n doctrina, actiunea n revendicare a fost definita ca acea actiune reala prin care

reclamantul cere instantei de judecata sa i se recunoasca dreptul de proprietate

asupra unui bun individual determinat si, pe cale de consecinta, sa-l oblige pe
prt la restituirea posesiei bunului.
Actiunea n revendicare a fost calificata de doctrina si jurisprudenta ca fiind
actiunea prin care proprietarul neposesor pretinde restituirea bunului sau de la
posesorul neproprietar. Aceasta definitie nu este riguros exacta deoarece n
practica judiciara se recunoaste dreptul proprietarului de a intenta o actiune n
revendicare chiar mpotriva detentorului precar (de exemplu, n ipoteza cnd
detentorul precar desi detine lucrul pentru proprietar n temeiul unui act juridic
ncheiat cu acesta, neavnd animus sibi habendi totusi refuza restituirea lucrului).
Actiunea n revendicare reprezinta cel mai eficient instrument juridic de aparare a
dreptului de proprietate deoarece este facultatea ce-i permite titularului sa-si apere
dreptul sau real asupra bunului solicitnd instantei de judecata recunoasterea
dreptului de proprietate, si pe cale de consecinta, restituirea materiala a bunului de
la cel care l stapneste fara drept.
Chiar din aceasta definitie rezulta ca actiunea n revendicare este o actiune
reala,petitorie si imprescriptibila.
A. Actiunea n revendicare este o actiune reala, deoarece se ntemeiaza pe un
drept real, iar nu pe un drept personal. Ea se ntemeiaza pe nsusi dreptul de
proprietate (drept real opozabil erga omnes), pe care l apara si poate fi
pornita mpotriva oricarei persoane care detine bunul fara drept. Acest aspect
diferentiaza, de altfel, actiunile reale de actiunile personale care se
ntemeiaza pe drepturi de creanta, ca drepturi personale; actiunile personale
pot fi pornite numai mpotriva debitorului din raportul juridic obligational.
B. Actiunea n revendicare este o actiune petitorie, n cadrul ei fiind pusa
n discutie nsasi existenta dreptului de proprietate al reclamantului asupra
bunului. De aceea ea se deosebeste de actiunile posesorii care au ca scop
numai pastrarea sau redobndirea posesiei materiale, fara a se preocupa de
existenta dreptului de proprietate al posesorului.n cazul revendicarii,
reclamantul va trebui sa faca proba dreptului sau de proprietate, drept care
constituie nsusi obiectul actiunii.

C. Actiunea n revendicare este, n principiu, imprescriptibila sub aspect

extinctiv.Perpetuitatea dreptului de proprietate este cea care atrage si
imprescriptibilitatea actiunii care-l apara.Cu toate acestea, actiunea n
revendicare poate fi paralizata n cazul dobndirii dreptului de proprietate
asupra bunului revendicat de catre un tert, prin uzucapiune
(prescriptia achizitiva), n cazul bunurilor imobile sau prin posesie de bunacredinta, ncazul bunurilor mobile. n aceasta ipoteza daca se face dovada
modului de dobndire(uzucapiune sau de posesie de buna-credinta) actiunea n
revendicare va fi respinsa.
Conditii de exercitare. Fiind o actiune petitorie, ntemeiata direct pe dreptul de
proprietate, actiunea n revendicare nu poate fi exercitata dect de titularul
dreptului de proprietate asupra bunului revendicat.
Categorii de actiuni n revendicare. Regimul juridic al actiunii n revendicare a
fost conturat de practica judiciara si literatura de specialitate plecnd de la
principiile generale ale dreptului civil si de la unele dispozitii cu caracter general
cuprinse n diferite materii ale Codului civil. Astfel se impune analiza distincta a
actiunii n revendicare avnd ca obiect bunuri imobile si cea al carui obiect l
constituie bunurile imobile.De asemenea, acest regim juridic este diferentiat dupa
cum este vorba despre revendicarea unui bun proprietate privata sau despre
revendicarea unui bun proprietate
publica.
Actiunea n revendicare imobiliara. Regimul juridic al actiunii n revendicare
imobiliara priveste urmatoarele doua probleme: imprescriptibilitatea actiunii sub
aspect extinctiv si proba dreptului de proprietate asupra bunului revendicat.
Imprescriptibilitatea actiunii n revendicare sub aspect extinctiv: n domeniul
drepturilor reale principale, regula o reprezinta imprescriptibilitatea,
iar prescriptibilitatea constituie exceptia. Prin exceptie de la aceasta regula,
actiunea n revendicare se prescrie n termen de 3 ani de la data nscrierii actului de
adjudecare n cartea funciara n ipoteza n care este vorba de un imobil supus
urmarii silite si vndut la licitatie publica. Asadar, este vorba, n primul rnd, de
ipoteza n care executarea silita a avut ca obiect un imobil care, n realitate, nu era
proprietatea debitorului urmarit, iar, ulterior, apare o terta persoana (adevaratul
proprietar) care revendica acest imobil de la
adjudecatar. O alta exceptie reglementeaza avulsiunea,text ce prevede un termen
de 1 an pentru revendicarea portiunii de pamnt smulsa prin forta apelor din
terenul unui proprietar si alipita la terenul ce apartine altui proprietar.

Proba dreptului de proprietate: cel ce face o propunere n fata instantei de

judecata trebuie sa o dovedeasca, deci sarcina probei revine celui care face o
afirmatie. Procesul civil fiind pornit de catre reclamant, prin introducerea
cererii de chemare n judecata, este normal ca el sa-si probeze pretentia pe care a
supus-o judecatii.
Reclamantul din actiunea n revendicare trebuie sa dovedeasca doua mprejurari si
anume ca el este proprietarul bunului revendicat, iar prtul are posesia (sau
detentia precara) nelegitima a acestui bun.
Dovada dreptului de proprietate este problema cea mai dificila pe care trebuie sa o
rezolve reclamantul n actiunea n revendicare, deoarece aceasta proba este greu de
realizat n lipsa unor nscrisuri constatatoare ale transmisiunilor imobiliare
efectuate n timp.
Efectele admiterii actiunii n revendicare.
Admiterea actiunii n revendicare (mobiliare sau imobiliare) produce o serie de
efecte specifice ce vizeaza urmatoarele aspecte:
Restituirea lucrului;
Restituirea fructelor;
Restituirea cheltuielilor necesare si utile.