Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Introducere.................................................................................................................................2
1.Alge marine ca surs de produse alimentare........................................................................3
2.Alge marine ca surs de produse medicale...........................................................................6
3. Algele Uzina subacvatic10
6.Concluzii...................................................................................................................................11
7.Bibliografie...............................................................................................................................12
Introducere
1
Algele constituie un grup diversificat din Regnul Protista, dar i unele organisme din
Regnul Monera. Ca i plantele, algele sunt capabile de a realiza procesul de fotosintez cu
ajutorul pigmentului care este frecvent clorofila sau ficocianina. Astfel din ap, sruri minerale,
CO2folosind ca surs de energie lumina solar i n prezena pigmentului verde
clorofil,sintetizeaz substane organice. Majoritatea algelor sunt organisme acvatice, dar
se ntlnesci pe uscat: pe sol i pietre, pe copaci etc. Corpul algelor (talul) poate fi unicelular,
colonial sau pluricelular. Celula algelor este protejat de un perete din celuloz i pectin.
ncitoplasm
se
afl
unul sau
cteva
nuclee,
mitocondrii,
reticul
endoplasmatic,
numele
de
alge
sunt
denumite
att
organisme
procariote
(fr
Bucatariile traditionale ale lumii contin sute de retete culinare in care algele suntpregatite intro adevarata enciclopedie culinara a gustului si culorilor. Cel mai banalexemplu este
arhicunoscuta foaie de alge in care sunt rulate bucatile de sushi. Altaalga cu vechime in bucatarie
este cunoscuta Spirulina. Alga Dulse (Palmaria palmata) este rosie si e foarte cautata in Irlanda si
Canada fiind consumata in stare cruda, uscata sau gatita exact ca spanacul. Alga purpurie
(Porphiria) este o hranatraditionala in Marea Britanie. Laptuca de mare (Ulva lactuca) este
adaugata in orice supa si salata scotiana de mai bine de 1.000 de ani. Iar algele din specia Alaria
sunt consumate crude sau gatite in toata Scandinavia.
Algele comestibile sunt acele alge care se pot folosi cu usurinta in prepararea hranei. Acestea
sunt folosite in bucatariile din zonele de coasta de pe intreg mapamondul. Algele sunt parte
integranta a dietei in China, Japonia, si Korea din epoca preistorica. Ele sunt consumate in mod
traditional si in Europa, in nordul si vestul Irlandei, Islanda, coasta franceza a Atlanticului si
vestul Norvegiei. Majoritatea algelor comestibile sunt de provenienta marina deorece majoritatea
algelor de apa dulce sunt toxice. Unele alge marine, nontoxice, contin acizi care pot irita tractul
digestiv, in timp ce altele pot avea efect laxativ si efect de reglare a electrolitilor din organism.
Algele marine au un continut ridicat de iod in comparatie cu alte alimente, fiind de departe
cea mai importanta sursa naturala de iod. Datorita continutului de iod algele marine pot ajuta la
echilibrarea metabolismului ajutand la mentinerea greutatii. Conin cantitati mari de fier, toate
vitaminele complexului B (100 de grame de alge depasind necesarul zilnic minim de vitamin
B12), vitaminele C si E si sunt o sursa naturala de vitamina A si acid linolenic. Sunt foarte
bogate in acizi nucleici, cu actiune in regenerarea celulelor organismului. Clorofila din
componenta lor are un efect regenerant. Sunt agent antibacterian eficient, continand substante
antibiotice cu proprietati bactericide si cicatrizante. Chiar daca exista diferente intre varietatea de
alge comestibile beneficiile introducerii lor in dieta noastra este de necontestat. Sunt o sursa
importanta de proteine si minerale, contin fibre, insa au un aport caloric scazut si induc rapid
starea de satietate, fiind un aliment ideal in curele de slabire. Ne ajuta sa slabim sanatos,
diminuand tesutul adipos si contribuind la cresterea fermitatii si elasticitatii pieli.
ca stimuleaza sistemul
accelereaza vindecarea,
imunitar, imbunatateste
digestia,
radiatiilor,
ajuta la
detoxificaorganismul,
prevenirea
bolilor
3
Spirulina, o alga verde-albastra, este un antioxidant puternic datorita continutului sau bogat
de clorofila (cea mai bogata sursa naturala de clorofila) si fitocompusi, betacaroten (foarte
eficient in cazurile de anemie si afectiuni cardiovasculare). Contine minerale fier, calciu, zinc,
potasiu si magneziu, vitamina A,. Spirulina este o proteina completa, naturala, usor asimilabila
care are in compozitia sa si fenilalanina, care actioneaza asupra centrilor nervosi din creier
responsabili cu apetitul, diminuand senzatia de foame si mentinand un nivel constant al glucozei
n singe.
Kombu(Laminaria japonica)
4
Printre cele mai raspandite alge comestibile se numara si o varietate de alga bruna, cunoscuta sub
numele de "kombu" si sub renumele de "osul oceanului". Si asta pentru ca, asemeni osului de
vita, se foloseste pentru a prepara o supa-baza (un "bouillon", cum ar spune bucatarii din tara lui
Guy Balahy), foarte buna pentru dieta bebelusilor plapanzi, precum si a adultilor aflati in
convalescenta. "Kombu" e usor de recunoscut, avand forma unor panglici lungi (de cativa metri,
uneori), de culoare bruna. Exista doua varietati de alga bruna din aceasta familie, "dashi kombu",
care este bogata in fosfor, calciu (de zece ori mai mult decat in aceeasi cantitate de branza), iod,
proteine, vitaminele A, B1, B2, si "karfuto kombu", care se evidentiaza prin faptul ca este mai
moale si gustul e mai putin aspru.
Algele sunt folosite din cele mai vechi timpuri ca hrana si ingredienti in produsecosmetice.
Asiaticii consuma alge marine inca de acum 5.000 de ani, considerandu-le delicatese. Acum 300
de ani, 6 specii de alge erau consumate zilnic in Japonia, ca astazi sa se ajunga la 20 de specii.
Nu este de mirare ca asiaticii au castigat mai multa sanatate si longevitate decat restul lumii.
Care este secretul acestor organisme vegetale primitive, dar atat de binefacatoare omului? Marea
lor
calitate
este
continutul
bogat
de
compusi
minerali care
actioneaza impotriva
inflamatorii,
fiind
un
antibiotic
natural,
curata corpul
de
toxine,
normalizarea
glicemiei,
intensifica activitatea
sexuala, intinereste
Chiar i la nceputul secolului VIII din alge fceau medicamente pentru tratamentul
hidrocefaliei. n China antic, varza marin tratau abcese i diverse tumori. In India, ele au fost
mult timp utilizat ca instrument n tratamentul bolilor glandelor endocrine.
Alge marine are proprieti de a reglementa coagulare a sngelui si previne formarea de cheaguri
de snge. i, probabil, c anume ea poate da medicamente pentru a nlocui produsele chimice.
A fost mult timp crezut c utilizarea de alge n alimente ajut la prelungirea tinereii i de a v
proteja de multe boli.
Spirulina sa artat bine ca un tratament adjuvant in boli, cum ar fi alergiile, artroza, artrita,
infecii ale tractului respirator superior, gastrit, depresie, obezitate, diabet, anemie, toxicitatea
metale grele, pancreatita, boli articulare cronic, ciroza, ulcer stomac. i chiar cancer i SIDA .
Iat ce medicina ne poate da mare acum!
Alge marine cel mai valoros este varec sau varza marin, compus din acid alginic (60 la suta).
Acest acid are proprietile de pectina, care se gsete n fructe i legume i are capacitatea de a
atrage apa cu o greutate de trei sute de ori dect propria sa.
Medicamente care ne ofer natura, nu este nc pe deplin deschise, dar marea de mult timp ne
vine n ajutorul nostru, prelungirea vieii i mbuntirea strii de spirit.
Farmacologie Marin face primii pai. n viitorul apropiat, plante i alte organisme marine
vor contribui la crearea de noi medicamente care pot vindeca bolile grave.
BENEFICIILE CONSUMULUI DE ALGE
-Clorofila din componenta lor are un efect regenerant.
-Substantele antibiotice le confera proprietati bactericide si cicatrizante.
-Enzimele prezente in mod natural ajuta digestia. Spre exemplu, sucul organic de kelp (Irlanda)
ajuta la calmarea iritatiilor de la nivelul sistemului digestiv cum ar fi balonarea si constiparea.
-Consumul algelor incurajeaza organismul sa elimine surplusul de grasime, fiind in acelasi timp
un energizant usor de asimilat.
-Eficiente in tratarea cazurilor de infectii cu diverse tipuri ale virusului hepatic, virusul gripal A
si virusul HIV.
-Combat imbatranirea celulara prin antioxidantii continuti
-Sunt un supliment de energiei si vitalitate
-Ele tonifica sistemul imunitar
-Folosite de catre medici din ce in ce mai mult in tratamentul administrat in cazul bolilor
maligne.
-Preventie a afectiunilor cardiovasculare, oculare si pulmonare.
-Fibrele continute de alge impiedica depunerea de grasimi pe peretii vaselor sangvine reducand
8
Au
cele
mai
multe
proteine
usor
asimilabile
(60%)
dintre
toate
vegetalele.Comparativ cu alte surse de proteine, aceste plante sunt bogate in fibre si foarte
sarace in grasimi.
Concluzii :
1.Algele constitue o surs alternativ de hran .
10
2. Algele mrilor i oceanelor concentreaz cel mai bine toate aceste bogii pentru sntatea i
frumuseea noastr i de aceea, constituie n ziua de azi o veritabil arm mpotriva mbtrnirii.
3. Algele constituie o preocupare a lumii tiinifice, pentru unicitatea compoziiei lor.
4. Algele marine constituie o important resurs natural valorificabil n economia uman
5.Algele sunt folosite n alimentaie, ca ngrminte organice, materie prim pentru obinerea
coloranilor, cosmetice i farmaceutice, combustibil etc.
Bibliografie:
1.http://www.doctor.info.ro/algele_comestibile.html
2.https://sites.google.com/site/elixirultineretii/farmacia-verde/algele
3.http://mirceaeliade.wikispaces.com/Importanta+algelor
11
5.http://www.armonianaturii.ro/Algele-marine-si-importanta-lorinalimentatie.html*articleID_458-articol
6.http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/trup-minte-suflet/algele-sau-legumele-marii-587452.html
12