Barbu

DELAVRANCEA
APUS DE SOARE

REFERIN|E CRITICE
Apus de soare este o capodoper[ a dramaturgiei poetice =i oratorice
=i nu mai pu\in o dram[ de observa\ie a tipicului, singura din literatura
noastr[ ]n care toate aceste aspecte se unesc armonic.
GEORGE C{LINESCU, Istoria literaturii romne de la origini
pn[ ]n prezent. Edi\ia a II-a, rev[zut[ =i ad[ugit[, Editura Minerva,
Bucure=ti, 1986, p. 374.
}n cele mai multe din nuvelele sale, chiar ]n acele de tip realist,
Delavrancea se reprezint[ pe sine, nareaz[ ]mprejur[ri de-ale sale sau
]ncarneaz[ conflicte suflete=ti proprii. Fondul inspira\iei sale romne,
deci liric, de=i mijloacele sunt adeseori acele ale analizei =i ale observa\iei
obiective. Chiar cnd i se ]ntmpl[ s[ pun[ ]n picioare o figur[ cu totul
deosebit[ de sine, el o face din punctul de vedere al valorific[rilor
personale. }n Sult[nica, ]n Zobie, ]n Milogul participarea ]nduio=at[ a
scriitorului la soarta eroilor s[i creeaz[ atmosfera liric[ a nara\iunii. }n
Domnul Vucea meschin[ria abuziv[ a institutorului de alt[ dat[ este
resim\it[ din unghiul propriei copil[ii care a avut s[ sufere de pe urma
ei. Peste o singur[ dat[ Delavrancea a ie=it din sine ]nsu=i, construindu=i povestirea din date exclusiv obiective, f[r[ amestecul materialelor
furnizate de sentimentul =i aprecierea sa. }n acel moment Delavrancea
=i-a scris capodopera: nuvela Hagi-Tudose. Caracterul eroului este
construit din dialogul personagiilor care au de a face cu ei sau din
vorbele =i faptele sale. De la Alexandru L[pu=neanul al lui C. Negruzzi
nimeni nu mai aplicase cu aceea=i consecven\[ norma impersonalit[\ii.
Dar, spre deosebire de Negruzzi =i ]n acord cu noua estetic[ realist[,
Delavrancea ]=i vede personagiile ]n atitudini individualizate, pe care le
descrie cu minu\ie... Totu=i pictura lucrurilor nu cade ]n minu\ie
balzacian[. Omul =i conflictele lui domin[ cu hot[rre ]n Hagi-Tudose,
care ]n 1903, data cnd povestirea apare ]n volum, reprezint[ f[r[
]ndoial[ punctul cel mai ]naintat al noului realism romnesc.
TUDOR VIANU, Arta prozatorilor romni, Editura pentru
literatur[, Bucure=ti, 1966, vol. I, p.
Urm[ri\i... personajele din schi\ele lui Delavrancea. Nu sunt ele
att de vii, att de clar fixate, ]nct vi se imprim[ ]n minte pentru totdeauna? +i nu este oare acesta scopul pe care ]l urm[re=te orice artist?
286

Iat[ Sult[nica, ]n simplitatea ei naiv[, cu mndria ei cast[, c[znd la

cea dinti adiere a iubirii. Urm[ri\i-o pn[ ]n momentul cnd, palid[ ca
o stafie =i sprijinit[ pe-o ramur[ de alun, urc[ pieptul muscelului,
p[r[sindu-=i vatra norocului =i a nenorocirii. }n jurul ei tabloul att
de melancolic, aerul att de deprimant, ca dup[ o ]nmormntare
s[vr=it[ undeva departe, ]n adncul unei v[i... +i totu=i figura ei real[
o muribund[ cu ochii frn\i, aruncnd ultima privire spre satul din
urma ei.
Tot att de reali sunt acei bursiari =i studen\i universitari,
reprezentan\i ai unei genera\ii lipsite de voin\[ =i de energia faptelor.
Pe ace=tia autorii ]i studiaz[, ]i disec[ a=a-zicnd anatomice=te, nu ]ns[
pentru a-i expune vederii publice, ci totdeauna comp[timindu-i =i tratndu-i cu o oarecare iubire... El ]=i deplnge eroii cnd se coboar[ ]n sufletul lor sau simte un dezgust pentru ]mprejur[rile ce i-au creat. Pe ici,
pe colo ]i ]mbrac[ ]n haina umorului, ca pe naivul din Irinel, pe domnul
Vucea, tipul dasc[lului unei epoci disp[rute de curnd, sau pe HagiTudose, fenomenul de zgrcenie. E mai om cu oamenii, =i de aceea nu e
nimic fals, ci totul sim\it ]n personagiile lui, totul adev[rat.
ILARIE CHENDI, Pagini de critic[, Editura pentru Literatur[,
Bucure=ti, 1969, p. 142143.
Viforul nu e drama lui +tef[ni\[, e drama lui Luca Arbore, lovit de
fatalitate sub ]nf[=urarea unui domn nebun =i crud, ca un criminal din
na=tere. Arbore trebuia s[ fie eroul piesei, din plin, de la ]nceput la
sfr=it, el trebuie chiar s[ dea numele acestei drame. +tef[ni\[ nu este
erou, nu intereseaz[ dect incidental, ca un exemplar patologic.
Delavrancea n-a f[cut asta =i toat[ lucrarea se resimte. Au fost suficiente dou[ scene, numai dou[ scene care s[ ne ]nf[\i=eze tragedia
m[re\ei figuri de boier, pentru ca piesa s[ ajung[ totu=i la a =aptezecea
reprezenta\ie.
CAMIL PETRESCU, Opinii =i atitudini, Editura pentru Literatur[,
Bucure=ti, 1962, p. 307.
Capodopera lui Delavrancea este... trilogia dramatic[ pe teme din
istoria Moldovei, alc[tuit[ din Apus de soare (1909), Viforul (1909) =i

287

Luceaf[rul (1910). Cum problemele istorice reale, specifice principatelor romne ]n perioada lor medieval[ de ]nflorire sunt aici tratate, pe de
o parte, ]n stricta actualitate politic[ de odinioar[ =i, pe de alt[ parte, cu
patosul caracteristic oric[rei evoc[ri premonitorii a trecutului, aceast[
oper[ literar[ poate fi socotit[ drept rodul de aur al ]ndeletnicirii oratorice a scriitorului, ]n cadrul voca\iei sale de om politic. Ideile conservatoare ale lui Delavrancea =i-au asigurat astfel un orizont confortabil ]n
istoria considerat[ cu venera\ie. Sfr=itul epocii de integrare european[ a domniei lui Carol I era vrednic de o atare legitimare na\ional[, de
o atare pecete autohton[.
ION NEGOI|ESCU, Istoria literaturii romne, Editura Minerva,
Bucure=ti, 1991, p. 133.
De=i nu a avut o ]nclina\ie structural[ spre dramaturgie, totu=i
Delavrancea a izbutit s[ creeze cteva piese de teatru care =i-au p[strat
valabilitatea ]n confruntarea cu timpul, intrnd definitiv ]n repertoriul
na\ional. Acestea sunt, evident, primele dou[ p[r\i ale trilogiei istorice,
Apus de soare =i Viforul =i, ]ntr-o bun[ m[sur[, comedia Hagi-Tudose.
Meritul esen\ial al lui Delavrancea, ca dramaturg, se afl[ ]n domeniul
dramei istorice, ]n primul rnd ]n Apus de soare. Prin aceast[ pies[
Delavrancea a introdus un element nou ]n drama istoriei na\ionale,
inaugurnd caracterele dramatice monumentale =i, totodat[, ca modalitate estetic[, poemul dramatic. Voca\ia sa romantic[ l-a condus c[tre
realizarea unei coordonate fundamentale a dramei romne=ti, =i anume
proiec\ia istoriei pe eternul uman. Aceast[ proiec\ie =i mai ales eternul
uman pe care se proiecteaz[ datele istoriei nu sunt ]ns[ abstracte,
aspa\iale =i atemporale, ci au un profund specific na\ional, ]ntrupeaz[
realit[\i proprii, caracteristice poporului romn.
TEODOR VRGOLICI, Barbu Delavrancea, dramaturgul, ]n
cartea: Delavrancea, Apus de soare, Editura Minerva, Bucure=ti, 1971,
p. XXVII.

288