54 ANUL V Nr. 4-6. APRILIE—IUNIE, 1939, oe SUSRINSUEL: 1, Examenele de limba romana. Prof. Victor Taranu 2. Necesitatea educatiei materne. Inv. Virginia Laiu Tnscr, Trib, Neamt Nr, 10,272 | 1938, Cenzurat, 3. Pastele Tiganilor. . . . , . Inv. Th. Ursu 4, Un scriitor nemfean necunoscut, Inv. M. David 5, Din jurnalul meu, . , , Inv. V, Sandulescu 6. Scrisoare. . . ... 4... L Vespremie 7 Ceaul. » . .. .. s+» BOL Dianw 8, Fudulia e siricie . . . , Augustin Téranu 9, Curente noua fn lit, romani. Monoranu Th. Nicolai cL VIII Norm. 10, Folkor’, . . . . .. . . Zegan Emanoil cl, VIIT Norm. 11, Plan de lectie, . . . , , Tudoreanu Gh. el. VII Norm. 12, Cronict s,s, . Drs St. M. gi V. T. Administratia: Revizoratul Scolar Neamt. AN583AU MAI ACHITAT ABONAMENTUL PE 1938 : (Urmare) Circ, Razboeni: Nec. Munteanu, Alex. Popa, Maria Moro- gang, lon Hizan, Ion Negura, Nec. Afloarel, Ana Ungureanu, V-le Nifu, Gh. Popa, Veronica Pocitan, Gh. Juncu, I. Ungureanu, Cristofor Vaideanu. Ermil Ioniti, Sberea Maria, Emanoil Adas- chllfel, Maria Stan, Ioan Radescu, Zoe Ciuperct. Cire. Roznov: lon Gervescu, Ana Orza, Ana Orghidan, Spiridon Barcan, Marla Posmosanu, D. Danaila, Gh. Ceauguy Emil Nitu, V-le Lupu, Gh, Burlacu, Emilia Grigorag, Nec. Han- ganu, Teofan Macovel, pr. C. Mihailescu, V-le Ciurdea, Gh. Callstru, pr. M. Ionita, Eugenfa Dascilescu, Ana Teodorescu, G, Mereut&, Ioan Ionescu, Eugenia Moale, Ecaterina Capitanu, Bordelanu Sultana, Mariana Taranu, Ioan Jigiu. Cire. Vandtorii-Neam{: Chirlac Platon, V-le Solomon, Eugen Irimescu, M. Olteanu, D-tru Careiu, Sava Arsintescu, V-le Ciubotaru, I. Grigoras, D-tru Avarvarel, Gh. Cosma, V-le Tonifa, St. Greeu, Constanta pr. Hogea, Nec, Agapescu, Nec. Posa, Gav. Ispir, Nat. Teodorescu, Tatlana Radovicl, Florica pr. Vasilca, Valeriu Stupcanu, C. Papuc, Gh. Grancea, Maria Agapescu, D-tru Oprea, Alex. Podoleanu, Gh. Drapac, Ioan Enescu, Ioan Golan, C-tin Teodorescu, Aurelia Ghimicescu, Gh. Ungureanu, Mihai Nonea. Tot la fel au maf achitat abonamentul domnil: Prof. Gr. Capga, prof. 1. Lumiceanu, prof. Victor Taranu, prof, Victor Andrel, tof! din Piatra-Neamj. Institutor Grigo- rifa Hristu din Caracal, pr. Ernest Ionescu din Blandiana, Alba Talia; d.C. Teodorescu, preot Th. Bors Eufrosina Manoliu, Elena Fillmon, Elena Nistor, Zoe Focsa, Elena Crivat, Florica Popa, si Gh. Peticd Instltutori, din Piatra-Neam}. La clrcumscripfla Pang&rafis‘'a incasat numal jumatatedin costul abonamentului, urmand s& se incaseze restul in Iulfe a,c. Se aduce la cunogstinfa abonatilor nostri c& numele a- celor care au achitat abonamentul pe 1938 au fost publicate sucesly in revistele pe Oct. — Dec, 1938; Ian — Martie 1939 gi Aprilie — lunfe 1939, elfberandu-se chitanje. Oricine ar maf fl achitat abonamentul gf nu a fost publicat in revistd, chiar dac& a primit chitanta este rugat s& anunte redactla cu lamurirl am&nuntlte. Numai abonaf{i publicatl in revistd sunt socotiti tn curent cu plata abonamentulul. Abonamentele se pl&tesc numai in mana casierulul nostru, d-l C. Pricop, sau in ména acelula care are delegatla d-sale ori a comftetulul. eeLY 34 BIBLIOTECA JUDETEANA NEAMT Fond .G.T. Examenele de limba romana ee (Urmare) Prezentarea la examene. Lucririle scrise. Forma compunerii, Orice tezi este o compunere, in care trebue sk se fina seama de anumite regule sf de plan. Regulele unei compuneri sunt: invenfiunea, dispozifiunea si stilizarea. Prin invenflune se infelege adunarea materialulul necesar compoziflel. Acest material se adun& din natur3, din c&r{l, din cele auzite, din studi sf din sufletul nostru. Dupé cum nimeni nu-si poate construl o casi, dacé nu gi-a adunat mal intai materialul de constructie trebuftor: piatra, lemn, var, ci- raémizi etc., tot aga nici o compunere nu se poate alcktni fark materialul Mterar corespunzator. Acest material literar se no- teazi la inceputul lucraril, chiar pe cafetul sau pe coala de scris, Notarea se face aga dup& cum ne vin tn minte cunostnfele. La o compunere, pentru care se acord&’ un ceas de scris, candidatul trebue s& mediteze $1 si insemne datele timp de 10 minute; pentru mai multe ore de scris, tlmpul de gandire este proporflonal: 20 minute pentru 2 ore; 30 minute pentru 3 ore. lar ca meditarea gi insemnirile s4 se poaté exercita normal, se impune disciplina des&vargit’ in sala de examene, firs niclun fel de consultare, fara nicio goaptd sau vreo interventle de 1a- murire; aceasta, nu pentruct supraveghetoril vor s&-gi arate strignicia, dar sf pentru alte dou’ considerente: valorificarea concursulul, etica examenulul. In timpul rezervat pentru meditare, candidatul va avea rlja ca notarile facute intamplator la inventiune si fle oran- duite cronologic ori sistematic in dispozitlune gi numai in urma s& treack la stilizare, adic& la inchegarea compuneril cu terment figura{l, folosind ordinea din dispoziflune, aga fel ca o idee s&% decurga din alta in chip firesc si armonic, sentimentele si fle @radate fn ascensfune, far compunerea si fle ilustrat& cu citate2 APOSTOLUL caracteristice, scurte sl precise. Este ceea ce numim tratarea tn compunere. Adunam, oraadaim si insuflef{im compunerea dandu-i stil. Aga a facut sl Dumnezeu pe om. O compunere nu se poate alc&tui, decl, dec&t dup& un plan anumit, Planul ,se fixeaza" pe calet; asa se zice in chip curent, desi nu plaaui se fixeaza, ci numai se noteazi proporfia pla- nului: introducerea, tratarea, inchelerea, cu {delle generale corespunzitoare, Aceasta notare poate lipsi, dac& nu se cere a- nume, deoarece planul se oglindeste din ansamblul compuneril. Trebue s& stim cA proportia dintre introducere gl tratare este de “/,. Aceeagt proportie se pastreaza gi intre inchelere s1 tratare- Astfel, dac& intr'o or4 se serie, normal, o faf& sl jumatate de coald, adicd 54 randuri — cu rezerva a 10 randurl pentru titla sf notarile matertalulul —, in doua ore se vor scrle 3 fete sau 86 rdaduri, in trel ore se vor serie patru fete sau 115 ran- durl, iar introducerea or! incheterea vor cuprinde respectiv 6, 10, 14 randuri; tn niciun caz maf multe, dar orlednd pot fl mai putine: 4, 6, 10. Adesea, compunerile pacdtuesc prin introducerl prea lungi care se pierd in banalitati ridtcole sau ocolese sublectul in chip vadit. Astfel, in loc s& se serie, de pilda, despre Cosbuc, se serie despre Stefan cel Mare, sau despre strdjerie; ori se fac incheieri pompoase, cu anumite exclamafif si urari de sandtate, ceea ce nu poate fi admis, atat pentru seriozitatea cat sf pentru secretul lucraril scrise. Alf candida{{ fixeaza planul compunerif la sfarsitul lucrarii, socotind planul ca o lamurire pentra pro- fesor si nu drept un pretios indreptar pentru sine. De aceea, e bine sa stie candidatul cé i se cere si o finuté anumit& ca si o regula in scris: fara sublinierl curioase, fara exclamar! san urdturi; gi cu acelas! fel de cerneald gi de hartie. Fondui compunerii. Cunoscénd elementele de form’, urmeaz& si folosim cu arté gi elementele de fond ale unei compuneri. Orice compunere va cuprinde in sine, concomitent si ar- monic impletit intr’o gradafie ascendenta de sentimente gi {del, urmitoarele puncte: continutul complet al sublectului si numai al sublectului, sentimente gi idei alese, sentimentul fundamental cerut de sensul subfectului, {deea principala ceruté de logica sublectului; figari de stil si de cugetare pentru placerea artis- {ici a compunerli; comparatiile pentru argumentarea valoril es- tetice, aga fel ca orice compunere s& apard aseman&toare unelAPOSTOLUL 3 constructil, la care putem deosebi forma, tntregul (fondnl) gf armonta. Numai aga lucrarea poate avea gi un stil. Analize literare. La o analiz& MterarX se face operatla invers& compunerif. Tocmai prin faptul c& analizim, aceasta inseamn& desfa- cerea elementelor componente ale unel compozifil, in prozi sam versuri, din impletirea lor concomitenta si armontcs, in succe— sfunea punctelor analizel gl anume;(autorul sf titlul, edifla, lo- calftatea, anul). 1. Fondal a, Conflautul pe scurt sau rezumatul operel. plicere bucurle, entuziasm, simpatle, ambifle ete. neplicere { frict, antipatie ete. o . Impresti sf sentimente Inferloare: egoism, orgollu, va— nitate etc. c, Idef generale; ispasirea, binele, etc.) d. Sentimentul fundamental; moral, naflonal, nelinistea. metafizic’, onoarea, iubirea etc). Ideea principala [sacrificlul, trlumful moral etc). . Elementul descriptiv [pltoresc, sublim, comic, gratlos etc. » Portrete (in opere epice orl dramatice]: fizic, psthic, mixt, colectiv. . Caracterizari (in opere epice orl dramatice]. Comparatie cu alti oper’. Tip (claste, romantic, realist, naturalist, slmbolist). Gen (liric, epic, dramatic, didactic] orl subgen: re- toric, istoric. . Specii apartinand fiecirul gen, me ~ poe 2. Forma, poetica Proz& } stlintifica retoric& r strofe ritm /trohafc, fambic, dactil, amfibrach etc}. ima [perfecti, asonanta]. cezura. ov . Versuri4 APOSTOLUL 3. Armonia calits{! : natural, prects, sugestiv, propriu, pur, nobil etc. defecte ; barbarisme, neologisme, provincialisme, arhaisme, etc. a, Stilul b. Muzicalitatea: onomatopeea, armonia imitativ& etc. c. Figuri de stil: metafora, sinecdoca, catacreza etc. ad » cugetare; comparatia, Interogatla, exclamatla, perlfraza, enumeratia, hiperbola, antiteza, personificarea, apostrofa, alegorla etc. In orice opera, cititorul studios ar putea urmart anumite motive sau teme, care s& oglindeasc& etnicul romanesc deoparte gi influentele stralne de alta parte. Scoaterea numai in ordinea alfabetlcd a temelor,.la sfarsitul unel analize sau pe un carnet special, cu aradtarea paginei din carte, ar da un bogat material folositor la cunoagterea unitdtilor sociale, prin céminele cul- turale ori prin serviclul soclal— Dam cateva indicl in ordine alfabetic’. Agatirsil, agricultura (horticultura, pomicultura, etc.), ali- mentafla, arborl, argintul, arheologle, armata (impirfire: pe- destrime, cavalerie —cai, harnagament, zabale, pinteni; imbri- c&minte: tunica, coif, toga etc.); arme (cari de luptt, sigeata, securi, scuturi, spade, trompete, buciume, steaguri); arta (arhi- tectura, muzica, pictura, poezia, sculptura, jocurile, cusdturl, incrustar{); aurul, basme, biserica, bresle (flerar!, lemnari, tini- chigii, curelari etc.); bogafil (minerale, lemnoase, vegetale, ani- male, etc.); bronz, ceramica (cupe, bolurl, cratite, cest, cani ulcele, farfuril, urne, strecuratori, ulcloare si alte vase vechi); cetat!, civilizatie sl cultura (dup& epoct: preistorice gt tstorice); comert, copilul, crucea, cultul gf ritul (la botez, cununii, tamor- mantari, praznice, hramuri, etc.); drumurl, Evref, familia, Herul, filologie, folklor (dup4 genur! gl specil populare; dupa regiunt ca pronuntare proprie); gandire (functiuni sufletestl); Getii, Goff, igien4, imbracaminte (cdmaga, clng&toarea, chimirul, mantauas nasturi, catarame, podoabe: ace, fibule, diademe, cercel, bratari, lanjuri, inele, pendantive, margele); industria casnicd (cus&turl, fesdtorie); industria naflonala; influente (tracted, ilirtcs, cime- tiaad, scitlcd, elena, celtica, germand, romana, italland (veche) q@ influenje mai noua); influente reciproce; invafdtor!, tnvafi- m4nt rominesc, istorle romaneasci dupa epoci si ani; legende, jJemnul (epoca lemnulul: cetati, case, unelte, mobile, obtecte);APOSTOLUL 5 locuinte (construct{i, asezari); medicin& (plante, leacuri); migra- luni, mitologle populard (soare, lund, stele, zel, ero!, idol, smel, baame); monede, morala, muzica instrumental (Instrumente: frun- za, cimpotul, fluerul, trigca, flpa, naiul, flautul): obicelurl sau a&bravuri (dateni, credinte, superstitii); onomastic’ (nume vecht, porecle); organizatle soclala, pastoritul, pescuitul, platra (epoct vechi); poezia, profesluni (preof!, avocat!, inginer!, medicl, etc]: psihic (insugiri s1 funcfilunt psice', portrete de birbafl, de fe- met etc; religle, satele (istorlc, agezarl); scoala romaneasc&, sti- lul rom&nesc, steagul, sulimanuri, Tiganif (alte neamuri); topo- nimfe, unelte (pile, ace, foarfecl, undife, sfredel, coase, dalf, tesle, cazma, baros, cutit, cleste, carlige, nicovala, pleptenf, co- soare, seceri, coase, grap4, plug, oglinzl, secure, clocan, cute, bice, car&, unelte chirurgicale etc); urme romane, urme vecht: vase (borcane, pive, ragnite, cazane, c&ld&ri etc); viticultura, zootehnie. —La urm& se vor nota meleagurile natale, critict sf p&rerl proprii, c&utand si se scoats la lumin& specificul ro- mAnesc’). Si, inefarg!t, o metod& analitico-sintetic’ va trebul si He folosita la o compunere, fn care se cere zugravirea unel epoci literare dup& genuri sau evolufla unei specii literare. Genuri si specii. Literatura estetic’ se reduce de fapt la trel genuri Hte- rare: Itric, epic si dramatic. Istorla Iiteraturfl mai conslder& i alte genuri: didactic, orl subgenurl : retoric s{ istoric. Redam, in cele ce urmeaz’, schema fiectrul gea iterar, cu speciile care il apartin flecdrlua si cu cate un exemplu earacteristic, dup& indrumirile Institutulul de Mteraturd al D-lnf M. Dragomirescu. Genul liric. A. Popular. B. Cuit. A Popular. Specil: a. Doine. b. Cantece. c. Hore. d. Bocet, clob&nesti: Ciobanul (col. Alecsandri). halducesti: Cantecul haiducului (col Alecsandri). 8) Doina } pistorestl / cilugiresti: Cantecul cdlugdrului (col Alecsandri), van&toregtt: Amdritd turturea (col. G. Dem. Teodorescu). Q) Gh. Getica, de V. Parvan,& APOSTOLUL plugérestl : Cantecul plugarului (col. Alecsandri). rzegesti : Cantecul rézesului (col. Alecs). din tari: col. Alecsandri. ostigesti { c&tanegti (din roble) col. V. Alecsandr! ( si col. V. Onigor. de jale, din colectla V. Alecsandri de dor, din colectia O. Densuslanu: Floré alese, de dragoste, din colectla G. Cardag: Can- tece populare moldovenesti. de instriinare, din colectla 1. G. Bibleeseus b) Cantece de lume Poezii populare din Transilvania. de despartire, din colecfa G. Dem. Teo- dorescu : Poezii populare. de voinicle, din colecfla T, Pamiile : Can+ tece de fard. de razbunare, din colectla larnik-Barsea- nul; Doine si strigdturi. de sat, din colectla V. Alecsandri. plugiresti a) Doine ©) Hore » nunts, ” » Tarik-Barseanu. (strigituri) ) » cumetril, » M. Eminescu: Poezii pop. » bramuri, . » Alecsandri si O. Densuslanu la tnmormantare (col. S. Fl. Marian: Inmormén- tarea la Romani). d) Bocete ag rad (col. T. Burada: Bocetele populare la omani), la desgrop&ri (col. T- Burada: Bocetele populare (Ia Romani). B, Cult. 1. Oda. 2, Satira. 3. Contemplatia. 1. Oda. a) Oda propriu zis& ; b) elegia; c) cAntecul. { Rugaclune: Rugdciune deV.Carlova, Eliader Gr. Alexandrescu, Eminescu, O. Goga. sactk ) Psalm: Psalmi de Dosoftel, V. Militaru. Imn religios: Heruvicul; Ave Maria. universal4: Cinci Mai, de Manzzonti. a) Oda | patriotic : Odd ostasilor romani. La statuia lui Stefan cel Mare, de V. Alecsandri. Mars: Desteaptd-te Romane, de A. Muresanu Imn patriotic: Imn regal, de V. Alecsandri. Hlosofico- { Anul 1840, de Gr. Alexandrescu; Cdfre social Pace, de P. Cerna. eroickAPOSTOLUL 7 { Antim&s Melancolie. Mai am un singur dor, de M- Eminescu. erotick: S’a dus amoral, de M. Eminescu. erolda: Iulia edtre Ovidie, de C. Conachi. filosofick: Mortua est; Cu médine zilele... de M. b) Elegia { Emlnescu; Dormi iubito, de Viahuta. funebra: La moartea Iui Aron Pumnul, de M- Eminescu. oda eleglacds Ruinurile Targovistei, de V. Carlova; Umbra lui Mircea la Cozia, de Gr. Alexandreseu, La Bucovina, de Eminescu. popular : Ce te legeni, codrule, de M. Eminescu ©) Cantecul, cult: Dorinfa, de M. kminescu. rafinat: (Romanta) Romanja cheii, de lon Minulescu. 2. Satira: a) satira propriu zis& ; b) scrisoarea (epistola); c) epigrama. vehement& : Delendum, Liniste, de Al. Vishut&, Scri- soarea a IIJ-a partea a Il-a, de M, Eminescu. ironic&: Criticilor mei, de M. Eminescu. amabila: Cometei, de Gr. Alexandrescu. dialogica : Epistole, de Horatiu; Epistole... de Gr. Alexandrescu. didactica : L’art poétique de Boileau; Satira du- hului meu, de Gr. Alexandrescu. filosofict-soclala: Scrisoarea I p. I; Scrisoarea IV, de M. Eminescu. intima: Epigramele lui Cincinat Pavelescu, ¢) Epigrama } didactica: . » Radu Rosettt. filosofica: w A.C. Cuza. 3. Contemplafia: a) descriptiva [pastelul); b) narativs. c) reflexiva, a) Satira b) Scrisoarea: statle: Malul Siretului, de V. Alecsandri. dinamic: Primdvara, de P. Cerna. metaforic: Mdcaleandrul, de O. Cazimfr. fllosofles Vara de G. Cogbuc. ( Descriptiva, | \ idilic : Nunta'n codru, de G. Cogbue. ( a) Pastelul | Pastoral’: Pdstorifa, de G. Cosbuc idila .. , {agricol&s Bucolice, de Vergiltus erotic’: Rea de plaid, de Cogbuc balada Hrict: Fat Frumos din Tei, de Eminescu poema lirica; Luceafdrul, de M. Eminescu. b) Narativé8 APOSTOLUL { (religioast: Rugdciunea unui Dac, de M. Eminescu Lo ] filosoftc& : Scrisoarea I, de M. Emi- nescu poetics: Scrisoarea II, de M. Eminescu sonetuls S'a stins vieafa, de M. Emi-{ ¢) Reflexivd { nescu glosa: Glossa, de M. Eminescu pantumul : Pantumul, de Cincinat Pa- velescu rondelul: Rondeluri, de Al. Mace- donski gazelul : Gazel, de Gh. Cosbuc. Genul epic. A- Popular. B. Cult. A. Popular: a) colladul; b) plugugorul ; c) orafla; d) c4n- tecul bitranesc (balada) e) tradifia; f) basmul. Colinde in colectla G. Dem. Teodorescu a) Colindul Cantec de stea tn colectla Cantece de stea (Fun- dafla Principile Carol). b) Plugusorul: in colectia G. Dem. Teodorescu de petit « ” " ¢) Orafia , de nunts , “ ” » cumatrle in colecfla G. Dem. Teodorescu Poezii fixe istoric : Oprisanul, in colectla Alecsandri hafducesc: Toma Alimog, in col. Alecsandri p&storesc: Miorifa a ® " van&toresc: Jorgu Iorgovan, ” famillar: Rada wow ” solar: Soarele si luna, 4 « d) Cantec i { {storicé: O seamd de cuvinte, de I. Neculce ( bitranese e) Tradijia: { mitologict: T. Pamfile, Mitologie roméneascd. legendari: S. Fl. Marlan: Legende .. . istorloare: O sezdtoare la fard, de A. Pann. povestirl: M. Lungianu: Povestiri. povesti: P. Ispirescu: Basmele Roménilor. B, Cult. Specil: 1, Legenda. 2. Balada. 3, Basmul. 4. Poe- ma eroicé. 5. Epopeea. 6. Schifa. 7. Nuvela. 8, Romanul. f) BasmulAPOSTOLUL 9 { istorici: Daniil Sihastru, Mama lui Stefan cer 1. Legenda Mare, de D. Bolintineanu. . mitologick : Legende, de V. Alecsandri. | fantasticd: Strigoii, de M. Eminescu. Astorick: Pasa Hassan, $tefdnifa Vodd, Carol al [X-lea, de G. Cogbuc. halduceasc&: Pui de gai, de T. Arghezi. pastoreasci: Miorifa, in varlanta Alecsandrl. soclala: Nunta Zamfirii, Moartea lui Fulger de 2. Balada / Cosbuc. mitologica : Prier si Fata Iernii, de Alecsandri exotica: El Zorab, de G. Cosbuc. umoristicé: Cefatea Neamfului, Lordul John, de G. Cosbuc; Al mai tare om din lumfe, de Victor Vlad Delamarina. { versificat ; Calin, de M. Eminescu; Marioara Flo- { rioara, Insird-te mérgdrite, de V. Alecsandri | 1m proza: Fat frumos din lacrimd, de M. Eminescu 3, Basmul 4. Poema eroicd: Dan capitan de plai, Dumbrava Rosie, de V. Alecsandri; Aprodul purice, de C. Negruzzi; Scrisoarea IIT (Lupta dela Rovine), de M. Eminescu. ( populara: Iliada, Odiseea, cults: Eneida, de Vergilius: Divina Comedia, de 5. Epopeea Dante. Mihaiada, de Eliade; Traianida, de Bolintlneanu. erol-comica: Jiganiada, de Budai-Deleanu. patetici: Luminifa, Fefeleaga, de 1. Agarbiceanu; Puiul, de Bratescu-Voinest!. umoristica: Metamorfozd, de I. Al. Br&tescu- 2 Votnestl. pstho'ogic& : Invingitorul tui Napoleon, de D. Patragcanu. { Istoriex; Alexandru Lapusneanu, de C. Negeuzzi; Doamna Chiajna ; Miknea cel Réu, de Al. Odo- bescu. 7. Nuvela } realieté: Niculaifa Minciund, de 1. Al. Britescu— Voinesti. romantic’ ; Cezara, de M. Eminescu. psthologics : O fidiclie de Pasti, de I. L. Caragiale de caracter : Hagi Tudose, de B. Delavrancea.10 APOSTOLUL filosoffck s Sarmanul Dionis, de M. Eminescu. umoristle’ : Caldtorului ii sade bine cu drumul, de 7, Navela, —_ Br&tescu—Volnesti. 8. Romanul\ pateticé : In lume, de I. Popovicl—Banafeanu. social’: Popa Tanda, de I. Slavicl. istoric : Zodia Cancerului, Somii, de M. Sadoveanu. psihologic ; Pddurea Spdnzurajilor, de L. Rebreanw filosofic: Adom si Eva social: Jon, Réscoala wo " religios : Monahul Damian, de V, Demetrius. { erotic: Dan, de Al. Viahuta. Genul dramatic. A. Poporan. B. Cuit. A. Poporan: a). Priveghiul. b). Banta (Capra). co). Viclel- mul. d). Jocul papusgtlor. B, Cult: a). Tragedia. b). Drama. c). Comedia. d), Plesa. clasic&: Antigona, de Sofocles. a) Trg neoclasics; Andromaca, de Racine. shakesperean& : Hamlet, de Shakespeare. romantics : Despot Vodd, de V. Aleceandri. b) Drama | reallsti Napasta, de I. L. Careglale. c) Coma de intriga : D'ale Carnavalului tragl-comedia: Patima Rosie, de M. Sorbul. de moravurl : O Scrisoare pierdutd, de Caragiale. de caracter : Hagi Tudose, de B. Delavrancea. monologal: Barbu Léutaru, de V. Alecsandri. dialogul: Doud Surde, de Fl. Cristescu. @) Piesa | sceneta: La Turnu Magurele, de V. Alecsandri. t a) Fabula } vodevilul : Millo Director ” ” opereta: Nunta Jardneascaé ,, Genul didactic. A. Poporaa. B. Cult. A. Poporan: a]. Proverbe. bj. Maxime. c]. Zicktorl. dl]. Snoave. e]. Ghicitori. B, Cult: aj, Fabula. bj. Anecdota. c). Poema didactica. din vieata animalelor: Boul si Vifelul, de Gr. Ale- xandrescu. din vieata plantelor: Mdciesul si Florile, de Eliade Radulescu. din lumea lucrurilor: Gheata si Sosonul, de G. Ranettl. din vieata oamenilor: Stépdnul si Sluga, de Esop- { (Apologul),APOSTOLUL 14 in versuri: Anecdote, de T. Sperantla. biAnecdota} tn prozi: Mos Ion Roatd, de I. Creangs. ol Poema \ egloge, de Vergillus. didacticd bucolice,de 3 Anul cel mdnos, de V. Aaron. Beorgice, , Subgenul oratoric, A. Discursul. demonstrtalv : Rostul scriitorilor, de O. Goga. deliberatly : Unirea tuturor Romdnilor, de lulia Mania. judiclar : Pentru Caragiale, de B. Delavrancea- solemn: Alegerea lui Cuza-Vodd, de M. Cogal- niceanu. A] Discursul diplomatic : La Congresul din Berlin, de M. Co- galniceanu. predica : Didahii, de Antim Ivireanu. panegtricul : Panegiricul lui Stefan cel Mare, de Vartolomel Mazareanu. pastorala: Pastorala Patriarhului Miron al Ro- ( maniei, la Pastl. Subgenul istoric. a) Blografia: A. T. Laurian, de I. Blanu; Grigorescu, de Al. Viahuta. b) Autoblografia: Autobiografie, de M. Kog&lniceanu. c) Memoril; Memoriile Regelui Carol I al Roméniei. d) Aminiirea: In Nirvana, de 1. L. Caragiale. e) Jurnalul: Note, de Al. Viahuta. Din cele tref capitole marl; istorfa limbif, istorla literatu- rif gi estetica Hteraraé dup& genurl, se pot scoate un gir de su- blecte, asupra carora flecare poate medita din timp. Astfel, dia istoria limbii romdne + 1, Terftoriul de formatle al limbli romne si formarea limbil (rispAndire, leg! si fenomene fonetice, sau gramaticale). b) Dfalectele si graiurile limbil romane (formare, particu- lariti{ caracteristice, particularitatl comune). c) Influente stréine in Hmba gi influentele reclproce. d) Latinitatea limb'l romane (dovezi istorice, geografice, religloase, psihice, linguistice). Chestionar: Ce popoare locuiau in N. si S, Dun&rli, to- mainte de venirea Romanilor?") Ce stim despre Geti? Canda 1) V. Taran: Lectiuni de ist. lit, J, Piatra N. 1936.12 APOSTOLUL Inceput cucerlrea roman& gl procesul de romantzare? Cum s'a fScut romanizarea? Care sunt legile si fenomenele fonetice? Cum s'a format mba roman& ? Ce mosteneste limba romana din gra- matica limbil latine populare (gram. istorici) ? Ce p&streazi& le- xicul rom4nesc din vocabularnl latin? Care-{ elementul autoh- ton ? Ce influente stréine avem in Hmb&? Cand s'a inchegat 1. romini? In ce const& unitatea organic& a dialectelor 1. ro- mane? Ce este un dialect, dar un gral? Ce stim despre vieata AromAnilor ? Ce gtim despre vieata gi mba Maramuresenilor ? Ce este rotacismul ? Teorla roesleriand. Dafi exemple de aferezi, protezi, apocopé, slncopé, metateza, s{nerez’, epiteza, epentez’, analogte, africatizare *). S& se construlascé harta Daclei prero- mane gi romane. S& se completeze schema de mal jos a fonetls- mulul romAnesc: a-+m > 4m = campus > cémp a-+n > 4n = panem > pane b intervocalic > v = habere > avere e+4e > {= facta > fata clamare > chiamare + cocsa > coapsi +t> opt lucta > lupté +4, e > z= dies > zl, deus > zeu (dz: africatizare). +1> ghi = glanda > ghinda initial cade = habere > avere (aferez&). intervocalic > r = mola > moar& > r= bine > binre, bire (la Istro-Romani, ). t Vv & Prranata © > 0a (diftongare): mola > moar& (c4nd ?). r final cade = frater > frate (apocopa). v > b = veteranus > bitran. De unde deriva cuvintele‘ mana, canta, ghiati, chele, lapte, z4n&, soare, Dumnezeu ?. Ce au devenit in l. rom. cuvintele latine: rogationem, trunculus, paludem, factura, bastlica, ocnlus, glemus, hospitlum, urceolus ?. Din {storia literaturil romane se pot scoate, la fel, anumite chestonare 51 subiecte. Epoca veche: Care este istoricul alfabetulul? Cum s'a n&scut Mteratura scris’ la Romani? Cele mai vechi manuserise (msse) slavone ? 1) Cel putin un exemplu din toate, pentru fiecare categorie de exameneAPOSTOLUL 13 Cele mai vechi manuscrise romanestl ? Care-s particularitatile Unguistice ale primelor texte rom? Cunoastem o mirturle foarte veche de limb& stréromana (torna, torna, fratre) ?') Istoricul ti- parului? Cele maf vech! cirfi tiparite in slavonegte la nol ? Cele dintal tiparituri in romaneste? Care este valoarea lui Cores! ? Cine sunt continuatorif lul Coresi? Cum se tnfaflgeazi limba ro- mfin& in cele mai vechi acte? Comparafle intre Coresi of Var- laam. Biblia in Mteratura rom4nd. Caracterizarea epocil cultu- rale a luf Matel Basarab si Vasile Lupu. Cine a fost Petru Mo- vila? Inceputul versificatiel in romaneste. Inceputul oratoriel la Romani. Epoca lui Constantin Brancoveanu. Unde s’au scris pomelnice si anale? Care-s cronicarll de Hmb& slavona ? Ca- re-l cuprinsul cronicelor lui Ureche, Costin sf Neculce? Care sunt izvoarele cronicelor moldovenegti ? Care-i concepfla isto- ric& a cronicarilor? Ce insemnatate Hterari au cronicele ? Care-s cronicarii din Muntenla? Ce stim din vieaja lul D. Cantemir ? Cum se tmparte opera lui D. Cantemir? Ce stim despre Neculai Milescu? Care este Mteratura [juridict [Pravi- lele]. Scoale si dasctli din vechime. *]. Pentru aceast& epoc& veche se pot fixa si sublecte gene- rale pentru studiu; 1, Nasterea Mteraturil scrise in limba romani sf {mpune- rea definitiva a limbil Uterare °), 2. Reactlunea gi lupta impotriva slavonismulul pan la tri- tumful Hmbii romane. 3. Curentele religioase sl urméarile lor. 4, Primele idei de untre la scriltorit nogtri. 5. Comparafle intre vechea literatura religioas& sf Istoric&. 6. Incepatul oratoriel la Romani, 7. Comparafle intre cronicarli din Moldova si Muntenia. 8. Cronicile ca izvoare de {nspiratie pentru poet! si pro- zatori. 9. Carturari roman! in slujba culturii altor neamurl, Literatura populara, Cum se {mparte lit. populari ? Cum a luat nastere Ut. populard ? Cine a colectlonat Ht. popularé ? Cum se face o colec(le de folklor ? Ce valoare au cdrfile poporane ? 1) V. Taranu, Pagini culturale, Piatra-N. 1938, 3) Cf, Nedioglu, Manualul cl. VII, 1937, ‘pp. 145-216,14 APOSTOLUL Subiecte : 1. Valoarea documentara gl esteticé a Iteraturfi populare. 2. Sufletul Romaaului oglindit in poezia populars. 3. Doina. 4, Literatura populara ca Izvor de cultur& au- tohtona (pentru toate materlile de favatimant), Epoca moderna. Chestionar si subiecte: I, Ce este Scoala Ardeleana ? (Care-s reprezentanf{l ace- stel gcoale ? Care sunt scrierile principale ale corifellor Scoa- lei ardelene ? Care sunt {deile Scoalel ardelene (istorice, filo- logice, teologice, didactice, literare). Ce este curentul latinist ? Care sunt reprezentanfii acestul curent pentru fiecare provin- cle romAneasci ? Ce stim despre curentul latinist la Aromani ? Inceputul gcoalel nafionale. Care sunt exagerdrile latinistilor 7 Care sunt meritele latinistilor ? Tiganiada. Inspirafla clasicd in literatura noastri. Curentul grecesc, Inceputul influentel fran- ceze, italiene si germane. Poezla Véciregtilor. Care-s poetiiro- mantici? Care-s poezifle lui Carlova. Ideile sl sentimentele din poeziile lul Carlova si Al. Hrisoverghi. Ce stim din vieata lui Gh. Asachi? Care-i activitatea lul Asachi ? Cum se imparte o- pera lui Asachi ? Dar a lut Ellade Radulescu ? Cum este su- pranumit Eliade ? Comparatie intre Asachi gi Eliade Radulescu. Ce gtim din vieafa Ini Gr. Alexandrescu? Cum se im- parte opera sa? Dar a lut N. Balcescu, M. Kogalniceanu ? Comparafie intre N. Balcescu si M. Kogalniceanu, Conceptia lor istorics? Ce sitm despre C. Negruzzi? Opera sa ? Inceputul nuvelei in lit. romana. Opera Ini Al. Russo ? Cum este supra- numit Al. Russo? Cum este supranumit Andrei Muresanu ? O- pera lui D. Bolintineanu. Ce stim despre N. Filimon? Incepu- tul romanului in lit. romana, Ce stim despre vieafa si opera lui Anton Pann ? Blografla Iul V. Alecsandri. Activitatea luf V. Alecsandri. Cum se imparte opera lui Alecsandri? Drumu- rile lui V. Alecsandri. Inspira{la poporand in opera lui Alec- sanirl. Poezia patriotic’ aluf Alecsandri. Pastelurile lui Alec- sandri. Teairu lui Alecsandri. Moravurile sociale oglindite in comediile lui Alecsandri. Trecutul in poezla Jui Alecsandri. Limba gi stilul in scrierile lui Alecsandri. Din vieata lui I. Ghi- ca. Vieata soclala in scrisorile lul Ghica. Scrisorile lui Ghica in comparafle cu ale lui C. Negruzzi. Ideile pedagogice ale lul L_Ghica. Din cele notate pana aici, la epoca moderna, s'ar putea scoate sublecte generale :APOSTOLUL 15 1. Scoala Ardelean& sl urmarile acestel_misciri culturale. 2. Istoricil Scoalel ardelene in comparatie cu cronicaril. 3. Reactiunea gi lupta ia contra strainismulul pana la triumful limbil romAne in scoala nationala. 4. Cele mat vechi Institutit de cultura la Romani. 5. Seriitorlf redesteptarif nationale. 6. Seriitorii generatlei dela 1848 91 ideile lor de unre. 7. Curentul popular. 8. Influenta apuseand fa spiritul romanesc si in Mtera- tura romana. 9. Inceputul poeztel lirice culte. 10. Istoricul revisteior romanesii gi programul lor. 11. Teatrul la Romani. 12. Fabula in Mteratura romana ‘J. 13, Proza artlstica paod la Al. I. Odobescu %J. IL Din vieata Ini Al. Odobescu. Cum se imparte opera lui Odobescu ? Pseudoktneghetikos, carte fundamentalé a oricdrul c&rturar roman. Natura romfneasca in scrierile lui Odobescu. Ideile lui Odobescu pentru indrumarea tineretuluf. Ideile lul Odobescu asupra Imbif. Stilul ia opera lui Odobescu. Din vieata lui B. P. Hasdeu. Cum se imparte opera lu! Hasdeu ? Ideile filologice ale lui Hasdeu, Conceptia istorich a lai Has- deu. Critica la Romani. Doctrina esteticd a lui Titu Maforescu- Blografia lui M. Eminescu °) Cum se imparte opera lui Emlnescu ? Poezia patrioticd a lul Eminescu. Trecutul in poezia lui Eminescu. Natura in poe- ula IuiEminescu. Poezia eroticé a Ini Eminescu. Conceptil fllo- sofice poetizate de Eminescu. Idefle lui Eminescu despre om gi univers. Inspirafia poporand in opera lui Eminescu. Crearea Mmbii artistice. Poezia durerli umane la Eminescu. Nuvela fflo- eolick a lui Eminescu. Eminescu si Grigore Alexandrescu. Cu- fletarea politicé a lui Eminescu. Armonia in poezia lui Emines- ou. Vieafa sf opera lui Ion Creanga. Conceptla de vieati ro- mAneascd in opera lui Creangg. Copilul in Amintirile ul Creanga. Valoarea psihologica si filosoficd a basmelor lul Creangé. Crean- M8 gl .Metoda Nowa" 4). Limba lui Creanga. Opera lui Caragiale. Moravurile sociale oglindite in comedifle lui Caragiale. Formu- lle comice din comediile lui Caragiale. Comicul lui Caraglale. 1) G. Cardag: Fabula in lit. romana, 2) G. Nedioglu. Manual cl. VII, 1937 pag. 308-334. 3) G. Célinescu : Vieata lui Eminescu. 4) V. Taranu : Pagini culturale, Piatra-N. 1938.16 APOSTOLUL Comediile lui Caraglale in comparatle cu ale Inf Alecsandri. Copilul tn schitele luf Caragiale. Caracterele tn scrierile lut Caraglale. Drama lui Caraglale. Vieafa luf Al. Vishufé. Cum se imparte opera lui Viahu{é? Iubirea in poezia lui Viahuti 7? Comparafle intre poezia lui Viahut& gi a lul Eminescu. Con- cepfla de vieati in opera luf Viahuts. Valoarea moral& a serlerilor lui Viahufi. Com se imparte opera lui Duflin Zamfi- rescu. ?), Dragostea de pamant gf dragostea de tari in roma- zele lui D. Zamfirescu. Clasicismul poezfei lui D. Zamflrescu. Cum se imparte opera lut B. Delavrancea??). Anotimpu- nile romAnesti in scrierile lu Delavrancea. Portrete gi caractere in scrierile lui Delavrancea. Drama ‘storicd a luf Delavrancea Blografia Ini G. Cogbuc. Pastelurile lui Cogbuc. Reinvierea tre- cutulul in poezia lui Cosbuc. Poezia patriotic’ a lui Cogbuc. Fondul social in poezia lul Cosbuc. Crezul filosofic al farani- mii noastre in poezla lui Cogbuc. Taranii gi natura in opera Tul Cogbuc. Forma poezillor lu! Cosbuc. Din vteata lui Slavicl- Nuvelele lul Slavici. Nuvela rusticé a lui Slavicl. Caractere firdnegti in opera lui Slavic. Preotul sf invafitorul tn opera luf Slavicl. Vieata intima in poezia lui St. O. Iosif. Vieata pa- triarhald in poezia lui Iosif. Sentimentele: erotic, patriotic gf ideile filosofice in poezia lui Panait Cerna. Din lumea celor care nu cuvanté, de Emil Garleanu. Omul of natura in opera lul Calistrat Hogag. Din chestionarele si temele de mai sus se pot scoate cAte- va sublecte generale: 1. Moravurile sociale oglindite in comedie. 2. Reactiunea tradiflonalista gi lupta in contra exager&ri- lor diferitelor curente ? °). Junimea si vechiul curent natlonal. Scrlitorfi romantici sf romantismul in lit. roman’. » Serlitoril clastel sf clasicismul in lit. romana. . Seriitorii realist sl realismul , 4 . Seriitorii naturaligti si naturalismul in Ut. romana. . Razboiul de neatarnare ca izvor de inspiratie pentru seriitoril nostri. Epoca contemporana. Poezia. Vieata lui O. Goga. Poezia patrioticd a lul O. Goga. PNFABw 1) Lucian Predescu: Duiliu Zamfirescu, ed. Cugetarea. 2) » Barbu Delavrancea , 3) G. Nediogl. Manual VIII, 1987 p. 241-276.APOSTOLUL 17 Figurile tlpice ale satelor ta poezla lui Goga; Poezla famflla- rb, siteasc3, provinciala sl sociala a lul Goga+), Mistica na- {lonala gl revolutionar& ia poezta Iuf Goga. Care sunt poefii simbolisti? Ce poezie cusoastem din D, Anghel ? Cum este supranumit D. Anghel ? Ce poezil cunoag'em din I. Minu'escu? Cum este fondul muzteal ta poezfa Inf Mi- nulesca? Care este forma poezillor lu! Minulescu? V. G. Ba- covia sl poezia oboseli! morale. Nichifor Craintc sf poezta tra- diflonalist’ creatoaré. Locurile natale in poezla luf N. Crainie. Ortodoxtsmul crestin in opera luf N. Crafntc. Expreslonismul Iterar st Lucian Blaga. Mistica religloasd in poezla lui Blaga. Umorul in poezla lulf G. Toparceanu. Natura romAneasc& ia poezia lui I. Pillat. Tragicul naflonal in poezfa lui G. Grego- vlan, Fabala lui V, Militaru. Clocotul Mbert&til ta poezla ut Aron Cotrug; ete, Proza. Umorul ta scrlerile lu! D, D. Patragcanu. Princl- plul binelu! gf al r&uluf in opera lui Gala Galaction. Drama istoric’ a luf Mihafl Sorbul. Stilul tn opera lut Gib. Mihtescu, Vieata patrlarhala in scrferfle Iul Lascerov-Moldoveanu. Sbu. clumul colectivitatil anonime fa opera lui Panait Istratl. Conflicte sf procese sufletesti in romanele lul G, M. Vla- descu. Umorul gt tragicul rustic in romanele Iut Victor I. Popa. Problema inedaptabilitutil ia opera luf AL. I. Bratescu-Voinesti ”). Autohtonismul ia opera lui M. Sadoveanu. Evocirea trecutu- luf fn romanele lul M. Sadoveanu. Sentimentul misteruluf sf al morfil in opera lul Sadoveanu. Glasul pamAatelu! gi glasul fu- birfl in romanul Jon de L. Rebreanu. Ideea ispasirli din Pa- durea Spénzuratilor, de L. Rebreanu. Fatalitatea psthologle’ a Anstinctelor criminale din Ciuleandra, Drama socletatii roma- negtt din Rdscoala, *,. (V.Téranu Pagini culturale, 1938). Drama politic romAnegsti din Gorila, toate de L. Rebreanu. Aspectul (storic, soctal, politic, economfc si moral ta romanele lu! Cezar Petrescu. Psihologia cop!-liriel, adolescentil sia tineretii in La Medeleni, de 1. Teodoreanu. Mediul familar gf social in Fundacul Varlaamalui, de 1. Teodoreanu. Fondul social ia romanele lui C, Stere. Din teratura epocil contemporane se pot desprinde su- blecte, care s& lege in chip armonie teme generale cu epocile mul vechi. 1) V. Taranu: Pagini culturale. Piatra-N. 1938, } G! Ibrailea iu: I. Al. Braitescu-Voinesti. 3) V. Téranu: Pagini culturale, Piatra-N. 1938,APOSTOLUL 1, Influenta Hteraturff populare asupra cele! culte. 2. Oratoria la Romani. 3, Pastelul fo literatura roman¥. 4. Comedia ia ” " 5, Drama {storicd ,, ” 6. Drama moderna « ” 7. Navela “ » 8. Romanul » " 9, Epigrama 10. Desgrleri de calitorle. 11. Poezia patrloticd in literatura romana. 12. 4, Hlosoflea ,. ” 13, Seatimentul trecutulul —,, 14, Figur! de domai 91 de boter! zugrivite in Ht. romana, 15, Idetle pedagogice ale scriitorllor nostri. 16. Spiritul critic in Mieratura s{ cultura romaneasch'). 17. Evolufia mbli noastre poetice *), 18. lavatitorul st preotul zugraviti in Mteratura. 19, Literatura amintirilor. 20. Copilul in literatura romana %y, 21. Secolul al XVI-lea, ca !svor de inspiratie pentru seriltorl. 22. Aportul Hterar al provinclilor romanegti *). 23. Unitatea culturala a neamulul romanese. 24, Traducdtoril marilor opere untversale. 25. Proza artistich incepand dela Odobescu 5), 26. Natura operelor religioase °), 27. Aspecte ale poeziel lirice *). 28, Sém&n&torismul. 29. Curentele Mterare moderniste (slmbolismul, impresio- ” nismul, expresfonismul, dadaismul, etc. °). 30. Poeffl profefil al neamulul, 31. Umorul ia Hteratura romana. 32. Literatura razbofului. 1) G, Ibréileanu:: Spiritul critic in cultura romaneasca. 2) Ci. Nedioglu, Manual VIII, pp. 270-308. 3) Stanclu Sto.an: Copilul in literatura. 4) V, Térenu: Vieata culturalé a Romanilor din Transilvania, Piatra Nexmt, 1936. 5) Cf. Nediogl:: Manual VIII. pp, 334-365. 6) V. Taranu: Pagini cultur-le, Piatra-N. 19:8, Ds ” . . ” » 8)» ” ” . * ”APOSTOLUL 19 33. Limba gi literatura ca valoare formativ’ a romAnimil’), 34, Natura romaneasc& oglindits in scrierile Inf Eminescu ol Creanga. 35. R&zbolul de intregtre, izvor de Inspiratle p. scriitori. 36. Scrierl cu caracter educatly pentru diferlte varste. 37. Aspecte ale satulul romanesc desprinse din scrieri. 38, Paturi soclale zugravite in scrierlle cele mai caracte- rlatice, 39. Insusiri ale sufletulul romAnesc, aga cum nf le tnfafi- geaz& literatura. 40. Scriitorul favorit. 41. Marli nostri serfftori, in comparatle cu scriitori! mart af lumii, 42, Traditlonalismul nostru literar, in lupt& cu exager&rile moderniste. 43, Femela in Mteraturd. 44, Savanj! romant (D. Cantemir, B, P. Hagdeu, N. lorgas V. Parvan, P. P. Negulescu, D. Gusti etc.) 45. Literatura regeasca 2), Orice alte subfecte nu pot constltul decat teme analoage, cure urmeazd 8A fle gandite cronologlc si expuse cu c&ldura eufleteascd a oricdrul candid :t. Gramatica. Ortografie. Caligrafie. Dac& finem seama cA esecul la examenele in scris se da- toreste, in mare parte, lipsurilor gramaticale, ortografice 1 scri- erfi urite, se pune si intrebarea esupra cauzelor care provoa- ¢& Upsurile acestea + a) In gcoala primari nu se exerclt’ controlul sistematic al corectitudinifl scrisului gf cititulul, b) Nu se urmaregte cu interes imediat gramatica gf orto- @rafia in clasele urm&toare. c) Nu este colaborare intre profesor! pentru apérarea Umbil materne. S'au observat, astfel, elev! din ultima clasi secundard cu © detestabili ortografle sf far4 cunogtinte elementare de gra- matic’. Nu e de mirare s& vezi elevi cu nota 10 la francez& gi ou nota 4 la rom4n&. Agadar, cauzele de mai sus trebuesc tn- liturate, far gramatica gi ortogratla si se urm&reasck in tot Umpul vietii gcolare,—de citre totl profesoril. 1) V. Taranu: Pagini culturale, Piatra-N, 1938, 2, ” . ” . .20 APOSTOLUL Pentru asimilarea orl cunoagterea unui atat de bogat mate- rial Mterar, se impune oranduirea Inf sistematicd in manualele din scoala, tacepand dia clasa I-a, potrivit cu varsta elevilor ; far carl ajutitoare se vor gisi in bibllotecife de clasi, nu cate un exemplar pentru a umplea registrul inventar cu multe nu- mere, cl cat mai multe exemplare din cAteva car{l reprezentative. Toate cirfile din biblotecile gcolare trebue s& fle biblio- graflate pe autorl, materil sf teme de spectalitate, pentru inle- snirea studiulul. Cand elevil nu gi-ar maf plerde vremea cu c&rtl obscure, sensatlonale orl nepotrivite cu posibilitatea lor de intelegere, s'ar cAgtiga timpul cel mai pretios pentru Itera- tura bund sf necesars. Elevil inclinafl spre Mteratura care ur- meaza Literile, vor cunogte operele caracteristice, indicate mal sus la punctele E, B. C. D. G., inainte de intrarea lor in uni- versitate, lar pentru toate categorliile, se va pregat! atmosfera literar4 plaicuts, care s& destepte gustul de citit, prin sez&tor!, recitirl de poezii sau de fragmente importante, procese lterare, gedinfe critice etc. Un carnet personal va trebul flecirula ca s&-gi insemne cartee, autorul, pasagiile placute 91 lectura ce ur- meaz& s& gl-o procure. Cu aceste schematice indicatiun!, scoatem in evident& gf valoarea examenelo:. La obiectul Mmbii romane, cu deosebire, datorla noastr& se imbind gi cu plicerea de a culilva mintea— ca pe o aleas& gridiné—sl de a imbogati sufletul—ca o nepre- tult’ comoari—cu {del cirturdregtl si frumusej{ artistice. O pre- Satire serloasd nu asiguri insA numail valoarea individualé a culva, ci inalfa nivelul de cultura al neamului sl pentru acea- sta nu putem cruta niclun sacrificiu de munc& intelectuala. Victor TaranuNecesitatea educatiei materne Urmiarind statisticele Ministerului Sandtajil, constatim cu durere un procent foarte ridicat de mortalltate a coplilor. S'a constatat ci cel mai mulff mor péo& Ja varsta de un an. Acea- at& stare se datoregte Hpsel de grija a parinfilor pentru vil- torul copiilor lor. Pe lang& vicifle de care se fac adesea vino- vatl parlo{it inalate si dup’ cisatorfe, el nu se mal stridalesc ek-9l apropie cnnogtinfele necesare tn materle de igen’ gf ali- mentafle a copilulul, Ne mor coplil, fiindc4 Mpsegte spiritul de Prevedere. Tantra fatd, inalnte de c&s&torle, ar trebul SA alba mat multe greocupari familiale, conjugile; sf mai putine pentru eport sau toalete, create dupa ultima moda’. O mama s&ndtoast a trap gl la minte, asigurai copilulul venirea pe lume fara defictente miatale. Fetele ar trebul s& primeascd sfaturl, desprinse din ex- perlenta zilnicé, si si asiste la lectluni demonstrative. E ne- Ceuar s& se destepte sentimentul responsabilitétil materne, of sa @deasc& grija de a-s! insus deprinder! solide pentru viata de famille. Educatla mamei apare cu mult mai necesara decaét a eopilulul insus!. Ce folos prezinté pentru o mami, a c&rel con- @tlio¢s materod Hpsegte, sfatul bun sau exemplul elocvent al (nvititoarel ? Este zidarnic& tncercarea de a-1 schimba felal ei de a fi, dac& nu s’'a actionat la timp. Trebue si punem, agadar, un mai mare interes pe educafla mamelor. ,Pe genunchil fe- mef{ se leagin% omentrea”, a spus un mare invafat, far ua altuls ,O mam& buna valoreazi mai mult decat o sut& de pro- fesori’. Viltorul societhti noastre este legat de felal cum fe- meta este educats. Ea trebue si alba elmtul demnitifl perso- gale, o congtiinfé moralé solida care sa-1 dirljeze zilnic toate actluntle. Se cunoaste importanta ereditati in viata unul in- divid. Multe incerciri educative, de modelare a sufletulul copi- lalut, réman {Xr& rezultat. Dealtfel, scluptorul cel mai abil ou ponte realiza opere de valoare din orl ce platri. Si trebue materialul cel mai convenabil, care si-1 ugureze tofaptiires.22 APOSTOLUL In opera de formare a copilului, parintl! sunt artigtil cel maf insemnafl. In flecare clp& sunt datorl s& vegheze asupra fap- telor lor. Prin ereditate se creaz& anumite predispozifii, far in mediul familial se cAgtig4 deprinderile, necesare in vieat’. Daca nu totdeauna pirintli sunt vinovatl de ereditatea copiilor lor, ef sunt totusl obligafl si-1 indrepte, s&-{ cultive gl si-{ perfec- floneze. La opera mamef de formare a copiluluf, trebue s& colaboreze g! soful. El clmenteaz’i—ceea ce construeste mama- Pentru a obtine o astfel de colaborare, mama trebue s& lu- creze cu tact, pricepere, bunatate sl s& creeze armonia famt- Mal& necesara, Virginia Laiu Pastele Tiganilor —$<———— (Urmare) Da las'ck nicl unde-al fost, nu-f aga riu de trait, numal vio dol gologinas! si al, ca si nu stal cu gura rece, orl si te uifi cu jale la cel ce beu gi m&nnca, c’apol iff cade cam greu, vorba ceea: ,cine are bea gi mandnc&, cloe nu, se ults", Nu-d vorbi, c& nici acolo nu prea al ce cumpira de ale gurl, c& satu-l cam sirciclos gl cel din partealoculul o duc din greu. Oleac& de sim&n&turi mai fac gf ef pe icl pe colea; dar mal mult cel de pe lunca Bistritel stiu randul la paine. Si cand if anul bun, sam&od la voila intamplaril mai mult grav, orz 9f ovis, c& le trebue paele pentru agternut la vite, farna cand crap& lemnele 9! trosneste casa de ger. Cel de pe deal maf ar& cele corhin!, unde pun cfte-un petec de p&pugol, cartofi sf cAte-o leacd de vité de vie; dar nu de cea mai ac&tirea cum se pune pe din jos de Baciu pana'la targul Tecuclulul, ci fa nigte rfurusc&, simanfi de pe la Oradea-Mare, suferitoare la orice vreme r& si la orlce sol de pimAnt, ca si figanul la ger. Mare hasn& nu prea au depe urma el; c& de copt il trebue dou& veri 3‘o toamn& lungi; far la cules te-apuc& sf Criciu- nul gf tot numai de umplut borg fi bund. Vinu-l acru de-{i sare ciclula de pe cap; far dac& te-a pus p&catul sa bel v'o oal&, doua, pe inima goal, itt tulbur& tute borhiile’n tine of te-apuci nfiste stransor! prin pantece, mai riu ca la facere. Si dact, Doamne fereste, te-a prinde si sughiful, starnesti totl cfinll Blagegtilor, cand fl tncepe a strénuta pe dowd gurl. Da maf bine s&-f ef de-acasi’ cam tot ce-f1 trebue de ziua asta: © paine, dow&; o bucat&é de miel fript, un purcelug ficut laAPOSTOLUL 23 {reaba luf, oleact de slanin& ori mugchiulet afumat, cdteva cepe orl ciptlal de usturol, ce-f{ di gustul la vremea asta, cand tot omul ff s&tul de atatea aluaturi sf cozonac g'ar mal in- vrfsta-o oleacd sf cu de-altele. De caufl anume, gisesti si aici oleac’ de bauturic’ mal huntgoar& ; da-l adusi de pe alurea: un rachiuas, 0 c&éldarugas orl o sic&ricd indulctts, ca si-{i pufe la cale pantecele inaln- fea mfnciril ; c& dup& acees poff s& torni ia el ca'n tralata po- pil, ce fl-a c&idea, orl ca’n cofa flganulul, ce s‘a ‘ntampla. Se- toa {l-o pofi astamp%ra cu o stacand de bere ,,Zimca" dela Platra- Neamfului, spumoasé sf gustoas’ de tot s& bel; orf c'un puha- rut de vin, pus dinainte la clubirul cu ghfata — alb, de anul acesta, orl de anul trecut, negru sf gros de s& stea pe unghie Fle cum o ff, numaf s& fle si s& aib& si nevasta tejl bual, ca #& nu se burzulufascé vremea. Pe lang& gospodirie, tat flganul are s'o gridinuf& c'un strat dows de ceapX orl usturol, care pant'la una alta, maf {lae loc s de branz& cate odaté. O tufé de leustean, tarhons elmbru, patrunjel, marar ¢{ tit neamul burufentlor bune de pus n borg cu fasole, care facut la treaba luf, ulfi sl de mama pesteluf. Cativa din el, is drept gospodar! in toati firea; da alytea, nu-s figani ugernicl ca cel mai mulfl din el, — care pilesc pe acas{ numai din Pagti in Pagti, Aistea mat fin pe ldngé ef s'o vac& cu lapte, un porc la cotet, cAteva gafol s'o haita de caini. Ia, cu fitna o duc maf greu, ch au putin pimant acela nu-t tocmal sol. Cel de lunct, pe unde Bistrita gl-a facut de cap acum v'o suta de ani, ff nis{pos, pietros sila secet& cam arde tot ce sament in el, Cel de corhan& gf curafituri de huceag, il vede soarele numai cu un ocht, Da Dumnezeu are grija de toati lumea; ci pentra cel mal necdjiti oleac’, de cum se {a omé&tul si pana'la Sf. Dumi- tru, stau buretil prin pidure, ca surcelele la tiletor. Si figinelle n‘au alté treaba de facut, decdt si- care mereu cu traistele i si-l inglre pe af& la uscat, pentru cand n'or putea deschide wpa de omat. Cele care se scoal& dedimtnea{a, mal castiga of eAte-un gologan de gaz ori de sare; ba de multe orl, cAnd if anul m&nos, duc cu smeurd gf mure toat&é gloaba casel, ba le mal rémane gl de o fust’, orl o pereche de tnc<ari; ch nem-. {ll dela fabrica din Buhuy, deabea agteapta si le vada cu cofa plint'n poart&. Fetigcanele maf risirlte au rimas si mai di- ritice pe acash sl si alb& griji gf de danci s& nu fack v'o pozni, orl s& cad& in oala cu uncrop. Cand nu prea au ce24 APOSTOLUL face, isl gisesc ele de lucru; ca'n toat& sdmb&ta nu le cade badanaua din mani Ia bolt delegif casel cu rog aprins, usile albastru deschis sl ferestrele in verdele burateculu!, cum il treaba figaneasc3, ca si fle framos si b&tdtor la ochi. Poate unde-s el aga de afumatl, fug de negru ca dracu de tamale: Mai cu seam4 partea femelasc, n'ar pune pe ele o fugt%, blu- z& orl casinci neagré, s& le picurl cu ragind. Vara o mal duc cum o mat duc, da jarna, bat-o s'o bats, il cam anevoe pentru cel rimas{ pe-acas8, chi le trebue cam multe st tare-l réu cand {ntre'n farni cam golut si n'al nicl de unele. Da de plerit, tot nu plier nfci afstea, ci maf Iucreaz4 gl el ce pot pe la cel mat chfabur!. Mal bine de cei dusi cu cantarea, c& nédejdea lor, -l tot la gatul scripcii sl gasesc totul de-a gata pe unde a- jung ; lar dupa ce s’o luat omiatul si f-o palit si pe el dorul de casa, la numardtoarea dancllor, mai totdeauna le tese cu u- nul mai mult, c& nici figanca n'o putut si stee degeaba, cat o fost b&rbatul dus; vorba lor: »Bodaproste c’am ajuns, De-am viazut bdrbatul das". Alta treaba ar face, n’ar face, da de inmulfit silu cd se fomultese mai dihal ca iepurfl. Cum zic el: Toate bortile le poti astupa, da a dragostei, cat Iumea’. De murit, mai mor din trangli; dar totdeauna cregtineste gi de moarte bun’ pe laita lors cel batraai de b&tranefe gl coplif, numai cand di v'o pan- ticérle peste el, mal cu seama primavara, cand mAnanca curcu- dugurl pe inima goala gi-i tale greata. Si aturel spoveditl sf impart&g!f!, ti duce la groap& tot cu prapori sl pomene ca pe-al nogtri; far popa le citeste evanghelia si dascalul ,stalpii", pe gustul urmasilor si baterile pungil; c&-s crestin! gi ef si-s bo- tezaf! pe cele patru postur{ gf un an de cdsleg!, Dupa moarte, le poarta gi lor de randutala ca la flecare: cu praznic cAnd il scoate din casi, masa la noua zile, if poarta parastasele pan'la patruzeci cAnd il d& st pomul; lar de desgropat, la cinci, sau gapte ani, dupé cum 1-o fost caraea de afumat& si limba de neagri; dac& n'apuc& a invia inainte de a muri, cum s‘o tn- tamplat acu v'o patruzec! de ani, dup’ spusa lui Ursel, Dum- nezeu sé-l ferte gi si-l hodineasc’: Era cam pela Santa-Ma- tia-Mare, cand pApugoll dau in {inte sl pologul sfarle de adu- nat. Dupa& cat le prabuluia el, cam pe-atuncl a fost; da drept anume n'ag putea sl eu s& spul, ci doar nici Ursel n'avea cap de drac, ca si le poatd fine minte pe toate. (Va urme) TH. URSUAPOSTOLUL 25 ISTORICE — LITERARE Un scriitor nemtean necunoscut: ——_— TOADER I, STEFAN — Cand ma facusem destul de mirlcel pentraca ograda sf @rddina s& nu-mi mai ajung’, sf cand — din aceast& priclna — m{-am fmp{ns hotarele imp&ratiel pan& dincolo de ullta caset périntest!, fa drumul satuluf, am incepot sé fac cunogstinf’ cu alft ,imp&rati’ de seama mea, deopotriva de imperialist gi de- opotriva de fericl{i. Dela acegtla am aflat c& nu departe de casa noastrs, exista un fel de Dumnezeu al acestor ferfcit{ su- verani desculfi si in durligi s1 cd acel Dumnezeu se chema foar’ Apalaghied. — De unde al pere? — Dela Toar’ Apalaghiet ! — De unde al nuct? — Dela Toar’ Apalaghiel | sau; — Frate-mio 0 fost asar& la Toar’ Apaghlei! — Si frate-mio! — Frate-mfo se duce in t&t& sara! — Lut frate-mio ii face ste di Craclun! — Lut frate-mfo fi face buhatu! la realitate, Toar’ Apalaghfel, acest Dumuezeu al copiilor, #e numea Tosde- |, Stefan. Lumea fi spunea ins Toader Apa- laghtel, dupi numele tatdlul siu vitreg. Pe vremea copilirlel mele, avea chipul unul mosnegut bland gf tacut. Vorbea rar de tot si atunci atat de incet, incat (rebuia s& fil cu mare bigare de seam&, ca s& intelegi ce vrea aA epund. Vorba lui par'cd era o rugaciune. Bland gi sifos, aga a fost el toaté vieata gi a avut mult de suferit din aceasta cauz&, cici mulf{ il luau drept un prost. Cat de variate gf numerosse cunogtntl avea insi acest wprost”/ Acest {iran modest 91 umil, era un adevirat savant, un enclelopedist, dublat de o sensibilitate de mare artist. A fost un autodidact. N'a urmat nicl o scoal’; nicl ba- tem gooala primara, care era o raritate pe vremea copilariel dul, Singur a smuls talnele alfabetolul, printr’o lupti crancens, neafatat de nimenJ, decat de marea Jui paslane pentru carte. Sorlerea a invitat-o p&scand ofle pe ,nimas". Si pentruck n’a-26 APOSTOLUL vea nicl crelon, nici cerneals, cresta urechea unel of gf in sdngele ce apirea, inmufa varful bine ascuf{t al unel pene de gasc5. Ce emotfe sfanta incerci, cand cetesti tn amintirile luf, capitolul ,,Cum am invatat carte"! De indat& ce a putut s& citeasc&, a fost complet robit de c&rfi. Din aceasta cauz& a rupt orice legatur& cu vieata oblg- nulté a satului, scufundandu-se tot mai mult in lumea vrajita a c&rfllor. N‘avea nici o legaturaé cu tineril de seama Jul. Nu mergea nicl la hora, nici la cl&cl, nicl la gezitort; de aceea pentru toaté lumea si mai ales pentru fete, nu era altceva de- cat ,prosta ul Toar’ Apalaghie:”. Cu c&t humor ne zugravegte el fosug! nalva lul nedume- tire, cand, la varsta de 28 ani, voind s& se insoare, fa cuno- stinjd de ceea ce gandeau fetele despre el! Eu invStasem numai carte, pe cand flucail mal invata- ser& gi altceva! In timp ce eu eram mal iavafat ca tof{, fetele imi ziceeau c4-s un prost! Bravo, frumoas4 urdturd! Eu care descoperisem Indicflonul luf Avgust, chezarul Romed, singur, fard si m& fl indreptat cineva, nu pot si ma infeleg cu o fata, ca s& vada ce pot gl ce gtlu. Volam s& m4 insor, dar m& gandeam s& trim{t pe mama 8 vorbeasc& cu fata gf si-1 spule cam aga: — ,,Baitanul meu gtle carte cdt sl popa. Si acum s’ar in- sura gl m’a trimls pe mine s& te rog si mergi dupa el. Si s& mergi, c4-1 om bun!! 1" Aceste amare consfatiri nu l’au facnt s& arunce cirfile, ef dimpotriva, l-au legat si mai mult de ele. Caod avea un ban cump&ra o carte. [n chipul acesta el, un umil faran, gl-a in- jghebat o bibliotecd cum nu mull ,jntelectuali” de astazi avr Biblioteca era ins&, ca si casa, a intregului sat s mal ales a copiilor pe care {-a fubit intotdeauna cu o dragoste statornica, chiar cand acegtla se ardtau nerecunoscatori. Aceastt dragoste de copil l-a facut s& deschid4 o gcoald ia casa Ini, cécl pe atuoci, inc& nu se auzea de scoala prin Ghinddoani. Deg! n'avea habar de pedagogie, gcoala Ini a dat rezul- tate admirabile, cici era cdlauzité de acel mare pedagog, care nu da greg niclodati: dragostea de copii. Casa Iui era ins’ o gcoal& 9! pentra oamenii adulf!. In flecare seard de farna se giseau in casa lui cel pufin 10 oa- meni, care clteau, sau ascultau pe alfli. Avea tot felul de cirfl, cici cltea de toate gl de toate seria. A scris: ,Istoricul satulu! Ghindéoant”, ,,[storicul bise- ricli din Ghinddoant!“, ,,Statlstica locuftorilor satului etc. S'a ocupat de astronomle si in special de calendaristica,APOSTOLUL 27 {ntocmind un calendar pe 150 de ani. L-a pasfonat agrimen- wura, {ilnd un fel de ingioer hotaroie al satulul. Sf astazl, in pricinile de hotar dintre locvitor!, ultlmul cuvant il are uCar- tea de proprietafi’ a lut Toader I. Stefan. A (laut — pana in ultimfle clpe — un jurnal in care g!-a (recut cele mal neinsemnate intamplari zilnice. Dar ceea ce are o valoare care s& depageascé geanifele aatulul, e povestea vietti sale — ,,Memorlul meu“ —cum o nu- meyte el, Dup& umila mea pérere, aceste paginl pot sta aldturl cu «Amlatiri din copilarie’ de Creanga. Atata doar, cd mba nu-4 intotdeauna curat populard, ca la Creanga, cl-1 presirat& pe ici pe colo cu vorbe alese, literare, fruct al indelungatelor sale jecturt. Aceast& scidere—dack trebule neaparat socotité ca atare— este riscumparat’ fnsi cu prisosinfé de calitafl ce nu se ga- eso la Creanga 9! in special de un realism sguduitor — vred- nto de Balzac — gf care in unele bucafl ca: ,Moartea babii Ana” gt ,Mosu Vasile Gavril Dosoftei" atinge culm{ nebanuite Creangé — cu firea luf sigalnic& — ne-a prezentat copi- Jul pl satul in mod unilateral, nomai in lumind. Amintirile sole aunt un gir de ghidugli copilaregtl, far oamenti maturl — cand a -- se migcd gi el aproape dupa aceleas! legi. Ras, veselle, vole buna! Rar de tot cate o umbra fugara. La Toeder I. Stefan nu e aga. La el lumina se tmpletegte ow umbra, vesella cu lacramile, jar jocurile nevinovate de copil #1 nbsbAtiile, se impletesc cu frimant&ri interloare de o pro- tangime nebaoulta. $i astfel, din acest joc armonfos de lumfal si umilire, se desprinde un copil gf un sat real, nu unilateral, ca la Creanga. O altd mare calitate a lui Toader I. Stefan e sinceritatea. O dnoerltate cruda, ce merge pana !a depersonalizare. In adevar, hind citegtl paginile din ,.Nunta mea" gascgtl atata autopersi- Mare, atita ridiculizare a propriei persoane, incat nu-fi vine oa c& el insugi este eroul acelor intampl&ri. Ma& opresc aici cu comentarifle, degi-s incomplete. Citi- lorlf acestel reviste vor avea tns& ocazia s& judece ef singurt, ehot, pand la gasirea unui editor de curaj, m'am hotérit s& public tn paginile acestel reviste opera autoblografick a acestui eorlitor iran. Acest fapt il consider ca un plos omagiu adus memoriel eoeatul necunoscut, der mare scriitor, cu ocazla impliniril a 0 de ani dela moartea sa. Cact Toader I. Stefan, n&scat la 14 Februarle 1852, trece in cele vegnice, in Noemvrle, 1919, M. David — GhindaoaniUmila autobiografie a lui Toader I. Stefan. Originea mea barbateasca. Se spune din batran{ c& in eatul Ghinddoanl a fost un om voinic—Ion Grosu—care a ucls un t&tar, cand acesta ducea ca rob! un card de oameni sl animale. T&tarul era singur, dar bfetif oameni, c&lcatl mereu de p&gani ca gaina de uliu, mergeau cu supunere ca nigte animale. Si dac& n’ar fi s&rit Ion Grosu din dosu! unel tufe, lovind pe titar tn cap cu fapolul cu care clidea fan, uclgandu-l pe loc, tot satul ar fi fost dus in roble. Acest om vestit se spune c& era din neamul Dosoftientlor; ias’ cine a fost anume acel Do- softel, nimeni nu mi-a putut spune. Ci atata gtlu c& dinspre partea birb&teasct, din acest! Dosoftleni m& trag. Dar din a~ cesti Dosoftieni nu pot ardta alcea decat pe tatal buntcului mew pe care il chema Gavril Dosoftel, far pe femeia lu! o chema Ana gl era dia satul Bolstea. Pe strabunica aceasta Ana am a- pucat-o gs! eu, cici a murit tocmal fn zlua de 20 Aprilie, 1859; gi fll minte c& era cam rea ¢{ chloar& de un ochiu. Pe bunicul meu l-a chemat Ion Gavril Dosoftel, far pe tatél meu numai Gavril Ion Gavril, far’ Dosoftel. Tatal meu s'a n&scut cam prin 1829-30 gi s'a cds&torlt tn 1851, luand de sotle pe fata lui Ion lacov, care se zice ci era neam de ungar. Nasterea mea, M'am n&scut in casa bunicilor mel, in noaptea de 14 Fe- bruarfe, 1852, pe un frig de cripau pletrele. Ca moagi am a- vut pe viduva lui Stefan a ‘Savinil, o batrant bund gl guralivs, c&rela tof 11 ziceau Stefanoale. In momentul in care m'am n&scut, bunica mea feglse afard dupi ceva; far moaga, cind a vazut c& sunt balat, a inceput s& strige cat o flnea gura: ,Anita hai! Anit& hal, hal degraba".APOSTOLUL 29 Inr bunica mea, crezand c& cine stle ce catastrofa s’a in- (amplal, intr& pe ug& ca o vijelle, strigand inspsimantata ; Ce eatl lole Marle’ ? Iar moaga, in loc si-1 spun& cine stle ce veste telata, cum crezuse blata bunicd, strig4 plin’ de bucurle; -wUite Antti, ti bafet Anita, if bafet!"" lar caod 4 s'a maf potolit bucuria, a inceput sA m& ursea- od zichnd: — Are s& fle vornic, are s& fie preut, are sk fle cap de $i cand mi-a cizut burical, a scos un cui din parete, a bagat buricul ia borta cutului sf a batut apol cuiul la loc peste buric, pentruca si am flnere de minte. Val, ce de preziceri, ce de urdri pentru vleata ce ince- peam|*Dar adevarul nimen{ ou mi |-a prezis. Un adevarat pre- slotor, age ar fi grait — 0, vol, moaga g! bunicd! Nu va bucurafl pentru prun- oul ce s'a néscyt acum, ci maf degrabi plaaget!. Cact va iubi (rumosul 9f va fi Hpsit de el. Va avea {oima simtltoare gl pentra lonte suferintele oamentlor va suferi; acegtia cu barbarie t-o vor atr&punge insi. li va placea linigtea si pacea, dar turbu- tare qi galceav’ va domal in casa lu. Cu drag va pronunta envantul ,,tétuck”, dar tatal siu curand il va lasa, fard ofcl un sprijin pe lume. Nu s'a nascut asupra zilel s& agtept fertcirea unei zile lumtnoase, cl s‘a ndscut asupra nopfil of de-aceea ca o noapte (ntunecoasé si jalnic’ va fi vieata luil.., Aceasta ar ff fost prezicerea adevaraté; dar cum putea a moaga sau bunica sd-mi facd o astfei de prezicere, candele wegl maf aflau locul de bucurte, de parca ag fi fost un hot de aur @ alta ou! Bunica. Dup& ce m'a botezat p&rintele Aftanas’, nag flindu-mi Ion Veteu, am tnceput vieata adevaraté, acolo unde vazusem lumina ellel, in casa bunicilor mei. $i cu toate c& eram acolo num:l © fifodie jigarits sl inct fara ochi, eram de foarte mare pret na atdt matcii mele, al cirel prim n&scut eram, cat mal ales \wunloal, care pe mine m& avea drept cel dintal nepot. Sar- mana bunicd /Unde ag putea eu gési cuvintele cu care s& pot povest! toaté bundtatea 9! dufosia ef, agacum am cunoscut-o eu (ntotdeauna, de cand am inceput a cunoaste lumea ? Cac ea m’a leganat cu cAntece duloase, ea m'a scaldat gi30 APOSTOLUL m’a infigat tn flecare zicao adevirati mam’, cat timp am fost copil de att, la sAnul maicii mele. Si, dup’ ce mama nis- cu pe fratele meu Ion, am rémas numai al bunic&i, ca adevi- rat flu al ef, tréind mai departe in casa el, cu toate cf acuma pirinfii mef se mutaser’ fn casa ce gl-o facuser& peste pariu, In gridina mogulul Gavril Dosoftel. Caci lamea era atunci nu- mai bunica. Cand ea era voloast, im! suradeau toate sf ma simfeam fntr'al now&lea cer; far dact era sup&rat& sau bol- navi, chdea cerul pe mine gl eram ataét de mhnit, ci ag fi fost bucuros s& mor. Si cum s& nu-mi fle atat de drags bunica, dac& era ve- sel& ca un copil, curajoss’ ca un hafduc 1 religioas’ ca o sfantt! Cand vorbea, vocea 1 se auzea de cine gtie unde, far curajul el te facea ca nicl de moarte s4 nu te temi. lar seara, cand ne adunam cu toffi in casa, imprejurul fo- culul de pe vatr& gf in lumina vesela a flac&rilor si a opai- fulul cu unturi gf bunica era tn veselia ef obisnuits, atuncl pentru mine nu era slta, decét raiul pe pAmant. Iar cAnd ta- tal meu sau mama spuneau c& au si m& fa acas& la ef, sim- feam ca o sigeatd ascufitd prin inim& si {remuram ca un Ie- pure de {rica van&torilor. $1 cand faceam vreo obriznicte gt bunica mi ameninta cé are si mA ducd acas’ la tata gl la mama, mi se facea infma ca un porice si toata zlua stam ca un sfant, Moartea tatii. Pe cand eram de vreo 3 ani sf cAteva luni, s'a Iscat in sat o boald cumplits, numita lungoare. $i bine {-a zis clue t-a zis lungoare, cAci era intr'adevir foarte lungs. Zacea omul cate 7—8 siptimant intr'o toropeala bulmaci, de pArea mat mult nebun. lar cand se ridica de pe boala, if cidea tot parul de pe cap, de rimanea capul ca oala. $i prin luna Octomvrle din a- nul 1855, cade g{ tatdl meu victima acestel boale, din care nu s'a mai ridicat. Pe cand era bolnav, m'am dus odata la el, aga cum te-al duce la un megieg; dar stam cu frica in spate, c& m’'a opri acolo. Si {in minte c& aveam o c&clulité noud gt-mi era aga de drag’, c& umblam cu ea, ca cu un ou rosu. Dar fratele men Ion, care era un réu gl un neastampirat — cu toate ci era numai de dol anf — im! smuncf ciclula din mand gl incepu s‘o isbeasc&é gi s'o svarld prin toate ungherele. Eu, cu toate ci-mi venea s& plang s& se rastoarne casa, de fric&t s{ nu m& opreasc& acolo, nu ziceam nimic, ci priveam cu o-APOSTOLUL 31 cht juciod fn lacrimi tarnoseala c&clulltel mele, de care eu abla indrizneam s& m4 ating. Ietul tata, cu toate c& era bolnay, a injeles ce se pe- {rece In mine, c&cl vid c&-1 chiam& pe Ion in pat la el sl-l da edteva palme ‘ndesate, aga ci a plans el sl pentru mine. lar mama, vazind c& na mai inceteaza, il mangala sub horn, lang& tuv, alodnda-t; ,,Las'c'am sa-] bat eu gi pe el". La cateva zile doy aceea, a murit bietul tata, fard ca eu si slmt vreo pi- vere de réu. Ba la drept vorbind, imi p&rea bine, cicl nu m& wt temeam c& m& va lua dela bunica. M6 bucuram eu atuncl ca un copil nestiutor ce eram, dar awarnfe aveam s&-1 plang mai tarziu, cand am rdmas fard nici in petec de pamant ca mostenire, Dacd tatal meu ar fi trait eel pufin fnc& noud ani, avea glel s& fie improprietarit la {Hod pf astézi ag avea sl eu acolo un petec de p&mént gi n'ag ‘1 va un nemernic si ca un striin in fart. De aceea, eu gi a- slant clod vid c&’ moare un om ténar, inconjurat cu copii, plang cu durere. Nu plang moartea decedatulul, cl plang de wile bletilor copii, pe care cine ste ce soart& 1-asteapta. Matul fiert! Pe cfnd trila inc& tatél mea — vara, — m‘am dus in- ('u af acolo, si m& joc cu Ion. Tata nu era acasi. Facan- du-se sear’, mama a pus ceaunul de mamaliga s{ se duse la bu- loa eh adacd nu gu ce. Eu, cu fratele mea Ion, stam lang’ foc, af pizim ceaunul, chfpurile. $i cum stam noi cinchifi lang& tao gl vorbeam de-ale noastre, fat’ c& vine un maf cu care ne Juoam nol de multe ori si incepe s{ se fandoseasck pe langa nal, dandu-ne ca coada pe la nas, Fratele meu Ion, desi numai de 2 ani, era, dup& cum am ) toarte atos din fire. De aceea, nicl una nici dou’, tn- wAod m&tal cu amdndowud maiuile gf tabarcindu-l el cum a pulut, I-a dat in ceaunul de m&maliga, care tocmal tncepuse si (arb ca clocote. Nenorocltul de maf a tncercat el sk se Walbere de marginea ceaunulul, ca si Jasi afar’, dar n'a mai «vut putere si-a cizut hustiuluc, tnapol, in fundul ceaunulul, (noepAnd s& flarb& ca ceva de mAncare. lntr'un tarziu, venind mama gf vazand focul potolft sl in- (anerlo in casi, aprinde o lumanare g! se ulti ia ceaun, si vada dac'a flert apa. Apa flerbea intr'adevar, dar mai fierbea eva in ea. Crezand c'am dat noi vreun tdclune, lu& o Hagar32 APOSTOLUL 8-1 scoata. In loc de ticlune, cum se agtepta ea, a scos ins& catu-H1 mau flert sl umflat de ap&. Ce spatma sl ce fpat pe blata maicdé-mea! Cat ofu trai, n'am eM uit! Dupé ce g!-a venit in fire, a dat fuga la buntca si aduch un alt ceaua, ldsandu-ne fartsi singuri. Cand ne-am v4zut {a- ragi singurl, am inceput a plange amandoi intr'un glas, zicand cH a mancat mafu pe mama; caci de asta credeam nol c’'a tl- pat mama aga de terel... ler cand s'a intors mama, a venit si bunica gi au judecat amandouA moartea mafulul, fard a con- damna pe vinovat. Mester bucitar. Tot in aceeasl var’, mama ghilea panze la fantand, far eu cn Ion rémisesem acasi, in ograda, unde, afari de nol, mai era © close’ cu pul mici. Ea — care vizusem cu cateva zile mal iaainte pe mama f&cand galugte — am luat o oal& gi am ince- put a prinde puli. Si care cum il prindeam, il strangeam bine cu amandou& mafaile, cum vizusem pe mama facand cu g&- lugtele, st-1 dam drumul in fundul oalel. Si in timp ce eu prindeam puff, Ion, cu o nula, pazea clogea s& nu-mi sara in cap. Si ca chipul acesta am preficut tol puil in galuste, afaré de unul afurislt, pe care nu l-am putut prinde cu nictun pret. Dacd am vazut c& on-t nicl un chip si-lprind, l-am l&sat ia plata Domaulul, am pus o les- pede pe gura oalel gf am agezat-o in vatrd la foc, ca un ade- virat bucatar ce eram| C&nd vine mama intr'un tarziu gf vede closca c'un pul clonc&nind ca o nebund, de nu-si afla locul, ramane ca trisnits. Caut& ea in dreapta, cauta'n stanga, puff nicdiri ! Dar s{ mai trasnit’ a rdmas cand, maf tarziu, descoperind oala, gas{ in ea tof{ pull clale peste grimads, tesculfl si inde- satl, aga cum le sta bine unor galuste ce erau/ Ce mai chel- faneala a mancat bucdtarul! Degeaba inst, cicl din giluster puf n'a mai putut face blata mam& | Intre mama si bunica. Dup& moartea tatélul meu, mama — gf mai ales p&rinfit ef— votau si mA fa acas& cu orice pret, pentruca si poaté lua toatd averea tatdlul meu cu dansa. Sa ma fa, dar cum? Cact eu maf degrab&’ volam moartea, decat si plec dela buntca. \'a- zand c& cu binlyorul nu-l chip, s'a hotarit s& intrebuinteze forfa. Aga, intr'o sear’, dup& ce a incercat blata mam si mAAPOSTOLUL 33 {nduplece in fel sl chip, dar degeaba, odat& sare de pe laita furloast zicand: Hel, fa stai ta plod afuris{t, cX doar stlu eu ef nicl ursul nu joack de vole!" Si repeziadu-se la mine, m& ‘nyfach tn brafe si la drum! Dar n‘a apucat a sjunge pan& in (ind gl toat& fafa f-a fost insangerati de unghifle mele. St pentruck fipam, m& svarcoleam si o sgarlam mereu, n'a avut ce-mf maf face blata mama, cl mf-a dat drumul sf s'a dus sia- dur acass. De aceea, mama-sa — »bunica din Groch!,, — cum { zlceam eu — o ocira mereu, facand-o proasté sf bicisnics. — »Degeaba mal manancl m&ligs, dact nu pofl duce un plod de copchtl", o tot mustra ea mereu pe blata mami, care a inghilt toate ocarile cum a putut, dar dup& mfne n‘a maf venit. Aga c&‘ntr’o af, vine ea, viteaza—,bunfca din Grochi*— ql m& amigeste cu mere gf nuct sl m& scoate afaré din ograda. Atunci se repede de-odat& la mine, m& ja in brate, cum prin- de ullul un pufu in ghiare gl-o fa la fugi spre partu. Eu tncep al flp, aga de tngrozitor, inc&t auziad bunica din cas& gf stri- gi la bunicu:s ,Fugl repede, mognege, dupa afurlslta aceea de babs, ci-mi baga baletul in boale”. Si bletul bunicu, aga bolnav cum era, ts! ia carja gl o ia dup& nof. Baba trecuse cu mine dela fantana, dar cand tl vid pe mogu, prind curaj sf zic cu alas bland; ,,Buntc&!, maf stal oleack c&i-m{ chic& ftarli”. Ea ce ult& la mine cu bundtate s{ razand de bucurle ci m’a imblanzit, mi-a dat drumul jos, Cand m& vid eu pe pamant, odaté m& emuncesc din mana ei gi tival, b&fete, inapo!, de-mi scipirau calcdtele. Cand am ajuns in cas& la bunice, abla-mi mal trigeam su- fletul de spaim& 91 oboseala. Dar de-atuncl nicl c’a maf venit elneva s&h m& scoat& din barlogul meu. O spaima insk tot am mai tras; cicl la vreo cateva zile dup& Iupta cu buntca din Grochi, intr'o diminea{i, wid c& se umple casa batranulul de oameni b&trani cu barba mare gl albé, St cand inteleg eu c&- vorba despre mine, tremuram pe cup- tor de dardala soba. Dar a dat Dumnezeu sl mi-a fost spalma degeaba, cicl oamenii acela nu veniseri si m& fele, cum cre- deam eu, cl veniseré si hotérascd ce mi se cuvenea mie din averea tatilul meu. $1 toatd averea ce mi s'a cuvenit, au fost do! galben!, pe care fl luase mama pe niste bof! $i asa, am tlmas de-atuncl lang& bunica mea, nesupirat de nimeni. $I, Doamne, unde pot eu scrie toate tntamplarile frumoase si pline de haz, pe care le-am petrecut acolo, tn casa el cea binecu- vantata,34 APOSTOLUL Sunet de mamaliga. Mogul avea oblcel de prijea cate o bucat’ de mamiligs. S1 cand o ridica de pe cirbuni, o batea cu palma sf o sufla s&h se scuture de cenusé. Eu, auzind cum suna m&millga, prin- sesem 0 Corin{i nespus de mare s& dau si eu odaté cu palma io m&maligs, s& sune maf ceva ca la mogu. Acest gand ma muncea demult, dar aproape intotdeauna uitam s&-l execut. Pan& cand intr'o sear’, im! pun eu gandul numai acolo, ca sa no ult. St cu cat mestecatul m&maligii se apropla de sfarsit, cu atat mal mare crestea bucurla mea, lar cand am vazut ca bunica fa leafa sl incepe s& tepseascd m&mallga, ma gl dau jos de pe vatri sl mA agez la mast. Zibava bunickl cu tepgltul sf rasturnatul mam&ligi, im prea nesfargltd gl parck stam pe ja- ratic, aga nu-mi aflam astamp4r: alci sdream in sus, afcl ju- cam din picloare, alcl biteam din palme; dar nlmentf ou ghicea gandul meu. Insfarslt, cu chlu cu val, vid m&m&lfga pe mast. O m&maligs moale gf flerbinte ca focul. Dar n'apuck a pune bunica ceaunul in cul sl casa se cutremur&é de un fipst cum- plit. Ce se intémplase, nu-! greu de ghicit! Abia ridicase buni- ca ceaunul de pe m4maligaé si eu, — dup& planul ce-l meste- casem atéta vreme, — am sf ridicat mana gl trag o palma din toatd puterea mea, ca s& sune mai tare decat a mosulul / Astfel, mana mi s‘a ingropat toaté in m&miliga moale sl fierbinte, sf, in loc de sunetul dorjt, pe care-l asteptasem atata timp, casa r&suna acum de tpetele mele. Lelica Anffa — o fata a buni- ctl — radea pe ‘nfundate, far bunica o ocira zicdad: ,laca, cl proast8, ii pare bine c& s'a ars baletul’'! Sia trimes bunica pe mogul la fantand, atuncl noaptea, pan& a nu manca, si aduc& lut rece ca sk mA lege la mana. St s'a dus el mogul, c& n’avea ce face, dar bomb&nea ne- mulfimit : — «Ef, plodule, saturaé-te acum de det Ichi in ma- maliga" ! Sf invafétura pe care mi-o da mogul acum, o facea pe le- lca Anita si rad sf mai tare. Intr'adevar, scena era plin& de haz, dar tipetele mele nu dideau vole ca rasul s& fle liber in seara aceea. * Nu mult dupa aceast& tntamplare, s'apuct mogul, intr'o zi, de cloplit niste {Apugele pentru legat sacl. Eu il sorbeam din ochi nu alta, aga-m! plicea de mult cum finea {&puga pe deget gi cum o ascutea de frumos, c'un cufltas care tala ca brictul.APOSTOLUL 35 $t tot ultandu-ma la el, tmi vine o poft& arzitoare si ascut gf eu fipugl, pe deget, ca el. Cant eu atunct un gitejel, il agez pe deget cum vedeam c& face bunicu cu f&puga sf cind pune bu- nicu cufitu jos, s& 1a altd fipugs, eu fute 1-1 tohdt ol: Adrgsti in @Atejelul de pe deget. Dar afurisitul de cuflt, se vede c& nu de- fleaba tila ca un briclu, cicl nu s’a oprit decat in clolanul de- detulul. La flpetele mele, sare mogu repede sl-mi pune c&rbune pi- eat gl m& leagd gf nu sila ce si-m{ mai fact, doar n’ol mal plAnge cAnd o veni bunica, ce era dus& cu furca prin sat. Dars {l-al gusit! Cand intr’ bunica pe ust, eu tncep si tip sl mal tare, ca st-1 ocrasc’ bunica pe mogu c& n'a p&zit cutitul. Si aga s'a gf tntamplat, cicl a gi inceput bunica a-l mustra ; — wBatu-l-ar Dumnezeu de cufit s1 l-ar arde focul! Ca nu-l poate pézi un mogneag nebun, s& nu se tale copchilu"! — »Da ce vref, mii babi, si-l fin in dint! Ca doar clo- pleam cuel. Si cum l-am pus oleac& jos, s'o repezit diavolul cum tl fulgeru si cum I-o luat s'o gl talet. $i Jack cearta gata din coura mea. Pafanii de-ale bunicai. Dar dac& pe capul men c&édeau des intamplari de acestea amestecate ras cu plans, apo! nicl bunica nu era prea departe. Iatr'o ai, mogul se pornea la moar& cu c&ruta cu boil gf pAni-a inchide mogul poarta, rimase bunica 'n calea bollor. Der mogul avea un bou impungaclu, care oimpunsese odat& pe buntca riu de tot, de curgea sangele sfroiu de sub genunchiu unde o spirseseré coarnele. De-atunci, bunica ii luase frica a- oeetul bou, si cum sta acum inaintea lor, boul se ulta odaté Poncly la bunica. lar ea, vroind s& se fereasc’, se impledict, vine picior peste pictor si o ia la fugé pe rapa de vale. Si aga de tare tel luase vant, incét nicl cilare n'ai f1 putut-o prinde, Vugea cu bratele intlase, cu gand s& prinda brig un vigin, ce era tn calea ef. Norocal ef ins’ c& a trecut pe aldturl de el, ool dack-l prindea in brate, cum il era planul, fs! zdrobea fafa tn el. Dar aga, a ajuns tocmaf aproape de pariu, unde era @ gramad& de ganolu marunt sf unde a cAzut cu capul in jos. Ht aga de tare luase vant, facdt capul 1 s'a ingropat cu totul (w gunolu, far picloarele 1 s'au ridicat drept in sus, gata sh mal (reach odat& peste cap. In alt rand, se duce bunica cu farca in brau, pan&iin ma- (wl pardulul unde era un clres dulce, cu gand si m&nance cl-36 APOSTOLUL rege, Cum pe Langa clreg era un girdisor nu prea tnalt, bu- nica se sul pe el ca sh poatd ajunge o creanga. Dar, pe cand manca ea maf cu poft& la cirese dulc!, de se topeau in gurk, deodata crengufa de care se tinea se rupe fard veste, far buntca se cumpaneste catre parin sf se ristoarna peste gard cu capul in jos 91 se tot duce aga peste cap, pand ajunge cu picloarele in apa pardulul. Si dac& s‘a oprit, s'a sculat biata bunch maf mult speriatt dec&t palitd. Si-9i facea cruce sf se mira cum nu f-a intrat in pantece fusul pe care-l pusese in brau, lar acuma lea gasit s&rlt cine gHe unde st rupt in dona. Pline de haz erau ele intamplarile bun{c&i, dar si foarte periculoase. Chef de Si. Gheorghe. Pe cand eram de vreo 6 ani, in zlua de Sf. Gheorghe, zi pe care bidica Gheorghe, fratele tatel, o serba cu mult& cinste gi cu mult rachlu, gasese eu intr'o puting, in tind’, maf multe sticle cu rachlu, din care m'am cinstit cu vart s! indesat, asa cum se cuvenea de patronul mogulul meu. Dup& ce-am bint eu pana m'am sdturat, am pornit-o la joacd cu copili pe pa- r&u. Side unde de obiceiu eram cinstit s{ cuminte, acum f&- ceam o galigie sl-o zurbavai de parc& se b&teau calicli la gura mea. Si cum eu nu puteam pronunta pe ,r“, gtlu ck au avut de ce si rad& copii tn ziua aceea! Dar vesella n'a finut mult, e&cl am cAzut in piriu sl m'au dus acas& ceilalfi copif. Si a- apol toati ziua sf noaptea am varsat si mi-a fost rhu, si mor, nu alta, Fi, dar ce si-{ faci? Doar odat& pe an era patronul mogulu! meu! O gasca da: Hristos a inviat! Tot cam pe vremea aceea, in sdmbita Pastilor, a copt pasc& in cuptor la bunica si lelica Anita gi din aceast& pri- cind s’a facut in cas cilduri aga de mare, incat in noaptea dinspre ziua Pagtelor ne-am culcat cu tofil jos, in fata casel, unde, adevaraté st4pand era o gasc& cu boboci mici, abia fe- gif din gaoace. Cand mi trezesc eu dimineata si simt in cash mfrosul cald de pasct, bucurla mea! Sar iute din asternut gf fuga la spilat, ca si pot eu spune cel dintal: ,,Hristos a inviat !" Dar afurisita de gasc& fusese mai harnic& dec&t mine al cand mi scol eu, deodats sare in capul meu sl-mi trage o scirmunat& de cap si o batale cu aripile, tncat ult c& astizt sunt Pagtele.APOSTOLUL 37 Sare ea degrab& buntca, dar era prea tarziun! Luasem pa- para aga pe neagteptate, in loc de Hristos a tnviat! Moartea babei Ana. In prim&vara anuluf 1859, eram cu bunicul — mogul — cum il zceam eu — cu ofle la Varzarestl. Si intr’o mar{l di- mineata, fa ziua de 21 Aprille, ne pomenim c& vine bunica cu foaptea'n cap gf zice mogulul : — Halide, mognege, acass, cu of cu tot, ci mama a lsat alnktate. De prima dat& eu nu infelegeam ce vrea sk spund, dar am priceput apol ci murise baba Ana — mama mosulul — de cure am spus mai inainte, c& era cam rea si chioar& de un ochiu. Am pornit indata ca ofle acas& 9! cand am ajuns in mar- dinea satulul, imi aduc aminte ch am rdmas foarte emotlonat de frumusefea pomilor, care aga de frumos erau inflorifi, de parck satul ar ff fost nins. Cand am ajuns acas%, am gasit pe baba Ana agezati pe prisp&, afar’, sl era infricos&toare la ve- dere. Era umflata ca o bute, far pe gur& il curgea un venin negru-verzul. Cu toate acestea, se umfla merev, din ce in ce mat tare, aga c&é in noaptea dinspre 22 Aprille 4 s'au desfaicut mA{ntle de pe piept si cea dreapta s'a l’sat in jos pe prispa, far cea stanga s’a ridicat pe lang& parete in sus, lucru de mi- fare gl spalma, cum nu se mai vazuse in satul Ghinddoani. Cel care a vizut-o intai in aceasté infricogitoare pozitle # fost un nepot de-al babii, Gheorghe al lui Vasile Gavril Do- aoftel. Si s'a sperlat aga de tare, focdt n'a putut s& spund ni- mic cAteva momente. lar cand g!-a mai venit in fire, a in- ceput s& strige ca un nebun; ,,TAtuchd! Tatucdi! Sal repede o& bunica a intins o mana pe pirete |". La inceput, tofi credeau c& bifatul glumeste; dar cand au feglt afars sl au vazut ci-1 adevarat, au rAmas cu tofli ca de ghlafé. Ion a agezat apo! mainile la loc gi ile-am legat bine ou o sfoar’ ca s% nu se mai poat& misca cu nici un pret. Dar a la o jum&tate de ceas dup& aceea, a inceput s& se schi- monoseascé cumplit la fatd, far mba j-a legit din gurdé mai mult deoAt poate fesi in chip normal gl s'a intors in sus, acope- elndu-t nasul. Era asa de cumplité la vedere, incat fata fl era tot timpul acoperits, si nu se sperie copill, far imprejurul ca- davrulul erau puse braturi tntregi de florl de maturl, ca si anal tale mfrosul grozav pe care-l rispandea. Eu, cu toate c&38, APOSTOLUL eram oprit s& m& apropi!, totugl am avut ocazla s'o vid o dat& descoperit& gl-am vazut atuncl cum ochii if erau dug! in fundul capuluf, far orbitele il erau pline cu venin de-acela ne- fru, care fagnea din gura el. Tar cand {-au pus cadavrul in sferiu, s& porneasc& spre inmormfntere, curgea veninul in glroaie, de se minuna toataé lumea, care spunea c& toate aceste lucrurl infricogetoare se in- ‘tampla, pentruck baba Ana ar fi dus o vieat& fmorala, cu vriji gi farmece gf cu tot felul de alte vifil. Jocuri copilaresti. Multe intamplari din copilarle {ln minte. Ca mi-ar trebul cateva c&rtl ca si le scriu pe toate cu diam&nuntul, care cum au fost. Mai mult decat toate intamplarile, tml aduc aminte mal eu drag de jocurile pe care le inclngeam cu coplii cellalti...de-o seam& cu mine. Prim&vara, cand tncepea a se topi omatul, jo- cul nostru cel mai de c3petenfe era mordritul. Ne strangeam cn tofll pe rapa, langa pardu, tn fata soarelul gl pritoceam mereu {arn mi&runté, spundnd ci facem fain&. Flecare is! avea moara luf gf flecare moar& isl avea numele ef: ,Moara lui Bujor”, »Moara Gafifli", ,Moara lu! Petrachi" etc. De multe orf trebula si ne mutim cu morile maf in sus’ pe rap&, clicl prin top!rea om&tulul apa cregtea din ce in ce maf tare: Cacl pe atuncf era ferni marl, cu trolene cat casa gf cu ghlafi groas’ pe pardu. Asta nu era mare lucru. Mai réu era cand din cauza concurentel, se luau morarli la bitale. A- tuncl si fl vizut! Era o g&lagle pe paraie, de parcd diduser& titaril! Si'n b&talille acestea de multe orl faceam, far& si vrem, c&te-o bale sdravain& in pariu. Atuncl, ultand dugminis, tofl se repezeau s%-1 scoaté pe cel cdézut. Dar de indat&i ce-l vedeam pe mal, fl lisam acolo plangand sf guroind de api, far nol o tuleam in toate pirflle, ca potaraichile, cic! flpetele celui bote- zat, aduceau pericol de chelfaineala. Vara, cea mai pldcuté petrecere a noastr’ era scildatul prin jazurl si prin bulboane. Multe mal p&team gi atuncl; dar, din toate, cea mal cu haz a fost aceasta; In par&iul Oancel, la nimag, unde trecea ckrarea spre sla- tind, era o punte veche, despre care oamenil spuneau ci a fost pusi de Timofte Ivonc, un mogneag posomorit si cam n&tang. care avea o barb& mare, rotunda, albi-afumata. (Va urma)Din jurnalul meu — 10 Noemwrie Soarele a r&s&rit. Razele sale binefécdtoare au ajuos pan& si in bordelul Strufoaiei. Motanul se‘ntinde plictislt in vatra, rascolind cenuga cu picloarele. Din cand ta cand, Labufa st Scurtu s'aud latrand la copii{ ce trec spre scoala. Ma scol, ma'ntind de mai multe orl; oasele-m{ trosnesc ca nigte plstoale. Ma'mbrac la futeala sf m& sp&l. Aerul rece, al diminef{i, nu-mt d& r4gaz si stau maf mult afars. Pe cer, nu se z®te niclun nor; brumé n'a c&zut to asté noapte, Strufoaie nu-i acas&; s'a dus la cumitri-sa peste balts. Imf fau palaria gi paltonul sf poraesc la gcoals. Copili tree, palcurl-palcuri... Ora 9. Intru in clas&; fac rugiclunea. Cate-un nouras raslet alearga pe cer, gonit de vantul ce bate in r&stampnri. Din cand in cand, soarele se intunec&, spre a fegl, mal pe urm&, la vedere. Ora 12, Dau drumul copiilor la mancare. Cerul a’nceput si se acopere cu norf. Vantul bate inteflt; itl smulge p&larla depe cap, dac& n’o fil bine. Strufoaie, de- abla acum, a venit dela cumatri-sa, dela praznic. Gheorghe, b&rbatul Strufoaiei, doarme pe piatisorul de lang& ferestrulcs, acoperit cu cojocelul. Ea toarce lana. Cum&tra-sa vine sl m& chiama si pe mine la praznic. MA duc. Ginerl-su gi cu fat'sa Livifa tm 1es inainte 9 m& apar& de cAlnl. Toader [c'aga-l chlam& pe glneri-su) e un om de statur& mijlocte, clupit de varsat, cu niste mustefe inar!, marl gi afumate de {lgard, sea- m&n& bine cu Hngurarii dela Tolfcl. (Dup& cum am auzit, e ehlar lingurar de neamul lui), Livifa, fata Silioaei, (aga-l nu-40 APOSTOLUL mirea adevirat&é a Strufoaiei) e o femeugcd tinerlcd, cu niste picloare nu tocmal subfiri, sf albe ca zaharul, itl fac, parc&, cu ochtuf sf te’mble si le’ndragesti... E tmbracata c’o bluza al- bastr&, prin care se distinge, foarte binz, pleptul de paine ce alapteazi un prunc; g!, c’o catrinfi, strins&’ ademenitor pe corp. E frumugick; picat de ea ck s‘a m&ritat dup& un I{n- gurar. Intru io cas’. Cum sant inalt de felul meu, trebue si m& plec, mai bine de jumitate, ca s& pot Intra, fara s< dau cu ca- pul in grind&, Mat multe femef stau lang'o masi si clostesc indopandu-se cu mila gi rachiu. Ma poftesc si pe mine, fn ca- pul mesef, si-mi pun dinafote o strachin& cu pilav. una cu bors si una cu sarmale. Tnainte de a m4nca, imi arunc och{i prin cas’. In dreapta, © misuf& pe care se gasesc maf multe malafe, netdlate. Pe cul- me, nfste bertute, dincolo de care, pe p&rete, se gasesc niste hartil colorate in tot felul, fiind puse de podoaba. In stanga, lada cu zestre a Cafincdi deasupra c&rela se vad saci!, nol!-noufl. Cam atata itt atrage ochlul. Tau sl m&nanc din cele puse dinainte, ba inc& si cdteva p&hirufe cu rachiu. Ce-l drept, m{-l foame sf n'’am timp s& vid ce mai Hpseste bucatelor. Din timp in timp, Livifa ma tot imble cu rachlu zicda- du-mi s& lau ,9l din mana ei", ci dela cellalft am luat. Drept si spun; mile nu-mi place rachiul, dar de dragul Liv’fei il fau ptharut dup’ p&haruf. Catinca, sora Livifei, se tot iveste ia prag, pufaind de ras, apo! o rupe de fugs. E numa de 16 ani ; St-l un dricusor de fata, il numai duh, sl veselle intr'insa. Ce-1 drept, Cantinca ii gf mai frumoasi ca Livifa, Are niste ochisori negri, ce joac’'n cap ca la vever!{&. Trupul el subfi- rel, tnfdsurat in catrint’, te n&ucegte. Santi ef fragezi se re- Mefeazi prin c&imesa cu pul, dandu-l o infatlgare pitoreasca. Uit sf de mancare, uit sl de b&uturs tot uftandu-m&; cand la Livifa, cand 1a Catinca. Silioaie si Livifa m& tot tmbie. Eu fau, mereu, ,din ce-o dat D-zeu". Toader m&nanc& repejor. Firele de orez, din p!- lav, 1 se aca{& prin mustete. (E rau, D-ne feregte, s& mal al gi mustete! Noroc c& eu n'am; Almiatrelea, m'ag necdj!, si-mi desniclelez musteflle, ca bletul Toader). E ora 2 d. a. Cerul s'a ‘nsininat; doar unde sl underAPOSTOLUL 4 cfte un nourag se mai iveste, ca mai apo! s& dispar’. M& duc Ja gcoal&. Copill m'asteapta ta prag. Intru ta class, fac rugi- clunea, incep lectille. 11 Noemvrie E dumloic’. M& trezese din somn, fa vorba lul mogu-mew (badia Cal{nic), care s'a sculat s& plece la Bac&u. Pregatlre se face si pentru vari-mea (Lucrefla’, ce'nvat& la scoala normal&. Afard, e’ntunerle inck; lampa aprinsi; ceasul bate patru. Ag vrea s& mai dorm, dar nu pot; somnul mi-a fugit; toate incer- ckrile ce le fac s& adorm sant fo zidar. La mine in odale, e tot intuneric; doar cateva raze, dela lampa din odafa lui mo- gu-meu, mai p&trund pria usa, pe jum&tate cripata. Se aud su- nete de tacdamurl; se vede c& bidia m&nancé. Usa se deschide incetigor, scArfaind, gf bunica apare inaintand inspre mine, a- ducAnd ceva intr’o farfurle. S'aprople de patul men gi m& ha- anu, ugor, crezind c& dorm, spundndu-mi, in soapt&: ,,Uite: badii-tu pleact: fine nigte placinta”. Tau farfurla, bajbalesc s1 vad ce mi se prezinté: E pla- elnt’ cu branz& de ol, presirat’ pe deasupra cu zahir tos. Ma&nanc Iinfstit, apof m& tolanesc far cu fata'n sus. Ziua ‘ncepe si se arate; cocosli nu-gl dau rand; care mal de care, pe diferlte glasur!, vestesc ziua. Mogu-meu cara sacul cu merindele la cirutt. M& scol sf o tulesc in patul badfei. Zorile incep s& s'arate. O roseati mare cuprinde tot cerul. De dupa dealul Ocel, soa- rele incepe si-si arate fata sa rogle, ca un glob de foc. Raze ctldute patrund prin fereastri. tn odale, si se proecteazi pe ‘sob’. Fac mana stragn& sf urmaresc cum se'nvarteste soarele- Se ridic&, treptat-treptat; mugtele au inceput s& bazale jars! dand de c&ldura sobei. In smacul de raze, ce pitrund pe fe- reastri, o mulfime de viet&ft plutesc ca {ntr'o mare de aur. M& tmbrac {ute sl m& sp&l, apoi fau laptele. Bunica sade la fereastr’ gi sloveneste pe un cAlindar cu zodil: ,Spune vre- me bund, la cilindar, zilele festea. De-ar mai tinea Dumnezeu vremea ,. ."42 APOSTOLUL M'ag duce la Balfitegtl si-mi aduc corespondenta,... ou m'ag duce,... nu glu ce s& fac... Am s& m& duc la Pulu si ma'nvefe a merge pe biciclet&. Plec. O fau repegior pe prund, cn batu'n mand, ca si nu sarh vr'un cane. M& duc pe garla mortl, ci-1 mai de-a-dreptul; pe gosea, trebue s% maf inconjur o multime! Ajung. Costache Sandu vine pe uilfa dela Rapanu. Soarele e la amlaz&; razele bineficktoare incAlzesc pAmAntul. Ii fac semn cu béful lul Sandu s& stele. $1 el venea d:la morar, tot pentru aceeagl treab&: si'nvefe a merge pe biciclets. — wE-acas& morarul 2“ —intreb eu. »Nu! L-o dus mama naibef la targ” —1i da Sandu. Ajung la moara. Apa curgea cllpocind pe liptoc, sirind pe roat& tn stropi de diamant. Mal la deal, nlste rate se scaldau bldcind dio aripl. Moara-{ agezat&'ntr'o surpitur’ de mal. O ullfé, ce trece pela usa morii, duce'n sat. Moara asta-t a luf Neculai a Dascélului Sachelariu. — «St zi aga: a plecat moraru la targ!?" — wLa targ, orl la Oglinz!, nu stlu unde s'o dus,“ Sandu e-un bi&letan inalt, negriclos, cu nite mustefe ce de-abla-t mijesc. E tmbr&cat cu niste haine nemfestl, de culoare verzule. Pe cap. poart& pilarfe, far in picfoare, ghete. M& imble s& merg la Diaconija ce sth peste drum de moar&. El ne fese in poartd, numa'n cimeg si ne'mble razand cu bunatate: ,Poftifl in cast oleaca". Intru ia cas&; eu inalnte sf Sandu dupa mine. Lea intrare, tind’; la dreapta, ,,casa cea mare". Induntru, tn fund, o lalta. In dreapta, o laifi s'un dulapas. Pe parefi, diferite poze sf gtergare legate in chip de fluture. In stangs, soba, culmea cu hainele avand ataérnate pe ea mai multe bonde, cojoace, fuste, c&cluli, bertute, broboade.., Lada cu zestrea, in colt; far pe paretele de ris&rit, lcoane infaflsand diferifl sfinf!. In mijlocul casei, o mas& cu mai multe pilaril pe ea. Tot in paretele de r&sirit, se afié un tablou, cu gcoala din Humu- leg. Apol in paretele de miazaé-zi, un tablou ce reprezinté desvelirea monumentulul dela Razboeni. In primul tablou disting pe: invatétoral Neculal Bancea cu gcolarii si, far in al doflea pes lon Barliba, fostul director al gimnaziulul ,R. M.", foto- fraflat fa costum naflonal; Ghimicescu, fost polital, 9. a.APOSTOLUL 43 Diaconija e un baletan cam prostut, ce-1 drept. Asta-lo wealltate” pe care n'o poate avea oricine!... Imbracat cu pan- taloni de sdiac de cas&, gris, cu jamblere stranse pe plclor, it da aparenta de cocostare plouat. Sandu, cel mai priceput, cum se crede el de ob{cefu, ince- pe diferite discufil relativ la vieafa soclala, la functlonari (1 el e functlonar, brigadir s{lvic, nu mai stlu pe unde) la mesertasl,.., terminand cu un motor... cu platr’ de cremene, cum sus{inea el c& au toate motoarele. El spunea cd toate motoarele, ori de ce sistem ar fi, se pun in funcfiune cu ajuiorul unei pietre de cremene, care nu se gdseste decat la Bucuresti! Astfel de pietre dau scantei si aprind benzina. Magnetoul, spunea el, nu-i pentru altceva, decdét sd atragd benzina la cilindru. Cu toate incercarile de a-l convinge cum functloneaza, in realitate un motor, el o finea inalnte, una si bund: ,Toate motoarele, dom'le, se aprind c’o platra, ce d& scantel! Asta o gtlu eu!" lau alt& discufle, fllndc& pe asta n’o maf scoatem la cap+ Sandu, {iri st-1 intreb, tacepe a-mi spune 9'a gesticula despre inventla lui Baldnescu; — w#S'apot ce? Crezi c&-{ mare lucru s& faci o masina de prins cArtife?" — «Nu-t mare lucru," — zie ev. »Dar de ce n‘ai inventat gi d-ta?” Alcl, se pare c& s'a sfargit. Se amestecd in chestlunea dinamurilor electrice si vrea s& m& convingé cum ck ,dinamut merge cu baterie” sl nu el inmagazineaza electricitatea. Zice el c& ,dinamul e pentru regularea electricitatil. $1 aicl vreau st-l conving, dar el fs! flae, morfls, pdrerea: ,,Orice-ail zice, orfce-ai face, dinamul merge cu baterie/ Asta o stu eu!” Diaconifa, cel ce nu gtie s{ habar n'are despre ce-1 vorba, aprob& sl pe unul gf pe altul balguind: ,...,Dal...Merge!..- Cu ilicricttatel.,. Cu baterie?... Auzl d-tal... $1 merge cu ba- terle 7... Thal... Doar am vazut sf tn targ... La jidanif cela,..- dela pod. Si buiguleste mereu, de te umfl& rasul... Costache pledeaz& 'nainte: sf da-i gl da-il.. ,Trasa cw accesoril," ,gaiba dinamului", ,antrenament... “ Soarele s'a ridicat sus, sus... tocmal deasupra capulul. Frunzele ing&lben{te ale rachitilor, tn zarea albastré a cerulul, par nigte cojl de lamai pe-o mare Inigtita.44 APOSTOLUL E cald si cildura parc& tremur& tn depirtare, ca arcurile unel supape de motor. Fire de pafanjen se fesd pe cotoril stru- jenilor, ca niste mreje, ,Nu maf vine morarul nalbel," gandesc eu. ,Stle el cd dack vine, nu scap& cu bicicleta teafara. Ori ti sare vreo spifa dela roat&, orl tl pocneste vreo camerd." Si asta cu siguranti se'ntimpla, finde’ nu prea sAntem versati pe deplin tn arta ,,cyclismulul” Ma'ntorc acas$, tot asa de re- pede, cum am venit. Pe drum, ajung la niste rachit!, care ma fac s{ m& opresc. Vad ceva curfos: Ploud din rachifl, ca sl cum s'ar scutura, dupa o ploale mare. M& ult mal bine: Crengile r&chifllor cu Pricina sant acoperite cu niste gaze, de culoare cenusle-neagris faghemulte pe crengi, in aga fel, ch te fac si crezi c& ramuril? ar fi acoperite cu o coajd neagr&-cenusle. Dau cu bitul 1 o mulfime de gaze se chiferaltesc manjindu-mi baful cu o coloare Soarele se sule repede inalatand pe nemérginitul cer. Ra- zele lul c&ldute tncep si topeasc& bruma sl-o face s& stralucea- sc& reflectind colori diferite. Incetul cu tncetul, bruma dispare ldsand iarba inegrits, ca sl cum ar fi fost flartk. Unde gi unde, pela umbra copacilor ce-sl poarté frunza ingalbenitk, se mal vede albind bruma netopits. Drumul merge serpuind: in dreapta sl'n stanga, c&rufele tree mereu trezind colbul din somnul de peste noapte. Si-atunc. somnoros, sub tropaitul potcoavelor, se ridici'n sus formand nouras! de coloare ‘galbule, ce dispar pe ogoarele pustil. i loc, in loc, pe marginea goselel, ia santuri, se vad nfste cilin- dri mari de ciment, adus! pentru repararea podurilor. In dreap- ta, moara pl Oceanu st& pitulat’ sub un mal, Apa ce cade depe laptoc pe roat&, se aude de departe. Mai Ia vale, chiua tot a lul Oceanu, se zareste albind cu acoperigal de curand dranifit. In Petricani. Ajung ia primarfe. Notarlta, imbricatd c'o rochle cu puncte rogil sl verzi, legaté ,de moda” c'o basma, cu buzele bofte, incalfat’ cu pantofi, al ciror clorapi sant rupti, fi dau o infaffgare ridicola. Mai mulfi oameni stan pe prisp& si vorbeasc de-ale lor: Intra fotuntru. Primarul a plecat la targ, secretarul n’a venit inc&, Telefonul sund. Un strijer, un tigan batran, cu nigte dinfl ingalbenifi de tutun gf stricatl, c'o infatigare posack, fa recep- torul gi-l pune la ureche,Errata. Articolul ,Din jurnalul meu“ se va citi in ordinea urma- toare: pag, 39-44 pana la cuvantul o coloare gsi in continuare la pag. 46: rosie tnchisd panala pag. 47 (E ora 11); apoi dela pag. 44: Soarele se suie, pana la pag. 46, jos: Dumnezeu stie si se va termina cu fragmentul dela pag. 47: E ora 11, Dintr’o scpare de vedere paginile cu litere s’au asezat gresit, iar eroarea nu a fost observaté decat dupa brosarea re- vistelor, Cerem iertare gi autorului si cititorilor. Alte greseli_de_tipar: Pag. 5 rand 14 de sus: bice 17 5 7 10 + jos: Varlaamului » «+ Copi-lariej » sus: greocupdri » »? deficiente » jos: demnitati » »? scluptorul » » infaptairea de jos: seria » » ? umilire » » thot » sus: Apus » jos: rgiune » » ? Buryére » °us: vietei » » + curentela » jos: aduuga » sus: an » jos: eri » sus: junimii » »? Torontiu » «+? riguroase » jos: 1039 = » + Mossolini » « + Antomi » sus: Vieta » » + Costenu sd se citeasca ; brice Varlamului copilariei preocupari deficiente demnitatii sculptorul infaptuirea scria umbre bot apus regiune Bruyére Junimii Toroutiu viguroase 1939 Mussolini Antonio Vieata CostencoAPOSTOLUL 45 Asculti. N'aude nimfc, pune receptorul pe cArlig sf lege ultandu-se {lath la mine, —nPe cine chutafl?"—ma'ntreabs& el, c'un glas rigugit. —wAm treab& cu domnul secretar,"— r&spund eu. —v No gtlu ce nafba o tntarzlet aga; doar tn tite dimi- nefile era afcl, el mal devreme decat tati! Notarlta se plimb&, de colo pant colo, pe prispa prims- rfel, cu copilul in brate hatanandu-l mereu: ,,Hal-de-eee na-ni- iil, cu. ma-aaa-mi-fa-ana, cA tata s'a dus la targ, 9'ar'saducd un covrig!"... S'o fi vazut, te umfla rdsul. Ca om precaut ce s4nt, mi-am dat drumul la hain’ ca de un caz eventual s& pot rade, fir& si se rup& nasturil,., Ea, ins&, indesa din ce in ce, cu gesturile sf cu ,cntecul", in tmp ce mos Costache, strajerul, o privea cu admirafle. Filnd ora de scoalS, am plecat, ldsand pe notérifi si-{ dea inafnte.., M’am inchefat farigi la hain& filndc& trecuse primejdta, sl pornil la drum, Soarele se ridicase sus, far eu gribeam pagll la datorle. Nour! gros!’ acopere tot cerul tnvAluind in’ tntunectme toate lucrurile pani acum luminate. Inspre mlazi-noapte o rosafd se arath prevestind stricarea vremil. VAntul a'nceput s& baté. Picugurl mari de ploale cad tn rstampuri. Noril se riresc; far la apus se arat& soarele imbricind pamantal intr’o manta rosle purpurle. Spre r&sirit, norll saint Srogl sl negri, ca fumul ce rimane dela o locomotiva, tn plind vitezé. Tot pamantul este luminat in chip feeric, far soarele Parck se ulti inapof. Copacii rosli-galbeni ard la lumina soa- reiul... Incet, incet, soarele se coboark dup& deal aruncfnd ultl- mile raze, in semn de rimas bun, printre crenglle copacilor, ce par niste brate de urlag. Indat& tot cerul se acoper& de o lu- min& portocalie ce dispare dup& putin timp. In urma rogatel> apar, {cl colo, cel? mai boghloase stele facind din och!. Luna’ in primul octant, e la amiazi, ca o bucat& de bostan turcesc. Lumina el palid& se fringe printre copacl. Se intuneci de-a- binelea. Stelele, gf cele maf m&runtele, tacep s& se arite unel e jar altele dispar, pentru ca s& apar& lardsl. Fumul de pela cogur! se ridict drept in sus, apoi se plerde in nouragt fini,46 APOSTOLUL Este o stea la Apus ce lumineaz& tn diferite colori. Uttan- du-te la ea, vezi cum lumina ef este acug rosie, acug albastra; aeug verde; apo! portocalfe; orl violet’ apol far: ros, verde 9. a, m. d. Unele stele, numfte c&z&toare, alearg& tntr'o goané de aedescris, lisind o dari pe cer, ca rachetele fn vremea unor manevre militare. «Desigar, a murlt un om!" Este o veche credinta. In casa, lumina focului ce palpale in sob&, se joac&’ mo- tanul Strujoaiei sirind pe pirefl, dup mugte. Strufoaia e dust la primarle cu barbatu-su. Geamurile au asudat. Afar& e frig, lar gailnele se sbur&tuesc ia copac. Marfi 13 Noemurie. Soarele a r&sirit. Silioaie a plecat Jar la primirle. ,Maaal! Mare {1-1 minunea! Nu st& acas& cat st{ cloara'n par! Ba la primarle, ba la cumatra, ba la sor'so, ba la frate-su, ba incolo, ba fncolo... $1 n’o mai prinde vremea‘ntr'un loc. De cum se lu- mineaz& 91 pand inopteazd, n'o mal vezi pe acas% GaAlnele si rafele stau flimande gi iasetate, porcil {lpi in cotet...” Astfel euget gl m& duc la scoala. Copifl imi fes cu jalba in protap, inc& dela poarté: ,Domnu invaf&tor, cutare mif-o Iuat radfera; cutare mi-o luat plumbul!... sf o ork intreagé trebue sti fac polifle. rosle-fachis’, Mai sint vreo cateva pe bit, inci in vieatt, Ma ult cu bigare de seami: Seam&n& cu un fel de painjinf. Imf inspir& o sfll& gl-o great’ nemalpomenita. Picurll de api cad din richifi cu nemiluita. Toati pricina sant aceste Insecte, care — aumal ele gtiu cum — infeapi crengile sf curge seva, Numal aga imi explic acest fenomen. Am c&utat prin cirfl, dar n’am gisit cum se numesc aceste viet&tl. Dup& p&rerea mea, sant niste gaze otrivitoare, deoarece nicl p&sirile nu se incumeté si le m&nance. Neavand de lucru, miros batul; sangele depe bit, sem&- mand cu zeama de boz, are un miros puturos 91 tneckclos. Ce fel de gaze, Dumnezeu stle! Luni 12 Noemvrie E dim{nea{a. Soarele n'a r&s&rit tac& gf o brum& groashAPOSTOLUL 41 acopere totul. Trambe mari de aburi fes din nas gf din guri. Un ser uscat si rece se lasi grew. Saot ta drum spre Petricani, Ulita satulci geme de cirufe sl oameni. Casa Alboaiei si a lui Diaconifa reflecteaz’ aurora diminefil. Ajung la Ocea. Casele lui Baldnescu si Vasile Ar- ndutu stau semete, de-oparte 91 de-alta a drumuluf. Soarele rogu incepe s& se arate de dup& deal. Mai tntal, ca o margine de farfurte, apoi pe jumitate gi'n cele din urmé farfurla‘ntreaga de aur. Deasupra apelor, se ridic& nor gros!, fumurii, ce le'n- valule ca'ntr’o mantle cenugle. Indat&, razele soareluf if alungé ridicAndu-i tn sus. Carute cu cat gi bol, oameni pe jos, femel cu tr&istele'n spinare, cu cosircufele cu pul gi gaini pe mani, trec, repede, spre targ. C&rute cu curechiu trec in convoiu. Mai in urma, cate-o babi, cate-un mogneag, c'o vicu{i de funle, c'un purcelug in brate, merg gr&bifi s& nu plard& larmarocul. ++» Si curg meren pe drum... sl curg... potop | Calf sufla, obosif! de alergatur’, svarlind trambe mari de aburi, ca o locomotiva tn migcare. E ora 11. Niclun nouras nu se vede pe cerul albastru ca o mare Hnigtit’. Vantul nicl nu adie. Uga se deschide. Stolni- ceanu, servitoarea, intr& gi-ml intinde o scrisoare. O deschid gi cltesc. E scrisul secretarulu! care semneaz& Gavrilescu. Dau, repede, lectlf la copii gl, intr'un suflet, pornesc la primarle. re cérare o jau la fug& s& nu intarzil: la 12, telefo- nul e inchfs. Ajang la primarle. Mai multi oamen{ veniser& cu dnteresele lor. Secretarul se ulti lung la mine si zambeste. MA lamureste in privinfa scrisoril. Victor Sindulescu Maxime : Nenorocirea nu doboard niciodata pe cel vesel, ci-l face mai injelept; iar infelepciunea inveseleste prin observa- rea micimii lucrurilor omenesti. (Weber) Na atinge demnitatea altuia, intrebuinjéndu-l pentru sco- purile tale egoiste. (Kant)48 APOSTOLUL Scrisoare. Lipeste-ti, frate, urechea de scoarfa péméntului, Ascultaé cresterea ierbii, freamdtul granelor coapte Desghioacd din ele rugi tainice, glasuri si soapte Le tileue’n haina mestesugitd si-aleasd a cuvéntului. Soarbe'n adéncuri de suflet clocotitul neastampdr al apelor, Freamdtul brazilor, haiduceasca fognire-a gorunilor, Trilul privighetorilor, sborul sdgetat al lastunilor, Scrignirea de crifé a secerii. coasei si sapelor. Cerceteazd numele de pe crucile cimitirelor, Icoanele de pe zidurile ctitoriilor voevodale, Réceala apei tantanilor dela cruce de cale, {i umple cu-alese icoane licdrul viu al privirilor. Numai asa vei pdtrunde in fiinfa meleagurilor acestea Cunoscdnd, nestirbitd, o lume, prin volbura anilor, Numai aga vei infelege elanul cuprins in doina ciobaniler, Ce farii acesteia, prin veac, ii cénté din fluer povestea. Si-atunci, sufletu-fi, iezer de pace senind, Cuprinzénd a comorii de frumusefi inspumata cascadd, Va izvodi in stihuri strdlucitoure ca alba zapadé, Céntecul {drii de basm, cuib de virtufi si lumind. Ton VespremieAPOSTOLUL 49 Ceasul. Mai ispitesti la drum mereu far& mustrare, Purtand cu tine timpul senin gt monoton, Strecori prin ace ziua sgarcit ori galanton Stmi ticluesti in taind tictaca-fi tacticare. Cu brafe peste vreme te rdstignesti in zare, ‘Razi ca'n Sodoma sadic, sau plangi ca’n Erihon, Esti mandra de-a te stie al vremii etalon, Al morfii si-al viefii statornica ’ndrumare. Te poartdé omenirea ca pe-un medalion, Desi esti o risipa de vieajd-amégitoare, Dar sii sd fii enigma etern intrebdtoare, Motor de-aceleagi cifre, metalic si afon. H. OL Diana50 APOSTOLUL OAMENI. IDE! FAPTE. O sutaé de ani dela nasterea Regelui Carol I. S'au implinit la 8 Aprile, 1939. Carol I s‘a nascut in castelul Sigmarfngen, situat pe malurile Dun&ril in Germania, gl desclnde din vechea familie Hohenzollern pomenit& in docucumente inca& pe la 1600. Studiile gf le-a facut La Dresda gj Berlin distingandu-se ca militar gi technician, ceea ce 2 facut pe Moltke si-1 prezic& o strilucité soart’. Dup& un gir de ci- l&torll prin Franta sf Algeria, intors in patrle, urmeaz& la Uni- versitatea din Bonn; apol este inaintat in diferlte grade mili- tare, se duce in vizité la Curtea imperlal&é a luf Napoicon al Ill-fea, fa parte in rizbolul cu Danezil la 1864, far fa 1866 la 1 Aprille, Prinful Carol de Hohenzollern este ales Domo al RomAniel. In zina de 8 Mai, Princtpele ajunge la Turnu-Se- verln, de unde trimite Locotenenfel domnegt! urmitoarea tele- gram&: ,,Pundnd piciorul pe pimdntul Roméniei, noua mea Pa- trie, ma grabese a exprima membrilor Locotenenfei domnesti sen- timentele cele mai sincere. Fericit cd Ma ailu, in fine, in mijlo~ eal nafiunii care Ma onorat cu increderea sa, adresez inainte de toate rugiciunile Mele Cerului pentru ca sd-mi ajute a-mi indeplini cu demnitate marea gi frumoasa misiane, ce Provi- denja mi-a impus". In ziua de 10 Mal, 1866, Principele Carol sf face intra- rea trlumfala in Bucuregi, depune jurimantul de credin{#, mur- turlseste sentimentele sale de bun Roman sf volota de strélucita domaie prin cuvantarea rostit{ Adunarli gf prin proclama{la c&tre popor. Domania lui Carol I marchiazi o epoc& de triumfator pre- stigiu. Infelept, gtle s& coordoneze gandurile sfetnicllor. Previ~ zator, normalizeaz& vieata politic’, jar la 23 Martie, 1871, to- felegand inima poporului prin glasul lu! Lascar Catarglu, to- temelazi dinastla. Carol 1 a fost inconjurat totdeauna de plelada marilor barbafi af Statulul, erotica generafle a Roma- nfel moderne. Numai astfel a fost postbila redegteptarea spi- ritulu!, valorificarea bogafiilor, organizarea gl fazestrarea og-APOSTOLUL 51 tirll care ne-au adus Independenta politics, prin crancenul riz- boi dela 1877. Dup& proclamarea regatulul la 1881, Tara si Tronul for- meaz& o deplin& unitate in continu&’ prop&sire, pe toate tira- murile de activitate, ceea ce ne-a facut s&§ ocupim un loc de frunte intre {irlle Europel. In marea lui operd de infaptutri reale pentru un popor, cel dintél rege a fost ajutat cu sti- rainti de Regina Elisabeta, cAntares(& a platurflor noastre gl alin&toarea suferin{elor. Dup& o domnte glorioasi de 48 ant, 4 Juni gf 17 zile, Carol 1 moare la Sinala tn ziua de 27 Sep- temvrie, 1914, filnd inmormantat tn cripta volevozilor la Curtea de Arges. Romanil s!-au pecetluit maf tarziu la 9 gf la 10 Mal, 1939, recunostinta lor in placa marilor amfatiri dela Turnu-Severin gi in grandfoasa statue inalfaté in fata Palatalul Regal. Este o suprem& recunostin{4 pentru acela care a reficut vechea age- zare a Tril, a restaurat el insusl monumente strébune gi a deschis neamulul romanesc poarta largé a unui stralucit viltor. 40 Mai. Marea si intrelta sirbXtoare naflonala, care a- minteste tuturor Romanilor evenimentele glorfoase dela 1866, 1877 31 1881, a fost in anul acesta o fncoronare a victoriel, pe care o m&rturiseste rispicat sl vegnic naflunea treazd gf inar- mati. Ziua Eroilor. Ziua Intl{ir!l Domnoulul, sublim& impletire de eroism 91 mantuire pentru triumful naflunil crestine. In fata mormiatelor martlor erol, s'a reinoit juramantul supremulul sa- sacrificlu, al celui mai fericlt sacrificlu, pe care adevaratii Ro- mani il cer cu hotirire. Undeva, la Piatra-Neamt, un cavaler al ordinulu! ,,Mihal Viteazul", d-l mafor Anti a spus-o categoric tn discursul o- cazional: ,Blestemafl i ardtafi cu degetul pe acela care sub forme deghizate s‘ar sustrage dela concentrari or! mobilizare, cael nu poate fl vrednic de nicl o cinste". Congresul cooperatorilor din Neamt. S‘a {{nut tn zfua de 10 Mai, tn oragul Piatra-Neamt. Din partea Ministeralal Economie! Natlonale a luat parte D, prof. universitar Mircea Plenescu, care a conferenflat despre ideea si fapta cooperatist&. Ideea e claris O forma nou& de trafre prin regisirea vechilor virtuf! gl elanurl gf prin infelegerea noilor oranduiri sociale52 APOSTOLUL Proprice cooperate. Fapta, tmbucurdtoare pentru viltorul coo- perativelor. Au urmat discufil Hbere gl s'au m&rturisit dorintele. Cu acest prilej s'a observat bun&volnti multa, ostas! cre- dinclost af cooperaflel, alfil gata s& treac& la infiptuirl. A Mpsit numal ceva, neiasemnat pentru unil, vital pentru alfils a Mpsit mecan{smul acestef migciri, Niment in sald, in afar& de conferenflar, nu avea o preg&tire special orl technicd cooperatista. Eran preofl, tnvitatorl, profesor!, functlonari, sdteni gi Mberl cuge- tatorl. Totl, desigue foarte buni ostagl sau ucenicl al migcarif. Insi ce se face ogtirea firi comandant! antenticl si fard tech- niclenJ, ce se face scoala fir dasctll, ori biserica fard preofl. Ori, altfel pus& intrebareas dac& diferlte categorli de profe- stonisii, fir& preg&tire spectals cooperatisté, sunt conducitorl efectivi de cooperative sau de bincl, atuncl scolile comerciale, industrlale orl technice, pentru ce-s create? De aceea, con- Gresul, imbucur&tor pe deoparte, a facut sk ne intrebim, mal mult astizi ca orlgicand, asupra orlentarii profesfonale, — pen- truca la entuzlasmul unora s& poat& fi de folos si capacitatea altora, Vasile Pienescu. (1870 - 1939) La Botosani, s'a stins din vieafi un vrednic apostols Va- sile Plenescu, in varsti de 69 ani. Vieata lul a fost 0 comoar& de suflet i activitatea lul, o pildd pentru disctlime. S'a nascut la 6 Septemvrle, 1870, in satul Botegtf, din comuna Horodnicent, jud. Bala, fost Suceava. Scoala primar& a urmat-o in Horodniceni gl a term!nat patru clase la Foltice- nf, dup& care a urmat dof ani la gimnaztul ,Alecu Dontei“ din Folticent. In 1855 a Intrat la Scoala Normala ,,Vasile Lupu“ din Iast, unde l-a avut director pe veneratul profesor C. Meiss- ner. Absolvind gcoala in 1889, a urmat sfaturile directorulut sku alegandu-sl un loc ,unde n'a mal lucrat dascdlul", in satul Buda din com. Dolhasca (Bala), fiind-retribuit de comund, cum se maf obignuia incd pe atuncl. In 1890 a dat concurs pentru titlul provizorlu, dup& care a fost numit ta aceast& calitate la scoala primera din Dorna, Gura Negri. (jud. Suceava, azi Campulung), unde a funcflonatAPOSTOLUL 53 14 ani, pan& fn 1904. In acest an s'a transferat la Drigugeni- Baia, unde a functlonat 7 ani; apol la Lespez{-Bala, pan& tn 1927, cand, filnd solicitat de revizorul scolar al judetuluf, C. Malinescu, a primit conducerea gcoalel primare C, F. R. din Pascan!, unde a functlonat pan& ta 1933, cand a feslt la pensle dup& o rodnick activitate de 44 ani. In tofi acest! 44 ani de serviclu todeplinifi cu pastunea vechlului dasc&l pentru catedri, Vasile Plenescu a avut numal 15 zile concediu de boalé. Era omul datoriel, sever sl drept; numai aga se explick marele procent de absolventi af cursulul primar, bual stlutori de carte, bunt roman! gl vredaicl gospo- dari, atat in platurile Dornel, cat sf pe meleagurile de jos al Sucevel, care sunt mandri de a fi fost gcolar! de-al lul Plenescu. Activitatea extrascolara a distinsulul invatitor Vasile Ple- nescu este foarte bogat& sl apreciaté. In timpul cat a fanctfonat Ia Buda, a urmat s{ cursul de !ucra manual pentru sculpturs, organizat la Malini (Baia), in 1890. La Dorna a termiaat localul de scoala vechi, pe Iccul donat de preotul Gh. Ortoanu, a infilnfat o bibliotect gcolart gl g&sea timpul necesar ca si mai find ore de curs sl in satul Gloseni-Rusca, la 5 km. departare, jola si duminica dupa mas, desi pe atuncl gcoala se facea numat pe zile intregi. A inflintat © cantin& scolar4 cu internat, unde luau masa si dormeau 20 elevi adus! din vagaunile dep&rtate ale comunei, dela 10-12 km., pentru a putea si urmeze la scoala. Acesti copji veneaa luni dimineata s1 plecau sAmbat& seara la casele lor, filndc& era numai o singur& scoala primard, pe cand azi sunt cinct! De remarcat e faptul c& intreflnerea cantinel cu brand gf Jemne se facea de s&teni in chip benevol, atat de mult reuglse inv&{atorul si infiltreze in sufletul faranilor dragostea de gcoala gl de aproapele. Tot in comuna Dorna, vrednicul dasc&l a tn- fiintat banca populard ,Dorna Carpafi", dup& statutele {ntoc- mite de I, Dumitrescu-Bumbest! —legiferate mal tarziu. A facut cea dintal gradin& gcolar& de legume, tntr'o rglune muntoas&, unde nici nu se pomenea despre gridinarle; lar pen- tru rezultatele obtloute, a fost premlat in 1903 cu Instrumente agricole s! cu 45 feluri de seminte, prin ord. nr. 1989, din 17 Februarle, 1903, al Adminfstrafle! Casei Scoalelor. Dorna, flind punct vamal, agezat pe malurile Bistrifel si Negrel, plutele care veneau pe Bistrita tn tranzit din Bucovina, erau ancorate la malul ,austriac’. Prin stirulnta lui Vastle Plenescu, controlul plutelor 9! al lemnariel a trecut pe malul54 APOSTOLUL roman, contribuind astfel la ridicarea moral& gi materiala a comunel Dorna. Atat nofle schele de plute cat sl cooperativa au mai fnfranat specula silbatlct a Evreilor ce se oploseau la Dorna. De notat c& astizl ta comuna Dorna nu se mai afl& alclun evreu, spre cinstea locuitorilor al c&éror spirit economle si negustoresc a fost desvoltat in mare parte side Vasile Plenescu. In 1904, filnd trimfs la cursul de lucru manual din Cam- pulung-Muscel, a invétat lemnarla gia obfinut diploma cu re- zultate: ,prea bune” sf premiul care consta dintr'un dulap cu instrumente 1 o tejghea. Totdeauna in curent cu nolle metode pedagogice, Vasile Plenescu a Introdus textul de pregatire a lectlunilor, tocmal cand pe valea Bistritel se incepuser& sl conferintele didactice de c&tre flustrul inv&{itor Mihail Lupescu; mai tarziu, invati- torli au fost obligati sa-si fac& tof{ textul de pregatire. Ca presedinte de cerc cultural, a finut sedinte cu deosebit prestigiu, ceea ce {-a adus s{ clnstea de epitrop al biserici!, la restaurarea cirela a coatribuit in largi masura. Apol a pus bazele unui al doflea local de scoald din c&tramidi, adunand prin starnitoare munc& materlalul lemnos dela soctletaf{ fores- tlere. C&rimida g! costul lucrarii au fost suportate atunc!, in cea mai mare m&sur&, de preotul Gheorghe Ortoanu. Ce oameni si ce vremuri! Preotul isi didea strans mana cu invdjatorul pentru binele obstesc, ridicand biserici gi gcoli cu munca gi cu banul lor, de aceea toatd vieafa au fost cinstiti de oameni gi de oficialitdji si de aceea amintirea lor creste in ini- mele sdtenilor cu fiecare zi ca o pilda mare $i ca o mustrare amaré totodatd. Pildé mare pentru cérturarii satelor care-s pe drumul cinstei si al jertfei, dar si amard mustrare pentru aceia care fac negustorie din profesiunea $i chemarea lor. De aceesa, in sufletul Dornenilor mai in varsté sl vrednicl gospodarl, caf! au supravietult rizbolulul de total& jertfs, sti- rufe sufletul mare al lu! Vasile Pienescu, iar vestea morti sale a fost atat de dureroas& 9f pentru Dorneni. Transferandu-se la Drdgusent-Baia, a completat gospod&- tia gcoalel cu grajd, sur’, imprejmufre si gridin& gcolari. Este in aceasté preocupare manffestarea unui suflet care nu poate activa in degert la scolf izolate pe mafdanuri. O alt’ preocu-» pare era aceea a lucruluf manual: traforaj, sculpturi, cartonaj lucrari in m{nfaturi de gospodarle pentru bilef{ orl invAtiman- tul fesitorfel pentru fete, conducdndu-se de principiul cX astfelAPOSTOLUL 55 de indeletniciri disclplineazd vieata sl-l asiguri o educatle mo- ral8, pe lang& indemnul care se d& spre desvoltarea gustulul de Industrle naflonala. Tendintele mai noud in gcoala romaneasc& erau anticipate de Vasile Pienescu, care sta si indemne firk a jlgni, sfdtula cu c&ldura unul pirinte, era un model de cinste, de credints, de lubire gl de jertfi, ceea ce a dus repede la inflorirea satulul, Pornind dela construfrea unei fantani cu siteni!, ajunge la z- direa unel bisericl din cérimida, la inflinfarea unel bincl popu- lare, la un jurlu de imp&ciclune, la organizarea unul cor biserlcesc, realizirl pe care satenii din Dr&guseni le au vil in fafa lor g¢!-sf amintesc cu desivarslt recunogtinfi de fostul apostol al satulul lor timp de 7 anf. Si toats aceasti activitate susfinut& a prilejult indemnuri nous, eforturi si mai puternice, pe care numai devotafil pro- festunil lor o pot avea. Astfel, trecind la Lespezi-Bala, Vaslle Pienescu a organizat scoala primard mixté, a organizat ser- b&rl gf sez&torl; a flnut numeroase conferin{e s{ predicl, a ta- fiinfat corurl gcolare gi a stirult sh se infilnteze scoll aparte de fete, de bifeft gl gridinita de copii. In timpul marelul riz- bol, mulfi din elevii lu Vasile Plenescu au purtat focul dra- fostel de neam pe culmile mari ale gloriel gl au r&mas pe campul de onoare far4 sovaire. Erau clipe de nestipan{td emofle, cand intalneal pe stri- zile Folticentlor pe Vasile Pienescu tmbrafigind pe fogt!l lut scolar! plecind tn lupte orl intorcindu-se cu aceeagt violclune in privirl. In amintirea erollor ctzu{l a ridicat un monument la Laspezf, contrtbulnd tn larga m&sur& gf cu banul sau. La Lespez!, in cel 16 ani de munct, a condus Banca popu- lari ,,Plugal romfn", a tnfiinfat o cooperativ’ de brutirle gf una de lemne de foc; o Inflinfat dout obytil: una de cumpi- rare de vecl, numité ,Ridicarea ‘Jaranului", tn Stretel, comuna Stolnicent— Ghitescu 9! adoua de arendare: ,,Stefan C. loan". S'a ajuns astfel gl la vnzaren cerealelor fn comun, far tn tmpul rézboluluf, toaté aprovizionarea populaflel din cele dou& comunt* Lespezi gl Stolnicent-Ghitescu s'a facut prin banca populara’ Prin aceeagl banct s'a facut cultur& tntins& de sfeclA pentru fabrica de zahir din Roman, aducfndu-se un real caglig site- allor. Tot Vasile Pienescu a fost 9! iniflatorul Federalef ,,Buclu- mul Moldovei* din Folticenf, tmpreun& cu controlorul Strat 9 fnvAfitoral Ife Mihaflescu si a contribult la cump&rarea loca-56 APOSTOLUL lulul Federalef tmpreun& cu D-nii Gavrllescu gi Glosanu. Pentru propagarea acestor {del cooperatiste, a intrat ta comitetul revistel ,Ravagul Poporului“, care a devenit minunata foale stteasct: ,,Vestitorul Satelor’. — De notat este ch acest dasc&l de scoal& militanta, a fost gf dasctl bisericesc Ia o bi- serfci dintr'un sat vecin, la Hartoape —‘Lespz{, timp de 8 ant, Intre anll 1922-1923 a fost revizor scolar de control, ar pentru intreaga-{ activitate a fost recompensat cu medalla ,,Ras- plata Munctf, cl. I-a sf cu adrese de mulfimire din partea Mi- alsterulut Instructiuail. Fiind insistent solicitat la Pagcant, Vasile Plenescu s!-a in- coronat afcl opera sa. Intr'un local’nou de gcoald, cuo bogaté zestre rimasd dela predecesorul siu I. Tatu, gtlind si cAgtige ajutorul Casel Autonome C.F.R., dragostea directorulu! general Henry Fogtberg 9! sprijiaul moral al D-nei inspectoare Marcela Nicolau, invéf&torul culegea lauril muncil sale neprecupetite- Tati ce glisueste procesul-verbal din 17 Sept. 1931, al Inspectorulul gcolar C. Popescu: ,,Cursurile au inceput regulat si majoritatea copiilor si-a procurat cdrfile si rechizitele scolare, ceea ce este foarte ldudabil. Dz altfel, aceasté gcoalé este de elité datorité muncii neobignuit de intensd depusd de d-I Vasile Pienescu, in calitate de director. D-sa are direcfia de patra ani. D-I Pienescu a depus o muncé uriasd si plind de avant ficdnd din scoala d-sale o scoalé de frunte, iar activitatea d-sale a marcat un insemnat progres si a prilejuit un stimulent pentru celelalte scoli, prin puterea de sacrificiu a d-lui V. Pienescu. To- tal arata ordine, muncé pliné de sistema, entuziasm si injelegere desdvarsité a rostului ce-l are invdfdtorul in propisirea culturald @ poporului nostru, La varsta d-sale, mi incdnté puterea de mun- ce st sacrificiu de care da dovadd, D-sa este mai tdndr, privit prin prisma activitafii desfdsurate, decat alfi tineri invdfdtori. Are a- telier unde se lucreazd practic $i bine reusit, bibliotecd bogatd, material didactic suficient si admirabil aranjat. In fine, scoala d-sale este 0 podoabi din toate punctele de vedere, pentrucd o podoabd i-a fost sufletul pe care in intregime l-a inchinat scoa- lei, ramana@nd sdrac la acest apus de carierd, dar avand o boga- fie framoasé in munca depusd pe ogorul scoalei gi nout copii tofi foarte bine rostuifi in vieafd. Fa{d de aceasté munca si a- vand in vedere noile dispozifii ministeriale cu privire la alegerea directorilor, propun si rog autoritatea superioard sd menfind in direcfie si anul acesta pe d-l V. Pienescu, ca un omagiu pentru munca ce a depus-o.Vasile SienescuAPOSTOLUL 57 Este un imperativ care trebue cd porneascd de sus fafa de cel ce a stiut sd-si pue pe altarul de muncd intreaga lui fiinfa" . Al doilea proces-verbal, din 20 Decemvrie, 1932, al d-lut revizor I. Holban specifict : ,Arhiva in cea mai deplini ordine este utilizatdé de del director in Istoricul gcoalel, pz care il Iu- creazd. Monografia este intocmitd pentru sdrbdtorirea a 58 ani de vieafé a scoalei. Gospoddria scolard este in deplin progres, iar vechea bibliotecd este sporitd gi repartizatdé pe clase. Muzeul scolar este completat ca tot materialul intuitiv. Casa de economie funcfioneaza in bune condifiuni io cooperativd scolard este gata sd ia din nou vieafd. In toaté conducerea acestei gcoale se vede energia mzreu intinerité a d-lui Pienescu,care a reusit sd facd aici o scoalé model. Pentru generafia tandrd de dascdli, exem- plul dat de d-l Pienescu este inviordtor. Pentru chipul cum este condusd aceasté scoald, pentru dragostea si priceperea ce depune, vom cere autoritdfilor in drept sd releve aceasta ca exemplu si sd-i aducé mulfémiri". Cine a trecut pe la gcoala In! Vaslle Plenescu dela Pag- can{, a rimas imprestonat de gospodirla gcolar& gl de expozi- tla lucrarllor efectuate de elevi. Astfel, dup& o munck de 44 anf pe ogoral gcoalel, tnvkfi- torul Vasile Pienescu s'a retras mulfumlt la penste tn oragul Botogan!, unde gl-a petrecut restul zilelor tot tn mijlocul das- calilor, {find stimat gl iubit de tofl, far el fericlt c& gl-a vAzut bine rostuit! copiif, dup cum singur mirturiseste fn tnsemni- rile sale. lath de ce amintirea lu! Vasile Plenescu r&mAne vie gf pilduitoare. Vv. T- Maxime: Nimic nu este {mpostbil ; sunt dramuri ce duc in toate directille, numal si avem deslulk volofé gl atuncl vom gasi destule mljloace. (La Rochefoucauld). Regreti foarte rar de a ff vorbit putlo, foarte adesea de a ff vorbit prea mult. (La Baryére). Tubeste birainfa pe nevointi. (Dim. Cantemir).58 APOSTOLUL [ PAGINA SATEASCA | Fudulia e saracie. Inainte vremuri, da, era lumea ,mai necloplitk” si imbrica opinc&’ cu afe de ptr decal, obeal& de J4n& tn locul clorapu- lal subfire, care se zice ci e de miatese, sf a pantofulul cu tocul inalt care inveleste picforul unel femei de azi tn timpurl friguroase de primavar’, toamn& sf chiar de larna. Jnainte vreme femela ist invalea picforul intr’un clorap gros de lard, care cost’ mai pufin decat clorapul subtire — de mdtase de azi— s{ nu-i pisa de vremurile aspre ale fernil si nici uga doctorului nu avea la ce o deschide prea des. Ast&zJ, intre dov& gospodine nu mai auzi decat de boa- lele care-s tot ia mod&s de danturd; orl se caind de servitoare. Dar sf servitoarele fac parec& in cluda stipanelor, ci de multe orl, cand Intri intr'o gospodirfe mai de vaz8, crezl cd servi- toarea e stipand. Aerile, imbr&ctmintes, rosu de buze, panfoful, toate te imping s&-1 siru{i mana, de te mananc& o rusine, in cat nu gtil ce si mai faci. Siege, cu pantofii de lac sau de antilopd, o au bletele fete orl gospodine prin noroi sase-gepte km., pan’ la un targ, seu in alt sat. La dou4 drumuri de sstea, numaidecat trebue alte inc&l{a’minte, tocmai bine cand se schimb& gi moda. Unde mai pui ci gospodinele sunt nevolte si cumpere ceea ce e mai nou, c& de altfel riman de ras fafi de slujnice. Din aceast& pricind, de cresterea oflor nicl nuse mai vorbeste, pentru lana lor trebuinclozs& in cast, ch tare greue s& ingri- jestl de ele cu esemenea incél{aminte; d’apol si vitele mari, cam dau cu coada gf festelesc mandrefe de hain’ cumpirats din arg. Cat despre lucrul inulul fal c4nepel, nicl pomeneala’ mAcar cM stipanirea stirofe cu indemnurl bune gi chlar cu ajutoare pentru cel cu tragere de Inim&. Cum a venit moda la orag, cu rochita scurtd pani la genunchi si cu pleptul si spatele gol, numal ce fl-al vazut gos- podinele dela sate cu catrintele scurte, cu pleptul gi spatele gol; cu pirul retezat, pantoffl cu tocurl de o schloapd, de parc& ar fi la comédie, cu unghii vopsite rogu gi la plimbare cat e ziua de mare tn sus gi in jos, zimbind anume s& li se vadaAPOSTOLUL 59 cel eAfiva dinfl tmbracatl cu tinfchea galbend. Cat& munc& pe ele numai cu sprincesele! Jar sticluta cu parfum si tabacherea cu tutun sub brau, tn locul pungli cu balere de alti data, Cercell sl mirgelele, inelele 91 agrafele sclipitoare, impodo- bite cu sticli colorata; in afar’ de mirgelele marunte gt fluturi!, de firul sf peteala gi multe care nu le mai {fi minte! Cat despre pudra gi rogati, astea, se gtle, ch nu-fl mail trebue s& vezi palafi dela farmaroc! $i toate acestea se petrec la nol, cic ne Upseste sfatul, cartea gl pilda cea bun’, de flecare zi. Augustin Taranu Gospodar Maxime: Curajul cel mai de trebu!nts, in aceast’ lume, nu e fotdeauna de natura eroicd. In vieata de toate zilele trebue curaj ca $i pentru marile fapte ce apar{in Comeniulul Istorfel. Este, de pild’, curajul de a fi clnstlt, de a te tmpotrivi ispited, curajul de a spune adevérul ; curajul de a fi ceea ce suntem cu adevirat ‘si de a nu pretinde s& trecem cu drept ceea ce nu suntem. (S. Smiles) Cel care vorbeste mult ca si rada alti, este acelag! care e gata orlcand si vorbeasci de riu chiar pe acela pe care il face sk radi. (Moliére). In fzolare flecare sinte ce e1 (Schopenhauer).60 APOSTOLUL PAGINA ELEVILOR Curente noua in literatura romana In toate formele pe care le {a vieafa unlversali pe toate t&ramurile, se deosebesc epoc!, curente, uneor! secole de intu- nerlc, alteorl secole uriase de lumin& care determina schimbir} umbriud sau lum{naaod vieata a serli de generafli. Aga s'au n&scut curentele tn storie, tn religie, maf tarzia in Hteraturd gl in vleafta socials, tmpirtind omenirea in epocl gi trasind Mnil de condulta a viettl... Nu trebue si ne inchipulm c& un curent se impune sau moare prin voinfa culva. La ua moment dat se resimte batra- nefea unul curent sau, mai bine zis, degenerarea lui prin pler- derea idealulul. Nu-si dau seama de aceasta decat cativa savanfl oricriticl, care ins4 rém4n izolafl. Umbra degenerrll se intinde pan cand apare o scfntele. Privirile se tndreaptt la inceput mirate, apol cu lacomle spre noua lumina... Savanflt o anali- zeaz& gi decreteaz& apo! pe poetul geniu, pe omul epocel. Literatura unfversald e fesutd din curente {svorite din {m- perloasa nevole de a se inol vieata. Totugl Mteratura noastré n'a avat puterea sl poate nici nevoia si asimileze spiritulul ro- manesc toate curentele untversale. Dup& curentul popular, introdus riu fa lumea cult prin lautari, p3trunde prin cultura apuseand, in lumea romfneaschs un nou curent; romantismul. Apol, ca o reactle impotriva de- generarll romantismului apare, clasiclsmul. Cand la baza tuturor fenomenelor s! formelor viefii, este agezata gtlinta devenit& atot- puternic’, isl face loc un alt curent: reallsmul Romantismul subjugase s1 subordonase raflunea imagina- flel gl sentimentulu!. De aceea, cind a apdrut un nou curest cu baze pe materia pipaibil’, toate privirile se indreptara spre ran- durlle noulut front al viefit—realul—. Toata lumea vedea in stiinf& viitoral, far prin Hteratura corespunz&toare o misticd varst’ de aur a pSmAntulal. Decl, stlinfa ajunge singura conducitoare a omentril, avand ca ideal reorganizarea lumi!, deslegarea pe cale gtlintlflcd a celef maf mari talne—exlstenta. Sufletul rimane agadar, numai ca atribut al materiel, ome- nirea creandu-si o religle pentru timpul in care ajunsese; cul- tul gtlintel.APOSTOLUL 61 Constiinta este redus& in felul acesta Ia rolul de functlune a materfel, a structurfl nervoase omenegt!. Filosoffa e materla- Hst& explicand lumea gf vieafa ca un joc etern al materiel sf ca un produs al migcirfl mecanice universale. Pentru a int&iri {potezele, promotoril cerceteaz& gtlinfele, tn special cele natu- rale, explicand inexisten{a sufletulul prin evolufa ln!. Dack ar fi de natura divind suprem& gi tn afart de materie, sufletul n’ar degenera odata cu slabirea matertel ce-l tnconjoars. O inteligenf&’ supremé creatoare nu exists, dupA cum nou existi transcedentalul Dumnezeu al {elgtilor. Dumnezeu 91 ne- murirea sufletulul sunt doar {poteze ce nu vor putea fi niclo- dat& verificate. St acest curent n'a rimas numai in lumea cug&tiril gtlin- fifice. S'a risfrant asupra intregii viel, cuceriad pAn& sf relf- gla si arta pe un timp de doudzeci de ani, termen relatly scurt dac& ne gandim la forfa cu care a pornit. In arts, acest curent realist a dus la poezila adevarulu!, la redarea integral a na- turll, far a idealfza nimic, transformandu-se apoi in naturalism —curent care cere zugrivirea a tot ce e crud gi grosolan in omenire, infafigandu-ne cel mai trist tablou al vietil. E siogurul merit al reallsmulul pentru arta, cdcl a indrep- tat privirile spre naturé, smulgand artistil din romantica lume inchipultA gl Hpsit’ cu totul de eadevar. In al doflea rand, a ri- dicat realitatea la rang de /svor de inspiratle, largind astfel do- mentul gf creand un stil independent corespunzitor cu concep- fla artistic’. Dar nu totdeauna fdeea poate predomina omentrea secole de-a-randul. Concep{la mecanicist& care in art& se rezum& la fotografferea naturii brutale, cade pe planul al doflea. Artistul nu mai vine ca un fotograf, cl se tncadreaz& in vieats, dindu-gl seama ci o mlgcare, orfcit de suprem’, dach e materlalé nu poate produce o energie spirituals, o congtlin{’. De unde ma- terlalfgtil vedeau sufletul de naturi uman& fir si-1 influenteze gi dispiraod odat& cu trupul, alfil sl anume impreslonigtli ob- servi si sunt impresfonafi de fenomene. Ef pleac& tot dela realitate, intuesc aga cum intulm tot! trecand oblectul intulflel prin toate simturile si sunt emofionatt de Hnistea adanc& universalaé, imprimand in arth emottvitate ai dand nagtere impresfonismulul si expresfonismulul. Caracterul distinct al expreslon/smului este fdealul. Imag{- nea devine universal’, cu forte dumnezeest!. Poetul tinde citre etern gl citre absolut prin imaginea ideal’, dand o poezie cu- getatt. Odat& cu aceasta, poezla scapi de sub domentul tnve-62 APOSTOLUL chit al rimef gl ritmuluf, p&straad doar muricalitatea. Ca izvor de inspiratle gisesc realismul 9! prim{tivismul social romanesc, cael faranul este mal aproape de Dumnezeu. Din lupta dintre realism gl impreslonism, apare o nous latur& care se risfraoge fa arts, un curent nou care cauth si libereze poezia de cugetarea pozitivi gl de sentimentalism. Este simbolismul, Simbolismul n'a rupt legétura cu trecutal gl pune bazele imp&c&rll idealismului cu lumea concret&, atrigand atenfla asu- pra urlagel viefi sufletegt, dar rimanand mereu in marea lume realé cu domentul inspiraflel. Dela inceputul vietll sale, arta a fost o profefle a vremt- lor viltoare 9! niciodat& n'a fost infeleas& atuncl cand s‘a nas- cut, Totdeauna au trebult secole intregi pentru a se tnfelege ideea ce predomlna arta in general. Aga s'a intamplat ci poe- zia eminesclan& n'a fost inteleasd sau a fost prea puflin pitrun- 84 in tlmpul viefel marelui artist. Romantismal lal M. Eminescu este sonor gi real, traitor peste veacuri cu toate curentela ce-au tra{t sau se vor nagte de-acum inainte. «N’avem arme, dar iubirea de mosie e un zid Care nu se infioaré de-a ta faima, Baiazid“. Puternic realiem national in epoca de decddere politic& ce a trait-o poetul. Nimenf n'a putut integra naflonallsmul fa art&é cu atata ma&estrie ca Eminescu gl nici au va simfi almen! mat puternic durerea departarll dela natar&. nSi cum vin cu drum de fier Toate céntecele pier, Sboard pasdrile toate, De neagra strdindtate. Dup& ce Eminescu trecu in lumea vegniclel, poezia a rimas un timp supusa influenfei artel sale, dar degenerand fo tangu- irl exagerate. Vishuji indreapté privirea poefilor i dé dram nou artel, far poetul Ardealuluni Gh. Cogbuc inaugureazi un nou curent — sima&n&torlsmul — indreptind pagli artel spre vatra primitiva a firanuluf, cAaotindo-t nunta gl moartea, munea sl jocul, durerea gi vesella, fobigla gi idealul. Tot s&- min&torist e si St. O. Iosif, cantand durerea despirfiril de locurile dragi, in Pastel”. wNeguri de brédet se intind. . . Turla’n vidi de mult e stearsd, Dar voinicul pribegind, Tot mai fine fafa’ntoarsd. . -