IDEI SI REGIMURI POLITICE N LUMEA CONTEMPORANA

A. IDEI SI REGIMURI TOTALITARE

Ideologiile totalitare sunt produsul direct sau indirect al Primului Razboi Mondial. ntlnim doua forme de ideologii si
regimuri totalitare: de stnga (comunismul) si de dreapta (fascismul, nazismul).
Extrema dreapta si extrema stnga ntrunesc trasaturi comune (asemanari):
_ conducerea societatii de catre partidul unic (excluderea categorica a pluralismului
politic
_ monopolul puterii asupra ideologiei, mass-mediei, politiei;
_ cultul personalitatii liderului
_ utilizarea propagandei pentru manipularea populatiei;
_ sacrificarea a nenumarate vieti omenesti n numele unor ideologii utopice;
_ subordonarea indivizilor fata de interesele statului.
FASCISMUL
Ca ideologie, fascismul se ncadreaza n extrema dreapta a spectrului politic. Fascismul este incompatibil cu democratia si
diversitatea de opinii. Statul fascist este o dictatura care promoveaza cel mai adesea idei nationaliste duse pna la extrem;
pe lnga idealizarea propriei natiuni si preamarirea trecutului glorios, se manifesta intoleranta fata de alte
natiuni/rase/ideologii. Nationalismul exagerat este completat de ncalcarea grava a drepturilor
omului, eliminarea oponentilor prin mijloace teroriste.
Fascismul s-a manifestat n planul politic n urmatoarele tari: Italia Benito Mussolini (1922-1943), Spania Miguel
Primo de Rivera (1923-1925), Francisco Franco (1939-1975); Portugalia Antonio de Oliveira Salazar (1932-1968);
Ungaria Horthy (1920-1944);
NAZISMUL
Termenul de nazism este o prescurtare de la national-socialism, ideologie si miscare politica aparute si fondate de
Adolf Hitler n Germania interbelica. Ideologia se fundamenteaza pe ideile expuse de Adolf Hitler n Mein Kampf
(Lupta mea), publicata n 1925. National-socialismul este o forma de fascism, o subdiviziune a sa, caci toti nazistii sunt
fascisti, dar nu toti fascistii sunt nazisti. Miscarea politica a fost promovata de
Partidul National-Socialist al Muncitorilor Germani (NSDAP).
Trasaturi si caracteristici ideologice:
1. nationalism etnic, inclusiv definitia germanilor drept rasa stapnitoare (Herrenvolk)
2. rasism, antisemitism
3. anticomunism
4. anticlericism
5. eugena (=omorrea raselor sclave si a celor parazite pentru a purifica rasa stapna)
6. principiul conducatorului (Fhrerprinzip), conform caruia conducatorul simbolizeaza
ntruparea miscarii politice si a natiunii.
7. simbolul nazist zvastica, n sensul acelor de ceasornic.
8. asigurarea spatiului vital (Lebensraum) pentru rasa stapnitoare
9. natiunea este cea mai importanta creatie a unei rase => marile natiuni sunt creatiile unor mari rase.
10. fanatism, violenta
COMUNISMUL
Comunismul se nscrie n extrema stnga a esichierului politic si este incompatibil cu orice structuri democratice.
Manifesta control asupra justitiei si mass-mediei, monopol asupra puterii si planului politic prin existenta partidului unic
partidul comunist, nlatura liderii de opinii si pluralismul politic. Din punct de vedere religios, comunismul se declara
ateu. n planul social, acesta viza crearea unei societati egalitare, n care toata lumea cstiga la fel si avea acelasi statut
social. n plan economic, avem de a face cu o economie opusa celei capitaliste din statele democratice, o economie dirijata,
planificata, centralizata. n ceea ce priveste proprietatea, statul era unicul proprietar, nu exista proprietate privata si de
asemenea toata lumea muncea la stat si pentru stat.
Regimul politic comunist: foste (URSS, Iugoslavia, Albania, Romnia)
actuale (Cuba, China)
B. IDEI SI REGIMURI DEMOCRATICE
DEMOCRATIA
Democratia este forma opusa totalitarismului, este cuprinsa n spectrul politic ntre extrema dreapta si cea stnga si
cuprinde mai multe viziuni politice. Ca si ideologie, democratia se caracterizeaza prin separatia puterilor n stat, libertatea
de exprimare, garantarea si respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, alegeri libere, pluralism politic, pluripartidism,
sufragiu universal, toleranta religioasa, ncurajarea manifestarilor culturale, libertatea de asociere, libertatea mass-mediei,
independenta justitiei, statutul minoritatilor.
n democratie accentul se pune mai degraba pe institutii si partide politice dect pe persoane. Persoanele ocupa functii de
conducere n statul de drept pentru un mandat limitat de timp si prin vointa poporului.
Regimuri politice democratice au la baza functionarea STATULUI DE DREPT
Trasaturi generale:
1. se ntemeiaza si functioneaza pe baza legii supreme, CONSTITUTIA, care fundamenteaza, legitimeaza, argumenteaza,
orienteaza si conduce ntreaga activitate a statului.

2. asigura un cadru legislativ adecvat reglementeaza raporturile sociale n ansamblul lor; cetatenii, indiferent de pozitia
lor sociala si politica sunt egali n fata legii; respecta legea ca element suprem n stat; suprematia legii este principiul de
baza al statului de drept.
3. organele puterii de stat (centrale si locale) sunt alese de cetateni prin vot universal, direct si secret, pe baza unor optiuni
n cadrul pluralismului politic.
4. se respecta si se aplica principiul separatiei puterilor.
5. se asigura controlul constitutionalitatii legilor.
6. guvernul si autoritatile publice au datoria de a respecta constitutia si de a actiona conform legii.
7. exista o delimitare clara ntre institutiile statului si partidele politice (indiferent de locul lor n societate nu pot fi
confundate cu statul sau statul identificat cu acestea).
8. fortele militare si politia sunt plasate sub controlul societatii civile, n fata careia sunt raspunzatoare.
9. este asigurata libera circulatie a ideilor si persoanelor, dreptul la libera exprimare si organizare politica si profesionala.
10. este asigurata respectarea drepturilor omului n conformitate cu normele internationale consacrate.
PRIMUL RAZBOI MONDIAL (1914-1918)
A. Cauzele rzboiului
Dezvoltarea economica accelerata a unor state,
competiia intre marile puteri pentru cucerirea unor teritorii pentru extinderea zonelor de influenta.
Necesarul de materii prime si gsirea unor noi piee de desfacere
Micarea naionalista
panslavismul si pangermanismul
B. nceputul rzboiului
Pretextul pentru declanarea rzboiului l-a reprezentat evenimentul din iunie 1914. La aceasta data un grup de 3 studeni
aflai in Bosnia condui de Gavrilo Pinkip l-au asasinat pe prinul motenitor al Austro-Ungariei, Franz Ferdinand si pe
soia acestuia Sofia.
la 15 iulie 1914, trupele austro-ungare au atacat Serbia.
Aceasta data marcheaz debutul primului rzboi mondial.
In scurt timp, alianele s-au pus in micare si s-au constituit cele doua tabere;
1.Puterile Centrale (Germania si Austro-Ungaria) alturi de care a luptat Turcia si Bulgaria
2.Tripla nelegere sau Antanta alturi de care a luptat Italia, Romnia, Grecia, Japonia, S.U.A.
Rzboiul din 1914-1918 a fost
1.Un rzboi mondial deoarece conflictul a depit teritoriul Europei; in rzboi au intervenit cele doua mari puteri
eztraeuropene S.U.A. si Japonia; la rzboi au participat intr-o forma sau alta si coloniile statelor beligerante (state aflate in
rzboi).
2.Un rzboi total pentru ca in susinerea efortului de rzboi a fost angrenata ntreaga economie si ntreaga societate a
fiecrui stat care a participat la efortul de rzboi.
In 1914, s-au deschis 3 mari fronturi in Europa;
1.Frontul de Vest (Anglia si Frana contra Germania)
2.Frontul de Est (Germania si imperiul Austro-ungar contra Rusiei)
3.Frontul de Sud (imperiul Austro-ungar contra Serbiei)
Situaia celor 3 fronturi a cunoscut o dinamica diferita in cei 4 ani de rzboi.
Anul 1914
-planurile Germaniei de a cuceri foarte repede Frana au fost zdrnicite de rezistenta franco-engleza in btlia de pe Marna
(ofensiva Germaniei a fost oprita dup o btlia in care pierderile umane au fost imense; 227000 soldati anglo-francezi si
256000 soldai germani)
-pe frontul de Est, Rusia a ocupat iniial unele teritorii, insa trupele germano-austro-ungare i-au nvins pe rui la
Tannenberg si lacurile Mazuriene in Prusia Orientala.
1915
-fronturile s-au stabilizat iar evenimentele politico-militare nu au fost numeroase.
-in acest an Italia intra in rzboi alturi de Antanta, iar trupele engleze au ncercat o debarcare la Gallipolli, insa au fost
distruse de artileria otomana.
1916
-Germania si-a reanalizat planurile tactice
-Germania a ncercat din nou sa supun Frana, organiznd o ofensiva la Verdun.
-aceasta batalie de strpungere s-a ncheiat fara nici un rezultat, cu toate ca circa 300000 de soldai francezi au fost scoi
din lupta.
-fata de aceasta aciune englezii au organizat o contraofensiva pe rul Somme, ncheiata cu scoaterea din lupta a circa
500000 de soldai germani (in aceasta lupta s-au introdus prima oara tancurile de lupta)
-pe frontul de rsrit, situaia s-a schimbat in momentul in care Romnia a intrat in rzboi alturi de Antanta in august
1916.
-armatele romane au intrat in Transilvania, insa apoi au fost obligate sa se retrag la sud de Carpai.

1917
-a reprezentat un an de cotitura in ceea ce a privete purtarea rzboiului.
-Germania a declarat rzboi total pe mari si oceane tuturor navelor comerciale sau de rzboi.
-submarinele germane au scufundat o serie de nave americane
-la 2 aprilie 1917, preedintele Wilson a cerut congresului S.U.A. intrarea in rzboi.
-la 6 aprilie S.U.A. a intrat oficial in rzboi alturi de statele Antantei.
-in vara lui 1917, trupele romano-ruse au oprit ofensiva germana in Moldova, obinnd unele victorii la Marasti, Marasesti
si Oituz.
-un eveniment cu implicaii majore l-a avut izbucnirea revoluiei bolevice in toamna lui 1917, in Rusia.
- arul a fost nlturat si noile autoriti comuniste conduse de Lenin au manifestat intenia de a iei din rzboi si de a
ncheia pace separata cu Germania.
1918
-la nceputul lui 1918,Rusia a ncheiat pace separata cu Germania la Brest-Litovsk.
-iesirea Romniei din rzboi a dus la prbuirea frontului de est si a obligat Romnia sa semneze pace cu Germania la
Buftea ,Bucureti.
-intrarea S.U.A. in rzboi a inclinat definitiv balana in favoarea statelor Antantei.
-superioritatea economica si militara a determinat aliaii Germaniei sa capituleze pe rnd (Bulgaria, Turcia si AustroUngaria).
-la 11 noiembrie 1918 s-a realizat si capitularea Germaniei in urma semnrii unui armistiiu la Compiegne.
-aceasta data marcheaz sfritul primului rzboi mondial.
C.Urmarile rzboiului.
Toate statele participante la rzboi au suferit intr-un fel sau altul.
In timpul rzboiului au fost mobilizai circa 75 milioane de oameni.
Nr. morilor a fost aproximativ de 10 mil. iar cel al rniilor de 22 de mil.
S-au distrus mii de orae si aezri si sute de opera de arta.
Transporturile si telecomunicaiile s-au refcut cu greu de la rzboi.
Economia statelor europene a cunoscut o perioada de recesiune si nu s-a refcut dect dup civa ani.
Evenimentele din 1914-1918 au dus la dispariia unor imperii multinaionale (imp.austro-ungar, imp.tarist)
In Europa au aprut state noi (Cehia, Slovacia, regatul sarbo-croato-sloven) iar alte state si-au rentregit teritoriul (Polonia,
Romnia)
NOUA ORDINE INTERNAIONAL
Conferina de Pace de la Paris (1919 - 1920)
Dup rzboi, Conferina de Pace s-a desfurat n capitala Franei.
Prin numrul statelor reprezentante i prin totalul persoanelor participante a fost cea mai mare Conferin.
n total au participat 32 de state i circa 1000 de persoane (de la ef de stat i de guvern pn la ziariti, translatori i
traductori).
Puterea de decizie a aparinut marilor puteri convingtoare: SUA, Anglia, Frana, Italia, reunite n ceea ce s-a numit
Consiliul celor Patru.
Rusia care fcu-se parte din Antanta nu a participat la Conferina de Pace fiind confruntat cu un rzboi civil dup ce
comunitii au preluat puterea.
La Paris s-au semnat tratate de pace separate cu fiecare de statele nvinse:
cu Germania la Versailles
cu Austria la St. Germain
cu Ungaria la Trianon
cu Bulgaria la Neuilly sur Seine
cu Turcia la Svres
Statelor nvinse li s-au opus o serie de condiii cu caracter general:
plata unor despgubiri de rzboi
reducerea efectivelor militare
desfiinarea industriei de rzboi
GERMANIA
a pierdut toate coloniile;
s-a desfiinat serviciul militar obligatoriu;
avea dreptul la o armat format din 100.000 soldai i 4.000 ofieri;
trebuia s plteasc 132 miliarde mrci aur ca despgubiri de rzboi;
Alsacia i Lorena intrau n componena Franei;
la grania cu Frana s-a creat o zon demilitarizat pe o lime de 50 km.
AUSTRIA
trebuia s plteasc despgubiri de rzboi;
pe ruinele fostului Imperiu Austro Ungar au aprut o serie de state noi, iar unele teritorii au intrat n
componena altor state;
armata era redus la 30.000 de soldai;
s-a desfiinat flota de rzboi.

UNGARIA
a ieit din graniele Imperiului Austro Ungar, devenind stat separat;
a pltit despgubiri de rzboi;
armata era redus la 30.000 de soldai;
a recunoscut unirea Transilvaniei cu Romnia.
BULGARIA
grania cu Romnia era cea din 1913;
a cedat unele teritorii Serbiei i Greciei;
avea drepturi la o armat de 20.000 de soldai.
TURCIA
a pierdut teritoriile din Orientul Apropiat care au fost preluate din Anglia i Frana;
a pltit despgubiri de rzboi;
avea dreptul la o armat de 50.000 de soldai.
APARIIA UNOR NOI STATE N EUROPA
Una din cele mai importante urmri ale rzboiului a fost destrmarea Imperiului Ungar i apariia unor noi state pe ruinele
fostului imperiu:
a)
Polonia;
teritorii poloneze s-au aflat sub stpnirea unor ri din ambele tabere care s-au confruntat n rzboi
dup revoluia bolevic, Rusia a denunat unilateral tratatele referitoare la mprirea Poloniei.
Ulterior teritoriile poloneze au fost sub dominaia arist sau unit cu teritoriile polone, foste sub dominaie Austro Ungar.
Astfel s-a format statul polonez condus de un guvern n frunte cu Josef Pilsudski.
Prin tratatele de pace, Polonia a primit un teritoriu care trebuia asigurat ieirea la Marea Baltic, numit coridorul Gdansk
(sau Danzig) motiv de disput ntre Germania si Polonia n perioada interbelic.
b)
Cehoslovacia
Cehii i slovacii au ieit de asemenea de sub dominaia austro ungar.
Comitetul naional ceh a proclamat independena Cehiei, iar ulterior comitetul naional slovac a proclamat independena
Slovaciei.
Cele dou state s-au unificat punnd bazele Cehoslovaciei care avea ca form de guvernmnt, republic.
n fruntea noului stat s-a aflat Thomas Masaryk i Eduard Benes.
Cehoslovacia a devenit una din cele mai democratice ri din Europa n perioada interbelic.
c)
Iugoslavia
nc din 1878 exista un stat al slavilor din Balcani, numit Serbia. Dup rzboi, croaii i slovenii au ieit de sub dominaia
austro ungar, proclamndu-i dependena.
Ulterior croaii i slovenii s-au unit cu Serbia i au format regatul Srbo Croato Sloven.
n viitor acesta se va numi Iugoslavia i noul stat i-a cuprins pe toi slavii din Nord Vestul Peninsulei Balcanice.
d)
Romnia
MAREA UNIRE DIN 1918
Principalul obiectiv al Romniei n I rzboi mondial a fost ntregirea teritoriului naional. Etapele n realizarea marii unirii
au fost: unirea din 1859 i independena din 1877-1878.
Factori care au favorizat lupta pentru unire: 1)Factori externi = -revoluia bolevic din Rusia
-destrmarea Imperiului multinaional Austro-Ungar
-afirmarea principiului autodeterminrii popoarelor pe plan internaional
2)Factori interni = -organizarea politic a romnilor aflai sub dominaie strin
-sprijinul acordat de Romnia luptei naionale a romnilor din afara granielor rii
Marea unire din 1918 a avut loc n condiii i etape diferite de la o regiune la alta.
A)Basarabia
-n martie 1917 s-a format Partidul Naional Moldovenesc
-n contextul revoluiei bolevice din Rusia, romnii din Basarabia s-au organizat politic
-n octombrie 1917 la Chiinu a avut loc Congresul Ostailor Moldoveni
-aici s-a hotrt constituirea unui organism politic reprezentativ numit Sfatul rii(avea 125 membri) i un Consiliu director
n frunte cu Ion Incule.
Sfatul rii a proclamat autonomia provinciei iar n decembrie 1917 a proclamat Republica Democrat Moldoveneasc
-trupele ruse din Basarabia au provocat numeroase dezordini, la cererea Sfatului rii, armata romn a intervenit restabilind
ordinea
-dup ce Ucraina a devenit independent, Rep. Dem. Moldoveneasc i-a proclamat la rndu-i independena la 24 ianuarie 1918
-la 27 martie 1918 prin votul majoritii membrilor din Sf. rii s-a hotrt unirea Basarabiei cu Romnia (86-da, 3-nu, 36abineri)
B)Bucovina
-romnii din Bucovina au sprijinit ideea intrrii Romniei n rzboi alturi de Antanta
-n toamna lui 1918 deputaii romni n parlamentul de la Viena au format un Consiliu Naional Romn

-bucovinenii au respins ideea anexrii provinciei la Galiia

-n paralel, Ucraina a emis pretenii de stpnire asupra prii de nord a Bucovinei (armata romn a acordat sprijin
Bucovinei)
-la iniiativa lui Sextil Pucariu n Bucureti s-a format o Adunare Constituant (aceasta a proclamat autonomia provinciei
i avea n frunte un Birou Executiv condus de Iancu Flondor)
-n 15/28 noiembrie, un congres reprezentativ al Bucovinei a hotrt unirea acestui teritoriu n Romnia
C)Transilvania
-a fost cel mai important teritoriu romnesc aflat sub dominaie strin
-n timpul rzboiului s-au accentuat masurile represive luate contra romnilor
-numeroi romnii au fost obligai s lupte n armata Austro-Ungariei pentru interesele strine (foarte muli au dezertat din
armata austro-ungar)
-n toamna lui 1918 s-a reluat activitatea politic a romnilor din Transilvania
-la 12 octombrie 1918 la congresul PNR de la Oradea s-a adoptat Declaraia de autodeterminarea romnilor din
Transilvania (ulterior a fost citit n parlamentul de la Budapesta de ctre deputatul romn Alexandru Vaida Voievod)
-la 30-31 octombrie la hotelul Jagerhorn din Budapesta 6 reprezentani ai PSD (social-democrat) i 6 reprezentani ai PNR
au format Consiliul Naional Romn Central: PSD- Iosif Jumanca, Ion Fluera
PNR- tefan Cicio Pop, Vasile Goldi, Ion Suciu
-preedinte a CNRC a fost avocatul ardean t. Cicio Pop (sediul CNRC s-a aflat n casa lui)
-oraul Arad a devenit centrul politic al luptei pentru unire
-n ntreaga Transilvanie s-au organizat consilii naionale judeene i locale
-pe lng acestea s-au format i grzile naionale (=uniti narmate formate din voluntari care aveau rolul de a menine
ordinea i linitea, de a asigura paza instituiilor, colilor, drumurilor)
-la 9 noiembrie 1918 printr-o not ultimativ adresat Ungariei, CNRC a hotrt preluarea puterii n Transilvania
-n 13-14 noiembrie n sala Prefecturii din Arad au avut loc tratative ntre romni i o delegaie maghiar condus de
Oszkar Jaszi (fr nici un rezultat). Ulterior s-a hotrt convocarea unei Mari Adunri Naionale pe data de 1 decembrie la
Alba-Iulia:
-au participat 1228 de delegai oficiali (123 din Arad) i cca 100.000 de voluntari (cca 10000 din Arad)
-Vasile Goldi a citit Rezoluia de unire a Transilvaniei cu Romnia
Pn la unirea efectiv, Transilvania urma s fie condus de:
1)Marele Sfat Naional (un parlament condus de G. Pop de Bseti)
2)Consiliul dirigent (un guvern format din 15 membri, 3 din Arad, n frunte cu Iuliu Maniu)
Recunoaterea internaional a Marii unirii a venit n urma Conferinei de Pace de la Paris din 1919-1920
-Principiul de autodeterminare = principiul formulat de preedintele american Wilson care urma s stea la baza organizrii
lumii postbelice. Autodeterminare=dreptul unui popor de a-i hotr singur soarta
Cerine
-menionarea unui eveniment internaional, de la nceputul secolului al XX-lea care favorizeaz realizarea Romniei Mari,
respectiv, prezentarea unui fapt istoric desfurat de romni pentru nfptuirea acestui obiectiv;
-menionarea unei consecine a constituirii Romniei Mari;
-formularea unui punct de vedere referitor la implicaiile evenimentelor internaionale asupra Romniei, la sfritul
secolului al XIX-lea i nceputul secolului al XX-lea, i susinerea acestuia printr-un argument istoric.
-2 consecinte ale constituirii Romaniei Mari
-2 actiuni politice prin care s-a infaptuit Romania Mare si o consecinta a acestui fapt istoric
precizarea unei aciuni prin care se formeaz Romnia Mare;
formularea unui punct de vedere referitor la importana constituirii Romniei Mari pentru evoluia democraiei n statul
romn i susinerea acestuia printr-un argument istoric.
menionarea a trei aciuni prin care s-a constituit Romnia Mare la nceputul secolului al XX-lea;
Argumentai, printr-un fapt istoric relevant, afirmaia conform creia realizarea Romniei Mari a fost favorizat i de
politica de aliane dus de statul romn la nceputul secolului al XX-lea.
RELAIILE INTERNAONALE N PERIOADA INTERBELIC
A. SOCIETATEA NAIUNILOR I POLITICA SECURITII COLECTIVE
Societatea Naiunilor a fost principalul organism politic internaional, care urma s asigure pacea i securitatea n lume i
s garanteze respectarea prevederilor tratatelor de pace.
n condiiile n care SUA i-a manifestat dezinteresul fa de problemele Europei, Frana i Anglia erau cele dou mari
puteri, care trebuiau s asigure buna funcionare a Societii Naiunilor.
Conflictele de interese dintre cele dou mari puteri n zona Orientului Apropiat i Mijlociu s-au repercutat i asupra
Societii Naiunilor.
Frana a propus ca mijloc de constrngere pentru respectarea tratatelor de pace, folosirea armatei n timp ce Anglia dorea
folosirea mijloacelor economice.
Dei avea la baz principii generoase, Societatea Naiunilor nu a avut nici mijloacele i nici fora pentru a contracara
politica revizionist a statelor nvinse n primul rzboi mondial.
Principiul securitii colective, lansat de Societatea naiunilor, s-a concretizat prin ncheierea unor aliane cu caracter
regional a unor state mai mici.
1)nc din 1921 s-a format Mica nelegere (Romnia, Cehoslovacia i Iugoslavia).
2)n 1934 s-a constituit nelegerea Balcanic (Romnia, Iugoslavia, Grecia i Turcia).

3) Cea mai important tentativ de creare a unui sistem de securitate colectiv s-a realizat n 1928, cnd s-a semnat Pactul
Briand Kellogg. n scurt timp la acest pact au aderat 63 de state.
Funcionalitatea acestui pact a fost ns limitat de mai muli factori.
- Principalele state revizioniste nu au recunoscut acest pact.
- Criza economic mondial (1929 - 1933) a contribuit la agravarea problemelor politice.
- Ascensiunea fascismului ntr-o serie de state n deceniul IV al secolului XX.
B.) SPRE UN NOU RZBOI
n perioada interbelic au existat mai multe evenimente care au fcut ca lumea s se ndrepte spre un nou rzboi.
Politica revizionist a statelor nvinse n primul rzboi mondial i ascensiunea fascismului n diferite ri au dus la apariia
unor noi categorii de probleme pe care Societatea Naiunilor nu a putut s le gestioneze.
Mai ales n deceniul IV au avut loc astfel de evenimente care au dus la o situaie conflictual i care au apropiat lumea de
un nou rzboi.
n 1931, Japonia a invadat provincia Manciuria din Nord Estul Chinei. Ulterior aceast provincie i-a proclamat
independena sub numele de Manciuko controlat de Japonia. n 1933, Japonia a prsit Societatea Naiunii fapt ce a dus la
agravarea tensiunilor pe plan internaional.
O situaie similar s-a petrecut n Estul Africii. Sub pretextul unor conflicte de grani trupele italiene din Somalia au atacat
i au invadat Etiopia care era o ar independent.
Dei Societatea Naiunilor a condamnat agresiunea Italiei nu s-a luat nici o msur concret, iar Italia a ocupat Etiopia.
n Europa situaia s-a agravat mai ales dup ce n Germania Hitler i partidul nazist au preluat puterea.
Germania a promovat o politic de nerespectare a prevederilor tratatelor de pace fapt demonstrat i de ieirea din Societatea
Naiunilor n 1933.
n Germania s-a reintrodus serviciul militar obligatoriu i s-a nceput un plan secret de renarmare.
Un fapt important n planul relaiilor internaionale a fost i apropierea dintre Germania i Italia. Cele dou state au semnat
n 1936 un tratat cunoscut sub numele AXA ROMA - BERLIN.
n 1937 s-a semnat ntre Germania i Japonia PACTUL ANTICOMINTERN.
n 1938 n martie s-a realizat agresiunea Germaniei mpotriva Austriei. Eveniment cunoscut n istorie sub denumirea de
ANSCHLUSS a nsemnat alipirea Austriei la Germania.
n septembrie 1938 a avut loc Conferina de la Mnchen ntre Germania, Italia, Anglia i Frana. Reprezentanii Franei i
Angliei i-au dat practic acordul ca Germania s ocupe regiunea sudet din Cehoslovacia (n anul urmtor dup ce Slovacia
i-a proclamat independena, Germania a ocupat i restul teritoriilor cehe).
Cel mai important eveniment care a contribuit hotrtor la declanarea celui de-al doilea rzboi mondial a fost pactul de
neagresiune semnat ntre Germania i URSS la 23 august 1939. Pactul Ribbentrop Molotov a oferit lui Hitler
posibilitatea de a declana rzboiul la 1 septembrie 1939 prin agresiunea direct asupra Poloniei.
ECONOMIA SI SOCIETATEA IN ANII "MARII CRIZE"(1929-1933)
A) Marea criza economica mondiala; cauze si urmri
Intre 1922-1928,principalele state ale lumii au cunoscut o perioada de stabilitate si prosperitate. Cu att mai puternic
a fost socul in momentul declanrii crizei economice. Debutul acesteia a avut loc la 24 octombrie 1929 ( Joia neagra )
cnd s-au prbuit preul aciunilor la bursa din New York. Dup acest moment, criza economica a cuprins toate domeniile
( financiar - bancar, industrial, agricol, social si domeniul serviciilor ), iar din SUA s-a rspndit si in celelalte state
dezvoltate ale lumii ( mai puin URSS si SUEDIA )
Cauzele crizei economice au fost:
- creterea artificiala a preturilor unor aciuni, datorita speculaiilor la bursa
-dezvoltarea produciei industriale fara a se asigura in aceeai proporie creterea consumului.
- lipsa unui sistem de protecie sociala
Principalele forme de manifestare ale acestei crize au fost:
- falimentul a zeci de mii de interprinderi si bnci
- cretere considerabila a inflaiei
- scderea puterii de cumprare
- creterea omajului ( 30 milioane in 1932, din care mai muli de jumate erau in SUA )
- scderea salariilor
- scderea preturilor la produse agricole
- scderea produciei industriale ( cu 46% in SUA cu 34% in Germania si 27% in Frana )
- numeroase tensiuni sociale, grave,demonstraii
Criza economica a avut importante inplicatii si in plan politic. In deceniul IV al sec XX asistam la ascensiunea
formaiunilor politice extremiste si la instaurarea unor regimuri dictatoriale intr-o serie de state:
- in 1923 in Portugalia s-a instaurat un regim fascist a lui Antonio Salazar.
- in Ianuarie 1933, Hitler a preluat putere in Germania
- dup rzboiul civil din 1936-1939, in Spania s-a instaurat un regim fascist, condus de Franco Albania.
- in Romnia, asistam la ascensiunea miscarii legionare
- in Albania, Bulgaria si Grecia s-au instaurat regimuri dictatoriale
Totui s-au pstrat regimuri democratice in tari precum: Anglia, Frana, Olanda, Luxemburg, si tarile nordice.

B) Redresarea economica
Toate guvernele au cutat soluii pentru ieirea din criza.
Economistul J. Maynard Keynes a propus un program anticriz, care avea la baza controlul inflaiei, devalorizarea
monedei si masuri protectoniste ( programul a fost aplicat in Anglia )
In SUA republicanii aflai la putere in frunte cu preedintele Hoover, au considerat ca acesta criza se va rezolva de la
sine prin mecanismele economiei de piaa. La alegerile din 1932, democraii si candidatul lor la preedinie F. Delano
Roosevelt au lansat un coerent anti-criza, numit New Deal care avea la baza:
- necesitatea nfptuirii unor reforme
- restructurarea economiei
- acordarea unor subvenii productorilor si fermierilor
- dezvoltarea unor asigurri sociale si creterea rolului statului in economie.
Roosevelt a ctigat alegerile din 1932, apoi si pe cele din 1936 si 1940. Provenea dintr-o familie de politicieni
americani si in 1928 a fost ales guvernator al statului New York
Acest program "New Deal"a avut doua componente ( etape ) :
1. 1933-1934
- s-a urmrit in principal redresarea economica
- s-a introdus controlul statului asupra produciei si a investiiilor
- s-au acordat credite bncilor considerate solvabile
- s-a aplicat un program de combatere a omajului ( redresarea cailor ferate, construirea unor autostrzi, amenajri hidroenergetice )
- a mrit impozitul pe venituri care depesc 50 de mii de dolari pe an.
- au sporit cheltuielile de narmare
- s-a impus reducerea suprafeelor cultivate pentru meninerea preturilor, produselor agricole la un an nivel acceptabil.
2. 1935- 1938
- s-a urmrit mai ales nfptuirea unor reforme sociale.
- s-au construit locuine sociale.
- s-au introdus asigurrile sociale pentru omaj boala si batranete.
- s-a lansat un nou program de lucrari publice care a dus la construirea unor aeroporturi, spitale, centrale electrice.
Toate aceste au fcut ca in 1937 producia industriala a SUA sa fie la nivelul celei din 1928
Redresarea economiei a avut ritm diferit de la tara, fiecare guvern ncercnd sa aplice un program propriu. Masurile
luate de guverne au impus o noua concepie, cea a "statului providena", capabil sa intervin si sa nlture dezechilibrele
economice prin subvenii, comenzi ( ale statului ), controlul inflaiei, protecionism, credite, politici sociale.
Intervenia statului in economie s-a accentuat dup "marea criza", iar aceasta reprez. una din marile cauze pentru care
economia mondiala nu a mai cunoscut o criza de asemenea proporii.
AL DOILEA RZBOI MONDIAL (1939-1945)
A. Cauze
Politica revizionist a statelor nvinse n primul rzboi mondial
Ascensiunea regimurilor fasciste i naziste.
Politica conciliatorist a Angliei i Franei fa de unele aciuni ale Germaniei.
Ideologia rasist, ultranaionalist i antisemit (ura fa de evrei) a unor state totalitare.
Politica militarist promovat de Japonia n Extremul Orient
B. nceputul rzboiului
Printr-o serie de tratate i aliane, Hitler a pregtit din timp declanarea rzboiului.
Motivul declaraiei rzboiului la constituit coridorul Gdansk (Danzig) acordat Poloniei dup primul rzboi
mondial.(acesta asigur Poloniei ieirea la M. Baltic i n acelai timp separa Prusia Oriental de restul Germaniei)
La 1 septembrie 1939 conform "planului alb" i a directivei de rzboi numrul 1 Polonia a fost atacat de ctre germani.
Ulterior Anglia i Frana ca i garante ale integritii Poloniei au declarat rzboi Germaniei. Diferite aliane s-au pus n
micare i astfel a debutat cel de-al doilea rzboi mondial.
Rezistena armatei poloneze mult inferioar din punct de vedere numeric i tehnic a fost nfrnt n mai puin de o lun.
La 27 septembrie, Polonia a capitulat (unii lideri politici o parte a populaiei civile s-au refugiat n Romnia iar tezaurul
Poloniei a tranzitat ara noastr).
Dup capitulare, partea de vest a Poloniei a fost ocupat de Germania iar partea de rsrit a fost ocupat de URSS.
Din octombrie 1939 pn n aprilie 1940 a avut locrzboiul ciudat (dei marile puteri se aflau n conflict, nu au avut loc
aciuni militare propriu-zise).
C. Extinderea rzboiului
n primvara lui 1940, folosind aceeai tactic a rzboiului fulger, Germania a atacat i a ocupat Danemarca i Norvegia.
Conform planului galben, Germania a nclcat neutralitatea Belgiei,Olandei Luxemburgului care au fost de asemenea
ocupate.
La fel ca-n primul rzboi mondial, Frana a fost atacat dinspre nord, din Belgia.
n iunie, armata francez a capitulat iar mare parte din teritoriu,inclusiv Paris a ajuns sub regim de ocupaie german.
De asemenea s-a constituit un guvern colaboraionist cu sediul la Vichy condus de marealul Ptain.
Rezistena francez a fost coordonat de generalul de Gaulle care se afl n Anglia.
Hitler a renunat la gndul debarcrii n Anglia ns a supus insulele britanice la bombardamente repetate luni n ir.

n cele din urm Germania va renuna la ideea cuceririi Angilei (Anglia a rezistat datorit propriilor fore ct i sprijinului
acordat de SUA).
Rzboiul s-a extins n Peninsula Balcanic n momentul n care Grecia i Iugoslavia au fost ocupate de ctre trupele italiene
i germane.
Conflictul dintre cele dou tabere s-a purtat i n nordul Africii.
Germania a trimis un corp expediionar (Afrika Korps) n Nordul Africii condus de generalul Rommel care s sprijine
aciunile italienilor.
n Extremul Orient, Japonia urmrea s formeze o zon de co-prosperitate n S-E Asiei. La 7 dec.1941 aviaia japonez a
atacat i distrus n cea mai mare parte baza naval american din Pacific de la Pearl Harbour (Hawai).
n vara anului 1941 s-a pus n aplicare planul Barbarossa, prin care Germania urmrea s cucereasc Uniunea Sovietic.
n iunie 1941 armata german alturi de care au participat i soldai romni au atacat Uniunea Sovetic.
D. Momentele de cotitur n al doilea rzboi mondial.
Pn n 1942 ,Germania i aliaii si au obinut o serie de victorii pe diferite fronturi.
Din 1942, adversarii Germaniei s-au mobilizat i au ncheiat o serie de tratate i aliane.
Principalele momente de cotitur n al doilea rzboi mondial au fost:
1.Victoria flotei americane mpotriva celei japoneze din Oceanul Pacific n iunie 1942 la Midway.
2.Victoria trupelor sovietice n ianuarie 1943 la Stalingrad. Dup acest moment, armata roie s-a aflat ntr-o permanent
ofensiv; n vara lui 1943 ruii au obinut o important victorie n btlia de la Kursk iar pn n iulie 1944 a fost eliberat
ntregul teritoriu al URSS.
3.n mai 1943 trupele germano-italiene au fost nfrnte i alungate din Nordul Africii. Aliaii au debarcat n Sicilia iar apoi
n Pen.Italic.
Regimul lui Mussolini a czut, Italia a ieit din rzboi iar armata german fost obligat s se retrag.
E. Coaliia antifascist.
Statele atacate au format o larg coaliie n care s-au impus SUA i URSS.
La nceput SUA a sprijinit Anglia cu credite i armament.
n vara anului 1941 s-a ncheiat un acord anglo-rus de acord reciproc. n august 1941 s-a semnat CARTA ATLATICULUI
Prin care SUA i Anglia i-au declarat obiectivele comune.
n ianuarie 1942 a avut loc formarea oficial a coaliiei prin :Declaraia Naiunilor Unitesemnat de 26 de state care i
luau angajamentul de a colabora i de a nu ncheia pace separat cu statele adversare.
Dup formarea acestei coaliii cele 3 mari puteri ,SUA, Anglia i URSS au organizat mai multe conferine n care au
dezbtut problemele legate de rzboi i de organizare a unei lumi postbelice.
n noiembrie 1943 a avut loc Conferina de la Teheran unde s-a hotrt debarcarea n Normandia i sprijinirea rezistenei
Iugoslave n Balcani.
F. Victoriile coaliiei antifasciste.
Supunerea aliailor a fost evident pe toate fronturile.
n est ,URSS s-a aflat ntr-o permanent ofensiv(la 23 august 1944 Rom a ntors Anglia mpotriva Germaniei fapt care a
contribuit la prbuirea dispozitivului n Balcani).
Pe frontul de vest .la 6 iunie 1944 a avut loc debarcarea din Normandia.
n primvara lui 1945 mai multe armate germane au capitulat pe diverse fronturi. Berlinul a fost cucerit iar la 9 mai 1945
Germania a capitulat necondiionat= sfritul rzboiului n Europa.
n Extremul Orient ,superioritatea anglo-american era evident iar Japonia a pierdut toate teritoriile cucerite anterior.
n faa refuzului Japonia a capitulat .n august 1945 s-a recurs la bombele atomice de la Hiroshima i Nagasaki.
La 2 septembrie 1945 Japonia a semnat actul de capitulare necondiionat.
G. Noua configuraie a lumii la sfritul rzboiului.
1.Conferina de la Ialta
-a avut loc n februarie 1945 ntre URSS, Anglia, SUA
-s-au dezbtut condiiile capitulrii Germaniei
-s-a dezbtut modul de administrare a teritoriului german.
-s-a hotrt judecarea criminalilor de rzboi
-s-au stabilit sferele de influen i regim politic n Europa dup rzboi.
2.Conferina de la Potsdam -iulie august 1945
-marile puteri au delimitat zonele de ocupaie n Germania.
-grania german-polon a fost stabilit pe linia Oder-Neisse.
-s-au luat msuri pentru pregtirea tratatelor de pace
-s-a creat un tribunal personal care urma s judece criminalii de rzboi.
-I s-a cerut Japoniei s capituleze.

ONU I ORGANISMELE SALE

nc din 1941,englezii i americanii au propus un sistem de securitate general care s fie mai eficace dect Soc. Naiunilor.
Avnd ca baz Carta Atlanticului,acest proiect a fost modificat n 1942 i s-a adoptat Declaraia Naiunilor Unite.
La conferinele Dumbarton Oaks (august-septembrie 1944, San Francisco (aprilie-iunie 1945) s-a adoptat Carta Naiunilor
Unite.
La 24 octombrie 1945 aceasta intr n vigoare ceea ce marcheaz nfiinarea ONU.
B. Organele de conducere ale ONU
ONU,care are sediul la New York, este alctuit din :
1.Adunarea general
-cuprinde delegaii tuturor statelor membre
2.Consiliul de securitate
-compus din 10 membri alei pentru 2 ani i 5 membri permaneni cu drept de veto. SUA , Marea Britanie, URSS ,Frana,
China, este respectat pentru meninerea pcii.
3.UN SECRETAR GENERAL.
-ales pe un mandat de 5 ani
-administreaz organizaia
Alte organisme importante ale ONU:
Consiliul de tutel
-se ocup de administrarea unor teritorii aflate sub tutel sau mandat pn la obinerea independenei.
Consiliul economic i social
-se ocup de promovarea n lume a unor standarde mai nalte via
Curtea internaional de justiie
-tribunal internaional cu sediul la Haga.
RZBOIUL RECE
La sfritul rzboiului au existat 5 mari puteri la nivel mondial:SUA, URSS, Anglia, Frana,China.
n fond ,supremaia mondial a fost deinut de-a lungul ntregii perioade postbelice de cele 2 super-puteri SUA i URSS.
Imediat dup rzboi au aprut i primele divergene din cauza faptului c URSS a neles ntr-un mod aparte s aplice
hotrrile luate la Conferina de Ialta .nclcnd nelegerile cu SUA i Anglia ,URSS a declanat un proces de comunizare
a ntregii Europe de Rsrit.
Perioada de confruntri diplomatice i ideologice care au urmat dup al doilea rzboi mondial ntre cele 2mari puteri i
aliaii lor poart denumirea de Rzboi Rece.(termenul a fost folosit prima dat de un jurnalist american W. Lipmann).
Fostul premier britanic Winston Churchill a atras atenia nc din1946 printr-un discurs rostit la Fulton (Missouri) c ntre
Europa de est i cea de vest s-a tras o cortin de fierde la Marea Baltic pn la Marea Adriatic .
n spatele cortinei de fier Uniunea Sovietic a reuit pn n 1948 s instaureze cu ajutorul comunitilor autohtoni regimuri
i guverne comuniste subordonate Moscovei.
Preedintele american H.Truman a ncercat s mpiedice extinderea procesului de comunizare asupra altor ri.
n conformitate cu doctrina Truman SUA a sprijinit forele democratice di Grecia i Turcia, salvnd practic cele 2 ri
de la comunizare.
Un alt motiv de divergene ntre SUA i URSS a fost Planul Marshall.Conform acestui plan SUA a urmrit s sprijine
cu fonduri refacerea economic a tuturor statelor europene afectate n urma rzboiului.
Crizele rzboiului rece
1. razb din Coreea
-s-a ncheiat n 1953 i n urma acordurilor de la Panmunjon peninsula a rmas divizat iar linia de demarcaie ntre cele
dou pri a constituit-o paralela de 38* latitudine Nordic.
2 rzboiul din Vietnam.
Imediat dup rzboi,Vietnam a ieit de sub dominaia colonial francez.
Partea de nord a rmas sub influena comunist n timp ce partea de sud a rmas sub influena occidental.
La un moment dat comunitii din nord au declanat un rzboi cu scopul de a ocupa i partea de sud.
n 1964 SUA a intervenit n rzboi urmrind s opreasc expansiunea comunitilor din nord.
Dup circa 10 ani de conflicte, rzboiul s-a ncheiat cu victoria armatei comuniste iar Vietnamul a fost comunizat n
totalitate.
3. Criza rachetelor din Cuba n 1962
a reprezentat cel mai important moment de criz dintre cele 2 superputeri naintea unei relative perioade de destindere care
a urmat dup acest moment.
Ea a fost prov. de instalarea n Cuba de ctre URSS a unor rachete balistice ndreptate mpotriva SUA.
Criza diplomatic a fost dezamorsat n urma ntlnirii dintre preedintele american John Fitzgerald Kennedy i liderul
Uniunii Sovietice Nikita Hruciov (URSS a acceptat s-i retrag rachetele din Cuba).
Dup 1962 cele 2 mari puteri au ncheiat unele tratate de reducere i neproliferare a armelor nucleare fapt ce a dus la
destindere n planul relaiilor internaionale.

Conflictul dintre cele dou puteri a continuat ns la nivel diplomatic cauzat fiind de:
1.Rzboaiele israeliano-arabe
2.Aciune de spionaj reciproc
3.Invadarea Afganistanului ce ctre URSS n 1979.
Principalele fore de descurajare n pornirea unui nou rzboi de-a lungul perioadei postbelice le-au constituit cele dou
aliane politico-militare.
1.NATO care grupeaz statele occidentale n frunte cu SUA (format n 1949).
2.Tratatul de la Varovia format n 1955care nu va grupa majoritatea statelor comuniste sub conducerea URSS.
Sfritul perioadei Rzboiului Rece este anul 1989 cnd regimurile comuniste din URSS i celelate tari comuniste din
Europa s-au desfiinat.
REGIMUL COMUNIST IN ROMANIA
A. Etapele instaurrii comunismului n Romnia
- 23 august 1944 s-a deschis calea comunizrii rii
- fraudarea alegerilor de la 19 noiembrie 1946, ctigate de Blocul Partidelor Democratice (BPD), alian condus de PCR.
- 6 martie 1945 instaurarea unui guvern procomunist, condus de Petru Groza
- regele Mihai a fost obligat sa abdice la 30 decembrie 1947 i apoi s prseasc Romnia. Chiar n seara nlturrii
forate a regelui a fost data publicitii Legea nr. 363, prin care era abolit monarhia i se proclama Republica Popular
Romn.
-a fost un regim politic totalitar
-baza politic a noului regim a fost asigurat de Constituia din 1948 i cea din 1952
B. Constituia din 1948 = baza juridic a noului regim
- n condiiile ocuprii arii de ctre sovietici, a cuceririi puterii politice de ctre comuniti i a nlturrii monarhiei, s-a
pus problema adoptrii unei noi Constituii n martie 1948
- dup autodizolvarea fostului parlament, au fost organizate alegeri pentru noul organ reprezentativ, numit de acum
nainte Marea Adunare Naional.
- se consfinea noua titulatur a statului, de Republica Popular Romn
Aparent, legea fundamental consfinea principii democratice, precum suveranitatea poporului, votul universal:
ntreaga putere de stat eman de la popor i aparine poporului, care i exercit puterea prin organe reprezentative, alese
prin vot universal, egal, direct i secret".
De asemenea, statua egalitatea n faa legii pentru toi cetenii Republicii Populare Romne, fr deosebire de sex,
naionalitate, ras, religie sau grad de cultur. Acetia puteau fi alei (la 23 de ani) i puteau alege (participau la vot de la 18
ani) toate organele statului.
Teoretic, prin Constituie erau afirmate libertatea contiinei i libertatea religioas; libertatea individual a ceteanului;
libertatea presei, a cuvntului, a ntrunirilor, mitingurilor, cortegiilor i manifestaiilor. Practic ns, toate afirmaiile aparent
democratice nu erau acoperite de garantarea acestor drepturi, care au fost, n marea lor majoritate, nclcate sistematic n
timpul regimului comunist.
Constituia din 1948 nu mai prevedea principiul separrii puterilor n stat, ntruct Marea Adunare Naional (MAN)
devenea organul suprem al puterii de stat a Republicii Populare Romne", deci legislativul i executivul se confundau.
Prerogativele MAN erau: alegerea Prezidiului Marii Adunri Naionale; formarea guvernului Republicii Populare Romne;
modificarea Constituiei; stabilirea numrului, atribuiilor i denumirilor ministerelor i desfiinarea, contopirea sau
redenumirea celor existente; votarea bugetului, fixarea impozitelor i a modului de percepere a lor; deciderea consultrii
poporului prin referendum; acordarea amnistiei.
Puterea executiv (n fapt, singura putere real n stat) aparinea Consiliului de Minitri, compus din preedintele
Consiliului de Minitri, din unul sau mai muli vicepreedini i din minitri.
Organele locale ale puterii de stat erau consiliile populare locale.
Puterea judectoreasc era reprezentat de instanele de judecat i de Curtea Suprem, dar independena justiiei era
practic desfiinat prin intervenia factorului politic.
C. Perioada Gheorghe-Gheorghiu Dej (1947-1965) perioada stalinismului comunist
Etapa 1947-1960
-1948 PCR a devenit PMR
-1948 incepe procesul de nationalizare - Prin Legea din 11 iunie 1948 privind naionalizarea principalelor mijloace de
producie, au fost confiscate, ntr-o prim etap, peste 1 000 de ntreprinderi industriale i miniere, cu capital romnesc sau
strin.
-1949 incepe procesul de colectivizare, lichidarea complet a micii proprieti rurale - La 27 aprilie 1962, Gheorghiu-Dej
anuna oficial ncheierea procesului de colectivizare a agriculturii, 3 201 000 de familii din mediul rural fiind ncadrate n
structuri colectiviste, ceea ce reprezenta circa 96% din suprafaa agricol a rii.
-Gh.Gheorgiu-Dej era secretar general al PMR
-n 1952 a lichidat linia moscovit (Vasile Luca, Emil Bodnra)
-n 1954 l-a lichidat pe Lucretiu Patrascanu
Politica externa
- Crearea Consiliului Economic de Ajutor Reciproc (CAER), n 1949, a constituit iniial o ripost" imediat la aplicarea
Planului Marshall
-perioada a insemnat o supunere total fa de Moscova

10

-a condamnat regimul lui Tito din Iugoslavia

- La 14 mai 1955, statele aflate n sfera de influen sovietic (mai puin Iugoslavia) semneaz n capitala Poloniei un tratat
de alian militar, cunoscut sub numele de Tratatul de la Varovia
- Evenimentele desfurate la Budapesta, n toamna anului 1956, au artat cu prisosin c Moscova nu accepta
desprinderea din sfera sa de influen, astfel c intervenia militar pentru nbuirea revoltei a reprezentat doar o chestiune
de decizie politic. nfrngerea revoluiei anticomuniste maghiare prin intervenia Armatei Roii, acordarea azilului politic
unor membri ai guvernului de la Budapesta i apoi extrdarea lor, pentru a fi condamnai i executai, au permis lui
Gheorghiu-Dej s-i consolideze prestigiul n cadrul blocului comunist.
-la 24 mai 1958, era anunat decizia Kremlinului de retragere a trupelor sovietice din Romnia, retragere ce a fost
ncheiat, practic, n luna august. Plecarea Armatei Roii a nsemnat pe plan extern primul pas al unei desprinderi relative
de Moscova.
Etapa 1960-1965
-a marcat deprtarea fa de URSS
-s-a liberalizat viaa cultural
-s-au eliberat detinutii politici
-s-au reluat legturile cu Iugoslavia
-Declaraia din aprilie 1964 marcheaza tendintele de independenta fa de Moscova
D. Regimul Ceauescu(1965-1989) - perioada naional comunismului
Constituia din 1965
n condiiile n care ncepuse procesul de destalinizare i venise la conducerea partidului unic Nicolae Ceauescu, odat
cu schimbarea denumirii rii n Republica Socialist Romnia, la 21 august 1965, a fost adoptat o nou Constituie.
Constituia din 1965 nu aducea modificri importante ale atribuiilor Marii Adunri Naionale, care reprezenta n
continuare organul suprem al puterii de stat, unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste Romnia" (art. 42).
Guvernul i pstra numele de Consiliu de Minitri i era definit ca organul suprem al administraiei de stat.
Tribunalele i procuratura rmneau subordonate factorului politic, reprezentat de Partidul Comunist.
Etapa 1965-1971 -a continuat politica independentei fa de Moscova
-PMR a devenit PCR
-s-a adoptat o noua Consitutie Romnia devenind Republic socialist 1965
Politica externa
-1967 s-au reluat legaturile diplomatice cu RFG
-1968 s-a opus invaziei sovietice n Cehoslovacia => acestea au adus la creterea prestigiului pe plan intern (Ceauescu
avea relatii bune cu statele occidentale Frana, SUA, Anglia - i cu organismele economice internaionale Fondul
Monetar International)
Etapa 1971-1989-s-a pus capat liberalizarii dup vizitele n China i Coreea de Nord
-a lansat revoluia culturala prin care trebuiau ideologizate toate sectoarele vietii sociale
-a pus bazele dictaturii personale (1974 devine primul preedinte al Republicii, i-a promovat rudele n funcii, s-a
dezvoltat cultul personalitatii)
-n anii 80 a debutat criza regimului Ceausescu (a scazut continuu nivelul de trai, a respins politica de reforme a lui
Gorbaciov, Romnia era izolat pe plan extern)
E. Cultura i monopolul ideologic communist
-ideologia n tarile comuniste a fost Marxism-Leninismul
-se urmreau impunerea controlul n toate sectoarele i construirea omului nou
-s-a dus o politic de rusificare
Mijloacele de impunere a acestei directii n cultura Romneasc:
-ntreruperea legaturilor cu occidentul
-desfiinarea Academiei romne i nfiinarea uneia noi subordonate PCR
-s-a organizat nvmntul dup model sovietic
-s-a impus controlul statului asupra bisericii
-s-a inrodus cenzura(s-au interzis 8000 de titluri i reviste)
Etapa1948-1965 -campania activ de rusificare
-s-au infiinat edituri biblioteci i muzee cu profil romno-rus
-lb rus era obligatorie n coli
- cultura Rom. a devenit o anexa a culturii sovietice
Etapa 1965-1974 -a scazut importanta Marxismului
-a crescut ponderea disciplinelor exacte i tehnice
-istoria a fost rescris
-nvmntul a cunoscut o perioada de relativ modernizare
Etapa 1974-1989 - perioada nefast pentru cultura romn
-istoria a fost aservit cultului personalitii lui Ceauescu (el avea o geneologie pn la Burebista)
-simbolul acestei perioade a devenit Academia de partid Stefan Gheorghiu
-apar primele disidente culturale romnesti: Paul Goma, Dinu Giurescu, Vlad Georgescu, Mircea Dinescu, Doina
Cornea

11

SECURITATEA I REPRESIUNEA POLTITIC

-vechile elite politice i culturale au fost nlturate nc din 1948
-autoritatile comuniste au desfiinat vechile organe de ordine i informatii (sigurant public, poliia, jandarmeria,
Serviciul Special de Informatii) care au fost inlocuite cu organizatii de tip sovietic (secutitatea i miliia)
-n august 1948 a fost creata Direcia General a Securitatii poporului SECURITATEA n structura Ministerului de
Interne
- n martie 1951 DGSP a devenit DGSS
- n 1952 DGSS a devenit Min. Securitii Statului care n 1955 a reintrat n componena Ministerului de Interne
- n 1956 securitate avea cca. 25.000 de cadre (C.I.A. 18.000 de cadre) majoritatea fiind muncitori, rani, funcionari (83
% romni 10% maghiari i 6% evrei)
-forta Securitatii a fost data de metodele folosite, efectivele umane i utilizarea informatiilor
1. Regimul Dej
-arestarea, anchetarea, tortura fizic i politic, privarea de libertate, executarea opozanilor - spatiul concentrationar era
format din inchisori (Gherla, Aiud, Sighet, Piteti), lagare de munca fortat (Canalul Dunre-Marea Neagr), domicilii
obligatorii
- deportarea minoritatilor germane din Romnia (deportarea n Brgan a vizat aproximativ 40 000 de persoane, care nu
erau pe placul noului regim)
-lichidarea liderilor PNT, PNL, PSD i a fruntailor bisericii greco-catolice membri marcani ai partidelor istorice
interbelice (luliu Maniu, Ion Mihalache, C.I.C. Brtianu, Gheorghe I. Brtianu, Constantin Argetoianu etc.), oameni de
cultura (Anton Golopenia, Mircea Vulcnescu)
-peste 400.000 de oameni au fost inchisi
- verificarea i epurarea membrilor PNR
- represiunea contra ranilor care se opuneau colectivizrii
- represiunea contra srbilor din Banat
- represiune contra studenilor i intelectualilor dup evenimentele din Ungaria i Polonia
2. Regimul Ceausescu
-internarea opozanilor n azile i spitale psihiatrice
-ascultarea convorbilor telefonice
-alcatuirea de dosare penale
-interzicerea legaturilor cu straini
- nchisori comuniste Sighet, Aiud, Gherla, Piteti
3. Disidena anticomunist
- rezistena anticomunist n Romnia o reprezint lupta armat din muni - Cele mai importante grupuri de rezisten
armat au fost Haiducii Muscelului, Sumanele Negre, Micarea Naional de Rezisten, Haiducii lui Avram lancu, Graiul
Sngelui etc. In zona Muscelului (grupurile conduse de fraii Arnuoiu i de colonelul Gheorghe Arsenescu) i n zona
Munilor Fgra (grupul condus de Ion Gavril-Ogoranu), au avut loc puternice ciocniri cu trupele de Securitate.
- 1977 - revolta minerilor din Valea Jiului.
- noiembrie 1987 - manifestaie a muncitorilor de la Uzina "Steagul Rou" din Braov
Cerine
-precizarea unui regim politic din Romnia postbelic i prezentarea unui fapt istoric desfurat, n plan intern, n aceast
perioad;
-menionarea a dou fapte istorice internaionale, din perioada postbelic, n care este implicat i Romnia, respectiv, a
cte unei consecine a fiecreia pentru statul romn;
-formularea unui punct de vedere cu privire la evoluia Romniei postbelice i susinerea acestuia printr-un argument
istoric.
-2 fapte istorice internationale din a 2 jumatate a sec XX si precizarea atitudini Romaniei fata de una dintre acestea
-2 atitudini pe care le-a adoptat Romania in cadrul pliticii sale de aliante in a 2-a jumatate a sec XX si a cate unei actiuni
care sa ilustreze fiecare atitudine
-o actiune la care participa Romania in cadrul Razboiul rece pe plan extern dupa 1950 si o consecinta
Razboiul rece - 10, 19, 35, 50, 56, 62, 64, 66, 68, 80, 98
-secolul in care se desfasoara razboiul rece
-2 caracteristici ale regimului politic in Romania in timpul Razboiului rece
-2 actiuni desfasurate pe plan intern in timpul regimului Stalinist/national-comunist in Romania si precizarea unei
consecinte a uneia dintre ele
-un regim de tip comunist existent in Romania in timpul Razboiului rece si mentionarea a 4 fapte istorice desfasurate pe
plan intern intre 1964-1989
-un fapt istoric prin care Romania se implica in Razboiul rece pe plan extern si 2 consecinte ale faptului istoric precizat pt
statul roman
-un element de continuitate in implicarea Romaniei in evenimentele din Razboiul rece
-2 evenimente desfasurate in Romania in preioada Razboiul rece si precizarea unei consecinte dintre acestea
-un punct de vedere referitor la situatia/pozitia/evolutia/implicarea Romaniei in cadrul Razboiul rece / un argument
istoric
-un fapt istoric la care Romania participa pe plan international in a 2-a jumatate a sec XX, o consecinta a acestuia
- o actiune desfasurata de Romania in cadrul Razbouilui rece pe plan extern in a 2-a jumatate a sec XX

12

Stalinism, comunism, national-comunism, disidenta anticomunista 5, 6, 7, 16, 17, 18, 21, 25, 26, 27, 30, 37, 40, 47,
72, 82, 86, 88, 94, 95, 96, 97
-secolul si epoca instaurarii stalinismului in Romania si 2 cauze
-un fapt istoric desfasurat in perioada stalinismului/national-comunismului si o consecinta pt statul roman
-2 fapte istorice desfasurate pe plan international la care Romania participa in perioada stalinismului
-un factor intern si extern favorabil instaurarii stalinismului in Romania
-precizarea regimului de tip comunist instaurat in Romania dupa regimul stalinist
-3 elemente de continuitate intre Stalinism si national-comunism
-un punct de vedere cu privire la rolul stalinsimului si national-comunismului in Romania /un argument istoric
-un punct de vedere cu privire la instaurarea stalinismului in Romania /un argument istoric
-un punct de vedere cu privire la regimul stalinist in Romania /un argument istoric
-un punct de vedere referitor la consecintele stalinismului in Romania /un argument istoric
-precizarea regimului de tip comunist existent in Romania anterior national-comunismului si 2 fapte istorice desfasurate pe
plan intern intre 1948-1965
-un fapt istoric din timpul perioadei national comuniste si 2 consecinte alea acestuia
-4 fapte istorice intiate pe plan politic si/sau idiologic de regimul national comunist
-o atutudine adoptata de Romania fata de Razboiul rece in timpul regimului national comunist
-un punct de vedere cu privire la instaurarea national comunismului in Romania /un argument istoric
-un punct de vedere cu privire la rolul regimului national communist in istoria Romaniei /un argument istoric
-secolul si cauza instaurarii comunismului
-4 actiuni initiate de regimul communist
-un punct de vedere referitor la rolul regimului comunist in Romania /un argument istoric-secolul si cauza aparitiei
disidentei anticomuniste
-o forma de manifestare anticomunista
-2 actiuni si 2 consecinte ale manifestarii disidentei anticomuniste in Romania
-precizarea unei forme de disidenta anticomunista si prezentarea unei actiuni desfasurate in regimul national communist
-un punct de vedere cu privire la disidenta anticomunista /un argument istoric
-mentionare a 2 fapte istorice desfasurate pe plan intern intre 1965-1989
-2 fapte istorice desfasurate pe plan intern in cadrul fiecaruia dintre ele prezentarea unui fapt istoric desfasurat in Romania
in cadrul razboiului rece pe plan extern
-2 evenimente interne la care participa Romania in cadrul razboiului rece pe plan extern si o consecinta in urma acestuia
-2 tipuri de regim communist in Romania postbelica si a cate unui fapt istoric desfasurat in timpul fiecaruia dintre aceste
tipuri de regim politic pe plan intern
-un punct de vedere referitor la evolutia Romaniei postbelice /un argument istoric
prezentarea unei practici politice din Romnia, n perioada stalinismului;
menionarea a dou aciuni din perioada Rzboiului rece la care particip Romnia i precizarea unei asemnri ntre
acestea;
menionarea a dou practici politice aplicate n perioada stalinismului n Romnia;
prezentarea unui fapt istoric desfurat de regimul naional comunist n Romnia;
menionarea a dou aciuni prin care Romnia se implic n relaiile internaionale din a doua jumtate a sec XX;
menionarea a doi factori care au favorizat instaurarea regimului de tip totalitar n Romnia;
prezentarea unei aciuni desfurate de regimul politic din perioada stalinismului n Romnia;
menionarea a dou practici politice din perioada naional-comunismului aplicate n Romnia i precizarea unei
consecine din plan intern a uneia dintre ele;
formularea unui punct de vedere referitor la consecinele Rzboiului Rece asupra relaiilor internaionale desfurate
de Romnia postbelic i susinerea acestuia printr-un argument istoric.
Menionai o caracteristic a disidenei anticomuniste din Romnia.
Menionai o caracteristic a disidenei anticomuniste din Romnia n perioada naional-comunismului.
Menionai o asemnare ntre dou aciuni din perioada naional-comunismului, desfurate de Romnia n relaiile
internaionale din cadrul Rzboiului Rece.
Argumentai, printr-un fapt istoric relevant, afirmaia conform creia n a doua jumtate a secolului al XX-lea n
Romnia sunt utilizate practici politice totalitare.
Argumentai, printr-un fapt istoric relevant, afirmaia conform creia Romnia se implic n relaiile internaionale din a
doua jumtate a secolului al XX-lea.

13

ROMNIA I INTEGRAREA EUROATLANTIC

A. Romania dupa 1989
- Revoluia din decembrie 1989 a marcat sfritul regimului comunist in Romnia i revenirea la democraie
- s-au renfiinat partidele politice, s-au organizat alegeri libere, s-a revenit la economia de pia, s-a adoptat o nou
Constituie bazat pe principiul modern al separrii puterilor n stat
B. Romnia i UE
- dup 1989 Romnia a fcut pai importani spre integrarea n UE:
- n 1993- 1995 s-a semnat Acordul de asociere la UE, Romnia devine membr a Consiliului Europei i s-a depus cererea
oficial de aderare la UE
- n 1999 Romnia a fost invitat oficial s adere la UE cu condiia ndeplinirii criteriilor politice, economice, sociale din
aquis-ul comunitar
- n 2004 Romnia ncheie negodierile de aderare, iar din 2007 devine membru al UE
C. Romnia i NATO
- n 1991 s-a desfiinat vechea alian a statelor comuniste Tratatul de la Varovia
- dup 1989 Romnia i alte tri comuniste au dorit s adere la NATO
- statele candidate trebuiau s ndeplineasc o serie de criterii de convergen cu structurile militare si de comand ale
NATO
- n 1994 Romnia semneaz Parteneriatul pentru pace cu NATO
- n 1999 Romnia a fost nominalizat ca i candidat la aderare, iar n 2002 a fost invitat oficial s adere la NATO
- n 2004 Romnia devine ar membr cu drepturi depline a NATO

14

Ministerul Educaiei Naionale

Centrul Naional de Evaluare i Examinare

11
42

Examenul de bacalaureat naional 2014

Proba E. c)
Istorie
Simulare pentru elevii clasei a XI-a

NN
BR

UN

AR

AD

Filiera teoretic, profil umanist, toate specializrile; Filiera vocaional - profil artistic, toate specializrile; - profil
sportiv, toate specializrile; - profil pedagogic, specializrile: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activiti extracolare, pedagog colar; - profil teologic, toate specializrile.

GU
T

TE

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

AD
A

IC

OR
ET

TE

UL

CE

42

LI

Ar

ad

MU
LL

ER

SUBIECTUL I
(30 de puncte)
Citii, cu atenie, sursele de mai jos:
A. [Primul Rzboi Mondial] a contribuit [] la cristalizarea final a ideologiei fasciste [].
El a evideniat posibiliti complet noi de planificare economic i de mobilizare att a economiei
italiene, ct i a proprietii private n serviciul statului. Statul a fost privit ca expresie a unitii
naionale [] pe care a susinut-o prin toate mijloacele disponibile. Rzboiul a demonstrat ct de
mare putea fi capacitatea de sacrificiu a indivizilor [] i ct de uor puteau fi mobilizate toate
straturile societii n slujba statului. [] Aa se face c fascismul anilor '30, aa cum apare n
scrierile lui Gentile i Mussolini [] ncorpora experiena rzboiului. [] Cultul unui conductor ce
ntruchipa spiritul, voina i virtuile poporului i care era identificat cu naiunea a reprezentat cheia
de bolt a ritualului fascist [n Italia]. [] Statul fascist, creator al ntregii viei politice i sociale i al
tuturor valorilor spirituale, urma, desigur, s fie stpnul necontestat al economiei i al relaiilor
sociale. [] Propunndu-i s creeze o nou civilizaie, un nou tip de om i un mod de via cu
totul nou, fascismul nu putea concepe ca vreo sfer a activitii umane s rmn imun la
intervenia statului. [] Pentru Mussolini, [] n afara statului nu pot exista niciun fel de valori
umane i spirituale i niciun fel de indivizi sau grupuri, asociaii culturale, uniuni economice,
clase sociale.
(D. Miller, Enciclopedia Blackwell a gndirii politice)

AR
AD

BR
UN
N

TT
EN
N

GU

ER

ca
_I
st
o

ri
e

AD
AM

Si
mu

la
re
_E
_

c_
M

at
em

at
i

TI

OR
E

TE

EU

Simulare pentru elevii clasei a XI-a

Pagina 1 din 2

Prob scris la istorie

LI
C

Ar
a

MU
LL

11

B. Dup rzboiul din Etiopia, Mussolini ncepe s-i pun ntrebri asupra gradului de
aderare a maselor la regimul su i asupra anselor pe care acesta le are de a supravieui. [] n
ciuda tuturor eforturilor fcute de fascism se pare c Italia a intrat pe calea decderii []. Aceast
evoluie are pentru [Mussolini] cauze n primul rnd morale, care in de influena predominant
exercitat de elitele tradiionale asupra societii i culturii italiene. [] Acestea nu au puterea
necesar pentru a antrena masele italiene i pentru a face din Italia o mare naiune care s aspire
la conducerea Europei, ca Germania sau Rusia sovietic. [] Acesta va fi obiectivul major a ceea
ce istoricul De Felice a numit revoluia cultural a fascismului []. Influenat de eficacitatea
hitlerist, Mussolini traseaz fascismului ca sarcin prioritar furirea unui om nou avnd
anumite trsturi specifice [] i care s se opun stilului decadent al vieii burgheze. Astfel, dup
1931 apare tendina de imitare a Germaniei naziste.
(S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei)
Pornind de la aceste surse, rspundei la urmtoarele cerine:
1. Numii conflictul internaional precizat n sursa A.
2 puncte
2. Precizai secolul la care se refer sursa B.
2 puncte
3. Menionai spaiul istoric i personalitatea politic la care se refer att sursa A, ct i sursa B.
6 puncte
4. Scriei, pe foaia de examen, litera corespunztoare sursei care susine c statul fascist
controleaz viaa politico-economic a rii.
3 puncte
5. Scriei, din sursa B, dou informaii care se afl ntr-o relaie cauz-efect, preciznd rolul fiecreia
dintre aceste informaii (cauz, respectiv efect).
7 puncte
6. Prezentai dou idei specifice unui regim politic democratic din perioada contemporan.
6 puncte
7. Menionai o alt caracteristic a regimurilor politice la care se refer sursele A i B, n afara
celor precizate n sursele respective.
4 puncte

Ministerul Educaiei Naionale

Centrul Naional de Evaluare i Examinare

AD
A

IC

OR
ET

TE

UL

CE

42

LI

Ar

ad

MU
LL

ER

GU
T

TE

NN
BR

UN

AR

AD

11
42

SUBIECTUL al II-lea
(30 de puncte)
Citii, cu atenie, sursa de mai jos:
Dezvoltarea n [Europa de Vest] a unor tendine de integrare economic, politic i militar
[] este obiectivul urmrit la nceputul anilor 1950 de promotorii Comunitii Europene a
Crbunelui i Oelului.
Ideea este a [] lui Jean Monnet, european convins []. Ministrul francez de externe,
Robert Schuman [] i-a nsuit rapid proiectul lui Monnet i pe 9 mai 1950 l expune n linii mari
ntr-o declaraie prezentat tuturor rilor europene. Succesul este imediat, dar nu n toate rile
Europei. [] URSS i statele sale satelite condamn aceast politic []. n Germania, n Italia i
n cele trei ri ale Beneluxului [Belgia, Olanda, Luxemburg], reacia este favorabil. Planul
Schuman este bine primit i de Statele Unite [] pentru c Washingtonul vede n acesta prologul
unei uniuni europene care ar putea mai trziu s contribuie la problema aprrii sale i s
micoreze povara care apas pe umerii supraputerii de dincolo de ocean.
Partizanii unei integrri europene din punct de vedere economic i dac este posibil i
politic, apar mai ales n [] organizaiile politice care formeaz nucleul coaliiilor aflate la putere n
rile vest europene. [] Din 18 aprilie 1951, ase ri, Frana, R.F. Germania, Italia, Belgia,
Olanda i Luxemburgul, semneaz tratatul de la Paris care instituie Comunitatea European a
Crbunelui i Oelului pe o durat de 50 de ani i figureaz atribuiile instituiilor acesteia:
Conducerea Suprem avnd puteri autonome i executive, Consiliul de Minitri care reprezint
interesele statelor, Adunarea care controleaz Conducerea Suprem i Curtea de Justiie care
judec litigiile. []
Pe 9 mai 1955 Adunarea Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului voteaz n
unanimitate reluarea construciei europene []. Pe 3 iunie 1955, Conferina de la Messina care
reunete minitrii de externe ai celor ase adopt o rezoluie care exprim dorina comun a
statelor reprezentate de a trece la o nou etap. Un comitet [] format din experi i delegai ai
guvernelor interesate este nsrcinat s elaboreze un raport care s schieze n linii mari ceea ce
va nsemna Comunitatea Economic European.
(S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei)

AR
AD

BR
UN
N

TT
EN
N

GU

ER

11

Pornind de la aceast surs, rspundei la urmtoarele cerine:

1. Numii, din sursa dat, evenimentul la care particip minitrii de externe n 3 iunie 1955.
2 puncte
2. Precizai, pe baza sursei date, o cauz pentru care statul american susine propunerea lui
R. Schuman.
2 puncte
3. Menionai cele dou organizaii economice la care se refer sursa dat.
6 puncte
4. Menionai, din sursa dat, dou informaii referitoare la reacia statelor europene fa de
Planul Schuman.
6 puncte
5. Formulai, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Tratatul de la Paris, susinndu-l
cu dou informaii selectate din surs.
10 puncte
6. Argumentai, printr-un fapt istoric relevant, afirmaia conform creia n secolul al XX-lea,
continu integrarea european dup 1955. (Se puncteaz prezentarea unui fapt istoric
relevant i utilizarea conectorilor care exprim cauzalitatea i concluzia.)
4 puncte

ca
_I
st
o

ri
e

AD
AM

Si
mu

la
re
_E
_

c_
M

at
em

at
i

TI

OR
E

TE

EU

Simulare pentru elevii clasei a XI-a

Pagina 2 din 2

Prob scris la istorie

LI
C

Ar
a

MU
LL

SUBIECTUL al III-lea
(30 de puncte)
Elaborai, n aproximativ dou pagini, un eseu despre stat i societate n Europa secolului al XX-lea,
avnd n vedere:
- prezentarea unei forme de organizare statal din perioada contemporan;
- precizarea unei trsturi a culturii romne care evideniaz caracterul european al acesteia;
- menionarea a dou caracteristici ale economiei rurale i a dou caracteristici ale
economiei urbane din Romnia postbelic;
- formularea unui punct de vedere referitor la impactul tehnologiei asupra vieii cotidiene n
lumea contemporan i susinerea acestuia printr-un argument istoric.
Not! Se puncteaz i utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentrii, evidenierea
relaiei cauz-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant i
utilizarea conectorilor care exprim cauzalitatea i concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice i ncadrarea eseului n limita de spaiu precizat.