Arbori

Arbori sunt organe de masini destinate sa se roteasca in jurul axei

de simetrie a fusurilor si care sunt solicitati in principal la rasucire.
Arbori sunt solicitati de obicei la incovoiere si torsiune. In cazul
cand nu trasmit momente de torsiune, li se spune axe; axele vehiculelor se
numesc de obicei osii. Axelor li se spune adesea si bolturi.
Arbori au o larga utilizare in constructia de masini; nu exista masina
sa nu contina in constructia ei arbori de diferite forme si dimensiuni.
Clasificarea arborilor:
a)dupa forma:

in lungime-drepti-de sectiune constanta

de sectiune variabila

de egala rezistenta

cotiti

in sectiune circulari

inelari
b)dupa solicitare

solicitati la incovoiere (axe, osii)

solicitati la rasucire

solicitati la rasucire si incovoiere

c)dupa modul de sprijinire

static determinati

static nedeterminati
d)dupa comportarea la vibrati-rigizi

elastici
e)dupa pozitia in de energie-motori

intermediari

condusi
f)dupa pozitie-orizontali

verticali

inclinati

Materiale si tehnologie
Materialele utilizate pentru contrutia arborilorsunt legate de
tehnologia de executie a acestora.
In cazul utilizari materialelor forjate, matritate sau a barelor
laminate se utilizaza oteluri carbon obijnuite (OL), otelurile carbon de
calitate (OLC) sau oteluri aliate; dintre otelurile carbon se folosec OL50
si OLC35.
Forjarea libera se utilizeaza in special in cazul arborilorcu diametru
peste 140mm.
Matritarea se foloseste la productia in serie.
In cazul turnari se foloseste fonta cenusie (Fc), fonta maleabila
(Fm), fonta cu grafit nodular (Fgn), fonta aliata si hotel turnat (Ot) sau
hotel aliat turnat. Acest procedeu se aplica in special arborilor de forme
complicate.
Pentru a mari durabilitatea fusurilor, acestea se supun unor
tratamente termice de calire superficiala cu flacara, sau unor tratamente
termo-chimice ca: nitrurarea, cianurarea, cementarea.
Deoarece partea cea mai solicitata este suprafata arborelui, intrucat arborele e supus la solicitari neuniform repartizate pe sectiune:
incovoiere, torsiune pentru a mari in special rezistenta la oboseala se
utilizeaza diferite mijloace tehnologia pentru marirea rezistentei
suprafetei. In acest scop rezultate favorabile se obtin prin calire
superficiala cu ajtorul curentilor de inalta fgrecventa, cementare,
nitrurare, cianurare.
Proectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica a unui
arbore drept in trepte.

Etape
1. Analizatemei = Tipuri de arbori si clasificare
1.a) Desenul de executie al piesei
1.b) Tipul suprafetelor prelucrate
1.c) Ce sunt arbori si ce rol au ei
2. Caracteristicele materialelor de prelucare
2.a) Compozitia chimica
2.b) Propietati fizico-mecanice
3. Intinerarul terhnologic de prelucare mecanica
3.a) Tipuri de operati
3.b) Faze
3.c) Scule utilizate
3.d) Dispozitive
3.e) Scheme de prelucare la fiecare operatie
4. Calculul regimurilor de aschiere a fontelor si a puteri
5. Desenul de executie al piesei

Material(OLC55)
Arbori sunt organe de maini care trasmit momente de torsiune .
A-A
30
0.025
a

e
4
55
A
140

160

460

280

4
Arbori drepi pot fi cu seciune plina.
Compoziia chimica(OLC55)
C-(0,420,5)%
N Operaia
r.
1

Mn(0,50,8)%

Faza

S(0,0200,045)

Schia

Maina
unealta

Debitarea
Debitarea
L=355
1

SDU-URI
-freza disc
-menghina
-ruleta

Strunjire
Frontala+
Centrare
capA

Strunjire
1 frontala

Strunjire
Frontal
Cap B

Centruire

idem 2

idem 2

Strunjire
Strunjire
longitudin 1 45x250
ala
I

Strung
normal

-cutit frontal
-burghiu
de
centruire
-universal
-subler

Strunjire
40x240

idem 2

250

SN

240

idem 2

-cuit drept
-universal
-vrf rotativ
-ubler
-micrometru

5
Strunjire
3 35,5x11
0

Materialul
de
pornire 50
Bar laminat

110

Strunjire
4 30+0,03
5x50

110

1 Strunjire
Strunjir
40x100

e
longitudin
al

idem
100

6
Strunjir

2e
35,5x50

50

Frez
1 canal
pan

6
Frez
canal
pan

Tratamen
t termic
mbunt
it
300-320
HB
Rectifica 1 Rectificar
rea
ea capitol
categorie
A
i
35- 2 Rectificar
0,039
e capitol
B

Control
final

Frez -Frez
univers universal
al
8cilindr
Frontal
-prisme
-ubler

Maina -Micrometru
de
-vrf rotativ
rectific
at

Calculul regimurilor de achiere

Desitarea se face pe un ferstru circular frez 45 Z=120 dini
b=5mm, material frezei Rp3 .
Regimul de achiere se determina in urmtoarea ordine.
a)se stabilete adncimea de achiere
b)se alege avansul pe dinte Sa se avansul pe rotate S
c)se determina putere viteza de achiere si turaia frezei
d)se determina puterea necesara la debitare
a)La operaia de debutare (frezarea) adncimea de achiere este
egala cu limea frezei

t=5mm
te=lungimea de calcul
t=adncimea de achiere

te

b)avansul pe dinte se alege din cataloagele producatorilor de scule

Sd=0,3mm/dinte
avansul pe rotaie S=ZSd[mm/rot]
S=120x0,3=36mm/rot
c)calculul vitezei de achiere si a turaiei

Cv D g
K v [m / min]
T m te x t u S y d Z p
in care C v - constanta depedenta de

condiiile de frecare Cv =234

D-diametrul frezei in [mm]
T-durabilitatea sculei achietoare frezei
2aschieri)
te-lungimea de contact [mm] te-50mm

[mm]

(timpul

intre

9
Sd-avansul pe dinte mm/dintre
t-adncime de achiere mm
0
z- m de dini de ai frezei
g,m,u,y,p-exponeni determinai experimental

Kv

- coeficient de coreci a vitezei

234 450 0, 05
V 0..37
1 14.688
90 50 0.24 0.30.26 50.1 120 0.13

Turaia frezei este data de relaia

n

1000 v 1000 14,688 14688

10,39
D
3,14 450
1413

Se calculeaz avansul pe minut

S m S d Z n[ mm / min] 374,4

Valorile turaiei si ale avansuui pe min se compara cu cele existente la

maina unealta si apoi se alege valorile cele mai apropiate de cele
calculate.
d)puterea necesara la debitare
Ne

Ft v
120 14,688 1762,56
[kw]

0,29
6000
6000
6000
in care:

t - fora de achiere tangeial

Ft p qmed unde p-apsarea specifica a achieri [dan/mm 2]

Qmed-seciunea medie totala a achieri [mm2]

Considernd p=dan/mm2
Ft =20x6=120daN
Deoarece o parte din puterea maini [1520%] se cosuma in lanul
cinematic datorita frecrilor puteri maini unealta este data de relaia:
Ne 0,29

0,345

0
,
85
=

a)

Hmu
Calculul regimului de achiere frezarea canalul de pana
adncimea de achiere.
La frezarea canalului de pana se utilizarea o freza cilindra frontala
8
Z=3
Rp3
t=4mm

10
te=30mm

Te

b)avansul pe dinte Sd =0,05[mm/dinte]

S=zSd [mm/rot ]
S=30,05=0,15[min/rot ]
c)viteza de achiere
V

Cv D f
55
386,65
kv 0,37

59,769 1,1 65,745

x
0,18
0 , 24
0,1
0,13
m
y
u
p
45 30 0,5 4 3
6,469
t t e sd t z

11
1000 V 1000 65,746

2617,277
D
25,12
Sm Sd z n 0,15 2617,277 392,59
n

Ft V 120 65,746

1,3149
6000
6000
Ft p qmed 20 2 40
Ne

q med 4 0,5 2[mm]

H MU

N e 1,3149

1,6436

0,8

Centruire
La prelucrarea gurilor de centrare se folosete un burghiu de
centruire A=3,15
Adancimea de achiere: t
t

Ap
2

D 3,15

1,575
2
2

Ap=adaosul de prelucrare [mm]

D=dimetrul suprafeei[mm]
Avansul:S
Avansului gurire otelurilor si fontelor cu burghiu din otel rapid se
alege di tabel:

12

Avansul ales se inmulteste cu coeficieni de corecie ai avansului

Viteza de achiere:S este data de relaia
V

Cv D zv
5 50, 4
10

K
[
m
/
min]

v
m
yv
0, 2
0,7
T S
1 0,05
0,007

T-durabilitatea [min]coeficient tabel

Cv ;n;yv ;zv coeficieni conform tabelul
Kv =KMv KTv KSv KLv

13

Turaia piesei

1000 V
65745
[rot / min]
4798,9051
D
15,7

Turaia obinuita se compara cu cele ezixtente la M.U

14

Turatia piesei: n p

np

1000 V p

Viteza periferica a discului

recomanda conform tabelului

abraziv

(avansul

principal)

se

15

In functie de materialul piesei si diametrul acesteia se alege viteza

periferica a discului abraziv V d [n/min]
Turatia V d abraziv
np

1000 Vd 1000 Vd

D
9,89

Rectificarea suprafetei cilindrice exterioare

Rectificarea rotunda exterioare se face pe masini de rectificat
rotund exterior, pe masini de rectificat universale si pe masini de
rectificat fata centre. Pe masini de rectificat rotund exterior si pe cele
universale piesa se prelucreaza cu prindere intre virful, piatra abraziva
lucrund cu partea sa periferica.
Se recomanda urmatoarele:
-la rectificarea de degrosar, utilizarea discurilor abrazive cu
granulatie 25-50, iar rectificarease finiseaza discuri cu granulatie 50-80
-la prelucrarea otelurilor catite se foloseste discuri abrazive din
electrocorindon cu granulatie 25-80 si grad de duritate I-K, iar la
otelurile noi (necalite) diacuirle din electrocorindon cu granulatie 25-80 si
grad de duritate J-L.
Alegerea discurilor abrazive dupa duritatea se face configurarea
tabelului:
Prelucrarea pieselor cu duritate mare se face cu piese cu duritate
mica.

16

Rectificarea intre virful se executa cu avans longitudinal sau cu

avans tranversal.
La rectificarea cu avans longitudinal piesa are miscare de
translatie in raport cu piatra. Avansul tranversal se transmite la sfarsitul
ficarei curse duble, iar sensul de miscare se inverseaza cu ajutorul
opritoarelor.
Arborii lungi se rectifica cu avansul longitudinal din mai multe
treceri.
Rectificarea cu avans tranversal se aplica numai la piese scurte
excutarea in serie a caror latime de prelucrare este cu latimea piesei
abrazive.
Avansul longitudinal la o piatra abraziva cu duritate 450 500 60mm

este data de relatia: S l B 0,5 60 30 unde:

coeficient in functie de latimea discului abraziv
B= latimea discului abraziv [mm]
-la rectificarea de degrosare
0,5
pt d 20mm ,d=diametru piesei
0,63 0,8 pt d>20mm
la rectificarea de finisare in functie de rugozitatea suprafetei:
=0,50-0,75
pt Ra=1,6
=0,25-0,50 pt Ra=0,8
Avansul tranversal S t se recomanda

Pt rectificare de degrosare S t 0,0025 0,075 mm/rot

pt rectificare de finisare S t 0,0010 0,005 mm/rot

Viteza periferica a piesei Vp
Se calculeaza cu relatia:
la rectificarea cu avans longitudinal

17
Vp

0,17 d 0,3
0.34

0,113
0,5
T S l 0.2 0.5 30

-la rectificarea cu avans de patrundere

Vp

0,165 d 0,3
0.34

0.34
0,5
T St
0.2 0.005

Unde: d=diametru piesei

Sl= avans longitudinal
St= avansul tranversal
T=durabilitatea discului abraziv
K1=coeficient care tine cont de natura materialului prelucrat
-la prelucrarea otelurilor necalite k1=1
- la prelucrarea otelurilor calite k1=0,95
- la prelucrarea fontelor
k1=1,05
K2= coeficient in functie diametru discului abraziv
- diametru discului abraziv 400;k2=0.82
- diametru discului abraziv 500; k2=0.91
- diametru discului abraziv 600; k2=1.00
- diametru discului abraziv 700; k2=1.12
Forta de aschiereFz
Fz=CfVpSlt
Cf=2,2 pt otel tratat teremic
Vp=viteza piesei
Sl= avans longitudinal
T=adancimea de aschire
Puterea necesara la rectificare
N 0,208 V p0,7 S l0, 7 t 0,6 d 0, 25 B 0, 25 K1 K 2

Unde :
B=latimea discului abraziv
D= diametru piesei
K1= coeficient in functie de durabilitatea discului abraziv=1
K2= coeficient in functie de prelucrare =1,1