid

Comparati\'ul: adjectivului se fonncaza adiiugand inaimea acestuia cu' amul ,.plwc,


de ex.:

e aryan est plus grand que Pierre.


Marie est plus belle que son amie,

3.

- Acest biiiat este mai inalt dedit Petre.

Sophie.

Maria est mai frumoasa decat pli'lena


sa, Sofia.

Les hotels it Paris sont plus modernes


que les hOtels a Cluj.

Hoteluri.le de La Paris sunt mai modernt:


dedit hOlelurile de la IuJ.

Les maisons a la campagne sont plus


petits que les maisons dans la ville.

Casele de la tara sunt mai miei,


case Ie de la ora,.

dec~il

latft acum superlativul:.


Ie plus grand garyon

- biiiatuI eel mai inalt

'Ia p'lus belle fille

- fata cea mai frUluoasa

les hOtels les plus modernes

hotelurile cele mai moderne

les plus petites maisons

case Ie cele mai miei

Superlalivul adjectivelof se fomleazA prin adaugarea articolului hotarat corespunzalor "Ie, la saules" inarntea adjectivu(ui la fOrnla de comparativ, de ex.:
Pierre est Ie plus grand
notr.; famiJle.

gar~on

dans

Isabelle est la plus belle fiUe en


Roumanie.

Petre este eel mai inalt b[\iat din familia


noastra.
Izabela coste cea mai fmllloa. ii fina din
Romania.

Dad substantivu\ este urmat de adjectiv la gradul paziti\', articollli superlativului . e

repeta, de ex.;
II habite les hotels les plus modemes
en France.

EI locuie~te in hOlelurile cele mai


moderne din Franta.

Nos maisons sont les plus petites dans


noIre rue.

Casele noastre sunt cele mai mici din


strada noasrra.

LECTIA 13. - PARTEA iNT AI


SA incepcm lec~ia cu no.ile uvinte, Atenlie I pronun\ia

'e t ra:

. rchestra
\.Izicianul

musicien

la musicienne

- muzicimla

:>

la .onate

- instrumentul

I' instrument
(de musique)

m zica'l.

la guitare

;> lill .lIlL

Ie piano

>1

litara

:R

- pianul
- comcdia

la comedie
Ie football

;>

- fotbulul

Ie match

>

- rneciul
'~

- cat

la carte

les echecs

>

- ~allLlI

I jeu

> [U J(

- JOCLlI

la cour

;>

-- cunea

II :R

- pritenul, eokg

Ie copain
la copine

de joe

- prietena, coJegn

>Ii

srI recapitu[am Inca odats cuvintel,-, l1oi, dar intr-o alta ordine:
- f< tbalLlI

Ie football
la comedie

- comedi3

II

;>

- muzieianul

Ie mll. icien
la carte

> I

la sonate

;>

'Rli

111

III

Cllrl

- sonala
hu~

e'checs
Je match

a d Joe

- me -iul

> [It

priCH~!lfl,

la copine

I' instrument
( e musique)

- in t mentul
{muzi

la musicienne

:>

la com

:>

la guitare

>11J..!l

Ie 'eu

:>

coleg

- currea

11.U.

Rl

- chitara
- jocul

- piallul

Ie piano
Ie copain

IJ

- prietel ul, cole 'ul

- () hest

I'orchestre

- 2-

! folosim noile cuviJllc in propozilii.


t ducerea in limb rOI11'nA:

Dans nOtre ville it y a un


gr nd orchesrre.

>

Ce musicien et cetle
mUSlClenn 0 tie.
eilleurs.

>

Les jeunes gar~on. prefere


la uitare au piano,

zili clar ~i ell voce tal' ,tiind aten!i ta

tie are pro

- In ora ul n
1113.l"

t >

I I

I
I

t Ie plu in erl:s 'ant


match de la saison I

>

lis udorcnt Ie football.

>

Ou sont Ie meilleures

> I

-;-1

>

I I (1.01

nde sunt cele mai bune


caqi?
- p.

ma~

Sahu . t un joe mai


interesant dedt eM 'Ie.

l:1ez nos v is in il y a
beaucoup d'instruments.

Leur fils est dan~ lu cour


ave ses opains.

a mcilleure copine?

e este deseara la tealm?


com
n'll1cezil.

- Ei adon1 fotbalul.

L .s echec c' 51 un jeu plus >


'n(f~ressant que les CU11es.

orchestr,.

Est c I mai interes.nt


mec! al sezonului!

e?

Sur la t, ble.

- Ba.i Ii tinerii rrefcra


chilara pianului.

ce soir? ne comedic
f n aise.

c'

e. Ie

Ascult cea mai frumoa. a


natA.

Il

Qu'e:,t-qu'i y a au theau

lnl

Acest rnuzician :;Ii aceaSIU


Il1uziciana sum eei mai
buni.

ute la plus belle sonate. > [J

l' '

Citi~i

Iw Ll

n ecinii no~tri ex IS
mu\re instrumenre.

.R

- Fiul lor esle in Curle:: cu


priete::llii $ t.
mai bUlla cokga

>

a tao
. v rificam acu in ce masura ati retinut cuvintele noi.Traduceti propozitiile d mal J
lil11ba romana! Folosi!i filtrol rO$u!

Je vaj au match avec mon copain.

>

PierI' est Ie meilleur musicien dans Ie plus


grand orchestrc.
'OUS pre nons nott
la campugn '.

litare et nous allons

Cent: comedie est la plus gaie.

mlll 11

in

Les inslmments sont chers.

:>

Dans la cour il y a beaucoup de copines de


ma fille.

:;.

Dans notre maison il n'y a pas de cartes.

> In'

Ma famille adore les echecs.

> i-'

AlIcz vous au concert pour ecouler cetle


belle sonate?

:;.

Est=ce que volre voisine est musicienne


~ 'opera')

II,

[.

lilll ~ I

nu

ul.

III

m zi

>

Nous avans beaucoup de jeux.

f)l

:1, L'n

Man frere deteste la musique et surtoul Ie


plano.

> rrill"1

Le football. est avanl tout un jeu pou.r les

> rLllhJI I

1I1

II lUll\: I

rmu ddt:. I

Hill

i
~I r 31

111 7.1..

I.

pl:lnul.
l".

I .. 11 11 t

pen ru bile

gar~ol1s.

J.:

110: tHl

jlK

I.

in ultimele doua propozilii ali lotalnil unnll.toarele expresii:.


surtout

> [

avant tau I

:>

Rw]

ll1ai ales

[a ,- tu]

lnainte de wate

Fiti alenti la pluralul clIvantului " Ie jeu ", care seformelza prin adlJugarea lftrminariei .. x" ta
forma de singular:
i(e

> [I

jeu

les jeux
ACUOl

:>

j 1

liE jC

vom introduce ciiteva adjective

Ce musicren aime surtout 1a


musique c1assique.

:>

In

- joeul

I
001

- jocurile

in propozi(iiJe urmiitoan:.

mlJ7i 'ie

m zik kl

III .LJRl

'kJ

II

("est un match difficile.

1,1 -

Cititi~lle Ctl

atentie..

Acest muzician iube;te


mai ales muzica cia. kit

- Estc un mcci greu.

Le piano n 'est pas un


inStrument fac.i.k.

>

Pianul nu este un
iosttl:lment u~or.

("est une musicieone

:>

B te 0 muziciana
extraordinara.

extraordjnajn:.
> [n lR
mLi
surtout en Allemagne.

Notre orchestre est tres


~,

Mon c,opain est un

- Orchestra noastra cste


foarte cunoscuta. mai ales
j'o Gem1ania.

gar~on

Colegul meu este un buiat


talentat.

do.u.C.

-4-

Les I;)chccs c\:st un jeu

:>

Sahli I e:te un joe


cunoscut.

s;.QWlU
:>

(olega mea este ta1cntala


la muzica.

Son jeu cst

:>

Stillil lui e te extraordinar.

La musique rnoderne e t

:>

Ma copine st

musiquc.

IlL

l11zica modernii CSIC

III

ades a diticila.

souvenl djffici1e.

Ces jeux sont facik.s pour

>1

- /\eQlc jocuri sunt


pentm Paul.

Paul.

u~oarc

In

cOl1tinuare completali propozitiile eu adjectivele corespunzatoor , apoi citi!i propozi!iilc.:


eornph:tat-: cu voce tare. Folosi!i filtrul ro~u.
Acesta este un copil di tid!.
Fiul tau

jube~te

muzica

clasica'>
Franceza nu este

u~oarii.

- C'est un enfant:> 11'

- Est-ee que Ion fiL :.time la


musique :>
'.1

- Le franc;:ais n'est pas


:>1 I

Orchestra l:lstc tlxtraordinara.

- C'cst un orcheslre
:>

Ace~li

:>

nu este deloe talenlalil.

I".

Elle n'est pas du tout


:>

Aceaslii sonata estc mai

C s etudianls sont tTl:S

studenti sunt [oarle

lalenta!i.
ro,

Ir,lrdlll1f

11

'11

- CcUe sonate est >

cunoscuta. decat accst

III

II

que ee concert.

111 1tJ

concert.

, cesta este eel mai dificil


lucru.
Acestea sllnt jocurile eele

- Ce sont les jeux leg

mui

>, I

- C'est la chose la
JIll! Ii.: I

II

u~oan:!

r I,

Aeum sri traducem verbul unnator, care cste slnins legat de materialul lec!iei cun:nle. Acest
verb regulal este:
Jouer

:>

- a (se) juca

pana acum, va rugam sa citili ProPoziliile de maijos dar


mele verbului .Joller" In propozilji.

en ~i

~i

ell voce tare. Fili atcn!i In for-

tlpii se jonca in curle.

Les cnfants joucnt dans la


com.
En ete Pierre joue au tennis.

Vara. Petre jO<lca tenis.

Ce oir man perc et mon

Dt::$C3rii tatiil ~i so!ul meu

mari jouent aux echecs.

joacf\

Ils jouent a un jeu


eonnu en France.

tn~s

Ei janca un joe roarte


CUlloscut 1n Franta.

> /11111

il

Jouez-vous d'un in trument')

;>

I ul'

Est-ce que tu jOllCS aux

>

I\:

~ah.

II

l-:n~~IIH TTl;"'

I I) Il

1I

I: ~ [J

t)

C' La i la vreun
instrument?

- Tu jnci ciirti?

cartes?
Jauez VOllS de Ja gllitare')
Le.

InU.

">

1I

\ U

l!Jta.

ieien . jouent une

Muzicienii cantu {) sonata

bdh; sonate.

frumoa

Ces filles jouent toujours une>

comedie.
Je joue du piano.

CD

anta\i ta ehitara?

> / ) J Lit

0]

a.

Ac 'te fete se prefac


Intotdeauna.

Eu Cant la pian.

Verbul "joller" I ll..: I - "a (se) juca" poule fi .lolosit.de ex.:

lara prepozi(ie,

Je joue un concert.

- Ell dau un concert.


Ei jone.a un mcci.

lis jouent un match.


eli prepozilia

"a ",

de

~~r.'-

Tu joues au tennis.
Nous jouons aux echees.

(it + le)

u joei tenis.

- (a + les)

Jucam :;;ah.

ell prepozi(ia "de" inainlea unui subslanliv .are nurnc., Ie un inSfl7lm nf. de ex.:

II joue du piano.
Marie

jOUl:

d'un instrument.

- (de

+ Ie)

- EI canta la pian.

- (de + un)

- Maria cantil la un
instrument.

Elle joue de la guitare.

- (de + la)

;l

6-

canttl la chitara.

Citili ell

at~n!ic

propozirii1e de rnai jos apoi

traduc:e~-l

'n limba roman,,1.

Mes fiUes jauent au jard,in


avec leurs copines.
Mon pere joue

lrCS

bien aux

1I

cart.es.

Jouez vOtiS aux echecs?


Oui, nOllS jouOH;;; aux echecs

t'

III

mais pas trop bien.


JU r J J

Je ne joue pas du tout du


pWHO.
Ma cOlline joue du piano
mais avant tout de la ~llitare.

:>

[1.[
11

:1\.

lin III
III I(

J
III r

QU'CSl-ce que font les


enfaots'7
lIs joueol dan la cour.

Celle til Ie est difficile; el e


joue l.oujours la comedic.
NOlls

voulous 'ouera eejeu.

II!

III J Ll
>

>1

LJ:R

I
1I

1:1

II:

>[11U

1)11

\ulUllI

Tu jQU~S tres bieD eetlc


scmate.
_ mu iciens jouent dans

111

notrc orche. tre.


~n -.tRL t ,-~

J \ieu,\':.i )lIef d 'un


ilrtrument.

',)mplelati PropoZiliik de mai 'os cu clIvinlcle corespuzAlo reo Citi\i cu oce


ucja completate. Folositi tiltrul ro~u!
Petre

$'

Pj(~ITt:.

joadi in curt

joue >J In

Je ne joue p

Acesl b~iat joaca foarte bine


fotbai'.

c gaf~on joue tr('s bien


>d.. 14111Lhlill .
-

'~st-ce

Pi,
Nu nu cant la pian, dar cant

1'1 chi'lara.

Il'l

propozi\iile

'U I.

Nu joe tenis.

Lanti I pian'?

tar~

> I t 11m

tItle lu joues >,hJ

NOll 'e ne jOll': pas >.11


plan, mai .. je jou.: >t!c
11 LI lit If' ,

>

>1

( [l ju d

i, no)

~ab.

joadi

dar inaime de

toate joaca carti.

- Us jouen! > I
mais avant tout>

Azi vom juca un meei greu.

l'

Aujourd'hui nous jouon.


> U I 11 l d difficile.

Itimul exerci!iu al aces!ei let:~i contine atat problcmele de lJramatica recent tratate. cat ~i
vocabularul nou. Traduce!i in limba francez3 prQpozi!iile de mai jo. ~ F losi!i fillrul ro;;u!
Aceasta este cea mai buna orchestra din
ora~ul nostru.

iJl~

Acest muzjcian este foarte cunoscut in


Franta.
Aceast::i tanara muzjciana este extraordinara.
u prefer fotbalul tenisu'tui.

>

oj ascultam cea mai frumoasa $i cea mai


dificila SOllata.

>

Cinti la vn:un instrument?

>

Scara e! canta des la chi tara.

> I

Acest copil se joaca cu pisica mea.

>1

Fii

no~tri

joaca

Lil

meci In curle.

UD

Acest meci nu este

U$Or.

Cc-!i place lie? Muzica clasica.


Seara vecinii

no~tri

>

cantil la pian.

;>

Ei sunt foarte ta!entati.


Pori tu

s~ plive~ti

Fotbalul
Anglia.

eng~ez

>

aceasta comedic?

:>

este cunoscut mai ales in

>

Mierwri seara, biiierii tinen privesc meciul la


televizor.

;>

Sotul ei joac[t cartj, cu co'lcgii lui.

:>

Paul
Jocul

iube~te jocurile,

t~u

dar mai ales

~ahul.

este mai interesant dar mai greu.

nde mergi?

in

curte.

Ce face colega ta?

Ea caatA la chitam.
Ce cantil ea? Muzica model11a,

-8-

LECTIA
13. - PARTEA A nOVA
,
Sa lncepem leclia cu cateva adjective noi:
m

romantic

romantique

>/

independant

>1 .11 pll!~1

- independent

serieux

>

serios

simple

>

sirnplu

compliqu6

>[

cornplicat

actif

>

jon

>11' Ii

doux

>[1

riche

>[

pauvre

>[,

Repetali

accl~i

activ

Iii

1
I

\ J

dragul

dulce

- bogat
J

sarac

adjective, dar intr-o alta ordine:

simple

>

doux

>

pauvre

'III

- dulce
- sarac

II

romantique

>

complique

>

complicat
- independent

independant
aclif

> [I

serieux

>1

Jt
,0
Ii

joLi
riche

- simplu

>[1

- activ
- serios
- drJgut

- bogal

Citi~ cu atenlie propozitiile de mai jos. Acestea conlin adjeetivele de


mai sus, atat La genul maseulin, cat ~i la genuJ feminin. Atentie la tTaducerea in Iimba romana!

Ce garvon n'est pas> {


du tout romantique,
mais sa sQeur est
tres romantique.
Man petit frere est
trop independant.

- Acest biiat nu este


deloe romantic, dar
sora lui este foarte romantidi.
Fratele meu mic este
prea independent.

(ctte f111e c
aus$i.

independante

">

[~

iii

Si

iJ

indcpelldenta.

Elle cherche un homme


seneux.

> [ J

Marie est toujours serieuse.

>

Tl

r lul

110n

,II I

I III

f~

':rRd

Jc rcgarde cette jolie femme. >

I- R/U

- Ea cauta un barbal . erios.

Maria estc intotdeaunn


serioasa.

Mfl uit 10 aceasta femeie


dragu\a.

11111

....

aceastf' tala cste

Elle est riche.

>

I I

Son mari est aussi un


hommc riche. Mais il n 'est
pas joti .

>

I~iI

Ea cste bogalrl.

~1]

m.IK! d
Cllt m KI~
II n' .1 JIll)

Ill~

dragu!.
Cokgul mCl! prefera sa
jO(1ce lIll joc simplu, nu
prca complical.

Mon copain prdere jouer it


jeu simple. pas trop
complique.
1111

Notre voisin est un homme


vieux mais aetif.

SOllll ei estc de asemellen


hogal. Oar d IlU cst~

> [
I

)1

1'

\ II Ill: C
.1 ~

- nnm

Veeinul nostru este un am


hatran. dar activo

i fl

ooarnna Duponl nu face

Madame Dupont ne fait rien.


clle n'e t pas une femme
aclive.

nimic, en nu estc
activ8.

C' cst une fille douce.

>

Ce n'est pas un homme


pauvre. il est riche.

>

Ces pauvn.:s cludiantes


travaillenl beaucoup_

> r

II

tlu

Est<.:

nt pr I - HIll

[1'

10 \

femeie

fata dulce.

Accsla no l:stc un om
siimc, d ~stc hogat.

R II

'- RI

Acestc biele sludcntc

LEI

1(l~ U I

lucreazii mull.

fnrel suI adjectivului "pauvre ,. - ., same. biel .. depil/de dt po:iria acestuia ill pmpo:iric:. Cunll
adjeclil'lll se 'iseSfe ell/PO suhsranlintl delermillot, se fradllce prill: ".\iirac. lipsif dc pO.l'ihilila!i materiale ".
Doc-a {/(fiecfivl/I Slo inaintea .\'uhsfantivului deter/ninat, se.nsul clcesfuia estt! .. slime. biel". in
propozi{iile de moi SLiS. am prczenlal un alt mod de/orllla,-e a)flf"mci de genJelllinin, ,~i anume:

seneux
doux
actif

. serios
- dulce
- activ

rieusc
douce
active

>[ I I
'>

1t.11

[a ll\

rioasa
- duke

.L] -

- acti

Forma de ge.n fi. mil/in a celorlalle adjecti~'e SI.! jI.II"1I1l!QZ - conjiJrm regulii prczcnlale in leeri"
(lI1(erioora.

- JO-

sa vcrrficam in ce masura v-ati


ajuloruI filtrului ro$u.

lnsu~it

adjectivele n '.

~.

rnpletati propozitiite de (llui jos, eu

Ea t:sfe wl1lanticii:

Est-ce qu'elte est:>r lllhllmquc

Noi vrem sa tim independenti.

Naus vou,lons

Tu e$ti pfea compIicat.

Tu es trop

Puteli sa fiti serio$i,!

Pouvcz-vous

Ele cumpara roehii simple, dar

d..ragu~e.

I;;ltr:

>I

'l1d

LOlnlll(lll'-

etr

~nt:u

Elles <lchetent des robes>

m31S

>1 ,IlL:" .

Acestea sunt fete dulci.

- Ce sont des filles

Azi sufUi un vant bland.

- Aujourd'hui it fait du vent >dou

Voi

sunte~i boga~i?

!<IUC' -.

ESI-ce que vous etes >m::lll ?


- Qui, 1113is nos capines sont:> It
que nous.

Da, dar colegele noastre sunt mai bogate


decal noi.

n h

Biata mama! intotdeauna este singuril 3casa.

Ma:> UHl mere' Elk e, t toUjOUfS


seule iJ. la maison.

Ac~asta

C'est une fami I

Citi~i

este

familie savaca.

<Ill

eu atenlie propozitjile umli'Hoare $i unnariti traducerea in limba romana:


~I

La lT1usique de Chopin est


tres romantique.
lis adment les operas de
Puccini.

iLmd

:>

lud

;T{

P'

Muzica lui Chopin st


foarte romantica.

IR

11 "opI:R d(

Ei adora operele lui


Puccini.

II

L'orchcstre de Craiova est


connu.

Orchestra din
cunoscuta.

II ~

Les copins de Paul sont tres


independants.

kup-; t.I ,

Pretcnii lui Paul 'unt f()alc


indept'llden!i.

r.llaJli'J
[It l m R' d mud III
III jj ju llV-l' n.fhJ

Le mari de madame Dup<Jnt


joue souvent aux cartes.

:>

Nous adm irons Ie jard in de


roa mere.

>[

L....

I'aio' a este

S lui doamnei Dupont


.oaca de" cani.

dill i Rj;

Noi admiriilln oradina


mamei melt:.

Le chien du voisin est doux.

('<linele vecinitor eslc

dill

blaml.

Je regarde la porte de la
malson.

~I

11 y a 'ept joms dans la


semulne.

>llli ..:tjuJ
'DImon]

:Rd 1.1

nil

1-

:Rl tlO -

Eu rna uit

Ila U$'\

ca ei.

- Siiptamana are apte zile.

Ati observat, de~igUl;. cil infiecare dintre propozitiile anterioare ati fntalnit prepozi!ia .. de ",
cure exprima 0 pMesie. Prepoziria .. de ", se gase.,~'e alat inC/intea suhstanriveJor proprii (Ie ex:
Pierre. Chopin, Craiova), cat Ji inaintea substantive/or precedate de un adjectiv posesiv StIll
demonslraliv (Ie jardin de ma mere. Ie chien de ce garr;on). Dacii subslantivul este precedat de
un articol hotiirat. prepozilia "de" se alipe~te de ortico/111 hotariil. A ~tfellmeori s(!/iJlosesc
forme prescurtate. care seIormeaza conform celor ce IIrme a:., du" (de + Ie). .. de la" (de +
la), .. des" (de les). Siructura posesiva se traduce in general ill limba romana tot printr-o structura posesivii, de ex,:
Ie livre de Pierre

cartea lui Petre

la sonate de Chopin

sonata lui Chopill

la maison de mon pere

casa taHilui meu

Ie jardin du voisin

gradina vecinului

Ie chat de fa voisine

- pisica vecinei

1a chambre des parents

camera patintilor

Exersali structura posesiva prezentata, completand propoziti.ile uIDli.itoarc ~i c;itind (;u voce tare
propozi~iile. Folositi

Aceasta cste

filtrul

ro~u r

carte de

Balzac?

Va place muzica

lui Chopin?

Aimez-vous la musique

> ue
Noi inlram in apartamentuI
prieterulor

110~tri.

Est-ce que c 'est un livre


>Lle B..dl L..

l bl) '11

II mlll

>

d I

- Nous entrons dans


l'appartement>d

11

m,

Este caietul colegei fratclui


meu.
Bucataria doamnei Duval
este mica.

>

C'esl Ie cahier ::> d II


U 'plllL

II

1111

t:

La cuisine> k llllld.ll
ell est petite.

I.:

>

III

Sonatele muzicienilor
gennani sunt extraordinare!'

am

It]

[)I \

- Les sonates > J


nlU.' l 'II
a temands soul
extraordi naires!

Acum vom introduce un verb neregulat, folosit des In limba franceza:


venit

> [\

niRJ

- a vem, a

'.

SOSI

In ProPoziliile de mai jos se gasesc fonnele conjugate ale acesrui verbul nereg"ulat. Cititi
propoziWle cu voce tare ~i acordap 0 deosebita aten~ie traducerii io limba romana. Fonnele
veroului sunt subliniate, astfel Ie yeti reline mai u~or:
Esl-Ce que t1J peLiX
Je Yi1::ns a I'opera.

Tu

~avec

~?

Tu poli sA vii?
Vin a opera.
Vii cu Doi?

nous?

-- 12-

11 ne vient jamais chez

DOllS.

> II

J;'

J1()

EI nu vine niciodatA la

nOl.

>r

Nous venons de la
campagne.
Vaus YmtZ...ce sou?
>IU\lri
lis vjennent du leurs
> [J Jt:11 J
C
bureaux.
Ces robes viennenl de Paris. >

Verbul "venir" se

folose~te ~i

- Venim de Is tara.
Veniti diseara?
Ei vin de la birourile lor.
Aceste rochii vin de la
Paris.

in intrebarile de mai jas:

D'ou viens-tu?

De unde vii? De unde


provii? De unde e~ti'?

RAspunsurile la aceste inn-ebAri sunt:


- Vin din Romania, sunt din

Je viens de RoumaDie, de Bucarest.

Bucure~ti.

Cititi clar ~i cu voce tare propozitiile unnAtoare, apoi traduceti-le in limba ramana.
fiJtrul ro~u!
Mes copines vienneut du
jardin.

In

In

Naus allons au cafe.

CD

Folosi~i

>1
>

Iu viens avec DOUS?

>

Non,' je ne viens pas.

>

Je suis occupe.

>

Ces voitures viennent


d'Allemagne.

>

D'ou vieD! ce fromage?

> f)

1I. I U IlH:r=-

to ~ [

IlH)

rt:rm.1I1

iJ i

in

>' I

un

n 111.1

II vien! de France.

> Pr, in UlIl J r:H1

D'ou viens-tu?

> lu

Je viens de chez eUe.

> 'm

:l

,','

>1

LI

I]

ReJineJi eli expresia ., chez elle ", inseamna" la ea acaso ". As{fel expresiu ,. de che::: elle"
.'Ie traduce prin: "de la ea de-aeaso". Acum yom prezenla un alt in{eles al verbuilli
., venir":
faire venir

>Ir :1 . Uni

Je fais venir Ie medecin.

> IJ

( \ n'

a chema, a comanda
I

md'-I

- 13 -

Chern medicul.

Citi~i

urmatoarele propozitii, in care se afla verbul "venir" cu inlelesul mai sus amintit. Atenlie
la traducerea in limba romima.

aI ~'l

I i J

~ 1R

Isabelle est tres ricbe.

>

Elle fait venir ses robes de


Paris.

>

Ea 'i~i comandii rochiile de


la Paris.

>

Va plac aceste mere?

VOllS

aimez ces pornmes?

II

lzabela este foarte bogata.

Eu imi aduc fruete de la


parintii mei.

Je fais venir les fruits de


chez mes parents.
Nous faisons venir les

>

musiciens les plus connus.

III

iO
/1.'1-

Onil
I r: I'll I

Noi cbemam eei mai


cunosculi muzicicni.

,n

Cornpleta~ propoziliile de maijos eu fonna corespunz1Hoare a verbului "venir", folosind filtrol


ro~u.

Citili clar

Poli sa

~i Cll

voce tare propozitiite completate:


Tu peu)! > \ nir?

Ii?

Je
pere.

Vin de la tatiil roeu.

Lui i se aduce
la Paris.

0 ma~ina

de

>

"II

I(

- Tu > \ H.::I1S avec nous?

Ei nu "in din Gennania, ci


din Romania.

- Jls ne >

originea in Franta.

1 'nn~l'

>

t pas

111

d' Allemagne, mais de


Rownarue.
eet excellent vill >
de la France.
- D'oll >

De unde vii tu?

iRI

une voiture > III

Tu vii cu noi?

Acest vin excelent are

() \

>1

n, de chez mon

I1>f'i
de Paris.

II

I '11

jell

> [I

-ru'

Ie: [

Si acum am ajuns la ultimul exercitiu al acestei lectii, care conIine tot materialul recent
inva!at.Traduceli propoziliile date in limba franceza.

Iii.:

Aceastii muziciana canta cea mai frumoasa


sonata de Chopin.

nn

Eu prefer nlllzica clasic1\ muzicii moderne.

>

~ahul

>

este un joe foarte greu.

Eu nu joe tenis dar joe fotba!.

Jc:
I

J'

11

011

.1

II.
il

Acestui om bogat i se aducc vin din FraNa.

r
Tu

e~ti

prea activii

~i

TlI

po~i

veni 5<1 joei eiiI1i?

independentii.

n".

> TI

> Tu Jle

- 14-

I 11
1

\.

Cei mai clmoscu~il mnzicieni ciintil in


orchestra noastra.
Este simplu!

Vrei sa joci un joc?

un J y'!

Tu pOli sa te joci in curte.

LLn .. [I C

Colegele sale sunt foarte talentate

~i

serioase. >

Tu c3.11fi la vreun instrument?

;>

Da, eu cant la pian, dar inainte de toate la


chitara.

> \)

Noi aducern pJanul de lal parintii

If

II

1.1

no~tri.

..:

I":

fll

1111 In:

>

mr

p"r

' ch

rl'llI

I1L~.

De unde vcnili, domnulc')

> 0"'(1

Eu vin din Rorn11nia. de la Cluj?

>1

Munca tatalui men este foarte comp'licata.

>

1.:111:''

U 11 "II

i'l '.
j.

\ I

L~ IJ

[ I..:

,11111[1 I'IU""

Ei beau mult vin dulce.

:>

II 1")(

Fratele nostru vrea sa se joace cu colegii lui. >

EI

u.rii~te

1\

in d'il

111

III

cii.q:ile romanticc.

Acest meci nu este extraordinar.

Noi mergero des In gradina prietenilor


mai ales vara.

no~tri,

Ea este draguta, dar se preface.


Saraca Maria~
colegii.

in

So~ul

ei

(~i

> Elk .

invilli intotdcauna

. 1[1
\

incheiere unneza un exercifiv de pronunlie:


-

on~hcstre,

echecs

~omplique,

actif

I 1
rUI

- m.Jjsicien, COllTllI, instrument

[u

- dQJ.lx, surtilut, avant tQU,t, foutbaU

I1

- fa.c.ile. diffkile, c1aliSique, orchcstre

r)

- ridle, eJ.;hecs, matc.h

- .ioli, jouer, jeu

I1lf "t:' L lrllJ

II I I J.lI

1LlIliur

IllJ

RECAPITULARE 13.
13.1

Verbul ,jouer" = "a (se) juca" poate fi folosit


Tara prepozitie de ex.:
H joue.
Elles jouent un concert.
VOllS jouez. bien.

I ~e joaca.
Ele dau un concert.
Voi cantali bine.

ell prepozi!ia "au (legat de sport) -,de eX.:


Naus jouons 3 un jell facile.
Ces gar~ons jouents au footbalrl.
Veux-tu jouer aux cartes?

Noi jucam un joe U$Or.


Ace~ti biiieli joaea fotba!.
Vrei sa joei eaqi?

ell prepozitia "de" (in general in legiil1lra ell


Elle joue d'un instrument.
Joues-ttl du piano?
Les jeunes gar~ons joucnt de 13 guitare.

inst~lmentde

muzica'le) de ex.:
Ea canta la Ull instrument.
Canli la pian'!
Tinerii biiie!i dnta la chitara.

13.2. Adjectivele urmi'i'toare formcaza genul fem-ini,n eu 0 forma partieulara:

serieux
actif
doux

[ [. r
[I

serieuse
al:tive
douce

I ,]

(~

Idt

13.3. Verbul "venir"- a veni- se conjuga neregulat.


\ L
Je viens
>
>
tu viens
Il'
:>
il vient
1'1

eUe vient
nous venons
VOllS vtlnez
ils viennelll
clles viennent

>

>
>

- serioasa
- activa
- dulce

eu vm
tu vii
el vine
ele vin
nOI ven'lm
voi \cn,iti
Cl vm
ele vin

13.4. Verbul "venir" poate fi folosit cu prepozilia "ii", ~i are inlelesul de "a merge la",
de ex.:
Je viens au cinema (3 + Ie eiBcm3 )
Poate fi folosit

~j

ell prepozilia "de", eli intelesul "a veni de la", de ex.:

Nous venons de chez nous.


Le vin vient de la France.
13.5. Loeutiunea "faire venir" se traduce prin "a aduee, a eomanda, a chcmu", de ex.:

Je fais venir Ie medeein. - Eu adue medicul.


NallS faisons venir les legumes de la campagne. - Noi allucem legumelc de la tara.
13.6. Cu ajutorul verbului "venir" putem formula unnatoare intrebarile:

D'ou viennent-i1s?

De unde yin ci? De 'unde sunt ci?


De unde provin ei?

(a care se raspunde astfel:

lis viennent de I'opera.


lis vicnncnt de la France:

- 16 -

13. TEMA PENTRU ACASA


A.

B.

C.

D.

Traduceli in limba romaJ'll\ propozili.ile de mai jos:


l.

C'esl Ie meilleur orchestre de notre ville.

2.

Volfe appartement est simple rnais joJie.

3.

Je [Ie joue pas aux echecs.

4.

Tu viens avec nous?

5.

Elle fait venir les fromages de Paris.

Traduceli in limba franceza propozitiile de mai jos:

1.

EI eanlil foarte bine Ia chitara.

2.

Fiui meu vrea sa

3.

Vecina lui Petre esle ex traordinara.

4.

Ele sunt foarte dragmfe, dulci, dar prea compliclIte.

5.

Acest rnuziciaf:\ este foarte lalentat $i cunoseul.

Sf;

joace eu colegii sAi in curte.

Ri\spundeli la intrebari:
I.

Jouez-vous du piano?

2.

Vos arnis viennent-ils souvent chez yous?

3.

Etes-vous riche?

4.

D'ou venez-yous?

5.

Preferez-vous les echecs aux caJites?

CQrecta\i gre~elile din fiecare propozitie:

I.

Mon mari n'est pas active.

2.

Nous jouons aux lennis.

3.

La musique du Chopin est romanlique.

4.

Nous admirons la maison de voisin.

5.

J'aime de la musique classique.

- 17-

LECTIA
14. - PARTEA {NT AI
,
Sa ineepem b:lia, eu euvintele nai' Citili clar

~i

> [

na

I'art (m.)
I'artiste (m.

~i

f.)

;>

<

Ri t

- artistlll. anisla
II .

I'architecture (f.)

- arhilectura
- arhilectlll

I'architecte (m.)

- pictura

la peintun.:

;>

Ie peintre

> llC' p-tRj

Ie tableau

>

Ie monument

;>

I'eglise (f.)

;>

II

pietonil

tabloul

t I.

- monumentlll

l() lTIl III IIHI

lifo Ji:z

- biscrica

[I

ta photo

>

Ie film

ell voce tare!

fotogra(ia

1 1 Iii

-- filmul
aclorul

l'acteur
Ie pianiste

::>

II

- pianistlll

I Pi III I

Repetati aceste cuvinte intr-o altli ordine! Aten!ie la pronuntie.


la photo

> fll

Ie pianiste

;>

l'a11 (m.)

> II,

Ie monument

;>

Ie peintre

>

I'artiste (m.

~i

f.)

II) j

fotografia
pianistul

II
1

- ana
I 111

lilt

pd

IlLR~11

I'architecture (f.)
Ie tabkau

II

:>

[I I Li

I
-1,1 ):Rj

t, In)

>

111

llJonumentul

- pictorlll

arhitec lura

tablou

artistul. artista

I'cglise (f.)

- biserica

I'architecle (m.)

('uetriee

;;>

Iia

la peinture

;>

[I

[R"~

Ie film
l'acteur

II

- [8-

t )

Rj

arhitedlll
aelrita

piCllIni

filmlll

- acwnd

IaUi noile cuvinte 'in propozirii. Cititi cu atentie fiecare propozitie


romana:
J'adore I'att moderne.
C'

'S l

un alii ste ~

> llll II;R 1.'1 mlldl


:>

, cl e 11

JlI

lr

lis viennent au musee de la


peinture.

AdmirlHl1 arhitectUJ<l
II",.

- Paul vrea
mhitect.

AceSI pictor francel est!?


cel mai cunoscul.

:>

f'l

>

, 1 II

Mulle fete linen;' vor-a

fic 3ctrile.

[ t akH :R ' rR

eet actl,:ur est tres doue.

Un ho. me riche achete un


tableau de Picasso.

:>

A Paris il y a beaucoup de

>

[~n ml
d(J

monuments.

pi

is
u.

0 fotografic debisericu.

Ea face
~pre

l'eglise.

Beaucoup de jeunes filks


wuknt eire actrices.

sa devina

Ei merg la muzetll de arta.

mU... : I() I

Ce peintn: fran<;ais est Ie


plus CODnU.
Elle prend une photo de

modema.

ora~ului Ia~i.

I, I t 'lR 1

:>

al1a

[ste un artis,t!

Nous admirons t'archite.ctul'e:> llU71l1 Iltu


de la~i.
I J III iJ
Paul veut etre architect.

rc\ineri sensul in limba

AdoI'

II

1i.

~i

U,I:I

I 1

Acesl actOr estc foarte


laknta!.

i:wbll

n om bogat cmnp,urfi un
tablou de Picasso.

r:lR" il '
nl1l1lllll 1

1'1l~ u

~n Paris sunt multe

(l

monUllJente.

Cc pianiste et cene pianiste > I 0 rio IIi [ E s~l p. lIi'l


III Un l l l i l l) lp-I
jouem une sonate de Chopin.

Acest pianist $i aceastft


pianista

canra

la pian 0

sonata de Chopin.

rill

kopr RO r
Mes copins reg<lrdeot un film:>
a la tl~le.
Ilhn ,I 1.1 t -IEJ

C'ollegji IJlci privesc


film la televizor.

Rerilleli ur/11ciroarea expresie: prendre une phOfo [r atiR J f

I - a fae.! 0 fUlogrqfie.

Sa vedem 'in cemasura v-ali 'insu~il cuvintele Doi. Complet3ri propoziriile unnatore
cuvintele care !ipsesc! Folosi!} fittrol ro~u!
Pictura franCCl.a hni place

- J'aime bien> 11
fran~aise.

Vizitam muzeut de arta


modema.

Nous visitons Ie Musee


> [)"/ J1 . loJ

lata srudentii
arhitectura.

no~tl;

Voda nos etudiants


'1r hIL:CIIJrC.

dela

II U

IZIlO It

111 d :1

~'r

l n rL:mlr~ connu vient

Un pictor cun()scut vine 'in


Romania.

in ]ocuinta parinlilor nostri


sunt mul.te tablouri.

- Dans l'apparteml:llt de nos


pat'ents il y a beaucoup
> J alle 1I

:>

ClI

lJm

<.:ll1IUI ~

mull.

Wl

>

en Roumanie.

- 19-

m
ku d(1

It I

>L'l I,.hil .

Arhitectura acestei biserici


este foarte cunoscutA ~i
frumoasa.

eglise est

de cette

II

tres connue et

be ~

Aceasta bisericA micA este un - Cette petite egJise c'est


UI
,nurn 11 J' rt
monument de arta.
In acest film joacA actrite ~i
actori romani.

Aceasta tanara pianista este


foarte talentata.

Cette jeune >1'


tres douee.

>DL

Ir' . roumains jouent


dans ce film.
est

in propozitiile de mai sus ali intanit expresia "aimer bien" I


place mult, aline mult", la ceva, l.a cineva de ex.:

Nous aimons bien notre


professeur.
Citili cu voce tare ~i
romana!

ell

.II

- NOlls regardons > II.


pI lill Jt.: r ..

Privim fotografiile de 1a
Paris.

:> nUZ'1 0

pR d' n.R]

J.

III

care sc traduce prin "a Ii

Tinem mult la profesorul


nostru.

multa atentie propozitiile t1rmatoare. UrmiUili traducerea in Iimba

:>
Elle visite Ie monument.
Elle Ie visite.
>[
le cherche rna copine.
>
Je la cherche.
>
J'airne bien Marie.
le I'aime bien.
Vaus admirez des photos de
Paris.
Vous le.g admirez.

- Ea viziteazA rnoDumentul
Ea il viziteaza.
Eu imi caut tovara~a.
- Eu 0 caul.
Tin mult 1a Maria.
Tin mult la el (ea).
Admirari fotografi.iJe
de 1a Paris.
- Le admirati.

1~1 propoziliile de mai sus, am folosit pronume personale, eu ajutorul ('(irora am inlocliit

substantive care fndeplinesc funcfia de complement direct. lata formele ac/'stora:


Ie -

i'nloeuie~te

substantive de gen maseulin, la singular:

Je Ie cherche.

... II caul.

la - i'nloeuie$te suhstantive de gen feminin. la singular:


Nous la regardons.

- 0 privim.

I' - i'nlocuie~te atat suhstanJive de gen masculin cat $i substantiv d~ en eminin. 10


singular. daca acestea sum urmate d
de un verb care in ep
J 0 \. calel scTII
.. h " mut:
Naus /'airnons bien.

ell

- Tinem mult la el (ea).

les - inlocuie.~/e atat substantive de gen masculin cat ~i substanth'e de genfeminin. fa pluralVous les admirez.

- Noi ii (Ie) admimm.

- 20-

in propozitie, pronumete personate se ajlii inlold alma inuinlea I'erhului


conjugal. de exemptu:

Je I'achete.

lis les vendent.

Elle I'aime.

Je ne les ai pas.

Sa folosim cuno~tinrele recent asimilate la completarea exercitiului de mai .ios. Cititi


propoziriile eu mult~ atenlic, apoi eu ajutorul filtrului ro~u. traducc!i-Ie in limba rom:ina:

J'ai beaueoup de copins.

> II

I ,

Ut

- Am multi prictcni.

- Tin mult la ci (ete).

Je Ies aime bien.


Nous ecoutons une belle
sonate de Chopin. Nous
l'ecoutons avec plaisir.

:;>

IlU/[

J(
rl

lIln

) t!
li'~

11

f ~ Ilu d ~k

nu

rti~ltii

Les artistes de notre opera


sonl tres doues. Nous les
adrnirons souvent.

CD

- Ascultam 0 frumoasa
sonatii de hopin. 0 ascultflll1 cu placere.
operei noastre . unt
foune taleJHa~i. Noi ii
admiriim ade 1::(1.

III

Voila ks gateux. Tu les


>
aimes'? Oui, je les aime bien.

lata prajiturile. iti plac?


[)a, imi plae r()art~ mull.

Le jeu de cet acteur est


extraordinairc.

Joclli acestui actor este


extraordinar.

Tout Ie monde I'admire.

ToalA lumea il admiri'i.

Dupa expresia "Iouf Ie monde - toata lumea, tuturor" verbul are forma p . oanei a Ireio
singlila/: de exemplu:
'. ~ ::'1:

Tout Ie monde aime les glace-s.

Tuturor Ie ptace inghetala.

Tout Ie monde vient de Paris.

- Toata lumea vine de la Paris.

Veriticati daea v-a~i Insu~it coreet fonncle pronllme'lor personale prezentate anterior i regulile
gmmaticale aferente. Transforma!i propozitiile de mai jos, astfel incat complemclltclc sa fic inlocuite cu pronumclc personate corespunzatoare. Folositi fillrul ro~u!

IIII

Tout Ie monde adore W

artis1s:.
_ I L1U k

It O l 1111\ I
li I]

1 U

Toata lume3 adora acest


al1ist.

, 1

l]1

nd I' d

I _

:;>

III I({JI

1T1~

lu

11.1{

Toata lumea il adora.

blo
Nous regardons les tableaux > 1 1I f ell! Rdo I
JI II I U
z d
de Picasso au Musee d'Art
III
I
'f{nl
Modemc.
">

rnul
1..' R

L!

Rl

II

Privim tablourik lui


Picasso la MUleul de Arta
Modema.
I.

111 Ilk: Rnj

Isabelle aime bien sa copine, > [I f1Lhcl


Marie.
I .L II

'nl blL:

[I .lllt'! krll I

'n ~, HI

I~

- 21 -

Le privim la Muzeul de
Arta Modema.
- lzabella line mull la
tovarasa ei, Maria.
lzabella tine mult la l;a.

lis visitent la petite t:glisc.

I pI

Izil

Ilil

Ei viziteazA biserica mica.

~Ii:.,

Ei a vizitcaza.

Ilill

Nu am la mine
foton-rafiile.

Je n'ai pas les photos.

>1

Ie

> [llJ

Nu Ie am la mine.

r]

II,

II

Acum vom invata un nou verb neregulat:


a cunoa::;te. a ~ti

L:onnaitrc

Cu ajutorul propozi~iilor urmatoare vom ilustra conjugart:a acestui verb.


sunt subliniate.

Jc vellX cconuilIe ,Ie

fran~ais. >

Li

..)

II

IWT1(!1

Vreau

sa

omlele verhllllli

~till

france!.a.

Cunosc acest pictor.

Je cODnais ce peintre.
Est-ce que tu Ie CQDDais
au~si?

Nu. dar Paul il


bine.

Non. mais Paul Ie Cilllual1


bien.

>111

Tout Ie monde Ie conoaH!

>11

Nous ne Ie connaisson:; pas


du loUt.

;;. Inu

II (

Il"'i'd

Tonta lumea iI cunoa;;tc!

Je I

Noi nu il

III

- Voi il cunoaste!i

Us cODaissent tout Ie monde. > I

~onnaissent

pt'rsonne.

Cllnoa~;teI1l

kIll'

ru~in'}

Ei cunose pc toatii lumea.

I11;-J]

11 (1 )

Elc, dimpotriva, clc IllI eunose pc nimeni.

;;. e I ,
1)1Il'.

xprcsia .,au contraire" 1 ~ill r:R

de-

loe.

Vou_ Ie cQnnaisstiZ un peu?

Elles, au contrairc. cUes ne

cunO:l~le

- "dimpotriva" reprczinla

0 neg;j!i~.

de exemplll:

Tu I ';,Iimes bien?

TII"",<I

Au contraire, je Ie dclcsle.

Dimpotriva. iI

Paul aime Ia musique cbs ique, mais Anne


au contraire, elle airne la musique modeme.

Lui Paul Ii Oluzica elasica. Jar Ana.


dimpotriva. ei ii place muziea m( dcrna.

22

e1'1.
det~st.

in conlinuare, comp1etali propoziliilc ell cuvintele care lipsesc:


- II >

EI CUlHla$le foarte bine


Parisul.

Marie, >,
nc
Paris.

pictura r0maneasea?

o cuoosc.

~1111

1 ... elle >


pas du tout

- > ( 111111 ; II.. la peinlure


roumaine?
Je la > 1
Ires bien.

dar nu prea bine.

Ei eunosc multe monumente


din Bucure~ti.

It tres bien

Paris.

Maria, dimpolriva, nu
CUn03$le deloe Parisul.

Cuno~ti

1111

mais pas

I I

I... r'~

i]

1'1 II I

>

Buc.rrrk

Ies
eopins el les copines >

>

tlJII I

'"

'm
- 1\'OllS
Ie monde.

Si prietenii

- Nos amis les


> n 11
ClJl aussi.
NOlls ne > I ,.
personne a Pari

Urrnarili urrnatoarele Propozilii

~i

I]

II

- tout

Nu eUnoa$lem pe nimeni in
Paris.

>

i1 I'

iJ

II'"

traducerea in limba ramana:

Nous eonnaissons eel acteur


depuis longtemps.

'L

Cunoa~tem

ukH R

acest actor cle

mult limp.

II cunosc de mull

Je Ie connais depuis
longtemps.
Depuis quand connais-tu ce
copin?

timp.

- De cand II cllno$ti pe

acesl cokg?

it

Nous Ie connaissons depuis


un an.
Elles viennent toujours pour >
longlemps.
Elles Ie connaissenl depuis
trois ans.

>

Noi cunoa~lem pe toat"l


lumea.
ii eunosc.

I I

- lis>
1111
III beaueoup
de monuments

Cunoilsteli colegii Si colegele


lui Mariei?

no~tri

[Ill

:>

\; I

I IIU.

III

I I

Cllnoa~lem de un an.

II - Ele

yin intOldeallna penlnl

mult limp.
I 1<
un/:J

- Ele il cunos\: de trei ani.

- 23 -

pituliim expresiil' noi:

depu's

dL'

depuis un an

de un an

depuis dix ans

de zect: ani
- de

l11U ltll

vrcme de dem It

- de pll!in limp
- demult, limp i'ndelungut
-

d~

cand"

penlru un limp
Pcnlru a exersa epresiile,

complela~

exercililll urmMor' FoJosi!i filtruf

l'
I connais
monsieur DuvaP

De eand 1\ cuno, Ii pe
domnul Oliva!?

II

- Je Ie connais

eunosc de demult.

:>

-ttl

11

Ne cuno3~tem vecinii de
multa vreme,

ro~u!

:> I~, I

t:1

ous eonnaissons nos

>

\- Ism
I

a Paris

lis habilent

Ei loeuiese la Paris de doi


anI.

d I

/I

I,

:>

'

Paul vrea sa fie pietor de


foarte multa vreme,

- > rl
I
11_ IOlr
Paul vcul eIre peinlre,

Petre canla la chilara de


pUlin limp.

- Pierre joue de Ja guitare

i~a

- Elle vienl ....

vine pentru mull timp?

>

Indehm~al

>1

"I

"l:1I

til

>

'111r

l'

Non, pas>'

Nu, nu penlru mult limp.

>

'1111

Cititi ell voce lare propozi!iile de maijos ~i urmariti cu atentie lradueerca in lim a rom-n
u viens avec no us')
Viens avec oous!

- Vii eu noi')

>ftl

Hai eu IIOi!

>

It

NaLlS regardons le tableau

II

Pii\'im rabloul de Renoir.

de Renoir.
Regardons Ie tableau de
Renoir! .

VOUS ecoutez ee pian isle.

>1

1.11'1.\"

I
llt

IJ

- 24 -

Si) privim t:.lblOl ide


Renoir'
Voi ascutra~i ac.est pianist.

Ecoutez ce pianistc!

>

Asutlta\i acest pianist!

fRl -I

Tu paries fran~ajs.

Tu vorbe~li franceza.
Vorbe~tc

Parl~ fran9ais~

Tu vas

Va

a la maiwn.

a la

>

maison l

II

J '

I'

\<1.

franceza!

Tu mergi acasa.'

I l ' II

Du-te acasi:H

lTll' .... IIj

~-----

Ali obscrval, dcsigur, ca In cxcrcitiul anterior am transfornlat


propozitiile declarative in propozilii imporative. At:estea din urma su
formeaz3 prin omiterea subiectului (eXpl'in1at declarativ'. at prin
pronumele personate "tu, nous, vous") dinaintea predi,eatului, de ex.:
nus parlons
franl;:ais.
PaTlons

Noi vorbim

franccza.

Sa vorbim
franca.a!

fran~ais!

\,--------------

erbele regZllale ell lermina(ia ,,-er" 10 infinitiv, form >aziJ imperalivu! prin C'liminarea
termina/iei ,,-$" 10 pel~Wana a doua singular:
~ah.

T.u joues aux echecs.

Tu joci

.loue aux echecs!

.Ioadi

Tu cherchcs ton chicn.

Tu Hi cauli ciiindc.

Cherche ton chien!

CauliHi

~ah'

c.ainele~

ImperaJivul verbului "a/ler" se formeazQ conform r-egulii de mai 'us, deei prin eliminarea
terminalici ,,-s" 10 persoana a doua singular:
Tu vas

au cinema.

Tu mcrgi la cinema.

Va W"'au cinema!

Du-te la cinema'

Transfonnati propoziliile urmatoare in propozi!ii imperative, aplidind re!!ulla de mai


efectuarea exerciliului, citi~ ell voce tare toale propozitiile!
Tu viens.

> [t

,,-]

Ie,;

venez avec nous,


Monsieur.
> ' nl. avec nous,
Monsieur!
Tu achetes ce tableau.
> lllLll.: lC tJh ';IU I
VOtiS

nu

>1\U\(I1-

m( SIO]
> [\llnt ;I\I!' 11111 Is

> [ I

> [il;-

I .. )

Dupa

Tu vii.

> [\ I I
>
[II
II I. In RJ
Tu ecoutes ta mere.
> \. "Uk La mere!
> [L u t. III '"I J
Nous al'lons a une exposition > rn iJlllln ,J IHI l'~ '/1 71 1/
it pc :I,q
de peinrure.
, \ 11.1n a une exposition de > [,du. un o.:k 'p"/l~il Ll(l
peinture!
r;:-I I'RI
>

SlIS.

J,lhlnl

U t In

- 25-

Hai!
Tu iIi asculti mama.
. scullA-\i mmlla!
Noi mcrgem la 0 expozilie
de pictura.

Sa mergem la 0 expozilie
de pictum!
Dvs, venili eu noi,
don-mule.

OJ

Veni!i cu noi. dorrlllulc!


Tu eumperi aLOest tab Iou.
Cumpard acest tablou!

Traduceli pmpozi\iile urmatoare In limba romana. Nu uita!i filtrul nl$U'

1\ IZIIO

1\, m zF til I

Visitons Ie Musee d'Art'

>

Depui . quand cormais-tu


cette actrice?

> [lHln' i k-

Je 1'aime bien depuis


longtemps.

>

Tout Ie monde conna'it les


monument de Paris.

:> [Ill

.1

11~

UI

III _

tll

'tR I
I m hi-; III rll I~L:J

III

'Ill

l:

1111

111\\11

m' I
l:llq

Viens avec neus!

IIUf1l~lll'I

11 111

IlJI

>

Nou' connaissons cette


eglise depuis cinq ans.
Preferez-vous la peinture
('architecture?

II:

I ;JIll

I Irlllll.:
1111)

:>

11-1

Am ajun. la ultimul exercitiu al primei parti a lec~iei. Cu ajutorul filtl'ului, traduccti propozitiilc
umlatorc in limba franceLa:
Noi

cunoa~tcm

Accst actor
nostru.

~i

bine filmele fr3ncclc.

>

ceasta actrita joacfl la teatrul

"'>

\Ill.

01111

hI

'11

I
J[

Jocul lor este extraordinar!


Ne plae foarte mult aeeste fOlografii ale
Parisului!

>

UitiHe la acest lablou de Picasso'

.arhitccturii c1asicc.

{\ Tu prive~ti de mull timp monumentele

hi

> Tli

mil

place arta Illodemrt?

Nu, dimpotrivlt nu-mi place d '.10<.:.

>

>

on

II

lI1U!

~uno"c

acest pianist de pu\in limp.

Dar voi i'l

cunoct~teti

demult.

Jt: c
>

- 26-

1111:11

rut
Ill.:

UI

II

LECTIA 14. - PARTEA A DOUA


Partea a doua a acestei teelii, va c.ontribui la cOl1solidarea materialului kqiilor anterioare ~i .1
matlOriaIului primei parli a acestei leqii. Bi.neinlclcs vom eiti textul eu voce tare. Va rugal'll sa
rezol i:1!"i eu ml.lltii atenlie ultimul exercil.iu. Accsta va va demon, tra in ce masur[l v-ali insu~it
materialul prezentat pana acum. Astfel veli ana care parte trebuie sa 0 I\:capitulali. AutoCOJltroIII permanent ~i critica obiectiva a muncii efectuate pal garanta succesul lTJelodei de a in Ma
limhi straine prin corespondenl[\' Va rugam sa consacrati mult timp citirii. La inccplIt pronun!:lrc.a sunetclor limbii franc ze pare foane diJkilii, dar eu timpul va dcveni lllui simplii ~i
rnlii u~oara " dcsigur aeeasta este a problema de excrsare. Sa citim cu voce tare lextlll de mai
jos. Urmariti semnele; sagelile reprezinta intollalia iar silabelc.:; scrisc eu litere ingro~ate sunt
.ilabe accentuate.
;r

;t

;t

....

;t

Tu connais I ces mllsicicns? III Ce sont Ies pianistcs.


....

;t

II

;t

lis jouent dans l'orcnestre

;t

....

de notre ville. U lIs sont tres dalles I et notre orchestre I est connu. U III joue de la
;t....

musique classique

I.

ct modeme,

....

I.e mande

;t....

II

....
I~ongtcmps.

;t

HLe

II

ce sont mes eopains.

Pierre.

II

Nous l'admirons

II

.Ie les connais depuis


;t

II est artiste.

II

11 joue du piano

I ct

de 'Ia

guitare. II
;r
;t;t
....;t
....
Pierre I est toujours scrieux II et son jeu I est cxtraordinaire. II Paul e'l au'si artiste.
;t....
;r
....
Mais IiI est lPeintre. II II adore la peinture I et I'architecture modernc. II J'ai
;t

I de

bcaueoup de talMeaux
;t

....

Paul est simple

I et

doux.

II

:Ie ne suis pas artiste.

HSon

art est compliquc

;r

;t....

;r....

II

/'

- Connais-tu cette
;t

- Oui,

~IClricc')

;t

I je

....

la connais

I tres

;t

- Depuis quand')
;t

II

....

- Depuis deux I ans.


....

;t

- ifu ['aimes bil:n? 11


;t

....

- .Ie l'adore!

II

II

II

bien.

II

I rnais

;t

I j.'adore Ie sport, 'I


;r....;r
cartes I et allx ,~checs, I!' Ce soir ,

Au contrairc.

je joue avant lout I au football. II .Ie joue aussi aUJ< I


;r
~
;t....;t
Paul et Pierre I vicnncnl jouer. II lu peux venir jouer avec nous. 'II Tu viens?
;t

II

;t

Paul dans mon apparternent.

....

;t

........

I c'cst

sonates
;t

orchestre.

;t....

Regarde,

plus grand

I des

;t....

I viem ecouter noIre

;t

et nOllS I 'aimons bien.

;t

la musique romantiqut: de Chopin,

;t

HTout

et de concert:.

....

;t

I de

II

Am ajuns In ultimul exercifiu a1 lcqiei noastre. Tr:lducefi urmatoarele propo~i!ii in limba


franccza. Exercifiul contine intreg matcrialul nou [11 aceslui caiel de curs. Daca cfeclua!i acest
cxen.:iliu lara gre~eli va feliciUim. Da('~d apar anumite dificultali la rezolvarc, recapilulafi inca 0
dtltii malcrialul prczcntat, inainte de a ITeee la eaielul urmiilor.
Copiii

nO~lri

cunosc multe jocuri.

Cokgii
curle.

~i

Cuno~ti

Illllzicienii acestei orcheslrc?

colegele copiilor mei so joaea in

>

:>

-'

Ii cunosc. Toalii lumea ii cunoa~tc.

::>-

E~ti

::>-

bogat? Dimpotrivcl, sunt sarac.

II

III 111

1I

lubC$C muz:ica wmuntica, mai ales pe


Chopin.

>

De dnd canli 1a pian?

:>

~'.

Admir aceasHi aClril5. Ea eSle oarte


lalentata, activa ~i independenta.
Sa bern accst vin, esle adus din Fran!a.

>

Noi aducem cele mai frumoase tablouri in


muzcul nostru.

:>

Sa canUim la chitara!

> J

u nu joe

~ah,

accst joe cste prea

complical.

De unde provine aceasta arlii?

:>

inainle de toate, VTeau sa vizilcz aceasll'i


biserica.

>

Privili aceasta pietura!

>

\ 511 fOlografiem acest monument!

..

Acesta este un film serios


Aceasta artista este
Limba franceza esle
De unde

[111\

~i

>

llll

111I 1

greu.

ane dulce.

>

. Ii.:
I ... r

u~oara?

sunte~'J

LJ

11.11

' I

I '

>

Din Romania.
Ei cunosc mai ales englcza.

> II

I<Hi tema!

> rat

\ Fii alenla! Vii?

Hai~

> [i,;

- 2 -

hl[l
til"

d
TlJ

Ir'
i 'Ib"

ll'll I

Pri\i!t, acesta c!\tc-un mcci cxtraordinar.

";-

Ele mandu cete lTlai


Pari-.

>

1i"t1l1l0aSC

Du- c 13 Icatrll! btc cea


a" 'lui SCLon.

m~i

rochii

bun[1 comedic

te dl"-gulU

~i

serioas3.

III

inchiere, urmeazA un exercitiu de pronuntie:

I I

ar.c.hitecture, arcl1itccte. eruec.

I1

peinrure, p..:intre, instrument

II

pianislc. artiste

I;

7.

~.

B..
... - 1 vin dulce.

ill

lei

0.>

Cump_ rali accst joe! Estc foarte silnplu.

Ea

connaitrc. archite,cture architecle. viennent, au contr;.un:

- 19-

14. RECAPITULARE
14.1.

ProDumc!c personaIe, introduse in lectia 14. inlocuiese 'ubslanti\'e1e ell funqie de


complement direct.
Ie

- inlocuiesre substantive de gen ma-culin, singular de ex.:


- Je It connais.

Je connais Marc.
la

- inlocuiesle substantive de genul feminin, singular, de ex.:


- Je . rcganJc.

Je regarde cene ville.


I'

- inlocuieste substantive de gen masculin sau feminin, atlat inaintea lInui

verb care incepe cu


Now; aimons bien

vocala sau eu ,,11" mut, de

No us 1'aimons bien.

~ollumenl.

II l' adore

II adore celte aetrice.

It's

t:X.:

- inlocuieste substantive.le de genul rnaf\culin sau tell1'inin la plural, de e;c

ous ks visitons.

Nous visitons ccs rnusCe-$.


Vous connaissez les

- Vous

jllll~de,E.a.u.l.

connaissa!

14.2.
je connais
tu connais
iJ connait
elk connait
nous connaisons
vous connaisez
iIsle lies connaissent

cuno [e
u cuno~e
tu cuno~ti

el cunoaste .
ele cunose
- noi cunoa$tern
voi cunllLl~IC!i
it Ie eunosc

t
>(
>[

kn..

>[ I I I.

111 .,

14.3. Imperativul verbelor la persoana a doua singular $i la per 'oana intai ~i a cloua

plural, va aparea 111 propozi~iile de mai jos. Pentru fonmlrea irnpcrativului omitem
pronumele care lndepline~le functia de subiect (tu, nous, vou') de exernplu:
VOllS ecoutcz une sonate.

- t:.eoutez une' "onate!


- Parlons anglais!

NallS parlons anglais.


Vous venez.

- Venez!

Verbe.le regulate eu tennina i ,,-cr", formeaz5 imperativul climin5nd tcrmin,l!ia ,.-s"


la persoana I~nglliar. Acca. a regula st valabila 'j in cazul verbului ncn:gulat
"aller".
0lZ.~
- Fcoutc l
- Va il l'cculc!

Tu ecoutes.
Tu vas a !'ecole.
14.4. 1\11'1

ii'1trodu~

depuis ,quand

() noua Intn:hare, care inc p eu I 'u\lunca:


t'111 i - d e . nd

Depuis quand cannait-il celie !ille?


J 4.5.

In

De c'nd

cazul cxpresici "tout Ie monde"- ..toata lumca"


verbului la personna treia,.uret: _ ~(l.( or
tout Ie monde
>1111 10 111 III

Tout Ie monde connait Chopin.

CUll tl"IC

folose tc inl .ld

lila forma

"

- toat" lum:a

Toala luml:'a il cunoa't pe 'h pHl.

30

14. TEMA PENTRU ACASA.


A.

C.

D.

Traduceti In limba romana proprozitiilc de mai jos:


I.

Tout Ie monde conna!t ces acteurs de notre heatn:.

2.

Depuis quand jouez-vous aux c<.;hccs?

3.

Connais-tu cette sonate de Chopin?

4.

Cette eglise est un monUnll.:nt de I'arhitecture.

5.

Tu l'aimes? Au contraire, je Ie dctcste.

Traduceli In limba franceza urrnatoarele propozi!ii:


I.

Cunos<.; acesl pictor de putin timp.

')

Uita-te' Acesta este un actor cunoscut l

3.

Hai

4.

Stilu I acestui pianist cstc extraordinar. EI este foarte talcntat.

5.

Du-te la parintii tiii!

ell

noil

Transfonna!i propoziliile unnatoare astfel Incat


un pronumc personal core. punziitor:
c~

sa

i'nlocuiti cu\'intcle ._ubliniatc cu

l.

Nous visitons

2.

Je coonais tres bien Maric et PaLiI.

3.

Nous aimons

4.

Dcpuis quand tu chcrehes ce tableau de Picasso?

5.

lis montrent la photo de Paris.

monument.

~~re

Copiali propozitiile de mai jos


contine 0 grc~eala

modeme.

~i

corectatti

gTe~elile

l.

Je connais Maric ct je I'aime beaucoup.

2.

Tout Ie monde pari anglais.

3.

Acheles du vin l

4.

Naus adorons Ie.

5.

Elk est jolie? Qui, au

(;ontraire~

-31-

lnt5lnite: fiecaTe propozilie

VOCABULARUL LECTIILOR 13

~i

14.

m. - ma 'culin f. - feminin
acleur (m.)

> [\

aclif (m.)

;>

,'I

I ,

t:

l.

kli!

active (1',)

- JctrilJ

aclricc
aJme

>

len

- a-i place ce

a lim.:

'3,

a iubi

la

"- an

a
ar

IIHJIi

hilCCI~

arhi(' ~t

1.

ar ,I, iteclUn: (f.)

rhit

cllJ

art (m.)

arlisr {m,:;;i f,)

ani. I, Lllli.lel

au

dimplliriv'

ont tire

bi '

bien

cI . i
comedie

tic

lJncdil:

cOlllplical

complique
conn;}!

- clIno:. '. (- , IU)

lu)

cOl1nai 'ent (ii', clles)

'! i. [)

CllIlO~

cllnoa~a

COI1l" i SC7. (Yuus)

connai, ons (nou:'.)

> [I

conna'it (ii, elle)

'> [

cannalt!'!;;

;.. I

connu

>

Ct)l1nue

>

copam

>

copine

> I

cour

>

II

de

>

I 1(11

de, din

IJ

inccp:in.l d' la, dl

depuis

(eI,

I "
I <I
I 11CO)

d'ou

>

I I
t )

(~~

>

doue

>

dOUL'C

>

dou,

>

- cokg
- colega
- curle

>

dOUCl:

- cunoscutii

dit'ficile

I I

cunoa"ll::

l"l1l10SClJI

I I')
l

l: )

II

"fCI)

d' wnde
I

dulce
-

t: ICnli:lt

talcnl,Hii

I,

'like

- 32-

~ 1M.~

lUll.

L.\ chc

eglJ

f.}

r: i

ventI'

liIm
football (m.)

:>

[I

- ~ah

ull

>
:>

fa it...

II'H'

m.)

- biscricu

\(lnif{

a aduce.

IIII Ill]

- film

[Iutlol]

- fotbal

Ik it ' :J 1

gllitarc
incl~pendant

> I~dr:Jl '"i I-I

independantc

> r -til

71]

[, 1

jell (m.)

u~ur

a COIlUlrH.Ja

cllilar[1
- independent
- indcpendcnta
.- Joe

jeux (m .. pl.)

:>

joli

> Illllij

jolie

> [lid

dragur~

jouer (a)

>

[lui

a ( e) juca

jOllcr (de)

:;. 1111E]

]ongtL'rnps

ll~lal

- lung timp

match (m.)

l III

JOCUrl

dr:'igut

t )

canla

meel

monument (01.)

> [rll~nl \11-)

l11usieicn (m.)

>

JJI

musicienne ((f.)

>

[m

orcheSlre (m.)

> fuR l':IRI

- orelle. tra

pallvre

> lj1I\\R]

- sa-rae

- muzician
muzician~

ZI/'I\)

[ \:[ I~

pemtre (m.)

1--:'

/I

- monument

- pictor

Ir-:'

- pictura

pei I1tllfC (f.)

>

photo (f)

> rfill

pianisle (m.)

:>

pianiste Cf.)

> [(lilulisl]

piano (m.)

:> [111l11ll

- pian

pour longtemps

:> 1]"111'[

111i]

_. pentru lung limp

quand

:> [

riche

>

romantique

> IR 1m-tiki

scriellse

>

serieux

:> [

simple

;'>

I p1)

sonate (f)

:>

I Im"tJ

sonata

tableau (m.)

:>

In!:ll J

tablo

tableaux (m., pI.)

> ltllhlol

r i3l1i 'l]

a]

fotografi~

- pianist

- pianista

- cand

bogat

.I]
10)

- romantic

- sCTioasa
- serios

- simplJ.

- tablouri

loalil I UIl1 a

lout Ie mondc

:>

venez (vous)

:>

vel11 r

>

venonS (nous)

>

vicnnenl (ils, elles)

:>

tu )

:>

lle)

:>

vi os

Ue.

vien! (ii,

if J

\' 11 iIi
\

nJ

\~ntm

11

\'in (ci, \:1


\ In, VI!

.'4

4-

vin

(c I.

Vous aimerez peut-être aussi