În contextul aşezării ungurilor în Pannonia (896) apar şi primele informaţii despre formaţiuni politice româneşti, sau în care intra această populaţie, de la nordul Dunării. Astfel, în cronica notatului anonim, Anonymus, al regelui Ungariei Bela III, numită Gesta Hungarorum, scrisă la sfârşitul secolului al XII-lea, dar care înfăţişează evenimente şi realităţi din secolul al IX-lea, se menţionează conflictele care i-au opus pe unguri în expansiunea lor spre Tisa. Formaţiunile menţionate, în cronică, voievodatele şi cnezatele, erau forme de organizare preluate de la slavi
În contextul aşezării ungurilor în Pannonia (896) apar şi primele informaţii despre formaţiuni politice româneşti, sau în care intra această populaţie, de la nordul Dunării. Astfel, în cronica notatului anonim, Anonymus, al regelui Ungariei Bela III, numită Gesta Hungarorum, scrisă la sfârşitul secolului al XII-lea, dar care înfăţişează evenimente şi realităţi din secolul al IX-lea, se menţionează conflictele care i-au opus pe unguri în expansiunea lor spre Tisa. Formaţiunile menţionate, în cronică, voievodatele şi cnezatele, erau forme de organizare preluate de la slavi
În contextul aşezării ungurilor în Pannonia (896) apar şi primele informaţii despre formaţiuni politice româneşti, sau în care intra această populaţie, de la nordul Dunării. Astfel, în cronica notatului anonim, Anonymus, al regelui Ungariei Bela III, numită Gesta Hungarorum, scrisă la sfârşitul secolului al XII-lea, dar care înfăţişează evenimente şi realităţi din secolul al IX-lea, se menţionează conflictele care i-au opus pe unguri în expansiunea lor spre Tisa. Formaţiunile menţionate, în cronică, voievodatele şi cnezatele, erau forme de organizare preluate de la slavi
n contextul aezrii ungurilor n Pannonia (896) apar i primele informaii despre
formaiuni politice romneti, sau n care intra aceast populaie, de la nordul Dunrii. Astfel, n cronica notatului anonim, Anonymus, al regelui Ungariei Bela III, numit Gesta Hungarorum, scris la sfritul secolului al XII-lea, dar care nfieaz evenimente i realiti din secolul al IX-lea, se menioneaz conflictele care i-au opus pe unguri n expansiunea lor spre Tisa. Formaiunile menionate, n cronic, voievodatele i cnezatele, erau forme de organizare preluate de la slavi: - voievodatul lui Menumorut situat n Criana cu centrul la Biharea. n legtur cu acesta cronicarul anonim menioneaz c ducele Arpad i-a trimis o solie prin care i cerea s-i dea ara condus de el, ns Menumorut refuz afirmnd c graie domnului meu, mpratul de la Constantinopol, nimeni nu poate s mi-o smulg din minile mele. Acest citat ilustreaz faptul c ducele bihorean era vasalul mpratului bizantin. - voievodatul lui Glad n Banat cu centrul la Cuvin - voievodatul lui Gelu n depresiunea Transilvaniei cu centrul la Dbca Anonymus nu menioneaz naionalitatea primilor 2 voievozi ns despre Gelu afirm c era quidam blacus, adic romn. Gelu domnete peste romni i slavi i este ucis n luptele cu ungurii lng rul Cpu. Cnd vd moartea conductorului lor, localnicii fraternizeaz cu inamicul i-l aleg domn pe Tuhutum, tatl lui Horca, care constituie o adevrat dinastie local n Transilvania, separat de cea a ducelui Arpad din Ungaria. Realitatea personajelor i a faptelor povestite de Anonymus a nceput s fie contestat de unii istorici maghiari i austrieci din sec. XVIII-XIX, n contextul n care romnii din Transilvania cereau drepturi politice i naionale. Chair dac exist o doz important de fabulaie n opera notarului anonim, este dincolo de orice dubiu faptul c n perioada n care a scis acesta exista contiina unei anterioriti a romnilor n Transilvania i a unor formaiuni politice care s opun rezisten ungurilor. O confirmare a acestor realitilor descrise de Anonymus, o aduce Cronica lui Nestor din secolul al XII-lea, care afirm c la trecerea lor prin Carpaii Pduroi n drum spre Pannonia, ungurii i-au gsit acolo pe romni i slavi. Secolele XI-XII au fost caracterizate de o tendin general de extindere teritorial i de amplificare a funciilor formaiunilor existente n spaiul romnesc, mai ales n interirorul arcului carpatic. Primul rege ungur, tefan I (997-1038) este cel care a adoptat cretinismul, n varianta sa roman n 1000 i a primit titlul de rege apostolic. O dat cu domnia sa regalitatea maghiar se implic n cucerirea Transilvaniei. Astfel, n 1003 regele l nvinge pe Gyula (Geula cel Tnr), un strnepot al lui Tuhutum, care s-a mpotrivit misiunilor apostolice ale regelui tefan cel Sfnt. Gyula stpnea teritoriul fostului ducat al lui Gelu, cu capitala la Blgrad (Alba Iulia). Ducele Gyula este capturat i nchis pe via din
ordinul regelui tefan. n Banat, unde a stpnit Glad, la conducere a venit la
nceputul secolului XI, Ahtum, care i avea reedin la Morisena, unde a construit i o mnstire ortodox, i acesta fiind nvins de tefan I. Gyula i Ahtum sunt pomenii n izvorul hagiographic, Legenda Sfntului Gerard. Urmaii regelui tefan au nceput un proces de organizare a Transilvaniei, ca entitate politic vasal regatului ungar. Regii maghiari au dus o politic de colonizare nTransilvania, aducndu-i pe secui, care s-au aezat n estul Transilvaniei i pe sai, care s-au stabilit n zonele Sibiu, Braov, Bistria. Regele Andrei al II-lea acord n 1224 Bula de Aur a sailor, prin care le acorda acestora numeroase drepturi, precum i folosina pdurii romnilor i a pecenegilor. O colonizare euat a fost aducerea cavalerilor teutoni naraBrsei (1211-1225), care aveau rolul de a apra frontiera de sud-est a Ungariei mpotriva cumanilor i de a face prozelitism catolic n rndurile populaiei romneti i turanice. Saii i secuii aveau o organizare administrativ distinct, n scaune. n 1486 regele Matia Corvinul recunoate constituirea unei instituii unice, Universitatea Sseasc. ntrirea autoritii regale ungare asupra Transilvaniei a fost marcat de tendina general de reducere a autonomiilor locale n favoarea instituilor centrale. Astfel, regii unguri au impus n Transilvania o serie de instituii inspirate dup modelul occidental, dintre care cele mai importante au fost comitatele. n 1111 este atestat comitatul Bihor, iar n 1164 comitatul Dbca. La nceput regalitatea maghiar a ncercat s organizeze Transilvania ntr-un principat, n 1111 este atestat un anume Mercurius princes ultransilvanus. Acest demers a fost un eec. Tot n 1111 este atestat i un episcop catolic, Simion episcopus ultransilvanus. n 1176 se restabilete ca form de organizare a rii voievodatul, fiind atestat primul voievod, Leustachius. Acest fapt este o dovad a existenei populaiei romneti n Transilvania. Voievodul va fi vasalul regelui ungar, autoritatea sa extinzndu-se asupra a 7 comitate: Cluj, Turda, Alba, Trnava, Hunedoara, Dbca i Solnocul Interior. Autonomiile romneti se vor pstra n zonele de granit ale Transilvaniei, care aveau o important funcie de aprare a regatului. Cele mai multe dintre aceste zone s-au numit ri: ara Brsei, ara Fgraului, ara Maramureului. n schimbul servicilor lor militare i a fidelitii fa de regatul maghiar, romnilor li s-a recunoscut autonomia. n aceste zone s-a dezvoltat iniiativa ntemeirerii statelor romneti extracarpatice, Moldova i ara Romneasc. Transilvania a fost organizat sub forma unui voievodat, fapt care sugereaz o anumit individualitate politico-administrativ n cadrul regatului ungar. Conducerea se baza pe colaborarea strilor sau naiunilor privilegiate: nobilimea (n special maghiar), patriciatul (orenii bogai, mai ales sai) i fruntaii secuilor. Iniial i conductorii romnilor au fcut parte din naiunile privilegiate, ns n secolul al XIV-lea sunt eliminai, regele Ludovic de Anjou condiioneaz n 1366 calitatea de nobil de apartenena la catolicism. n acest context nobilii care doresc s-i pstreze statutul trec la catolicism i se maghiarizeaz. Integrat n regatul ungar, Transilvania cunoate o organizare instituional de tip occidental, care presupune la nivel local, instituii de tipul comitatelor i scaunelor secuieti i sseti. n comitate existau adunri ale strilor privilegiate, adunri ale
nobilimii, iar la nivelul voievodatului existau congragaiile generale ale nobilimii.
Prima congragaie general a nobilimii ardelene, la care au participat i reprezentanii romnilor a avut loc n 1288 la Deva, la ea participnd nobilii din cel 7 comitate, clerul superior, reprezentanii orenilor i ai ranilor. Acestea discutau i rezolvau mai ales problemele judiciare. .