Raze X

Duma Ofelia
Cls.XII.SN

http://teaching.phys.sci.qut.edu.au/pub/dmi/Physics_page.htm

Cuprins

Radiatiile X
Natura radiatiilor X
Proprietatiile razelor X
Aplicatiile radiatiilor X
Surse de raze X
Absorbtia de raze X
Bibliografie

Radiatiile X
Au fost descopoerite de fizicianul german Rontgen Wilhelm
Conrad (18451923). Descoperirea sa i-a asigurat celebritatea pentru
care in 1901 a primit Premiul Nobel
Radiatiile electromagnetice sunt produse prin oscilatia sau
acceleratia unei sarcini electrice. Undele electromagnetice au atat
componente electrice cat si magnetice. Gama radiatiilor
electromagnetice este foarte larga: unde cu frecventa foarte inalta si
lungime mica sau frecventa foarte joasa si lungime mare.
Lumina vizibila constituie numai o parte din spectrul undelor
electromagnetice. In ordine descrescatoare de frecventa, spectrul
undelor electromagnetice se compune din: radiatii gama, radiatii X,
radiatii ultraviolete, lumina vizibila, radiatii infrarosii, microunde si
unde radio.
Undele electromagnetice nu au nevoie de mediu pentru a se
transmite. Astfel, lumina si undele radio pot circula in spatial
interplanetar si interstelar, la soare si stele, pana la Pamant. Indiferent
de frecventa si lungimea de unda, undele electromagnetice au o viteza
de 299.792km/s in vid. Lungimea si frecventa undeleor
electromagnetice sunt importante in determinarea efectului termic, al
vizibilitatii, al penetrarii si a altor caracteristici

Asadar radiatiile X sunt

radiatii electromagnetice penetrante,
cu lungime de unda mai scurta
decat a luminii si rezulta prin
bombardarea unei tinte de tungsten
cu electroni cu viteza mare. Au fost
descoperite intamplator in anul 1895
de fizicianul german Wilhem Conrad
Roentgen, in timp ce facea
experimente de descarcari electrice
in tuburi vidate, respectiv el a
observat ca din locul unde razele
catodice cadeau pe sticla tubului
razbeau in exterior raze cu insusiri
deosebite; aceste raze strabateau
corpurile, impresionau placutele
fotografice, etc. El le-a numit raze X
deoarece natura lor era necunoscuta.
Ulterior au fost numite raze (radiatii)
Roentgen, in cinstea fizicianului
care le-a descoperit.

www.dpchallenge.com/image.php?IMAGE_ID=7

Natura radiatiilor X
Primul tub care a produs raze X a fost conceput de
fizicianul William Crookes. Cu un tub de sticla partial vidat,
continand doi electrozi prin care trece curent electric. Ca rezultat
al ionizarii, ionii pozitivi lovesc catodul si provoaca iesirea
electronilor din catod. Acesti electroni, sub forma unui fascicul de
raze catodice, bombardeaza peretii de sticla ai tubului si rezulta
razele X. Acest tub produce numai raze X moi, cu energie
scazuta.
Un tub catodic imbunatatit, prin introducerea unui catod curbat
pentru focalizarea fasciculului de electroni pe o tinta din metal
greu, numita anod, produce raze X mai dure, cu lungimi de unda
mai scurte si energie mai mare. Razele X produse, depind de
presiunea gazului din tub.
Urmatoarea imbunatatire a fost
realizata de William David Coolidge in 1913 prin inventarea tubului
de raze X cu catod incalzit. Tubul este vacuumat iar catodul emite
electroni prin incalzire cu un curent electric auxiliar. Cauza
emiterii electronilor nu este bombardarea cu ioni, ca in cazurile
precedente. Accelerarea procesului de emitere a electronilor se
face prin aplicarea unui current electric de inalta tensiune, prin
tub. Cu cat creste voltajul, scade lungimea de unda a radiatiei.
Fizicianul american Arthur Holly Compton (1892
1962), laureat al Premiului Nobel, prin studiile sale a descoperit
asa numitul effect Compton in anul 1922. Teoria sa demonstreaza
ca lungimile de unda ale radiatiilor X si gama cresc atunci cand
fotonii care le formeaza se ciocnesc de electroni. Fenomenul
demonstreaza si natura corpusculara a razelor X.

Tubul

lui

William Crookes

http://home.att.net/~numericana/arms/crookes.htm

Cum functioneaza tubul de raze X

http://teaching.phys.sci.qut.edu.au/pub/dmi/Physics_page.htm

Proprietatile radiatiilor X
Radiatiille X impresioneaza solutia fotografica, ca si
lumina. Absorbtia radiatiilor depinde de densitatea si de
greutatea atomica. Cu cat greutatea atomica este mai mica,
materialul este mai usor patruns de razele X. Cand corpul
uman este expus la radiatiii X, oasele, cu greutate atomica mai
mare decat carnea, absorb in mai mare masura radiatiile
siapar umbre mai pronuntate pe film. Radiatiile cu neutroni se
folosesc in anumite tipuri de radioagrafii, cu rezultate total
opuse: partile intunecate de pe film sunt cele mai usoare.
Radiatiile X provoaca fluorescenta anumitor materiale,
cum ar fi platinocianidul de bariu si sulfura de zinc. Daca filmul
fotografic este inlocuit cu un ecran tratat cu un asemenea
material, structura obiectelor opace poate fi observata direct.
Aceasta tehnica se numeste fluoroscopie.
Alta caracteristica importanta este puterea de ionizare,
care depinde de lungimea de unda. Capacitatea razelor X
monocromatice de a ioniza, este direct proportionala cu
energia lor. Aceasta proprietate ne ofera o metoda de masurare
a energiei razelor X. Cand razele X trec printr-o camera de
ionizare, se produce un curent electric proportional cu energia
fasciculului incidental. De asemenea, datorita capacitatii de
ionizare, razele X pot fi vazute intr-un nor. Alte proprietati:
difractia, efectul fotoelectric, efectul Compton si altele.

Aplicatiile radiatiilor X
Principalele utilizari: cercetari stiintifice, industrie, medicina.
Studiul radiatiilor X a jucat un rol vital in fizica, in special in
dezvoltarea mecanicii cuantice. Ca mijloc de cercetare, radiatiile X
au permis fizicienilor sa confirme experimental teoria cristalografiei.
Folosind metoda difractiei, substantele cristaline pot fi identificate si
structura lor determinate. Metoda poate fi aplicata si la pulberi, care
nu au structura cristalina, dar o structura moleculara regulata. Prin
aceste mijloace se pot identifica compusi chimici si se poate stabili
marimea particulelor ultramicroscopice. Prin spectroscopie cu raxe X
se pot identifica elementele chimice si izotopii lor. In afara de
aplicatiile din fizica, chimie, mineralogie, metalurgie si biologie,
razele X se utilizeaza si in industrie, pentru testarea nedestructiva a
unor aliaje metalice. Pentru asemenea radiografii se utilizeaza Cobalt
60 si Caesium 137.
De asemenea prin radiatii X se testeaza anumite faze de
productie si se elimina defectele. Razele X ultramoi se folosesc in
determinarea autenticitatii unor lucrari de arta sau la restaurarea
unor picturi. In medicina, radiografele sau fluoroscoapele sunt
mijloace de diagnosticare. In radiotarapie se utilizeaza in
tratamentul cancerului. Aparatul computerizat, tomograful axial
(scanner CAT sau CT) a fost inventat in 1972 de inginerul eletronist
Godfrey Hounsfield si a fost pus in aplicare pe scara larga dupa
anul 1979.

Cum se produce o radiografie

http://teaching.phys.sci.qut.edu.au/pub/dmi/Physics_page.ht

Sectiune printr-o radiografie

http://teaching.phys.sci.qut.edu.au/pub/dmi/Physics_page.htm

Surse de raze-X

Sistemul solar- Atmosfera externa a Soarelui este o sursa de raze-X.

Stele - Atmosfera fierbinte sau corola stelelor normale produc si ele raze-X.
Observatiile razelor-X sunt folositoare la intelegerea activitatii stelelor in evolutia
lor.
Stelele Pitice Albe- Acestea sunt dense, resturi arse ale unor stele cum ar fi
Soarele. Ele s-au format in urma consumarii combustbilului nuclear.
Supernove si ramasite ale acestora Cand o stea explodeaza si se transforma
intr-o supernova, explozia creeaza un nor in care se pot atinge valori de mai multe
milioane de grade care straluceste in raze-X timp de mii de ani. Observatiile
razelor-X pot dezvalui dinamica exploziei si elementele grele prezente in norul
rezultat.
Stelele neutronice- Cand o stea masiva devine o supernova, ea poate lasa in
urma sa ramasite dense numite de specialisti stele neutronice. Stelele
neutronice tinere trimit in afara lor particule cu energii care pot trimite raze-X
timp de mai multe mii de ani.
Gaurile negre-Cand stea moarta are masa mai mare decat trei sori, aceasta
formaeaza o gaura neagra in spatiu. Telescoapele pentru observarea razelor-X ne
dau o imagine asupra materiei supraincalzite care se misca in jurul gaurilor negre.
Galaxiile Observatiile prin raze-X a galaxiilor normale au revelat calduroasa,
energetica parte a caracterului unei galaxii prin localizarea stelelor neutronice,
ramasitele supernovelor si ale gaurilor negre.
Galaxii active si Quasari Galaxiile active duc o viata violenta, de obicei in
centrul acestora. Aceasta activitate se datoreaza unei gauri negre uriase din
centrul acestora sau o coliziune cu o alta galaxie sau ambele. Quasarii sunt
exemple extreme de galaxii active.
Un fundal radioactiv Cerul observat in raze-X nu este intunecat, ci este slab
luminat, lumina in raze-X care vine de la multe surse indepartate.

Pamantul luminat cu raze X

http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/pxearth.htm

Absorbtia de raze-X
Absorbtia acestora de catre atmosfera Pamantutui este impartita pe
mai multe strauri atmosferice. Absorptia se face in urmatorul mod:
Fotonii razelor-Xparticule minuscule incarcate cu energie
electromagnetica puternicasunt absorbiti de orice intalnesc in cale si
care este compus din atomi. Cantitatea de radiatii se imputineaza
trecand prin ionosfera si prin stratul de ozon.
Ce se intampla cand razele-X sunt absorbite in atmosfera?
Energia unei unde X incearca sa deplaseze un
electron de la orbita lui din jurul unui atom de oxigen.acest
proces se numeste absorbrtia foto-electrica, deoarece un foton
este absorbit in procesul inlaturarii electronului de la atom.
Telescoapele pentru observarea razelor-X de deasupra
Pamantului pot colecta radiatii de tip X de la surse care se afla la
miliarde de ani lumina departare. Aceste radiatii-X de
provenienta cosmica sunt focalizate de o oglinda concava si
redirectionate spre un aparat de masura a intensitatii si
proprietatilor cum ar fi directia din care vin si energia razelor-X.
Un material solid sau gazos din interiorul aparatului absoarbe
aceste raze sub efectul foto-electric.

Bibliografie

http://teaching.phys.sci.qut.edu.au/pub/dmi/Physics_page.htm
www.altavista.com
www.referatero.com
www.referat24.ro