INSTALATII DE INCALZIRE

CENTRALA

INSTALATII DE INCALZIRE
CENTRALA CU APA CALDA

CONFORTUL TERMIC IN INCAPERILE

INCALZITE

Caracterul cladirilor si
incaperilor incalzite,
scopul si modul de
utilizare a acestora
sunt foarte diferite.

Cerintele termice si de
umiditate pentru
interiorul acestora
sunt, de asemenea,
diferite.

Conform dictionarului
limbii romane
confortul ambiental in
cladiri insumeaza
totalitatea conditiilor
materiale care fac o
incapere comoda,
placuta si igienica.

CONFORTUL TERMIC IN CALDIRI

Confortul Termic
componenta esentiala a
confortului interior, este
definit ca fiind:
acea stare in care
mecanismul de
termoreglare a
organismului uman nu
este supus nici unei
solicitari, in mod ideal,
iar practic, unei
solicitari cat mai mici.

Prin evaporare omul cedeaza caldura caldura umeda pe

doua cai:
prin evaporarea transpiratiei la nivelul pielii;
prin vaporii de respiratie.

Factorii confortului termic

Factorii care determina confortul termic sunt cei care

influenteaza schimbul de caldura dintre om si mediul

ambiant ,si anume :

temperatura aerului din incapere;

umiditatea aerului;

viteza curentilor de aer din incapere;

temperatura suprafetelor ce delimiteaza incaperea si a

obiectelor din incapere.

Valoarile parametrilor din interiorul cladirii, respectiv din

interiorul incaperii, depind de debitul agentilor nocivi din
spatiu.
Agentii nocivi pot avea ori caracter energetic (aporturi de
caldura, pierderi de caldura), ori caracter material (solid,
lichid,gazos).

Temperatura aerului interior (ti)

- Foarte importanta este uniformizarea
temperaturii aerului in incapere atat in
plan vertical, cat si in plan orizontal.
- Pentru un microclimat confortabil este necesar ca aerul sa fie
cat mai cald la nivelul pardoselii iar temperatura acesteia sa
scada catre tavan sau acoperis.
- Cercetarile efectuate in ultimii ani demonstreaza ca nu se pot
asigura conditii de confort daca diferenta dintre temperatura
aerului la nivelul capului si al picioarelor este mai mare de
2,5C.

Temperatura medie de radiatie

- Determina marimea schimbului de caldura radiant al
omului cu mediul ambiant si reprezinta, de fapt media
temperaturilor suprafetelor ce delimiteaza incaperea
- Temperatura tavanelor radiante ridica probleme dificil de
rezolvat din cauza radiatiilor termice suparatoare pentru pielea
capului.
-In stabilirea unui confort optim prezinta importanta si
temperatura pardoselii.
- Temperaturile mai mari decat 26-27C sunt considerate a
fi neplacute.

Viteza de miscare a aerului (vi)

- Influenteaza, de asemenea, confortul
incaperilor fiind un parametru care intervine in
schimburile de caldura prin convectie si
evaporare
- Este de dorit ca viteza aerului sa aiba o asemenea valoare, incat sa
fie evitata aparitia senzatiei de aer stagnat, precum si a senzatiei de
curent, in special, cand jetul de aer este indreptat spre anumite parti ale
corpului.
- In cazul celor mai ridicate exigente de confort, viteza aerului
trebuie sa fie de 0,15...0.2m/s.Pentru situatii in care oamenii depun eforturi
fizice, limita superioara a vitezei aerului poate ajunge la 0.5m/s.

Umiditatea relativ (i)

- Schimbul de caldura al omului cu mediul ambiant se
realizeaza si prin evaporarea apei la suprafata pielii, motiv pentru
care s-a introdus notiunea de umiditate relativ.)
- Din punctul de vedere al confortului, umiditatea relativa
trebuie sa aiba valori cuprinse intre 30-70%.
-Pentru i <30% - apare
senzatia de uscaciune a pielii
si
a
mucoaselor
cailor
respiratorii.
- Pentru i >70% - apare
senzatia de zapuseala dorita
reducerii
posibilitatii
evaporarii transpiretiei.

Calitatea aerului - in interiorul unei incaperi este

determinata de urmatorii factori:
-calitatea aerului exterior cladirii;
-degajarile de noxe din interiorul cladirii;
-gradul de ventilare.
Reducerea proportiei poluantilor (oxid de carbon si de azot,
fumul de tigara, agenti patogeni aerieni etc.) in aerul
interior, se obtine prin ventilare care are ca obiect
furnizarea de aer proaspat in incaperi, evacuarea
poluantilor si a vaporilor de apa in exces.
Criteriul de performanta asociat exigentelor de ventilare
este rata ventilarii naturale, exprimat in schimburi pe ora,
sau debitul ventilarii naturale, exprimat in mc/h sau l/h.

Confortul acustic

- Zgomotul in interiorul
cladirilor, poate proveni din surse
exterioare acestora (transport
feroviar sau rutier, avioane,
interprinderi industriale etc. ) sau
din surse interioare (produse de
functionarea aparatelor casnice, a
instalatiilor sanitare sau a
ascensoarelor).
- Criteriul de performanta
asociat exigentelor de confort
acustic, il constituie nivelul de
zgomot exprimat in decibeli (db),
care nu trebuie sa depaseasca
anumite valori, in conformitate cu
destinatia incaperii.

SURSE DE CALDURA
Sursele de caldura pentru sistemele de incalzire centrala sunt
centralele termice
punctele termice

CENTRALE TERMICE
Prin centrala termica
intelegem o cladire independenta,
o cladire anexa speciala, incapere
sau spatiu rezervat in care se
gasesc unu sau mai multe cazane
cu apa calda, apa fierbinte sau
abur pentru incalzire centrala,
preparare apa calda de consum,
instalatii de ventilatie si aer
conditionat, eventual pentru
alte utilizari (ex.gatit, sterilizare, deshidratare).
In centralele termice in afara de cazane se mai
gasesc si alte echipamente aditionale care asigura
functionare optima a sursei.

Elementele componente ale unui sistem de producere a

energiei termice:
echipament

de baza (cazane);
echipamentul pentru prepararea
apei calde de incalzire si (sau)
prepararea apei calde de consum
(schimbatoare de caldura cu si fara
acumulare de apa calda);
echipament auxiliar (pompe de
circulatie, separatoare de namol ,
distribuitoare, colectoare, reductoare
de presiune);
dispozitive de siguranta (vase de
expansiune - inchise, deschise, supape
de siguranta, dispozitive de siguranta pentru abur de joasa presiune);
instalatii pentru alimentarea cu combustibil;
instalatii de alimentare cu apa a cazanelor;
alimentare cu aer de combustie si evacuarea gazelor arse (cos si canal de
fum , ventilatoare);
instalatii de masurare, control, automatizare .

Clasificarea centralelor termice

1. Clasificarea centralelor termice n funcie de tipul
combustibilului folosit:

Combustibil solid,
Combustibil gazos,
Combustibil lichid.

2. Clasificarea centralelor termice n funcie de tipul de

agentului termic preparat:
Apa caldacu temperatura apei de pana la 115 C
Apa fierbinte cu temperatura apei peste 115 C
Abur presiune redusa, presiune medie
3. Clasificarea centralelor termice n funcie de
presiunea de functionare:
Presiune redusa: apa calda pana la 115 C,abur pana la
0,07 Mpa
Presiune medie: apa fierbinte > 115 C, abur cu
suprapresiune > 0,07 Mpa

Puncte termice

Punctele termice (PT) preiau caldura

de la o sursa centralizata de energie

termica.

Sursa primara de caldur o

constituie centralele electrice de

Termoficare (CET), centrale termice (CT),
eventual centralele termice de zona.

Punctele termice servesc pentru

transformarea parametrilor agentului

termic primar (transformarea inseamna
schimbarea sau scaderea temperaturii/presiunii/starii).

Transferul termic intre agentul primar si secundar se face prin puncte

termice cu racordare indirecta prin schimbtoare de caldura fara
amestec, sau prin puncte termice cu racordare directa cu schimbatoare
de caldura cu amestec.

RETELE TERMICE
Clasificarea retelelor termice
1. In functie de amplasamentul sursei de caldura:

Primare

Secundare
2. In functie de numarul conductelor de
incalzire:
Cu o singura conducta
Mai multe conducte
3. In functie de tipul agentului termic:
Apa
Abur
4. In functie de amplasament:
Supraterane
Subterane.
5. Reteaua termica supraterana se poate amplasa pe :
Stalpi sau pasarele pentru sustinere a tevilor
Suporti amplasati suprateran
Console fixate de peretii cladirilor.

STRUCTURA UNUI SISTEM DE NCLZIRE

CU AP CALD
Sistemul de incalzire este acel sistem utilizat pentru
obtinerea caldurii din alte forme de energie si utilizarea ei
in scopul incalzirii cldirilor;
Instalatiile de incalzire servesc pentru a crea si mentine
in interiorul incaperilor o anumita temperatura care sa
asigure confortul termic .
Un sistem de incalzire se compune din :
sursa de caldura (subsistemul de producere)
retea de conducte i accesorii pentru transportul
fluidului incalzitor de la locul de producere la locul de
utilizare (subsistemul de transport)
corpuri de incalzire prin care fluxul termic este cedat
in fiecare incapere (subsistemul de utilizare);
aparate, dispozitive de reglare i control (subsitemul de
reglare)

La alegerea sistemului de incalzire se analizeaza

urmatorii factori :
destinatia

cladirii si gradul de confort dorit;

forma cladirii si caracteristicile elementelor de
constructie;
durata de folosinta a cladirii;
combustibilul folosit;
cheltuielile necesare investitiei ;
cheltuielile de exploatare.

Principalele partile componente ale un instalatii

de incalzire interioare sunt urmatoarele:

conductele de distributie: care fac legatura intre

sursa de caldura si coloane; conductele care pleaca
de la sursa de caldura se numesc conducte de
ducere, iar cele care vin la sursa sunt conducte de
intoarcere.
coloanele: conducte verticale prin care circula
agentul termic ; coloanele pot fi de ducere si de
intoarcere .
conducte de legatura: fac legatura intre coloane si
corpuri de incalzire .

CLASIFICAREA INSTALATIILOR DE
INCALZIRE
CU APA CALDA
dupa modul de circulatie a apei:
instalatii de incalzire cu apa
calda cu circulatie naturala
(sau prin gravitatie sau termosifon
la care presiunea necesara
circulatiei apei se realizeaza
datorita diferentei de greutate
specifica dintre coloana de apa din
conducta de intoarcere ( mai rece )
si coloana de apa din conducta de
ducere (mai calda).

instalatii de incalzire cu apa calda, cu

circulatie prin pompe (fortata); in aceste
instalatii presiunea, se realizeaza cu ajutorul
pompelor de circulatie.

dupa amplasarea conductei de distributie :

cu distributie inferioara - la care conducta de
distributie este amplasata la partea inferioara a
coloanelor (cldirii); conductele sunt montate in
subsoluri sau canale tehnice sub pardoseala.

 cu distributie superioara - la care conducta de

distributie este amplasata la partea superioara a
cladirii (conductele sunt montate in pod, la
plafonul ultimului nivel sau sub fermele halelor
industriale).

cu distributie mixta - la care o parte din

instalatie are conducta de distributie este montata
la partea inferioara, iar o alta parte, in partea
superioara .

dupa configuratia in plan a retelei de distributie:

a) distributie arborescenta - la care, dintr-o conducta

principala de distributie se ramifica conducte de legatura la

coloane (este cea mai folosita configurare a retelei de
distribuie in cladirile de locuit);
b) distributie inelara - conductele de distributie formeaza
un inel din care se alimenteaza coloanele.

dupa legatura cu atmosfera:

instalatii de incalzire cu apa calda deschise

caracterizate prin aceea ca intreaga instalatie este
-permanent - in legatura cu atmosfera.

 instalatii de incalzire cu apa calda inchise , in

care generatorul de caldura nu este in legatura cu
atmosfera .

dupa numarul de conducte

corpurile de incalzire :
instalatii

care

alimenteaza

de incalzire cu apa calda monotubulare

- apa circula printr-o singura conducta), la care se
racordeaz corpurile de incalzire .

 instalatii de incalzire cu apa calda

bitubulare - la care corpurile de incalzire
se racordate la doua conducte (de ducere si
intoarcere) .

SCHEMA UNEI INSTALATII DE INCALZIRE CU APA CALDA ,BITUBULARA

,CU CIRCULATIE NATURALA , CU DISTRIBUTIE INFERIOARA
ARBORESCENTA .

1. cazan
2. corpuri de incalzire
3. conducta de ducere
4. conducta de intoarcere
5. conducta de dezaerisire
6. vas de expansiune
7. robinet de dublu reglaj.
8. robinet de inchidere.

In sistemul de incalzire prezentat ,

volumul apei nu este constant , prin
cresterea temperaturii apei , volumul
creste ( circa 4 % din volumul
initial ) , iar o data cu racirea apei se
micsoreaza . Variatiile de volum ale
apei sunt preluate de catre vasul de
expansiune . Deoarece vasul de
expansiune comunica cu atmosfera ,
prin el se elimina si aerul din sistemul
de incalzire .Pentru a se realiza
colectarea si evacuarea aerului
,conductele trebuie montate cu panta ,
care sa asigure evacuarea aerului spre
vasul de expansiune .De asemenea ,
vasul de expansiune constituie si un
element de siguranta al instalatiei ,
deoarece , fiind in legatura directa cu
atmosfera , nu se pot realiza
suprapresiuni.

SCHEMA UNEI INSTALATII DE INCALZIRE CU APA CALDA ,BITUBULARA

,CU CIRCULATIE NATURALA , CU DISTRIBUTIE SUPERIOARA
ARBORESCENTA
1. cazan
2. corpuri de incalzire
3. conducta de ducere
4. conducta de intoarcere
5. vas de expansiune
6. robinet de dublu reglaj.
7. armaturi de inchidere
Instalatiile cu distributie
superioara sunt de preferat fata
de cele cu distributie inferioara ,
in cazul , in cazul circulatiei
naturale , deoarece asigura o
circulatie mai activa , datorita
plusului de presiune rezultat din
racirea apei pe conducta de
ducere .
Apa incalzita in cazan este
condusa printr-o coloana
principala pana la ultimul nivel
sau pod , din care se ramifica
conductele de distributie
inferioare .Conductele de
intoarcere au acelasi traseu ca si
in cazul distributiei inferioare .

SCHEMA UNEI INSTALATII DE INCALZIRE CU APA CALDA ,BITUBULARA ,CU

CIRCULATIE NATURALA CU DISTRIBUTIE MIXTA ARBORESCENTA .

1. cazan

2. corpuri de incalzire

3. conducta de ducere

4. conducta de intoarcere

5. conducta de dezaerisire

6. vas de expansiune

7. robinet de dublu reglaj.

A)SCHEMA UNEI INSTALATII DE INCALZIRE CU APA CALDA ,

MONOTUBULARA ,CU CIRCULATIE NATURALA , CU DISTRIBUTIE
SUPERIOARA , CU CORPURILE DE INCALZIRE LEGATE IN SERIE
B) SCHEMA UNEI INSTALATII DE INCALZIRE CU APA CALDA ,
MONOTUBULARA ,CU CIRCULATIE NATURALA , CU DISTRIBUTIE
SUPERIOARA , CU CORPURILE DE INCALZIRE LEGATE IN PARALEL

1. cazan
2. corpuri de incalzire
3. conducta de ducere
4. conducta de intoarcere
5. vas de expansiune
6. robinet de inchidere. /robinet de dublu reglaj
7.armaturi de inchidere

SCHEMA UNEI INSTALATII DE INCALZIRE CU APA CALDA ,

BITUBULARA ,CU CIRCULATIE PRIN POMPE ,CU DISTRIBUTIE
INFERIOARA ARBORESCENTA

1. cazan
2. corpuri de incalzire
3. conducta de ducere
4. conducta de
intoarcere
5. conducta de
dezaerisire
6. vas de expansiune
7. pompe de circulatie
8. robinet de dublu
reglaj
9. armature de
inchidere

SCHEMA UNEI INSTALATII DE INCALZIRE CU APA CALDA

, BITUBULARA ,CU CIRCULATIE PRIN POMPE ,CU
DISTRIBUTIE SUPERIOARA ARBORESCENTA

1. cazan
2. corpuri de incalzire
3. conducta de ducere
4. conducta de intoarcere
5. vas de expansiune
6. pompe de circulatie
7. robinete de dublu
reglaj
8. robinete cu cep pentru
golire
9. armature de inchidere

Instalatii de incalzire cu apa calda , bitubulara modul de realizare a legaturilor la

radiator

a. distributie inferioara

b. distributie superioara

c. radiator montata in sac

d. dezaerisire locala

SISTEME INDIVIDUALE DE INCALZIRE

CENTRALIZATA

Centrala termic

Centrala termic reprezint sursa de producere a

energiei termice pentru nclzire unde se prepar i se
distribuie agentul termic att pentru nclzire ct i
pentru prepararea apei calde menajere. Aici are loc
transformarea energiei primare (combustibil) cu
ajutorul unui ntreg ansamblu de utilaje i aparate. n
centrala termic au loc procese tehnologice pentru
alimentarea cu cldur a instalaiilor din cldiri,
respectiv a consumatorilor de cldur pentru nclzire
i ap cald de consum.

Avnd n vedere rolul pe care l reprezint

centrala termic este absolut necesar ca la concepia ei
s se aib n vedere problemele de ordin tehnic
echipamente, scheme de funcionare dar i
funcionarea i exploatarea.

SISTEME INDIVIDUALE DE INCALZIRE

CENTRALIZATA

Clasificarea centralelor termice se

poate face funcie de puterea termic
dup cum urmeaz:
microcentrale termice cu puteri pn la
30 de KW;
minicentrale termice cu puteri cuprinse
ntre 30 i 50 KW;
centrale termice mici cu puteri maxime
de 300 KW.

SISTEME INDIVIDUALE DE INCALZIRE

CENTRALIZATA

Factorii de care depind alegerea centralei

termice sunt:
puterea termic total, respectiv
necesarul de cldur al sursei;
tipul i puterea termic a cazanului;
natura combustibilului;
locul de amplasare a centralei termice;
gradul de automatizare.

SISTEME INDIVIDUALE DE INCALZIRE

CENTRALIZATA

Stabilirea locului de amplasare al

centralei termice n spaiul unei cldiri
se face pe baza criteriilor funcionale i
economice,
innd
seama
i
de
posibilitile de evacuare a gazelor de
ardere respectiv de alimentare cu
combustibil

SISTEME INDIVIDUALE DE INCALZIRE

CENTRALIZATA
SOLUTII MODERNE DE CAZANE
- UNITATI INTEGRATE MURALE -

Centrala termic de apartament reprezint

ansamblul care nglobeaz :
sistemul de producere a agentului termic
pentru nclzire,
sistemul de preparare a apei calde menajere
sistemul de pompare,
sistemul de expansiune,
sistemul de siguran.

SISTEME INDIVIDUALE DE INCALZIRE

CENTRALIZATA
Centralele termice de apartament sunt cu montaj pe
perete (murale) i se pot clasifica astfel:
- dup tipul camerei de ardere:

cu camer de ardere deschis;

cu camer de ardere nchis;

- dup tipul evacurii gazelor de ardere:

cu evacuare natural a gazelor de ardere;

cu evacuare forat a gazelor de ardere;

- dup tipul preparatorului de ap cald:

cu preparare instantanee - acestea se produc n dou variante:

cu schimbtor de cldur cu plci i cu schimbtor de cldur
bitermic;
cu boiler.

SISTEME INDIVIDUALE DE INCALZIRE

CENTRALIZATA

Schema funcional cea mai utilizat este cea din figura de mai jos.

E compus din: cazan mural (de perete) i reeaua de distribuie din

apartament cu corpurile de nclzire aferente i reeaua de ap cald
menajer.

Fig. E Schema instalaiei de

nclzire de apartament
a - ventilator, b - vas de
expansiune, c - arztor atmosferic,
d - schimbtor de cldur cu plci,
e - pomp de circulaie agent
termic, f - panou de comand cu
autodiagnosticare; 1- conducta de
distribuie tur, 2 - conducta de
distribuie retur, 3 - corp de
nclzire, 4 - robinet de radiator, 5 conducta de ap cald menajera, 6
- consumator de ap cald
menajer.

SISTEME INDIVIDUALE DE INCALZIRE

CENTRALIZATA
n cazul unui necesar de ap
cald menajer mai mare se
poate utiliza un preparator de
ap cald menajer cu
acumulare.
Boilerul are o capacitate
cuprins ntre 40 i 60 de litri
i poate acoperi consumurile
reduse i de scurt durat fr
a solicita cazanul.
Boilerul face corp comun cu
cazanul de cele mai multe ori
sau poate fi independent.
Schema unei centrale termice
murale cu boiler incorporat
este prezentat n figura
alturat.

SOLUTII MODERNE DE CAZANE- UNITATI INTEGRATE

MURALE

Posibiliti de racordare pentru cazanele cu tiraj forat.

3 - trecere vertical prin acoperil,
4 - conexiune prin peretele exterior,
5 - co cu admisie i evacuare concentric,
6 - admisie separat de evacuare a gazelor arse.

SISTEME INDIVIDUALE DE INCALZIRE

CENTRALIZATA
Montarea cazanelor n
incinta apartamentelor
se face cu respectarea
Normelor tehnice
pentru proiectarea i
executarea sistemelor
de alimentare cu gaze
naturale NTDPE - 2010

Pompe de circulatie

Pompele de circulatie au rolul de a vehicula

fluidul incalzitor in circuit inchis .
In schema instalatiei, pompa trebuie amplasata
astfel incat sa se asigure in bune conditii
dezaerisirea instalatiei , precum si prescriptia ca pe
conductele de siguranta sa nu existe nici o
armatura sau o stangulare a sectiunii.
Pentru a respecta conditiile de siguranta, pompele
trebuie intercalate totdeauna dupa punctul de
racordare a conductei de siguranta de ducere sau
inainte de punctul de racordare a conductei de
intoarcere , dupa cum pompa este montata pe
conducta de ducere sau pe conducta de intoarcere .
Armaturile de inchidere sau de retinere ce se
monteaza pe circuitul pompei nu trebuie sa
influenteze asupra sigurantei instalatiei .

CORPURI DE INCALZIRE

Corpurile de nclzire reprezint

elemente ale instalaiei de nclzire care
au rolul de a transmite incintei care
trebuie
nclzit
cldura
prin
intermediul agentului termic.
Corpurile de nclzire cedeaz cldura
ncperii n dou moduri: prin convecie,
prin aerul care vine n contact cu
suprafaa lui i prin radiaie.

CORPURI DE INCALZIRE
n funcie de predominana celor dou componente
corpul de nclzire este denumit convector sau radiant.

Corpurile de nclzire se pot grupa astfel:

corpuri

de nclzire statice, la care circulaia

convectiv a aerului de produce n mod natural;
din aceast grup fac parte radiatoarele,
convecto-radiatoarele, convectoarele.
corpuri de nclzire dinamice, la care circulaia
aerului este activat prin mijloace mecanice.
din aceast categorie fac parte aerotermele,
ventiloconvectoarele, bateriile de nclzire ale
sistemelor de ventilare mecanic.

CORPURI DE INCALZIRE

Din categoria corpurilor de nclzire

statice cele mai utilizate sunt
radiatoarele.
Funcie de materialul din care sunt
executate se utilizeaz radiatoare
din : font;
oel ;
aluminiu.

RADIATOARE
Radiatoare din fonta :

-puteri termice mai mari, la aceleasi dimensiuni cu

cele din otel sau aluminiu;
-durata mare de viata;
-intretinere (curatare ) usoara;
-pret specific mic_rapordand pretul cu durata de viata;
-consum mare de manopera;
-probleme la montare si demontare datorita masei mari ;

Radiatoare din aluminiu:

-masa redusa;
-aspect estetic modern;
-montare ,demontare relativ usoara;
-manopera redusa;
-durata de viata mai redusa;
-rezistenta mica la lovituri,socuri ,

Radiatoare din tabl de otel

Se produc n dou modele constructive:
a) radiatoare din oel tip panou
-pret de achizitie mic;
-rezistenta bun la socuri mecanice;
-manopera redusa ;
-greutate moderata;
-aspect placut, datorita vopsirii din fabrica si finisarii
calitative a suprafetelor;
-durata de viata mai scazuta (comparativ cu fonta);
-putere termica redusa.
-

CORPURI DE INCALZIRE
Cele

mai utilizate sunt radiatoarele din oel tip

panou caracterizate prin puteri termice mari
aferente dimensiunilor de gabarit.

Radiatorul

are n componen 1,2 sau 3

panouri exterioare i 1,2 sau 3 elemente
convectoare interioare. Un panou este format
din dou foi paralele din tabl ambutisat, n
care sunt create cte un distribuitor i un
colector orizontal, unite prin mai multe canale
verticale pentru circulaia agentului termic.

Radiatoarele

se realizeaz prin combinarea

acestor panouri i elemente convectoare.

CORPURI DE INCALZIRE

Sunt produse ntr-o gam variat, avnd

nlimi cuprinse ntre 300 i 900 mm i
lungimi standard de: 400, 500, 600, 700,
800, 900, 1000, 1100, 1200, 1300, 1400,
1500, 1600, 1700, 1800, 1900, 2000,
2200, 2400, 2600, 2800 i 3000 mm.
Puterile termice ale radiatoarelor sunt
funcie de tipul constructiv, nlime i
lungime.

CORPURI DE INCALZIRE
n afara modelelor prezentate exist i radiatoare din oel care
ofer soluii n cazul spaiilor nguste Aceste modele au nlimi
cuprinse ntre 150 mm i 2100 mm, limi de 450, 600 i 750 mm.

CORPURI DE INCALZIRE

Radiatoare din oel: a) tip panou, b) cu elemente

CORPURI DE INCALZIRE
O

categorie special a radiatoarelor din oel o

constituie radiatoarele de baie
care sunt
utilizate pentru spaii mai mici cu montaj vertical,
cu un design deosebit avnd i un rol decorativ.
Sunt produse n diferite forme constructive cu
elemente suplimentare (bare metalice, oglinzi,
suporturi diverse) pentru a da posibilitatea uscrii
prosoapelor i chiar a lua formele ncperilor
(radiatoare de col, tip perete despritor).
Acestea sunt vopsite n diferite culori sau chiar n
versiuni cromate.
Puterile termice ale acestor radiatoare variaz
ntre 500 i 1900 W iar dimensiunile acestora
variaz ntre 450 750 mm lime i 700 1700 mm
nlime

CORPURI DE INCALZIRE

Radiatoare din oel decorative pentru bi

CORPURI DE INCALZIRE
Radiatoarele din aluminiu au caliti
deosebite care se datoreaz materialului din
care sunt confecionate i tehnologiei de
fabricaie permanent mbuntit.
Principalele caracteristici calitative sunt
design, randament termic ridicat datorit
bunei conductiviti termice a aluminiului,
coninut redus de ap care diminueaz ineria
termic i greutate i spaiu ocupat reduse n
comparaie cu puterea termic dezvoltat.

CORPURI DE INCALZIRE

Radiatoare din aluminiu cu nlimea cuprins ntre 350-800 mm

CORPURI DE INCALZIRE
Constructiv radiatoarele din aluminiu sunt disponibile n gama
350, 500, 600, 700, 800 mm care reprezint distana dintre axe.
Exist modele create special pentru a rezolva problema nclzirii n
ncperile unde spaiile disponibile pentru amplasarea
radiatoarelor sunt nguste. nlimile acestora variaz de la 900 la
2000 mm iar puterile termice de la 235 - 437 W / element

Radiatoare din aluminiu cu nlimea ntre 900 i 2000 mm

CORPURI DE INCALZIRE

Ventiloconvectoare

CORPURI DE INCALZIRE
Incalzirea

i condiionarea aerului au fost

tratate ca sisteme separate;
elementul de legtur este acum ventiloconvectorul care modific modul de tratare
incalzire i condiionare intr-unul unitar.

Ventiloconvectorul
este un aparat
terminal al unei instalaii de nclzire i/sau
condiionare a aerului care conine dou
elemente de baz: o baterie de nclzire i un
ventilator.

CORPURI DE INCALZIRE

1. gril reglabil de refulare, 2. baterie de nclzire, 3. colector de condensat,

4. electroventilator, 5. filtru de aer, 6. priz de aspiraie aer proaspt

CORPURI DE INCALZIRE
Principiul

este simplu: aerul aspirat de

ventilator este refulat, prin bateria de nclzire
n ncpere. In general se monteaz sub
fereastr i folosesc exclusiv aer recirculat sau
sunt i variante care permit amestecul cu aer
proaspat sau aspiraie exclusiv de aer
proaspt
Exist
mai multe variante constructive:
modelul vertical , modelul orizontal , precum
i varianta destinat montrii mascate, n
perei sau plafoane false, n special pentru
ncperi mari sau pentru deservirea mai
multor ncperi

CORPURI DE INCALZIRE

Variante constructive de Ventiloconvectoare

a) model vertical, b) model orizontal, c) model destinat montrii mascate

CORPURI DE INCALZIRE

Ventilconvectorul cu montaj
mascat n plafonul fals poate fi
utilizat n varianta prezentat n
figura pentru ncperi cu
suprafee mari sau deservirea
mai multor ncperi.
Aceste tipuri se apropie, ca
funcionalitate i mrime de
limita inferioar a gamei
centralelor monobloc de tratare a
aerului.
Ca i acestea folosesc tubulatura
de aspiraie i refulare, prize de
aer, anemostate i guri de
refulare

CORPURI DE INCALZIRE

1. ventilo-convector, 2. gur de refulare aer conditionat, 3. gur de aspiraie aer

recirculat 4. canal aspiraie aer proaspt, 5. canal aspiraie aer recirculat,
6. canal refulare aer condiionat

CORPURI DE INCALZIRE
n funcie de agentul termic utilizat,
ventilo-convectoarele permit nclzirea
sau rcirea aerului din ncpere.
Trebuie subliniat c ventilo-convectorul
poate funciona cu aceiai baterie, att
pentru nclzirea ct i pentru rcirea
aerului (ventilo-convectoarele cu doua evi),
sau poate folosi dou baterii separate
(ventilo-convectoarele cu patru evi), n
funcie de opiunea proiectantului.
Prin construcie, ventilo-convectoarele pot fi
echipate cu urmtoarele elemente pentru:

reglare vitez (debit de aer) ventilator : n trepte

(cel puin 2 + oprire) sau continu;
reglare debit de ap prin robinet cu dou sau trei
ci.

CORPURI DE INCALZIRE

Dispozitiv de comand electronic pentru ventiloconvector

Comanda treptelor de vitez i a debitului de ap se poate face manual de la

comutator, respectiv robinet sau automat. Comutarea automat presupune
existena unui termostat care s permit pornirea-oprirea ventilatorului i/sau
nchiderea robinetului. Sistemele evoluate presupun echiparea ventiloconvectoarelor cu un dispozitiv de comand care acioneaz asupra
robinetelor fiecrei baterii i a ventilatorului

Convectoare de
pardoseal
Sunt
corpuri
de
incalzire dinamice compuse
dintr-o baterie de tevi cu
aripioare, acoperita cu o
carcasa din tabla numita
masca (masca este prevazuta
cu o clapeta de reglaj a
debitului de caldura precum
si cu jaluzele la partea
superioara pentru dirijarea
aerului cald).

SCHIMBTOARE DE CLDUR

Schimbtoare de cldur

SCHIMBTOARE DE CLDUR

Schimbtoarele de cldur sunt aparate

utilizate pentru prepararea apei calde de
consum n varianta cu acumulare (boiler) sau
n varianta fr acumulare.
De asemenea se folosesc n sistemele de
nclzire pentru zonele superioare ale
cldirilor nalte sau pentru nclzirea cldirilor
alimentate cu cldur n sisteme centralizate
ce utilizeaz ca agent primar apa fierbinte sau
aburul

Pompe de circulatie

Pompele de circulatie au rolul de a vehicula

fluidul incalzitor in circuit inchis .
Rolul acestora este acela de a nvinge rezistenele
hidraulice liniare i locale pentru circuitul cel
mai defavorizat al instalaiei de nclzire.
Sunt utilizate pentru capaciti mici i medii
pompe cu montaj pe conduct (in-line) cu turaie
variabil, consumuri de energie electric redus,
silenioase i grad mare de fiabilitate

SCHIMBTOARE DE CLDUR

Boilerele sunt schimbtoare de cldur cu

acumulare pentru prepararea apei calde
menajere i se realizeaz n dou variante
constructive: orizontale i verticale .
Suprafaa de schimb de cldur, respectiv
serpentina, va fi dimensionat astfel nct s fie
asigurate debitele de ap cald
menajercorespunztoare diferenei de
temperatur din circuitul secundar (+10 0C
temperatura apei reci, +60 0C temperatura apei
calde) i diferenei de temperatur din circuitul
primar.

SCHIMBTOARE DE CLDUR

Boiler orizontal

Boiler vertical

SCHIMBTOARE DE CLDUR

Capacitatea boilerelor este cuprins

ntre 80 i 1000 de litrii.

Corpul boilerului este realizat din

oel cu protecie anticoroziv iar ca
protecie suplimentar catodic se
utilizeaz un anod de magneziu sau
opional prin anod alimentat de la o
surs extern.

Pierderile de cldur ctre exterior

sunt diminuate prin acoperirea complet
a boilerului cu un strat termoizolator.

SCHIMBTOARE DE CLDUR
Constructiv, boilerele se pot realiza pentru preparare bivalent de
ap cald menajer n combinaie cu panouri solare i cazan.
Cldura furnizat de panourile solare este cedat apei din boiler
prin serpentina inferioar. Opional unele boilere pot fi echipate i
cu sistem de nclzire electric.

SCHIMBTOARE DE CLDUR
n

afara variantei prezentate o alt gam

constructiv de boilere sunt cele Tank in
Tank adic boilere realizate din oel inoxidabil
i rezistente la ape extrem de corozive fr
limitare de temperatur (fig. 3.26).

Oelul inoxidabil utilizat datorit aliajului

crom-molibden rezist la toate temperaturile,
la ape corozive pn la 2000 mg de cloruri /
litru
Aceste tipuri de boilere sunt utilizate pentru
nclzirea direct a apei de mare, a apelor de
balneo-terapie, a apei sanitare din regiunile cu
ape foarte corozive i este sunt recomandate n
aplicaiile industriale care folosesc ape
corozive.

SCHIMBTOARE DE CLDUR

Boiler tank in tank

SCHIMBTOARE DE CLDUR

Schimbtoare de cldur fr
acumulare .
Din aceast gam cele mai utilizate sunt
schimbtoarele de cldur cu plci.
plci Sunt
aparate simple folosite pentru transferul de
energie termic ntre dou fluide, construite
dintr-un pachet de plci identice din oel
inoxidabil, cu etanare, aliniate la partea
superioar i inferioar pe dou bare suport, ntre
dou plci de presiune, una fix i alta mobil.
Pachetul se strnge cu tirani de strngere. ntre
plci exist spaiu liber pentru trecerea fluidului;
ele sunt inute echidistante de umflturi, rizuri
sau ondulaii.

SCHIMBTOARE DE CLDUR

Plci ale schimbtorului de cldur

Schimbtoare de cldur cu plci

POMPA DE CIRCULATIE_ TOP

S40/7

Inaltime de pompare
H = 4.25 m;
Debit (Q) =12 mc/h

Domenii de utilizare:instalatii de incalzire

centrala cu apa calda,
instalatii de aer cond. si apa
de racire, instalatii
industriale etc.

POMPE PENTRU INSTALAII DE

NCLZIRE CENTRAL

Pompe cu rotor umed

Pompe cu rotor uscat

Exemple de pompe de circulaie agent termic

VASE DE EXPANSIUNE

ntr-o instalaie de nclzire cu ap cald pot s apar

suprapresiuni periculoase pn la explozie, ca urmare
a fenomenului de dilatare a apei sau ca urmare a
depirii temperaturii de vaporizare.
Standardul 7132/1986 clasific instalaiile de nclzire
central cu ap avnd temperatura maxim de 115 0C
n dou categorii:
instalaii care sunt n legtur direct cu atmosfera,
prevzute cu vas de expansiune deschis;
instalaii care nu sunt n legtur direct cu
atmosfera, prevzute cu supape de siguran i cu
vas de expansiune nchis.

VASE DE EXPANSIUNE
n varianta de asigurare a instalaiilor de nclzire cu
ap cald prin supape de siguran i vas de
expansiune nchis,
nchis funciunile sistemului de
siguran sunt ndeplinite astfel:
preluarea variaiei de volum i mica rezerv de ap de
ctre vasul de expansiune nchis;
meninerea n stare plin cu ap a instalaiei prin
presiunea exercitat de perna de aer asupra apei din
vasul de expansiune nchis care, n acest caz poate fi
montat la partea inferioar a instalaiei, n apropierea
cazanului;
limitarea superioar a presiunii n instalaie prin
supape de siguran montate pe cazan naintea
oricrui organ de nchidere;
eliminarea aerului la umplerea i ptrunderea lui la
golire prin conducte, vase i robinete de dezaerisire.

VASE DE EXPANSIUNE
Vasul de expansiune nchis
se monteaz la partea
inferioar a instalaiei, in
apropierea cazanului.
Limitarea superioar a
presiunii n instalaie se
realizeaz cu supape de
siguran montate pe cazan
naintea oricrui organ de
nchidere.
Constructiv vasele de
expansiune nchise pot fi de
tip rectangular, disc sau
cilindru, iar volumele
acestora variaz de la 6 pn
la 5000 de litri

Sisteme de incalzire prin radiatie de joasa

temperatura

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

prin pardoseal prin

nglobarea elementelor nclzitoare n
pardoseal

nclzirea

prin plafon - prin nglobarea

elementelor nclzitoare sau casetelor
radiante n plafon;

nclzirea

prin perei - prin nglobarea

elementelor nclzitoare sau panourilor
radiante (radiani deschii sau nchii)
n perei.

nclzirea

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

Utilizarea suprafeelor delimitatoare

ale ncperii ca elemente radiante
impune limitarea temperaturilor de
suprafa din considerente fiziologice
la urmtoarele valori:

40 0 C nclzirea prin plafon;

29 0 C nclzirea prin pardoseal;
70 0 C nclzirea prin perei.

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

Temperatura redus a suprafeelor

nclzitoare a impus utilizarea unor
suprafee de nclzire mari, rol pe care l
pot juca suprafeele delimitatoare ale
ncperii, obinndu-se:

nclzirea

prin plafon, la care temperatura

medie nu poate depi, din considerente
fiziologice, + 40 0C ;
nclzirea prin pardoseal, la care temperatura
medie este limitat la +30 0C ;
nclzirea prin perei, unde temperatura medie
poate atinge + 70 0C .

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

Incalzirea prin pardoseala

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

Sistemele de nclzire cu panouri radiante sunt

sisteme la care conductele de transport a agentului
termic sunt nglobate n planeu
nclzirea prin radiaie de joas temperatur, pe lng
faptul c ofer i posibilitatea utilizrii agenilor termici cu
parametrii cobori, prezint avantaje n privina confortului
termic:
- gradient de temperatur redus;
- repartiie mai uniform a temperaturilor pe suprafeele
delimitatoare;
- ridicarea nivelului temperaturilor interioare ale supraf.
delimitatoare i realizarea unei temperaturi de confort mai
redus n condiiile unei temperaturi mai coborte pentru
aerul interior cu 1-3 0C, ceea ce constituie un indicator
important de confort;
- se economisete spaiu i se asigur o estetic arhitectural
superioar;
n perspectiva rezolvrii problemei energetice, ofer
posibilitatea rcirii ncperilor pe timpul verii, problem

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

Sistemele de nclzire cu panouri radiante sunt

sisteme la care conductele de transport a agentului
termic sunt nglobate n planeu
- repartiie mai uniform a temperaturilor pe suprafeele
delimitatoare;
- ridicarea nivelului temperaturilor interioare ale
suprafeelor delimitatoare i realizarea unei temperaturi
de confort mai redus n condiiile unei temperaturi mai
coborte pentru aerul interior cu 1-3 0C, ceea ce constituie
un indicator important de confort;
- se economisete spaiu i se asigur o estetic arhitectural
superioar;
- n perspectiva rezolvrii problemei energetice, ofer
posibilitatea rcirii ncperilor pe timpul verii, problem
deosebit din punctul de vedere al confortului.

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

Temperatura redus a suprafeelor nclzitoare

a impus utilizarea unor suprafee de nclzire
mari, rol pe care l pot juca suprafeele
delimitatoare ale ncperii, obinndu-se :
nclzirea prin plafon, la care temperatura
medie nu poate depi, din considerente
fiziologice, + 40 0C ;
nclzirea prin pardoseal, la care temperatura
medie este limitat la +30 0C ;
nclzirea prin perei, unde temperatura medie
poate atinge + 70 0C .

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

Incalzirea prin pardoseala

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

Instalaiile de nclzire prin radiaie de pardoseal

cuprind un planeu nclzitor, distribuitoare colectoare (
care reprezint elementul comun pentru racordarea mai
multor circuite de nclzire ), echipamentul de reglare i
sursa de energie termic .

Componena unui panou radiant de pardoseal

sunt :
stratul de izolaie ( termic i fonic) ;
stratul de protecie a izolaiei ;
evile de nclzire ;
dala de repartiie i emisie a fluxului termic ( dala de
nclzire) ;
pardoseal finit ;
alte elemente ca: strat de difuzie, izolaie marginal, etc.

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

Temperatura suprafeei pardoselii este limitat din

considerente fiziologice la maximum +30 0C, n funcie
1.tencuial interioar,
de destinaia ncperii.
2) plint,
3) band perimetral,
4) suprafaa finit,
5) pat de mortar,
6) ap de ciment,
7) tub nclzire,
8) folie acoperitoare
(folie PE sau hrtie
bituminat),
9) strat termo i
fonoizolant, 1
10) hidroizolaie,
11) plac de beton, 12)
sol.

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

sistem cu plac cu nuturi vario

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

sistem cu ine de fixare

sistem cu ine de fixare

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

sistem cu plas de srm

Sisteme
de incalzire
prinRADIATIE
radiatie de
SISTEME
DE INCALZIRE
PRIN
DEjoasa
JOASA
temperatura
TEMPERATURA

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

La sistemul cu plac cu in de fixare, ina asigur o ridicare a evii

cu 5mm i astfel se obine o nlare minim a startului de ap.
Crligele i clipsurile de susinere a inei garanteaz fixarea
solid a evii

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

Izolaia marginal

naintea realizrii dalei se va aeza un izolant marginal de-a

lungul pereilor, n jurul cadrelor i stlpilor sub forma de banda
perimetral Izolaia marginal se aeaz plecnd de la planeul
portant pn la suprafaa finit i trebuie s permit o deplasare
de cel mult 5 mm

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

Vedere de ansamblu dintr-o locuin - parter

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

Vedere de ansamblu dintr-o locuin - parter

SISTEM DE INCALZIRE PRIN PARDOSEALA

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

nclzirea prin plafon

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

Avantajul

principal l constituie ns
eliminarea corpurilor aparente de
nclzire, deci mai mult spaiu
disponibil, mai mult libertate
arhitectural. Spaiul astfel ctigat, n
cazul cldirilor sociale, poate constitui o
economie important .

Un alt avantaj l constituie

posibilitatea utilizrii plafonului pentru
rcirea ncperii n timpul verii, deci un
plafon reversibil.

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

Acest

sistem se poate aplica cu precdere la

muzee, sli de expoziie, spaii comerciale .
Datorit avantajelor igienice este rspndit n
spitale, sanatorii, centre medicale.
Posibilitatea reversibilitii nclzirii prin
plafon, deci a rcirii ncperii pe timp de var,
constituie un atu pentru alegerea sistemului
de nclzire prin plafon n cazul cldirilor
administrative i de birouri .

Incalzire electrica prin

plafon

Incalzire cu agent termic

prin plafon

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

nclzirea prin perei

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

Transformarea pereilor ncperii n suprafee

nclzitoare, prin nglobarea unei serpentine,
este posibil cu urmtoarele meniuni :
pereii exteriori necesit o izolaie termic
suplimentar ;
exist pericolul perforrii serpentinei, n
special n cazul cldirilor de locuit (de exemplu,
cu supori pentru tablouri);
amplasarea mobilierului limiteaz fluxul
termic radiant al pereilor .

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

Sistemul de nclzire prin perei se poate

utiliza n diferite variante :
n sistem individual
n combinaie cu sistemul de nclzire
prin pardoseal
n combinaie cu sistemul de nclzire cu
radiatoare

SISTEME DE INCALZIRE PRIN RADIATIE DE JOASA

TEMPERATURA

INCALZIREA PRIN PERETI

A )ROBINET RETUR PENTRU RADIATOARE NOSTALGIA

B) ROBINET TUR PENTRU RADIATOARE NOSTALGIA

a.

b.

POMPA DE CIRCULATIE_ TOP

S40/7

Inaltime de pompare
H = 4.25 m;
Debit (Q) =12 mc/h

Domenii de utilizare:instalatii de incalzire centrala

cu apa calda, instalatii de aer
cond. si apa de racire,
instalatii industriale etc.

eav de cupru rezistent la

coroziune pentru toate
tipurile de instalaii

evile de cupru CARBON

FREE sunt ndeosebi
indicate n instalaiile:
sanitare: ap cald i
ap rece
nclzire: radiatoare,
nclzire prin pardoseal,
schimbtoare de cldur
gaz: scopuri medicale,
LPG, metan etc.