CUPRINS Introducere .. Coluta . pe Elementole colulet umane Corpul uman ... rr ‘Anatomia béatulul 12 ‘Anatomia femal... 13 Aparatul locomotor .. Sistemul 050s Tesutul osos . Formarea si crestrea oaseior Tipur de oase Vasoularzatia 030288. Fracturile osoase . .. Scheletul (vedere frontal) Scheletul (vedere dorsal) asele capului CColoana veriebrala Scheletu extremitiisuperioare ‘Scheletulextremitaiinferioare Aticultile Tipuri de articuatt Luxatile Aaticulatia genunchiu Atculatia umdrulul Artculaia goldul Meniscuri . ... Sisterul muscular ‘Structura mugehilor Forma muscilor Musehi corpu uman (vedere rota Mugeicorpull unan (dere cor) Mugehiiftei Muschi extremitii superioare =... Muschi extremitti inferioare ‘Aparatul digostiv .. Digestia.... Cavitatea bucelé Sectiunea unui dite Dinfi de late Degluttia Stomacul Intestinul subtire Pancreasul Ficatul Vezica $i caile bilare Intestinul gros... = ‘Aparatul respirator . Organele aperatului respirator... Mecanismul aspirate .... asa cats pram naval Nasul Feringele : Laringetesitraheea ‘Atborele bronhial Plamanit 288 Sesaeas Aparatul circulator . Schema aparatulul circulator Inima Valvele cardiace Vasele coronariene ... Sistemul electric de conducere a inimi Giotul cardiac Principe artre ale organism Principalele ven ale orgenismului Séngole ....... Compozitia sangelul ee Celulele sangvine spn eres van 8 Maduva os0asat sea | Splina : Limfa . Relata inte circulatia limfati si cea sangving Fe ane Capitan imtatic ee. Vasele limfatice .. eRe. 251 Reprezentare schematic’ a sistemului limfatic ...... F St Ganglonul limfatic 2.2... eeeeeeeee st ‘Sistemul nervos Elerentele sistemulStructura unui neuron on Tiputi de neuron .. 52 Encefalul cee 53 Greierut mare 54 Meningele +55 Ale cerebrale - 55 Goloara vertebra si méuva spina 56 Sistemul nervos periferic 0... 57 Globul ocular : 58 Proigtiaimaginitor pe retind <-. 2... 58 Aparatul lacrimal... 258 Conjunctiva, comeea si retina -60 Nervul optic -- 60 Cailevizwale - 61 Prncipalele defece de vedere $1 metode de corectare 6 ‘Auzul F 6 Pavilion auricular - 62 ‘Inkantuirea oscioarelor urechii 62 Mecanismul auzulut Labirintul Mirosul Gustul Limba... Zone de percepere a difeitetor gusturi Simul tact... Seetune pin pele Receptor senzovial ‘Acti reflex in fata unui Flea loc idea ond da Unghia eee eeesaaee ‘Aparatul urinar Elementele aparatului urinar Circulatia renal... Rinichi si vasele lor sangvine . SSeotiunea unui riniehi Vascular rinichiutu ‘Aparatul reproducdtor Organele genitale masculine . Penisul Testiculul si epididimul ... 2B Prostata . 2B Organele aparatului genital feminin Vaginul Ovaru gi foliculu! ovarian Mamelele ..... a Ciclul menstrual... Reproducerea umand . Actul sexual... 78 Spermatozoidul si ovulul 78 Fecundarea $i nidatia “79 Gestalla ........ 80 80 at 82 Dezvoltarea ‘embrionului Dezvoltarea fatului Placenta i Abdomenul unei femei [a finalul sarcinii Nasterea ‘Adapostul fetal. Prezentafjl fetale . Procesul nasterii . . Sistemul endocrin .. Glandele sistemului endocrin Hipotalamusul si hipotiza Funeiilehipotalamusulu Secretile hormonale al hipofize! Tlipdeteses ees teres Glandele paratiroide Glandele suprarenaie SReR Reeee Sistemul imunitar ..... Organele sistemulul imunita Localizarea timusului.. = 90 Mecanismul imunitait especifice es... 31 Vaooinares 2.2... Index alfabetic al termenilor .INTRODUCERE PRIMELE STUDII DE ANATOMIE UMANA Termenul de anatomie provine din cuvantul grecesc care inseamna «disectie» si se foloseste pentru a desemna stiinta care studiaza aleatuirea interna a organismelor vil si legéturile ce exista intre partile componente, O stinta antica, dar care s@ se refere la anatomia umand, a luat o forma autentic la mijlocul secolului XVI, atunci cfnd au inceput s& se faca disecti amanunfte pe cadavre pentru studierea pe larg a alcdtuiri corpului uman; inainte de acea epoca, 0 asemenea practic’ era interzisa, find in mod categoric respinsa de normele etice si de nor- mele religioase dominante, iar cunostintele care faceau referire la structura si functionarea corpului ‘uman proveneau de la observatile facute pe anima- le, dar multe dintre ele erau imprecise si eronate, Medicul belgian Andrés Vesalio (1514-1564), pro- fesor de anatomie la universitéti prestigioase pre- ‘cum cele din Lovagna, Padova si Bologna, a fost cel care a cutezat sa nu dea ascultare conduitelor mora- le din epoca sa gi a inceput s& combine la orele lui explicate teoretice cu demonstrati practice bazate pe disectile de cadavre umane, in anul 1543 a publi- cat realizérile sale intro carte inttulata De humani corporis fabrica (Structura corpului uman), ce inclu- de mai mult de 300 de gravuri de anatomie meticu- los realzate, 0 opera care a facut mullé valva printre ‘camenil de stiint& contemporani deoarece contrazi- cea teorile liber acceptate pana atunci. Aceasté lucrare a constituit un pas enorm facut cétre accep- ‘tarea unei cunoasteri exacte a corpului uman, chiar daca a atras dupa sine, pentru ilustrul autor, grave consecinte: in anul 1561, in timpul gederi sale in Spania pentru a-si oferi servicille la curtea regelui Filip al IIHea, a fost judecat pentru indrézneata sa in fata unui tribunal al Inchizitit si condamnat la moar- te, dar pedeapsa i-a fost comutata tntr-un pelerinaj la Locurile Sfinte; isd, la intoarcere, un naufragiu a pus capit zlelor sale, Cu trecerea timpului, studile anatomice s-au norma- lizat si observatiile la prima vedere efectuate la isecti s-au alaturat celor realizate cu tehnici din ce in ce mai moderne. Astfel s-a putut intelege cu mai multa precizie cum este aledtuit corpul uman si care sunt functile pe care le indeplineste fiecare din com- Ponentele sale; in acest fel s-au facut mai bine cunoscute aparatele si sistemele care alcatuieso corpul, determingnd difertele tesuturi care formeazi ‘organele si natura componentelor de baz, celulele. Corpul uman prezinta o mare complexitate, acesta bazéndu-se pe milicane si milioane de componente ‘combinate intr-o maniera extrem de complicata. CELULELE $i TESUTURILE Corpul uman este format, in esenfi, dintr-o cantitate enorma de celule, care reprezinta structurile ele- mentare ale tuturor finfelor vii. De fapt, corpul uneipersoane adulte numdira mai mult de 200 de milioa- ne de celule, toate find dotate cu unele elemente asemanatoare, chiar daca sunt de diverse forme si sunt capabile sé-si destigoare diferitele functii spe- ofc. Aceste celule diferite nu sunt dispuse int-o forma anarhic@, ci dimpotriva, sunt grupate, uneori combi- nate cu materi inerte cum ar fi sérurile minerale sau fibre produse de ele insele, formand tesuturi. in cor- pul uman existé patru tipuri de lesuturi, fiecare avin rolul séu de a tndeplini functit specifice: + fesutul epitelial, format din celule foarte asemandtoare si strans unite intre ele, cele mai importante functi fiind cea de acoperre, intrucat tapeteaza suprafata externa si cavtiile interne ale corpului, si cea de secrete, dat find faptul ca ele constituie structurile glandulare care secret substantele de o natura varaté si pe care le vars in exteriorul corpului ori in interiorul séu, de exemplu in singe; * fesutul conjunctiv, compus din celule distincte printre care se interpun substante de consistent variabi, cum ar fi fibrele de natura proteica, are un rol important in sustinerea structurilor corpului. In realitate, exist diverse fesuturi conjunctive: un tesut conjunctiv mobil, care este distribuit pe suprafata organismului si are 0 important’ fundamental in hrénirea tuturor tesuturilor, deoarece permite trece- rea vaselor sangvine; un tesut conjunctiv. dens, foarte rezistent, existent in structura tendoanelor si ligamentelor; gate tesuturi conjunctive specialzate cu insusiri aparte, cum ar fi tesutul adipos, tesutul cartilaginos si tesutul osos, tesutul sangvin si tesutul limtoid; la “Agent ‘greta Poort digest Postal reptate “arta raise