Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
A. I. ODOBESCU
-
DOAMNA CHIAJNA
SCENE ISTORICE DIN CRONICELE ROMANESTI
14,5
78 6.
AUTORII ROMANI,
VECHI I CONTIMPORANI
ED1TIUNE SCOLARA
FIPROB/11 DE IlINISTERUL INSTINCTRINII MIKE
SI /IL CULTELOR
A. 1. ODOBESCU
r
DOAMNA CHIAJNA
SCENE ISTOHICE DIN CRONICELE ROMANESTI
EDITIUNEA VIIA
BUCURE ST I
,
.,
75786.
aware Vi
MANE*TI
1.
Sd n'aibi mila!"
prindea toata lunca, cu bordeiele i cosarele taranesti rasipite prin tufise i balarii ; mai departe
pustii.
i 'n ochii sai arzoi si 'ncruntati, strasnicia caracterului sau ; baiatul, abia esit din copilarie, vadea
o fire si mai salbatica, care-i i meritase porecla
de Cioban".
Amandoi purtau ciaboate de piele groasa pana
la genunchi, poturi de dimie alba, un cojoc scurt
pi
lata-ma 'ndata
",
twin I;
--
nu
i nu
= Tara, patria.
41k.
'or
, Prowci
10
de cai i curand dupa aceea cativa calareti bateau tare cu palosele in poarta. Stoica, om vechiu
al casii,
Cine e?"
ingusta ferestruie i intreba:
Oameni buni!" raspunsera d'afara.
stinilor?"
pristavit fericitul Domn si bun crestin RaduVoda, iar norodul, cerand cu o glasuire ca sa-i
fii Maria Ta sprijin i parinte, boerii tarii te-au
ales ca sa urmezi raposatului in Domnie, si pe
noi, supusele Marii Tale slugi, ne-au tramis ca.
sa te rugam din partea tutulor in de obste, sa
priimesti volnic i bucuros aceasta sarcina.
Deci
Doamne, mila de mosie si nu o lash
in prada hrapitorilor care de toate partile pohtesc
S'a prisravil = a murit, a raposat.
tesc privesc cu Ittcomie.
Pohtesc= pot.-
t.
11
CURTEA DE ARGE,5
sotiilor lor.
12
Real Z.;
11
13
cu mai multi archierei, purtand Crucea i Evanghelia pe care Domnul le saruta cu multa cucerie;
unse fruntea cu
Gugiu-
=-
r
--
--
14
Verziorii calari, despartiti in capitanii, fiecare cu steagul ei, purtand mintene roii i verzi ;
apoi caii domneti acoperiti cu grele harale de
i
Har$
15
spealirlei = sa la tronului.
16
Dupa dansul inainta un boier batran ; Postelnicul, vorbind -care Domn, ii spuse;
p'aici".
iova"-.
si cu ternei-, precum sunt acestia, (wand sa inscmnez pe Basarabesti), in frica lui Dumnezeu,
*Comic = boierul insilrcinat cu administraOunea suprerna a Wei.
t
,
'
17
va zic c'ar fi blagoslovenie cereascal... - .Spune-mi, jupan Parvule, pare-mi-se c'aveai mai
multi prunci ?
Cu adevar, am trei .feciori, Maria Ta, s'au
crescut flacai mani".
Apoi sa le facem de capatai; sal insuram.
nu'i
arati i noua ca sal, cunoastem?"
Ce
Vornice!"
Atunci trei tineri, intre 15 si 25 de .ani, cu
mandre i dragalase
mana domneasca.
Acesta e fiul meu Ilie, pe care am socotit peste putin sal casatoresc', zise batranul
boier, in ochii caruia se citea bucuria unui parinte.
;,Sa. fie Comis-mare in zilele mele i voiu
7,
I.
18
Fie
19
,-
Ceimeireisei =
21
paharele cu vin.
Pronia = provedinta.
..-
'
-
11-
22
23
..._
surile se schimbase in sigurante, la ochii Parvule-,ailor Deci, inainte chiar d'a fi ochit, el trebuia sa dea lovirea cea grea. Hotarirea o luase, dar
ii lipseau mijloacele; Basarabii erau imprastiati
prin toata tam; ei 11 inconjurau pana i'n palat; de
aceea, in casa sa, se temea tiranul de a cere sfat
chiar dela credinciosul situ Stoica, ca nu cumva,
auzindu-se vorbele lor, sa prevesteasca cineva
pe Banoveti. Ii trebuia insa neaparat un om ca
sa intinda laturile si sa puna cursele in lucrare.
24 ...
chiaile
1-4oltite
ale
palatului.
'
1,
=
muiere; ca o balauroaica mi se surnetea impotriva ...
.
mea ca sa te strivesc ca p'aceasta jiganie!"-si mana lui turti cu furie pe fundul unui butoiu un paieajen ce'si urzia in ticna 4ele sale.
Banul Barbu n'a mai venit la curte" ;
adaose Stoica dus pe ganduri, se vede ca se
teme de ceva... Neagu a trecut cu Vanatorii sai
peste Olt; nici asta nu e semn bun.
tii ce
.,
s-
26
=
buna treaba
hicrat voi aicea; toate's trainice si curate; paretii spoiti; pe jos e asternut
nasip neted i marunt; butile stau bine intepeNemet= nearn, familie (expresiune despretuitoare).
Sci pribegeased = sA fuga in altA tarA, s se expatrieze.
Invcirtejire=intoarcere. Cizeza* = bArnele pe care
se aseaztt butile in pivnitrt.
;
27
nite pe chezasii lor ; tocitoarele sunt asezate trumos pe capataie. Acum sa va vedem i vinurile!
98 _
"
4
ri
-- 29
COTMEANA
III.
Fuga e ruinoasa...
,dar e sntoasL.. "
Un an si jumatate trecuse de cand Mihnea tinea
-,
30
--
--
Ogradd= curtea.
31
,
ar-
cu toaca pe
ii
tra-
cand d'o
data o sumedenie de calugari cu rasele ne'ncinse,
ii
- 32
adaose inteleptul
31
fara caciula, numai in camdsa i cu .braul taraind pana la fereastra i'l imbrancira jos. StoiCa
sari dupa dansul.
S'amandoi, in intunerecul noptii, o luara d'a
fuga prin paduri.
Calugarii, mantuiti de primejdiosii lor oaspeti,
deschisera portile Pandurilor InViersunati. In
furia intrarii, unii dintr'acestia apucase pe nevinovatii calugari de barba, dar Neagoe se rapezi
incruntat cu palosul la danii: Sa nu stricati
pe nimeni 1" striga el, in gura mare si curtea
se umpla de oaste.
Aprozii, lui Mircea, vazandu-se impresurati
d'atata- gloata, unii se predara de buna voie, altii,
.
34
ii radica tabara
si se intoarse in Ramnic.
Pe cand la Cotmeana se petreceau acestea, Miri Stoica 'urmau prin paduri calea lor cea ratacita ; plini de groaza i ternandu-se Inca sa'i fi
urmarit, ei fugeau tot inainte speriindu-se de oilce sgomot, de orice soapta, de frunzele ce fasiau
cea
,
35,
nezeiasca Ii puse pe calea dorita; cand se revarsa de zori, drumetii pricepura ca sunt aproape
de Curtea de Arges.
Se rasipise pacla diminetii i soarele se indl-
ti-
cilii
-- 36
singur cu ai
sai i
parinteti.
altul s'ar fi desnadajduit. In zadar se oterea impotriva rastritii i cata in capul sau inferbantat
un mijloc de impotrivire. Toate erau muLe la al
su glas, toate in preajrna 'I. stau marmurite i
reci ca ghiata ; nici o liinta nu se aprindea la focul
ce ardea intr'insul. In zadar umbla cu pas rapede
prin odai, tergandu-i sudoarea de pc frunte i
isbea cu pumnul in pareti, racnind: - Nu; nu
se poate sa caza intr'astfel Mihnea! Sariti la mine,
copii!" Dar nimeni nu venea, i numai boltile
raspundeau cu urlet la raguita sa chemare.
Mircea i Stoica, Inca nu eise din a lor amorteala ;. spaima i oboseala sleise cu totul sangele
intr'anii. Ei edeau incremenici pe Invite, cu
37
3;
-- 38
-
cealalta oftnd dupa casa ei asa frumos direticata, dupa camara-i asa plina cu merinde, dupa
trambele de borangic netesute i dupa bogatele
cusaturi rtmase pe gherghefuri.
Mihnea, tanarul Mircea, Stoica i cativa credinciosi slujitori umblau calari pe delaturile radvanului, tristi i ofihii ca osanditii ce au apucat
calea ocnii. In urma-le venea un chervan mare
inocanesc plin pana 'n coviltir cu sipeturi, care
ducea pe drumul bajenariei bogatiile lui MihneaVoda.
SIBIIU
IV.
.
Sipetari = lash
- 39
measca legea catolica i sa-i inchine tara Romaneasca, unind-o prin lege i tractaturi de supunere cu craia Ungariei:Zambitoarea nadejde a pu
terii facn pe Mihnea sa priimeasca toate aceste invoeli umilitoare. Lege, familie, avutie! ce n'ar fi
jertfit el oare acum pentru o sangeroasa rasbunare?
Ah ! ce salbatica veselie ii umplea sufletul, cand,
40
in tot limpul a le
,mintrelea a lucre.
Aceasta craiasca carte fusese citita in mijlocul
pietei mari de catre Magistratul orasului i tOti
intdeptii, luatori de seama si.credinciosi ai craiului iubiti". Sibiienii se fagaduise sa implineasca
cu credinta, luare 'n seam i intelepciune poruncile iubitului lor Craiu.
ai mu-
nicipalittii.
41
plata cuvenita inspiratelor sale stradanii, o imGrofii i Nemoii = comitii i nobilii unguri.
stapanul casei, fecior de Domn i neimpacat dusman al lui Mihnea, carele se suise pe tronul hotarit lui de Vladislav i acum Inca ii rapise sprijinul ocrotitorului sau. Al doilea e un boier baIran de tara Romaneasca, cu barba alba i cu fruntea innorata de o vechie mahnire: acela e Radul,
Spatarul din .Albesti, a carui fiica Ilinca fusese
43
-
zeu sa te ajute!"
E al
Dumne-
treangu1
Beiratului = preotului
44
cu pas greu, se coboara treptele de piatra ale catedralei, Mihnea-Voda insotit de nedeslipitul sau
Stoica si de loan Horvat de Vingart; contosul
Domnului, sur si lung, cu ceaprazuri de fir, e deschis la piept i lasa sa se vaza o scumpa bland
In curand se vor bucura de dansa si pamantenii Mariei Tale, cand cdvioasa-ti Myna ii
va adapa la izvorul adevaratei credinte.
AA e, negresit. $tiu bine ca volt' intampina
oaresicare anevointe, piedici i zavistii ; dar lasati-va pe mine" ; zise el zambind in sila, voiu
purta crucea in mana de fer. In zadar vor incerca hoierii si mai ales blestematii de Basa-
rabe$i ...
strigarile turbate ale lui Iacag i vaietele familiei domneti ce sosise in grab pe locul de omor,
Pe dansii copii
Ei au ucis pe bunul
pe tatal sarDomn! pe milostivul Mihnea I
pe fala Sibiiului 11 ... Pe danii,
,manilor
copii dati, dati mavalal..." Aceste Angle,
I
46
si
DOAMNA CHIAJNA
1560 1568
MORMANTUL
1.
oni ca
expatriati.
v7,
48
sale judecati.
cilor.
49 -si
.;
"
13,
'
7T.
lI
fara grija
caci dupa zioa aceea vaduva nu mai scotea vesmintele cernite. Asa era obiceiul vechimii.
La dreapta ei urnblau doi coconi tineri, ca
de 14 si 15 ani, cu haine negre i cu fetele obidile. Acestia erau mostenitorii, acum sarmani,
ai lui Mircea. Cel mai mare din ei, Petru, beteag
si maruntel la boiu, inainta cu greu sprijinindu-se
intr'o carja; fratele sau Alexandru II insotea si
amandoi, plat* i tacuti, semanau dusi pe jalnice ganduri.
D'a stanga Chiajnei, doua copile, ceva pool,
mai in varsta decat fratii lor,- _dar imbrobodite
in marame negre re le ascundeau cu totul obrajii,
dovedeau numai prin suspine 5 i prin plansori
nabusite, adanca lor durere.
Dupa tanguioasa farnilie, alaiul se prelungea
cu toti oamenii casei, amestecand cu sunetul jalnic i slabanogit al tobelor, vffietarile lor, cu Calarasii domnesti ce se ingrijisera a face la caii
lor, lacrimarea ochilor cu praf de puscil, si in
Coconi = fii de Domni $i de holed-.
51
bil scutit de birul dare Stat, cu conditiune s5-1 plateascA cu muncA la vre-un boier. Scannile indeelaritor
= prAvA le de mAcelArie. Gelepi= neguOtori straini.
Ghiced, ceea-ce pc turceste insemneazA streajd, sentinetd, se numi prima bisericA din Bucuresti, adicA actuala
bisericA Curtea-Veche. Ndsdlia = targa pe care se
aseazA sicriul, cosciugul. ,
.
S2
-re
45;1',PFFae;
53
,toti ramaseriti incremeniti de ciuda. Chiajna singura se repezi catre cutezatorii tineri si cu ochi-
puternic.
ta
..,.
...
54
,.t
dar cdnd vdzurd trupul mic i garbovit al Ulnarului, un zdmbet de dispret le inflori pe fat
Badea Cluciarul addogi rdznd :
fi sa-i
mearga toat seama, soldds, ca Fat-frumos l ghebos ! Dar taca-ti gura, nu vorbi de pomana, jupanitA, cd dor nu vom ramftnea, sarac de noi, rdsul
lumii cd adica nu s'a rnai aflat dintre noi altul mai ,
vrednic de Domnie, dectit dst pitic slut si schiop !
Rdserd boierii cu hohote ; dar Chiajna, turbata
preoti :
1^
-7-
fl
55
-.
I.
56
aromite
cu laptele dusmaniei, el ce visase numai crunte rasbunari, el care, afland moartea lui Mircea, se gra-
57
mare si tare
,tomvrie 1556), si solul se intoarse cu bogate daruri i cu inalte nazuiri ; rv n i tor chiar la Domnie,
Vornicul otravi intr'ascuns pe. bunul Petru ; dar
()stile lui Suleiman, ce aduceau in locu-i pe Mircea,
i pleca la Tarigrad ca sa-si castige favoare la Poarta ; dar Mircea ii preintdMpinase i, sapandu7i din vrerne
groapa, nenorocitul petitor fc aruncat in mare din
'
--
58
-:
Deci acum fiul acestuia venea sa-si redobandeasca drepturile parintesti; el se unise cu vre-o
cativa din boierii pribegiti care, nerabdatori de
a-si revedea vetrile, sosise calari chiar in ziva pogribaniei Domnului, cugetand, ca nesocotitii, sa
Oblicind din nou despre -sosirea boierilor pribegiti, cu oaste, Chiajna, care asezase acum in
lienS pe fiul ei Petru Schiopul.pe scaunul Domniei, nu se turbura prea mult cu gandul ca indarjitii boieri vor fi strans in Ardeal vre-un stol
de adunatura pe care lesne 'I va risipi ostirea
ei tramise dar impotriva-le pe marele Sardar
cu ceva calarime.
.-
-m
.5 9
;!:
.'
--- 60
Intr'aceasta nenorocita batalie, boierii ii aduceau cu durere aminte de atati voinici tovarasi,
ce se dase d'a gala prada i fusese robiti si ucisi
In ziva nesocotitei lor semetii in biserica din Bu,
NUNT A
IL
61
-
inima miloasa.
.
'L-
62
--
63 --
= Sultanul turcesc.
Padi$ahul
-
64
la
Poarta si rnai lesne inaintau ca cei nascuti i crescuti in legea lui Mohamet ; intr'adevar curtea lui
Suleiman se umpluse d e straini venetici, care 'si
lepadase vechia credinta i ajunsese la inalte dregatorii atat in divan cat Si la ordie; marele Vizir Mahomet-Soc oli era pamantean din Bosna ca
i viteazul aparato r al granitelor Hozrev-Pasa;
alti Viziri, precum Sinan-Pasa, Daud-Pasa erau
arnauti i croati ; Ali cel gros era din Hertegovina ;
Capudanul-Pasa Piale era ungur, eunuhul CeafarPasa, rus, corabierul Ohiali, calabrez; iar Serascherul cel favorit Ibrahim, Vizirul eunuh Suleiman,
nuh = castrat; eunuhii erau robi care serviau in hare!aurae, sau apartamentele femeesti, in casele Turcilor.
Seraschier = capetenie de osti turcesti, insArcinat cu
conducerea unei campanii. Corsar = haiduc de mare,
cornier tAlhar.
65
75786
'
66
firea le este a se strecura pc la cei cti puterea
si a le amagi mintile printr'uh farmec, care ar Ii
o netagaduita predomnire morala, de n'ar avea
Mai adesea o fatarnica slugarie, drept mijloc, si
o marsava laComie, _drept
Astfel, din vechile neamuri ale Imparatiei Rasaritului, din Paleologi, din Comneni, din Rali, din
CantacuZeni, din Duci, care de mult se rasipise
ori traiau tupilati prin saracacioasele infundaturi
ale Fanarului, incepura a se ivi lastare scapatate,
care uitand vechia fala a stramosilor i ravnind,
prin slugarie, la ocrotirea Vizirilor, castigara, cu acest chip, bogatii insem nate, dobandira inraurire in
divanul turcesc i capatara chiar cinstiri dela trufasii lor stapani. Prin mijlocirea acestor oarneni
puternici, cu care se,amestecase, in favoarea putin
cumpanita a Turcilor, si multi alti Greci mai de
rile, toate Cererile crestinilor, raiva
rand, toate
sau inclinati cu Osmanliii, ii luau un sfarsit mai
rapede, i, de nu rnai putin costAtor, totusi mai
putin primejdios.
Doamna Chiajna, in prevazatoare-i ingrijire, cugeta sa-si capete reazimul unor mai.puternici dintre acei Greci si, inchipuind mijlocul unei incus-
Tapilati = pitulati.
stint de re-
67
caute doi juni din Fanar, .pe care sa-i faca gineri
la doua ale sale cocoane. Patriarhul era din neamul
Paleologilor i avea un nepot defrate, june placut,
mandru i bine invatat, anume Stamatie. Fara
indoiala ca lui ii hotari unchiul de sotie, pe una
din Domnitele romance, iar pentru cealalta, ca sa-si
Socoli, era, vames mare al sarii, i traia in Anhial, pe Marea-Neagra, unde-si inaltase un palat
ce nu-1 tinea mai putin de doua-zeci mii galbini ;
68
Fratele acestui om insemnat, Andronic Cantacuzenul, care-si tinea casa in Pera, i Stamatie
Paleologul, nepotul Patriarhului din Tarigrad,
se sculara sa plece in tara Romaneasca, ca petitori ai fetelor Mirceoaiei.
Stirea sosirii lor raspandi o adanca turburare
in salmi lui Radu Socol. Pe atilt vreme Domnnil;a
Ancuta, pe care el o iubea cu dragoste tainuitA,_
se aratase inchipuirii Sale, singuratica i impresurata de neintinatul vtil al nevinovatiei, o ne-
69
batrane tulpine dc salcii, inchise intr'un larg patrat de 'nalte i epene ziduri, care pe de o parte
se afundau in apa,, proptite cu largi caprioreli de
piatra, ia de celelalte trei parti, 'nconjurate cu
santuri adanci, ii aratau pe din afara numai intinsa lor fata netencuita i cladita cu straturi de
70
mejdiosii-i marginasi,
fireasca.
,
f.>
71
cu obloane
ce se trageau in chepeng, erau cu mult inaltate dela pamant, astfel incat paretele ramanea
gol i neted mai pana sub streasina. In dreptul
portii j d'asupra catorva trepte de -piatra, se
afla ua cu doua canaturi de stejar, captusite cu
tinichele i legate cu druguri de fer ; acea ua
Chepeng
Ti-
nichele = un fel de scAnduri subtiri. Ceimara;; = slujitor al camerilor. Glafari= scobituri lunguete d'alungul stalpilor.
72
tariei, uncle era ScaunUl lui Voda, sau in sacnasiul cu geamlac inaintat pe grinzi, care era
obisnuita sedere a Doamnei si a femeilor sale.
Toateaceste incaperi, precurn i deosebitele bdsci
sau camari boltite, purtand o cula rotunjita pe
d'asupra, in care se aflau d'a-randul, paraclisul,
haznaoa sau comoara i patul domnek, raspundeau toate in hora, prin niste usi cu tocuri de
piatra nalte i inguste, aduse sus in induoit perghel i d'asupra carora se vedea sapat, intr'o
firida, vulturul tarei. Printr'acea sala se facea
toata slujba dinlauntru a familiei domnesti ;
73 -=
Radu Socol ispitise mai de demult cum ca fiicele Chiajnei, in fieste dimineata, esind din chilia
lor, trecea printr'acea hora ca sa mearga in odaia
cu sacnasiu, uncle se adunau la lucru toate fe-
si trebue sa intru iarasi in negura vieti-mi trecute. Primeste dar inapoi acest drag chezas al
amagirii si al deseartelor mele dorinte.
Cu aceste tuvinte, el intinse tinerei fecioare
_Zlog
amanet, gagiu.
74
ii -Mspunse:
75
.
.
Hranzei= stofa flocoasil de lAnA. Membrand= pergament, piele pregAtita pentru scris. Pitace scrisori,
ordonante.
,
;,-=
- 76
i ri-
(lima domnesti
77
Taban cu
negre pe tai i cu maner de
pietre scumpe. Acela era Stamatie Paleologul; el
intra in curtile domnesti in saltaturile si in desghinurile unui armasarus arabesc ager i sgobiu,
CU parul vanat rotat I cu o sira de stele roseate
pe piept i pe spinare. Alaturi cu dansul inainta,
pe un cal mai ticnit, dar incarcat cu grele podoabe,
Pali can'.
78
?.
'
41,
-- 79
.
reti turci, Ianiceri, Spahii $i Ciohodari imparatesti, Uflii cu inalta cuca din varful careia atarna
pe safely calului o lata pana verde, altii cu coif
.
poleit i impodobit cu doua aripe de curuiu, sau
coada
de pietre scumpe. Leftari medal ioane, i bilnuti de salbe. Bala$ = o piatra scumpil de coloare
rosie biltand in viinrit.
go-
'
80
Bini$
81
.6
`,
89
mai inainte ca sa-si ridice casele i sa se porneasca cci sold lor la Tarigrad, cateva zile vese:
i sarbat.orile se urmara in popor. Turcii Ii
aratau mftestria lor ,in jocul geridului, nimerind
talul cu sulita asvarlita din fuga cailor; apoi, Romanii isi incercau puterile la tranta si la lupta
dreapta, apucandu-se cu brate vartoase de mijloc,
opintindu-se, smacindu-se, invartindu-se i 'n susi 'n jos, si 'n dreaptai 'n stanga, pana ce unul
isbind
pe
protivnic
cu umerii dc padovedea si,
billy
83
FUGA
-
= ant&
84
.-
Vracii
=
, .
,
r
JI
v,
Ir."
s,
83
--
'
':
86
87 ---
.nicesti lovituri de lopata, avantara micul vas departe de coasta. A ncuta, Lu thu rata, uimita d'atatea
i felurite simtiri, ramasese pitulala in fundul
luntrii, cu capul rezirnat de pieptul Radului ; trupul ei tremura ca frunza; bratele-i sta incrucisale
vii
im-
pelicani.
.*-
88
o soapta de :
. .
..
-".
--
- 90 -
nimei lor, cursul raului furase luntrea i o impinsese cu rapeziciune pana la gura acelei stramtori,
4a
91
_-
in sfarsit la malul dorit, tocmai cand luna satpata, gonita de luceafarul albicios al diminetei.
Banica, care de mult ducea grija stapanului sau,
?"
-i; -
= 92
.
Sa ne grabim sa
<'
,i ar putea sa ne dea
in urrna".
Dar, vai de mine, stapane", 7 sopti batrana sluga, in mintea caruia bucuria se prefa.
"
si
fericita!"
93
neretele la om !"
telu-i bidiviu si se lua n fuga mare, duPa feriiii tineri ce se departase in treapatul calului.
Calatoria f lunga i ostenitoare. Dar cine nu
stie cate poate junetea si iubirea adunate la un
loci Ei umblau mai mult noaptea pe racoare, tot
*.
rositor, alunii mldioi, artarii cu pojghite rosii;_carpenii stufosi, salba moale i teii cresc amestecati cu falnici jugastri, cu plopi nalti i subfiri,
cu anini usurei, cu ulrai aIbicio.i, cu sangeri pestriti, cu corni suciti i vartosi. Pintr'acel hatis
felurit de arbori ce se 'ndeasa si se 'mpletecesc,
mierlele i pitigoii suera i ciripesc, saltand din
ramura in ramura, iar pe earful copacilor luauBidiritr = cal mic dar eaprin.Hafi=indesiltur5
de copaci.
.%;
- 94
cu Mani putrezite de stejar se acoperise cu muschiu. Inlauntru- curtii buruiana crescuse mail si
abia se mai zarea in fund ogroapa adanca si mare
astupata p'alocurea cu surpaturi de zid, printre
care raarise boziile i balariile; atat mai ramasese din falnicele case ale Vornicului Socol, pe
care Mircea-Voda poruncise sa le doboare la pamant ! Mai in laturi era o coliba invelita cu sovar,
in care traiau doi, trei romani scapatati, singurii
slujitori rtmai la curtea boereasca; in preajma,
sold niste vechi tulpine de nuci,-cu cradle pe jumatate arse i uscate, erat aruncate obezi de roate,
juguri de car, ghizduri, doage i alte unelte de
Bozii= burianri cu foaia lath care face un fel de lloricele albe ce se prefac in bobite negre. .5'ovar = un
fel de trestle subtire, cu care se fac invelisuri de case
la tart. Roomini = irani chic* si robiti.
,3
95
- 96
"'
I'
',GYM
roVA
VC
f!'
97
pre crunta necinste ce i se facuse in tara Romaneasca. In.pizmasa sa manic, fericirea lui Stamatie
i se parea o batjocoritoare umilire, pe care sufletul
sau trufas nu o putea mistui. El insufl puternicului sau frate zavistioSu-i necaz i'l facii partas
calduros la a sa rasbunare. Mihail Cantacuzenul
nu era om in mintea caruia sa se stearga lesne
o infruntare; deci el se scula in graba, se rapezi
turbat in Tarigrad, unelti mii de tainice intrigi,
iscodi mii de pari mincinoase i apoi dete in genunchi la Vizirul Socoli, cerand mazilirea neamului
Din partea insa a familiei domnesti, Cantacuzenul intampina o mult mai vie impotrivire.
Chiajna ii castigase aparatori chiar in sanul saraiului imparatesc ; solul ei cercase mai din vreme
Portile i mituise pe mai multi din inaltii drega-
.1
98
5_
Bo-
- 99
ce intunecime plina de groaza! ce de sopte fioroase ! Vantul vajie i geme ca niste jalnice glasuri
ce plang din departare; ploaia isbeste cu o intaratata staruire in paretii i in ferestrele casei; oblonul se cletina i scartie pe tatanele-i ruginite; focul
bubuie i trosneste in camin, i uneori o pasere
101)
101 -
z.1,
vietei sale trecute, tresari ca d'un fior, ii lasa fruntea pe mana i, cu glas obidit, intrerupse tacerea
Draga Ancuto!" zise el, vezi tu aceasta
santa icoana?.,. Ea in veci a fost _martura la rasMisfile casei noastre; cu dansa am impartit toate
mahnirile mele... Odinioara niste ciobani, ce pa-
fr
102
103 -
Talharii intr'aceasta vreme, ca sa'si faca lumina in curte, dedese foc la sira de paie ce sbura
cu flaCari spulberate de \rant.; ei sparsera portita chindiei si se urcau unul dupa altul pe scara
104
Po-
^
c
I.
105 _
PUSTNICA
-
Iv.
suta treizeci mii galbeni, care se dovedise adunti i pusi la pastrare de neamul domnesc al
rei Romanesti. Imparatul se milostivi i harazi
zece mii dinteansii batranei doamne; iar pe coconul ei II opri in Tarigrad cu leafa din haznaoa
imparateasca, i preste cateva luni ii mai adaose
.douazeci aspri tain pe zi.
Surghiun = exil.
Voia veghiatii = bine-vointa.
Pain = subsidiu pentru Oman.
_
s ha
,.
_
41 Cu
106
--
un fiu pe scaun, ea sargui sa'i agoniseasc i celuilalt Domnia vecind a Moldovei, de care se folosea
pe acele vremi un Joan Voda, venetic armean, pu-
= se
sill.
71,
107
hotari sa dea ins4i o raita prin orwle olteneti, ca sa ingrozeasca pe cutezatori i s'ama' geasca cu maguliri pe cei cu buna voie.
Ea trecii repede prin Slatina, prin Caracal, prin
Craiova i gasi mai pretutindeni casele boiereti
pustiite; care nu pierise de sabia slujitorilor domne*ti, fugise in pribegie ; rnonenii ce mai rama-
pe atunci era o larga cutie de lemn vopsit, scobita rotund i aezatd, fara arcuri, pe- un dric
cu patru roate ferecate. Opt telegari inhamati ungurete, d'a lungul, cu sleauri de curea subtiri i
intinse, purtau trasura mai upon ca vantul. Erau
tot caltwi rotunzi de Dobrogea i bahmeti sbarliti de Bugiac, alei tot patrarei i cincarei, negrii
Radvan = triisura Irivlit, entrain. Bahnzefi= cai
de Bugiac in Basarabia. Pcitreirei i einceirei se zice
de caii de patru i cinci ani.
108
7
--
la par ca pana corbului, cu coadele lupgi, cu coamele resfirate, cu nara 'n \rant, fugari neobositi
ce abia atingea, in buiestru, cu copita de tarana.
Doi surugii flacaiandri, cu mintene numai gailane, cu caciula motata de oaie p'o ureche, .cu
maned albe, largi i suflecate, ii manau din calarie, -,
si .-
plesnind din bicele lor .ce se impleteceau, pe d'asupra capetelor, ca mii de serpi incovoiosi.
Astfel sbura in cale Doamna Chiajna, prin codrii .. din Apusul Craiovei i incepuse -a inopta cAnd
trasura-i scobori intr'o lune& unde, printre car.
109
...
110
'-i
t.
'111
,
- 112 asternea drumului ca suflarea de vant pe iarba de
--
113
1,1
un loc dorit.
Acel loc era o magura verde cu muchea lata
.si rotunda, pe care crescuse din Ateacuri depar-,
.
-.
114 7
iubitu-mi sprijin a cdzut jertfd sub mAna mohorita a ucigasilor I Tu, care m'ai calauzit prin
poteci spinoase, pe sloiuri de ghiatd, cand cu
sAnta-ti icoand in brake,. am colindat aiurind
plaiurile i campiile! Tu, care m'ai adus sub
aceasta sfinOtd tulpina, intr'acest salbatic sdlas
de pustnicie, in care sufletu-mi daulat i sdrobit
de restriste, in zadar cata odihna i pururea,
,
Viers = glas.
115
si
cu lacrimari, nu .. doara ca sa'mi ceiu vr'o cereasca rasplata, caci ce va fi partea mea dincolo
de zburd'aceasta lume e in sanul tau s'al,Domnului i cu voioasa bucurie ii voiu priimi!
ci, Maica milostiva, Lu care ai fost muma tat
patimit de pasul fiului tau, fieli mila Si imblem-
zeste, alina
neat
glas aspru: Nainte, copii!" Vinovatul impetrit in rele fuge chiar si de umbra mustrarii.
Intr'o clipa Chiajna se suise in radvan i tovarasii
sai infiorati de sunetul otelit al glasului ei, ajunsese departe, gonind in urma radvanului, cand
,*7
printre sueratura frunzelor ce se leganau in adierea diminetei, dovedira suferintele cele din urma
ale nenorocitei pustnice. Muritoarele despuieri ale
Domnitei Ancute, cAzute chiar la poalele santei
icoane, in salbatica chilie ce'si gasise ea, in scor-
117 -L
118 -
potoleasca neodihna cu nadejdea ispravilor viitoare; dar ()stile imprejuru-i, multe i veghiate,
i se pareau molatice i nevoioase. Un neincetat
susur de tainica tradare Ii soptea la auz; mintea-i
se muncea cu tot felul de banuieli. Ziva, ea colinda fara repao8 tabara, vrand sa incerce eredinta ostasilor, sa invie, ca odinioara, barbatia
in inimele lor ; dar iazma neincrederii o urtharea
pretutindeni i viersul imb'olditor ii pierea lie buza.
Apoi iar in tacerea noptii, in veci deteapta i fra-
mntat de griji, ea tragea cu Ureched la strigarile prelungite ale strejilor departate i adesea,
cuprinsa de o nedomirita temere, alerga sa pandeasca la perdeaua corturilor, unde se odihneau,
in visuri de isbanda, fill sai, uneltile nesatioasei
sale mandril.
Din potriva acesti doi linen, bizuindu-se cu
incredere pe reazimul lor ostaesc, pe partinirea
soartei i pe toate voioasele inchipuiri ale junetii
lor, petreceau zilele in vesele ospete, benchetuind
cu boiarii i purtatorii ostii 1o1 i gala a puree&
asupra lui loanVoda, daca nu i-ar fi amanat din zi
in zi ingrijatelepresimtiri ale Doamnei mumei bor.
Intr'astfel de felurite aplecari se afla tabara frateasca a fiilor lui Mircea, cand sosi stirea cum
ca boierii moldoveni, tematori a se vedea pc viitor
instrainati dela mila noului Domn, ar fi_hotarit
.
119
s paraseasca relii sale soarte pe vechiul lor stapanitor si are sa vina, manati de Dumbrava Vornicul, ca sa se inchine lui Petru Voevod. Aceasta
yeste umpla tabara de bticurie; cu nadejdea viitoarei impaciuiri, strejile se ridicara, veghierea
se desfiinta, caii se slobozira la pasune, armele
12O
nic cort rotat de covor alb, cusut peste tot cu fir, legat jur imprejur de martaci poleiti i 'ntoponat cu un maiug de aur.
Durnbrava Vornicul intra in fruntea tovard$i-
el era un matur voinic, nalt si spins, purtand o turca de bland flocoasd ce ascundea capu-i ras, din crestetul caruia o singurd stivita
de par atarna in jos pe ceafa-i lata i vanoasa ;
era imbracat cu un mintean de urs latos i 'ncins
cu o curea, de care sta aninatd o ghioaga nastrujita cu dinti de fer, adevarat baltag de urie$:
Unde's puii de nparcd?..' striga el cu
glas ragusit, intrand in cort cu mana in sold. -Li-a sosit ceasul peirii! halal di ei, fartati!"
lor ;
.
121
!
'
'
122
facia
v
_
-3=