Univesrsitatea Lucian Blaga Sibiu

Facultatea de Stiinte Socio-Umane

Algele

Miritoiu Ioana-Raluca
Specializare:Conservare-Restaurare
An:II

2013

Algele albastre
Sunt incluse organisme cosmopolite, clasificate n circa 1500 de specii care
traiesc in ape dulci statatoare, in ape termale, pe ziduri umede si chiar n apeie marine.
De multe ori, celulele se unesc in cenobii, prin intermediul unor teci mucilaginoase care
au diverse forme (filamente, sferule, siraguri de margele etc.).
Structura este cat se poate de simpla. Celula are numai membrana, citoplasma, un
nucleu neindividualizat, si nu prezinta cromatofori. Membrana este celulozo-pectica,
avand calitatea de a secreta la exterior o teaca gelatinoasa care faciliteaza gruparea
celulelor n cenobii.
Citoplasma este zonata ntro citoplasma periferica verde intensa - cromoplasma si una centrala incolora. Pigmentii sunt dispersati in masa cromoplasmei (nu n plastide,
deoarece acestea lipsesc), astfel clasificati : ficocianina (pigment albastru care da
culoarea specifica algelor), ficoeritrina (pigment de culoare rosie), clorofila si carotina;
prin amestecul pigmentilor n diferite proportii, algele respective pot capata culori care
variaza de la verde nchis la violaceu si chiar albastru.
In urma procesului de fotosinteza (intrucat algele albastre contin clorofila) se
formeaza glicogen.
Inmultirea are loc numai pe cale asexuata, adica prin diviziunea celulelor prin
parti din cenobi numite hormogonii care refac planta ntreaga. In conditii nefavorabile,
celulele se nchisteaza formand spori.

Algele verzi
Algele verzi sunt grupate in ncrengtura susamintit, prezentandu-se atat ca
organisme monocelulare izolate in colonii, cat i ca organisme pluricelulare,
filamentoase. Este cea mai mare grup de alge, n flora actual existind circa 10 000 de
specii (i mai sunt destule specii nc nedescoperite).
Se numesc alge verzi deoarece, conin n principal clorofila (alturi de aceasta, se
mai gsesc xantofila i carotenoizii).
Algele verzi se ntalnesc n mediul acvatic, n apele dulci ori marine, n solurile
umede, pe scoara copacilor, pe zidurile caselor etc. Unele alge verzi sunt parazite,
altele, cum sa mai artat, triesc n simbioz.
In privina organizrii, oricare celul a algelor verzi este constituit din membran,
citoplasm, nucleu, stigm, cromatofori cu pirenoizi nconjurai de granule de amidon
etc. In citoplasm se gsesc i vacuole i specificam c in scara filogenetic, pentru
prima oar apare depozitat taninul.

Membrana celular este celulozic, n acelai timp putand s se impregneze cu

pectine, mucilagii, hemiceluloz, cutin i chiar cu sruri minerale.
Inmulirea algelor verzi poate fi vegetativ, asexuat i sexuat.
Inmulirea vegetativ se realizeaz prin diviziunea celulelor solitare sau prin
fragmentarea talului la algele pluricelulare.
Inmulirea asexuat se face prin spori, care pot fi: zoospori cu flageli, mobili i
aplanospori, neflagelai, imobili. Foarte des se ntalncte nmulirea prin zoospori care se
formeaz ntro celul transformat n zoosporangs; nucleii acesteia se divid, se
nconjoar cu citoplasm, devin flagelai, cad pe fundul apei, aici regenerand o nou
plant.
Inmulirea sexuat se face prin contopirea a doi gamei (celule sexuale cu potente
diferite) haploizi din care rezult un ou zigot diploid. Inmulirea sexuat poate fi
izogam sau izogamie (gameii sunt egali ca mrime, dar de sexe diferite), anizogam
sau anizogamie, heterogamie (cu gameti diferii ca mrime i sex, dei au aceeai form,
cei mai mari numindu-se macrogameti, iar cei mai mici microgamei) i oogomie (cand
exist un gamet mare, imobil, numit oosfer, format ntrun organ feminin al plantei oogon - si un gamat mic, mobil, numit anterozoid, format intr-un organ masculin al
plantei - anteridie).
n afar de cele artate, la algele verzi mai exist i conjugarea, cand celulele
sexuale nu sunt celule specializate, dar care prin contopire dau natere ia un zigot.
Zigotul va intra n diviziune i dac aceasta este normal (cariochinez), rezultat va
avea numrul de cromozomi ai zigotului, adic dublu, iar dac diviziunea este
reducional (meiotic), planta exaltat va avea numrul de cromozomi pe jumtate
(generaie haploid). Pe plantele diploide se vor forma sporii (generaie sporofitic sau
diploid, deoarece sporii sunt diploizi), iar pe plantele haploide se vor forma gameii
masculini i feminini (generaie gametofitic sau haploid, deoarece gameii sunt
haploizi); se poate ntampla ca pe aceeai plant, in unele cazuri, s se contopeasc atat
spori, cat i gamei; oricum la talofite, exist o evident alternan de generaii (generaia
sporofitic este urmat de cea gametofitic, aceasta din urm de generaia sporofitic
.a.m.d.), la unii taxoni cu ambele generaii egale ca existen, iar la alii cu
predominarea generaiei sporofitice fa de generaia gametofitic i invers.
Filogenetic, se pare c algele verzi i au originea n grupa euglenofitelor
astotrofe, din care au aprut volvocalele unicelulare. De la aceast treapt clorococalele
i ulotricalele, ultimele generand ncrengturile briofite i pteridofite.
Increngtura Chlorophyta se mparte n trei clase: Euchlorophyceae ( Izokontae ),
sporii avand flageli egali, Conjugatae ( Akonte ), sporii fiind imobili, nmulirea
realizanduse prin conjugare i Charophytae, la care nmulirea se face prin oogamie,
talul lor fiind foarte bine difereniat.

Algele brune

Se numesc alge brune deoarece au aceast culoare datorit fucoxantinei care

mascheaz clorofila. Sunt plante macroscopice, chiar uriae (de exemplu, Macrocystis
pyrifera ajunge pn la 400 m lungime). Se cunosc aproximativ 900 de specii care
triesc mai ales n mrile reci. Talul algelor brune este mult mai complicat i difereniat,
prezentndu-se sub forme filamentoase, lamelare, cilindrice sau tridimensionale. Se
disting rizoizi, cauloizi i filoizi; exist chiar i un nceput de esut meristematic" care
prin diviziune face ca talul s creasc in lungime.
Datorit pigmenilor asimilatori, algele brune sunt plante autotrofe, produsul lor
de asimilaie fiind polizaharidul laminarina, alturi de manitol i ulei (niciodat amidon).
Inmulirea se realizeaz pe cale vegetativ, asexuat i sexuat.

Algele rosii
Alge rosii - Leptofauchea Coralligena
Flora Marii Mediterane s-a imbogatit cu o nou specie: este vorba despre
Leptofaucheacoralligena, o alga rosie ce traieste in apele occidentale ale bazinului, la o
adancime intre 30 si 45de metri.Descoperirea ii apartine lui Conxi Rodrguez-Prieto,
cercetator la Universitatea din Girona,Spania si lui Olivier De Clerck, biolog la
Universitatea din Ghent, Belgia. Pana acum, seconsidera ca aceasta specie ar fi
apartinut genului Rhodymenia, o alga destul de comuna, cetraieste in apele de suprafata
ale mediteranei, a explicat Rodrguez-Prieto, precizand cadescoperirea este importanta
intrucat este vorba despre unica specie din genul Leptofaucheaambientata in aceasta
mare