rAUL LUCRARILOR PUNLICE §1 AMENAJARM TERITORIULUE MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARU TERITORIULUL ORDIN NR. 71N . . d din 7.X.1996 DIRECTIA GENERALA REGLEM NTARI SI ATESTART dnd in vedere: Luegea 10/1995 privind calitatea in constructii, faisitrea Guvernului Romfinici nr. 399/1995 py teglementirilor tehnice in construcii pentru compo- vistemului calit3tii, - temeiul Hotararii Gavernului nr. 456/194 privind orga- f funclionarea, Ministerului Lucrarilor Publice gi Ame- etoile ark : i enformitale cu Hotirérea Parlamentului nr. 11/1992, fi nr, 23/1992, P 100-92 taza Raportului Directici Generale de Reglement{ri gi “Tener Ministrul Ducririlor Publice f-Amenajini COMPLETAREA $I MODIFICAREA CAP. 11 SI 12 twlui emite urmatorul: ORDIN Be apr: _ fletarea gi moditicarea capitolelor 11 $i 12 din No fu prolectarea antiseismica a constructiilor de locuinté, Roberts : allude, sgrovootchnice si industriale — indicativ P100/ eens a icatin colectia Reglementirt in constructii mr UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 251094 edilats de LLN.C.E.R.C Bucuresti, impreund eu le afcrente, " la Normativul P 100/192, ,.Recomandari pri- pete prof. dr. ing. Petre Patrut antiseismica bazate pe metode de calcul neliniar” Responsabil Iucrare: prof. dr. ing. Liviu Crainic entirile previzute la art. 1 se vor publica in ,Bul Elaborator: prof. dr. ing. Liviu Crainie in colectia .Reglementiri in constructi ERC. Bucuresti il ORDIN va intra in vigoare la data de 1.01.1997. + Avizate de: a esta dats gi valabilitatea_,capitolele rt EGLE orate Poa ate _acapitolee a GENERALA REGLEMENTARI $I ATESTARI Tala’ Reglementirt si Atestiri Tehnice va ite prevederile prezentului ORDIN, : MINISTRU Director dr, ark, Gh. Polizu MARIN CRISTEA Responsabil de lucrare MLPAT ing. Victoria Ardelean 4 = cd 1082 49100-1992 COMPLETAREA $1 MODIFICAREA CAM. 11 §1 12 Indicativ: P100-1992 PREVEDERI REFERITOARE LA ELABORAREA EXPERTIZE- LOR PRIVIND EVALUAREA NIVELULUI DE ASIGURARE A CONSTRUCTIILOR EXISTENTE ud GENERALE 11.1.1, Construc{iile din fondul existent se supun.expertiz. sirii, in. condifiile prewederitor-tegale -In-‘vigoare, in vederea evatiniit nivelului de asigurase. Ja actiuni geismice. Ordinea de Prioritate a lucrarilor de-expertizare se va stabili pe baza actelor soate elaborate in_aces nojmative in_v Em Bipertiz le vor fi Tnlocmite de personal tehnic de specialitate, eu experien{ corespunzatoare, atestat pentru astfel fe Incrari in, conformitate cu prevederile Legale ".ILAL3, Prevederile cuprinse in prezentul capitol se referd 1a investigatiile care se efectueaz’ in perioada dintre cutremure. Investigatiile de urgent, ce trebuie efectuate imediat dup ga cctremur pentry stabilirea posbilitafior de wtlzare fn con inuare a construc{iilor, se vor efectua in conformitate cumetodo- ia special elaborati in acest scop. 11.1.4, Evaluarea_nivelului de asigurare a_construcfiilor :face in raport cu nivelul de asigurare previzut in pre- iormativ’ pentru construcfiile no}, elie de nivelul de asigurareevaltat, proprietarul, 1a unerea expertului, urmeazi si adopte misuri de interventie Tedueerea riscului in conformitate cu prevederile cap .12. 1.5, Expertizarea tehnici a construciilor existente, 1a EH Feleri prezentul capitol, are ca scop: dag’V=rea nivelului de asigurare la actiuni seismice ac- foncomitent cu incarcarile gravitafionale si cu.alte ac~ intensitaji semnificative; ‘Aprobai de MUPATDGRAT cou ordagl: na, 71/8 {in 07.10.1996 STATEA TEHNICA : DE construct BUCURESTI ut —fundamentarea gi propuncrea decizici de interventie. 11.1.6. Metoclele de’ investigare in vederea evalwarii nive- lului de protectic antiseismics a construc{iilor existente vor fi ulilizate diferentiat, in functie de urmatoarele criterii: (i) zona seismica de calcul, conform Normativului P 100- 92, in care este amplasata construct (ii) perioada in care a fost proiectat& si executata con- strnctia (iii) numarul de niveluri sau, dupd caz, indlfimea totala a construcfiei; : (iv) sistemul structural (v) casa de important a constructiei; (vi) starea actual’ a constructiei; (vii) interactiunile’posibile cu vecinatatile; (viii) durata de uiilizaresestimata a constructiei, ulterioars momentului expertizari 11.1.7, In-funéfie- de sistemul structural, constructiile se clasifica in urmatoarele categorié a) constructit cu perefi structurali din zidarie de c&rimida; D) constructii cu st&lpi §i grinzi de beton armat, cut sau far panouri de umplutura din zidarie de cArimids, proiectate numai pentru incarciri_verticale; ¢) constructii in cadre de beton armat ; 4) constructii cu pere{i structurali de ‘beton armat execu- tafi monolit sau prefabricat (panouri mari) ¢) construcfii cu structura din metal. f) construcfii speciale (castele de api, turnuri pentru relee TY construct realisate co plici curbe subtiri, estacade diverse, ete. OBSERVATIE: Constrvetiile cw sisteme struct reli structurall din ziarie centuerds ineadrate, prin rafionamente ingincreyt ide vedere al comportirit Jor de-aneambl le mixte (de exemple, constrvctil en pe- ‘cn st8ipi 31 grinat de beton armat) vor fi ‘mn categeria cca mai adecvata din punct Ta ac{iunt ceiemice, 11.1,8.%Expertizarea unei constructii existente se_finali zeazi prinir-un raport de, experlizd ce va confine piese scrise gi desenate intocmite gi prezentate in conformitate cu prevederile egale in vigoare.11.2. METODE DE CONDITII G INVESTIGARE.: CLASIFICARI $I ENERALE DE UTILIZARE 11.2.1: Metodele de investigare utilizate pentru evaluai nivelului de asigurare la ac Se ea datruchilor ex Mente se clasifies dup’ cum urmeazit: E, — metoda de evaluare fics . E, — metode de evaluare &inalitica (prin calcul); acestea sunt de trei categorii: E,, — metode ‘de calcul curente, corespunzitoare metodclor din categoria A conform clasifi- cari de la punctul 6.2 a» —-metode de calcul static post-elastic (vezi pet. 5.8.1) Ey, — metode de calcul dinamic post -elastic (vezi mae dinamic post -elastic (vezi tilizarea impreuna a metodei de evaluare calitativa ei curente de calcul Ey, este. de regul8, obligatorie rticulare, justificate 51 argumentate de cate expert, se admite folosirea numai a metodei Ey. 11.2.3. La constiucfile existente Ia care nu se cunose carac- levine de reristentt deformabititate ale materialelor sau ale lerenului de fundare sau la care se are in vedere identificarea unor tone in care s-au creat discontinuitati, degradari sau egaturi ne- tontrolate, expertul va aprecia necesitatea si'va decide.efectua- Fea unor incerciri_nedi edistructive pot furniza informatii atit pentru fovatee calitativa (E,) cit si pentru cea analitica (E,). m ppll24: Metodele de calcul de complexitate supetioart Bay pt tseomandi si fe foloste la construcile la care se dispune Maat stliciente, precizate prin proiect, referitoare lx earacte- le structurii in ansamblu si in detaliu in situafiile in care Po furniza i extent Ifo suplimentare serinificative fafa de metoda 11.3. EVALUAREA CALITATIVA*— E nn metoda de evaluare calitativi se vor stabili — masura in care proiectul constructiei respect& prevederile prescriptiilor_in lv teleritoare. la proiectarca con- Mructitlor amplasate in zone seismice; _ fnisura in care existé deficiente de executie si de exploa- fare care au afectat sau afecteaz starea tehnick a con- structiei _ modu de compostare a constructiei 12 cutremurele an- Tenioare, precum $i la celelalte acfiuni care au survenit urate ci de exploatare (incarcari_gravitationale, Preari ale tercnului de fundare, coroziune, diferente de temperatura ete.) ; L-existen{a unor Iucrii anterioare de interventie asupra Construcjiei si date asupra unor asemenea interventii. 11.3.2. Evaluarea calitativa se face ‘pe baza, examindrit constructiei, la faa locului, fn ansamblu gi in detaliu, gi a ana- Tiaei: . 7 — profectului de rezisten{ i gi athitecturi al constructiets — Rieveclor constiuctiei, elementelor si detaliilor consi- Uerate importante pentru aprecierea nivelului de protec: tie, in cazurile in care nu se dispune de proiect, sau atunci U4 tealizarea constructiei nu este conform’ cu proiectul sek constructia a suferit transformari structurale in de- ‘carsul perioadei ei de exploatare care nu au avut la bazi Gocuméntafii tehnice intocmite in acest scop; — proiectelor sau documentelor pe baza clrora s-208 efectuat, Prtrecut, Tucriti de interventie precum gi a altor date referitoare la biografia constructiei; 2 = datelor referitoare 1a comportarea la cutremure anteri- oar _ considerafiilor asupra normelor pe care s-a bazat proiec- ferea constructiei sau, dup& caz, asupra practicii la data respectiva, in raport cu prescriptiile actuale in vigoare, — releveelor de degradari gi avarii; — ‘constructici, la fafa locului, in-ansamblu si in detalin. 5311.3.3. Evaluarea calitativi are ea obiect sistemul siruc: tural, precum 51 clementele nestructurale interioare $t ex er tara at produce accidente in caz de cutremur (pere}t despirti cate Mearapeliyornamente, calcane, coguri de fom ele) Ih evaluarea calitativa se va analiza riscul unot interacfiuni nefavornbile cu constructiile invecinate, inclusiv efectele posibile wie prabugirii unci construct asupra celorlalte. Be va analiza daca, in caz de culremur, fluxurie de_evact™ in caz flux vacate (eehri, culoare, liftui)'sunt corespunzitoare 91 dae ist per (eit ge producere de explozii, incendhii gifsau degaéri de noxe- 114, EVALUAREA ANALITICA Metoda curenta de calcul Ep. 114.1, Evaluarea analitic’d ps en st Bo tick prin metoda curenti de calcul determinarea. incivcirii seismice eonventionale capabile Saas" a constructiei analizate; TRBRiticarea, elementelor/zonclor et vulnerabilitate ri entca ea eeu dee 9 Verificarea indeplinitii criteriilor de ductititat evi are @ ruperilor casante; ede re rigidititiistructurii la deplasiri taterale 2. Evaluarea incircirii seismice conventionale capabi u v smi ile Sao. taietoare de baz) urmareste metodologia de ealeul , Hikructarilor not pe bara rearilor seismice conventionale GpetodaAdeserist In pet 2.8; 539) 5.4 din Normativul P100-92) Maniata pentru cazul stuctunilor existent, ‘in -conformitate cu Herle prezetului paragra ec Seaton sei ri Pomeentional’ capabili Spay” se consi- sesh gee Seen Vala near ear cate, aimpreun’ cu a le gravitajionale, conduce la atingstea anita oj sectlanile (zonele) critice ale neers fal structural. smile Gonele) eitce se sclerteaza ide chitre expert 5i S© 49,258 alienamenteinginereth sia 43, lnczcaile gravitationate, masele de nivel si dimen ice ale ansamblului structural gi ale elementelor ¥ te se vor considera in calcul in conformitate ia data efectuarii expertizel Je materialelor se vor adopta ur structurale component ‘ou situatia existent’ 11.4.4. Pentru rexistentel anitoarele valor ae torile de calcul determinate conform reglementarilor yao gn vigoare — in situatille cind s¢ Ces datele in proiecte si daca se apreciaa’, fa executia lucratii din Mespectal prevederile proiectula\ initial, iar structura 520 resMrerit degradari semnificative 49 tim __ valorile obfinute pe baza rezultatelor incercirilor nedis- valorNe pprelucrate conform metodologic\ in vigoare pen- tract uinavea resistenfclor de calcul ale matetialelor in celelalte situali tn situatiile in care se constati oi exis variatit statistice ale valorilor rezistenfelor materialclor se ale modulilor de elas- ale valotare se situeaza in afara cclot admit in reglement&rile tigitace in vigoare, calculul structuril §¢ 00 cefectua ci mai multe fehnice I rcSstor marimi, alegind rezultatele cele mai defavora- bile. 114.5. Pe baza inciscirii seismice conventionale _capabile “Spt av va determina valoarea, gradu 1070 “de asigurare la ihn seiomice — kt" — definit de_relat> quay Yn relatia (11-1) ai Tolosit notapiiles” ‘conventional capabili acon Sup — inckrcarca seismich struct el forfa taietoare seismick de bs ‘eterminati conform pprevederilor pet. 114.2114 "Ssuanae ——-smcbrcarea seismicd conventionalé, (forta Hiietoare geigmick de bat) determinaté, conform iprevederilor pet. 5.3 cons sic constructia existenta respectivs Nea o constructie now in_condil ct. 4 Sarienea R constituie un criteriu Cy carat orientativ. pen tru catimarea, vulnerabilitatii construct ci ta acfiuni seismice $i ‘pentru stabilirea (Impreund es ‘Mite eriterii) a deciziei de inter venfie 5511.4.6. Pentru determinarea valorii } construcfiilor existente ale ci i 1ui ,Saenar” in cazurile ‘or structuri nu corespund tipurilor stabili de eXtre expertul tehnicpe baza analizel cara Shccifice Ale vonstvuctici Fespective. twracest sens se dupi caz, $i informatiile rezultate in urma determinarii seismice conventionale capabile Seay. 11.4.7, Calculul incircarii seismice conventionale capabile Seep pune in evidenti clementele/zonele cu vulnerabilitate ridi- cata, prin compararea capacitatilor de rezistent& oferite de strac- tura cu cerintele. 11.4.8. Pe baza eforturilor sectionale sub incarcarea seis- mic& conventional& capabild S._» se Va Verifica indeplinirea con- difiilor de ductilitate si de evitare a ruperilor casante prin proce- deele utilizate pentru’ constructiile noi. 11.4.9. Se va verifica ‘indeplinirea condifiilor de rigiditate Ja deplasiri laterale prin compararca “ieplstioe ‘structuril sub IncSiéarea seismied. Conventionala capabild S,ay-cu deplasérile Admisibile pentru constructiile noi, prevazufe la pet. 6.2.4. ‘Aceastd verlficare are un caracter orientativ, avAnd ca scop cuan- Aificarea .performantelor seismice ale structurii. Metoda de calcul static post-elastic Eyy 114.10, Metodele de calcul static post-elastic sunt descrise {k pet. 5.8.3. unde sunt precizate condifiile de utilizare i perfor- manele lor (stabilirea, in conditiile ipotezelor specifice de apli- fe a incircarii seismice, a succesiumii dezvoltarii articulatitlor ice, a capacititilor globale de deplasare si de ductilitate ale i forfele orizontale ‘asociate). ‘Meloda de calcul dinamic post-elastic Ey, ‘4:11. Metoda de calcul dinamic post-clastic prezentati la Pring 2,26 ca objectiv determinarea rispunsului structurii, “Absem ott ce proprieta{ile ci de deformare post-elastics, la un lcfinit prin accelerograma sa. Prin acest calcul se sta- scare moment de timp, fortele de inerfie, solici- le, caracteristice ale structurii, deplasitile no- ‘succesiunea formirii articulatiilor plastice, din tab. 5.4 valorile cocficienfilor_,W" din rela{ia (3.2) se vor marimea deformatiilor dezvoltate in articulatiile plastice (,ce- finfele de ductilitate scclionala"), precum si alte caracteristici ale Hspunsului structural. Evaluarca acestor mirimi permite a se face estimiri ale degradarilor produse de wn anumit cutremur (raportatc, eventual, Ia degradarile efectiv inregistrate), ale siguran{ei structurale in raport cu diferite stadii de comportare, ete. 114.12, Se recomands utilizarea mai multor ipoteze privind caracteristicile de tigiditate ale elementelor structurale cores punzatoare diferitelor niveluri de degradare rezultate ca efect al Cutremurelor pe care le-a suportat structura, 11.5, INCERCARI NEDISTRUCTIVE 11.5.1, Incerc&rile nedistructive folosite in investigarea unor caracteristici ale constructiilor existente sunt: (I) — incercari pe materiale pentra evaluarea caracteristicilor de rezisten{a ale acestora (beton, mortar, zidarie) studi geoteh- ice, pentsu determinarea caracteristicilor terenului de fundare gi incereari de defectoscopie (gamagrafiere, radografiere, defecto- scopie ulliasunicd) 5 (I)— masurdtori dinamice pe ansamblul constructiei 11.5.2. Incercarile nedistructive’ pe materiale (1) se vor efectua in zonele si pentru elementele alese de cétre expert ca find concludente ‘pentru evaluarea capacitafii de rezisten{a a structurii. Se recomanda utilizarea concomitent’ a cel putin dow _ poles (commen Re oe pe fai 11.5.3. Prin. misuratorile dinamice (II) se va urméri stab bilirea, pentru constructia in ansamblu si/sau pentru parti ale acesteia, a unor caracteristici de comportare cum ar fi: — identificarea zonelor degradate din cutremure anterioare; = jnteraclinni necontrolate, care nu pot fi evaluate prin calcul, cu constructiile vecine; — perioadele proprii de oscilatie, de translafie si de torsiune ;- — formele proprii de oscilatie, de translajie si de torsiune. 11.5.4. Incercirile nedistructive se vor executa de citre: unita{i autorizate conform prevederilor legale. oTRezullatele incereivilor se includ inte-ua raport eare trcbuie sa cuprind’ — identificarea zonelor cercetate; — descrierea incercirii; — rezultatele obfinute; interpretarea rezultatelor Raportul va {i insofit de buletinele analizelor sifsau ale in registratilor efectuate. aaa 11.5.5. Expertul va interpreta constatarile si concluzile reaultaie in rma incercarilor nedistructive efectuate si Ye 42 o0 renullat® fezultatele celorlalte metode de investigare wiizate rela uaca calitativa, procedeele analitice etc.), Se va dio, atentie (evaltates mecizaritrezistentelor de caleul in functie de valoriie deote aide caracteristicile de impragtiere constatate la Sncercare 11.6. INCADRAREA CONSTRUCTIILOR IN CLASE DE RISC SEISMIC re se face prin 11.6.1. Sinteza intregii activitati de experti nite prin prezen: Incadravea vonstruclici in clase de rise seismic defi tul capitol, Tncadrarea in clase de rise seismic serveste 1a stabilirea: — gradului de extindere a misurilot de interventie propus® ~ Gradutui de urgent a executirii masurilor de interventie 11.62. Incadrarea_structurii expertizate in clase de rise seismic ure ca baz’ rezullatele investigafiilor efectuate cu meto- dele de la 11.3 gi 11-4. ‘Yn luarea deciziei de incadrare in clasele de rise seismie e* pertul/ var aveain vedere zona seismici in care este amplasatt Eonatrucfia gi eriterii privind alcituirea constructiei, comportarea tn exploatare gi la actiuni seismice, cum sunt: — categoria sistemului structural (11.1.9); aa ggg conformarea general a constructiei din punct de vedere Rispunsului seismic asteptat; ~ gradul nominal de asigurare la acfiuni seismice (indicele conform 11.4.5); prezenta zonelor slabe din punet de vedere 3) capacitaii do rexislen{a i raport cu cerinfele, in clementele structurale ¢w eer major in prelarca inc’re&rilor seismice vavvvatura, probabil a cedirit clementelor structurale tale pentya stabilitatea clidirit: ductils, cu ductilitate Timitata, fragil’; MY nodul de rezolvare a detaliilor constructive ale sec\it~ nilor (de exempla: armarea transversald cu etrieri In zonele plas- Tet (itentiate, ancorarea armBturilor, fanddirea acestora, ete); Pevfechimea construcfiei (anul_constructiei); Tw enaral de eutremure semnificative prin eare a trecut cconstructia; sn degradarile structurale inregistrate in urma cutremurelor; — starea elementelor nestructurale; — fegimul de indlfime gi masa constructici, ete. Ponderea diverselot criterii de evaluare structurala este sta Dilits de expert. 11.6.3. Din punetul de vedere al riscului seismic, in sensul electelor probabile ale unor cutremure, caracteristice amplasa~ Snentului, asupra constructiilor existente pe acel amplasament, se stabilesc 4 clase de risc seismic Casa sl, corespunzind constructiilor eu rise ridicat de pra usire la eutremure avind intensitatile corespunzatonre zonelor sefemice de calcul (cutremurului de proiectare); ‘asa Rall, corespunzind constructiilor la care probabitita- toa de prabosize este reSust dar Ja care gun ast tate degradari structurale maj jenja cutremurului de proiectare; _ — Clasa Ralll, corespunzind constructiilorfla care sunt agtep- tate degradiri structurale care wi ajecleard semuificalio sigura structural, dar Ta care degradasile clementelorjnestructurale§pot fi importante; Casa RAV, corespunzind constructiilor laFeare réspunstl seismic agteptat este similar celui corespunzitor construcfiilor noi, proiectate pe baza preseriptiilor in vigoare 5gCapitotul 12 PREVEDERI REFERITOARE LA MASURILE DE INTERVENTIE. ~ ASUPRA CONSTRUCTIILOR EXISTENTE 12.1 DATE GENERALE 12.1.1, Masurile de interventie la care se refer’ prezentul capitol se iau in scopul asigurdrii unor niveluri de protecfie anti- seismici adecvate (acceptabile din punct de vedere al riscurilor sociale i economice) pentra constructiile existente care prezint — degradiri si avarii in urma unor actiuni seismice din trecut — niveluri insuficiente de protectie la acfiuni seismice (de- terminate conform cap. 11) insuficiente in raport cu importanfa constructiei si cu durata de exploatare anticipati pentru cons- tructia respectiva 12.1.2. Prezentele masuri au ca’ scop principal reduccrea globala (in sens statistic) a riscurilor de producere (prin pribusiri totale sau partiale) de pierderi de vieti omenesti, de rinire a oa~ menilor, precum si de degradare sau distrugere a unor bunuri materiale, culturale gi artistice de mare valoare, dar nu exclud producerea, in cazuri izolate, a unor asemenea efecte. 12.1.3. Proiectarea lucririlor de interventic asupra clidiri- lor existente, avizarea gi executarea acestora se vor face in confor- mitate cu prevederile legale. Proiectul intocmit pe baza raportului de cxpertiza tebnic& de calitate trebuie insugit de cAtre autorul acestuia, din punct de vedere al respectarii solutiilor si al masurilor propuse. 12.2, STABILIREA MASURILOR DE INTERVENTIE, 12.2.1. Masurile de interventie se fundamenteezi prin ana- liza detaliata, de c&tre expertul tehnic a performantelor seismice ale construcfiei si a implicatiilor tehnice, functionale si econo- mice ale luctirilor de interventie. Se vor avea in veder a) Criterii de evaluare a performan{elor seismice ale construc- fiei existente: concepfia generali de proiectare, calitatea execu- 60 ici, valoarea gradulisi nominal de asigurare la actiuni seismice Geterminata conform prevederilor pet. 11.4.5, rigiditatea fa deplasiri orizontalc, pericolul ruperii fragile a unor elemente structurale vitale, ductilitatea locala si de ansamblu, ete; ) natura gi gravitatea degradarilor gi avariilor produse de actiunile care au solicitat constructia respectiva in exploatare ~ acfiuni sejpmice, tasiri ale terenului de fundare, variatii de tem- peratura, suprasarcini, coroziune, condens, exbplozii, incendii, etc, ¢) durata de exploatare a construcfiei, ulterioari_ interven- . propusi de cAtre expertul tehnic gi acceptata de c&tre bene- ficiar/proprietar; ‘d) implicatiile unor avarii potentiale grave, in caz de cutre- ‘mur, asupra mediului invecinat; {) clasa de importanf’ a constructiei; {) recultatele analizei economice; g) implicatiile misurilor de interventie preconizate asupra confertulu gi functionalitatii construcfiei, precum gi asupra mo- Gului ei de incadrare in mediul ambiant ; hy) alte exigenfe formulate de c&tre proprietar (schimbarea partiala sau totals a functiunii, retehnologizarea si reechiparea provesclor de productie ete:) 12.2.2. La propunerea decizici de interventie se vor. lua in considerare urmitoarele posibilititi a) Masuri aplicabile cu menfinerea configuragie’ si funcfiunit existente ale construcfici a.1, Repararea elementelor structurale degradate (afectate)— consti in remedierea degradarilor astfel incat elementele si fie aduse ct mai aproape de starea lor inifiala (inaintea producerii ‘cutremurului sau seriei de cutremure). Prin lucriri de reparare nu se modifica semnificativ prop: tafile de rezistenta, rigiditate si ductilitate ale structurii. In cadrul lucrarilor de’ reparare este obligatorie prevederea de mi- suri pentru asigurarea clementelor nestructurale a.2. Consolidarea elementelor structurale si/sau a sistemului structural in ansamblul sau prin sporirea rezistentei, rigiditafii gi ductilitatii elemenitelor structurale existente si/sau prin intro- ucerea tnor elemente structurale suplimentare. 61Concomitent, este obligatorie prevederea de masuri pentru sporirea siguranfei clementelor nestructurale interioare si ex terioare b) Masuri aplicabile cu modificarca configurafies si funcfiunis existente ale construcfiei bal, Reducerea incircérilor utile maxime pe plangeele con- strucfiei si/sau modificarea funcliunii constructiei astfel incit tase realizeze trecerca acesteia la o clasi inferioara de important&. 'b.2. Demolarea partialé-reducerea numirului de nivele si/ sau inléturarea unor portiuni de constructie, inclusiv elemente de fatada, eu comportare defavorabila 1a actiuni seismice sau care au un rise ridicat de dislocare si prabugire ‘Este obligatorie prevederea de masuri care si asigure men- finerea capacita ii de rezistenfi a parjii de structur’ care se pastreacd. ©), Demolarea totala a constructiei 1223. La fundamentarea si propunerea deciziei de inter- venfie "se vor prezenta, de reguld, dou, solu: una ninimalé Fi una seaxinna ‘Solupia minimal va avea in vedere evitarea prabusitii con strucliei (a colapsutui) precum si a altor fenomene ce pot geners tinir! grave sau pierderi de vieli omenesti in cazul producerii unui culremur cul caracteristicile celui considerat, in proiectarea antiscismici conform Normativului, P 100-92. In acest scop, Solntia de interventie va prevedea Inarea tuturor mésurilor me- hile Si previna prabagira, total sau parfialé a constractel Pe: wm 3 iicarea gradulu minal de asigurare Ia actiuni seismice al constructiei. Valori minime orientative pentru Xt sunt date i eae fori minime orientative pentru X sunt date in sng Mia maximald va avea in vedere satisfacerea, i ware misurd, a principiilor si cerinfelor formulate in cap, 3 sid Notmativatai P 100-92, in eon precizat Ia pet. 12 2.1 Vor avea in vedere posibilitafile reale de execufie si costul imat al fiecarei variante. venslentrw estimarea costurilor Iueririlor de interven in i= le variante examinate se vor considera urm&toarele cheltuieli Sagas Incrtrlor de repararefooniolidare ale elementelor Wcturale respectiv, ale ansamblului structural ; a — costul repardriifinlocuirii elementelor nestructurale de- } teriorate: ne costul desfacerii gi refacerii instalafiilor, echipamentelor, ") pardoselilor, finisajelor etc., in vederea executiei interventiei | Ssupra elementelor structurali gi nestructurale: | Onan ‘costurile implicate de intreruperea functiunii pe durata. | executsrii lucrarilor intervenite "12.2.4. Prioritatea realizirii ansamblului lucririlor de inter- ventie (proiectare si executie) — se stabileste, dup caz, de pro- Pritarul construc{ici, de cel care finanfeaza lucrarile de inter” Penfie sau de autoritatea publica, atunci clind prabusirea con, weaMfiel in caz de cutremur poate produce efecte din domenivt tie prioritatea se va stabili in functie de clasa de rise seismic Peeciructiei, stabiliti conform prevederilor pet. 11.6 a prezen a uial Normativ, de clasa de iniporlanfd a constructiei respective Side alte criterii semnificative, potrivit prevederilor actelor nor- mative in vigoate. ‘Tabel 12.1. Valori minime recomandate pentru gradu) mini mal de asigurare Rag, al coMBtrireyuf05 Ge veins | | om | phe 12.3, PROIECTAREA LUCRARILOR DE INTERVENTIE 12.3.1, Proiectarea lucrarilor de interventie se va face in concordant cu: — constatirile gi concluziile vaportului de expertiz’a; — decizia de interventie stabilita conform pet. 12.2. 12.3.2. Masurile de interventie asupra elementelor struct sale deteriorate se vor stabili in functie de: — tipul gi nivelul de degradare ale elementului — fatal elementului in asigurarea rezistentei, rigiditagii st ductilitagii sistemului structural din care el face parte. 63.12.3.3. Solufia de consolidare adoptaté va fi fundamentats prin caleute de ansambla urmirind modul de preluare si transmi- Pere la teren a incircirilor de c&tre sistemul structural Se vor verifica condiiile de compatibilitate ale eforturilor capabile asociate (moment-forfa.axiala, moment-foita thietoare) precam gi corelarea capacitatilor de rezisten{a ale suprastructuri, Tafrastiucturii gi terenului de fundare. Masurile de consolidare si introducerea de elemente structu- rale noi se va face in aga fel incAt si se evite crearea_unor sensi- Dilita{i structurale (distributii neuniforme de rigiditate in plan gi pe verticala, suprasolicitarea plangeelor etc.) Se vor evita modificdrile bruste de sectiune in lungul elemen- telor structurale care pot conduce la concehtriri sau stiri dezavan- tajoase de eforturi, ca, de exemplu, schimbiri dezavantajoase ale rapoartelor ,moment incovoietorfiorta tAietoare” sau efecte de ‘stilp scurt” in structurile de beton armat. 12.3.4. De eminarea stiri _de_slorturi_#i dcformatii_din sistermul structural rezultat In urma adoptirii masutilor de inter venifie se va face-prin metodele prevazute in prezentul normativ pentru constructiile noi, cu urmitoarele completani: + ——we vor-hac ti constdcrare proprietifile de-re7Rten{a si de rigiditate ale elementelor, modificate ca urmare a @ suprasolicitirilor anterioare; @ modificarile in timp ale rezistentei si deformabilitst materialelor; @ efcctelor altor actiuni (depisirea incircirilor de exploa- tare, inghef-dezghet, tasiri ale terenului de fundare, co- roziune, diferite de temperatura, explozii, incendii ete.). — se va fine seama de modul in care clementele nou intro- duse (cimiguieli, placaje, elemente. havantuire etc,) se incarei si ‘conlucreazi cu ‘tura_inifiali pentru .preluarea incaredtilor” gravital “fi seismice; : _—poritru solufiile Ta care gradul de conlucrare dintre ele- mentele reparate/consolidate gi/sau cele now introduse cu struc- tura existenti este incest se va verifica str samblu gi in detaliu, in mai multe ipoteze de conlucrare, in scopal eviden- {ierii celor mai defavorabile stiri de eforturi si de deformatii ale constructici consolidat 64 12.3.5. Detaliile constructive vor fi aledtuite pe baza acclo~ ragi principii ca si detaliile previzute pentru construchiile noi, cu’ adaptari specifice 12.3.6. Se va urmari, in masura posibilului, utilizarea unor detalii constructive si procedec tehnologice cu caracter repetitiv, fn vederea reducerit pericolului greselilor de executie. In desenele de executie se vor preciza, prin note, succesiunea operafiilor ce trebuie respectate la execuia lucririlor de inter- ventie. Motel cu caracter informativ, care trebuie definitivate la executie prin sandaje decopertari 5i alte operafii si avea in proiect reprezentari speciale. , 12.3.7. Proiectantul va stabili, prin proiect, masurile de asigurare gi control ale calitatii lucririlor de executie, cu atenfie special pentru verificarea lucrarilor ascunse. Se vor prevedea misuri adecvate pentru asigurarea stabili- t8tii constructiei pe durata lucrarilor de intervenfie si pentru evitarea afectarii construcfiilor vecine. : 5 — ed, 1012