Autismul i sindromul Asperger

Termenul sindromul Asperger a fost utilizat pentru prima dat de Lorna Wing (1981), care a
introdus diagnosticul n ncercarea de a dobndi recunoaterea acelor persoane autiste, ale
cror tulburri nu se potriveau n totalitate cu cele descrise de Kanner. Ea a prezentat o list de
criterii diagnostice, bazate pe afirmaiile lui Asperger:
1. limbajul - dobndit fr ntrziere, dar cu coninut bizar, stereotip;
2. comunicarea non-verbal - slab expresivitate facial, voce monoton, gestic inadecvat;
3. interaciunile sociale - nu sunt reciproce, se remarc absena empatiei;
4. rezistena la schimbare - preferin pentru activiti repetitive;
5. coordonarea motorie - posturi bizare, micri grosiere nendemnatice, uneori stereotipii;
6. abilitile i interesele - capacitatea de a memora cifre, nume, n general serii.
n afara acestor trsturi, Asperger subliniaz predominana sindromului la subieci de gen
masculin i faptul c, rareori, acesta este recunoscut nainte de primii trei ani de via.
Cercetrile au sugerat c diferenele ntre autismul kannerian i sindromul Asperger ar putea fi
distinse doar prin gradul de severitate. Interesul Lornei Wing pentru sindromul Asperger era de
ordin pragmatic; criteriile sale de diagnostic au fost utile pentru cazurile ale cror simptome nu
corespundeau n totalitate cu cele existente n DSM-III. Pentru Wing, sindromul Asperger
constituia o posibilitate de extindere a spectrului autistic la o serie de grade ale tulburrii,
nerecunoscute nainte.
Ca urmare, unii clinicieni au adoptat denumirea de sindrom Asperger, considernd-o de utilitate
practic. Ali autori au relevat cinci trsturi ale subiecilor cu sindrom Asperger:
1. limbaj manierist, stereotip, aprozodic;
2. comunicare non-verbal deficitar;
3. interaciune social bizar, lipsa empatiei;
4. interese activiti repetitive sau abiliti neobinuite;
5. micri nendemnatice sau stereotipe.

Gillberg (1989) aduga celor cinci criterii nc unul i anume tendina subiectului de a impune
rutina sau ataamentul special pentru un anumit obiect ca linie directoare pentru ntreaga via.
Interesul pentru acest diagnostic sindromul Asperger a fost legat iniial, aa cum aminteam,
de facilitatea ncadrrii unor pacieni care, pn n acel moment, preau a nu se potrivi nici unei
categorii, dar care, pentru clinicieni, preau a fi un tip uor de recunoscut, chiar la prima
vedere. Ca urmare, diagnosticul era relativ slab definit, fcnd dificil evaluarea rezultatelor
studiilor experimentale care investigau diferenele ntre subieci suferind de aa-numitul sindrom
Asperger i subiecii cu autism, care nu au fost diagnosticai.
Lorna Wing a scos n eviden faptul c un copil poate prezenta un tablou clinic specific
autismului kannerian n copilrie, iar n adolescen s apar caracteristici ale sindromului
Asperger.
Criteriile sindromului Asperger din ICD-l0( international classification of diseases)
A. Absena vreunei ntrzieri semnificative din punct de vedere clinic n domeniul limbajului sau
al dezvoltrii cognitive. Diagnosticul implic dezvoltarea cuvintelor simple pn la doi ani sau
chiar mai devreme i folosirea frazelor pentru comunicare pn la trei ani. Abilitile de
autogospodrire, comportamentul adaptativ i curiozitatea legat de mediul nconjurtor din
primii trei ani de via trebuie s fie la un nivel corespunztor dezvoltrii intelectuale nor male.
Cu toate acestea, bazele activitii motorii ar putea fi ntructva ntrziate, o oarecare
nendemnare fiind uzual. Abilitile speciale, deseori relaionate cu preocuprile bizare, sunt
destul de frecvente, dar nu sunt necesare pentru diagnostic.
B. Deficiene calitative ale interaciunilor sociale reciproce. Pentru precizarea diagnosticului sunt
necesare tulburri demonstrabile n cel puin trei din urmtoarele cinci domenii:
1. ineficient n folosirea adecvat a privirii ochi-n-ochi, a expresiei faciale, a poziiei corpului i
a gesturilor de reglare a interaciunii sociale;
2. incapacitatea de a dezvolta (ntr-o manier adecvat vrstei mintale) relaii cu colegii de
vrst, care implic mprtirea acelorai interese, activiti i emoii;
3. absena gestului de a cuta consolare i afeciune n momentele de stres i de a i oferi
afeciunea altora n momentele de tristee, de distres;
4. absena manifestrii bucuriei n momentele n care alii i-o manifest i a cutrii companiei
pentru propriile momente de bucurie;

5. absena reciprocitii socio-emoionale, manifestat prin rspunsuri inadecvate sau deviante

la emoiile altora; i/sau absena modelrii comportamentului n funcie de contextul social,
i/sau o slab integrare a comportamentelor sociale, emoionale i de comunicare.
C. Tipare comportamentale, interese i activiti restrictive, repetitive i stereotipe (criterii
asemntoare celor pentru autism).
Diagnosticul necesit prezena unor tulburri demonstrabile n cel puin dou din urmtoarele
ase domenii:
1. o preocupare persistent legat de activiti stereotipe i restrictive;
2. ataament specific fa de obiecte neobinuite;
3. aderare aparent compulsiv la rutine sau ritualuri specifice, nefuncionale;
4. manierisme motorii stereotipe i repetitive care implic fie btaia din palme sau rsucirea
minilor, fie micri complexe ale ntregului corp;
5. preocupri legate de pri ale obiectelor sau elemente nefuncionale ale materialelor de joac
(ca de exemplu, mirosul lor, suprafaa, zgomotul/vibraia generat de acestea);
6. distres legat de micile schimbri survenite n mediul nconjurtor.
D. Tulburarea nu este atribuit altor varieti de deficiene pervasive ale dezvoltrii, de tulburri
schizoide, schizofrenie simpl, tulburarea personalitii obsesive, tulburarea obsesivcompidsiv.
n ICD-l0 autismul se diagnosticheaz deci n cazul n care un subiect ndeplinete un numr de
criterii dintr-o list de comportamente posibile. Acest fapt duce la apariia unor probleme legate
de diagnosticul diferenial, cnd se ia n considerare sindromul Asperger. De ce este nevoie de
sindromul Asperger dac exist categoria autism atipic, care permite copilului nendeplinirea
tuturor criteriilor prevzute pentru autism? Oricum, majoritatea persoanelor cu sindrom Asperger
corespund probabil criteriilor din ICD-IO pentru autism. De exemplu, la seciunea legat de
comunicare din cadrul diagnosticului autism din ICD-l0, o persoan trebuie s prezinte dou din
cele cinci deficite pentru a fi considerat autist. Dintre cele cinci deficite s-ar prea c o
persoan cu sindrom Asperger ar trebui s le cumuleze pe urmtoarele trei: eec relativ n
iniierea/susinerea unei conversaii, anormalitatea prosodiei, absena jocului de rol spontan i
variat; n mod asemntor, persoana cu sindrom Asperger ar putea prezenta trei din cele cinci
simptome de disfuncie social.

Singurele puncte distincte n diagnosticul sindromului Asperger par a fi vrsta de debut i

absena ntrzierii apariiei limbajului. Ambele sunt ns destul de ndoielnice; criteriile pentru
dezvoltarea limbajului, de exemplu, sunt prea specifice i n acelai timp prea vagi ntr-un
domeniu despre care se cunoate destul de puin: Diagnosticul implic dezvoltarea cuvintelor
simple pn la doi ani sau chiar mai devreme i folosirea frazelor pentru comunicare la trei ani.
Aceste cerine nu se bazeaz, pe vreo teorie cunoscut legat de achiziia limbajului i, de
asemenea, nu se poate preciza ceea ce se consider a fi un cuvnt, ce numr de cuvinte
trebuie achiziionate i ce conteaz ca o fraz cu coninut de comunicare.

Tulburarea presupune in mod special afectarea comunicarii sociale, imaginatiei sociale dar si a
interactiunii sociale. Printre caracteristicile persoanelor afectate de aceasta sindromul Asperger se
numara: izolarea sociala si comportamentul excentric, prezenta deficientelor in interactiunea sociala
si in comunicarea non-verbala. Copii si adultii afectati intampina probleme de relationare sociala si
in mentinerea relatiilor pe termen lung, manifesta interes doar pentru anumite domenii si retin
mecanic multe informatii despre domeniul care ii preocupa. Pot avea domenii speciale de interes
(colectiile si anumite subiecte sau concepte specifice) asupra carora se vor concentra si vor invata
mecanic cat mai multe informatii legate de acestea. Rolul acestor interese speciale, accentuate este:
de a depasi anxietatea, a oferi placere si relaxare, de a-i ajuta sa inteleaga lumea fizica, de a crea o
lume alternativa, de a crea un sentiment de identitate, de a facilita conversatia (chiar daca aceasta
este unidirectionala) si de a consolida stima de sine.
Comparativ cu alte forme de tulburari din spectrul autismului, totusi, cei care sufera de sindromul
Asperger nu au intarzieri semnificative de limbaj sau de dezvoltare cognitiva. Unii dintre acestia
detin chiar un vocabular destul de bogat, de multe ori, care priveste un domeniu de interes. Din
punct de vedere gramatical, modul in care comunica aceste persoane poate fi destul de atipic ca
urmare a anomalilor de inflexiune si a repetitiilor verbale folosite. Uneori copiii isi modifica vocea si
pot vorbi prea dramatic sau teatral, prea tare, cu intonatii incorecte, vorbesc prea repede sau prea
incet, poate avea caracter ritmic sau poate fi caracterizata de inflexiune. Deseori apar dificultati in a
declansa sau incheia o conversatie si de a alege subiectele de discutie. In anumite cazuri pot fi
prezente dislexia si dispraxia, dar si ADHD.
Dezvoltarea motorie poate fi intarziata, fapt care are ca si consecinta prezenta unor miscari
dezordonate.
Copiii diagnosticati cu sindromul Asperger nu poseda capacitatea de a rezona afectiv si de a fi
empatici. Din punct de vedere emotional, persoanele cu sindrom Asperger au o intarziere de
aproximativ trei ani fata de varsta lor reala.
Urmatoarele comportamente sunt asociate deseori cu sindromul Asperger (totusi, acestea variaza in
intensitate de la un individ la altul):
- interactiuni sociale limitate sau inadecvate

- imposibilitatea de a intelege sarcasmul, metafora sau mesajele subtile

- sustinerea unui discurs repetitiv, a monologului si implicit relationare sociala unilaterala fara sa se
inteleaga frazele si cuvintele complexe utilizate
- tendinta de a comunica mai degraba despre sine
- probleme de comunicare non-verbala insotite de abilitati verbale avansate
- prezenta unor posturi aparte
- lipsa de contact vizual sau privirea persistenta
- reactie exagerata la anumiti stimuli vizuali, olfactivi, tactili
- tendinta de a se concentra asupra detaliilor unei situatii si de a pierde imaginea de ansamblu
- absenta conversatiei reciproce
- obsesia pentru subiecte neobisnuite
- dependenta de o rutina si inflexibilitate in modificarea acesteia
- empatie scazuta
- dificultati in a asimila competente organizatorice
- conversatii unidirectionale
- vulnerabilitate la stres
- rigiditate si rezistenta la schimbare
-dificultati in intelegerea normelor sociale conventionale
- lipsa folosirii gesturilor sau greutate in interpretarea acestora
- prezenta miscarilor necoordonate si dezordonate, neindemanare si stangacie.
In clasele primare copiii cu sindrom Asperger vor putea obtine rezultate bune, bazandu-se pe
invatarea mecanica. Totusi ar putea sa intampine dificultati la citit si in intelegerea cerintelor scrise
ale pedagogilor. Copiii diagnosticati cu tulburarea Asperger pot necesita un timp mai lung de a
procesa informatiile sociale intrucat ei isi folosesc mai degraba inteligenta si logica in acest proces,
decat intuitia. Nu uitati ca micutii diagnosticati cu sindrom Asperger se maturizeaza, deseori mai
lent si parintii nu ar trebui sa se astepte sa actioneze conform varstei lor reale.
Gimnaziul, invatamantul secundar si cel superior pot fi solicitante pentru cei cu sindromul Asperger
intrucat calendarul cursurilor difera zi de zi, cadrele didactice sunt diferite si uneori cursurile au loc
in sali diferite de clasa. Toate aceste modificari pot fi dificil de suportat si stresante pentru o
persoana care nu agreaza schimbarile. Interesante ar putea fi cercurile si grupurile implicate in
domeniul de interes al celui cu tulburarea Asperger. Uneori, adolescentii cu Asperger se pot simti
diferiti de altii, ar putea fi izolat social de colegii sai
Spre deosebire de copii mai mici, adolescentii cu sindrom Asperger au posibilitatea de a gestiona mai
bine factorii de stres. Totusi, oboseala dupa o zide scoala devine o problema. Indicat ar fi sa se poata
discuta cu profesorii pentru a reduce cantitatea temelor sau ca sarcinile pentru acasa sa fie extinse pe
o perioada mai lunga de timp.
La maturitate, simptomele bolii se pot stabiliza, iar se va observa o mai buna intelegere a prunctelor
proprii forte si slabe. Ca adulti, multe dintre persoanele care sufera de sindrom Asperger pot avea
legaturi puternice cu cativa prieteni, se vor casatori si ar putea avea copii. Cu toate acestea,
dificultatea de a percepe subtilitatile relatiei pot fi suparatoare atat pentru parteneri cat si pentru

copii. Totusi va exista posibilitatea invatarii abilitatilor sociale.

Chiar daca creierul persoanelor cu tulburarea Asperger proceseaza informatiile si stimulii senzoriale
diferit, totusi acestea pot avea multiple calitati care ii pot ajuta sa duca o viata independenta si chiar
implinita. In cazul acestora atentia pentru detalii vizuale, onestitate, ingeniozitate, originalitate,
vocabular bogat, etica, memoria logica ar putea fi utile in multe profesii. Important este sa nu
intervina perfectiunea si obsesia pentru detalii.

Ana este o fetita de 3 ani jumatate care merge la gradinita de aproape 4 luni. Inca din prima
saptamana de gradinita educatoarea a fost surprinsa de limbajul nespecific varstei pe care fetita il
folosea, de cat de mult putea vorbi uneori. Observand-o in urmatoarele luni insa si-a dat seama ca
de cele mai multe ori fetita vorbea singura despre ce ii placea ei cel mai mult, avioanele. Toata
lumea stia ca o fascinau aceste pasari.
In timpul unui joc cu ceilalti copii in care trebuia sa isi paseze o minge de la unul la altul,
educatoarea a observat ca reactiile fetitei erau intarziate, ba mai mult, nu numai la joc ci intreaga
motricitate era putin incetinita. A incercat sa vorbeasca cu ea cand se certase cu un baietel pentru
ca acesta ii luase avionul sau preferat si a constatat ca fetita isi ferea privirea, privea in gol cu umerii
lasati si capul putin inclinat spre stanga. Atunci a fost si momentul cand speriata de zgomotul pe
care il facuse un turnulet de cuburi construit de copii s-a daramat a tipat groaznic si pentru a o calma
a fost nevoita sa sune parintii.