Asamblare prin sudare

Sudarea este operaia prin care se realizeaz mbinarea nedemontabila a

dou sau a mai multor piese metalice cu sau fr material de adaos, prin topire
sau presiune. Sudarea poate fi executat cu sau fr exercitarea de apsare a
piesei care se asambleaz.
Locul de mbinare se numete sudura, iar linia de mbinare poart numele
de cordon de sudur sau de custur. Materialul supus operaiei de sudura
reprezint materialul de baz. Materialul ce urmeaz a fi topit alturi de marginile
materialului de baza n procesul de sudare este materialul de adaos. Sudarea
constituie unul dintre cele mai sigure procese de asamblare, fiind aplicat pe larg
la realizarea asamblrilor din tabl groas sau subire, profile, bare, sau srm.
Rspndirea acestui procedeu de asamblare se explic i prin faptul ca preul de
cost al mbinrii este mai sczut dect al mbinrii obinute pe alte ci.
Sudarea se poate realiza manual sau automat. Sudarea manual reprezint
unul din cele mai rspndite procedee de asamblare prin sudare datorita
simplitii sale i rspndirii utilajelor de sudare. Cele mai importante procedee
de sudare sunt : procedee de sudare prin topire, procedee de sudare prin
presiune
Sudare prin topire
Este procedeul de mbinare a doua sau mai multe piese prin topirea locala
a acestora cu sau fr materiale de adaos. Sudare prin topire numita si sudare cu
flacra de gaz, face parte din categoria procedeelor de sudare ce utilizeaz
energia termo-chimica. Flacra de sudare se numete oxiacetilenica si se
formeaz prin aprindere. Cu flacra de gaz se poate suda otelul nealiat si aliat,
fonta cenuie, metale neferoase si aliajelor ex: Aluminiu, Cupru, Zinc, Magneziu

Sudarea prin presiune cu nclzire cu flacra.

Procedeul se aplica la sudarea in capete in stare solida, flacra nclzind simultan

ntreaga zona a mbinrii . Capetele de sudat, pregtite prin prelucrare, sunt amplasate in
interiorul unui arztor inelar care produce nclzirea metalului pana la starea plastica (12001250 oC, in cazul otelului). Aplicnd o presiune de 200-400 daN/cm2 se realizeaz, prin
refulare, sudarea celor doua capete. Pentru a se evita supranclzirea straturilor de suprafa,
arztorul executa micri axiale oscilatorii in jurul seciunii de contact.

O varianta a procedeului consta in nclzirea metalului cu flacra, apoi topirea

poriunii de sudat cu arztorul fixat in dreptul seciunii de contact, dup care se aplica presiuni
intermitente. In acest fel, se expulzeaz materialul topit si impuritile dintre suprafeele de
sudat. La piesele cu grosimi mari pentru a se evita o nclzirea neuniforma, se folosete un
arztor special, care permite numai nclzirea frontala a pieselor de sudat. Arztorul se
ndeprteaz nainte de a se ncepe presarea.
Sudarea prin presiune la rece
Pentru unele metale, cum sunt aluminiul si cuprul, cu proprieti de plasticitate mare
la temperaturi obinuite, sudarea poate fi executata si la rece , prin producerea de deformaii
mari , care produc ngrori sau subieri ale pieselor prin interptrunderea intima a straturilor
noi de metal refulate sau presate , astfel nct electronii de pe suprafeele acestor straturi sa
ajung in sfera de atracie reciproc.
Factorul hotrtor pentru obinerea sudurilor este gradul de deformare , care pentru
aluminiu este de 70%, iar pentru cupru este de peste 80%, ceea ce la mbinrile cap la cap se
manifesta printr-o mare ngroare , iar in cazul sudarii prin puncte si in linie, printr-o mare
subiere.
De asemenea sunt necesare presiuni specifice mari : pentru aluminiu 20-40 daN/cm,
iar pentru cupru, 80-100 daN/cm.
Curgerea materialului deformat , pentru efectuarea sudurii, este necesar sa se produc
in ambele sensuri ale rostului sudurii.

Daca sudarea cap la cap ngroarea poate fi uor eliminata, la sudarea prin
suprapunere, micorarea grosimii poate periclita rezistenta mbinrii, si de aceea este necesar
sa nu fie depite anumite limite in subierea materialului.
Schema de sudare cap la cap este prezentata in figura si anume: cu ndeprtarea
pariala a ngrorii (a) si cu ndeprtarea totala a ngrorii (b).

Trebuie remarcat ca in primul caz curgerea materialului este mpiedicata de prima

camera mrginita de cuitele circulare de taiere 5 ale ngrorilor, ceea ce conduce la
realizarea unei mbinri de calitate mai buna; materialul refulat in camerele 6 este tiat de
cuitele 5. In cel de-al doilea caz, refularea materialului este libera si ntreaga ngroare dup
sudare este retezata.
Sudarea in punte sau in linie se executa prin aezarea suprapusa a tablelor, presarea
executndu-se pe o parte sau pe ambele pari ale tablelor suprapuse, conform figurii.

In cazul sudarii prin puncte se prevd poansoane pe o parte (a) sau pe ambele pari (b),
iar in cazul sudarii in linie, pe mijlocul rolelor de presare sunt prevzute proeminente, care
prin presare unilaterala (c) sau bilaterala (d) produc custura sudata.
Att la sudarea prin puncte, cat si la sudarea in linie, deplasarea poansoanelor si a
rolelor nu trebuie sa ntreac anumite limite, in care caz materialul in dreptul sudurii rmne
prea subire, ceea ce pune im pericol rezistenta obiectului sudat.
Pentru obinerea unei caliti a mbinrilor este foarte important ca suprafeele sa fie
curate perfect in dreptul mbinrilor, deoarece cele mai nensemnate urme de oxizi, murdarii
etc .,pot duce la rebutarea sudurii.
Curirea se executa cu perii rotative din sarma de otel, rzuitoare etc.