Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Abandonul de familie este fapta persoanei care, avand obligatia legala de intretinere
fata de o alta persoana o paraseste, o alunga sau o lasa fara ajutor, expunand-o unor
suferinte materiale sau morale, sau care, cu rea-credinta, nu-si indeplineste obligatia
legala de intretinere ori nu plateste timp de doua luni pensia de intretinere stabilita pe
cale judecatoreasca.
Savarsirea acestei fapte in oricare din variantele sale afecteaza relatiile de familie.
Astfel de fapte sunt contrarii celui mai elementar sentiment de solidaritate si ajutor
reciproc ce-si datoreaza membrii familiei intre ei.
Pericolul social pe care il reprezinta abandonul de familie aduce atingere institutiei
familiei care este considerata ca o valoare sociala primordiala in societatea romaneasca.
Pentru aceste considerente, aceasta infractiune a fost incriminata si sanctionata de legea
penala.
Delictul de abandon de familie este prevazut in art. 228 alin. 1 din noul C. pen.
Din analiza textului incriminator, rezulta ca acest delict constituie o fapta ce are o
pluralitate de continuturi alternative. Aceste continuturi alternative exprima formele
diferite in care se poate prezenta cu gradul de pericol social specific unei infractiuni
incalcarea obligatiei de intretinere in raporturile dintre membrii familiei. Diversitatea
modalitatilor de comitere a infractiunii de abandon de familie are drept efect o
auutonomizare a fiecarui continut, care, in acest mod, caracterizeaza singur existenta
delictului.
1. Situatia premisa a acestei infractiuni o constituie existenta unor relatii de familie
generatoare de obligatii de intretinere. Conform art. 2 din Codul familiei, relatiile de
familie se bazeaza pe prietenie si afectiune reciproca dintre membrii ei, care sunt datori
sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material. Situatia premisa reprezinta o cerinta
esentiala a realizarii infractiunii, deoarece, in lipsa acesteia, nu avem infractiune.
2. Conditii preexistente
A. Obiectul infractiunii
a) Obiectul juridic specific al acestui delict il constituie acele relatii de familie ce
impun respectarea obligatiilor de sprijin material si moral reciproc.
Teodor Vasiliu i colaboratorii, Codul penal comentat i adnotat. Partea special. Volumul II,
Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1977, p. 379.
Adrian Pricopi, Dreptul familiei, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2004, p. 301.
3
Vintil Dongoroz i colaboratorii, Explicaii teoretice ale Codului penal romn. Volumul IV. Partea
special, Editura Academiei, Bucureti, 1972, p. 569.
4
Tribunalul Suprem, Secia penal, Decizia nr. 1699/1979 n George Antoniu, Constantin Bulai
(coordonatori), Practica judiciar penal. Volumul III. Partea special, Editura Academiei, Bucureti,
1992, p. 268.
1
referat.clopotel.ro
referat.clopotel.ro
referat.clopotel.ro
Termenul de 2 luni curge de la data cand hotararea a ramas definitiva sau cu executie
provizorie privind pensia de intretinere. Daca s-au platit unele sume si apoi au incetat,
termenul curge de la data ultimei plati. O plata partiala echivaleaza tot cu o neplata,
deoarece o asemenea plata nu reprezinta pensia fixata pe cale judecatoreasca. In practica
judiciara6 s-a statuat ca imprejurarea ca minorul s-a angajat ca muncitor si realizeaza
venituri proprii nu face sa inceteze automat obligatia parintelui de a-i plati pensia de
intretinere la care fusese obligat. Minorul care realizeaza venituri proprii este indreptatit,
in continuare, la intretinere, in masura in care acele venituri nu sunt indestulatoare
pentru a-i asigura conditiile necesare pentru crestere, educare, invatatura si pregatire
profesionala. De aceea, neplata cu rea-credinta a pensiei de intretinere, in conditiile art.
228 lit.c constituie, in acest caz, infractiunea de abandon de familie.
Tot in practica judiciara7 s-a decis ca nu se datoreaza relei-credinte neplata timp de
peste doua luni, in intregime, a pensiei de intretinere pentru copiii minori, in situatia in
care cel obligat la intretinere este somer, mai are o persoana de intretinut, a achitat o
parte din pensie, iar unul dintre cei doi copii a fost in cea mai mare parte din perioada in
ingrijirea sa exclusiva; in consecinta, elementele constitutive ale infractiunii de abandon
de familie prevazuta in art. 228 alin.1 lit.c C.pen. nu sunt intrunite intr-un atare caz.
b) Urmarea imediata in cazul acestui delict consta in lipsirea de intretinere la care
are dreptul o persoana in raport cu care subiectul activ era obligat sa acorde aceasta
intretinere. Lipsirea de mijloace de intretinere, dupa cum s-a mai aratat, inseamna
lipsirea de mijloace de sprijin moral (lipsirea de locuinta, alimente, medicamente,
imbracaminte, asistenta etc.). Aceasta situatie se concretizeaza intr-o situatie care
produce suferinte fizice ori morale. Urmarea imediata exista si in cazul in care asemenea
consecinbte pot, in mod obiectiv sa se produca (de exemplu, victima este in situatia de a
putea fi evacuata din casa, a consumat alimentele etc.).
c) Legatura de cauzalitate. Intre activitatea infractionala (actiune sau inactiune) si
urmarea imediata trebuie sa existe o legatura de cauzalitate.
Daca starea de lipsa a mijloacelor de intretinere materiala sau morala se datoreaza
altor cauze, bunaoara refuzului de a le primi de la cel ce este obligat a le oferi sau a
disparitiei fara urma a celui care avea dreptul la intretinere, urmata de ajungerea sa in
stare de nevoie, in astfel de cazuri legatura de cauzalitate nu exista, implicit nu exista
nici elementul material al delictului.
Tribunalul Suprem, Secia penal, Decizia nr. 2211/1973 n Vasile Papadopol, Mihai Popovici,
Repertoriu alfabetic de practic judiciar n materie penal pe anii 1969-1975, Editura tiinific i
Enciclopedic, Bucureti, 1977, p. 7-8.
7
Curtea Suprem de Justiie, Secia penal, Decizia nr. 1798/2001 n De la Curtea Suprem de Justiie
la nalta Curte de Casaie i Justiie, Buletinul jurisprudenei 1990-2003, Editura All Beck, Bucureti,
2004, p. 807-808.
6
referat.clopotel.ro
referat.clopotel.ro
a) pedeapsa aplicata pentru delict este inchisoarea stricta sau inchisoarea de cel mult
5 ani sau amenda;
b) faptuitorul nu a mai fost condamnat anterior la o pedeapsa privativa de libertate;
c) se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.
Legiuitorul a prevazut, asadar, in materia abandonului de familie un caz special de
suspendare conditionata a executarii pedepsei.
Ca atare, conform textului, in cazul in care partile nu s-au impacat, instanta de
judecata trebuie sa verifice daca inculpatul si-a indeplinit obligatiile in cursul judecatii
si, in caz afirmativ, stabilind vinovatia acestuia, sa pronunte impotriva sa o condamnare
cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, chiar daca nu sunt indeplinite
conditiile din partea generala a Codului penal referitoare la suspendarea conditionata.
In practica judiciara9 s-a decis ca, in cazul in care executarea pedepsei aplicate
inculpatului pentru savarsirea infractiunii de abandon de familie este suspendata
conditionat in temeiul art.228 alin.3 C.pen, inculpatul indeplinindu-si obligatiile in
cursul judecatii, nu se mai poate dispune revocarea suspendarii executarii unei pedepse
anterioare aplicate tot pentru savarsirea infractiunii de abandon de familie.
Intrucat legiuitorul, prevazand acest caz special de suspendare conditionata a
executarii pedepsei, a avut in vedere interesele celui indreptatit la intretinere, instanta de
judecata, in virtutea rolului sau activ, trebuie sa staruie in incercarea de a-l determina pe
inculpat sa-si indeplineasca obligatiile in cursul judecatii, pentru a putea face aplicabile
prevederile referitoare la suspendarea conditionata.
In cazul savarsirii infractiunii prin neplata cu rea-credinta a pensiei de intretinere,
stabilita pe cale judecatoreasca, timp de doua luni, conditia indeplinirii obligatiilor in
cursul judecatii este realizata daca in recurs inculpatul face dovada ca a platit pensia de
intretinere datorata pana la data pronuntarii sentintei de condamnare.
In practica judiciara10 s-a statuat ca, in conditiile in care plata pensiei de intretinere
se face dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si nu in timpul judecatii,
asa cum prevede art. 228 alin.3 C.pen., se exclude posibilitatea aplicarii condamnarii cu
suspendarea executarii pedepsei.
Potrivit art. 228 alin.4 C.pen., revocarea suspendarii conditionate nu are loc decat in
cazul cand, in cursul termenului de incercare, condamnatul savarseste din nou
infractiunea de abandon de familie.
Asadar, aceasta suspendare poate fi revocata numai intr-o singura situatie, respectiv,
atunci cand condamnatul comite, in cursul termenului de incercare din nou infractiunea
de abandon de familie.
Curtea Suprem de Justiie, Secia penal, Decizia nr. 3575/1999 n De la Curtea Suprem de Justiie
la nalta Curte de Casaie i Justiie, op. cit., p. 807.
10
Curtea Suprem de Justiie, Secia civil, Decizia nr. 374/1991 n Constantin Criu, Nicorina Criu
Magraon, tefan Criu, Repertoriu de doctrin i jurispruden romn 1989-1994. Volumul I, Editura
Argessis, Curtea de Arge, 1995, p. 37-38.
9
referat.clopotel.ro
referat.clopotel.ro
BIBLIOGRAFIE
1. Codul familiei
2. Vintila Dongoroz, Siegfried Kahane, Ion Oancea, Iosif Fodor, Nicoleta Iliescu,
Constantin Bulai, Rodica Stanoiu, Victor Rosca, Explicatii teoretice ale Codului
penal roman. Volumul IV. Partea speciala , Editura Academiei, Bucuresti, 1972
3. Vasile Papadopol, Mihai Popovici, Repertoriu alfabetic de practica judiciara in
materie penala pe anii 1969-1975, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,
1977
4. Teodor Vasiliu si colaboratorii, Codul penal comentat si adnotat. Partea speciala.
Volumul II, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1977
5. Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem pe anul 1977, Editura Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti, 1978
6. Vasile Papadopol, Mihai Popovici, Repertoriu alfabetic de practica judiciara in
materie penala pe anii 1976-1980, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,
1982
7. George Antoniu, Constantin Bulai (coordonatori), Practica judiciara penala.
Volumul III. Partea speciala, Editura Academiei , Bucuresti, 1992
8. Constantin Crisu, Nicorina Crisu Magraon, Stefan Crisu, Repertoriu de doctrina si
jurisprudenta romana 1989-1994. Volumul I, Editura Argessis, Curtea de Arges, 1995
9. De la Curtea Suprema de Justitie la Inalta Curte de Casatie si Justitie, Buletinul
jurisprudentei 1990-2003, Editura All Beck, Bucuresti, 2004
10. Vasile Dobrinoiu, Drept penal. Partea speciala. Volumul I. Curs universitar, Editura
Lumina Lex, Bucuresti, 2004
11. Adrian Pricopi, Dreptul familiei, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2004
12. Codul penal adoptat prin Legea nr. 301/2004 publicata in Monitorul Oficial, Partea
I, nr. 575 din 29 iunie 2004
referat.clopotel.ro
10