ARHITECTI ROMANI:

arh. Daniel Renard

- Cazinoul din Constanta (1907-1911) - stil 1900
- vechiul hotel Athenee-Palace (1910) - stil 1900
arh. Petre Antonescu
- Cazinoul din Sinaia - stil 1900
arh. Leonida Negrescu
- magazinul Orfeu din Bucuresti - stil 1900
arh. Deszo Jakab
- complexul Vulturul Negru din Oradea (1907-1910) - stil Secession
- fosta primarie din Oradea (1907-1908) - stil Secession
- Palatul Culturii din Tirgu-Mures (1913) - stil Secession
arh. Marcel Komor
- complexul Vulturul Negru din Oradea (1907-1910) - stil Secession
- fosta primarie din Oradea (1907-1908) - stil Secession
- Palatul Culturii din Tirgu-Mures (1913) - stil Secession
arh. Kalman Rimanoczy-fiul
- Palatul Apollo din Oradea (1913-1914) - stil Secession
arh. Sandor Baumgarten
- liceul "Bolyai Farkas" din Tirgu-Mures (1908-1909) - stil Secession
arh. Jozsef Vago arh. Laszlo Vago arh. Ferenc Lobl
arh. Petre Antonescu arh. Constantin Joja
arh. Dimitrie Ionescu-Berechet
-Biserica Casin ( cunoscuta drept "Manastirea Casin")
-Centrul Judeean al Creaiei Populare Arge,construit n 1920 , n stil neoromnesc
- Mausoleul de la Mateias, n 1935
- Parcul Schitului Dragoslavele,pe o suprafa de 2,5 ha. Este o amenajare peisagistic
integrat anasamblului de cldiri edificat post 1925 n stilul arhitecturii na ionale
arh. Ion Mincu - primul diplomat roman al Ecole des Beaux Arts, Paris
- casa Lahovary din Bucuresti (1886) - stil Neoromanesc
- "bufetul" de pe soseaua Kiseleff din Bucuresti (1892, dupa planurile intocmite in 1889 pentru
pavilionul romanesc la Expozitia universala de la Paris) - stil Neoromanesc
- scoala Centrala de fete din Bucuresti (1890) - stil Neoromanesc
- palatul administrativ din Galati - stil Neoromanesc
- banca comerciala din Craiova - stil Neoromanesc
- banca comerciala din Braila - stil Neoromanesc
arh. Giulio Magni - arhitect italian care a activat in Romania, continuator al lui Ion Mincu
- scoala primara Mavrogheni (1895) - stil Neoromanesc
- gara de la Curtea de Arges (1898) - stil Neoromanesc
arh. Petre Antonescu
- Ministerul Constructiilor din Bucuresti - actuala Primarie a capitalei (1906-1910) - stil
Neoromanesc
- Palatul administrativ din Craiova (1912-1913) - stil Neoromanesc
- banca Marmorosch-Blank din bucuresti (1915-1923) - stil Neoromanesc
- imobilul pentru salariatii Bancii Nationale din Bucuresti - conacul din Stefanesti, jud. Arges - stil Neoromanesc
arh. Nicolae Ghica-Budesti
- Palatul pentru colectiile muzeului de arta nationala (1912-1939) - stil Neoromanesc
- biserica greco-catolica din str. Polona in Bucuresti - stil Neoromanesc
- biserica Cutitul de argint din Bucuresti - stil Neoromanesc
- casa Rosetti din Bucuresti - stil Neoromanesc

- liceul din Rimnicu-Vilcea - stil Neoromanesc

arh. Cristofi Cerchez
- spitalul Polizu din Bucuresti - stil Neoromanesc
- vila Minovici din Bucuresti - stil Neoromanesc
arh. Grigore Cerchez
- cladirea veche a Institutului de Arhitectura (1912-1927) - stil Neoromanesc
- corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni - stil Neoromanesc
- casa Disescu din Bucuresti - stil Neoromanesc
arh. Al. Clavel
- cladirea veche a Institutului de Arhitectura (1912-1927) - stil Neoromanesc
- corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni - stil Neoromanesc
- casa Disescu din Bucuresti - stil Neoromanesc
arh. Florea Stanculescu
- ansambluri de locuinte ieftine - stil Neoromanesc
- proiecte tip de locuinte rurale - stil Neoromanesc
- scoli rurale - stil Neoromanesc
- vami - stil Neoromanesc
- Palatul Agriculturii din Braila - stil Neoromanesc
arh. Statie Ciortan
- multe cladiri ale administratiei financiare in Bucuresti si alte orase - stil Neoromanesc
- Vama Postei din Bucuresti - stil Neoromanesc
arh. Constantin Iotzu
- Casa corpului didactic, Bucuresti - stil Neoromanesc
arh. Paul Smarandescu
- case particulare in Ploiesti - stil Neoromanesc
- case particulare in Bucuresti - stil Neoromanesc
- case particulare in Sinaia - stil Neoromanesc
- imobile de raport - stil Neoromanesc
arh. G. Cristinel
- primaria din Banu Manta, Bucuresti - stil Neoromanesc
- catedrala ortodoxa din Cluj - stil Neoromanesc
- Ateneul universitar Regele Ferdinand din Cluj - stil Art-Deco
arh. I.D. Traianescu - stil Neoromanesc arh. Toma T. Socolescu - stil Neoromanesc
arh. Horia Creanga - exponentul liniei formale celei mai radicale si cel care impune arhitectura
moderna si intreprinde un travaliu consecvent de modernizare a tipologiei imobilului de raport.
Face o arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene, in special in
arhitectura expozitiilor proiectate. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente
de factura vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera.
- imobilul ARO, bd. Bratianu, Bucuresti (1929-1931) - stilul Modernist
- cinematograful din imobilul ARO, bd. Bratianu, Bucuresti (1934) - stilul Modernist
- imobilul Otulescu din Bucuresti (1934-1935) - stilul Modernist
- imobilul Malaxa din Bucuresti (1935-1937) - stilul Modernist
- vila Bunescu din Bucuresti (1932) - stilul Modernist
- Cantacuzino din Bucuresti (1934) - stilul Modernist
- stadionul ANEF din Bucuresti (1933-1939) - stilul Modernist
- uzinele Malaxa din Bucuresti (1931-1932 si 1936-1939) - stilul Modernist
- halele Obor din Bucuresti (1937) - stilul Modernist
- palatul Culturii de la Cernauti - 1935-1937 - stilul Modernist
arh. Marcel Iancu, pictor, arhitect si publicist, singurul care este legat de miscarile de
avangarda europene (co-fondator al miscarii Dada, Zurich, 1916) si care introduce
programatic ideile Miscarii Moderne in Romania. Face o arhitectura modernista cu clare
orientari de factura expresionista.
- imobilul Herman Iancu - 1926 - stilul Modernist

- imobilul Clara Iancu - 1931 - stilul Modernist

- imobilul Gold din Bucuresti - 1934 - stilul Modernist
- imobilul Bazaltin din Bucuresti - 1935 - stilul Modernist
- imobilul Haimovici din Bucuresti - 1937 - stilul Modernist
- vila Fuchs din Bucuresti - 1929 - stilul Modernist
- vila Chihaescu din Bucuresti - 1930 - stilul Modernist
- vila Iluta din Bucuresti - 1931 - stilul Modernist
- vila Wexler din Bucuresti - 1931 - stilul Modernist
- vila Juster din Bucuresti - 1931 - stilul Modernist
- vila Reich din Bucuresti - 1937 - stilul Modernist
- strandul FSSR din Bucuresti - 1929 - stilul Modernist
- sanatoriul Popper/Predeal - 1934 - stilul Modernist
arh. George Matei Cantacuzino, personalitate culturala de mare cuprindere si autor al unei
teorii de arhitectura originale, exponentul unui palladianism modern
- hala de avioane a uzinei IAR/Brasov - stilul Modernist
- vila Ariana/Eforie - stilul Modernist
- hotelul Belona/Eforie - stilul Modernist
arh. Duiliu Marcu - arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene care se
resimte in arhitectura sa monumentala. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu
elemente de factura vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera.
- Casa de credit si asigurari a magistratilor - 1935-1937 - stilul Modernist
- biblioteca Academiei - 1936-1937 - stilul Modernist
- Administratia autonoma a monopolurilor statului - 1934-1941 - stilul Modernist
- piata alimentara de la Buzau - stilul Modernist
- imobile de locuit si vile - stilul Modernist
- palatul CFR din Bucuresti
arh. Paul Emil Miclescu
- uzinele Ford, Bucuresti - 1930-1932 - stilul Modernist
arh. Grigore Ionescu
- sanatoriul Toria/Covasna - 1933-1934 - stilul Modernist
- spitalul Emilia Irza (1950) - stil functionalist
- Facultatea de Drumuri si Poduri (1950) - stil functionalist
arh. Octav Doicescu, este principalul reprezentant al liniei stilistice a modernismului de
frontiera / modernismul eclectic
- clubul nautic de la Snagov - stilul Modernist
- cartierul U.C.B. din Bucuresti - stilul Modernist de frontiera
- biblioteca si clubul nautic din parcul Herastrau, Bucuresti - stilul Modernist de frontiera
- o serie de vile - stilul Modernist de frontiera
- blocul de birouri Banloc din Bucuresti
- Opera Romana (1953) - arhitectura stalinista
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o
arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl
specific
arh. Henriette Delavrancea-Gibory, reprezentant al liniei stilistice a modernismului de frontiera
/ modernismul eclectic arh. Ion Niga arh. Tiberiu Niga
arh. Van Saanen-Algy
- Palatul Telefoanelor din Bucuresti - stil Art-Deco
arh. Louis Week
- Palatul Telefoanelor din Bucuresti - stil Art-Deco
arh. Walter Froy
- Palatul Telefoanelor din Bucuresti - stil Art-Deco
arh. Ioan Rosu
- Palatul Societatii functionarilor primariilor din municipiul Bucuresti - stil Art-Deco
arh. Radu Culcer

- Palatul Societatii functionarilor primariilor din municipiul Bucuresti - stil Art-Deco

arh. E. Nadejde
- corpul nou al Garii de Nord, Bucuresti - stil Art-Deco
- judecatoria din Stirbei Voda, Bucuresti - stil Art-Deco
arh. E. Cusnenco
- corpul nou al Garii de Nord, Bucuresti - stil Art-Deco
- judecatoria din Stirbei Voda, Bucuresti - stil Art-Deco
arh. N. Georgescu
- blocul edilitar cu teatru, primarie, comert din piata Amzei, Bucuresti - stil Art-Deco
arh. Arghir Culina
- hotelul Ambasador din Bucuresti - stil Art-Deco
- hotelul Union din Bucuresti - stil Art-Deco
arh. Jean Monda
- Societatea Asigurarea romaneasca din Bucuresti - stil Art-Deco
- imobile de locuit din Dacia 15 si 66, Bucuresti - stil Art-Deco
arh. Victor Smighelschi
- muzeul Institutului de studii clasice din Cluj - stil Art-Deco
- prefectura din Satu-Mare - stil Art-Deco
arh. Ion Boceanu. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura
vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera.
arh. Radu Dudescu
- Ministerul de Finanate din Bucuresti
arh. Mircea Alifanti este unul dintre foarte putinii arhitecti romani pentru care expresivitatea
arhitecturii rezulta si din pretiozitatea alcatuirii si construirii detaliului.
- Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) - stil functionalist
- fabrica de confectii APACA (1947) - stil functionalist
- prefecturia din Baia Mare (1970) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai
organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
- hotelul si primaria din centrul nou, Bistrita (1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o
arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl
specific
arh. Ascanio Damian
- Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) - stil functionalist
- pavilionul de expozitie de pe malul lacului Herastrau, Bucuresti (1948)
- pavilionul de expozitie al economiei nationale (1964) - stilul "international" sau expresivitate
structurala
- Primaria din Turnu Severin - arhitectura stilului international cu elemente brutaliste
arh. N Badescu
- Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) - stil functionalist
arh. I. Ghica-Budesti
- fabrica de confectii APACA (1947) - stil functionalist
arh. V. Krohmalnic
- fabrica de confectii APACA (1947) - stil functionalist
arh. H. Stern
- fabrica de confectii APACA (1947) - stil functionalist
arh. Srulovici
- pavilionul de expozitie de pe malul lacului Herastrau, Bucuresti (1948)
arh. Titus Evolceanu
- bazinul si sala de sport Floreasca din Bucuresti (1947) - stil functionalist

arh. Sofia Ungureanu

- bazinul si sala de sport Floreasca din Bucuresti (1947) - stil functionalist
arh. N. Nedelescu
- cartierul Steagul Rosu / Brasov - stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri
mici
arh. Fl. Teodorescu
- cartierul Steagul Rosu / Brasov - stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri
mici
arh. T. Elian
- cartierul Steagul Rosu / Brasov - stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri
mici
arh. D. Marinescu
- cartierul Steagul Rosu / Brasov - stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri
mici
arh. Gusti
- locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) - stil functionalist
arh. A. Moisescu
- locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) - stil functionalist
arh. Vl. Perceac
- locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) - stil functionalist
arh. Ioana Grigorescu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu
- restaurarea ansamblului manastirii Neamt
- restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna
arh. Nicolae Diaconu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu
- restaurarea ansamblului manastirii Neamt
- restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna
arh. Eugenia Greceanu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu
- restaurarea ansamblului manastirii Neamt
- restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna
arh. Horia Maicu
- Casa Scinteii din Bucuresti, proiectat dupa modelul moscovit - arhitectura realism socialista
(stalinista)
- Sala Palatului, Bucuresti (1960) - arhitectura moderna solemn-decorativiste
- teatrul national din Bucuresti (1967-1970) - arhitectura brutalista
arh. Nicolae Porumbescu, a promovat, dupa o formula relativ analoga cu cea a brutalistilor
japonezi, o expresie arhitecturala mai indrazneata si cu o anume originalitate locala.
- inematograful "Infratirea intre popoare", Bucuresti (1953) - arhitectura stalinista
- Circul de Stat din Bucuresti (1960) - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
- casa de cultura din Suceava - arhitectura brutalista
- primaria din Botosani (sfarsitul anilor '60) - arhitectura brutalista
- primaria din Satu-Mare - arhitectura brutalista
arh. Gheorghe Patrascu
- casa sanatoriala Olanesti (1950) - arhitectura stalinista
arh. Liliana Dinescu
- casa sanatoriala Olanesti (1950) - arhitectura stalinista
arh. P.Em. Miclescu
- teatrul de vara "23 August" (1953) - arhitectura stalinista
arh. D. Marinescu
- teatrul de vara "23 August" (1953) - arhitectura stalinista
arh. Cezar Lazarescu este arhitectul oficial al lui Gh. Gheorghiu-Dej, aflandu-se la sefia unor
proiecte importante (sistematizarea litoralului Marii Negre - inceputa in 1956, aeroportul

international Otopeni, primarii si hoteluri in diferite orase, etc.

- restaurantul Perla de la Eforie (1959) - stil modernist
- aeroportul international Otopeni (1970) - stilul "international" sau expresivitate structurala
- primaria din Pitesti (1970) - arhitectura stilului international cu elemente brutaliste
- Sala Polivalenta, Bucuresti (1976)
arh. T. Niga
- mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) - stil modernist
arh. Leon Garcia
- mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) - stil modernist
arh. I. Serban
- mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) - stil modernist
arh. L.Popovici
- restaurantul Perla de la Eforie (1959) - stil modernist
arh. A. Solari-Grimberg
- restaurantul Perla de la Eforie (1959) - stil modernist
arh. C. Rulea
- Circul de Stat din Bucuresti (1960) - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
- Academia Stefan Gheorghiu, Bucuresti (1975) - arhitectura stilului international cu elemente
brutaliste
arh. Teonic Savulescu
- gara din Constanta - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
- gara din Brasov - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
arh. Florin Ionescu
- gara din Constanta - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
- gara din Brasov - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
arh. Ilie Radulescu
- gara din Predeal (1969) - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
arh. Irina Rosetti
- gara din Predeal (1969) - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
arh. Tiberiu Ricci
- Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti - modernism de factura fascista
- Sala Palatului, Bucuresti (1960) - arhitectura moderna solemn-decorativiste
- cladirea Televiziunii romane, Bucuresti (1973)
arh. Leon Garcia
- Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti - modernism de factura fascista
arh. Mihai Ricci - 1960
- Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti - modernism de factura fascista
arh. Ignace Serban
- Sala Palatului, Bucuresti (1960) - arhitectura moderna solemn-decorativiste
arh. Iancu Radacina
- extinderea hotelului ARO, Brasov (1963) - stilul "international"
- hotelul Alpin din poiana Brasov (1969)- sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura
mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
arh. Eugen Arvanitache
- hotelul Nord, Bucuresti (1965)
arh. Dinu Gheorghiu
- statiunea Aurora (1974)
arh. Serban Manolescu
- statiunea Jupiter

arh. Em. Machedon

- spitalul din orasul Onesti (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala
arh. Alice Lepadatu
- spitalul din orasul Onesti (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala
arh. Silvia Granet
- spitalul din orasul Onesti (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala
arh. Mihai Enescu
- spitalul din Suceava (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala
- spitalul din Baia Mare - stilul "international" sau expresivitate structurala
arh. C. Cherea
- spitalul din Suceava (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala
- spitalul din Baia Mare - stilul "international" sau expresivitate structurala
arh. M. Bunescu
- spitalul din Suceava (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala
arh. A. Muresan
- spitalul din Suceava (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala
arh. Silvia Granet
- spitalul din Baia Mare - stilul "international" sau expresivitate structurala
arh. Margareta Dimboianu
- Institutul de inframicrobiologie, Bucuresti - stilul "international" sau expresivitate structurala
arh. Alex. Serbescu
- Institutul de inframicrobiologie, Bucuresti - stilul "international" sau expresivitate structurala
arh. A. Gringerg
- Teatrul de vara la Mamaia (1962) - stilul "international" sau expresivitate structurala
arh. Mina Laurian
- Teatrul de vara la Mamaia (1962) - stilul "international" sau expresivitate structurala
arh. Mircea Enescu
- pavilionul de expozitie al economiei nationale (1964) - stilul "international" sau expresivitate
structurala
arh. Fackelman
- liceul de muzica din Timisoara (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala
arh. Gabriel Cristea
- aeroportul international Otopeni (1970) - stilul "international" sau expresivitate structurala
arh. St. Steble
- aeroportul international Otopeni (1970) - stilul "international" sau expresivitate structurala
arh. Romeo Belea
- teatrul national din Bucuresti (1967-1970) - arhitectura brutalista
arh. Radu Tanasoiu
- teatrul national din Bucuresti (1967-1970) - arhitectura brutalista
arh. Cleopatra Alifanti
- extinderea Academiei Comerciale din Bucuresti (1967-1970) - arhitectura stilului
international cu elemente brutaliste
arh. N. Vladescu
- Casa de cultura din Tirgoviste - arhitectura stilului international cu elemente brutaliste
arh. Alex. Iotzu - 1974
- hotel Ciucas din Poiana Brasov - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai
organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
- teatrul din Craiova (1974) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica,
mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Const. Savescu

- teatrul din Tirgu Mures (1974) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai
organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
arh. Nicolae Perianu
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o
arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl
specific
arh. Costin Pastia
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o
arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl
specific
arh. Stefan Lungu
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o
arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl
specific
arh. Paraschiva Iubu
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o
arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl
specific
arh. Carol Hacker
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o
arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl
specific
arh. Petre Svoboda
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o
arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl
specific
arh. Serban Sturdza
- restaurarea pietii Unirii din Timisoara
arh. Stefan Lungu
- asa stiintei si tehnicii de la Rimnicu Vilcea (1974-1982)
arh. Petre Ciuta
- asa stiintei si tehnicii de la Rimnicu Vilcea (1974-1982)
arh. Dorin Stefan
- Casa stiintei si tehnicii de la Slatina (1971-1986)
arh. Em. Barbu Popescu
- Casa stiintei si tehnicii de la Slatina (1971-1986)
arh. Zoltan Takacz
- Postavaria romana, Bucuresti (1986)
arh. P. Cosmatu
- hotelul Bucuresti din capitala (1980)