Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
DEZVOLTARE A
MUNICIPIULUI
RAMNICU VALCEA
2014-2020
Editie actualizata
2014
Geomorfologie
Municipiul Rmnicu Vlcea se afl n zona colinar de la poalele Carpailor
Meridionali, la sud de masivul Cozia. Zona colinar este reprezentat de
Subcarpaii Vlcii (care au ca limit estic valea rului Topolog, iar ca limita
vestic, valea Olteului), subdiviziunea a Subcarpailor Getici. Municipiul Rmnicu
Vlcea corespunde unui sinclinal, care se individualizeaz ncepnd de la Aranghel,
pe Valea Episcopiei (Rmnicu Vlcea), continund la est de Olt pe la nord de
biserica Goranu, pe Valea Stncioiului, Rpa oimului i Slitea.
Zon depresionar intracolinar este bine conturat n arealul arealul
Rmnicu Vlcea Ocnele Mari Govora Pueti Mglai Stoeneti i
nconjurat de dealuri subcarpatice joase, cu structur cutat (Dealurile Ocnele Mari,
Stoeneti).
Acest specific geografic este dat de cursurile alungite ale Oltului i de vile
afluenilor de ordinul unu ai Oltului (ex. Olneti), ale cror lunci s-au dezvoltat ca
arii depresionare alungite pn la contactul cu muntele. n cazul Rmnicului Vlcea,
lrgimea maxim a luncii Oltului este de 2,5 km n partea de nord, de 1,9 km n zona
central i de 2 km n zona sudic.
Hipsometria regiunii variaz de la 200-400 m n regiunea depresionar, la
400-600m pe interfluvii. Densitatea fragmentrii este mic, n cazul Rmnicului
Vlcea avnd valori de 2-4 km/km2. Vile sunt principalele forme de relief care
structureaz acest culoar depresionar. Rolul hotrtor n trasarea tiparelor actuale
ale reliefului l-a avut valea Oltului, una dintre cele mai importante vi
transversale din Carpai, care strbate Carpaii Meridionali prin defileul dintre
Turnu Rou i Cozia i intr apoi n Subcarpaii Vlcii, pe care i traverseaz ntre
Climneti i Bbeni
(40km), realiznd un culoar
larg ca o adevrat
depresiune, n care este localizat municipiul Rmnicu Vlcea. A doua ca
importan pentru regiunea municipiului este Valea Olnetiului, care strbate
regiunea subcarpatic dintre Bile Olneti i Rmnicu Vlcea (confluena cu
Oltul) pe circa 20km.
Municipiul Rmnicu Vlcea este amplasat pe terasele Oltului. Altitudinea
medie a localitii este de 240-260 m. Pe teritoriul municipiului Rmnicu Vlcea se
pot separa urmtoarele forme de relief:
- terasele rurilor Olt i Olneti;
- dealurile subcarpatice Capela (+655), Petrior (+550) i Dealul Valului (+584), pe
latura de vest a localitii i Dealul Feeni (+619), Dealul Dnicei (+584) pe latura
de est a localitii.
n cadrul teraselor se individualizeaz urmtoarele subdiviziuni:
- terasa joas conturat pe marginile rului Olt i Olneti (+225/+235);
- terasa medie existent ntre terasa joas i poalele dealurilor (+245);
- terase suspendate: terasa Feeni individualizat pe versantul de est al vii rului Olt
(+310);
- Resturi de teras (petice) se ntlnesc i pe versantul de vest al vii rului Olt;
La confluena rurilor Olt - Olneti se poate contura un con de dejecie cu
stratificaie ncruciat de facies deltaic.
Geologie
Din punct de vedere geologic, localitatea se afl n zona vechii unitii
morfostructurale Depresiunea Getic. Depresiunea Getic s-a format pe locul fostei
Mri Sarmatice, care se ntindea pn pe teritoriul Bulgariei, dincolo de cursul actual
al Dunrii. Din Sarmaianul inferior (Volhinian), Marea Sarmatic a fost n
continu restrngere ca ntindere, retrgndu-se n Besarabian i Kersonian spre est,
spre Platforma Rus i Moldoveneasc. n Pliocen, marea i-a redus extinderea, din
cauza unor micri de ridicare a Carpailor (I.P.Voiteti).
La nceputul Levantinului s-a ridicat masiv lanul carpatic (faza valah),
fapt care a revigorat cursul rurilor care, cobornd din Carpai, au erodat i
transportat cantiti imense de pietriuri i nisipuri, depuse n stratificaie ncruciat
n zona Piemontului Getic. n Pleistocenul inferior au continuat aceleai procese
naturale de transport i depunere de pietriuri. Spre sfritul Pleistocenului, lacul
din Cmpia Romn s-a colmatat treptat, transformndu-se n mlatini care dispar
pn n Pleistocenul superior. La sfritul Cuaternarului inferior, Oltul sparge lanul
Carpailor Meridionali crend defileul de la Turnu Rou.
Formaiunile de molas din avan-fosa carpatic se instaleaz n aceast zon
ncepnd cu Albianul i se continu n tot sistemul teriar. Att etajele Mezozoicului,
ct i ale Teriarului marcheaz transgresiuni evidente, cu importante lacune
stratigrafice.
Dispunerea general a formaiunilor este monoclinal. Zona Rmnicului
Vlcea este de vrst Neogen i Cuaternar. Din Neogen, se evideniaz ca etaje
Helveianul, care afloreaz n mici petece (la Olteni i la sud de Inteti) i
Tortonianul, care afloreaz, de asemenea n mici petece, n apropierea depozitelor
helveiene. Depozitele tortoniene sunt alctuite din 4 orizonturi litologice: orizontul
tufului cu globigerine, orizontul depozitelor lagunare (depozite cu sare), orizontul
isturilor cu radiolari i orizontul marnos cu Spirialis.
- Orizontul tufului cu globigerine este cel mai bine dezvoltat n regiunea Ocnele
Mari. Pe teritoriul Rmnicului Vlcea, acest orizont este ntnit n partea de NV, n
dealul Cetii, sub un pachet de marne argiloase i un orizont de tufuri detrictice
albe.
- Orizontul lagunar, cel al depozitelor de sare a fost semnalat doar la Ocnia.
- Orizontul isturilor cu radiolari este dispus n general deasupra orizontului
tufurilor globigerine, fiind
reprezentat prin
isturi argiloase negricioase,
Pe partea stng:
- prul Stncioiu format sub formaiunile Dealului Feeni i curge pe direcia estvest;
- prul Smnic format sub Platoul Dealul Negru curge pe direcia sud-vest i
ntlnete rul Olt aval de Hidrocentrale Rm.Vlcea Sud;
- rul Topolog ce izvorte de sub masivul Fgra curge pe direcia nord-sud apoi
sud-vest i ntlnete rul Olt n zona comunei Galicea.
Apele subterane
n aria Subcarpailor Vlcii, apele subterane se afl nmagazinate n
depozite cu permeabilitate i grosimi diferite, volumul lor depinznd de natura
foarte variat a rocilor care le conin (alternane de roci permeabile i impermeabile,
reprezentate prin marne, argile, argile nisipoase, nisipuri, pietriuri, tufuri, sare,
etc). Cele mai bogate rezerve se afl pe vile principalelor cursuri de ap, n
lunci i pe terasele alctuite din roci permeabile (nisipuri i pietriuri). Din forajele
executate la adncime (80-200 m) pe teritoriul municipiului s-a depistat ap cu
coninut mare de NaCl, Ca i Mg.
Date privind apa subteran
n zon se pot evidenia urmtoarele orizonturi de ap: n zona de terase apa
subteran are nivel variabil, ns oscileaz n limita urmtoarelor valori:
- n terasele joase (pe malurile rurilor Olt i Olneti ) n Cartierul Central (limea
terasei de cca 300 m), Ostroveni 4,5,6 (limea terasei de cca 100 m), Goranu lng
lacul de acumulare (limea terasei de cca 100 m), de o parte i de alta a rului
Olneti (cu dezvoltare restrns de 20 -100 m), apa se afl la adncimea de 3,00 m;
- n terasele medii situate pe dreapta i stnga Oltului ntre terasele joase i bazele
versanilor dealurilor, apa se afl la 8-12 m adncime. ncepnd de la nord spre sud
terasa medie ncepe de la Bujoreni, traverseaz zona central a municipiului, apoi la
sud de rul Olneti se continu n zona cartierului 1 Mai, zona Troianu cu grupul
colar Troianu i staiile de benzin OMV i Rompetrol, se continu cu zona de
industrie a municipiului unde pe lng unele uniti mai mici, predomin platforma
chimic Oltchim, Uzina Mecanic, CET i Uzina de Sod. n zona de sud terasa
medie se dezvolt ca lime atingnd cca 1000 m lime, fa de zona Troianu unde
terasa
msoar cca 50 m lime, zona central i de nord a municipiului terasa avnd cca
300 m lime. Banda terasei medii de pe partea stng a rului Olt este mai ngust
dect cea din partea dreapt a Oltului. Aceasta se ntinde de la Malul Alb unde
msoar cca 200 m, se ngusteaz ctre aval i se confund treptat, n zona Goranu,
cu terasa joas.
n terasele suspendate apa apare la baza acestora ca pnz permanent (terasa
Feeni), care se scurge pe versani spre baz i unde cuvertura alunec. n zona
Goranu la baza terasei suspendate Islaz cartierul Feeni, exist alunecri active
Anii de
observaie
Maxima absolut Data nregistrrii Minima absolut Data nregistrrii Media anual
0Celsius
anual
anual
0Celsius
0Celsius
Rmnicu
Vlcea
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
35,3
33,9
33,8
39,9
36,8
36,9
35,8
10.07.
30.07.
20.08.
22.07.
16.08.
4.08.
15.08.
-13,9
-16,9
-22,7
-10,3
-12,5
-15,7
-18,0
7.01.
8.02.
24.01.
30.12.
12.01.
21.12.
26.01.
10,9
10,4
10,5
12,0
11,7
12,0
11,3
(sursa: Direcia Judeean de Statistic Vlcea, Breviar statistic. Municipiul Rmnicu Vlcea n cifre,
2012)
Dup cum se poate observa din datele tabelului, exist o decalare de o lun
fa de luna cea mai cald i cea mai friguroas, de pn acum. Astfel, ncepnd
din anul 2008, luna cea mai clduroas nu mai este iulie ci august, tendin urmat
i de anii 2009 i 2010. De asemenea, luna cea mai friguroas nu mai este februarie, ci,
n alternan, luna decembrie sau luna ianuarie.
Cantitatea medie de precipitaii este de 794,65 mm anual, (calculat n
intervalul 2004-2010) cele mai multe ploi cznd la sfritul verii i toamna. Cel mai
ploios an din perioada analizat a fost 2005 (peste 1000mm), iar cel mai secetos a fost
2008 (sub 500 mm).
10
11
12
CLASA CERNISOLURI
Faeoziomurile ocup areale cu materiale parentale constituite din depozite
loessoide, depozite nisipoase, luturi, argile, argile marnoase i marne. Astfel,
faeoziomurile prezint o textura lutoasa sau luto-argiloas. Procesul de bioacumulare
favorizeaza acumularea unei cantitai nsemnate de humus. Faeoziomurile ocup areale
cu clim mai umed dect cernoziomurile, precipitaiile avnd valori cuprinse ntre
500-700 mm i temperaturi de 7-90 C. (Anexa V - Tipuri de sol i clase de textur). n
Subcarpaii Getici, formarea faeoziomurilor este legat mai ales de prezena marnelor
i argilelor marnoase, precum i de prezena unui exces de umiditate n treimea
inferioar a versanilor. Acest fapt a determinat o rspndire mai restrns i pe
suprafee mai mici (Grigora et all, 2006, p.118). n cadrul municipiului Rmnicu Vlcea,
arealul de rspndire al acestor tipuri de soluri este parte sud-vestic, la sud de Ocnele
Mari i n zona Goranu.
CLASA CAMBISOLURI
Eutricambosolurile se ntlnesc n aproape toate unitile de relief din zona de
munte pn la cea de cmpie, pe terase i lunci, pe terenuri predominant nclinate, n
areale n care roca parental este bogat n calciu i alte minerale cu caracter bazic
(Grigora et all., 2006, p.164). Sunt caracteristice unei clime umed cu precipitaii
cuprinse ntre 600-800 mm, fiind depit evapotranspiraia n toate lunile i
temperaturi medii multianuale sunt de 6-100 C. utricambosolurile se ntlnesc pe
terasele nalte ale Oltului, mai dezvoltate pe malul drept, ntr-o fie aproape
continu.
Districambosolurile au geneza legat mai ales de rocile sedimentare
(conglomerate, gresii, luturi sau nisipuri), bogate n cuar, dar srace n minerale
uor alterabile, roci ce determin de la nceput caracterul acid al acestor soluri. Sunt
ntlnite mai ales pe versani, pe culmi nguste. (Grigora et all., 2006, p.189).
Districamosolurile, prezint o textura nedifereniat sau slab difereniat.
Coninutul mare de material-schelet determin un volum edafic util mic, o
permeabilitate ridicat pentru ap i o capacitate scazut de reinere a elementelor
nutritive. Districambosolurile sunt raspndite pe suprafee restrnse n partea nordvestic a municipiului, n zona Dealul Malului i Priba.
CLASA LUVISOLURI
Preluvosolurile s-au format pe un relief cu altitudini cuprinse ntre 150 i 800
m, fiind reprezentat prin cmpii netede sau fragmentate, piemonturi, podiuri i
dealuri. Depozitele de solificare sunt variate ca origine, cel mai adesea,
13
preluvosolurile sunt fromate pe: loessuri, depozite loessoide, luturi, nisipuri, argile,
conglomerate, gresii, n general materiale bogate n elemente bazice.
Preluvosolurile prezint o textur lutoas sau luto-argiloas. Ele pot suferi de
deficit de umiditate n anii secetoi, iar n anii ploioi pot fi afectate de exces de
umiditate. Pe teritoriul municipiului, preluvosoluri se ntlnesc bine dezvoltate n
partea vestic, pe teritoriul cartierului copcelu, continate n Ocnele Mari i un petec
ntre Goranu i Feeni.
Luvosolurile sunt rspndite pe un relief ce prezint altitudini mai mari,
comparativ cu cele ale preluvosolurilor. Formele de relief sunt reprezentate prin
cmpii netede, terase, versani slab nclinai, piemonturi, podiuri i dealuri, de obicei
areale predominant orizontale sau slabmoderat nclinate, fiind constituite din luturi,
nisipuri, argile, depozite loessoide, conglomerate, gresii, roci magmatice i metamorfice
(Grigora et all., 2006, p.231).
Luvosolurile, sunt soluri moderat sau puternic
difereniate textural, ceea ce determin nsuiri aerohidrice nefavorabile pe profil. Din
toamn pn n primvar se constat o ncrcare a solului cu ap, ce percoleaz n
adncime, depind baza profilului de sol. n cadrul municipiului apar bine dezvoltate
n parte nord-estic Goranu, Feeni, cu extindere spre nord (spre Climneti).
CLASA PELISOLURI
Vertosolurile sunt soluri formate pe materiale parentale cu textur fin
(depozite argiloase de origine lacustr sau fluvio-lacustr), care, din punct de vedere
mineralogic, sunt constituite din minerale argiloase, mai ales smectice. Aceste soluri se
ntlnesc n regiunea de cmpie, podi i deal, pe un relief plan sau slab nclinat. n
perioadele secetoase, primii centimetri de la suprafaa solului se farmieaza foarte
uor la presare n agregate coluroase. n perioadele umede, apa ptrunde prin
crpturi, umezind solul. Prin umezire agregatele solului gonfleaz, fisurile sunt
astupate i apa nu mai ptrunde n sol, umezind numai suprafaa solului sau
scurgndu-se la suprafa. Un astfel de tip de sol se ntlnete pe o suprafa foarte
restrns la nord de Czneti.
CLASA ANTRISOLURI
Erodosolurile soluri sunt formate pe depozite neconsolidate, n condiii de
relief accidentat, din zona de deal, podi, piemont sau cmpie. Cel mai adesea, ele
sunt ocupate cu diverse culturi agricole, cu pajiti degradate prin punatul intensiv
sau sunt neproductive (Grigora et all., 2006, p.190).
Acestea sunt soluri neproductive sau slab productive, cu vegetaie rar. Ele au
aprut prin disclocarea orizonturilor fertile ale solului sub aciunea apei (din
14
15
fertilitatea;
sperana de via;
mortalitatea infantil;
bilanul migrator.
120000
107.726
98.776
100000
80000
66.321
numar locuitori
60000
40000
20000
0
1977
1992
2002
2011
16
60000
Total populatie
46695
50000
Femei
Barbati
40000
52,72%
30000
47,27%
20000
10000
0
Total populatie
Femei
Barbati
17
68893
70000
60000
50000
40000
30000
32573 36320
Total populatie
Barbati
19739
Femei
20000
9908
10000
9831
10144
4214
5930
0-19 ani
20-65 ani
peste 65 ani
18
91.98%
romani
rromi
maghiari
1.31% 0.13%
0.04% 0.03%
0.08% 6.42%
germani
turci
alta etnie
etnie necunoscuta
90%
80%
ortodocsi
70%
adventisti
60%
romano-catolici
50%
penticostali
40%
greco-catolici
30%
alta religie
20%
10%
apartenenta necunoscuta
6.43%
0%
-2
10
19
Din punct de vedere al religiei, 92,06% din total populaie este de religie
ortodox. Alturi de aceast confesiune, n proporii mici, urmeaz credincioii de
religie romano-catolic, adventitii, penticostalii, greco-catolicii, baptistii.
Tabel 2 - Populaia dup naionalitate, la recensmintele din 1930-2011
1930
1956
1966
1977
1992
2002
2011
Total municipiu 15648
25592 31178 70134 116914 107726 98776
Rmnicu Vlcea
Romni
14639
25180 31007
Maghiari
166
115
91
Germani
276
88
41
Rromi
81
48
5
Srbo-croai
34
10
Rui
40
28
5
Turci
2
3
Bulgari
32
6
1
Polonezi
7
18
1
Greci
14
3
4
Armeni
8
2
Evrei
184
51
1
Ucrainieni
6
4
2
Ttari
2
Slovaci
22
1
1
Cehi
2
Italieni
Macedoneni
Alte
137
31
19
naionalit
Etnie
i
nedeclarat
Sursa INS Directia Judeteana de Statistica Valcea
69355
284
73
351
7
23
1
3
3
5
1
6
1
4
1
14
115453
304
138
935
9
5
6
5
11
6
2
4
4
3
3
3
21
105949
200
98
1357
5
6
25
3
5
5
3
8
6
5
51
90851
130
43
1298
32
4
10
11
81
71
20
Municipiul
RAMNICU
VALCEA
Populat
ia
stabila
de 10
ani si
peste
Superior
din
care:
Total
Univer
sitar de
licenta
Fara scoala
absolvita
Secundar
Post
liceal si
de
maistri
Total
Superior
Liceal
Profesiona
l si de
ucenici
Inferior
(gimnazial
)
Primar
din care
Total
persoane
analfabete
Ambele sexe
88802
23825
20142
6236
51730
29392
10247
12091
5507
1504
352
Masculin
41748
11128
9616
3171
24380
13428
6089
4863
2402
667
92
Feminin
47054
12697
10526
3065
27350
15964
4158
7228
3105
837
260
2006
111658
53660
57998
2007
111342
53416
57926
2008
110447
52786
57661
2009
110480
52770
57710
2010
110731
52848
57883
2011
98776
46695
53081
21
n anul 2011, rata de ocupare a populaiei n vrst de munc (15-64 ani) a fost de
58,5%, iar rata omajului - conform definiiei internaionale (BIM1) - de 7,4%.
Nivelul ratei de ocupare a populaiei n vrst de 20-64 ani a fost de 62,8%, la o distan
de 7,2 puncte procentuale fa de inta naional de 70% stabilit n contextul Strategiei
Europa 2020.
Principalii indicatori care caracterizarea fora de munc la nivel de municipiu
sunt: populaia activ, populaia ocupat i numrul mediu de salariai. Populaia
activ reprezint persoanele de 14 ani i peste, apte de munc, care, ntr-o anumit
perioad, furnizeaz fora de munc disponibil (utilizat/neutilizat) pentru realizarea
de bunuri i servicii n economia local.
Micarea migratorie, bilanul populaiei
Intensificarea mobilitii teritoriale a populaiei judeului Vlcea dup anul
1990 a contribuit la modificarea numrului i structurii pe vrste i sexe a populaiei
la nivelul municipiului Rmnicu Vlcea. Datorit dezvoltrii economice din perioada
socialist, municipiul Rmnicu Vlcea a devenit un adevrat pol de atracie pentru
populaia tnr n cutarea unor noi locuri de munc. Astfel, populaia urban aproape
s-a triplat, iar oraul s-adezvoltat n jurul platformelor industriale nou construite. Dup
1990, cnd Romnia a trecut printr-o lung perioad de tranziie spre economia de
pia i prin multe privatizri, soldate cu nchiderea fabricilor i restructurarea
angajailor, se poate observa un fenomen migraional invers, de ntoarcere spre mediul
rural, accestuat n special dup 2000. De asemenea, odat cu integrarea n UE i
deschiderea granielor naionale, muli dintre localnici au ales s plece n statele
membre pentru un loc de munc mai bine pltit. Fa de tendina nregistrat la nivel de
jude, municipiul Rmnicu Vlcea nu a nregistrat un fenomen de emigrare spectaculos.
n anul 2007, anul integrrii n UE, numrul emigranilor a fost de 52 de persoane. n
anii 2008 i 2009 acesta crete pn la 86 persoane n 2009 i scade la 53 de persoane n
2010. De asemenea remarcm c bilnaul migrator este destul de echilibrat (avnd
valoarea 0) sau uor negativ.
Populaia i activitatea economic
n perioada 1992-2002, populaia activ a municipiului Rmnicu Vlcea a
cunoscut o scdere determinat, n principal, de scderea populaiei, dar i de
fenomenul migraionist. Astfel, populaia activ nregistrat a municipiului a sczut de
la 58.785 locuitori, n anul 1992, la 47.248 locuitori n anul 2002 (la ultimul recensmnt
al populaiei), ceea ce nseamn o scdere de aproximativ 20%. Din totalul populaiei
nregistrate la nivel de municipiu, ponderea populaiei active a sczut de la 50,28% n
22
anul 1992 la 43.86% la recensmntul din 2002. Fenomenul a fost nsoit de creterea
numrului de persoane inactive (de la 49.72% n anul 1992 la 56.14% n anul 2002).
Din totalul populaiei active, potrivit Breviarului Statistic al Municipiului
Rmnicu Vlcea- 2012, circa 48,82% erau femei i 51,18% brbai. Comparativ cu anul
1992, se constat o uoar tendin de cretere a ponderii populaiei de sex feminin n
total populaie active (de la 48,21% la 48,82%) n paralel cu reducerea ponderii
brbailor n vrst de munc, din totalul populaiei active.
O analiz a populaiei stabile pe domenii de activitate n Rmnicu Vlcea i
localitile componente prezint urmtoarea situaie:
- cea mai mare pondere a populaiei stabile o deine municipiul Rmnicu Vlcea
(90,22%);
- celelalte localiti au ponderi sub 3% din total;
- cea mai mare pondere a populaiei stabile, att n municipiu Rmnicu Vlcea ct i n
localitile nvecinate, o dein salariaii (41% din totalul populaiei stabile n municipiul
Rmnicu Vlcea);
- o pondere foarte mare a persoanelor inactive: 56,5% n Rmnicu Vlcea;
- ponderea salariailor n municipiul Rmnicu Vlcea este cea mai mare, de 41% din
totalul populaiei stabile, celelalte localiti deinnd ponderi sub 30%.
Cel mai mare procent al populatiei ocupate se inregistreaza in domeniul
industrial, urmat de domeniile de comert si servicii.
Fata de anul 2002, la nivelul anului 2011 se poate observa cresterea populatiei
ocupate in agricultura, in stransa legatura cu scaderea din filiera industriala.
Constructiile au suferit cea mai mare scadere a populatiei ocupata, cu peste 2%, ca, de
altfel, si sectorul administratiei publice. Cresterile marcante se observa in domeniile
comercial, sanatate si asistenta sociala, sectoarele servicii si invatamant avand o crestere
usoara.
n anul 2002, la nivelul municipiului Rmnicu Vlcea, populaia ocupat era
de 40.182 locuitori, adic 41,34% din total populaia stabil nregistrat, mai mic
comparativ cu media regional (46,2%). Ponderea cea mai mare a populaiei ocupate
este n sectorul industrial, urmat de sectorul servicii i comer.
Conform I.N.S, numarul mediu al salariatilor din Ramnicu Valcea la nivelul
anului 2012 era de 38.868, mai mult de jumatate din numarul mediu al salariatilor
inregistrati la nivelul judetului (73757). La nivelul municipiului numarul somerilor a
fost in scadere la sfarsitul anului 2011 cand s-au inregistrat 2007 someri fata de anul
precedent cand s-au inregistrat 3478 la sfarsitul lunii decembrie 2010. In ultimii 2 ani
numarul somerilor a fost tot in crestere.
23
3000
2474
2500
2007
decembrie 2010
2000
decembrie 2011
1500
decembrie 2012
1000
decembrie 2013
500
0
decembrie
2010
decembrie
2011
decembrie
2012
decembrie
2013
3000
2500
2000
1473
1500
1340
1000
500
Barbati
0
Total someri
dec 2013
Femei
Barbati
Sursa: I.N.S
24
La nivelul judetului rata somajului la sfritul lunii decembrie 2013 era de 6,63%
cu 12.056 omeri nregistrai dintre care 2813 doar in Ramnicu Valcea.
Evolutie oscilanta a mortalitatii generale, ascendenta fata de recensamantul din
2002, descendenta in perioada 2008-2009 si cu valori constante in perioada 2010-2012.
Rata mortalitatii la nivelul anului 2012 a fost de 7,65%o. Trend oscilant si al natalitatii
in perioada dintre recensamintele din 2002 si 2011 dar cu o valoare aproape egala intre
anii 2002 cand au fost inregistrate 985 persoane decedate si 2012 cand s-au inregsitrat
983 persoane decedate. Rata natalitatii la nivelul anului 2012 a fost de 9,95%o.
Spor natural pozitiv la nivelul anului 2012 si cu trend ascendent din 2011.
Infrastructura urbana de transport si utilitati
Transportul de calitate prezinta anumite conditii ce sunt necesar a fi indeplinite,
cum ar fi siguranta maxima, rapiditatea in desfasurare, accesibilitatea destinatiilor,
regularitate si punctualitate, capacitate crescuta de transport, economie asupra
investiilor initiale cat si asupra investitiilor de exploatare si reducerea impactului
asupra mediului. Analiza liniilor de legatura, atat din interiorul municipiului Ramnicu
Valcea cat si in zona invecinata, s-a realizat atat in ipostaza legaturilor cu judetele
invecinate cat si cu regiunile invecinate.
In cazul retelei de transport rutier, municipiul Ramnicu Valcea este amplasat pe
directia coridorului paneuropean 4, coridor cu acces in tara prin punctul vamal feroviar
Curtici si punctul vamal rutier Nadlac si desfasurare pe ruta Arad-Deva-Sebes-SibiuRamnicu Valcea-Pitesti-Bucuresti-Constanta. Datorita acestei amplasari, municipiul
Ramnicu Valcea beneficiaza de un avantaj strategic privind deschiderea pe plan
national si international. Fiind amplasat in partea central-sudica a Romaniei, la 175 de
km de Bucuresti, municipiul Ramnicu Valcea este un nod de intalnire a trei drumuri
nationale importante DN7, DN64 si DN67 cu drumul european E81. Ca urmare
municipiul este strans legat de traseul Bucuresti Budapesta, pe directia Pitesti-SibiuCluj-Oradea, cu municipiul Targu-Jiu, si cu traseul Caracal-Dragasani. Prin intermediul
infrastructurii nationale de drumuri judetene resedinta judetului este legata de restul
localitatilor. O infrastructura de transport eficienta, conectata la reteaua europeana de
transport contribuie la cresterea competitivitatii economice, faciliteaza integrarea in
economia europeana si permite dezvoltarea de noi activitati pe piata interna. Strazile
orasenesti din cadrul municipiului insumeaza 212 km, din care cele modernizate sunt in
numar de 155 km.
Transportul public local de calatori este un serviciu de utilitate sociala si se afla
intr-un raport permanent cu autoritatea publica locala. Acesta presteaza servicii de
interes colectiv si general si functioneaza in baza principiilor de contiuitate si de interes
25
26
27
context judeean, reeaua de drumuri publice din municipiul Rmnicu Vlcea i zona
periurban se prezint astfel:
- Drumuri europene:
Drumul european E81 leag Ucraina de Romnia i are o lungime de peste 1.200 de
kilometri. Pleac din oraul ucrainean Muncaci, i are traseul urmtor: Muncaci Bereg - (Frontiera ucraineano-romn) - Halmeu - Satu Mare - Zalu - Cluj Napoca Turda - Alba Iulia - Sebe - Sibiu - Rmnicu Vlcea - Piteti - Bucureti - Lehliu - Feteti Cernavod - Constana.
- Drumuri naionale:
DN7 este un drum naional principal din Romnia care leag Bucuretiul de oraul
Ndlac, aflat la grania acestei ri cu Ungaria, trecnd prin oraele Piteti, Rmnicu
Vlcea, Sibiu, Sebe, Deva, Arad, traversnd Carpaii Meridionali prin defileul Oltului
(Pasul Turnu Rou). Lng Arad, o ramificaie de 10 km leag drumul de Turnu, unde
este un alt punct de trecere a frontierei n Ungaria, spre oraul Btania. Are o lungime
de 525.45 km.
DN64 este un drum naional care leag oraele Caracal i Rmnicu Vlcea, urcnd dea lungul rului Olt i trecnd pe lng Slatina i prin Drgani. O ramificaie a sa,
numerotat DN64A, continu de la Rmnicu Vlcea pn la Bile Olneti. Are o
lungime de 135.4 km.
Acestei ierarhii i se adaug drumurile judeene i drumurile comunale.
Disfuncionaliti
- Necesitatea unei centuri ocolitoare bine dezvoltat;
- Lipsa unui traseu de autostrad;
- n general Rmnicu Vlcea este ora de tranzit i ar trebui s se pun accentul pe
modalitile de legtur cu Ardealul i cu restul rii;
- Lipsa unor drumuri publice echipate la standarde europene care s faciliteze
cooperarea internaional;
- Drumurile judeene i comunale nu asigur o suprafa de rulare corespunztoare
pentru desfurarea traficului de cltori i mrfuri;
- Slaba ntreinere a infrastructurilor aferente drumurilor (rigole de scurgere a apei
pluviale, ziduri de susinere, subdimensionarea i colmatarea multor podee etc);
- Prezena unor sectoare de drum cu risc mare de degradare n urma proceselor
natural (alunecri, eroziune n mal, nzpeziri, polei etc);
- Insuficiena staiilor de vulcanizare i a parcajelor pentru maini cu gabarit diferit.
28
29
30
31
Dup cum se poate observa din harta de mai sus, oraul este bine acoperit de
traseele de transport public ale societii ETA. Transportul preorenesc este asigurat de
operatori privai, dar este de evitat suprapunerea traseelor, ceea ce ar duce la
congestionare urban. In urma recensamintelor efectuate s-a observat un numar mare
de vehicule ale operatorilor privati. In general acestia nu au linii urbane, ci trasee
preorasenesti care se suprapun foarte mult pe reteaua urbana.
Decongestionarea reelei rutiere, care
reprezint o disfuncionalitate n
Municipiul Rmnicu Vlcea, ar putea fi rezolvat prin introducerea unui metrou
suprateran, care prezint dezavantajul descongestionrii cilor de acces principale,
iar pe de alt parte, este mult mai ecologic. Descongestionarea retelei rutiere ar putea
rezulta si din transferul calatorilor de pe liniile de autobuze pe liniile de CF.
De asemenea, avnd n vedere exitinderea oraului, este necesar legarea
cartierelor noi de traseele de transport n comun, pentru a deservi ntreaga populaie a
Municipiului Rmnicu Vlcea.
Calitatea transporului feroviar
Dei la nivel european serviciile oferite de transportul feroviar sunt din ce n ce
mai dezvoltate (abonamente, posibilitatea de a transporta att persoane i mrfuri, iar
mai nou trenul i transport i maina pn la destinaie, n sistem rail-car, cu un pre
avantajos), cu viteze de deplasare de 200km/h, n Romnia putem constata o decdere
a sistemului feroviar. Din cauza infrastructurii nvechite, viteza de deplasare este foarte
mic, n medie sub 90km/h, iar preurile din ce n ce mai mari, iar confortul sczut.
Principalele cerine ale consumatorilor fa de serviciile oferite de sistemul
feroviar sunt:
- Sigurana circulaiei;
- Viteza de transport, un element fundamental de calitate i n mod special pentru
alternativele pieei de transport. Rapiditatea este esenial, dar pentru ca acest
parametru s fie realizat sunt necesare costuri suplimentare de energie, cheltuieli cu
infrastructura, investiii care nu au fost realizate pentru modernizarea infrastructurii
feroviare din Romnia;
- Sigurana se refer la msurile pentru protecia bagajelor transportate i a cltorilor;
- Punctualitatea este o problem att pe timp de var ct i pe timp de iarn din
cauza infrastructurii nvechite;
- Indicele de confort se refer la asigurarea confortului n timpul transportului (limea
fotoliilor, starea de curenie, funcionalitatea grupurilor sanitare, climatizare etc);
32
33
34
35
Reteaua de canalizare cuprinde 90% din suprafata municipiului, din care 30% in
sistem divizor si 60% in sistem unitar, astfel ca 100% din apartamente si 75% din
locuintele individuale sunt racordate la reteaua de canalizare. Datorita amplasarii
municipiului intr-o zona de deal, canalele transporta apele uzate gravitational catre
statia de epurare.
Consumatorii industriali sunt reprezentati in zona de nord de fabricile de carne,
lapte, paine, vinificatie, bere, in zona centrala de fabrica de piele si incaltaminte, fabrica
de prelucare a lemnului si in zona de sud de fabrici de apa, betoane etc.
Proiectul Reabilitarea sistemului de apa, a sistemului de canalizare si a
facilitatilor de tratare a apelor uzate in Ramnicu Valcea implementat la nivelul retelei
de alimentare cu apa potabila si retelei de canalizare are urmatoarele obiective:
reabilitarea statiei de pompare si stocare a apei;
reabilitarea a 16 km retele deteriorate sau subdimensionate,
extinderea retelei de apa potabila cu 19km pentru asigurarea alimentarii locuitorilor
ce nu beneficiaza de sistem centralizat de alimentare cu apa;
realizarea unui dispecerat modern cu sistem digital de identificare rapida a zonelor
avariate;
reabilitarea a 11,5km de retele de canalizare;
extindere a retelelor de canalizare pentru racordarea a 6000 de locuitori la sistemul
centralizat;
curatirea bazinului de retentie existent si construirea de 3 noi bazine;
amplasarea unei statii de pompare pe colectorul principal intre zona Ostroveni si
statia de epurare;
construirea unei noi statii de epurare astfel incat apele uzate deversate in raul Olt sa
corespunda cerintelor impuse de Directivele Uniunii Europene si ale Normativelor
nationale in vigoare.
In cadrul municipiului Ramnicu Valcea insuficientele sistemului de alimentare
cu apa pot fi reprezentate de starea de uzura si corodare a retelelor de alimentare si
distributie din fonta si din otel, necesitatea racordarii populatiei intregului municipiu
dar si a populatiei din vecinatate la sistemul centralizat, contorizarea neconforma a apei
neconform cu realitatea - existand pierderi in sistem, zone inundabile in cazul
precipitatiilor.
Alimentarea cu gaze naturale
Alimentarea cu gaze in Municipiul Ramicu Valcea se face prin intermediul
operatorului GDF Suez Energy Romania, S.C. DistriGaz Sud Retele S.R.L. Aceasta se
face prin intermediu conductei de inalta presiune Schitu Golesti Govora Dragasani,
36
37
38
39
Iluminatul public stradal se realizeaza pe toate arterele municipiului, din care, pe artera
Calea lui Traian, iluminatul public se realizeaza cu lampi economice de tip LED.
In ceea ce priveste insuficientele putem constata reteaua electrica invechita in
centrul orasului, motiv pentru care apar fluctuatii de tensiune sau chiar intrerueri ale
furnizarii. De asemenea, mare parte din sistemul de iluminat este vechi, ineficient si nu
acopera toate zonele construite iar producerea energiei pe baza de combustibili fosili
este un factor poluant, CET Govora fiind principalul furnizor de energie electrica.
Sistemul de colectare a deseurilor menajere
Procesul tehnologic de colectare, evacuare, depozitare si neutralizare a deseurilor
este un proces esential pentru mentinerea starii sanitare a localitatilor. Locurile de
colectare si depozitare trebuie sa fie amplasate la distanta de centrele populate pentru a
nu se resimiti prezenta si descompunerea acestora, sa asigure protectia panzei freatice si
sa aiba o accesibilitate usoara inferent de starea vremii.
Depozitarea deseurilor menajere a municipiului Ramnicu Valcea se face pe
platforma de depozitare amplasata la Feteni, serviciile de colectare si transport, de la
populatie si angenti economici, fiind asigurate de S.C. Urban S.A. Ramnicu Valcea.
Transportul deserurilor menajere se realizeaza cu vehicule specializate, si anume
10 autogunoiere si 2 autocontainere, pentru transportul deseurilor reciclabile folosinduse doua autotractoare.
Parcul auto al societatilor ce presteaza servicii de salubritate a fost modernizat,
astfel incat 65% reprezinta vehicule si utilaje noi si performante.
In urma inchiderii depozitului de la Rampa Faureni, in baza studiului de
fezabilitate aprobat prin H.C.L. nr. 105/2003 si a unui studiu de impact asupra
mediului, a fost construit depozitul ecologic de deseuri de la Feteni in concordanta cu
prevederile Planului Urbanistic General al municipiului Ramnicu Valcea.
Serviciul public de salubritate
Serviciile de curatenie stradala, deszapezire si intretinerea spatiilor verzi sunt
furnizate de catre Primaria Municipiului Ramnicu Valcea prin intermediul
Administratiei Domeniului Public.
Serviciul public de salubritate are un efectiv de 236 de lucratori si un parc auto ce
cuprinde un numar considerabil de vehicule, printre care doua autogunoiere, doua
autostropitori, doua autoperii, doua masini pentru maturat trotuare, trei autospeciale
de deszapezire si imprastiat material antiderapant etc. Parcul auto a fost imbunatatit in
ultimi ani, pentru a putea furniza servicii de calitate atat in ceea ce priveste deseurile
menajere si cele recuperabile cat si pentru activitatea de intretinere a domeniului public.
40
41
42
2011
2010
2009
2008
OLTCHIM SA
765.442.904
1.533.016.194
1.309.544.085
1.077.518.784
C.E.T. GOVORA SA
UZINELE SODICE GOVORA CIECH CHEMICAL GROUP SA
353.438.869
338.063.321
284.614.244
292.329.879
330.935.287
293.116.641
226.559.898
183.796.560
245.874.231
264.813.069
216.193.254
179.858.110
SAPTE SPICE SA
197.835.783
230.834.578
192.057.571
152.374.270
OLTCHIM SA
765.442.904
1.533.016.194
1.309.544.085
1.077.518.784
C.E.T. GOVORA SA
UZINELE SODICE GOVORA CIECH CHEMICAL GROUP SA
353.438.869
338.063.321
284.614.244
292.329.879
330.935.287
293.116.641
226.559.898
183.796.560
245.874.231
264.813.069
216.193.254
179.858.110
SAPTE SPICE SA
197.835.783
230.834.578
192.057.571
152.374.270
OLTCHIM SA
765.442.904
1.533.016.194
1.309.544.085
1.077.518.784
C.E.T. GOVORA SA
UZINELE SODICE GOVORA CIECH CHEMICAL GROUP SA
353.438.869
338.063.321
284.614.244
292.329.879
330.935.287
293.116.641
226.559.898
183.796.560
URBAN SA
164.728.587
175.775.514
218.754.801
285.769.157
245.874.231
264.813.069
216.193.254
179.858.110
OLTCHIM SA
765.442.904
1.533.016.194
1.309.544.085
1.077.518.784
C.E.T. GOVORA SA
353.438.869
338.063.321
284.614.244
292.329.879
URBAN SA
UZINELE SODICE GOVORA CIECH CHEMICAL GROUP SA
164.728.587
175.775.514
218.754.801
285.769.157
330.935.287
293.116.641
226.559.898
183.796.560
245.874.231
264.813.069
216.193.254
179.858.110
OLTCHIM SA
765.442.904
1.533.016.194
1.309.544.085
1.077.518.784
C.E.T. GOVORA SA
353.438.869
338.063.321
284.614.244
292.329.879
URBAN SA
164.728.587
175.775.514
218.754.801
285.769.157
SAPTE SPICE SA
197.835.783
230.834.578
192.057.571
152.374.270
245.874.231
264.813.069
216.193.254
179.858.110
Compania care inregistreaza cel mai mare profit in anul 2012 are ca si obiect
fabricarea articolelor din textile. Din anul 2008 se observa o scadere a profitului la
nivelul primelor 5 companii clasificate dupa acest criteriu.
43
MAXCONF SRL
4.338.009
6532457
4.085.403
3.511.808
3.382.010
745.360
948.047
3.645.429
1.781.008
ANNABELLA SRL
4.284.978
703.725
15074375
HIWATERS SRL
COMCHIM
CHEMICAL SRL
3.049.831
1.988.439
7059714
PRELCHIM SRL
2.822.311
7.389.423
-186.788.091
12.161.635
23064348
4.889.229
879.436
736.525
460.962
2.209.796
15.653.083
14.801.307
2011
10102377
C.E.T. GOVORA
SA
7059714
PRELCHIM SRL
2.822.311
7.389.423
460.962
2.209.796
6276774
650.054
7.324.109
1.295.170
1.415.504
6334476
INTERCOM SA
BOROMIR IND
SRL
329.176
6.029.658
5.165.889
981.902
5.038.146
4.085.403
13050973
MAXCONF SRL
4.889.229
3.511.808
15.653.083
14.801.307
5.294.125
1.368.430
5.165.889
981.902
4.889.229
3.511.808
4.320.335
3.380.035
15.653.083
14.801.307
1.368.430
2010
10102377
16655406
6334476
13050973
1474711
C.E.T. GOVORA
SA
LPG PONTUS
SOCIETATE CU
RSPUNDERE
LIMITAT
BOROMIR IND
SRL
-186.788.091
12.161.635
-89.407
198.010
329.176
6.029.658
5.038.146
4.085.403
MAXCONF SRL
GOVORA SA
1.254.106
1.621.048
-186.788.091
12.161.635
-89.407
198.010
2009
10102377
16655406
C.E.T. GOVORA
SA
LPG PONTUS
SOCIETATE CU
RSPUNDERE
LIMITAT
5.294.125
44
6334476
BOROMIR IND
SRL
13050973
MAXCONF SRL
329.176
6.029.658
5.038.146
4.085.403
5.165.889
981.902
4.889.229
3.511.808
4.320.335
3.380.035
15.653.083
14.801.307
1.254.106
1.621.048
10102377
C.E.T. GOVORA
SA
-186.788.091
12.161.635
2537907
SAPTE SPICE SA
-3.078.484
699.602
1.104.838
4.402.351
23064348
HIWATERS SRL
4.284.978
703.725
948.047
3.645.429
5.038.146
4.085.403
13050973
MAXCONF SRL
4.889.229
3.511.808
4.320.335
3.380.035
1474711
GOVORA SA
2008
1474711
1.254.106
GOVORA SA
Sursa : Baza de date Kompass
1.621.048
- Cel mai mare profit inregistrat in anul 2012 a fost realizat de Maxconf Srl cu
domeniul de activitate in domeniul textilelor, in scadere fata de 2008, 2009 si chiar
2010.
- Din punct de vedere al numarului mediu de angajati, la nivelul municipiului
Ramnicu Valcea, cel mai mare angajator ramane Oltchim SA, la momentul actual
societatea fiind in insolventa
Tabel 7 Primele 5 companii clasificate dupa numarul mediu de angajati inregistrat
in 2008-2012
2012
1475261
7203606
10102377
1467188
3.318
3.447
3.570
URBAN SA
2.237
2.457
2.750
2.569
C.E.T. GOVORA SA
UZINELE SODICE
GOVORA - CIECH
CHEMICAL
GROUP SA
1.328
1.317
1.293
1.288
902
887
OLTCHIM SA
793
ANNABELLA SRL
914
938
604
595
750
2011
45
1475261
OLTCHIM SA
3.570
3.468
7203606
URBAN SA
2.237
2.457
2.750
2.569
1.328
1.317
1.293
1.288
902
887
1467188
C.E.T. GOVORA SA
UZINELE SODICE
GOVORA - CIECH
CHEMICAL
GROUP SA
6334476
764
827
3.318
3.447
10102377
3.318
3.447
914
938
824
839
2010
1475261
OLTCHIM SA
3.570
3.468
7203606
URBAN SA
2.237
2.457
2.750
2.569
1.328
1.317
1.293
1.288
902
887
1467188
C.E.T. GOVORA SA
UZINELE SODICE
GOVORA - CIECH
CHEMICAL
GROUP SA
6334476
764
827
3.318
3.447
10102377
914
938
824
839
2009
1475261
OLTCHIM SA
3.570
3.468
7203606
URBAN SA
2.237
2.457
2.750
2.569
1.328
1.317
1.293
1.288
902
887
1467188
C.E.T. GOVORA SA
UZINELE SODICE
GOVORA - CIECH
CHEMICAL
GROUP SA
6334476
764
827
3.318
3.447
2.237
2.457
1.328
1.317
10102377
914
938
824
839
2008
1475261
OLTCHIM SA
7203606
URBAN SA
VIZAL
CONSULTING SRL
16360375
3.570
3.468
2.750
2.569
1.293
1.288
46
327687805
232632287
205302013
167641583
589
1013
293373918
292290286
274526306
287287198
3094
1071
245.874.231
264.813.069
216.193.254
200.245.283
757
1061
197.835.783
230.834.578
192.057.571
201.773.869
449
1061
41.113.681
54.775.885
47.327.838
35.906.000
139
1039
293373918
292290286
274526306
287287198
3094
1071
245.874.231
264.813.069
216.193.254
200.245.283
757
1061
327687805
232632287
205302013
167641583
589
1013
197.835.783
230.834.578
192.057.571
201.773.869
449
1061
41.113.681
54.775.885
47.327.838
35.906.000
139
1039
293373918
292290286
274526306
287287198
3094
1071
245.874.231
264.813.069
216.193.254
200.245.283
757
1061
327687805
232632287
205302013
167641583
589
1013
197.835.783
230.834.578
192.057.571
201.773.869
449
1061
41.113.681
54.775.885
47.327.838
35.906.000
139
1039
293373918
292290286
274526306
287287198
3094
1071
327687805
232632287
205302013
167641583
589
1013
245.874.231
264.813.069
216.193.254
200.245.283
757
1061
197.835.783
230.834.578
192.057.571
201.773.869
449
1061
2011
VEL PITAR SA
BOROMIR IND
SRL
DIANA SRL
SAPTE SPICE SA
FRALVIL SA
Ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea
ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
2010
VEL PITAR SA
BOROMIR IND
SRL
DIANA SRL
SAPTE SPICE SA
FRALVIL SA
ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea
ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
2009
DIANA SRL
BOROMIR IND
SRL
ramnicu
valcea
ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea
SAPTE SPICE SA
Rmnicu
VEL PITAR SA
47
Vlcea
2008
ramnicu
valcea
Rmnicu
SAPTE SPICE SA
Vlcea
BOROMIR IND
Rmnicu
SRL
Vlcea
ramnicu
DIANA SRL
valcea
Rmnicu
FRALVIL SA
Vlcea
Sursa : Baza de date Kompass
VEL PITAR SA
293373918
292290286
197.835.783
230.834.578
245.874.231
264.813.069
327687805
232632287
41.113.681
54.775.885
274526306
287287198
3094
1071
192.057.571
201.773.869
449
1061
216.193.254
200.245.283
757
1061
205302013
167641583
589
1013
47.327.838
35.906.000
139
1039
Ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
5082468
1626019
6325561
4475901
1.928.020
345.202
115.120
58.546
611.599
1.887.916
1.196.709
514.385
429.192
-1.325.852
139.080
-534.708
329.176
6.029.658
5.165.889
981.902
329.176
6.029.658
5.165.889
981.902
611.599
1.887.916
1.196.709
514.385
5082468
1626019
6325561
4475901
-3.078.484
699.602
1.104.838
4.402.351
192081
390170
263226
90773
5082468
1626019
6325561
4475901
329.176
6.029.658
5.165.889
981.902
2011
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea
Ramnicu
valcea
ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea
48
SAPTE SPICE SA
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
Berislveti
FRALVIL SA
611.599
1.887.916
-3.078.484
699.602
1.196.709
514.385
1.104.838
4.402.351
358.494
452.280
183.616
5082468
1626019
6325561
4475901
-3.078.484
699.602
1.104.838
4.402.351
19775
2778230
329.176
6.029.658
5.165.889
981.902
611.599
1.887.916
1.196.709
514.385
2009
Ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea
Ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
DIANA SRL
SAPTE SPICE SA
VEL PITAR SA
BOROMIR IND SRL
FRALVIL SA
2008
Rmnicu
Vlcea
Ramnicu
valcea
Ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea
Ramnicu
valcea
SAPTE SPICE SA
VEL PITAR SA
DIANA SRL
BOROMIR IND SRL
ROMIV SRL
Sursa : Baza de date Kompass
-3.078.484
699.602
19775
1.104.838
4.402.351
5.732.674
2778230
4277818
5082468
1626019
6325561
4475901
3035196
329.176
6.029.658
5.165.889
981.902
460.949
192081
390170
263226
90773
332986
2754
764
827
DIANA SRL
SAPTE SPICE
SA
532
557
439
495
FRALVIL SA
135
147
VEL PITAR SA
BOROMIR IND
SRL
2770
3178
3094
1071
824
839
757
1061
611
590
589
1013
497
497
449
1061
148
143
139
1039
2011
49
2687
2754
764
827
DIANA SRL
SAPTE SPICE
SA
532
557
439
495
FRALVIL SA
135
2770
3178
3094
1071
824
839
757
1061
611
590
589
1013
497
497
449
1061
147
148
143
139
1039
2687
2754
2770
3178
3094
1071
764
827
824
839
757
1061
DIANA SRL
532
557
611
590
589
1013
SAPTE SPICE
SA
439
495
497
497
449
1061
FRALVIL SA
135
147
148
143
139
1039
VEL PITAR SA
2687
2754
2770
3178
3094
1071
BOROMIR IND
SRL
764
827
824
839
757
1061
VEL PITAR SA
BOROMIR IND
SRL
2010
VEL PITAR SA
BOROMIR IND
SRL
2009
DIANA SRL
532
557
SAPTE SPICE
SA
439
495
135
147
611
590
589
1013
497
497
449
1061
FRALVIL SA
148
Sursa : Baza de date Kompass
139
1039
50
2012
16547080
SOFICARM SRL
27920710
6763737
ARC SRL
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
1.313.862
1.918.295
98.223
892.813
815.627
855.473
17
0220
Exploatare forestier
0220
Exploatare forestier
0220
Exploatare forestier
2011
ARC SRL
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
SOFICARM SRL
Rmnicu
16547080
SOFICARM SRL
15170003
6763737
3.130.112
834.177
654.034
17
0220
Exploatare forestier
0220
Exploatare forestier
0220
Exploatare forestier
17
0220
Exploatare forestier
2010
16547080
1.587.579
51
Vlcea
15170003
6763737
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
540.317
0220
Exploatare forestier
344.893
0220
Exploatare forestier
1.269.816
17
0220
Exploatare forestier
609.138
0220
Exploatare forestier
599.605
0220
Exploatare forestier
898.199
17
0220
Exploatare forestier
693.041
0220
Exploatare forestier
605.997
0220
Exploatare forestier
2009
16547080
SOFICARM SRL
17419624
ALUNUL SRL
6763737
ARC SRL
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
2008
16547080
SOFICARM SRL
15170003
17419624
ALUNUL SRL
Sursa : Baza de date Kompass
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
SOFICARM SRL
ARC SRL
PAVION FOREST SRL-D
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
22
6
5
2011
16547080
6763737
15170003
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
SOFICARM SRL
Rmnicu
SOFICARM SRL
ARC SRL
22
24
22
24
2010
16547080
19
52
Vlcea
15170003
6763737
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
22
24
22
24
7
5
2009
15170003
16547080
SOFICARM SRL
6763737
ARC SRL
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
19
19
17
2008
16547080
15170003
23339929
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
TODESTI FOREST SRL
Vlcea
Rmnicu
NEGRUZU SRL
Vlcea
Sursa : Baza de date Kompass
SOFICARM SRL
53
Numar de firme
A
Industria extractiva
Industria prelucratoare
Constructii
Comert cu ridicata si cu
amanuntul; repararea
autovehiculelor si motocicletelor
Transport si depozitare
Hoteluri si restaurante
Informatii si comunicatii
Intermedieri financiare si
asigurari
Tranzactii imobiliare
Invatamant
51
Rm Valcea
2012
15.203.204
Rm Valcea
2011
14.536.495
Rm Valcea
2010
10.772.456
Rm Valcea
2009
13.586.031
Rm Valcea
2008
13.560.085
483
2.710.717.132
3.476.985.394
2.086.309.561
2.706.754.379
3.792.321.380
522
414.483.832
512.270.947
491.916.787
560.394.079
729.672.265
290
54.732.000
49.254.007
43.455.304
45.714.727
48.153.090
4409
1.805.010.855
1.817.145.080
54
1.792.917.535
1.818.486.146
2.089.578.601
TOTAL A-U
5.465
4.945.415.023
5.820.937.916
4.381.916.339
5.099.220.635
6.627.570.694
La nivelui zonei metropolitane, in anul 2012, pentru un numar de 6918 firme inregistrate, cifra de afaceri reazizata este de
5.020.746.100, fata de cifra de afaceri monitorizata la nivelul municipiului Rm Valcea in acelasi an, avand valoarea de
4.945.415.023
55
Sursa: actualitateavl.ro
56
Sursa: http://www.centruafacerioltenia.ro/concept
Infrastructura mediului de cercetare
Activitatea de cercetare dezvoltare inovare se desfoar cu precdere n
cadrul a doua institutii de cercetare:
- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si
Izotopice - ICSI Rm.Valcea este o unitate de cercetare stiintifica aflata in
coordonarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului - Autoritatea
Nationala pentru Cercetare Stiintifica. INC-DTCI-ICSI Rm.Valcea a fost fondat in
anul 1970 sub denumirea de Uzina "G" Rm.Valcea, ca o instalatie pilot experimentala.
Cercetarile efectuate au fost finalizate prin brevetarea tehnologiei de producere a apei
grele si valorificarea ei la proiectarea si constructia Uzinei de apa grea ROMAG din
Drobeta Turnu Severin. In anul 1991, Uzina "G" a fost reorganizata ca Institut de
Criogenie si Separari Izotopice, care in anul 1996 a fost acreditat ca unitate
componenta a sistemului de cercetare-dezvoltare de interes national.
In ultimii ani, ICSI Rm.Valcea a dezvoltat un amplu program intern de promovare a
inovarii stiintifice si tehnologice prin care se urmareste valorificarea rezultatelor in
productie prin transfer tehnologic si orientarea activitatilor catre cerinetele societatii.
Prin aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si perspectiva integrarii in
Spatiul European de Cercetare, ICSI Rm.Valcea urmareste ca obiectiv prioritar
57
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
58
59
60
2.76
1.53
1.50
1.28
1.57
2.94 2.98
1.52 1.59
1.53 1.62
1.33 1.47
1.56 1.74
2.96
1.73
1.67
1.48
1.74
3.02 :
1.75 :
1.70 :
1.49 :
1.75
Judeul
Anii
Paturi n spitale
1)
Medici
2)
Stomatologi
Farmaciti
Personal
sanitar mediu
Vlcea
2005
2359
653
145
145
2362
2006
2354
649
148
148
2398
2007
2269
641
168
151
2347
2008
2279
711
174
174
2431
2009
2287
709
175
163
2364
2010
2214
713
178
185
2309
2011
2159
709
190
173
2156
61
62
Sursa: www.viatavalcii.ro
In functie de categoria persoanelor ce necesita asistenta sociala, acestea pot
alege intre Centrul de Servicii Terapeutice pentru Copilul cu Autism Mara si
Centrul Social de Urgenta Ioana centru pentru persoanele adulte fara adapost si
a altor categorii aflate in situatia de a locui in strada, cu o capacitate de 21 locuri.
Centrul Social de Urgen Ioana este rezultatul implementrii n perioada
09.10.2006 09.10.2009 a unui proiect finanat de Guvernul Romniei n cadrul
Programului de Interes Naional Combaterea excluziunii sociale a persoanelor fr
adpost prin crearea de centre sociale de urgen, scopul acestuia fiind combaterea
excluziunii sociale a persoanelor fr adpost, prin asigurarea de gzduire i ngrijire
temporar, i facilitarea integrrii/reintegrrii n comunitate.
La nivelul municipiului au fost identificate, urmtoarele mari categorii de
persoane care sunt sau pot fi expuse vulnerabilitilor sociale:
63
1. Copii i tineri aflai n dificultate copiii strazii si copiii ai caror parinti se afla
in strainate. Copiii strazii provin din orfelinate sau sunt copii fugiti de acasa.
2. Persoanele cu dizabilitati - pentru integrarea acestora in societate s-au eforturi
prin beneficii acordate angajatorilor.
3. Persoanele varstnice cele care raman singure si nu se mai pot descurca
singure necesita asistenta unui insotitor, acestia fiind in numar insuficient.
4. Persoanele adulte fara adapost majoritatea provin din randul copiilor strazii
in urma atingei varstei de maturitate, dar si din cauza pierderii locuintelor si
locurilor de munca.
5. Populatia de etnie roma populatie concentrata in colonia Nuci.
6. Victimele violentei domestice.
Centre si servicii destinate protectiei copilului
Servicii de ingrijire de zi aflate in subordinea DGASPC:
1. Centrul de zi de ingrijire si recuperare pentru copilul cu
dizabilitati (functioneaza in cadrul Complexului de servicii comunitare Rm.
Valcea) - Nr. Locuri: 35
2. Serviciul de recuperare pentru copilul cu dizabilitati Goranu - Nr. Locuri: 24
3. Compartimentul de consiliere parinti/copii (functioneaza in cadrul
Complexului de servicii comunitare Rm. Valcea)
4. Compartimentul asistenta familiala si comunitara (functioneaza in cadrul
Complexului de servicii sociale Troianu-Rm. Valcea)
5. Compartimentul de interventie in regim de urgenta - Telefonul copilului
6. Centrul pentru victimele violentei in familie (functioneaza in cadrul
complexului de servicii sociale Troianu Rm. Valcea) - aici sunt gazduite
mame si copii - Nr. Locuri: 24
Servicii de tip rezidential aflate in subordinea DGASPC
1. Serviciul de primire in regim de urgenta a copilului - Nr. Locuri: 15
2. Centrul de Plasament nr. 4 Rm Valcea - Nr. Locuri: 50
3. Centrul de Plasament nr. 5 Rm. Valcea - Nr. Locuri: 68
4. Serviciul de tip rezidential pentru recuperarea copilului cu dizabilitati Rm.
Valcea - Nr. Locuri: 50
5. Centrul pentru copilul abuzat, neglijat exploatat - (functioneaza in cadrul
Complexului de servicii comunitare Rm. Valcea) - Nr. Locuri: 24
6. Centrul pentru copilul cu dizabilitati - (functioneaza in cadrul Complexului
de servicii comunitare Rm. Valcea) - Nr. Locuri: 28
7. Complexul familial pentru copilul cu dizabilitati Goranu) cu 2 componente:
Casuta de tip familial 1 si Casuta de tip familial 2 - Nr. Locuri: 24 din care: Casuta de tip familial 1 13 locuri, Casuta de tip familial 2 11 locuri
64
65
Sursa: www.infopuls.ro
In desfasurarea activitatilor de protectie sociala in cadrul municipiului
Ramnicu Valcea, au fost intampinate urmatoarele dificultati:
deficitul capacitatii de interventie sociala;
insuficienta centrelor de zi destinate copiilor, varstinicilor, persoanelor cu
dizabilitati;
lipsa continuitatii finantarii externe pe termen lung a unor proiecte importante;
problemele grupurilor tinta sunt cunoscute doar partial;
personal specializat insuficient;
inegalitatea accesului la serviciile de asistenta sociala;
Infrastructura sistemului educational
Infrastructura educationala a municipiului Ramnicu Valcea este o
infrastructura complexa, ce acopera toate ciclurile de pregatire. Anumite institutii
sunt remarcate la nivel national datorita calitatii actului educational si au o traditie
indelungata.
Municipiul Ramnicu Valcea dispune de invatamant dezvoltat atat pe verticala,
dispunand de toate ciclurile de invatamant de la prescolar pana la universitar si
post-universitar cat si pe orizontala, fiind reprezentat atat in jurul municipiului cat
si in zona rurala din apropiere.
In cadrul ciclului prescolar se regasesc un numar de 19 gradinite la care pot fi
inscrisi pana la 3953 de prescolari. In cadrul gradinitelor, personalul angajat este
prezent in raport de 1 persoana la 16 copii. Dotarea gradinitelor in schimb, difera in
functie de zona in care acestea sunt amplasate, astfel ca cele amplasate in zona
66
centrala sunt mai bine dotate in detrimentul celor aflate in zone periferice. Pe langa
cele 19 gradinite publice se adauga si gradinitele private, al caror numar se afla in
crestere.
Infrastuctura invatamantul primar si gimnazial dispune de un numar de 14
scoli, in cadrul carora sunt inscrisi 214 elevi in invatamantul primar si 323 in
invatamantul gimnazial. Raportul dintre elevi si numarul cadrelor didactice releva in
medie 19 elevi la un invatator si 14 elevi la un profesor.
In cadrul unor scoli pentru ciclul primar a fost implementat programul afterschool, reprezentand o oportunitate de dezvoltare cu beneficii atat pentru prescolari,
prin activitatile extracuriculare, cat si pentru institutie, prin atragerea fondurilor
suplimentare si crearea de noi locuri de munca.
Invatamantul liceal se remarca prin infrastructura de 14 licee, cu profiluri
variate. Aceste profile sunt in concordanta cu profilele activitatilor reprezentative in
zona, printre care se numara Colegiul National de Informatica, Colegiul Energetic,
Liceul de Arta si Colegiul Forestier. Dezvoltarea liceelor cu profile vocationale au dus
la decaderea liceelor cu profile profesionale, orientarea institutiilor necesitand
consolidarea domeniilor de specializare cu mare cerere pe piata muncii, cum ar fi
specializarile: informatica, electronica, economie, specializari agrare, constructii,
turism.
In ceea ce priveste dotarea infrastructurii scolare gimnaziale, se observa o
usoara scadere a numarului de sali de clasa, cabinete scolare si a numarului de
calculatoare, intre anii 2009 si 2010, in aceeasi perioada de timp inregistrandu-se o
crestere a atelierelor scolare, salilor de gimnastica si a laboratoarelor scolare.
Invatamantul superior din municipiul Ramnicu Valcea este reprezentat in
totalitate de institutii private. Acestea s-au dezvoltat in raport cu necesitatea tinerilor
de a urma studii universitare in orasul natal.
Institutiile de invatamant superior sunt reprezentate de Universitatea
Constantin Brancoveanu si Universitatea Spiru Haret. In cadrul acestora functioneaza
Facultatile de Management, Marketing in Afaceri Economice, Contabilitate si Finante,
Drept si Administratie Publica si un Departament pentu Pregatirea Personalului
Didactic. Invatamantul superior la nivelul municipiului dispune si de posibilitatea
invatamantului cu frecventa redusa.
Conditii de mediu
Agentia pentru Protectia Mediului Ramnicu Valcea este autoritatea care
urmareste respectarea normelor de mediu, intrucat pentru determinarea calitatii
vietii si a starii de sanatate a populatiei, calitatea factorilor de mediu reprezinta un
element extrem de important.
Dezvoltarea durabila a municipiului si imbunatatirea conditiilor de viata
reprezinta scopul actiunilor Agentiei pentru Protectia Mediului Ramnicu Valcea,
67
68
69
Raul Olanesti conf. Cheia conf. Olt stare moderata nutrienti/stare proastra
Cd, Hg.
Rezultatele incadrarii corpurilor de apa in starea chimica corespunzatoare
pentru lunca si terasele Oltului inferior il plaseaza in stare chimica moderata datorita
depasirilor indicatorilor NH4+, NO2, PO42-, SO42-.
Calitatea apei potabile si a apei de imbaiere
Verificarea surselor de apa pentru alimentarea in sistem public se realizeaza in
cadrul parametrilor impusi de STAS 1342/1991 si al categoriilor de potabilizare,
parametrul indicator fier pentru municipiul Ramnicu Valcea inregistrand un procent
de 1.62% determinari necorespunzatoare. Depasirile inregistrate pot avea ca
explicatie reabilitarea sistemului de distributie.
Sursele de apa uzata
Principalele surse de ape uzate sunt reprezentate de sursele industriale, si
anume:
S.C. Oltchim S.A. inregistreaza depasiri ale valorilor maxim admise la
indicatorii CBO5, CCO-Cr si produse petroliere;
S.C. Uzinele Sodice Govora Ciech Chemical Group S.A. a inregistrat depasiri
ale concentratiilor maxim admise ale indicatorilor prevazuti in autorizatia de
gospodarire a apelor pentru indicatorul sulfuri H2S;
S.C. Apavil S.A., avand ca obiect de activitate alimenterea cu apa si canalizarea
municipiului Ramnicu Valcea, a inregistrat depasiri ale valorilor maxim admise
pentru indicatorul NO3- dupa punerea in functiune a statiei de epurare M+B;
S.C. Diana Prod S.R.L. a inregistrat depasiri la indicatorii de calitate ape uzate
CBO5, Ptot, suspensii, NO2 si Ntot.
S.C. Annabella S.R.L., fabrica de conserve Raureni, a inregistrat, inregistreaza
depasiri ale indicatorilor de calitate ape uzate: CBO5, CCO-Cr, sulfuri H2S.
Calitatea solului
In ceea ce priveste calitatea solului s-a inregistrat o poluare considerabila a
solului cu mercur, in zona instalatiilor de electroliza cu catod de mercur si cu izomeri
HCH in zona fostei instalatii HCH-Lindan si batalul de reziduuri organice, unde s-au
depozitat controlat izomerii inactivi ai HCH-ului.
Poluarea solurilor, la nivelul judetului Valcea, are ca principale surse
societatile Oltchim S.A., Uzinele Sodice Govora S.A. si CET Govora S.A.
70
Turismul
In contextul actual, Romania este membru cu drepturi depline al Uniunii
Europene, turismul ocupand un rol important in economia nationala in incercarea
afirmarii turistice a tarii prin diferite politici de stimulare a dezvoltarii acestuia. Tara
noastra tinde sa se remarce pe plan extern, in materie de turism, prin turismul
ecologic, cultural si, mai nou, cel balnear, iar amplasarea municipiului Ramnicu
Valcea ca si punct principal de legatura al Olteniei cu Transilvania face necesara
dezvoltarea turistica a zonei in corelatie cu dezvoltarea turistica a municipiului.
Potentialul turistic al municipiului Ramnicu Valcea si a zonei metropolitane a
acestuia, imbibat de trectutul istoric, ofera oportunitati reale de dezvoltare. Acesta se
incadreaza in bioclimatul de dealuri si depresiuni submontane, pericarpatice, cu
proprietati sedative si de crutare. Caracteristica principala a muncipiului este formata
din stimulii climatogeni, atat termici cat si pluviometrici, moderati si din presiunea
atmosferica, factori ce nu prezinta excese in manifestarea lor anuala. Zona
municipiului Ramnicu Valcea prezinta climatul fara contraindicatii, pe toata perioada
anului, pentru tratamentul afectiunilor cardiovasculare si metabolice.
In ceea ce priveste reteaua hidrografica de suprafata, aceasta contribuie in
mare masura turismului, in mod special prin turismul de scurta durata (de weekend), acest tip de turism fiind orientat catre malurile apelor curgatoare. Acest tip de
turism are si un mare dezavantaj, reprezentat prin lipsa reglementarii si amenajarii
platformelor de picnic, dezavantaj ce are ca rezultat aparitia deseurilor in urma
activitatilor recreative, depozitate aleator.
Fig. 6 Vedere din Municipiul Ramnicu Valcea
Sursa: www.romania-ta.ro
71
72
pentru multe tipuri de turism, printre care enumeram turismul de afaceri si congrese,
turismul de recreere si agrement, turismul tehnic si stiintific.
In ceea ce priveste turismul de cunoastere si instruire, zona metropolitana
prezinta o gama variata de exponate in cadrul muzeelor, institutiilor de arta,
monumentelor si caselor memoriale.
In aceste conditii, patrimoniul antropic ofera:
1. Obiective religioase
In cadrul municipiului Ramnicu Valcea, dar si in zona periurbana a acestuia se
regasesc importante obiective religioase reprezintate atat ca edificii de arhitectura cat
si ca ansamble cu incarcatura istorica, printre care:
Ansamblul Arhiepiscopiei Ramnicului este construita intre anii 1851-1856, in
timpul domniei lui Barbu Stirbei si conducerii Episcopului Calinic, pictura in ulei
apartinand pictorului Gheorghe Tattarescu. Istoria acestui ansamblu dateaza din
vremea domnitorului Radu cel Mare, fiind infiintat intre anii 1503-1504, cladirile
acesteia fiind arse complet in timpul razboiului turco-austriac din 1737, si
recladite in 1749 pentru a fi arse din nou in cadrul incendiului din 1847 ce a
distrus jumatate din oras;
Schitul Cetatuia, in varianta refacuta in timpul domniei lui Serban Cantacuzino,
intre anii 1677-1680, iar frescele interioare realizat in anul 1853 de catre Gheorghe
Tattarascu, edificiul initial fiind construit in 1525, de catre Radu de la Afumati pe
locul unei vechi biserici din secolul al XV-lea, domnitor ce avea sa fie asasinat in
incinta bisericii 4 ani mai tarziu, de catre boieri potrivnici politicii de
independenta fata de imperiul Otoman;
Schitul Inatesti, un edificiu reprezentativ pentru arhitectura romaneasca, construit
in 1751, in prezent inglobat in cadrul complexului Seminarul Teologic Sfantul
Nicolae;
Schitul Troianu prezenta in varianta refacuta a bisericii din secolul al XVIII-lea si
casei staretiei, de catre staretul Manastirii Hurez, intre anii 1840-1842;
Schitul Ostrov, aflat pe o insula a lacului de acumulare al hidrocentralei de la
Calimanesti, este un schit de calugarite si a fost ctitorita de catre domnitorul
Neagoe Basarab si sotia sa, doamna Despina, pe locul unei biserici mai vechi, intre
ani 1520-1521;
Biserica Catolica Sfantul Anton, construita intre 1723-1724;
Biserica Buna Vestire, construita in timpul domnitorului Mircea Ciobanul si
reconstruita complet dupa ce a fost arsa in timpul conflictului austroturc, intre
anii 1716-1718, avand fresce sculptate in piatra din anul 1747;
Biserica Cuvioasa Paraschiva, cea mai veche constructie bisericeasca din Ramnicu
Valcea, a fost inceputa de catre Patrascu cel Bun si finalizata de Mihai Viteazu,
fiul acestuia, pe vremea cand era ban al Mehedintiului, in anul 1587;
73
de
Biserica Sf. Ioan Botezatorul, recladita in anul 1813 si construita din zid intre anii
1912-1922, necunoscandu-se data exacta a primei temelii;
Biserica Sf. Dumitru, constructia ce dateaza din anul 1815. Data exacta la care a
fost ridicata nu se cunoaste, insa exista o traditie conform careia, biserica ar fi fost
initial o capela a unei comunitati franciscane, iar unele documente atesta ca ar fi
fost rezidita intre anii 1783-1784;
Biserica Toti Sfintii, zidita intre anii 1762-1764, iar la 20 iunie 1848, in prezenta
armatei revolutionare condusa de generalul Gheorghe Magheru, locuitorii
Ramnicului s-au adunat pentru a sfintii steagurile revolutiei;
Ansamblul Manastirii Cozia amplasat la 22km in nordul municipiului, pe drumul
national Ramnicu Valcea Sibiu, a fost construit intre 1386-1388 de catre
Voievodul Tarii Romanesti Mircea cel Mare si este unul din cele mai vechi si mai
complexe monumente istorice si de arta. Pictura acesteia a fost renovata in
vremea lui Neagoe Basarab, in anul 1517, an in care a fost realizata si fantana cu
acelasi nume.
Ansamblul Manastirii Horezu, construita intre ani 1690-1693 de catre domnul
Tarii Romanesti Constantin Brancoveanu, este amplasat la nord de municipiul
Ramnicu Valcea, pe drumul national 67 Ramnicu Valcea Targu Jiu.
Manastirea Govora, una din cele mai vechi manastriri din Tara Romaneasca,
monument de arhitectura medievala, este situata la 18km de municipiul Ramnicu
Valcea pe drumul catre Baile Govora.
2. Muzee
Principale muzee ale municipiului Ramnicu Valcea, sunt:
Muzeul de Istorie amplasat in cadrul fostei Scoli cu ceas, scoala primara de
baieti Take Ionescu din secolul al XIX-lea expozitia permanenta cuprinzand de
la marturii arheologice din perioada paleolitica, neolitica si cea a bronzului pana
la crearea statului modern si Razboiul de Independenta din 1877;
Muzeul Satului Valcean, din comuna Bujoreni intins pe o suprafata de 8 ha are
aspectul unui sat muzeu, prezentand astfel imaginea unei asezari rurale
traditionale, incluzand si institutiile social-culturale ale vremii;
Muzeul de Arta amplasat in Casa Simian, edificiu construit in 1940 in stilul
neoromanesc, avandu-i ca arhitecti pe Gheorghe Simotta si Nicolae Lupu.
Expozitia permanenta cuprinde lucrari apartinand unor artisti de renume pentru
pictura romaneasca, printre care Nicolae Grigorescu, Ipolit Strambu, Ion
Georgescu, Nicolae Vermont, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady etc. De asemenea,
expozitia permanenta include si un tablou din Scoala Venetiana din prima
jumatate a secolului al XVIII-lea.
3. Lucrarile de arta
Lucrarile de arta specifice ale municipiului Ramnicu Valcea sunt reprezentate
Monumentul domnitorului Barbu Stirbei din parcul Zavoi (Contantin Mihailescu,
74
1920), Fantana lui Turbatu (C. Maldarescu zis Turbatu, 1844) centrul adunarii
revolutionare de la 29 iulie 1948 unde, pentru prima oara intr-un cadru oficial, a fost
intonat actualul imn de stat Desteapta-te Romane, Statuia Domnitorului Mircea cel
Batran (Ion Irimescu, 1968), Statuia Independentei (I. Iordanescu, 1915) monument
ce simbolizeaza Romania cu chip indurerat pentru fii cazuti vitejeste in lupte,
Fantana cu bustul lui Constantin Brancoveanu (C. Mihailescu, 1913).
4. Case memoriale
Casele memoriale au drept scop prezentarea faramelor din ambianta locurilor
natale, a copilariei, tineretii sau a maturitatii marilor personalitati, intre care se afla
Casa Memoriala Anton Pann imobil monument de arhitectura urbana de la
jumatatea secolului al XVIII-lea, cu foisor si pivnita. Casa-muzeu a fost translatata cu
37 de metri fata de amplasamentul initial datorita sistematizarii si reamenajarii
teritoriale iar expozitia pune in lumina calatoriile prin imprejurimile Valcei ale celui
ce a ramas in istorie drept fiul Pepelei cel istet ca un proverb ce a fost dascal de
musichie la scoala organizata pe langa Episcopia Ramnicului.
5. Biblioteci
Bibliotecile municipiului sunt prezentate ca punct de atractie datorita, nu
numai fondului de carte, prin vechimea acestora si chiar prezenta incunabulelor, dar
si prin cladirile in care sunt amplasate, monumente arhitectonice. Dintre acestea se
remarca Biblioteca Judeteana Antim Ivireanul, fiind conceputa, initial, in ideea
unui centru cultural al comunitatii, fara insa a renunta la serviciul traditional de
biblioteca.
6. Teatre
In perioada 1960-1980, teatrul popular din Ramnicu Valcea a fost unul din cele
mai valoroase teatre de amatori la nivel national, castigand astfel numeroase premii
nationale si internationale. Astfel, municipiul Ramnicu Valcea cuprinde doua teatre
importante:
Teatrul Antonn Pann constituit in mai 1990 ca insititutie de continuare a
unei lungi traditii teatrale, in locul teatrului popular
Teatrul Municipal Ariel infiintat in anul 1998 ca institutie artistica aflata in
subordinea municipalitatii, pe structura fostei Societati Culturale nonprofit Ariel.
7. Filarmonici
Filarmonica Ion Dumitrescu din Ramnicu Valcea, a fost infiintata in 1995, a
preluat compozitii muzicale din perioada pre-decembrista si a colaborat cu
majoritatea filarmonicilor din Romania, precum si cu alte institutii de cultura,
impreuna realizand numeroase proiecte de succes (Festivalul National Tinere
Talente, concerte, opere si operete puse in scena, proiecte culturale etc).
75
76
77
nu acopera toata clientela potentiala prin lipsa atat a hotelurilor de lux, incadrate la 5
stele, cat si a hotelurilor de buget, incadrate la 2 stele.
O a doua categorie de cazare este reprezentata de moteluri, categorie destinata
unui turism dinamic, legat de circulatia rutiera. Acestea sunt amplasate de-a lungul
traseelor rutiere transcarpatice si ofera servicii sumare, tipice mediei sejurului de o
noapte.
Hostelul, o unitate de cazare cu buget restrans avand majoritatea spatiilor
comune, are un singur reprezentant la nivelul municipiului Ramnicu Valcea. Acesta
este incadrat la categoria 2 stele si are o capacitate de 56 de locuri.
Pensiunea, este forma de cazare cel mai des intalnita in municipiu, avand o
capacitate totala insumana la 247 locuri, in cadrul pensiunilor de 2 si 3 stele.
Pentru elevi exista o singura tabara scolara cu o capacitate de pana la 100 de
locuri. Acest tip de cazare a cunoscut o stagnare a numarului de solicitanti pana la
nivelul anului 2009.
Campingul este de asemenea prezent, in cadrul municipiului, printr-o singura
exemplificare omologata, Popasul turistic Denisa, si functioneaza doar in perioada
estivala.
1.1 INDICELE DEZVOLTARII UMANE LOCALE
Indicele dezvoltrii umane (IDU, Human Development Index n englez) este
o msur comparativ a speranei de via, alfabetizrii, nvmntului i nivelului
de trai. n acest fel, este folosit pentru a compara mai bine nivelul de dezvoltare a
unei ri dect PIB-ul pe cap de locuitor, care msoar doar prosperitatea material i
nu ali indicatori socio-economici.
Indicele a fost inventat de economistul pakistanez Mahbub ul Haq. Indicele
dezvoltrii umane, pentru majoritatea statelor membre ONU, este actualizat n
fiecare an de Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare i publicat n Raportul
de Dezvoltare Uman.
Ultimul indice al dezvoltrii umane a fost realizat n 2006 utiliznd date
din 2004. n 2004, Romnia a avut un IDU de 0,805, nsemnnd c ara are un nivel
avansat de dezvoltare uman i este situat pe locul 60 din lume. Este pentru prima
oar cnd Romnia a atins acest nivel, dat fiind c n 2003, IDU-ul era de 0,796 (locul
64), adic dezvoltare uman medie.
Metodologia pentru Indicele Dezvoltrii Umane Locale (IDUL)
Indicele dezvoltrii umane locale a fost dezvoltat de sociologul Dumitru Sandu i
msoar capitalul total al localitilor, considerat din perspectiva dimensiunilor sale
uman, de stare de sntate, vital i material. Primele trei dimensiuni de stoc de
capital sunt estimate prin cte un singur indicator. Capitalul material, cea de-a patra
dimensiune, este msurat ca scor factorial din trei indicatori ai calitii vieii locale
78
79
c) localitile foarte mici, de sub o mie de locuitori, nu au mai fost incluse n baza de
date dat fiind faptul c o parte din indicatorii de calcul sunt foarte instabili n cazul
unor localiti mici. n consecin, valorile IDUL nu au mai fost estimate pentru
localiti cu mai puin de 1000 locuitori.
IDUL este similar cu indicele dezvoltrii umane (IDU) folosit n sistemul
Programului Naiunilor Unite pentru Dezvoltare. Ambii indici includ msuri ale
educaiei, performanei economice i strii de sntate. Numai sperana de via la
natere este inclus n IDU i IDUL. Produsul intern brut care este o msur specific
pentru IDU este estimat numai pentru uniti teritoriale mari (ri sau regiuni).
Scorul factorial care agreg masuri pentru cele patru forme de capital
comunitar n IDUL este convertit pentru a avea un interval de variaie ntre
aproximativ zero i aproximativ 100 (dup formula scorului Hull=50+14 valoarea
scorului factorial). Comparabilitatea ntre valorile indicelui dezvoltrii umane locale
este asigurat prin cumularea bazelor de date pentru 2002 i 2011 ntr-o singur baz
pentru care se calculeaz scorul factorial parial aferent capitalul material i scorul
factorial pentru IDUL.
IDUL este limitat, n sistemul statistic romnesc, de disponibilitatea unora
dintre datele necesare (stocul de educaie) numai prin nregistrrile de recensmnt.
Toate datele primare pentru calcularea indicelui au fost furnizate de ctre Institutul
Naional de Statistic (INS). INS a calculat i sperana de via la natere pentru
fiecare localitate din Romnia (pe perioade de trei ani consecutivi), precum i vrsta
medie a populaiei adulte pe localitate.
Noul indice este o msur a capitalului uman local dac se extinde conceptul
de capital uman astfel nct s includ nu numai educaia ci i starea de sntate.
Adugarea indicatorilor de capital material i vrst medie transform indicele ntr-o
msur a capitalului comunitar (local). Validitatea IDUL a fost testat pe baze de date
foarte mari i prin folosirea sa ca variabil dependent sau independent n diferite
analize multivariate.
Srcia comunitar msurat prin valorile reduse ale IDUL nu trebuie
confundat cu simpla agregare a indicilor de consum sau de venituri la nivel
individual sau de gospodrie. Componenta de deficit de acces la bunuri publice este
prezent n mult mai mare msur n IDUL dect n ratele de srcie calculate la
nivel local prin agregarea valorilor individuale sau de gospodrie.
80
81
82
Concluzii
Indicele Dezvoltarii Umane Locale arata ca atat Judetul Valcea cat si municipiul
Ramnicu Valcea se afla la jumatatea unui clasament la nivel national, avand un
nivel mediu-superior de dezvoltare. Nivelul general de dezvoltare umana locala a
crescut semnificativ in perioada 2002 2011, reusind sa faca tranzitia de la o zona
cu grad scazut (sarac) de dezvoltare, la una cu nivel mediu-superior. Insa, in
aceeasi perioada a crescut si disparitatea fata de cea mai dezvoltata zona a
Romaniei municipiul Bucuresti, de la 22 puncte pe scara IDUL in anul 2002 la 31
puncte pe scara IDUL in anul 2011.
1.2 DEMERSURI LOCALE IN DEZVOLTAREA STRATEGICA
Documentele strategice care au stat la baza analizelor, formularii ipotezelor si
masurilor prevazute pentru dezvoltarea durabila a municipiului Ramnicu Valcea
sunt: documente de amenajare a teritoriului, strategii generale, strategii sectoriale,
(P.U.G., P.I.D.U., P.A.E.D., Strategia de dezvoltare a turismului n judeul Vlcea
2007-2013, Varianta initiala a Strategiei de Dezvoltare Locala a Municipiului Ramnicu
Valcea 2014-2020, Strategia de Dezvoltare Durabila a Serviciului de Transport Public
83
84
85
86
87
88
89
Asistenta medicala din Ramnicu Valcea ofera toata gama de servicii medicale
incepand de la servicii de medicina preventiva si pana la asistenta
spitaliceasca de nivel judetean.
Centrul de Afaceri Flandra Vlcea este rezultatul parteneriatului dintre
Consiliului Local Ramnicu Valcea, Consiliul Judeean Valcea, Camera de
Comer si Industrie Valcea, Ministerul Comunitii Flamande i Agenia
pentru dezvoltarea regional din Antwerp. Centrul a fost creat pentru a veni
in sprijinul intreprinztorilor aflai la inceput de drum, punand la dispoziia
acestora un sediu, servicii precum i a logisticii necesare, dar i pentru a servi
ca o baz de legtur intre firme din Ramnicu Valcea i alte firme romaneti
sau din lumea intreag. - Plan Integrat de Dezvoltare Urbana
In Rmnicu Vlcea funcioneaz, potrivit Direciei judeene de Statistic, un
numr de cinci hoteluri, 2 campinguri turistice, 1 han, 1 tabr colar i 1 vil.
Odat cu creterea importanei turismului rural, se constat o cretere, n anul
2007, a unitilor de cazare turistic, la 19 (comparativ cu 17 n anul 2006).
Astfel, n anul 2007, s-a construit n municipiu un hotel i o pensiune, crescnd
numrul acestora la 5, respectiv la 9 pensiuni turistice .Cele 5 hoteluri dein
383 de paturi, n timp ce pensiunile turistice sunt dotate cu 169 paturi. n
municipiu exist o tabr de elevi i precolari cu 76 locuri de cazare i un
motel cu 94 locuri. Pe total, numrul locurilor de cazare n anul 2007, a fost de
950 (comparativ cu 897 locuri n anul 2006, o cretere de 7%)
In cadrul Institutului Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii
Criogenice i Izotopice ICSI la Ramnicu Valcea a fost inaugurat primul Centru
de cercetare pentru hidrogen i pile de combustie din zona de est a Europei,
centru care poate plasa Romania printre rile cu un mare potenial de
dezvoltare in privina folosirii i chiar exportului de tehnologii energetice
bazate pe surse regenerabile. Plan Integrat de Dezvoltare Urbana
cele mai active zone ale rii in ceea ce priveste infractionalitatea din domeniul
informatic sunt: Bucureti, Alexandria, Rmnicu-Vlcea, Craiova, Timisoara,
Iasi, Sibiu i Constanta. Serviciul de Combatere a Criminalitatii Informatice
Un element esential pentru perioada ce va urma este Cadrul Strategic Comun,
definit in cadrul Regulamentului 246/ 2013, care reglementeaza noua
abordare in utilizarea fondurilor structurale pentru perioada 2014-2020.
Instrumentele inovatoare ale acestui cadru, sunt CLLD, instrumente
financiare, ITI si Plan de Actiune Comuna. Mai multe provocari se impun ca
definitorii pentru urmatoarea perioada:
-concilierea performantei cu solidaritatea
-acceptabilitatea constructiei europene de catre cetateni
-reducerea disparitartilor teritoriale
-constituirea unui spatiu economic si social coerent si competitiv
90
91
92
93
94
95
96
S.W.O.T
PUNCTE TARI - STRENGHTS
97
98
99
OPORTUNITATI - OPPORTUNITIES
AMENINTARI - THREATS
100
turistice.
Existenta unei multitudini de programe de
finantare europene: cercetarea este unul din
indicatorii aferenti domeniului cercetare
dezvoltare.
2.2
Variabile
2.2.1. Variabile de context
101
2. INDICATORI :
-Valoare adaugata a politicilor europene de coeziune si eficienta ei
-Vizibilitatea in randul cetatenilor a actiunii comunitare (coeziune si regionalizare)
-Subsidiaritate si clarificare competente
3. RETROSPECTIVA/EVOLUTIE/EVALUARE:
Dupa Tratatul de la Roma din anul 1957, a inceput un proces complex de
constructie europeana. Astfel, s-a ajuns la un sistem institutional unic in lume, cu un
echilibru fin intre interesele statelor care vegheaza cu atentie la suveranitatea lor si
interesul general comunitar. In acest cadru, rolul regiunilor in procesul de luare a
deciziilor in Europa, s-a intarit. Termenul de regiune, acopera o diversitate de
intelesuri intre Statele Federale, Statele Unitare sau Statele Unitare Descentralizate si
pot fi definite ca unitatea importanta de dezvoltare a proiectelor teritoriale si a
coeziunii la nivel european.
Principalele etape ce au urmat au fost: in anul 1975, aderarea Marii Britanii,
Irlandei si Danemarcei si crearea FEDER; In anul 1981, adrearea Greciei; in anul
1986, aderarea Spaniei si Portugaliei si instaurarea Principiului bunei circulatii a
persoanelor, bunurilor , serviciilor si capitalurilor si Politica de coeziune economica
si sociala pentru reducerea disparitatii intre regiuni; in anul I989 caderea Zidului
Berlinului si primele programe de cooperare transfrontaliera INTERREG; in anul
1993,Tratatul de la Maastricht care afirma principiul subsidiaritatii si care a fost
aplicat incepand cu generatia 2000-2006 a fondurilor structurale; in anul 2004,
largirea Uniunii Europene la 25 de state membre si apoi in anul 2007 la 27 de state
membre (aderarea Romaniei). In prezent, Strategia Europa 2020 defineste provocarile
si raspunsurile pentru Uniunea Europeana, in contextul globalizarii si efectelor crizei
economice mondiale:
Europa trece printr-o perioad de transformare. Criza a anulat ani de progrese
economice i sociale i a pus n eviden deficienele structurale ale economiei
Europei. ntre timp, lumea evolueaz rapid, iar provocrile pe termen lung
(globalizarea, presiunea exercitat asupra resurselor, mbtrnirea) se intensific. UE
trebuie s se ocupe acum de propriul viitor. Europa poate reui dac acioneaz n
mod colectiv, ca Uniune. Avem nevoie de o strategie care s ne permit s ieim din
criz mai puternici i care s transforme UE ntr-o economie inteligent, durabil i
favorabil incluziunii, caracterizat prin niveluri ridicate de ocupare a forei de
munc, productivitate i coeziune social. Europa 2020 ofer o imagine de ansamblu
a economiei sociale de pia a Europei pentru secolul al XXI-lea.
Europa 2020 propune trei prioriti care se susin reciproc:
cretere inteligent: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoatere i inovare;
102
cretere durabil: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
utilizrii resurselor, mai ecologice i mai competitive;
cretere favorabil incluziunii: promovarea unei economii cu o rat ridicat a
ocuprii forei de munc, care s asigure coeziunea social i teritorial.
UE trebuie s defineasc direcia n care vrea s evolueze pn n anul 2020. n
acest scop, Comisia propune urmtoarele obiective principale pentru UE:
75% din populaia cu vrsta cuprins ntre 20 i 64 de ani ar trebui s aib un loc de
munc;
3% din PIB-ul UE ar trebui investit n cercetare-dezvoltare (C-D);
obiectivele 20/20/20 n materie de clim/energie ar trebui ndeplinite (inclusiv o
reducere a emisiilor majorat la 30%, dac exist condiii favorabile n acest sens);
rata abandonului colar timpuriu ar trebui redus sub nivelul de 10% i cel puin
40% din generaia tnr ar trebui s aib studii superioare;
numrul persoanelor ameninate de srcie ar trebui redus cu 20 de milioane.
Aceste obiective sunt interconectate i sunt cruciale pentru reuita noastr
general. Pentru a garanta c fiecare stat membru adapteaz strategia Europa 2020 la
situaia sa specific, Comisia propune ca aceste obiective ale UE s fie transpuse n
obiective i traiectorii naionale. Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei
prioriti - o cretere inteligent, durabil i favorabil incluziunii - dar nu sunt
exhaustive: pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesar ntreprinderea unei
game largi de aciuni la nivelul naional, al UE i internaional. Comisia prezint
apte iniiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese n cadrul fiecrei
teme prioritare:
O Uniune a inovrii pentru a mbunti condiiile-cadru i accesul la
finanrile pentru cercetare i inovare, astfel nct s se garanteze posibilitatea
transformrii ideilor inovatoare n produse i servicii care creeaz cretere i
locuri de munc;
Tineretul n micare pentru a consolida performana sistemelor de educaie
i pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaa muncii;
O agend digital pentru Europa pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de
internet de mare vitez i pentru a valorifica beneficiile pe care le ofer o pia
digital unic gospodriilor i ntreprinderilor;
O Europ eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor pentru a
permite decuplarea creterii economice de utilizarea resurselor, pentru a
sprijini trecerea la o economie cu emisii sczute de carbon, pentru a crete
utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul
transporturilor i a promova eficiena energetic;
O politic industrial adaptat erei globalizrii pentru a mbunti mediul
de afaceri, n special pentru IMM-uri, i a sprijini dezvoltarea unei baze
103
Aceste apte iniiative emblematice vor angaja att UE, ct i statele membre.
Instrumentele UE, n special piaa unic, ajutoarele financiare i instrumentele de
politic extern, vor fi mobilizate pentru eliminarea blocajelor i ndeplinirea
obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca prioritate imediat, Comisia identific
msurile care trebuie luate pentru a defini o strategie credibil de ieire din criz,
pentru a continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura consolidarea
bugetar pentru o cretere pe termen lung i pentru a ntri coordonarea n cadrul
Uniunii economice i monetare.
Pentru a se obine rezultate va fi nevoie de o guvernan economic mai
puternic. Strategia Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematic
prezentat anterior, care combin prioritile i principalele obiective, i ntocmirea
unor rapoarte de ar, permind statelor membre s i dezvolte propriile strategii de
rentoarcere la o cretere economic durabil i la sustenabilitatea finanelor publice.
La nivelul UE se vor adopta orientri integrate care s cuprind domeniul de aplicare
al prioritilor i obiectivelor UE. Fiecrui stat membru i se vor adresa recomandri
specifice. n cazul unui rspuns necorespunztor, se pot emite avertismente politice.
Prezentarea de rapoarte privind ndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 i
evaluarea Pactului de stabilitate i cretere se vor efectua simultan, fcndu-se ns n
continuare distincia ntre aceste instrumente i meninnd integritatea Pactului.
Un element esential pentru perioada ce va urma este Cadrul Strategic Comun,
definit in cadrul Regulamentului 246/ 2013, care reglementeaza noua abordare in
utilizarea fondurilor structurale pentru
perioada
2014-2020. Instrumentele
inovatoare ale acestui cadru, sunt CLLD, instrumente financiare, ITI si Plan de
Actiune Comuna. Mai multe provocari se impun ca definitorii pentru urmatoarea
perioada:
-concilierea performantei cu solidaritatea
-acceptabilitatea constructiei europene de catre cetateni
104
105
106
107
108
109
111
112
normelor
de comportament
113
Resurse forestiere
Principalele preocupari sunt legate de efectele activitatilor umane asupra diversitatii
si sanatatii padurilor, asupra cresterii si regenerarii padurilor naturale, cat si asupra
functiunilor economice, ecologice si sociale ale padurilor. Principalele presiuni ale
activitatilor umane sunt datorate dezvoltarii agriculturii si infrastructurilor de
transport, poluarea atmosferica, supraexploatarea si incendiile de paduri. Numeroase
resurse forestiere sunt amenintate de degradare, de fragmentare si de schimbarea
destinatiei utilizarii solului.
Resursele energetice
Principalele preocupari sunt legate de efectele productiei si utilizarii de energie
asupra emisiilor de gaz cu efect de sera si poluarii atmosferice locale si regionale.
Alte efecte privesc calitatea apei, utlizarea solurilor ca si riscurile legate de centralele
nucleare si de extractie, transportul si utilizarea combustibililor fosili. Chiar daca se
inregistreaza anumite efecte pozitive legate de protectia mediului si cresterea
consumurilor de energie, rezultatele obtinute pana astazi sunt insuficiente iar
consecintele asupra mediului, ale unui consum de energie in crestere, creaza o
problema majora in cea mai mare parte a tarilor OCDE. Securitatea energetica, fie in
petrol, fie in gaz, nu este asigurata, tarile producatoare nedorind cresterea capacitatii
lor de productie, nu dintr-o ratiune a reducerii rezervelor, ci datorita preferintei de a
pastra pentru viitor surse de venituri care nu sunt necesare pe termen scurt.
Cresterea cererii in domeniu a tarilor in curs de dezvoltare, continua sa creeze o
situatie de criza si o tensiune in ce priveste preturile acestor combustibili. Definirea
unei poloitici de eficienta energetica, poate conduce la o stare de echilibru fara criza,
intre cerere si oferta.
Biodiversitatea
Principalele preocupari sunt legate de repercusiunile societatii umane asupra
biodiversitatii. Presiunile pot fi de ordin fizic (degradare si fragmentare a habitatelor
datorata reafectarii utilizarii terenurilor si modificarii vegetatiei), chimica
(contaminare toxica, acidificare, maree neagra sau alte poluari) sau biologica
(alterarea dinamicii populatiilor si a structurii speciilor ca urmare a introducerii
speciilor exotice sau a exploatarii comerciale a speciilor salbatice). Exista zone
protejate si in multe din tarile OCDE. Presiunile asupra biodiversitatii si amenintarile
care apasa asupra ecosistemelor mondiale si sociale, se agraveaza. Numeroase
ecosisteme nationale sunt degradate, limitand astfel serviciile ecosistemice pe care le
furnizeaza.
114
4. IPOTEZE
Ipoteza 1: inactiunea si lipsa de reglementare
Planeta continua fenomenul de mondializare. Progresele tehnologice permit
productia de cereale si animale necesare nevoilor populatiei. Continua sa existe
probleme de repartitie si de acces la resurse. In Africa sud- sahariana, problemele de
malnutritie cresc si teritoriul ramane din punct de vedere politic, foarte instabil.
Foametea continua sa fie o probema in tarile cu o slaba guveranta sau atinse de
dezastre naturale (Somalia, Coreea de Nord). In fata acestor perturbari de ordin
politic, se instaureaza o anumita reticenta a donatorilor. In fata unei dificultati atat
de mari in aprovizionarea polpulatiilor in suferinta alimentara, opozitia la culturile
modificate genetic devine aproape nula. In materie de energie, eficienta energetica se
amelioreaza in transporturi, industriile traditionale si productia de energie. Cererea
in general este in crestere (spre exemplu, cererea de gaze creste cu 1,6-2% pe an; iar
cererea de petrol brut va atinge 116 milioane barili/zi in anul 2030, fata de 86
milioane barili/zi in prezent). 70% din cresterea cererii in perioada 2007-2030 este
datorata tarilor in curs de dezvoltare. Asia inlocuieste America, ca leader in
consumul energetic si absoarbe 90% din productia Golfului Persic. Combustibilii
fosili raman forma dominanta, cu toate preocuparile in domeniul fenomenului de
incalzire a planetei. Productia este suficienta si face fata cererii ca urmare a noilor
rezerve din Orientul Mijlociu dar de asemenea, si din Rusia, Africa litorala si
Groenlanda. Golful Persic furnizeaza Asiei , Rusia, Asiei Centrale iar bazinul atlantic
furnizeza emisferei occidentale. Preturile la aceste resurse energetice raman instabile.
Mediul cunoaste o agravare a problemelor de degradare a solurilor, distrugerea
padurilor, efect de sera, pierdere a biodiversitatii. Tarile dezvoltate ajung sa-si
admisnistreze probemele lor de mediu fara a influenta in mod decisiv cresterea.
Tarile in curs de dezvoltare au serioase probleme care rezulta din presiunea
demografica, dezvoltarea economica si urbanizarea rapida. Probleme apar ca urmare
a mostenirii comuniste in Europa Centrala si in Rusia. Marea Aral nu mai exista, fiind
complet secata.Nu exista capacitate sa fie tratate toate deseurile, din care cauza apare
o poluare masiva datorata gestiunii defectuoase a deseurilor. Solurile sunt poluate
antrenand poluarea apelor, pierderea unei parti din biodiversitate si o puternica
degradare a mediului. Acordurile internationale existente, chiar daca se incearca
aplicarea alor, nu prermit inversarea cursului degradarii mediului. Impactul este in
fapt amanat pe termen lung. Conflictele, razboaiele si tensiunile se multipltica cu o
ruptura din ce in ce mai pronuntata intre nord si sud.
115
116
117
4. IPOTEZE
Ipoteza 1: O reglementare/organizare globala
Guvernanta se instaureaza la nivel global si este fundamentata pe libralizare
economica si gestionarea mediului intr-un mod reactiv. Planeta continua fenomenul
de mondializare stimuland deschiderea tarilor catre restul lumii. Dezvoltarea
durabila este gestionata prin interventia in problemele de mediu, de fiecare data cand
apar astfel de probleme si deci putem discuta despre o abordare reactiva. Toate tarile
se concentreaza pe un comert mondial bazat pe liberalizare economica. Cresterea
economica este mare si antreneaza o crestere a emisiilor de CO2. Schimbarile
climatice sunt pronuntate datorita intensitatii emisiilor de CO2. Stratul de ozon se
degradeaza, ecosistemele sunt perturbate. Cresterea economica a marit intensitatea
productiei deseurilor iar managementul acestora are de la caz la caz repercursiuni
importante asupra calitatii apei.
Ipoteza 2: Solutia individuala: fiecare pentru sine
Tendinta mondializarii se inverseaza, lumea se regionalizeaza, guvernele dau
prioritate securitatii nationale si intereselor lor regionale. Este o abordare reactiva la
problemele ecosistemelor. In aceasta ipoteza, cresterea economica este la un nivel
foarte scazut, in special in tarile in curs de dezvoltare care cunosc o dezvoltare
demografica foarte puternica. Cresterea economica este franata , emisiile se
diminueaza si impactul asupra mediului este mai putin important in comparatie cu
Ipoteza 1. Oarecum si in aceasta ipoteza managementul mediului este facut intr-un
mod reactiv.
Ipoteza 3: Scenariul unui tip de adaptare moderata
Mondializarea a esuat existand o puternica tendinta de regionalizare. Guvernele isi
orienteaza politicile in functie de ecosistemele tipice fiecarei tari. Fiecare isi
gestioneaza ecosistemele in scopul protectiei mediului. Este vorba de un
management proactiv al ecosistemelor. Cresterea economica in acest context este
redusa dar cunoaste o evolutie ascendenta. Cresterea demografica este puternica la
fel ca si in cazul Ipotezei 2. Conditiile de mediu sunt prioritare si raspund unei
politici voluntariste de management proactiv. Calitatea aerului este controlata si este
relativ buna. Managementul deseurilor este bine controlat, retelele de furnizare a
apei sunt echipate si racordate la statii de epurare permitand ameliorarea calitatii
apei.
Ipoteza 4: Majoritatea tarilor unite pentru o politica globala de protectie a mediului
In aceasta ipoteza, guvernanta este fundamentata pe mondializare, lumea este
interconectata si practica un management proactiv in domeniul protectiei mediului,
118
tarile care nu prea au bunele practici in domeniu, fiind marginalizate. Cea mai mare
parte a partilor interesate, cu putere de decizie, iau parte la managementul
ecosistemelor. Mediul este o preocupare principala a acestor guverne. Cresterea
economica este la un nivel ridicat, cu o tendinta puternica de crestre, cresterea
demografica este moderata. Se instituie un veritabil control la nivelul cererii
economice (asteptari si nevoi respectand ecosistemele), toate resursele fiind
gestionate intr-un mod rezonabil. Managementul deseurilor este bine controlat, toate
zonele sunt racordate la retelele de apa, calitatea apei reziduale permite protectia
mediului, ecosistemele sunt mentinute in echilibru, cresterea economica controlata
pastreaza emisiile de CO2 la un nivel rezonabil, poluarea este redusa si fara impact
asupra populatiei. Are loc o crestere semnificativa a resurselor din ecosisteme cu o
oarecare pirdere in domeniul biodiversitatii si deci cu o pierdere a anumitor roluri a
ecosistemelor. Are loc o crestere importanta a cererii de apa care va fi de 30-85% in
functie de tara, existand pericolul ca resursele de apa sa se reduca drastic. Exista deci
o puternica dependenta la nivelul ecosistemelor, economiei si influentelor
geopolitice. In fapt, se decide ca este important sa se lupte contra degradarii
ecosistemelor dar raspunzand la cererea din ce in ce mai mare de servicii oferite de
mediu.
V. SECTORUL FINANCIAR INTERNATIONAL,
MONDIALA/ EUROPEANA SI ZONA EURO
CRIZA
FINANCIARA
1. DEFINITIE:
Sisteme financiare internationale
Sistemul financiar desemneaza ansamblul institutiilor, mecanismelor si actorilor
mobilizati pentru a permite interactiunea intre agentii economici care in decursul
unei perioade, au o capacitate de economisire si alti agenti care in decursul aceleiasi
perioade, au nevoie de o finantare.
Interactiunea intre agentii care au capacitate de finantare si cei care au nevoie de
finantare, poate fi intermediata printr-o banca (care colecteaza fonduri economisite si
care acorda credite) sau in mod direct, prin piata de capital (emisia/subscriptia de
titluri de creanta sau de proprietate). Sistemul financiar se inscrie intr-un cadru
mondializat unde agentii care au nevoie de finantare pot face apel la resurse de
finantare nonrezidente, in special prin intermediul investitorilor institutionali
(companii de asigurare, organisme de plasament colectiv, foduri de investitie sau de
pesii).
Sisteme monetare internationale
Sistemele monetare internationale acopera dipozitivele institutionale care definesc si
incadreaza intr-o maniera mai mult sau mai putin libera, modul in care se formeaza
119
ratele de schimb (pretul iunei monede exprimata in alta moneda). Distingem in linii
mari regimul de schimb fix (sau administrativ) si regimul de schimb flotant (rata de
schimb este un pret de piata rezultat in confruntarea dintre cerere si oferta). Sistemul
regional cel mai performant, cu toate problemele sale structurale de coagulare si
dezvoltare este sistemul EURO.
2. INDICATORI
-Rata intermedierilor (volumul finantarilor/plasamentelor investitiilor pe piata de
capital in comparatie cu volumul finantarilor/plasamentelor investitiilor din credite
bancare)
-Fluxul de capital
-Titritizarea creditelor
-Stabilitatea ratei de schimb si rata dabanzii dupa anul 1985
-Corelarea intre economisirea/capitalizarea interna si investitiile interne
3. RETROSPECTIVA/EVOLUTIE/EVALUARE
Sistemul financiar international
Dupa mijlocul anilor 80, sistemul financiar a fost marcat de un val fara precedent de
inovatii financiare (dereglementarea activitatilor) deschiderea pietelor, crearea
pietelor monetare a titlurilor pe termen scurt, crearea pietelor derivate pentru
instrumentele financiare. Liberalizarea financiara se traduce in special printr-un
recul relativ al intermedierii bancare clasice si prin cresterea finantarilor pe piata
specializata (pentru partea alimentata de cresterea puternica a emisiunilor de
obligatiuni pentru datoriile suverane) si amplasamentelor in titluri. Plecand de la
constatarea ca pietele sunt din ce in ce mai integrate si ca prin urmare capitalurile pot
circula liber pe piata de capital pe plan international, capitalizarea interna si
investitiile interne sunt din ce in ce mai putin dependente una de alta. In Statele
Unite ale Americii, unde rata de capitalizare este foarte scazuta, finantarea se sprijina
din ce in ce mai mult pe recurgerea la capitaluri nerezidente ( in special sub forma de
bonuri de trezorerie), alimentate in special de tarile din zona euro, Japonia si in
ultimul timp, din ce in ce mai mult, China. Aceasta capitalizare mondiala se plaseaza
in special prin intermediul fondurilor (de investitie, de pensii, suverane) care
subscriu masiv pentru titlurile de creanta (titluri privitoare la datoria suverana,
obligatiuni private) si titlurile de proprietate (actiuni).
Dincolo de finantarile de piata, dereglementarea a fost extinsa de asemenea asupra
liberalizarii ratei de dobanda pentru debitorii bancilor (si intr-o mica masura numai,
asupra ratei dobanzii creditorilor). Cu toata concurenta exercitata de pietele
120
121
122
decalajul din ce in ce mai mare intre sfera reala si sfera financiara. S-a instaurat o
polarizare mondiala, in jurul a trei zone: zona USD, zona EUR si zona JPY. USD
ramane principala moneda de facturare (mijloc de plata si unitate de cont pe plan
international) si de rezerva (rezerva de valori). In acest timp, concurenta intre zonele
monetare este astazi mai puternica. EURO se pozitioneaza din ce in ce mai mult ca un
concurent serios al USD in ciuda problemelor din perioada 2010-2013. Piata
importanta pe care circula si extinderea zonei EURO, reprezinta argumente
importante pentru aceasta zona monetara. Zona JPY, si-a pierdut din influenta,
aparand o noua zona , zona YUAN-ului chinez.
Globalizarea a produs profunde transformari ale relatiilor monetare si financiare
internationale, cu dezvoltarea unui sistem monetar si financiar integrat la nivel
mondial si dominat de catre finantele private. Bascularea de la un sistem monetar si
financiar condus de State, la un sistem unde pietele reusesc sa impuna problema
echilibrului intre libertatea totala a pietelor si furnizarea si producerea de bunuri
publice destinate sa stabilizeze economia mondiala. In fata fortei pietelor financiare,
Statele se arata incapabile sa mentina intr-un mod durabil stabilitatea ratelor de
schimb. Alternativa se reduce la alegerea intre flexibilitatea schimbului sau
constituirea de uniuni sau de blocuri monetare regionale.
Procesul globalizarii financiare se traduce printr-o tensiune intre sistemele economice
din ce in ce mai integrate si sistemele politice care raman fragmentate. Instabilitatea
monetara si financiara depinde de faptul ca pietele profita de dificultatile intalnite de
autoritatile nationale si institutiile internationale pentru realizarea unor noi regului
ale jocului pe plan mondial.
4. IPOTEZE
Ipoteza 1: o reglementare monetara si financiara stricta; o arhitectura administrata
inflexibil cu norme de comportament si norme de structura intarite
Ca urmare a crizei cambiare/bancare sau financiare majore, este implementata o
reglementare rigida a sistemului monetar. Activitatea monetara si financiara sunt
strict reglementate prin instaurarea (sau in anumite cazuri reinstaurarea) controlului
statal, strict. Intr-un sistem financiar care ramane divizat, asistam la preluarea
controlului de catre State.
Activitatea pe pietele derivate se resimte puternic si conduce la diminuarea
activitatilor financiare de piata in numele tertilor si de trading pentru contul propriu
al bancilor de investitii si de finantare. Dupa modelul reglementarilor vizand nivelul
de emisie de CO2 ale automobilelor sau a controlului vitezei acestora, inovatiile
financiare sunt reglementate si incadrate foarte strict si sever. In cadrul restaurarii
unui veritabil sistem monetar international, o reglementare a pietelor se instaureaza
123
sub forma unor norme de conduita si norme de structura foarte stricte. Combinarea
reglementarii prudentiale si a normelor IFRS (referitoare la evaluarea in valoare de
piata a activelor financiare din bilanturi) au avut un impact macroeconomic
contraproductiv. Se ia decizia unei reglementari foarte stricte , administrata de catre
State .
Ipoteza 2: un mix regasit intre disciplina si flexibilitate? O arhitectura mai supla, o
administrare a sistemului bazat pe coduri de buna conduita si stimulente
Se instaureaza o guvernanta mondiala. Au fost adoptate reguli procedurale bazate pe
coduri de buna conduita si sisteme de stimulare. Ele nu definesc a priori norme de
comportament, dar reglementeaza un proces continuu de negociere intre State,
definind principii directoare nonimperative comune Statelor si destinate a ghida
strategiile lor. Instituirea unui cod de buna conduita ajunge sa stabilizeze relatiile
intre dieferitii acori ai pietelor financiarae, in juriul unor norme comune. Sub
auspiciile FMI, Statele ajung sa puna in practica o noua arhitectura in jurul unor
zone- tinta care permit definirea zonelor de fluctuatie monetara dincolo de care
autoritatile se angajeaza sa intervina.
Se realizeaza noi aranjamente institutionale. Credibilitatea regulilor cheama la
instituirea unor aranjamente institutionale care sa poata reda institutiilor Bretton
Woods o reala capacitate de actiune. Este intarita legitimitatea politica a FMI.
Controlul interdependentelor impune crearea unor institutii dotate cu o reala
capacitate care sa stimuleze evolutia comportamentelor Statelor si functionarea
pietelor, intr-o directiva propice satabilitatii economiei mondiale. Comitetul
Interimar FMI (sau Consiliul de Administratie transformat in Consiliu, compus din
ministrii tarilor membre) devine o veritabila instanta de decizie. Se instaureaza un
Consiliu de securitate economica si financiara. Cooperarea intre FMI si Banca
Reglementarilor Internationale se intareste in acest cadru, in special cu titlu de
supervizare mondiala a activitaitii conglomeratelor financiare.
Ipoteza 3: primatul finantelor: un model depasit. Un nou sistem de masura al
valorilor activelor imateriale si al performantei plasamentelor. Modelul pietei
financiare, un model depasit
Este repusa in discutie hiperfinanciarizarea economiilor de la sfarsitul anilor 2000.
Cresterea bulei financiare, constituirea bulelor speculative pe instrumentele
financiare, pe creantele bancare si pe materiile prime, au alimentat critici dure asupra
continutului si moralei capitalismului financiar. Financiarizarea fara limita a
economiei, se resimte in special in presiunea pe termen scurt exercitata de catre
investitori in asteptarea unei rentabilitati imediate si ridicate, putin compatibila cu
nivelul de crestere al economiei reale. Comportamentele de predatori al unor fonduri
deservesc financiar proiectele de investitii pe termen lung si in termen larg,
124
125
126
comparativ cu media regional (46,2%). Ponderea cea mai mare a populaiei ocupate
este n sectorul industrial, urmat de sectorul servicii i comer.
Conform I.N.S, numarul mediu al salariatilor din Ramnicu Valcea la nivelul
anului 2012 era de 38.868, mai mult de jumatate din numarul mediu al salariatilor
inregistrati la nivelul judetului (73757). La nivelul municipiului numarul somerilor a
fost in scadere la sfarsitul anului 2011 cand s-au inregistrat 2007 someri fata de anul
precedent cand s-au inregistrat 3478 la sfarsitul lunii decembrie 2010. In ultimii 2 ani
numarul somerilor a fost tot in crestere.
Evolutie oscilanta a mortalitatii generale, ascendenta fata de recensamantul
din 2002, descendenta in perioada 2008-2009 si cu valori constante in perioada 20102012. Rata mortalitatii la nivelul anului 2012 a fost de 7,65%o. Trend oscilant si al
natalitatii in perioada dintre recensamintele din 2002 si 2011 dar cu o valoare aproape
egala intre anii 2002 cand au fost inregistrate 985 persoane decedate si 2012 cand s-au
inregsitrat 983 persoane decedate. Rata natalitatii la nivelul anului 2012 a fost de
9,95%o.
Spor natural pozitiv la nivelul anului 2012 si cu trend ascendent din 2011.
4. Ipoteze
O proiectie furnizeaza imaginea a ceea ce ar putea fi populatia in termeni cantitativi
in viitor, plecand de la cunoasterea trecutului si evaluand ipoteze privitoare la sporul
natural, mortalitate si fluxul migrator. Incertitudinile privind aceste elemente sunt
importante.
Ipotezele tin cont de comportamentele individuale sau de evolutiile din societate.
Aceste ipoteze au fost realizate plecand de la evolutiile in perioada anilor 1990-2012,
focusandu-se pe datele celor trei recensaminte din aceasta perioada.
Ipoteza 1: usoara scadere demografica, si o relativa imbatranire a populatiei.
Proiecii pentru 2003-2025 (varianta medie) - evoluia populaiei proiectate (mii
persoane) (anexa 1b i anexa 1c)
2003
Regiunea
Sud Vest
Oltenia(tota
l)
0-14
2005
2010
2013
2015
2020
388,
363,0
321,0
306,6
297,3 272,0
2025
2013-2005
Nr.
1.950,
4 100,3
242,1
-56,4
2025-2005
Nr.
-4,4%
354,
2
15,4
%
120,
33,3
127
15-59
60 si peste
367,
5
368,7
354,7
348,8
1507, 1.432
2
,8
345,0 349,5
1.359,
9
348,3
-23,8
-19,9
15,5%
-1,5%
212,
8
13,5
%
-20,4
5,5%
-5,4%
128
129
3. Retrospectiva/Evolutie/Evaluare
Obiective religioase
In cadrul municipiului Ramnicu Valcea, dar si in zona periurbana a acestuia se
regasesc importante obiective religioase reprezintate atat ca edificii de arhitectura cat
si ca ansamble cu incarcatura istorica, printre care:
Ansamblul Arhiepiscopiei Ramnicului este construita intre anii 1851-1856, in timpul
domniei lui Barbu Stirbei si conducerii Episcopului Calinic, pictura in ulei apartinand
pictorului Gheorghe Tattarescu. Istoria acestui ansamblu dateaza din vremea
domnitorului Radu cel Mare, fiind infiintat intre anii 1503-1504, cladirile acesteia
fiind arse complet in timpul razboiului turco-austriac din 1737, si recladite in 1749
pentru a fi arse din nou in cadrul incendiului din 1847 ce a distrus jumatate din oras;
Schitul Cetatuia, in varianta refacuta in timpul domniei lui Serban Cantacuzino, intre
anii 1677-1680, iar frescele interioare realizat in anul 1853 de catre Gheorghe
Tattarascu, edificiul initial fiind construit in 1525, de catre Radu de la Afumati pe
locul unei vechi biserici din secolul al XV-lea, domnitor ce avea sa fie asasinat in
incinta bisericii 4 ani mai tarziu, de catre boieri potrivnici politicii de independenta
fata de imperiul Otoman;
Schitul Inatesti, un edificiu reprezentativ pentru arhitectura romaneasca, construit in
1751, in prezent inglobat in cadrul complexului Seminarul Teologic Sfantul
Nicolae;
Schitul Troianu prezenta in varianta refacuta a bisericii din secolul al XVIII-lea si
casei staretiei, de catre staretul Manastirii Hurez, intre anii 1840-1842;
Schitul Ostrov, aflat pe o insula a lacului de acumulare al hidrocentralei de la
Calimanesti, este un schit de calugarite si a fost ctitorita de catre domnitorul Neagoe
Basarab si sotia sa, doamna Despina, pe locul unei biserici mai vechi, intre ani 15201521;
Biserica Catolica Sfantul Anton, construita intre 1723-1724;
Biserica Buna Vestire, construita in timpul domnitorului Mircea Ciobanul si
reconstruita complet dupa ce a fost arsa in timpul conflictului austroturc, intre anii
1716-1718, avand fresce sculptate in piatra din anul 1747;
Biserica Cuvioasa Paraschiva, cea mai veche constructie bisericeasca din Ramnicu
Valcea, a fost inceputa de catre Patrascu cel Bun si finalizata de Mihai Viteazu, fiul
acestuia, pe vremea cand era ban al Mehedintiului, in anul 1587;
Biserica Sf. Ioan Botezatorul, recladita in anul 1813 si construita din zid intre anii
1912-1922, necunoscandu-se data exacta a primei temelii;
Biserica Sf. Dumitru, constructia ce dateaza din anul 1815. Data exacta la care a fost
ridicata nu se cunoaste, insa exista o traditie conform careia, biserica ar fi fost initial o
capela a unei comunitati franciscane, iar unele documente atesta ca ar fi fost rezidita
intre anii 1783-1784;
130
Biserica Toti Sfintii, zidita intre anii 1762-1764, iar la 20 iunie 1848, in prezenta lui
arnatei revolutionare condusa de generalul Gheorghe Magheru, locuitorii
Ramnicului s-au adunat pentru a sfintii steagurile revolutiei;
Ansamblul Manastirii Cozia amplasat la 22km in nordul municipiului, pe drumul
national Ramnicu Valcea Sibiu, a fost contruit intre 1386-1388 de catre Voievodul
Tarii Romanesti Mircea cel Mare si este unul din cele mai vechi si mai complexe
monumente istorice si de arta. Pictura acesteia a fost renovata in vremea lui Neagoe
Basarab, in anul 1517, an in care a fost realizata si fantana cu acelasi nume.
Ansamblul Manastirii Horezu, construita intre ani 1690-1693 de catre domnul Tarii
Romanesti Constantin Brancoveanu, este amplasat la nord de municipiul Ramnicu
Valcea, pe drumul national 67 Ramnicu Valcea Targu Jiu.
Manastirea Govora, una din cele mai vechi manastriri din Tara Romaneasca,
monument de arhitectura medievala, este situata la 18km de municipiul Ramnicu
Valcea pe drumul catre Baile Govora.
3.
Muzee
Principale ale municipiului Ramnicu Valcea, sunt:
Muzeul de Istorie amplasat in cadrul fostei Scoli cu ceas, scoala primara de
baieti Take Ionescu din secolul al XIX-lea expozitia permanenta cuprinzand de la
marturii arheologice din perioada paleolitica, neolitica si cea a bronzului pana la
crearea statului modern si Razboiul de Independenta din 1877;
Muzeul Satului Valcean, din comuna Bujoreni intins pe o suprafata de 8 ha
are aspectul unui sat muzeu, prezentand astfel imaginea unei asezari rurale
traditionale, incluzand si institutiile social-culturale ale vremii;
Muzeul de Arta amplasat in Casa Simian, edificiu construit in 1940 in
stilul neoromanesc, avandu-i ca arhitecti pe Gheorghe Simotta si Nicolae Lupu.
Expozitia permanenta cuprinde lucrari apartinand unor artisti de renume pentru
pictura romaneasca, printre care Nicolae Grigorescu, Ipolit Strambu, Ion Georgescu,
Nicolae Vermont, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady etc. De asemenea, expozitia
permanenta include si un tablou din Scoala Venetiana din prima jumatate a secolului
al XVIII-lea.
4.
Lucrarile de arta
Lucrarile de arta specifice ale municipiului Ramnicu Valcea sunt reprezentate
de Monumentul domnitorului Barbu Stirbei din parcul Zavoi (Contantin Mihailescu,
1920), Fantana lui Turbatu (C. Maldarescu zis Turbatu, 1844) centrul adunarii
revolutionare de la 29 iulie 1948 unde, pentru prima oara intr-un cadru oficial, a fost
intonat actualul imn de stat Desteapta-te Romane, Statuia Domnitorului Mircea cel
Batran (Ion Irimescu, 1968), Statuia Independentei (I. Iordanescu, 1915) monument
ce simbolizeaza Romania cu chip indurerat pentru fii cazuti vitejeste in lupte,
Fantana cu bustul lui Constantin Brancoveanu (C. Mihailescu, 1913).
5.
Case memoriale
131
132
133
134
3. Retrospectiva/Evolutie/Evaluare
Pana acum circa 30 de ani, provocarile/dezbaterile erau in special de natura
economica si tensiuni geo-politice. In ultimii ani, in special in perioada de preaderare
la Uniunea Europeana de dupa anul 1998 si accentuat dupa aderarea la Uniunea
Europeana in anul 2007, provocarile/dezbaterile au capatat un caracter complex:
-provocari in domeniul calitatii mediului: impact definit de schimbarile climatice
-provocari socio-economice: cresterea pretului petrolului, liberalizarea pietei gazului
si electricitatii, dezvoltarea /modernizarea industriala insuficienta
-provocari geo-politice: scaderea resurselor energetice fosile.
3.1. Energia
Productia si distributia de energie au fost in Romania in mod traditional si sunt in
continuare ,foarte centralizate. Mari operatori nationali joaca un rol preponderent. La
nivelul retelei de transport a energiei electrice continua sa existe un singur operator,
Transelectrica SA. Acesta este considerat serviciu public conform licentei sale de
transport si dispecerizare si este asigurat in conditii nediscriminatorii pentru toti
utilizatorii. La nivelul TERITORIULUI, distribuitorul zonal este CEZ SA.
Preurile din regiune sunt ridicate pentru c se import mult energie, transporturile
sunt costisitoare, iar pieele sunt fragmentate. Aa cum a demonstrat criza gazului
din ianuarie 2009, aprovizionarea cu energie este nesigur, iar metodele curente de
producie reprezint surse de poluare semnificative. Cu toate acestea, regiunea se
mndrete cu cunotine vaste n domeniul eficientizrii i al surselor de energie
nepoluant, a cror promovare i mediatizare s-ar putea dovedi a fi extrem de util.
In municipiul Ramnicu Valcea au fost identificate ca active capacitati de productie in
domeniul producerii de energiei electrice.
3.2. Gestiunea deseurilor
Principalele provocari sunt reprezentate pe de o parte de evolutia capacitatii de
eliminare si gestionare a deseurilor menajere si deseurilor simple ale intreprinderilor,
si pe de alta parte gestionarea deseurilor speciale din procesele industriale si
decontaminarea siturilor poluate istoric.
3.3. Calitatea aerului
Problemele actuale de mediu sunt acidifierea atmosferei, precipitatiile acide, efectul
de sera si distrugerea stratului de ozon, cauza acestora fiind reprezentata de emisia
substantelor in atmosfera.
135
136
137
2. Indicatori:
- Evolutia accesibilitatii
- Evolutia populatiei
- Evolutia indicelui de ocupare
- Evolutia indicelui somaj
- Evolutia serviciilor si echipamentelor
- Evolutia dinamicii si coerentei structurarii teritoriale
3. Retrospectiva/Evolutie/Evaluare:
Si acest TERITORIU a cunoscut o industrializare fortata in perioada comunista si un
exod dinspre rural spre urban. Astfel au aparut si s-au dezvoltat industria chimica
(Oltchim SA, Uzinele Sodice Govora, Resin SRL) si cea energetica (hidrocentrale si
CET Govora SA). Zonele intravilane urbane s-au extins progresiv cu impact in special
dupa anul 2000, cand dezindustrializarea a accentuat echilibrul teritoriului. Se
observa o densitate deosebita in zona orasului Ramnicu Valcea si o tendinta de
imbatranire a populatiei in toata zona. Dezechilibrele teritoriale sunt importante in
mai multe domenii:
-accesibilitate in anumite zone rurale, reteaua de transport colectiv functionand doar
la nivelul orasului Ramnicu Valcea si catre anumite destinatii din Zona
Metropolitana autostructurata, in special localitatile turistice in perioada sezonului
estival
-accesul la servicii precum cultura, sport, tehnologii de informatii si comunicare,
servicii publice in general, inclusiv sanatate
4. Ipoteze
Ca urmare a inertiei lor specifice, evolutiile demografice pot face obiectul unei
previziuni. Ele trebuie realizate la nivel judetean, intercomunitar si la nivelul marilor
localitati. Aceste proiectii trebuie sa fie evaluate in contextul diferitelor ipoteze de
evolutie socio-economice.
Ipoteza 1: declin economic al TERITORIULUI: criza atinge cea mai mare parte a
TERITORIULUI in lipsa unei politici de solidaritate
Proiectele TERITORIULUI sunt bine structurate pe hartie cu sprijinul actorilor locali
si zonali, dar nu sunt finantate datorita unor deficiente in capacitatea financiara.
Acestea au aparut ca urmare a lipsei unor instrumente care sa sustina dezvoltarea
138
139
140
141
142
kinetoterapie, aerosoli si inhalatii, izvoare de apa minerala pentru cura interna etc
prin intermediul acestora fiind posibila tratearea unei game variate de afectiuni, de la
cele digestive, renale si ale cailor urinare, afectiuni cronice ale ficatului si cailor
biliare, respiratorii, pana la boli profesionale, afectiuni cardiovasculare, endocrine,
ginecologice cronice. Aceste statiuni sunt inconjurate de paduri de foioase sau de
rasinoase, sunt amplasate intre 360 si 450 m altitudine.
Avand in vedere rolul estetic, elementele peisajului dar si activitatile de
agrement, lacurile de pe raul Olt pot avea si functiuni turistice recreative, pe langa
functiunea lor principala hidroenergetica.
Alte tipuri de turism practicate in zona periurbana a municipiului Ramnicu
Valcea sunt turismul stiintific, practicat in Parcul National Cozia, ecoturismul si
turismul cinegetic, cel din urma practicat in arealele reglementate, turismul cinegetic
fiind reprezentat in plan recreativ datorita legaturilor existente intre flora si fauna
stabilite in zona.
Analiznd datele statistice cu privire la activitatea turistic, se poate ajunge la
concluzia c turismul din zona RMNICU VLCEA este un turism de tranzit, cu o
durat medie a sejurului pe turist n 2005 de cca.1.5 zile, fa de cca. 2.50 la nivelul
judeean i 3.17 la nivel naional. Cea mai mare parte a atraciilor turistice sunt
cunoscute i promovate mediocru. Indicele de utilizare net a capacitilor de cazare
n funciune a fost de cca. 20% n 2005 (n trend descendent fa de 2004). Drept
consecin, aportul sectorului turism la economia local este mult sub nivelul
potenialului de care dispune zona RMNICU VLCEA .
4. Ipoteze
Ipoteza 1: Turismul devine motorul economic al zonei
In cadrul unei filiere agroa-alimentare servicii de turism, turismul devine motorul
economiei locale. Turismul contribuie decisiv la redefinirea brandurilor locale pe care
reuseste sa le promoveze, creandu-le notorietate europeana/mondiala. Pe langa
turismul estival balnear si/sau montan se dezvolta un turism de descoperire gastrooenologic. Impreuna cu acestea devin tot mai importante turismul cultural, turismul
ecumenic, eco-turismul. Un program de animare a teritoriului cu un calendar de
festivaluri creaza noua oferta de turism a teritoriului: Anotimpurile Valcene.
Ipoteza 2: Turismul ramane ceea ce este, adica o ramura sezoniera bazata pe
turismul specific de nisa - balnear
Turismul se dezvolta limitat bazandu-se pe potenialul turistic al
judeului Valcea care l formeaz salba de statiuni balneare din zona adiacenta
municipiului, diversitatea reliefului montan si submontan si a peisagisticii,
elementele floristice i faunistice deosebite, multitudinea de biserici si manastiri cu
143
144
2. Indicatori:
-Cheltuieli in domeniile Cercetare si Dezvoltare, publice si private
-Cota din PIB consacrata Cercetarii
-Numarul de cercetatori si cadre universitare-cercetatori
-Numarul de teze de doctorat, sustinute
-Productia tehnologica evaluata prin numarul de brevete
-Productia stiintifica masurata
-Numarul de publicatii
-Mediul juridic in domeniul cercetarii
-Diversitatea temelor de cercetare
-Cultura interdisciplinaritatii
3. Retrospectiva/ Evaluare/ Evolutie
O tripla revolutie a marcat secolul XX, in special ultimele sale doua decenii: in
domeniul fiintelor vii, vietii in general, in domeniul informaticii si in domeniul
cuanticiii.
-In domeniul vietii: descoperirea structurii si functionarii patrimoniului genetic al
fiintelor vii implicand imbinarea biologiei cu genetica in biotehnologii, perspective
ale terapiilor celulare si clonarea.
-In domeniul informaticii: puterea de calcul a ordinatoarelor a fost multiplicata in
forme din ce in ce mai miniaturizate. Tehnicile numerice pentru captarea si
transmiterea informatiilor au avut un progres exceptional.
-In domeniul cuantic: crearea nanostiintelor si nanotehnologiilor, adica sisteme si
materiale elaborate la scara atomului.
La nivelul TERITORIULUI si chiar la nivel national, contributia in domeniul vietii si
in domeniul cuantic au fost minore. Romania are competente apreciate in domeniul
informaticii.
O cercetare fragmentata intre cele 27 de tari ale Uniunii Europene, nu poate rivaliza
cu eforturile de C&D ale Statelor Unite ale Americii sau cu cele ale tarilor asiatice.
Crearea Spatiului European al Cercetarii , reafirmat in anul 2008 prin foaia de parcurs
LJUBLJANA, face parte din raspunsurile insuficientei coordonarii intre cercetatori.
Spatiul creat, ridica problema locului cercetarii regionale in spatiul largit. Se impune
145
146
147
4. Ipoteze
Ipoteza 1: declin al cercetarii in TERITORIU
Impreuna cu sectorul financiar, cercetarea reprezinta domeniul de activitate in care
procesul globalizarii este cel mai important. Mondializarea competentelor si
cunostintelor se intareste. Ea contribuie la cresterea mobilitatii cercetatorilor pe plan
international, concentrarea laboratoarelor si integrarea in retelele internationale
federate conduse de echipe leader. Cercetarea se polariazeaza in jurul catorva mari
centre internationale. TERITORIUL pierde in timp unele din domeniile de
competenta, SCDP fiind pe cale de disparitie datorita pierderii masive de terenuri
plantatii (de la 1000 de ha detinute, statiunea mai are acum aproximativ 150 ha). Fara
o sustinere financiara adecvata si printr-o lipsa a unui cadru legislativ favorabil,
institutele de cercetare nu reusesc sa beneficieze de stabilitate. Pe de alta parte, in
contextul situatie economice dificile inregistrate la nivelul Oltchim SA, Centrul de
Cercetari Ramnicu Valcea, institut cu rol esential in dezvoltarea industriei chimice, cu
un efectiv de 350 de angajati in trecut, astazi este cvasi-inexistent. Chiar si in
conditiile in care exista mai multe institute in zona, acestea nu reusesc sa se impuna
intr-un climat economic si legislativ instabil. Declinul este resimtit.
Ipoteza 2: TERITORIU european al cercetarii
Dupa numeroase disfunctionalitati in sectorul IT, in sensul cresterii infractionalitatii
electronice de la nivelul municipiului, Ramnicu Valcea gaseste in cercetare o
alternativa puternica de utilizare a resursei umane si expertizei in domeniu.
Teritoriul se transforma. Pirateria electronica se transforma in cercetare de varf in
domeniul IT. Avantaje competitive sunt create prin utilizarea expertizei si valentelor
celor care aveau statutul de infractori / hackeri. Se instaureaza un pasaport al
educatiei si cercetarii pentru acestia, favorizand mobilitatea pe piata si in cadrul
laboratoarelor de cercetare europeana. Cetateniii sunt chemati sa se pronunte si sa
sustina un impozit pentru cercetare. Se instaureaza o plartforma comuna de cercetare
desemnata de utilitate publica in serviciul comunitatii, asigurand coerenta si sprijin
proiectelor de cercetare. TERITORIUL reuseste sa creeze o marca locala in materie de
cercetare. TERITORIUL devine o zona motrice in materie de cercetare la nivel
national si est-comunitar.
Ipoteza 3: O dereglementare salbatica a pietei cercetarii
Dupa modelul celorlalte sectoare (telecomunicatii, energie, transporturi), cercetarea
face obiectul unei decizii politice de dereglementare. Ea este considerata ca un bun
economic banalizat, supus concurentei si normelor de piata. Institutele de cercetare
devin operatori economici in domeniul cercetarii, intr-o piata a cercetarii total
deschisa. Organizarea in domeniul cercetarii, se calcheaza pe cea a intreprinderlor
148
149
3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE
3.1. VIZIUNE, MISIUNE, VALORI, INDICATORI MACRO
VIZIUNE
Ramnicu Valcea, pol turistic de importanta regionala bazat pe valorificarea si
valorizarea economiei locale
MISIUNE
Stimularea antreprenoriatului local prin crearea mecanismelor de sustinere si
dezvoltare a initiativelor ce valorizeaza resursele locale, umane si materiale, pentru
contracararea pe termen mediu a declinului economic si demografic
VALORI
Promovarea specificitatii: valorificarea resurselor locale
Flexibilitate: capacitatea de a raspunde rapid la semnale
Eficienta: utilizarea optima a resurselor in vederea atingerii impactului maxim
Raspundere publica: in centrul actiunii sta interesul public
INDICATORI MACRO
-
Cresterea PIB-ului
Cresterea veniturilor bugetare
Scaderea somajului
Cresterea gradului de ocupare a fortei de munca
Reducerea numarului de persoane aflate sub pragul saraciei
Inversarea trendului demografic
150
3.4. Scenariile tehnico economice prin care obiectivele proiectului pot fi atinse
Descrierea unui scenariu reprezinta o prognoza privind viitorul unei activitati.
Scenariile tehnice si economice reprezinta asa-numitele alternative ale proiectului
care indeplinesc integral obiectivele cerute. Toate scenariile trebuie sa fie conforme cu
obiectivele proiectului.
Analizand parametrii actuali ai dezvoltarii municipiului ce au fost definiti in cadrul
analizei socio economice, scenariile posibile pot fi grupate dupa tipul de abordare al
politicilor locale astfel:
Scenariul proactiv simplu: vor fi evaluate resursele si noile reglementari pentru
perioada 2014-2020 si va fi propusa o strategie dupa modelul precedentelor strategii,
fara o corelare a documentelor programatice si fara un aparat institutional cu
mecanisme de implementare; fara un cadru institutional al strategiei si fara mecanisme
de implementare va fi dificila o eficientizare a utilizarii resurselor si o predictibilitate
minima necesara controlului dezvoltari; lipsa dialogului necesar implementarii va
transforma si viitoarea strategiei intr-o insumare declarativa de intentii fara o reactie
constructiva a teritoriului.
151
Scenariul proactiv crearea unui sector lider TURISM: se impune o singura directie de
dezvoltare, intr-un sector singular. Factorii de decizie continua activitatea neconcertata,
dar decid sa sprijine doar nunul din domeniile de excelenta ale localitatii. Acesta incepe
sa capete o pozitie pe plan international dar nu antreneaza un efect semnificativ la
nivelul teritoriului. Disparitatile teritoriale se accentueaza. Cercetarea capata
importanta in teritoriu, dar are un impact limitat, avand un rol doar de prestator de
servicii si nu de initiator al inovarii.
Scenariul proactiv crearea a doi poli de competitivitate TURISM si DEZVOLTARE
INDUSTRIALA IN CONDITII DE EFICIENTA ENERGETICA : in jurul resurselor
naturale si antropice ale teritoriului, precum si in jurul activitatilor importante vor fi
create filiere de excelenta, demersul va fi unul secvential si participativ, va fi creat un
cadru institutional si mecanismele necesare, vor fi prioritizate initiativele si va fi
elaborata o strategie fiscala. Cercetarea si inovarea vor veni in sprijinul acestui demers.
Eforturile financiare vor fi orientate in proportie majoritara catre aceste sectoare.
Masurile dorite din alte sectoare decat polii de competitivitate vor fi realizate de
investitori privati sau prin derularea unor parteneriate public private.
Scenariul recomandat de catre elaborator este scenariul III, adica SCENARIUL
PROACTIV TURISM si DEZVOLTARE INDUSTRIALA IN CONDITII DE
EFICIENTA ENERGETICA poli de competitivitate.
Principalele avantajele ale scenariului ales:
Adecvare - Scenariul este raspunsul optim la noul dispozitiv strategic al Uniunii
Europene EUROPA 2020.
Guvernanta - Se va crea un parteneriat al partilor interesate care prin
contractualizare va credibiliza intregul demers si va implica toate fortele locale.
Prioritizarea actiunilor - In functie de necesitatile teritoriului va eficientiza
rezultatele si va crea un cadru de dialog constructiv pentru valorizarea resurselor
teritoriului.
Inovare - Mecanismele create din care pilonul principal va fi reprezentat de
strategia fiscala locala care va stimula cresterea veniturilor bugetare si prin modelare
bugetara multianuala va debloca indicatorul grad de indatorare. Rezultatul va fi crearea
152
153
154
155
156
157
158
159
160
161
Masuri:
Dezvoltarea activitatilor de cercetare si inovare din cadrul unitatilor de renume
in domeniu, in scopul crearii unor filiere de execelenta prin exploatarea
resurselor locale
Dezvoltarea unui centru de cercetare IT si aducerea acestui domeniu din zona
infractionalitatii in cea a unui centru de excelenta
Prioritatea 2 Dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv
Masuri:
Utilizarea infrastructurii de afaceri existente in municipiu si zonele adiacente
(Centrul de afaceri Flandra, Complexul Expozitional Oltexpo) in scopul crearii
unei retele de afaceri regionale, nationale sau internationale, al accesarii de
programe guvernamentale sau financiare n vederea dezvoltrii unor noi piete,
concepte sau produse, precum si pentru infiintarea unor pepiniere de afaceri
Realizarea de investitii pentru revitalizarea zonei industriale, in conditii de
eficienta energetica
Realizarea de investitii in infrastructura agro-industriala, inclusiv a celei
ecologice
Amenajarea unui Parc Industrial in zona din spatele USG
Prioritatea 3 Formare si promovare
Masuri:
Promovarea potenialului local prin realizarea unui centru de informare pentru
investitori, unde s se regseasc informaii ca: orientarea strategic local
privind dezvoltarea local, reglementri birocratice locale, baze de date cu
terenuri i cldiri, baze de date cu contacte locale, baze de date cu parteneri de
afaceri, materiale de prezentare ale oportunitilor locale etc.
Sprijinirea i ncurajarea dezvoltrii serviciilor de consultan, ca suport privat
pentru dezvoltarea afacerilor, prin pregtirea personalului din firme i prin
servicii profesionale n diverse domenii ale consultanei pentru afaceri
Implementarea unui program continuu de pregtire antreprenorial pentru
pregtirea n primul rnd a persoanelor care doresc s iniieze afaceri, iar n al
doilea rnd pentru persoanele care deja au o afacere i care nu au cunotine de
antreprenoriat.
162
163
164
165
166
167
168
Aceste obiective sunt interconectate si sunt cruciale pentru reusita noastr general.
Pentru a garanta c fiecare stat membru adapteaz strategia Europa 2020 la situatia sa
specific, Comisia propune ca aceste obiective ale UE s fie transpuse n obiective si
traiectorii nationale.
Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei prioritti - o crestere inteligent,
durabil si favorabil incluziunii - dar nu sunt exhaustive: pentru a sprijini realizarea
acestora, va fi necesar ntreprinderea unei game largi de actiuni la nivelul national, al
UE si international.
Comisia prezint sapte initiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese n
cadrul fiecrei teme prioritare:
O Uniune a inovrii pentru a mbuntti conditiile cadru si accesul la finantrile
pentru cercetare si inovare, astfel nct s se garanteze posibilitatea transformrii ideilor
inovatoare n produse si servicii care creeaz crestere si locuri de munc;
Tineretul n miscare pentru a consolida performanta sistemelor de educatie si
pentru a facilita intrarea tinerilor pe piata muncii;
O agend digital pentru Europa pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de
internet de mare vitez si pentru a valorifica beneficiile pe care le ofer o piat digital
unic gospodriilor si ntreprinderilor;
O Europ eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor pentru a permite
decuplarea cresterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o
economie cu emisii sczute de carbon, pentru a creste utilizarea surselor regenerabile de
energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor si a promova eficienta energetic;
O politic industrial adaptat erei globalizrii pentru a mbuntti mediul de
afaceri, n special pentru IMM-uri, si a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide
si durabile n msur s fac fat concurentei la nivel mondial;
O agend pentru noi competente si noi locuri de munc pentru a moderniza pietele
muncii si a oferi mai mult autonomie cettenilor, prin dezvoltarea competentelor
acestora pe tot parcursul vietii n vederea cresterii ratei de participare pe piata muncii si
a unei mai bune corelri a cererii si a ofertei n materie de fort de munc, inclusiv prin
mobilitatea profesional;
Platforma european de combatere a srciei pentru a garanta coeziunea social si
teritorial, astfel nct beneficiile cresterii si locurile de munc s fie distribuite echitabil,
169
170
171
172
173
incat sa fie creat cadrul institutional propice implementarii unui plan integrat de
dezvoltare.
174
Daca la inceput DATAR era practic o curea de transmisie intre initiativa guvernamentala si
organele executive, progresiv, acest demers top down se inverseaza si devine un exemplu de
politica parteneriala de tip bottom up sub efectul tendintelor convergente: deconcentrare,
decentralizare, teritorializare pe proiecte. Incepand din 1999, legea prinvind orientarea pentru
amenajarea si dezvoltarea durabila a teritoriului (LOADDT-Voynet) creaza noua scheme de
servicii colective intr-o logica de bottom up. Printr-un decret din 2002 sunt fixate orientarile
unei noi politici care corespund noilor provocari legate de noile tehnologii, mondializare, noua
faza a descentralizarii si extinderea Uniunii Europene. Au fost fixate patru obiective prioritare:
-valorizarea rolului marilor orase si retelelor urbane intr-un demers de dezvoltare durabila a
teritoriului
-inversarea declinului teritoriilor rurale si rubane cele mai fragile
-definirea noilor solaridati teritoriale
-reinnoirea contractelor de incredere intre Stat si teritoriu
Prin acest demers este consacrata notiunea de teritoriu de proiect. Notiunea de "Pays" a fost
creata in 1995. (Ea este similara cu Tara, Tinut de tipul Tara Barsei, Tara Fagarasului, Tara
Hategului, etc.) Acest concept nu reprezinta o structura administrativa clasica; nu sunt nici
adminsitratii publice locale, nici colectivitati teritoriale si defapt pot sa nu aiba personalitate
juridica, dar aceste entitati reprezinta teritorii de proect caracterizate printr-o coeziune
economica, geografica sau sociala (aceste spatii pot sa nu coincida cu circumscriptii
administrative). Teritoriul de proiect, "Pays", se concretizeaza printr-un consiliu de dezvoltare
reunind alesii de orice tip si actorii economici (organe de reflectie si concertare) si intr-o carta a
teritoriului care fixeaza provocarile dezvoltarii si obiectivele. Intentia/obiectivul a fost de a
sustine politica de amenajare a teritoriului pe un tip de organizare teritoriala prezentand o reala
pertinenta geografica, economica si sociala.
In principiu, pentru amenajarea unui astfel de teritoriu, la nivel infradepartamental
intercomunal sunt elaborate urmatoarele documente:
-Schema de COerenta Teritoriala (SCOT)
-Plan de deplasare urbana (PDU)
-Programul local de habitat (PLH)
-Planuri locale de urbanism (PLU)
-Plan de Prevenire a Riscurilor (PPR).
175
176
BIBLIOGRAFIE
177
178