Vous êtes sur la page 1sur 30

AVALANELE

JURAVLE
CONSTANTIN

Fenomennatural ce const n alunecareapepantea unor


mase dezapada, avalanele apar, de regula, in
zonelemontane, in anumite conditii si din anumite cauze.
Pot fispontane(autodeclansate, de factori naturali)
saudeclansate(de oameni) i pot producevictimeomenesti
saupagubemateriale importante.

Istoria consemneaz numeroase evenimente tragice


n care avalanele au ucis zeci si sute de persoane.
Printre cele mai dramatice evenimente de acest gen
se numr avalana din 10 ianuarie 1962 n Peru.
Avalansa uriasa, pornita de sub vf. Huascaran a fcut
aproximativ 4000 de victime in 9 mici localitati. Tot n
Peru, pe 31 mai 1970 o avalansa uriasa (cutremur
care a dizlocat un ghear suspendat) a distrus
oraselul Yungay facnd peste 15 000 de victime.
n Europa , dei de mai mici dimensiuni, irul lor pare
infinit: n Franta, 1601, la Cheze et Saint-Martin
(Pirinei) - 107 morti, ambele sate distruse, tot n
Franta, 1749, la Huez (Isere)- 130 morti, mare parte a
localitatii distrusa, n 1970: Val d'Isere (Savoia)- 39
morti, 37 raniti, o cabana distrusa, n Elvetia, Galtur,
n 23 februarie 1999- zeci de cladiri, 31 morti si 18
raniti (circa 250. 000 mc de zapada pulver cantarind
circa 87. 000 tone au coborat 1300 m diferenta de
nivel cu circa 250 km / h). O statistica de ansamblu
pentru Alpi, pe perioada 1940-1980, estimeaza la
aproximativ 19. 000 numarul de avalanse care au

Factorii care
influieneaz
declanarea
avalanelor

RELIEFUL
Inclinarea pantei

Avalane se pot declansa pe pante cu inclinatia intre (aproximativ)20 si 55


grade.

Pe pantele cu inclinatie mai mare, zpada nu se acumuleaza ( totusi, acestea


pot fi, dupa caz, "maturate" de avalanse venite de mai sus, in plus, din cand
in cand, in cazul ninsorilor abundente, zpada curge pe aceste pante )

Pantele cu inclinatie mai mica pot fi periculoase cand sunt in continuarea /


la baza unor pante / valcele / culoare inclinate (Chiar sizone plate sau
contrapanterelativ apropiate de o pantapot fi periculoaseuneori)

Morfologia suprafetei solului

Pantelelungicontinue(plane, convexe sau concave) suntmai periculoase ca


cele discontinue("intrepte")

Pantele mai"netede"(ex. placile stancoase, fetele inierbate sau acoperite


cu ienupar pitic, afinis, smardar etc.) sunt mai periculoase ca cele
"rugoase"(cupadure,jnepenisuri, tufisuri,blocuride stanca etc.) pentru ca
acestea "retin" zpada (Cu conditia sa nu fie total acoperite si "netezite" de
zpada mai veche, care anihileaza efectul)

Zapada
Grosimea stratului de zapada
Stratul de zapada devine potential periculos lapeste 30
cmgrosime (de regula)
Grosimea stratului depus se poateaprecia mai bine la depuneri
uniforme(ninsori calme), dargreu la cele neuniforme(ninsori cu
vantsau vant dupa ninsori cu zapada prafoasa)
Densitatea zapezii
Densitatea zapezii poate fifoarte diferita ( De ex, 1 metru cub
de zapada "pulver" are sub 50 kg, in schimb 1 metru cub de
gheatza are peste 900 kg)
Prin urmare,masaunuistratde zapada"firn" echivaleaza cu a
unuistratde peste10 ori mai grosde zapada"pulver"!
Structura microscopica a zapezii
Are rol determinant:
- tipul /forma / dimensiunea cristalelor
-procentul de apa in stare lichida si gazoasa

Aceste caracterevariaza:
-in spatiu, in cadrul aceleasi paturi de zapada,de la strat la strat si chiar in
acelasi strat
-in timp, sufera transformari importante ("metamorfozaconstructiva",
"metamorfoza distructiva" etc.), dupa conditiile meteo si alti factori
Pentru problema avalanselor, structura microscopica a zapezii este
importanta pentru ca ea determina cat de compact / coerent / tare /
rezistent e stratul de zapada (cat se tin particulele din el unele de altele) si
cat de bine adera lateral si mai ales vertical (la stratul de zapada mai vechi
sau la sol / stanca / vegetatia de dedesubt) si deci daca si in ce conditii se
declanseaza sau nu o avalansa.

Periculoasaeste, in special,zapada:
uscata

pudroasa("pulver"), ninsaproaspatincantitati mari(cristalele ce nu


adera unele de altele, stratul nou nu s-a tasat, nu are coerenta si nici nu sa "sudat" de baza)
uscata granuloasa, aparuta printransformarea in timp, in anumite conditii,
a celei "pulver" sauninsa directin forma de granule (de ex. "mazarichea")
umeda,grea,ninsaproaspatpe osuprafata neinghetata(stratul de zapada
este coerent, dar nu adera de suprafata umeda pe care a cazut, riscand "sa
plece" tot stratul)

CONDIIILE METEO

Temperatura

Frigul accentuat menine pericolulde avalana (pentru ca nu permite


realizarea unei coeziuni intre fulgii de zpada si nici cu stratul anterior sau
cu solul, zpada ramanand "pudroasa" . Aa se ntmpla adesea in Carpa i in
miezul iernii.

nclzirea moderata / progresivaa vremiireduce pericolulde avalan a


(pentru ca favorizeaz tasarea stratului nou de zpada si mrirea coeziunii
interne - dintre cristale, precum si "sudarea" cu stratul mai vechi).

nclzirea accentuata / bruscaa vremii (cu vnt / front cald sau


ploaie)creste pericolulde avalana (pentru ca zpada se nmoaie,
devine apoasa, "grea", putnd uor aluneca pe straturile mai vechi sau
pe "pat" (stanca, iarba.) ASA se ntmpla adesea in Carpa i primvara.

nghearea zpezii vechi/apoase, daca e mai profunda (nu doar stratul f.


superficial - "crusta")reduce pericolulde avalana (pentru ca se
consolideaz coerenta din interiorul stratului). Aa se ntmpla la val de
frig dup o perioada calda, sau primvara in timpul nop ii, diminea a
devreme sau seara sau la umbra.

CONDIIILE METEO

Vntul

Vntulasociat ninsorii creste pericolulde avalan a (pentru ca


produce depuneri inegale si care sunt adesea greu de anticipat sau
recunoscut)

Vntul puternicdup ninsoare sau cnd zpada a rmas mai mult


timp pudroasa creste pericolulprin acelai mecanism, putnd
transporta zpada de la suprafaa.

Astfel, vlcelele, culoarele, alte adncituri ale reliefului sunt


umplute cu zpada adusa de vnt, iar crestele / muchiile vor
rmne cu mai puin sau chiar libere sau doar cu stratul vechi de
zpad.

n plus, vntul depune zpada si in alte locuri dect cele concave,


sub forma de "placi de vnt", cu consistenta diferita in func ie de
faptul ca sunt formate "in vnt" sau "sub vnt"

CLASIFICARE PRACTICA A
AVALANELOR

Generalitati privind clasificarea practica a avalan elor


Pentru nespecialiti, care abordeaz in scop turistic, sportiv
sau recreativ muntele iarna, este mai utila si practica o
clasificare simplificata, cum este cea tip 2x3:
Avalane cu zpada uscata(cu trei subtipuri, in ordine
crescnda a densitii zpezii):

Avalana cu zpada pudroasa (cu nor)

Avalana cu zpada granuloasa (fara nor)

Avalana cu zpada in placi uscate

Avalane cu zpada umeda (cu trei subtipuri, in ordine


crescnda a umiditii):

Avalana cu zpada in placi umede


Avalana cu bulgari si rulouri
Avalana de fuziune

Avalansa cu zapada pudroasa


Apare dupa ninsori abundente cazute pe timp friguros
Se declanseaza:

spontan, la orice ora din zi sau din noapte, nefiind legate de temperatura si
neimplicand o modificare calitativa a stratului de zapada

provocat (de diverse cauze exterioare, ex. de oameni).


Are doua componente distincte:
avalansa propriu-zisa (masa de zapada care aluneca pe panta, atingand viteze de
200-400 km/h)
norul avalansei (Format din microcristale de gheata, el insoteste avalansa propriuzisa si este in sine foarte periculos, putnd ucide oameni daca microparticulele ce-l
compun intra in bronhii / plamani, prin inhalare sau patrundere fortata, involuntara,
in plamani, din cauza presiunii
Zapada fiind foarte usoara si fragila, "zboara", pe o "perna de aer. Nu se insinueaza ca
un ic intre stratul existent si straturile de aer, ci navaleste la vale ca un talaz imens,
izbind "cu fruntea" ca un berbec straturile de aer imobile. Prin urmare:

Produce un zgomot foarte puternic ("ca un tunet")

Frontul avalansei si norul creaza "efectul de suflu".


Suflul este o veritabila unda de soc si poate culca la pamant padurea, smulge
acoperisuri, declansa alte avalanse etc, iar asupra oamenilor poate produce barotraume
grave, afectand plamanii etc.
Moartea se poate produce pe doua cai:

prin mecansim reflex, ce produce o blocare involuntara prelungita a miscarilor


respiratorii

prin mecanism asemanator inecului

AVALANSA CU ZAPADA GRANULOASA


Se produce cu zapada formata din microgranule de 2-5 mm, deci nu din fulgi cu forme arborescente.
Microgranulele pot fi:
cristale poliedrice, cu forme regulate
structuri amorfe elipsoidale.
Acest tip de zapada poate fi:
proaspat ninsa ("mazariche" foarte fina)
mai veche, a carei structura s-a modificat (fenomen frecvent si la suprafata zapezii, prin proces de
metamorfoza constructiva).
Se declanseaza:
spontan, oricand
provocat
Se comporta ca un covor rulant: Zapada curge pe panta, lipita de ea, intra ca un ic sub straturile de aer imobil.
Prin urmare:
Nu se formeaza nor
Nu produce suflu
Nu produce zgomot semnificativ (e silentioasa)
La oprire zapada se taseaza mai putin, mai lent.
Prin urmare:
se poate mai usor sapa in ea de catre salvatori, dar uneori curge inapoi in sant/ groapa
uneori chiar cei ingropati reusesc sa razbata singuri la suprafata
se pastreaza mai mult aer in masa de zapada si confera astfel sanse sporite de supravietuire
Ca la toate tipurile de avalansa, riscul de ranire grava / moarte creste mult daca omul este antrenat introavalansa pe un culoar/ valcel, din cauza riscului sporit:
de a fi izbit de stanci si alte obstacole sau de elemente dure din masa avalansei
de a fi strivit de presiunea crescuta la trecerea prin sectiuni mai inguste
de a fi ingropat de avalansa (eventual foarte adanc) chiar daca aceasta are volum mic

AVALANSA CU ZAPADA IN PLACI USCATE

Se mai numeste avalansa cu placi de zapada sau cu "placi de vant (formate din zapada
tasata, adesea dura, dar pe ansamblufragila).
Placile de vant se formeaza, ca moment:
in timpul ninsorilor viscolite cu zapada uscata
dupa ninsori linistite, cand incepe vant puternic si la suprafata e un strat de zapada
neconsolidat
Placile de vant se formeaza, ca mecanism, prin redistribuirea inegala, de catre vant, a
zapezii, prin:
dezgolirea unor zone expuse ex. creste, fete si alte zone convexe sau expuse
acumulari in zone concave sau ferite (culoare, valcele, partea superioara a versantului,
sub cornisa = placa "sub vant", cu zapada "suflata", mai putin tasata)
acumulari in zone expuse perpendicular la vant (placa "in vant", din zapada "tencuita",
mai dura - se formeaza pe versant, adesea sub creasta, simetic cu placa formata "sub
vant" pe partea opusa)
Avalansele cu placi sunt de obicei "avalanse de strat", alunecand pe un strat mai vechi.
Fragmentele mai mari de placi aluneca incalecandu-se si spargandu-se. In cazuri
fericite, pe pante medii, largi, omul antrenat de avalansa se deplaseaza impreuna cu
placile, ca pe un covor rulant, pana la o zona plata unde se opresc, fara a fi lovit sau
ingropat de ele.
Riscul de a fi ingropatde o avalansa tip placa este:
mai micca la alte tipuri,daca e pe o fata
comparabil saumai marecu alte tipuri de avalansa, daca e pe unvalcel / culoar

Avalansa cu zapada in placi umede


Avalansele cu placi umede se mai numesc si avalanse "cu zapada umeda sau
avalanse "de fund" (pentru ca adesea intereseaza tot stratul de zapada, lasand solul
dezgolit, antrenand bolovani, vegetatie etc). Se produc laincalzire accentuata:
la crestere brusca a temperaturii generale (front cald, "inmuierea" gerului...)
la insorire puternica a versantului respectiv
Zapada care le formeaza estemoale, grea,uda, cu coerenta redusa in interiorul
stratului / paturii precum si la substrat, fapt accentuat de aparitia frecventa a unei
pelicule lichide, cu efect lubrefiant.
Vitezade curgere e mult mailenta(25-100 km/h) fata de avalansele cu zapade
uscata
Nu produc efect de suflu, nici nor, de obicei nici zgomot puternic
Sunt de obiceiautodeclansate, dar pot fi declansate si de oameni.
Fac de regula victime in randul celor care, in mod imprudent, se afla in calea lor.
Sunt foartepericuloasepentru cei pe care ii antreneaza cu ele / ii acopera,
deoarece:
zapada lor are densitate mare si deci poate strivi cu presiunea ei pe cel prins
la oprire zapada se taseaza foarte tare, se "betoneaza", fiind extrem de greu de
degajat
fiind umeda, face ca cel ingropat sa intre mai repede in hipotermie decat la una
uscata

AVALANSA CU BULGARI SI RULOURI


Se produce de regulaprimavarasau in perioade relativ calde, cuzapada uda, moale, lipicioasa.
Mecansmul este: pornesc mici fragmente la vale si, prin rostogolire, cresc treptat in dimensiuni ca bulgari sau rulouri (burelet, ca un covor
rulat) "infasurand" continuu, in spirala, un strat de zapada pe ele (arata in sectiune ca o cochilie de melc).
Pot ajunge si ladiametre mari, de peste 1-2 metri si mase de multe sute de kilograme
Multe din aceste avalanse sunt nepericuloase, bulgarii si rulourile venind la vale izolat si lent, striind pantele insorite si culoarele dar si
padurea rara, permitant sa te feresti relativ usor din calea lor daca esti atent sa ii observi la timp
- Pot fi uneoripericuloasecand:
- bulgarii / rulourile devin foarte mari si te surprind, incat nu te poti feri
- bulgarii vin in viteza foarte mare si sunt mari sau / si multi sau vin sarind prin aer (fiind foarte grei si duri te pot lovi grav, chiar
mortal)
- bulgarii aduna progresiv, prin rostogolire, toata zapada din culoarul respectiv, inclusiv pamant si pietre
- bulgarii / rulourile iau viteza si apoi se sparg, declansand avalanse secundare

AVALANSA DE FUZIUNE

Sunt cu zapada "putreda" care se scurge ca o masa lichida

Pot antrena si alte materiale

Sunt mai rare

AVALANSA ATIPICA
Avalansele pot fi atipice, in prezenta unor anumiti factori meteo si de teren
Exemple de avalanse atipice:

o avalansa in placi poate deveni "de fund"

o avalansa cu zapada pudroasa se poate produce si in aprilie - mai

o avalansa "umeda" poate porni nu ziua, din cauza soarelui, ci noaptea, de la front cald.

In munti de mare altitudine sau in zone polare, tipul de avalansa probabila nu tine de sezon, ci de altitudine (plus desigur de conditiile
meteo)

ELABORAREA SI DIFUZAREA BULETINELOR DE RISC DE AVALANSA


Buletinele de risc de avalansa (B. R. A.):
Sunt

principalul instrument de informare publica cu privire la riscul probabil concret

Sunt

elaborate de autoritatile competente

Se

intocmesc pentru fiecare masiv / zona montana

Se

intocmesc preferabil cel putin zilnic

Se

fac diferentiat si pe altitudine si recomandabil si pe orientare a versantilor

Se

coreleaza cu buletinele meteo locale si regionale obisnuite

BRA indica gradul de risc de avalansa, peScala Internationala de Risc de Avalansa


Scala are 5 grade, de la 1 (risc minim) la 5 (risc maxim), codificate si pe culori:
1.mic(codverde)
2. moderat / mediul /limitat(codgalben)
3.marcat /considerabil(codportocaliu)
4. inalt /mare(codrosu)
5. foarte mare /extrem(codbrun,negrusau carouri negru-galben)
rea si difuzarea buletinelor de risc de avalansa

SEMNIFICATIA GRADELOR DE PE SCALA BRA


SemnificatieGr.1:
Avalanse spontanefoarte
improbabile
Avalanse declansateimprobabile
Zone de instabilitate a
zapeziifoarterare
Poti circulain general fara risc, cu
precautiile obisnuite
SemnificatieGr.2:
Avalanse spontaneimprobabile
Avalanse declansateposibile
Zone de instabilitate a
zapeziiposibilepe pante accentuate
Necesaraatentiela pante mari si
alte zone expuse
SemnificatieGr.3:
Avalanse spontaneposibile
Avalanse declansateprobabile
Zone de instabilitate a
zapeziiprobabilepe pante

SemnificatieGr.4:
Avalanse
spontanefoarteprobabile
Avalanse declansatefoarte
probabile
Zone de instabilitate a
zapeziifoarteprobabilein multe
zone
Recomandabila evitareazonelor
expuse la avalanse
SemnificatieGr.5:
Avalanse spontanecerte
numeroase
Avalanse declansatecerte
Instabilitate ridicata a
zapeziicertaaproapepeste tot
Trebuie evitateorice zone posibil
expuse

PRECAUII

PRECAUTII:
generale,

nespecifice, ce trebuie luate totdeauna cand


vrei sa mergi iarna in zone alpine neamenajate /
neasigurate, unde nu e exclus sa ajungi in calea unei
avalanse sau sau sa nu declansezi chiar tu una
precautii specifice privind alegerea traseului si
momentului turei, prin care sa eviti sa ajungi intr-un loc
nepotrivit sau la un moment nepotrivit dpdv al riscului
de avalansa, prin care sa iti maresti sansele de a scapa
teafar si tu si altii dintr-o eventuala avalansa

Detaliile sunt foarte importante:


Adesea cativa metri pot insemna trecere de la o zona
sigura, la una de pericol maxim
Adesea in numai 1-2 ore un traseu sigur poate deveni
unul foarte riscant
Adesea o zona periculoasa este trecuta cu bine de unii si
apoi cu urmatorii se declanseaza avalansa

PRECAUII GENERALE
Instruire proprie specifica
Sa ai cunostinte solide despre avalanse, teoretice (din literatura de profil serioasa sau
cursuri bune) si practice (din mers iarna pe munte cu oameni experimentati sau din
cursuri de profil)
Informare proprie despre traseu
Informeaz-te bine asupra caracterelor traseului (ce portiuni sunt pe versanti
neimpaduriti sau pe fire de vai / valcele sau alte zone expuse ? Care este inclinatia
pantelor (inclusiv a celor de deasupra traseului) ? Care este expunerea versantilor
(orientarea) Care este morfologia solului sub zapada (vegetatie, stanci, valcele sau
culoare....))
Informarea asupra traseului include cea asupra:
traseului ales
traseelor alternative / variante / de rezerva
trasee de retragere
refugii / puncte posibile pt stationare fortata
Informare proprie meteorologica si nivologica
Sa ai o buna informare asupre starii generale a zapezii in regiune si a prognozei meteo:
cat de gros e in medie stratul de zapada (la diverse altitudini!) ?
cand a nins ultima oara ?
cat a nins ultima oara, daca a fost vant, eventual cu ce tip de zapada a nins ?
ce temperatura este la diverse altitudini si cum se prognozeaza sa evolueze ?
daca se anunta ninsoare sau alte precipitatii, vant, ceata ?

Informarea altora despre traseul planuit


Pentru ca, la nevoie, sa te poi fi cutat i salvat
Evitarea deplasarii solitare in zone cu risc de avalansa
Anuntarea traseului ales catre alte persoane (Salvamont, cabanier, prieteni, alte
grupuri...)
Echipament propriu nespecific adecvat
Sa ai echipament general adecvat (imbracaminte, mancare, lichide, materiale tehnice
pt inaintare, asigurare, orientare, comunicatii, prim-ajutor, pt bivuac...) pentru tura
respectiva, care sa iti permita la nevoie:
sa te retragiin siguranta pe acelasi sau pe alt traseu
sa ramai pe loctimp mai indelungat (ex. pana a doua zi), pana se reduce pericolul sau
poti primi ajutor
Echipamentul (rucsac, bete / piolet, schiuri / snowboard etc.)trebuie sa poata fi
foarte rapid desprinsvoluntar de pe tine la nevoie
Echipamentul (mai ales imbracamintea) este bine inculori vii, pentru a facilita
observarea de la distanta.

MASURI SPECIFICE
Echipament propriu specific pt avalanse
Trebuie sa ai la tine echipament specific de salvare din avalansa pentru a putea la
nevoie:

sa te protejezi de efectele unei avalanse

sa maresti sansa de a fi salvat daca ai fost ingropat de avalansa

sa iti permita sa dai alarma si sa ii poti ajuta eficient pe altii prinsi de avalansa

Echipamentul individual specific / specializat pt avalanse include:

sondade avalansa

lopatade avalansa

DVA(aparat de detectare a victimei in avalansa)

optionaldispozitive specializate(BalonABS, vestaAvagear, balonHolder,mingede


avalansa, dispozitivAVALUNGetc.)

In lipsa de de DVA se poate utiliza ReflectorRECCO(numai daca esti in apropierea unei


echipe de salvare care are detector RECCO si poate ajunge la tine in cateva minute - in
Romania inca nu e cazul).