2.

Autismul infantil
Tulburrile din Spectrul Autismului sunt tulburri de dezvoltare de origine neurobiologic, ce apar nainte
de vrsta de 3 ani.
CAMPBEL, SHAG (1995) - Tulburarea Autista se caracterizeaza printr-o afectare permanenta a capacitatii
de relationare sociala, printr-o deviere a comunicarii si patternuri comportamentale restrictive, stereotipe.
GRAHAM (1999) - Autismul infantil se caracterizeaza prin debutul precoce (nainte de 3 ani) a unor
tulburari sau devieri care intereseaza cel putin trei arii de dezvoltare:
- inabilitatea de a initia si dezvolta relatii sociale, de a exprima interes si emotii;
- incapacitatea de a folosi limbajul si comunicarea (att verbal ct si non verbal);
- prezenta unui comportament stereotip, incluznd un repertoriu comportamental restrictiv si repetitiv.
Criterii de diagnostic DSM IV
A. Pentru diagnostic este nevoie de prezenta unui total de 6 sau mai multi itemi din categoriile (1),
(2) si (3), cu cel putin 2 itemi din (1) si cte unul din (2) si (3).
(1) Afectarea calitativa a interactiunii sociale manifestate prin cel putin doua din urmatoarele
simptome:
a) incapacitatea de a folosi adecvat comportamentele non-verbale precum: "privirea ochi n
ochi", expresia faciala a emotiilor , postura corpului si gesturile care exprima
interactiunea sociala.
b) incapacitatea de a initia si dezvolta relatii cu cei de aceeasi vrsta;
c) lipsa nevoii de a cauta motive de bucurie n relatia cu alte persoane (exprimate prin
incapacitatea de a se bucura aratnd, cautnd sau aducnd un obiect de interes comun);
d) absenta reciprocitatii emotionale si sociale;
(2) Afectarea calitativa a comunicarii manifestate prin cel putin unul din urmatoarele simptome:
a) ntrzierea sau absenta totala a dezvoltarii limbajului vorbit (neacompaniat de ncercari
de a compensa prin moduri alternative gesturile, mimico-pantomimice);
b) la copiii cu un limbaj adecvat este prezentata o inabilitate profunda de a initia si sustine o
conversatie cu alte persoane;
c) folosirea unui limbaj stereotip si repetitiv sau idiosincrazic;
d) absenta unui joc elaborat, spontan, credibil sau a jocului social - imitativ potrivit nivelului
de dezvoltare.
(3) Patternuri specifice de comportament cu interese si activitati restrictiv repetitive si stereotipe
manifestate prin cel putin unul din urmatoarele simptome:
a) preocupare anormala ca interes si intensitate pentru un comportament stereotip si
repetitiv;
b) inflexibilitate la schimbare, aderenta nefunctionala la ritualuri specifice sau la rutina;
c) manierisme motorii stereotipe si repetitive (rasuciri ale degetelor, minilor, fluturari ale
minilor, miscari complexe ale ntregului corp);
d) preocuparea permanenta pentru o anumita parte a unui obiect.
B. Functionare anormala sau ntrziere n dezvoltare a cel putin uneia dintre urmatoarele arii, cu
debut nainte de 3 ani:
1. interactiune sociala;
2. limbaj folosit n relatie cu comunicarea sociala;
3. jocul simbolic si imaginativ
C. Tulburarea nu este bine delimitata de tulburarea Rett sau de tulburarea dezintegrativa a copilariei.

Caracteristici clinice
A. Particularitati de comportament:
a. Modalitati de debut si specificul relatiilor sociale
- n jurul vrstei de 3 ani, parintii ncep sa se alarmeze ca fiul sau fiica lor pare "a fi surd(a)"
- ca sugar era "foarte cuminte", se juca singur ore ntregi fara sa plnga, fara sa ceara companie
Eevidentiere precoce a deficitului n exprimarea afectiunii si n initierea interactiunii sociale:
- copilul se poarta de parca n-ar vedea intrarea sau iesirea mamei din camera;
- atitudine indiferenta, detasata; de fapt nu si exprima dorinta unui contact interpersonal chiar cu
persoanele cele mai apropiate
- nu sunt interesati de discutia cu ceilalti, nu arata preocupare pentru a-si exprima sentimentele sau
emotiile, nu-si exteriorizeaza dorintele;
- nu simt nevoia sa fie mngiati, laudati;
- nu privesc interlocutorul n ochi, dnd impresia ca se uita n gol;
- nu plng daca se lovesc, par neatenti la obiectele din jur;
- nu li se poate capta atentia sau interesul, foarte rar privesc adultul n ochi;
- nu se joaca cu alti copii; copilul autist prefera jocurile solitare stereotipe, sarace, neelaborate;
- incapacitate profunda de a relationa empatic cu propria mama sau cu alte persoane. Cnd mama
pleaca din camera, copilul nu se ngrijoreaza, poate chiar sa mimeze "sarutul n fuga", conventional,
si ia ramas bun, dar parca tot "nu o vede". Altii pot fi anxiosi, agitati la separarea de mama, sunt
dependenti de ea, dar tot ca fata de un obiect. n ciuda eforturilor acesteia, nu comunica nici cu
mama, desi unele mame ajung sa descifreze nevoile copilului n acest "amestec particular si bizar" de
exprimare.
b. Tulburarile particulare de limbaj
Copilul cu autism prezinta o afectare calitativa a comunicarii verbale si non-verbale ct si a jocului (maniera
cea mai comuna de interactiune la copii).
Cnd limbajul nu a fost achizitionat (se pare ca pna la 50% din copiii autisti ramn fara limbaj), copilul
pare ca nu ntelege ce i se spune sau ntelege dar nu raspunde sau raspunsul este relativ - rareori utilizeaza
limbajul non verbal, aratnd cu degetul obiectul pe care-l doreste sau ia mna mamei pentru a arata obiectul
dorit;
Cnd limbajul a fost achizitionat exista cteva caracteristici:
- limbajul parca si-a pierdut functia de comunicare
- dificultati semantice (de a ntelege sensul cuvintelor sau frazelor);
- au dificultati pragmatice (uzul limbajului n context adecvat)
- au dificultati de a ntelege unele cuvinte, iar eventuala utilizare a cuvntului nou nvatat nu se poate
face dect n contextul si cu asocierea n care el a fost nvatat;
- nu poate nvata cuvinte noi dect bazndu-se pe similaritati perceptuale mai mult dect pe atribute
functionale;
- pot avea dificultati n a ntelege cuvintele cu mai multe sensuri;
- nteleg greu verbele "a da " si "a lua" ct si utilizarea pronumelui personal la persoana I;
- utilizeaza pronumele personal la persoana a II-a si a III-a
- "ecolalie imediata" sau "ecolalie ntrziata";
- prozodie, o melodicitate particulara. Nu-si pot exprima emotiile prin tonul vocii.
- limbaj qvasimetaforic sau idiosincrazic
- mari dificultati de a purta o conversatie. Raspund numai la ntrebari sau pot repeta la nesfrsit
ntrebarile n "banda de magnetofon" - ntr-un joc parca numai de ei stiut;
- comunicarea non verbala este afectata, ei nu folosesc gesturile pentru a comunica - doar daca au fost
nvatati pot misca mna sub forma de "la revedere"
c. Comportamentul motor, marcat de stereotipii si manierisme
- miscari stereotipe precum "flfitul minilor", "topait", "mers pe vrfuri", "leganat" - cei mai multi
dintre ei au un grad crescut al activitatii motorii
- gesturi, atitudini, miscari faciale sau posturi stereotipe pe care le poate mentine un timp ndelungat;
- examineaza obiectele straine mirosindu-le sau atingndu-le cu limba, pipaindu-le structura, ascultnd
zgomotul pe care-l fac, pare uneori fascinat de ceea ce descopera;

poate repeta n mod stereotip diferite sunete fara valoare de comunicare.

d. Rezistenta la schimbare si repertoriu restrns de interese

- orice modificare n mediul lor si n stereotipul lor de viata poate declansa o stare emotionala
accentuata, cu tipete si agitatie bizara.
- insista sa mannce din aceeasi farfurie sau sa fie mbracat cu aceleasi hainute
- uneori mncarea trebuie preparata si asezata pe masa ntotdeauna la fel;
- copilul insista sa fie respectat acelasi drum catre casa, magazin, etc.
- modificarea aranjamentului mobilei n camera copilului, schimbarea perdelelor sau a culorii
asternutului poate declansa, la fel, reactii catastrofice.
e. Atasamentul particular pentru obiecte
- spre deosebire de copiii normali, copilul autist prefera sa "se joace" cu obiecte, nu cu jucarii;
- dezvolta uneori un atasament bizar fata de un ciob, o cheie, o sfoara, etc.
- alteori prezinta aceeasi atitudine bizara, stereotipa, fata de "sunetul apei care curge", fata de "fosnetul
hrtiei", etc.
- orice ncercare de a-i desparti de obiectul preferat, de a-i ndeparta de sursa de zgomot care le place,
declanseaza reactii intense, de nepotolit.
f. Reactiile acute emotionale
- Orice modificare n stereotip si ritual duce la anxietate si agitatie extrema
g. Particularitatile jocului la copilul autist
- Jocul este stereotip si repetitiv, nu este elaborat, creativ; natura simbolica a jucariilor le este
straina
B. Dezvoltarea intelectuala
75-80% cu deficit cognitiv
Aproximativ 70 % din ei au un QI non verbal sub 70 iar 50% sub 50
Numai 5% au un QI peste 100
Copiii autisti au un pattern distinct la testele de inteligenta, datorat dificultatilor de secventiere
verbala si abstractizare.
Gndirea simbolica nu este dezvoltata, de aceea nu pot ntelege ce simt si cum gndesc ceilalti
C. Dezvoltarea somatica
Majoritatea copiilor autisti sunt dezvoltati armonios, eutrofici, fara anomalii fizice (ntre 2 si 7
ani pot fi mai scunzi dect cei normali).
Unii copii autisti pot prezenta raspunsuri anormale la stimuli senzoriali.
5% dintre copiii autisti dezvolta Epilepsie n copilarie sau la adolescenta