Ria
EZA
An. VI Nr. 10-12 iis b QUE AP ERERY DECEMVRIx. 1940
APOSTOLUL
Revista literara, stiinjifica sieducativa
Apare sub auspiciile Asociatici profesorilor si invafatorilor
din judeful Neamj
Boboteaza la Munte
Redactia: Scoala Normala de Invatatori din — Piatra-Neamt,
Ato Extras din circ. 9281/1940 a Inspectoratului scolar Neam{: (pag. 5);
Cu toate masurile sanitare luate de organele in drept, cu toata lupta
uneori eroica si plina de riscurl a personalului medical si sanitar auxillar,
intinderea unel mari epidemii in condifiile de astazi nu se poate prevent
decat prin masuri exceptionale si prin o vasta gi energied actiune 1a care
trebue sa colaboreze tofi factorll interesati: Serviciul Sanitar, Ad-tia locala,
corpul didactic $1 preotimea, premilitarli 5 organizatiile migcarii legionare,
Souicitam deci concursul prompt si efectiv al tuturor acestor factori pentru
organizarea si executarea unei adevarate batalii impotriva necurdteniel, a
lipsei de higiena si a parazitismului, urmarindu-se un scop precis: reall-
zarea unei curajenii radicale si a unei deparazitari efective a locuiatelur
romanesti: deparazitarea in masa a intregei populatiuni dela sate gi orase,
Incepand de luni 9, Decemvrie gi pana sambata 14, Decemvrie, toti
locuitorli vor proceda la executarea masurilor de curatenie in gospodariile
propril in casele in care locuiesc si asupra membrilor din flecare faml-
lie prin:
" Curéifirea radical a curfii si a imprejurimilor. E
Spalarea cu legie ferbinte a mobilelor din casa gi a dugamelelor.
Varuirea perefilor in interioru) locuintelor.
Sulfurizarea locuintelor in cazurile indicate prin organizafiile sanitare.
Fierberea cu lesie a intregel rufarii st lenjerii de pat si corp.
Inmuerea in petrol a efectelor ce nu se pot flerbe (cojoace, itari,
céclull, etc).
Desinfectarea gi deparazitarea efectelor la etuva sau cuptorul de de-
parazitare in cazurile indicate de organele sanitare.
undererea pérulul la baie{i si barbati si ungerea capului cu solutie
de petrol gi ulei.
Pleptanarea regulata a parulul la femel gi fetite cu un pieptene des
bated an ofet cald gi dupa aceea ungerea capulul cu solutie de per
trol 1 ulei,
Bai corporale cu apa calda si spun, acasa, la bai populare si gco-
Jare gl in trenurlle bal.
Pentru aceste operatiuni,cel cu dare de mana se vor servi de mij-
loacele proprii de care dispun sau pe care le vor procura. Pentru cel com-
plect Jipsiti de mijloace, autoritajile (Prefectura de jude}, Serv. S.nitar Ju-
detean, Primaria local si Ajutorul Legionar) vor pune la dispozitie toate
etuvele s1 cuptoarele de deparazitare disponibile, trenurile bat disponibile,
cantitajile necesare de var pentru varuirea perejilor in interior, cantitatile
necesare de solutie de petrol, ulei si acid acetic, combustibilul necesar
pentru fierberea rufelor, cantitatile necesare de sulf pentru desinfectia lo-
culntelor, sapun pentru spéilat, lenjerie pentru schimb in cazurile indicate.
Executarea actiunii se va face in primul rand de cat.e populatie fie-
care cap de famille fiind raspunzator de lucrarea dia sanul familiei gi gos-
podariel sale. Pentru cazurile mai grele, unde lipseste capul familie! sau se
ivesc alte insuficiente, actlunea se va face cu ajutorul legionarilor, premi-
litarilor gia organelor sanitare care se vor pune la dispozitie in acest scop.
drumarea, supravegherea si controlul actiunii se vor executa in co-
muna de catre geful legionar local, care va imparti comuna in sectoare,
fiecare sector avand un conducator dintre invayatorii si intelectuali comu-
nel. Aceste organe vor fi ajutate de personalul sanjtar auxiliar, de perso
nalul administrativ gi politienesc din localitate.
jizarea, indrumarea §1 controlul pe circ. il va executa medicul
circ. respective, ajutat de un legionar delegat dela centru. Intreaga orgae
nizare, indrumare §i control pe judet, se va face de medicul primar jude-
dejean respectiv ajutat de delegatul migcarli legionare judetene, Colabora-
rile se vor stabili pe baze de prictenie gi de plind solidaritate sociala, in
cea mai desavargta armonie gi fratie.
Fiecare gei de sector va controla zilnic executarea programului fi-
xat, va indruma de.proape actiunea si va nota intr'un caret mersul ine
tregil operafiuni, Inregistrand: numarul gospodariilor curdtite, numarul lo-
culntelor desinfectate prin sulfurizare s1 prin simpla spalare cu lesie, nu- An. VI Nr. 10-12 OCT. DECEMVRIE, 1940
————————————————_____.uVuu>""|-
APOSTOLUL
Revista literard, stiinjificd si educativa
Director : PROF. WICTOR TARAHO Redactor : Inv. M. Cojocara
Opt Neemuric.
Din vuietul vremii: un moment de reculegere, pentru ca
toate gandurile noastre cele mai bune sd se indrepte spre Dom-
nitorul Tarii.
Ziua de 8 Noemurie este si onomastica M. S. Regelui Mi-
hai I. Dumnezeu a voit ca in ziua cand biserica noastra cresting
preamaregte pe Sfintii Arhangheli, fara intreagé sd-si sdrbdto-
reascd si pe Domnitorul ei. Dumnezeu a voit ca in aceasté zi,
Natiunea si Domnul sd se gdseascé sub aceeasi aripad pro-
te
{lind repartizat la Batalionul II Vandtori de Munte, dela Brasov.
Fire meditativd si gdndire logicd, Suveranul nu iubeste lin-
gusirile sau aclamatiile sgomotoase. Aceasta rezervd atat de
graitoare contraria de multe ort vechiul anturaj al Marelui
Volevod de tert, Formele goale si podoabele sclipitcare, care nu
aveau ulmie princiar, nu l-au impresionat niciodatd, Acestea it 2 APOSTOLUL
plictiseau si in pauza unor sporturi amorfe se retragea sprema-
sina princiard. It place vandtoarea gi ciclismul, dar mai rault,
l-au atras excursiile prin tara durerilor mute si a cunoscut cele
mai grele ocupafii manuale, In aceasta direcfie si-a ales ca me-
serle mecanica, tndeplinind tntr’un atelier din capitala farii munca
da cot cu personalul atelierului si primind, ca si acesfia, plata
lucrului efectuat, dupd funcfiunea ce a tndeplinit-o, tncepdnd dela
calfé pand la maistru. Ocupafiile multiple, care se impun unui print
de coroand, nu erau niclodatd neglijate ; serbdrile nafionale si
ale datinelor tl gdseau pe prinful mostenttor totdeauna in inima
lor. Atunci cand incepea insd reprezentarea sdngeroaselor acte
ale marei tragedii nafionale, Printul stdtea deasupra gravelor e-
venimente. Sdndtatea-I amenintatad si-a cdutat-o la Florenfa, sub
ingrijirea augustei sale Mame indurerate. Dupd completa insé-
natosire, Prinful s’a ofelit in credinta strdmogilor si s’a intarit
in speranfa unor zile de mare triumf national. Asa au lécramat
intr’o zi mare pentru El si pentru Neam ochii sdi buni, Asa s’'a
impletit intr’o mare zi pentru Elsi pentru Taré sufletul sdu drept
eu inceputul noului veac romGnesc. Vibrarea tinerejii plind de
vigoare si de nestdpanitd emofie gi-a manifestat-o cu dreapta
sdgetand spre cer,ca o mustrare pentru eclipsa sociala a unei de-
cade gi ca un semn inalt al viziunii triumfului. La toate acestea
se adaoga insusirile de ostag, care s'au si dovedit, de indaté ce
a luat parte la manevrele regale din 1935 si a incins sabia de
ofifer tn 1937.
La 6 Septemurie, 1940, Marele Voievod de Alba Iulia ia
pe umerii sai tineri sarcinile domniei.
Fara pompe amefitoare si fdrd retorica fantasticé a regi-
murilor apuse, ci intr’o finutd de asprd poruncd a vremii si de
esentiald transformare a fédrii, Majestatea Sa Regele Mihai I
domneste ; domneste sub privegherea augustei sale Mame; dom-
neste avand deoparte un mare conducdtor de stat si de alta
parte un mare conducdtor de migcare nafionala; iar in cuprin-
sul tarii: toatd tncrederea poporului curat la suflet.
Ridicat la rangul de general de divizie,.Majestatea Sa Re-
gele este gi capul ostiril.
Ca membru al Academiei Romane, El este apdratorul culturii.
Crescut tn izul brazdei romanesti si indragit de muncd, El este
sprijinul tdrénimii $i al tntregii muncitorimi de azi si de totdeauna.
Cu El incepe o noud istorie a poporului roman pe acelagt
paméant al Daciel lui Traian gi cu aceleasi aspirafii ale vremii
lui Mihai Viteazul gi Ferdinand cel Mare. APOSTOLUL 3
De aceea, gandul nostru al tuturora se tndreaptd cu ne-
clintitd incredere spre Majestatea Sa Regele Mihai I si-i urdém
domnie lungé si glorioasé peste poporul roman: dela Nistra
Panda la Tisa si din Ceremug pand la Mare.
Apostolul
CSredinfa
. » » Caci toate-or trece’n val nestingherit
dn fara neagraé a uitérii.
Jar vremea, doamnd'n tronu-i aurit
Va scri poema ‘nstrdindrii.
Si din povestea scumpului pdmént,
De-om fi mai buni de-acum sub soare,
Va rdsdri, in cGntec drept si sfant,
A reinvierii noastre floare !
C. Anghel
ADR, Intelectualul in Legiune
Sa fil drept ca Socrate gl bun ca Isus, fats, acolo in lu-
mea veche, doctrina dreptati! gl alcl, in Inmea noua, doctrina
fubiril. Aceste virtuf! n’au rimas ins% platonice orl utopice
teorll, cl fapta a consfin{it aceste virtuti divine prin jertfa ma-
rilor tnvétitorl : unul primeste cupa de otrava gl altul ristig-
nirea. Nu pofl ff drept gi nu pofi fi bun far& iubire of fara
jertfa ; des&varslrea aceasta s'a facut prin Fiul Omulul. De afct
a luat nagtere cea dintal condlfle care sti la temelia oricdret
actluni Intelectuale.
Impotriva acestor virtu{l lupti farisell 91 zarafil, care din
p&cate se considers gi carturarl. Impotriva acestora, chiar
Isus a luat biciul pentru a nu-i zigdzul marea luf iubire fafa
de cei mult! si umili. De atunci a inceput s& se despartd gi s&
se lHmpezeasc& lumea mantuirfl de aceea a p&catulul. Fortele
r&ulni gf ale intunericulul au rimas in lumea ucigas& gl plind
de ura a lul Cain, Moise 9 Irod ; Jar fortele binelu! si ale lu-
minfi au pasit fn lumea Mantultorulul lumil. La inceput au fost
trel magi care, calauzifi de stea, au aflat leslea cea shraci,
unde erau: Isus, Fecloara gi Iosif Teslarul. Este cel dintal cuib
crestia, Si, pe cand in lume se desldntuia furla lui Irod, care
ucldea mii de prunci nevinovat!, in acelasl timp, spre culbul
acela de luming, se indreptara unul dup& altul credinclogil st
apof rolau in lume s4 propovddulasc’ marea minune. Mantui-
torul s'a pregatit pentru dumnezeeasca misiune, a vorbit no-
roadelor in pilde, far cand 1 s'au cerut fapte, El a sivarsit
minynile. Care din cérturar! a mal putut s& reziste tnvatiturill
de fapte si de jertfe a lui Isus ? Douazect de secole dela cea
mai mare insurec{le soclal4 formeazi doar o clipa in girul fra
sfargit al anilor din {storia lumii; sf, intr'an timp atat de scurt,
ucenicii, apostolfi si martirli crestini au {mpAnzit pimantul.
Martirl pentru dreptate sf pentru credinté am dat sf not
Romani fa cursul veacurilor, culminand, fn ultimul timp, cu
jertfa legionar& sf a Capitanulul insugi. Din aceste jertfe a legit
bfrultoare Leglunea. Drumul ef a pornit ca gsi acela al marel
mantuiri cregline. Leglunea strabate ins’ numai spatiul vital al APOSTOLUL 5
neamulul. Leglunea este o comunitate cregtin& si na{lonsl%, {n—
tegrala s! pur4. Legiunea este unsanctuar, unde offciazi mar-
tirli ef vegnic prezentl tatre nol. In tinda acestul altar se e-
dun& legionarli s& asculte ruga s! si se tademne spre fapti-
Afci vin muncltor!, térani s{ intelectuall, care se infrdtesc totl
to Legiune, tmplinindu-si rolul lor indoft sf totalitar de gan-
dire si de fapts. Rolul cel mai greu este insa al intelectualulul.
Tn fafeles obfgnuit, intelectualul este omul care gile mult&
carte. In tateles propriu, intelectual este omul care-sl pune
probleme etice de rezolvat s{ mediteazi asupra morfil. Astfel
se poate ca un intelectual si fle sf un taran far& carte gf se
prea poate ca un om cu mult& gcoald 8&8 nu fie un intelec-
tual, ci doar un om cult, o biblfotec’ ambulant’, orl o per-
soani cu diplom& Omul cult poate si riman& pasiv toati
vieafa, intelectualul este mereu activ. Cand omul cult este sf
intelectual, atunci actlunea acestula este gandit& prin fapte of
dupa valoarea etici a gandulul, aga vor fi faptele. In Legiune
se pot incadra numal acest fel de oameni; de aceea, nimeni
de alci nu alearg’ dup& persoane decorative ori de mare ri-
sunet. Intelectualul in Legiune este slmplu la port, curat la
suflet, impede la minte, stipin pe cunogtintele specialitafil
sale, orl pe profesiune st bogat la fapte bune. Numa! cu acest
fel de oamen! se pot face marile cucerir!. Sfanta Scripturi a
nouluf Testament ne spune cA MAntultorul s'a adresat celor
maf slmpli dintre pescari, spundadu-le: ,,Venitl dup& mine sf
v& volu face pre vol pescarl de oameni’. Mantuitorul se ferea
de cirturarli farisel. Forta sufleteasc&d a elementuluf de con-
ducere se reazim& agadar pe virtute. Acest adevir l-a spus
gi cel maf autentie scriltor roman: lon Creanga, in ,,Amin-
tirl...": Ciubuc clobanul il limureste pe Voda c& o tara se
conduce cu,,cel slabi deminte gt tarl de vartute“. Mai aproape
de timpurile noastre, virtutea a fost luat&’ ca lozinc& de mig-
care gl conducere politic’ a generatlel natlonaliste de dup&
rkzbolul mondial.
Dup& concepfla filosoficé fichtlant sf dup& {ideologla
cregtind desprins& din ,rugaciunile’ Iui Gr. Alexandrescu, M.
Eminescu s! Octavian Goge, o genereratle a reugit s& cread&
cu st{nceritate in scrisul marilor cdrturari g! si-sl stranga ran-
daurile in jurul doctrine! formulate de A. C. Cuza. A fost o
perloads de pregitire intelectuala io sensul obfsnult al cuvan-
talul, maf bine zis: o perfoad&-de informare. Aceasta nu era
fotul inst, nu era nic! macar suficlent. A urmat a doua pe~ 6 APOSTOLUL
tload&, aceea de formare a sufletelor: formarea in spirit na-
flonal integral dup& directivele date deo altk pedagogle, o
pedagogle fireasc&, real&, far& a fi de import, cl izvorit’ din
adancurile natiunil. Naflonalismul nou integral nu mai putea
rim4ne o doctrin& platontcé, cl, in chip inevitabil, trebula si
devin’ o migcare. Seful acestel migckri este Corneliu Zelea
Codreanu, predestinat pentru marea actlune de stralucit& in-
surectle naflonal&, far principiile célauzitoare ale migcdril se
bazeaz& pe o stlinfi nou& pedagogicé: Etnopedagogla, aga cum
au fost ele ar&tate, in Iinfl generale, de profesorul S. Mehe-
dinfi, tn cartea sa ,,Alt& crestere”; lar pe plan social, chiar in
cartea Capitanulul ,Pentru leglonari”, —cea mai valoroas& o-
pera de gtiinfi politic ap&rut& fn ultimii anf. In aceast’ epo-
cal& scriere, teoreticlanul se intalnegte cu omul de actlune si
S4ndirea se tmpleteste cu fapta, ceea ce constitue tntreaga
chemare a intelectualulul.
In Legiune, rolul intelectualulul se mult{plict, firi a ft
ins& complicat, cl se desfégoar& intr’o succeslune de fapte coor-
donatoare si unftare. Orice activitate intelectuald tn Legiune
devine o problem& asupra cirela cugeti, te intrebi sl pornestl
la rezolvarea el. Orice rezolvare se indeplineste pe plan na~
flonal-social cu cildura {ubiril des&varglte.
Tata gf pildele :
1), Intelectualul predic& in Legiune inbirea de copii gf
de tineret, fle ca plrinte, fle ca educator. Aceast& predict, pe
care o auzim gf in alte imprejurir!, d& nastere marel intre~
bari: Cum poff prigonf, cum pofl ucide sau ordona ori in~
lesni prigoana s/ uclderea copiilor si a tinerflor, dact-i fu-
begti? Evident, iubirea nu trebue s& se reazime pe sl&biciune,
cl pe infelegere adanc& gf pe virtute. ,Lasafi copiil si vind la
mine“, a zis Isus (Matel, 14). Cine a putut si-1 ucld& asadar
pe copii, decat frozli veacurilor care-sl temeau domota lor
plina de ur& gf teroare. Ca rezolvare a unel probleme atat de
urlage, este si al fn paza ta un copil si s& iubestt,
prin ochif lui buni, pe tofi copii. Aga a facut Capitanul! Sa
al un prieten din grupul celor maf finer! decat tine gf s&
cultivi prin el amicifla tntregii tinerefe ,sfinte” sf ,,cu sufle-
tul de crin", prin care stribate ,,netnfricatul iures de prima-
vark". Aga a fost Capitanul !
2). Intelectualul predic& in Leglune caltul muncii. Munca
innobileaz& sufletul; pentru aceasta, intelectualul tmplneste
vorba cu fapta: el munceste efectly. Munca intelectualulut APOSTOLUL 7
abstract este ideea, a intelectualului de acflune este sf fapta.
In continua actiune de inalté conceptle si de pilduitoare fapts,
sunt mumal geniile politice.
Aga a fost Corneliu Codreanu. In Leglune, intelectnalul,
fa primal rand, trebue s& urmeze aceast& pild& subordonat se-
faluf, spre a se desivarsl. ideea gf a face posibilé fapta birni-
toare. C&pitanul n'a respins sugestiile gi n'a infrant Iniflativele,
ef le-a coordonat, le-a gandit, le-a dat vieat& sl asa a Isbutit
fatotdeauna si implineascd fapta. Aga an risirit principiile
cele mai inalte: din fapti; aga s'au intreprins toate marile
batali leglonare tn domenifle economice, politice 9! spirituale.
Asa s’a putut incepe inalta zidire a ,,catapetesmelor peste
veac ,,tencuite cu sudoarea gs! sangele dac” al leglonarilor.
Orice intelectual din Legiune trebue s{ cunoasci munca gf sh
manulasc& o unealté cu aceeas! pricepere cu care cunoaste o
teorle filosoficd s1 manueste cu dexteritate pana. Capftanul a
scris nemoritoare pagini nu numa! din vaste cunostinte de
doctrind, cl mai ales din contactul direct cu realitatea si in
urma munclif efectly tndeplinite. Cine nou I-a vazut lucrand in
argl{i, in ploafe si in sudoare? C&pitanul era mereu pe santler,
chiar sf atuncl cand se gasea la studil in Grenoble.
Intelectualul foloseste rodul unei singure munct pe care
© indep!inegte si nu acaparesz& posturi sf situa{lf, pentru a
gu se gisl vreodati in conflict de atributiuni. El nu poate
cere nimic in afars de dreptul siu legitim, pentru care s'a
preg&tit sf nu primeste alta situate, decat atuncl cAnd {se ordon&,
Intelectualul in Legiune tsi desivargegte caracterul prin:
a) Ajutorarea fratelui cizut in nenoroclre dupa ,Legea
ajutoralul reclproc”, aga cum a fost statornicit’ de C&pitan.
b) Prin camaraderfe.
ec) Prin disciplins.
d) Prin tacere.
e} Prin cultul onoarel.
Intelectualul in Leglune cugeth numai in fapte sf sivar-
geste fn flecare zi o fapté bund.
Incet, incet, parisim lumea raului, a tntunericulul si a
eapricillor nesfargite gi venim tn Legiune ca intr'un altar de pace
a de lumina, pentru a putea gandi cu congtiinfa Mberd el a
fofiptal cinstit. Venim si cu lepddarea de sine,pentru a putea
deslugi fn noi pe omul nou. Venim ca s& intirim zidul pentra
marea birninf& a natiunii sf si tragem puntea tntre pimant st
cer, prin jertia cea maf curat& a flectrula din nol.
Victor Taranu EELS ES
Cu gandul catre Tine, Doamne,
Venim si ne 'ndreptim priviren:
Asculté, Doamne, ruga noastré
Si di-ne noua maatalrea.
Darerea noa: este mate,
$i cerem calda Ta ‘ndurai
Ca sa ne-aline suferinta,
Cici iardsi crunta vijelie
Ne turburé adanc flinta.
Am fost supusi mereu gregelii,
Caci a gresi e omeneste
$i de-am gregit, ne iarté, Doamne,
Caci stim ca Tu esti bun i mare
$i tot Ia Tine-i viitoral.
rl aga de grew picatal,
De-avem gregali — atat de mare,
De ne-am plerdut cu tofii'n beznad
Si ow mat incercim iertare,
Micar taria suferinfii.
Aga ne-om ispist gregals,
Din bunitatea
Ne-om fauri din
Ne-om tese farigi o poveste
Cu flori si cant de primavard
Si-om féurl din crezul nostra
Altare 'n scumpa noastré tara.
Spre Tine ne ‘ndreptam, o! Doamne,
Cici n’avem nici-o mangalere,
Ta esti nidejdea si vieata,
$i na ne pardsi ‘a darere.
C. Aughel Il cunogtl pe bidica Vasile, plutag vestit din satal meu?
E tnalt ca bradul, voinic ca leul, sfitos ca un dunovaic sf
vesel ca o fati mare! Se poate c& I-al zirlt vr'odaté cu
gpranga gi fufacul pe um&r, cu barda pe man& sl cu geanta
garnisita cu unghil de c&prioard, situld de bundtatl, venind cu
mai multi volnicl, prin sesul Hangaluf; atuoci s& gti ci a
scurtat drumul, trecdand pe la castelul din gura Pangarafllor st
a coborit peste dealul Grohotigului in Buhalnita, la cragma
luf Gheorghies, de unde ig! urmeaz& mai departe cil&torla,
numai in povestirl cu intamplari din vieata de plutas...
Sau daci fei maf bine seama, il vezi in pogti, agezat pe
© banc& maf in fund, pe langi vr'o tinerici, cu tulpanul de
mi&tasi tras pe un ochiu, cimeguicé inpulets’ cu margele, bondi-
{4 cu Izvoade frumoase de flori si catriati de camua: toatk
numai ales&turl in fir sf peteals’, de-f1 umezesc ochil ultandu-te
dup& ea! Atunct... vezi c& fata lul vesela pilegte tn culoarea
trandaffrulul ; p&rul castaniu inchis il dismeard& vantul, ca pe
© p&dure aleasi’; sprancenele dese si mari paric& sunt doava
arcurl de triumf, ce- tmpodobesc ochli c&pril, din care revar-
s& priviri pline de fubire sl omenfe in jurul stu. Nasul plaicut
coboar& din prelungirea unui cref, ce disparte fruntea laté fo
doau& pirfi deopotrivi, intocmind cat mai bine tnfatigarea unui
chipes ales de roman. Mustéfile rdsucite ca ganjul se aseamind
cu doan& cornite de mfel; far vocea sa dulceca un clopot de
mi&ndstire rispaadegte un cfntec drag, télm&cit paric& din va-
lurile furioase ale Bistritel, pe care el este veynic: pescirug
cal&tor.
Imbr&cat cu p&larle gi suman, poart& peste cAmega alba
ca om&tul un pleptar din jamjd, cu muscurele de strim&tur&
9 tacolo ifari, oblele si opincl legate cu até de pir, din coa-
da de cal, costrusit ia ziua de Sf. Spiridon.
— Da dl si ou porfl ghete? ti zice mog Gavrilag, un
cAntiret foarte bun sf hazos.
— Am bocancl di g'fl cu misele ca di mistret, da fl maf 10 APOSTOLUL
erut df sirbitorl mari; opcinca nu sun’, da-1 bund mai ales le
plute, c& pin nahlapcll clea dela Piatra lui Toader, ori di la
Capga, nu-! chip si nu te uzi si atuncl m& discalt repede, le
anin in s&lcfer gs! cat al zice; pegte, s’o uscat. Nu gtlu nevoastre:
da n'le opelncele nf-s tare dragi! Cand eram de vr'o 6 ani,
tituca, ‘mnezen si-] ferte, nl-o facut o perecic& din cele di
scroafd neagri, cu nigte gurgule aduse colea la mama lor 3!
fmf zice: Na, mai bilete! s& Je ai di s&rb&tor!, di dus la
biseric& si ca mine la scoala, c& doar n‘al s& mogtenest! co-
troja jucdndu-te titi ziulica cu sperlé! Pi-acas& fl mal terfalai
pi cele rélil* Bucurla mea era {ari margini; cu multd grija
le-am pus drept, ca vorba celufa, tn cui sub Jaifa si m’am cul-
cat cu gandul la ele.
Amu, di c&tré zius, cand GerllA o tnceput a sufla pi
clanta ugel, cum dormeam picupclori, aud o rontalalé di mare
pozn&; era cucoana pisicd, care traleste numal din Hncluritul
oalelor cu smantana: Chet, chet! am stragat de cateva ori sf
dus& o fost. Dup& ci am mai cliposit un popas bunigor, m&
scol si, cand s&h m& pun in randulala de Craclun, opcincufile
mele erau carne, ca Anica Cuculul din pardul Branzel. Cum
eran unsuroase di slinind, rozitosrea naibel ni-o mancat no-
jitile si gurguile, infrupténdu-se drept ghinfgor pana la ztua.
Na, tdtuci! mai du-te la scoala sf la biseric& cu opcincl di porc’
c& Hl-o papat mats, drept azj, in ziua di Craclunl... Aga ci eu
nu prea fiu la fleacuri bofercst!, fl trag cu n&soalcele iestea,
di fes& colb ca di la masina lui Zabava; c&-s di gum&", gzal
biidica Vasile celor de fafa.
Intr’o zi din luna Inf Ciregar, I-am vazut tn Poiana, la
Maftel, tnconjurat de vr'o cinci sase carmaci mai tineri gf
c&t-va dalc&tusi cu catrin{é, care il cinsteau gi if cfntau aga:
Din Dorna pana la Platrs,
Pluta meal cAte-o bucata.
Din Brogteni pan& la Cut,
Pluta mea-i cAte-un butuc!
— CAte-un butuc, cAte-un buiuc; tack tot il bine gl-asa,
mii bilet!!
— Az... ew bidics, cam totdeauna riméiu gi firs suman,
ultandu-ma dup& cele copetle!
— Eu am puycat o inclsoare la Farfigi, di trecea lumea
ca pi uscet, la hramul schitulul! Cerabuc!
— Eu am imbofit o tearfa de-a lui Ieganu tn cotu Boulal; APOSTOLUL W
ba era sti-mi dau si dalcdugul dijma lostrifilor, di pomand in
holbura !
— Sa& videfi: eu, cand vineam dela Boloh&n's, am omorit
buhalul cel mare dela Branzirle; s'o trantit haramu bonciluind
fnaintea mea, in vale, ca si mi impunga gl, cAnd colo, pluta o
ineSHcat pi namnilé si chisélité 1-o facut!
— Aha! eu intotdeauna leg di butucl cAfte doaut-trel
undiff, ca si maf agit cAte-un bolstean. Odaté, pt la Toance,
© sdrit pi pluté o lostrufa cat un copchil di zece ani; am arun-
cat cu toporagu fo ea sl cu topor cu totul s’o dus printre
lemne in vale; cand m'am mai ultat inapoi di ea, buzariu meu
© luase hiflsa; noroc de-o boambé, ci am maf hodinit oleack",
Grilau flicdil tntrecAndu-se unul pe altul.
— Aga, m& Colbece, c& tu pand mai ferl eral carlanarl
pi Fauru!
— Ar g'f s'amu, dar nou putea dorm! di rdul codailor din
ponoarele Varlanului!
— Bati-va si va bata di bale(i! Maf bine v'ar zice lumea
broscari dicat plutasi!" le gril bidica Vasile zambind.
— Broscaarri?! S'aga il bine, cA unde sunt broaste sunt
gi plutas! sf maf ales broscutele cu gugi cant&é frumos gl fntr'o
mfe di felurl; aga ci n’efa pofi s& le fel di d&ledug, c& nici
tocmeal& mare nu f'or cere sf nici nu se inneacd la vreme de
primejdie!" rispunde Jon a lui Soric din Zavoiu Lesel.
— Da cred c& pe cine ai inv&tat n'eta s& plutdreascd, orl
mal plutéreste, orl ba !".
— Ehei! Eu am invatat si fete mari s& plut&éreasca 1 Ilinca
Iul Cojoc, nisoasa Boc&noael si o t4gancé din Sabasa au bros-
céit pand ci le-o legit mestecini in coc; noroc c& s'o maritat,
c& gf azi ar oi ca rata pi vale. Eu prin Puscata, prin Chet of
prin Toance, vin jucindu-ma cu pluta de o sutd de metri.
Cu mine o venit boleri mari p! pluta, m4! milaoigtri, studentime,
geoleri ef borcutar!. Cafi am carat la Piatra, s&-{ 91 insimnat
undeva, ag avea un rabug de-o prajin& di lung !“
In tmp ce povestirile izvorau cu tact 91 mult& vole bund,
Grigore a lui Costache, cu Talita lui Paiu gi fecloru Ini Bo-
boe, tof! frumusii de culoarea ceaunului, ficeau un tarambol
dio instrumentele lor imprumutate, de mal nu se mai auzea ni-
mic. Noroc c& struna cea mare de la scripc& o plesnit s! o
lovit eu putere tn nasul lui Costache. Boboc scufpa cu cinda
fn cuiul de la gatul cobzel, c&ci nu stitea incordats, far Ta-
Uta tinea hangul in legea ef din tambalul ce-l hodorogit 1 in- 12 APOSTOLUL
clelat cu rigink, pe care-l afumase ca pe o bucata de slinind
de-asupra gicnei la foli din flerdrie. Intr'un colf, la masa das-
c&lulut Ionel, mog Nechita Cozan igf umfla cimpotol torogin-
du-se pe obraz ca o creast& decucos, de atata sullst tn flpe.
S{ canta clmpoerul acesta doine, de varsau oamenfi lacrimf
ascultandu-l, sf canta hore, de asudau tinerfi jucind §
Deg! oameni{ acegtla nu sunt befivi, totus!, in semn de o-
mente, se clnstesc de usuck frunza! Asa ci gf la masa Iu Ba-
dica Vasile se auzeau técinell de pahare, far un poznag de dal-
c&us fl cinta aga;
Toat& vara drigoman,
Si farna fir& suman.
Toat& vara in camfon,
Si farna cu capu gol !
—Bravoo mi&, aga-1: Si ducio plut& de-o mile de lef, dac&
te mal gufareste la metru, orl itl mai scoate dracu in cale vr'o
munteanc& di cele divortate, gl cu cat maf daf pi la cif din
ullta stramt& care sar ca dulail pi tine, atunct ajungl la vorba
celuia, ch:
Cincl cagligi,
Zece m&nancl ;
Ce-l ce maf rimfne, in pung& straogi!
Trebue s& te mal imprumut! pe la Coman, pe la Trofin
orl pi la Mihailescu, ca s‘o pofi urni din loc.
— Aga-t, badics, tat patitu il priceput !
D'apoi c& nici vol nu suntefl aga cuminfi! Ef sf amu cf
v'atl adunat cu udiala in jurul meu; ow v'afl tahult de atata
4mblatealé ? Ia mal incetatl /
— Hal, cumatrd, tragil, mad, chigliag, ci dintr’o siptimana
are gura o zi. Ud-o azi, ca s& n'o uzi maine pe vale, vezl c&
meseria fl britare de aur gf gatu lele& de argint /
— Dac& di n'ai zice doaud; ferl, c&t m& vezi di lung, am
r&stocit garla de la moara lai Dorneanu.
— Era rost de chiticl ! Cum natba ?
— S& vezi, Jeri cnd s’o inrosit Calimanul la varf, {-am
dat drumu din Brogten! cu o hangara mflclda di pe Neagra,
din ramagiti di portlajl sl argele de la plinci. La Cotdrgag,
balta la Mrejeriu era tixlta di plute. Ce se intamplase ? Cum
venise puhoiul noaptea, gpranga de la c&uld rimisese de un
lat de m4n& tn ap&. Dornenti, care au ajuns pe la doud-trel
dup& mifezu-nopfil, -au ficut pocinogul, pugcind o inchisoare: APOSTOLUL 13
de gemea valea, nu alta / Inatutea mea era Jon Silivan cu va-
ral siu Sadovanu, cu o sirpoatcé de-o suté di metri, de-a lui
Ravx Lalu, di la Barnarl; cand o bubult cu tunacul ceala in
jneamat, gpranga o cragcat cu putere gs! bolohanif din cisol
facut un t&rimbof di credeal cX se corhinesc vacile cele ne-
gre di pi Chetrosu, far ef s‘o trezit la vr'o sapte pag printre
lemne, care si lésau ca nigte c&lcitor! la fund sf apol {-am va-
zat aruncafi afar& ca dintr’o pragtle, de nu stlam pe ce lume
sfnt. Dupa ef, vine gl-a mea arfe s1 cfnd s'o buhnit in cele-
lalte, s'o facut o clack ca la popa! O scorcle din Feru, au-
zind lemnele trasnind, cum trisneste Ile tn Petrile Doamnei,
© fnceput a striga : Di-o di buzd, m&&! c& s'o fnels valea la
Cotargasi/ Inga cum se crap& plutile/ Dot {anciuoagl di cil
fudull, care plerd noptile pila cele potloage, auzind-o s’o fas-
ficlt s'o pugck fn nfste stfncl de-o fegit foc din tingl; apol ef
s’o incurcat in sarmé, pluta s'o intors curmezis, corzile o ples-
ait, mijlocariu s’o tncalicat pl buzac!, bocul s’o tmp&nat fn ar-
ele 1 aga ingrimadits o venit cu spume in least.
Di la vale de jniamat, apa clocotea ca fezirul de la rapa
Corofulu!, unde balaurfl g'erb platra ce-1 scump&, lar lemnele
tocineau ca clocanele de la chiua luf Popescu de pe dreapta ;
numai vedeai tnvarlindu-se tn holbur& cfte-o bucata de carma,
cate un manzoc rupt in dou’, cate-o tralsti, cAte-o opincd
plecand in vola soartel pe valurJ. Eu, cel putin, am venit a-
casé gol golut ca napu!
— Ei gf cu ce al venit?
— Cu pluta / Ca pentru un plutag ii rusinos si meargi
fo josul apel pe jos; nu ne-am lAsat pe discalcite, numal c&
biitanif ca baltanii, o tnceput a se clantin{ intre elf :
— Al fost chior/ N’‘ai vazut gpranga s'’o 9 ferlt la
pidure ?
— Dac& era copcila Caéndroael o vedea el de departe sf
pile unde trebuia !
— Ba se vede c& era cu gandul la Profira lui Costict ;
igat'o-t, d& ghitica la apa!
Nepis&toare s{ cu furca in brau, trégea pe furls cu coada
ochtulul spre plutasi si canta tn clude luf Radu de la Galus
Din eruce pfn'la Madet
Radu-l negustor di chef.
O vandut dof boi s’0 vack
S'o lasat baba siracd !
Radu pe la s&zi&tord, 14 APOSTOLUL
Baba doarme pi cupclort ;
Radu bea gf chefuegte
Si de bab& afcl gandegte |...
C&nti maf bine un cAntec de la Moara Draculul, cam
pus-o di miméligé gi n’avem fink. Lasi-l pl Rado, ck f-a legit
ochii din cap ridicdnd la plut&, fi zice ficlorul Iul Nica Ha-
Satly din Sundtori.
— Suntefl bunt di netizit c'un jujiu c& nf-afl tacts va-
lea tn dreptul gridine! mele, gril ea zimbind.
— Ba maf bine d&-ne birdifa s& chigcim lemnu ista, ch
a noastre file l&sim ta hulboan& di sufletul luf Kiper.
Bucuroas&, da toporul meu n’are coad&; da este o Hoalpk
di rugina la m4muca, di pi vremea r&zbolululs duceti-v& ci v'o
da! Da tu, mai Ghlorghifs gf tu, mal Gavrile, n’ar gl mai bine
s& mergl la of pi Grintles, c& egtl pre mafatal pintra plute.
— Poate la of di cele cu pulpa tn cept, tf vorb! anul
mal strengaros.
— Numai s& If pofl pazil
— Eu gapte veri am clobinit.
Di la z&ir nu m’o oprit.
In stén& nu m’o lasat,
Nict cas dulce n'am mAncat.
Numai di la vali di strungs,
La cupa cea lung&
Mancam dolsprece c’o Lingur& !
— Cat& a gif sf tu un pul di lele! Da di g'f n'al prins
pluta sub gridin& la Fuloara.
— Dar nu pilateste aslgurare sf pentru schinare.
— Mal bine v'ati apuca di roboteala, di c&t ffl sta ca
fumelle cu manile in san si vi-ti certa digeaba ca la uga
cortulul |
— Ew ne-am rupt cArma din pricina lui!
— Eu ne-am pr&pédit fufacul !
— Eu spranga !
— Eu geanta!
— En opcinetle!
— En toporu!
— Eu sumanu!
— Eel, las’, m&{ Bulzug, c& tl-1 tasura gl fl-o face moaca
ta altul; ci la vol sunt distule di cele lanoase sl branzoase cu
p&dure gf cu loc, subfirele la mijloc! APOSTOLUL 15
— Di cat s& ne mal ocirasti, mai bine ajuti-ne si dis-
curcim jniamatal ista, i-au zis plutasli care tncepuser& si-9f
euflice mAnicile pan& la coate.
De la Brogten!, plutele nu mai contineau gl butucil tn-
crucigafi unul peste altul facean un sgomot asurzitor, ca la
Darultoarea Ceablaulut !
CAnd mi-o venit toporagu, ne-am dus ca o maf& pl bu-
tucl sl dup& ce am zis un Doamne ajuté, am pugcat una ia
spranga c&ulei, di s‘a strins arcuri ca struna dela cobza tui
Sardari si hal cu tasonul pi vale de plangeau femel, fete gi
copii, babe si mogneg! gf tl ficeau cruce minunandu-se de
no! cum mergeam cu plutile stricate tn gforul apef, poraitt
parci din gura frodului, pe Bistrifa umflati si mAntoask din
cale afara |...
— Di la vale di Zahorna, era s'o pul la océ pe-o boamb&
risturnata din rapa cornulul.
— Da‘ncaltea o fost smantand, n’al perit! tl zlce Moro-
ganu pufin cam alforit.
— El, s& vezi! Cand s’o dau di buzi sub podul Largu-
lui, acas&, {-am afumat buzariu de-asupra garlel moril, la o
r&chits’ care era numai{ cotloane di disubt 91 cfind o faceput
a paral cu gard cu tat, m'am prabusit: Hap, tn vale.
Pana si m& dismeticesc gl si m& ridic, nigte femel a uf
Ropot& o vinit cu sepele la mine sl m& plsau ca pi gerpi ta
cap, blistimandu-ma& cu lacrimi c& le-am stricat pimdotul
noroc c& pluta m& trigea cu spranga gi cu r&chita in gura
gazlel morel, unde o ficut o izitur& de-o stat gl ragnifa pi
fraunte. Numal s'{ vid c& gsi muraru, un om foarte di treabi,
venea cu o falci in cer gl cu una in pAmant ra&stindu-se, cu
cata cefa di fler, di tat la mine, c& di s'i i-am oprit moara ;
Pan& g'f l-am linigtit, pluta mea o incins iazul sf s‘o asezat la
hodin& pentru ziua de azi!
— St era s& ti omoare cotrentile nalbel! i zlse mog
Stelea.
— Erau eludululte ci nu s‘o maritat, gril badica Vasile,
fachinand tuturor sdndtates] cand s&-! lege sacul cu pAtéranil,
Mog Nechita Cozan is! strunea clmpolul ca pe-o nevast& tine-
ric’, zicand o batuté colea ca la Dorna, di s’o incins la joc,
fete cu mognegl, babe cn fl&c&!, primar cu notar gf popa ca
jaodar!, de se minunau tofi care treceau pe acolo, de aga
petrecanie.
C. Tanase-Teiu 3
Toaté Iumea este preocupat& astizi de problema tinere-
tulat s! cu drept cuvant, deoarece copilarimea gf tineretul dela
O—20 ani reprezint&, in general, 1/3 din populatia unef tari. In
America s'a propus chiar {nflintarea unul Minister al copila-
riel. Lahy-Hollebeque propune acelag! lucru tn Franta. La Mo-
scova s'a creat un institut stlintifle pedagogic, avand ca sublect
studiul copiluluf socotit ca o unitate soclal& si blologicé. Me-
dicl, pedagogi, pstholog!, economlst{ fl studfazi pentru a-{ su-
perloriza vieata 9! a infaptul buna ef stare, atat din punct de
vedere calitativ cat 9! cantitativ, far in concurenfa dintre po-
poare se stle c& inving cele ma! prolifice sf cele mai bine ta-
zestrate calitativ.
Situafla bfologic’ a elementulul copil se prezint& tns&k la
nol subt o forma special& defavorabil& gl cu consecinte dezas-
truoase pentru vitalitatea neamulul: marea mortalitate a co-
pilulul.
Jara noastré prezinté natalltatea cea mal mare din Euro-
pe, dar in acelasi timp suferé de cea mai mare mortalitate ge-
neral& gi infantila de pe continent.
Dup& statisticlle diverselor tari, facute tn anul 1937, s‘a
vazut cA Romania a avut o mortalitate de 31 °/) de locuitort,
Bulgaria 23,9 °/oo, Italla 22,7, Franta 14,7 etc.
In anul 1937, din 100 de copii n&scufi vil, au murit in
primul an al vief{i 17,8, pe cand tn Bulgaria au murit 14,09,
far in Ungaria 13,5; Danemarca, Germania, Franta numai 6,
far Suedia 4,6. In anul 1937 s'au nascut in Romania 601.302
copii gi au murit 377.812. Concluzia tristé este ci Romania are
cea mai mare mortalitate infantila din Europa; cu alte cuvinte,
un copil care se nagte fn Romanla are de 6 ori maf multe ganse
de a muri, decdt un copil care se naste in Olanda sau Noua
Zeelands, far fenomenul ingrijoritor este ci natalitatea Noastré
scade din an fn an.
In anul 1928, dintr’un total de 351.272 morf/, au fost
115,936 p&n& la varsta de un an, 43.630 avand varsta de 1-5 APOSTOLUL 17
anf sf 27.045 fotre 5-20 de anf. Cu alte cuvinte, primul an re-
Prezint& 32,7 %e din numirul total, intre 1-5 ant: 12,4 °/, of
520 ani: 7 "/o, Din aceste cifre, constatim c& maf mult de ju-
mitate din clfra total’ a mortilor, dintr'un an de ile pe in-
treaga faré, este furoizaté de copli. Totodaté s‘a mai constatat
ck mortaHtatea copiilor, in prima sAptimAo& dupa nastere, re-
prezinté cam 1/2 din mortalitatea primef luni, cé mortalitatea
copiilor din prima lund a vietit este de aproxtmativ jumitate
din mortalitatea primuluf an, far aceea a primuluf an intrece
fntreaga mortalitate infantila dela 1-20 ani.
Mortalitatea in mediu rural este aproape dubla fat& de
mediut urban. In satele noastre, mor din cauza {gnorante! gf ne-
siijentel de dowa orl maf mulfi copii — inalnte de a tmplini
© siptimand — decat la orag, far dact acesti copii trec de t
lund, pAn& la 6 luni, mortalitatea este mal mare la orase, din
cauza aliptarii artifictale.
S'a mal constatat cA mortalltatea cea mai mare la copii,
in primele 6 lunf, este {n timpul fernif, din cauza: gripel, bron-
co-pneomontel, bolilor infectloase etc.
Cauzele mortalitafii. Fragilitatea organismulul omenesc la
aceasté perloada, schimbirile organismului 1 modiflcarea or-
ganelor, procese importante de crestere care consumA o mare
cantitate de substante de rezerva, fac pe copil si cada mai
ugor prada bolilor; in afar de aceasta, o ingrijlre rea, o lo-
cuin{é insalubr4, veniturile scizute ale capuluil de famille, vor
duce la distrugerea timpurie a lul.
Incepe cu nagterile premature ce sunt in legituri cu unele
boli cronice ale mame, copilul n&sc4ndu-se inalote de termen,
sau cu facerile grele ce necesita diverse operatil, care provoack
leziuni fatulu!, sau din cauza condifillor rele de higiend, in care
nasc femeile de fara, orl se produc infectil ale copilulul ce
duc la moarte. ori suot urmari ale sifilisuluiereditar sf alcoo-
Usmolul.
In primul an, bietii copil mor din cauza: fle a bolilor a-
paratului digeatlv: diarefe sl stiri de slabiciune complect&;
fle a aparatului respirator : congestle pulmonar’, pneumonie,
@rip& sau a bolilor contagioase: scarlatin’, tuse convulelva,
difterle, tuberculozi puilmonard precum gf a complicafiilor lor,
ca nefrité, meningits, etc.
La 100 copii morfi in primul an al vietii.
22 — 29 au murit de afectluni ale callor respiratoril. 18 APOSTOLUL
171— 28, » a debilitate congenttala.
20 — 24 4 » o tarbur&irl gastro-intestinale.
16 — 18 » « » boll nervoase.
3— 6.4 « ss boll infecHoase,
2— 34 «» « tuberculozt.
i= 2a » » stills.
La 100 copii morti dela 1 — 5 ani.
17 — 30 au murit de boli {nfectloase.
17 — 30 5 » » a@fecflunt pulmonare-
19— 244 ww w ” gastro-IntesHlaale.
6— 13,, wa taberculozs.
5—10. w w« boll nervoase: menfngltt, endo-
cardits.
Aga dar, afectluntle c&éflor respfratoril dau cel maf mare
num&r de morfl. Varlabilitatea climel noastre poate fl incrimi-
nati. Putem deasemenea presupune c& multe bronco-pneumo-
nil din a 2-a copilirle consecntivi unel rugeole gl tusel con-
valsive, ar ff de natur& tuberculoasa. Lipsa celor mal elementare
érijl de cur&tenfe in tlmpul aagterli copiluluf, botezul in api
rece la biseric&, loculntele {nsalubre, umede, aglomeratla fn-
tregel familfi intr'o singur& od&its, aerul viclat dezi si noapte,
mai cu seam& in tlmpul fernif, favorizeaz& brongltele ugoare
la Inceput, care, la un moment dat, micgoreazi rezistenta or-
ganismuluf copilulul, sub influenta unel {mpradente din partea
mamel, a Hpsef de ingrijirl medicale sf higtentce, transforman-
du-se tn bronco-pneumonle gravA mortalé. Mortalltatea este
de multe orl rezultalul bolflor organismulal mamel, tubercu-
loza mamelor faécAnd ca gi copliisi nu supravietulasc&.
Un alt factor este frecventa nagterller: coplifl care survin
dup& mai mulf{ copf{l n&scufl inaintea lor sunt mai expugt
mortalita{ll, dec&t cel proveniti din mame tinere. S’a mal con-
statat ch mortalitatea printre copifi aceleeagl famil{i este cu
atat mal mare, cu cat intervalol dela o nagtere la alta este maf
scurt, aceasta din cauza surmenajulul gi debilitafil mamef.
Un rol important il joac& factoril soctall; c&sKtoriile ne-
legitime sl marele numir d>fete mame ce-s! abandoneazi copii,
care copii, la varsta prescolara fiind, se intovdrisesc cu di-
vers! vagabonzi ce au asupra lor o inraurire dezastroas’, de-
venind chiar ef vagabonzi. Dup& statisticile dia 1931, numaral APOSTOLUL 19
acestor copii se ridicé la 1.042.140 din care 840.000 in medin
rural, far 202,140 tn medial urban. Din acegtla, abea 67.725
frecventau gridinile de copii, singura institufle de ocrotire
care le poate fl de folos, proportla celor educafl in famille
find foarte mica.
Aglomeratia, cu cAt numirul de camere este mai mare la
© locuinta, cu atat mortalitatea este mai sckzuts. In judefu
Neamt, dup& statlsticile ultime, sunt 33.417 loculnte peste
200.000 locutori, din care 32,385 cu cAte 2 camere, 1034 cu o
camera ; din acestea, 5705 suat cu ferestrele fixate, deci niclo-
dati aertsite.
Ignoranta gi analfabetismul mamelor.
Factorl economici: ventturiie familfel, obligatla mame
de a munci tntr’o perioad& avansatd a sarcenil, psa de repaus
a mamel, fac ca gi copiiisi se nasc& inainte de termen cu slabe
Perspective de vietulre.
Debilitatea congenital’, ce zeprezinté 1/3 din totalul nag-
terilor, este datorita tulburarilor digestive grave, deoarece a-
Nmentatla sugarifor este defectoasi, mat alesla far4, din cauza
Proastel alimentafif a mamel, gtlut flind c& faranul nu_benefi-
elazi decat de porumb subt forma de m&maliga, far prin alte
part!, acest porumb mai este si de proasta calitate gl necopt
la timp. Clasiflcandu-se decesele intre 0 — 100 pe anul 1931,
dap& alimentatia parinfllor, s'au gaslt urmatoarele proportli
1,9 % allmentafle buna, 77,6 °%, medfocra& gl 20,5 %, rea.
Alffl arata influenfa mare a temperaturii exterloare asu-
pra mortalitafil copiflor din nagtere. Temperatura corpulul co-
piluluf nascut prematar scade foarte mult, dac& gi copilul este
expus la aer rece; chiar copiil bine desvoltafi sunt sensibilf
la scdderile temperaturil in primele zile dup& nagtere. Copilul
nou nascut debil poate sucomba in primele zile dup& nastere,
aumai din cauza aerulul rece al cameril, temperatura lul rec-
talA scézand pana la 32 — 33 grade.
1). Pentru a tndrepta aceste rele, suntem de pirere de a
se face profilaxla sl tratamentul boalelor, de care sucomb&
copii, prin vizitarea obligatorie de cétre medicl a oricdrul
copl!l nou nascut, infliatarea de dispensare spectale in care si
poat& supraveghla cresterea higienic&é a copilulul, precum gl
educatia mamelor gi doicilor in privinta higienel infantile.
2). Profilaxta gi ajutorul medical al boalelor infectloase
acute, inmulfirea locurilor in spitale, supravegherea mal rigu-
r0as& a locuintelor, inspecfiun medicale mai de efect la coll 20 APOSTOLUL
r&spandirea nofiunilor de higlent in populatla nevolagt, prin
conferinte sf broguri populare-
3). Profilaxfa tuberculozil prin supravegherea medicalié a
copiilor candida! la tuberculozi, distribuirea de unturi de
peste gl lapte la cantinele scolare, organizarea pe o scard larga
a coloniflor de vacanta.
La %
40
35
30
25
20
15
10
1933 1934 1935 1936 1937
DW scstetsat a Mortalitete A
Excedent
Mortalitatea infantila in jud. Neamt pe 5 ani.
Mortalitatea infantila a judetului Neamt, pe ultimli 5 ani de ile in
mediul urban, este de 12,3—2?,3% intrecand media farii, iar in mediul ru-
ral: 16%,
Mortalitatea mare fn mediui urban (Piatra) se explicl prin aceea c&
acest orag {lind un centru industrial, cu 0 populatie flotant, aceast4 popula-
fie traleste in rele conditii de vieata. APOSTOLUL 21
Romania |
Mortalitatea infantila rurala
gi urbana 1926—1935
Proportia la °'9 nascuti vil.
| 1926 1927 1926 1929 1930 1931 1982 1998 1934 1935
Graflonl se obfioe prin unlrea elfrolor gl apol a lterelor.
12%
Ex:edentul natural al populatiei
int diverse tari (1937).
Proportia la 1000 locuitori.
8
6
4
2
0 i
3 5s +
z « § :
g s SZe3e0%8 g
es € 3 Spa a
EEsS GEER PL REE ES
& oS 3
ecsgez22e8A5 28 R288 8 APOSTOLUL
22
vipang
vjuery
eyaata
visiagd
e{S0AI0N
eysuy
wyown0ig~0409
RpuBleeZ ‘N
eyensny
Proportia Ia 1000 locuitori,
vorwwaued
pjgeweD
epUuelO
pyesun,
i
epeging
Natalitatea in diverse fari: 1937.
ByURWIOY,
Mortalitatea in diverse {ari: 1937
RpIBIOSZ ‘N
viexsny
7 eBpuelO
=
3 vIpang
§
29 ion
8s aia
=& say
26 eymeueD
ae
Se vjuery
8 vommmaueq:
&
a, aBjeg
Brey
*AOTS-O4aQ,
epesup,
BUojog
Byesing
Lf
2
3 0 e » °
Dr. $t. Marin Sagqma bisericcascs de mir
ls 2 Siatra-Neam} la 1859
In arhiva primériei Piatra, in ,registrul nr. VII al biroului
statistic — comitetal permanent — din anul 1859", in care este
inserisé inireaga populatie evreiascdé de atunci, din orasul nostru,
se afld, legaté la urmaé — lucru ce ne-a mirat, desigur !— si o
tabel& a clerului ortodox de mir....
Data alcdtuirii acestei tabele, desi nu se aratd, e sigur
anal 1859, intrucat in coloanele ei nu s‘a insemnat nicio hiro-
tonie mai noud de acest an. Ea cuprinde preofii, diaconii, psalfii,
dascalii, dimpreund cu intreaga lor familie: sojii, copii, rude
apropiaie etc... Pentru preofi se aratd data hirotoniei si pentru
toji se araid varsta, averea migcdtoare si nemiscdtoare, venitul
anual, in galbeni sau lei si numdrul casei.
Clerul intreg e grupat pe biserici. Se aratdé ldcagurile cu
hramurile =
1) Nasterea sf. Ion Botezttorul — catedrald, cu 7 preofi, 2
diaconi si 2 dascéli, din care unul e adéugat la urma.
11) Sfantul Gheorghe, cz 5 preofi, 2 diaconi, 1 psalt si 2dascdli.
Ill) Tret lerahi, cu 1 preot, 1 diacon, 1 psalt si 2 dascdili.
IV} Adormirea Maicel Domaulul, cu 4 preoji din care
unul cdlugdr, 1 diacon si 2 dascdli,
V) Sfinfl Volevoz!, cu 3 preojfi, 1 diacon si 2 dascali.
Vi) Sfantul Neculal — Bordee, cu 1 preot, 1 preoteasé
wdduva, 1 diacon si 2 dascdli.
VII) S£. Ion Botez&torvl — Marated, cu 2 preofi, 1 diacon
1 psalt, 2 dascdli $i o dascdlifa vdduvd.
VIII) Buna Vestire — Darmdnesti, cu 1 cdntdref.
1X) Sfinfil Ioachim 91 Ana, fostd bisericd de curte a Anei
Balg —azi conacul Costinescu de Peste Vale — cu 1 psalt.
X) Sfin¢ii A postoll, schitul Doamna de Peste Vale, cu 1 dascdl.
XI) Far& ar&tarea bisericii: 1 preot, o preoteasd, doud
diaconife si o dascélija.
Cum vedem, deci, in 1859, erau in targul Pietrii 22 preofi,
9 diaconi si 21 dascéli. Tofi acestia erau retribuifi de Comund
o din _veniturile_bisericilor.
Tata lista lor nominalé :
Biserica Nasterea si. Ion Botezatorul
1) Economul Gheorghi Vasiliu, de 56 ani, hirotonit la 1829,
cAnd a fost numit si protofereu al districtulat (dosarul or. 77539).
Avere: 100 galbeni—misc&toare; 1200 galbeni casa gl gradina;
vealt anual 280 galbeni; or. casei 116. 24 APOSTOLUL
Ecaterina — sofle, de 44 ani.
Dimftrle de 18 anf, Vasile de 16 anf, Alexandru de
9 ani — copll.
2) Economul Dimitrie Focsa, de 38 ant, hirotonit la 1848.
Avere: 200 galbeni — migcitoare; 560 galben! casa gi gridina;
venit anual 110 lel; nr.casel 139.
Smaranda — sofle, de 25 ant.
Maria de 6 anf, Ecaterina de 5 ani, Nicolae de 4 ani, Vasile
de 2 an! — copii.
3) Economul Vasile Popovici — paalt, de 43 anf, hirotonit
la 1835. Avere: 20 galbent, migcitoare; 400 galbent casa cu
Qridina; 35 galbeni venit anual; nr. casel 482.
Marla — sotle, de 37 ant.
Actatite de 10 anf, Agurita de 13 anf, Zamfirtta de 11 ant
— copii.
4) Sachelar Enache Parvu, de 40 ani, htrotontt la 1847.
Avere: 40 galbenl! — migc&toare ; 560 galben{ casa gf gridina; 35
galbent ventt anual ; nr. casel 166.
Smaranda — sofle, de 36 anf.
Grigorte de 17 anf — la semtnar, Vasile de 14 ani, Anastasia
de 12 ani, Maria de 11 ant, Ioan de 8 anf, Ecaterla de 5 anl,
Neculai de 3 anf, Ana de 2 ani — copil.
5) Sachelar David Vicol, de 28 ani, birotonit la 1855. A-
vere: 30 galben!, miscdtoare; 250 galben! casa gl gridina; 40
falbeol ventt anual ; or. casel 125.
Ecaterina — sofle, de 2) ant.
Dimttrie de 3 ant, Victoria de 1 an, Nicolaf, orfan, de
9 ani — copll.
6) Preotul Constantin Robu, v&duv, de 61 ant, hirotonit la
1822. Avere: 5 galbent, mlgc&toare; 120 galbent casa gl gradina;
10 galbent venft anual; nr. caset 203.
Efrosina — vidava de 28 an! — venit anual 5 galbenl.
7) Preotul Nicolai Teodor, de 50 ant, hirotonit la 1834.
Avere: 5 galbent, mlgcitoare; 240 galbenl casa gi gridina; 10
galbeni venit anual; or. casel 108.
Marla — sotle, de 40 ani.
Marla de 20 anf, Safta de 17 anf, Constantin de 16 ani,
Vasile de 12 ani, Ioan de 9 ani — copit.
8) Diaconul Atanasie, de 35 an\, hlrotonit la 1845. Avere:
15 galbenf, mlsc&toare; 80 galben! cisa si gridina; 18 galbent
ventt anual; nr. casel 124.
Anastasla — sofle, 28 anf.
Nicolai de 12 ani, Constantin de 1 an — copltt.
9) Diaconul Gheorghie Robu, de 21 ani, hirotonit la 1858.
Avere: 40 galbent, migcAtoare; 20 galbeni casa gi griding; 40
galbeni venit anual; nr. casei 492.
Ana — sofle,de 19 ant.
Zolta de 1 an, Marla, orfant, de 10 ant — coptl.
10) Dascdlul Costache Gosal, de 25 aul. Avere mlgcitoare
6 galbent, venlt anual 8 galbent, nr. casel 124. APOSTOLUL a3
Marla — soffe, de 25 ani.
Biserica si. Gheorghe
1) Sachelar Constantin Elad, de 60 ani, hiroton{t 1a 1818.
Avere: 50 galbeni, migc&toare; 10 galbeni venit anual; nr. casel
491. Vaduv.
2) Preotul Ion Elad, de 38 ant, birotonit la 1838. Avere:
12 galbenf, mlgc&toare; 180 galben! casa gl gridina; 10 galbent
venit anual; nr. casel 491.
Pulherla — sofle, de 35 ani.
Nicolat de 8 anf, Anica de 14 anf — copfl.
3) Economul Jon Ionescu, de 45 ant, hirotonit la 1840.
Avere: 20 galbenf, m{gcitoare; 280 galben! casa gi gridina;
10 galbenf venit anual; nor. casel 492.
Ruxanda — sofle,de 40 ant.
Dimitrie de 14 anf, Elena de 9 anf, Niculae de 6 ant,
Grigorie de 3 ant, Constantin de 1 an —copll.
Diaconifa Marta, de 82 ani, vaduva.
4) Sachelar Stefan Coman, de 56 ani, hirotonit 1a 1831.
Avere : 50 galbent migc&toare, 180 galbeni casa si grkdina; 15
falben! venit anual; casa or. 394.
Smaranda de 40 ani — softe,
Dimttrie de 16 anf, Constantin de 13 anf, Vasile de 9 anl,
Elena de 5 anf —coplt.
5) Sachelar Costache Gheorghfiu), de 41 anf, hirotontt la.
1842. Avere: 30 galben{, migcitoare; 670 galbeni casa sf gri-
dina ; 50 galbenf venit anual; or. casef 507.
Ecaterina — sotle,de 37 ani.
Mihail de 16 anf, Constantin de 10 anf, Elenade 7 ant— coplt.
6) Diaconul Nicolai Ionescu, de 31 anf, hirotonit la 1848.
Avere: 12 galbent, mfsc&toare ; 50 galben{ casa sf pamantul ; 10
galben! venft anual: nr. case! 490.
Balaga, de 26 an! — soffe.
Toan de 11 anf, Marla de 6 ani — copil.
7) Dimitrie Iliescu — psalt, de 35 ani, hirotonit la 1848,
Avere: 8 galbenf, mlgc&toare; 100 galbeni, casa si gridina
30 galben! venit anual.
Smaranda — soffe, de 25 ant.
Maria de 10 anf, Ana de 7 anf, Gheorghe de 6 aal, E-
caterina de 2 ani — copii.
8) Dascélul Apostol Almas(anu), de 45 ani. Avere: 8 gal-
benf venit anual; nr. casel 393.
Ruxanda — soffe, de 45 ani.
9) Dascélul Arghir de 58 ani, viduv. Avere: 60 galbent
casa gl gridina; 8 galbeni venit anual; or. casel 722.
Elena de 20 anf, Ana de 15 ani — copii.
10) Diaconul David Elad. de 70 ani — vaduv, htrotonft
la 1830. Avere: 10 galbeni avere migc&toare; 90 galbent casa
91 gridina; 10 galbenf venit anual; nr. casel 79. 26 APOSTOLUL
Smaranda — presviter3, viduvi, de 36 anl — venit a-
aual 3 galbeni.
Ton de 18 ani, Vasile de 13 an! — copll.
Biserica Trei lerarhi
1) Economul Vasile, de 56 ani — vaduv, hirotonit la 1824.
Avere: 15 galbeni — mfsc&toare; 10 galbeni venit anual;
nr. casel 119.
Elena, presviteri, viduva,de 65 ani.
Marfa, dascalits, viduvé, de 40 anf.
2) Diacanul Grigore, de 36 ani — vaduv, hirotonit la
1850. Avere: 15 galbeni migcitoare; 70 galbeni casa gi gridina;
10 galbeni venit anual; nr. casei 95.
Marta, de 10 ani — fiica.
3) Stefan Mihdescu, psalt, de 36 ani. Avere: 100 galbeni,
migcdtoare ; 160 galbeni casa gf p&mantul; 40 galbeni venlt
anual; nr. casei 14,
Ana, de 26 ani —sotle.
Marla de 7 anf, Ana de 4 ani, Constantin de 2 ant,
Mihail de 2 ani — copii.
4) Dascalul Sava Gheorghiu, de 60 an!. Avere: 5 galbent
avere migcktoare; 50 galbeni casa sl gridina; 8 galbeni venit
anual; nr. casei 92.
Pulherta,de 50 ani — soffe.
Marla de 16 anf, Zolfa de 14 anf, Iom de 12 ani — copil.
5) Dascdlul Vasile Ghenade, de 33 ani. Avere: 8 galbenf
migc&toare; 85 galbeni casa si griding; 10 galben! venit anual.
nr. casel 84,
Ecaterina, de 25 ani — sofle.
Joan de 9 anti, Niculai de 1 an — copii.
Biserica Adormirea Maicei Domaului
1) Preotul Ion Sava, de 48 ant, hirotonit Ja 1842. Avere:
20 galbenu!, migctoare; 80 galbeni casa gi gridina; 10 galbeni
venit anual, or. casei 635.
Zolfa de 40 ant — softle.
Elena de 12 ani, Vasile de 10 anf, Gheorghe de 7 anf
copil.
2) Preotul Simion Elad, de 32 anf, hirotonit la 1850.
Avere :15 galbeni migcAtoare; 180 galben! casa gi gridina; 10
galbeni venit anual; nr. casei 720.
Ecaterina, de 26 ani — sole.
Vasile de 9 anf, Zolta de 6 ani — cop!f. Marla de 14
anf — orfan&.
3) Preotul Simion LIutes, de 38 ani, hirotonit la 1845.
Avere: 15 galben!, migcitoare; 50 galbeni casa gi gridina; 10
galbent venit anual.
Maris, de 30 ani — sofle.
Rabeea, de 13 ani — filcd. APOSTOLUL 27
4) Diaconul Neculai Ionescu’), de 30 ani, hirotonit la 1852.
Avere: 15 galbeni, miscitoare; 70 galbeni casa sf gridina; 30
dalbeni venit anual; or. case 610.
Elena, de 25 ant — soffe.
Ecaterina de 8 ani, Dimitrie de 5 ani, Aglaia de 3 ani,
Grigore de 2ani, Alexandru de 1 an— copil. Vasile Dimitriu de
aol — orfan.
5) Dascélul Vasile Cdlugdreanu, de 30 ant. Avere: 16 gal-
beni migcitoare; 90 galben! casa si gridina; 10 galbeni ventt
anual; nr. casel 68,
Marla, de 29 ani — sofle.
Dimitrle, de 6 ant — copil.
Elena, orfani — san.
5) Preotul Ioan — célugar, de 20 ani, nec&s&torit. Avere:
90 galbeni casa gi gridina; 4 galbeni venit anual; nr. casel 628.
7\ Dascalul Gheorghe Gheorgh(iu), de 27 anf. Avere: 5
falbent migcatoare; 60 galbeni casa of gridina; 10 galbent
venit anual; nr. casei 696.
Elena, de 26 ani — sofle.
Maria de 7 anf, Paraschiva de 1 an — copii.
Biserica sf. Voevozi
1) Preotul Gheorghe Sava, de 62 ani, hirotonit la 1817.
Avere: 15 galben! migc&toare; 80 galbeni casa gf grddina; 15
galbeni venit anual; nr. casei 290.
Ecaterina, de 58 ani — sofle.
2) Diaconul Gheorghi Focsa, de 24 ani, hirotonit la 1856.
Avere: 18 galbeni misc&toare, 10 galbeni venit anual; nr. cased. 290.
Ecaterina, de 16 ani — sofle.
Dimltrie, de 2 an! — copil.
3) Preotul Vasile Focsa, de 32 an!, hirotonit la 1853.
Avere: 25 galbeol miscdtoare; 20 galbeni casi gi gridina; 10
galbeni venit anual; nr. casei 294,
Marta, de 26 ani — softle.
Gheorghi de 11 ani, Jon de 9 ani, Ecaterina de 6 ani,
Elena de 4 ani — copii.
4) Dascdlul Gheorghi Vahsanu, de 38 ani. Avere: 5 gal-
beni milgcatoare; 10 galbeni casa gi gridina; 10 galbent ve-
ait anual; nr. casel 301.
Ecaterina, de 29 an! — sofle.
Zolta de 2 ani — fiica.
5) Dascélul Toader sén.
6) Preotul Gheorghi, de 27 ani. Avere; 20 galbeni
migc&toare: 30 galbeni casa si gradina; 12 galbeni venit anual;
mr. casel 520.
Zolja,de 20 ani — sofle.
Gheorghe, de 2 ani — fiu.
1) Autorizat de a fine gcoal, din anul de faa. 28 APOSTOLUL
Biserica sf. Neculai
1) Preotul Ion Costinescu, de 25 ani, hlrotonit la 1859,
Averes 20 galbent miscAtoare; 30 galbeni casa gl gridina; 10
galbenf venit anual; nr. casel 64,
Marla, de 18 ani — sofle.
Marla, de 1 an — filet.
2) Diaconul Lupu, de 66 ant, blrotontt la 1824. Averes 25
galben! casa gl gradina; 8 galbeni ven{t anual; nr. casel 44.
Maria, de 55 ant — sofle.
Smaranda, de 26 ani—filct, mut&.
3) Zoifa, presvitera de 66 ani — viduvé. Averes 3 gal-
bent mlgc&toare; 30 galbeni casa gl gridina; 4 galbenf venit
anual; nor. casel 1295.
Mihail Costinescu, de 26 anf — nec&sKtorlt. Avere:6 galbent
pe an.
Marla de 18 ani, Lupu de 14 anf, Safta de 13 ani.
4) Dascdlul Grigore Toma, de 36 anl. Avere: 6 galbent,
migc&toare ; 80 galben! casa gl gradina; 8 galbeni venit a-
nual; nor. casel 24,
Ana, de 18 anf — sofle.
Gheorghe, de 4 ant — flu.
5) Dasedlul Teodor Livescu, de 40 anf. Avere: 15 galbeni
migcktoare, 50 galbent casa gl grddina; 18 galbeni venit a-
ual; nr. case 38,
Suzana, de 30 ani — sotle.
Joan de 10 anf, Gavril de 8 anf, Ana de 7 ant, Simion
de 3 anf, Marla de 1 an — copll.
Joana, sofia dascalului Iordach!,de 60 ani — viduvi.
Biserica sf. Ion Botezatorul (Miarifei)
1) Preotul loan Lupu, de 48 ant, vaduv, htrotonlt la 1832
Avere: 20 galbenf mlscétoare: 80 galbent casa sl gridina.
10 galben{ venit anual; nr. casel 1047.
Petru de 22 anf, Antonla de 17 anil — copll.
2) Preotul Ion Climescu, de 38 ant, hirotonit la 1838. A-
vere: 20 galbenf, miscitoare; 80 galben! casa sl gridina; 10
galbeni venit anual; or. casei 1048.
Elena, de 35 ani — softle.
Soffa de 14 ant, Efrosina de 10 ani — copii.
3) Diaconul Constantin Tofan, de 54 ant, hirotonit la 1830.
Avere: 3, galben{ nemlsc&toare: 70 galbent casa gi gridina; 8
galbeni venit anual; nr. casei 613.
Marina, de 50 ani — sotle.
Ruxanda,de 14 ani — filed.
4) Constantin, sén preotul Dimitrie — psalt, de 23 ant. A-
vere: 25 galbeni migc&toare; 60 galben{ casa gl gradina; 12
galbeni venit anual; nr. casei 1051.
Zolta, de 18 ani — sofle.
5) Dascélul Constantin, sin preotul Ioan, de 38 ani. A- APOSTOLUL 29
vere: 5 galben! mlgcitoare; 30 galbeni casa si gridina; 8
falben! venit anual ; nr. casei 582.
Anastasla,de 26 ani — sofle.
6) Catinea, dascalija, de 40 ani — viduv&. Avere: 20 gal-
benl casa of gridina;3 galbeni venit anual; nr. casel 1168,
Panaite,de 6 ani — fiu.
7) Dascdlul Neculai Pintilie, de 27 ani. Avere: 3 galbent
migcitoare; 100 galbeni casa gf gridina; 18 galbeni venit a-
gual; or. casel 713,
Meria,de 20 an! — sotle.
Aristita de 6 anf, Smaranda de 4 ani, Ecaterlna de 1 an
— copii.
Biserica Buna Vestire
1) Dimitrie Liciu — cnt&ret, de 40 ani. Avere: 10 gal-
ben! nemiycitoare; 20 galbeni venit anual; nr. casel 68,
Ma&rgarinta,de 35 ani — sofle.
Paraschiva de 14 anf, Constantin de 12 anf, Savastla de
10 ani — copii.
Biserica sf. loachim si Ana
1) Dimitrie Géiucd — psalt, de 43 anf. Avere : 20 galbent
migcXtoare ; 105 galbeni casa si gridina; 25 galbeni venit a-
ual ; nr. case) 697.
Elena, de 38 ani — sofle.
Dobrita de 17 anf, Ecaterina de 14 ani, Marla de 12 ant,
Constantin de 10 anf — copil.
Biserica sf. Apostoli
Dascdlul Enoli Constantin, de 48 ani. Avere: 8 galbenl
migcitoare; 60 galben! casa gl gridina; 10 galbeni venit anual;
Ana, de 45 ani — softe.
Pavel de 14 ant, Stefan de 4 ani — coplil.
Fara ar&tarea bisericii
1) Sechelar Nicolai, de 60 ani, hirotonit la 1824, Avere:
80 galbent cssa si gradina; 5 galbeni venit anual ; nr. casei 409.
Smaranda, de 55 ani — sotle.
2) Catinca Pololoi — daac&lul, de 50 ani, viduv& mizera-
bila (= in mizerfe); or. cssel 131.
Mihail, de 16 ani—fiu (gangav).
Maria, de 50 ani — proasta.
3) Presvitera Smaranda Elad, de 31 ani — vaduvs. A-
vere: 30 galbeni casa gi grddina; 3 galbeni venit anual; nor.
casei 489.
Agourita de 12 ani, Niculal de 10 ani — copil.
4, Anastasia, diaconita, de 50 ani — viduvé. Averes 30
galben{ casa gi gridina; 4 galbeni venit anual; aor. casel 478.
5) Diaconifa Elena, de 55 ani — vaduvé. Avere: 2 gal-
beni migcatoare; 50 galbeni casa gi gridina; 4 galbent venit
anual; nr. casel 625. 30 APOSTOLUL
Biserica sf. Ion (adaos)
Dascdlul Ioan 1) sin preotul Ionits, de 52 anf. Avere: 20
falben! migcktoare; 35 galbeni casa gi gridins; 25 gaibenl ve-
nit anual; or. casel 527.
Balasa, de 72 ani — sotle.
Dochifa de 15 an!, Marla de 12 ani, Ruxanda de 8 ani,
Catrina de 1 an. — copii.
Total recapitulativ :
Barbati 52
Femet 57 IN SLUJBA FARA SLUJBA
Copii 51
Fete 52 Preoft a1 | Preoti 1
Fiscal 10 Diacont 8 Diacont 1
Fete mari 11 Dascall 2a |
Cu stiinfi de carte: 103.
1144 galbents avere migcitoare.
‘7225 ” » casi gf griding.
1194 " " vent anual.
Iscaliti: D. D. Gheorghiade, Ionescu Neculai
Indescifrabil, Indescifrabil, Vasile Sava
Asistat gf lucrat:
David Vicol — sachelar
Vasile Popovici
Constantin Turcu
1) S’au sc&zut din tabloul biricilor, in temelul rezolufiel pus pe
suplica sa, si adresa Protoieriel, find dascdl 1a biserica. Iarna
E iarnd.
De sus o mand nevdzutd toarnd
Fulgi de zépada
peste campii
gi peste munfi.
Na mai putem pleca desculfi
prin livadd,
sd facem strengarii.
Dar nimeni sé nu creadé
cd noi
cuminfi vom sta.
. + Pe mine ifi declar rézboi
cu bulgari de zapadé
gi...» invingétorul: de trei ori pe cel invins va sdruta. .,
menses teeemeneee
Asa-mi esti draga
Nici oi
in plai
sau pe cdmpii,
nici vacd gi nici boi
in batatara
tu nu ai...
-..- Ce-mi pasé insd, dacé
esti sdracd,
cand ai doi ochi cdprii
giro gura
dulee ca o fraga?
. +» Asa-mi esti dragé!... Amintiri
Micé
biserica
ca turn stramb,
ex ecrucea aplecatd inir'o parte,
cu vechi icoane afumate
gi cu bdtranul preot in altar,
te mai zdresc si astdzi incd,
— desi-s atata de departe
de tine, de copildrie,
de tot seninul de-alté data. —
Te vad pe-acelasi damb
de stincd,
cocojatd,
strajuind lumea plind de pdcate,
prin care am plecat
gi ew
mereu
de vijelie!
Te vad. Imi amintesc de toate
gi... ag vrea sd mor
— mam sdturat de toaté
viaja asta sbuciumata —
«+.» Ag dori s'adorm
icul somn
pagan,
in cGntul clopotului tdu bdtran
gi in mireasma-ti de tdmée,
bisericufa dardmata
si pustie!...
Te ‘nseli
+. Stiu,
ai sd crezi c'aceste melodii
sunt
pentru tine.
Te'nsgeli, Le-am inchinat unui inger mai sfant,
cu par mai castaniu.
eu sénii
mai albi decdt sunt crinii,
eu ochi mai dulci $i mai céprii
gi cu priviri mai calde, mai senine.
Aceste prea frumoase vise
unt pentru o necunoscutd scrise!....
[ ete ae D. A, Burlaca 4. Conditiunile unui bun manual. II, Manualele de ieri.
ee Anaone Ce teri.
Ml, Abecedarul. IV. Abecedarul de astazi. V. Concluziuni.
— eno te astazt Vv. Concliziuni-
I. Cartea didacticé, tn special manualul destinat uzulu
fa yooata primar’, pentru a putea fi de o reali valoare, tre-
bue e& indeplineascK neaparat tre! condifluni, firi de care, a-
eest oblect — manualul — este Inutilizabil.
Cea dintal condifle care se impune este, desigur, alcitul-
fea manualulul dup& o oarecare disciplind pedagogicd. Adic&
#6 fle alcituit tn aga fel, incAt s& totalizeze cat mal multe pro-
Cente de ,acceptlune”, dac& s’ar putea spune astfel. Mai clar:
of He potrivit aportulni ce-l aduce copilul cand vine la scoa-
1a, din legatura cu mediul familar 31 lumea inconjuratoare.
Caci un manual poate ff foarte potrivit unel regiuni of
ou totul nepotrivit — fari nici o valoare — pentru alta; poate
{i ayor pentru o regiune cu un standard de vieafi mai ridicat,
datoritaé institutillor si altor imprejurari 9 greu pentru o alta,
eu un nivel mai scizut.
A doua cerinfé — egalé in important’ — const& tn o cat
mat accesibilé contravaloare a manualulul. Adic& acesta si fle
oft mai feftin posibil. Cact este silat cat de mare importanta&
ere acest fapt. Au fost manuale foarte bune din punctul de
vedere pedagogic, dar din cauza pretulul ridicat nu an putut
ft utiltzate decat tn regiunl mai cuprinse; deci, din cauza re-
etrAnsel folosiri, aportul find redus la oarecare localitafi sau
regiunl privilegtate.
A trela cerinti, de o constitufle foarte delicaté prin in-
eugl factorul ce o determin’ — adica preferinta copilulu! —
este valoarea technicd. Un manual care nu place scolarulut
eate fnutil, oricat de pedagogic sf de feftin ar ff gf oricata in-
elaten{é se va depune in utilizarea Inf. Se va muncl foarte grea
ou el, far aceasth munca va fi slinicd atat pentru scolar cat gf
pentru educator.
Revizuind aceste tre! puncte: a) valoarea pedagogicd, b)
valoarea materiald (contravaloarea) g1 c) valoarea technica, ve-
dem ch sunt atat de strans legate intre ele, tncat psa orlciro! 34 APOSTOLUL
punct atrage dup& sine {nutilitatea sau neputinfa de a f£
fntrebulotat manualul. Sunt deci puncte fundamentale, pe
care autorul sau editorul unef asemenea lucréri, trebue
si le alb& in vedere, acordand flecirula maximum de atenflune
gi aplicare.
IL Ori, paén& acum, cum se prezentau manualele?
Care erau criteriile dupd care se luau atat editoril
eat gf autorii 7..
Au fost — ar ff nedrept si nu recunoastem — manuale
foarte bune tn ceace privegte valoarea pedagogict gl technica.
ins& contravaloarea lor era foarte ridicat&é — erau scumpe —
gi Jata decl un motlv de ordin foarte serlos, de a fl prea pu-
tin accesibile maselor sérace. Cu toati buna lor alc&tuire, cu
toat& buna lor executle, cu toate calititile lor, erau de neutl-
lzat pe scaré mal mare.
Cea mai mare parte a manualelor, insi, erau alcitulte
pentra speculafle. Se cunosc trucurile de care se ficea uz pen-
tru cumpérare. O dorinfi a cuiva, un ordin discret dela alt-
cineva, erau argumente netndolelnice, pentru ca invafitoral si
cumpere acele maauale, onorate gi cu semnitari din organele
de control gcolare. Altele, inst, faceau uz de un mijloc care
dezonorau ataét pe autor cat sl pe cumpar&tor: rabatul. St a-
tat de puternle ajunsese acest rabat, incdt manualele nu se mai
alegeau dupa criteriile celor trel puncte de mai sus, cf
dup& rabat. ').
Ori, fati de aceast& situatie, trebula si se 1a m&surl, tre-
bufa s& intervind clneva, pentru a se opri aceast& stare de lu-
eruri. Si, desigur, c& cel chemat a curma aceasté aituafle on
putea fi decat M. E. N., cu atat mail mult cu cat se ndscuse
un curent care, prin reviste, zlare, mofluni etc. cerea cat mal
urgent o real{zare in acest sens, preconizand diferlte sugestid
— dintre care, in special, monopolizarea — pentru infaptufrea
acestel chestiuni devenlti de o important& si actualitate
imediata.
Trebulau si dispari manualele speculative g! slab alcay
tulte, cicl iocepuse a se cunoaste ci manualele trebue si ma—
cuprindd o lature, ci un manual ou este numal o carte sobral
de studiu, prin care s-{1 tmbogatestl cuantamul de cunogtinte,
1) Se cunoaste cazul cand cineva gi-a ales de pe catalogdl trimis
de o editur nigte abecedare, dup’ rabat gi, la sosirea pachetului,a cons-
tatat cd acestea fusesera curente acum 1C-15 ani in urmi. APOSTOLUL 35
ef, cu ajutorul Inf, si-{1 fanobilez! of suffetul. Dar mal presus
de toate, astizi, trebue pus in slujba Neamului, a Nafiunil;
prin urmare trebue s& fle o alcdtulre m&estrits, prin care s&
ee poats satisface complet gi echitabil toate nevolle, ce impe-
ios le cere vremea nou&: stiinfd, credinfa $i virtute nafionald.
Dar s& trecem la manualul pentru clasa I.
IIL S'ar putea spune c& abecedarul este mai mult decat
an manual didactic comun, sau, in cel mai bun caz, trebue s&-1
(atreac’ din toate punctele de vedere.
Trebue s& fle intocmit cu maximum de exactitate, a-
tenfiune ¢! rafinament. El trebue si fe expresla cea mai de-
ebvargit’ a frumosulul gf utilulu!. Nu este suficlent’ numai con-
ceptla unui! specialist pentru realizarea pedagogic’, ci trebue
qi colaborarea maestrulul, a artistului,inceea ce privegte par-
tea technics, care, la abecedar, are o importan{i covargltor de
mare. Cacl este stut c& frumusetea gl plicerea, ce o cauti
gcolarul tn abecedar, nu const& in caracterele Iterelor sau me-
toda dup& care sunt aranjate lectlunile, cl gf in ceea cee zu-
Gravit pe langé ele.
Aceea canta elevul, jar aceast& frumusete revarsat& in su-
fletul lui fl silesc si fact gl celelalte eforturl. Sunt osment
care riman profund mfgcafl, cand intamplarea le aduce o fila
din vechiul lor abecedar, trezindu-le o dulce nostalgle, o du-
Joas& aducere aminte, far crampeiul de petsaj al filel, paran-
du-le un colt de alts lume, de pe alte tramur!. Aga trebue
s& rimAle abecedarul. De aceea el trebue s& fle expresia cea
mai desivargifA a imbinaril dintre arta gi stilnfa. El este cea din-
tal carte, din girul mare de c&rf{{ ce trec prin mana omulul; este
cel dintai caredeschide ochiul mintii, cea dintal candel& aprins&
in besna necunoasteri ; este izvorul sacru al mirulut gtiinfel.
Abecedaral nu este numai cartea unui scolar, ci este
cartea unel generafi{; o generatle intreagé trebue s& se bucure
de frumusetea lui gf sk se trudeasc& pe buchile luf. De aici
vine gi datorla unul neam dea seingriji serlos de ceea ce pune
in m4n4 copilulu! — n&dejdea de maine — gf tot de aici, da-
torla Imperloasi a oamentlor cu rispundere in stat, de a face
aceast& carte si fle cat maf feftlad posibil, ajutand la crearea
ef, cicl stlat este ca, fafa de pretentiuntle mari sf multe ce se
cer acestel cir{!, trebue si rdspunzi cu ban! mulfi.
IV. Abecedarul de ast&zi, netagadult, este o realizare in
raport cu vechile abecedare, din urm&toarele puncte de ve-
dere: a) Condifluaile technice, ta care a fost prezentat uzulul,
au fost mat mult decat mulfamlitoare. 36 APOSTOLUL
Intradevar, editorul a pus tn serviciul reugltel tot ce
perfecflunea de ateller a avut ca ultim& not& si a tmbr&cat
foarte miestrit in culor!, ceea ce artistal sf autorul au inten-
flonat s& inf&tlgeze copilulul. b). Din punctul de vedere al cos-
tuluf, manualul a fost mal mult decat accestbil. Caci, 15 lei se
pot gis! in orice pungé, cat de umfl4, numal bun&volnté s& fle. 7).
Vedem dar c& dou din condiflunile de baz& cerute u-
nel c&rti didactice — feftindtatea gl realtfzarea technici — au
fost satisfacute, aproape tn chipul cel maf fericlt postbil.
Asupra condifiunii de a trela ins&, care consti in ,va-
loarea pedagogica", graba cu care a fost alc&tult, unele sci-
pari din vedere — destul de grave *) (care ne face s& credem
c& printre autor! au fost gf nespectalist!), a atras asupra ma-
nualuluf, din partea tutdror celor ce au experimentat pe el, o
constatare nu tocmal aga de multamitoare, ramanand ca lacunele
strecurate s& fle suplinite de flecare, asacum se crede mal
nimerit.
V. Desigur, aceste scipari din vedere, aceast& ugurinfi la
alcAtulrea lui, sunt lucruri ce nu trebue si se intample.
Alc&tulrea lu! trebue facut& tatr'un spirit de inalt’ intelegere
gl rispundere,
Cact abecedarul este cea dintal carte. E temelia pe care
se zidegte, zide zi, tot ce omentrea a cfgtigat mai bun fo dru-
mul de milenli, tot ce se poate num! morala, gtlinfs, frumos,
sublim. E tnceputul de care mai tarziu iff amintestt cu infio-
rare gi care-1 presirat cu atatea aduceri aminte.
In sfarsit,e cartea generatillor. Cacia tncetat de mult de-a
ff numaf un Iucru pe care-s zugrivite cateva buchi gf pe care
cineva trebue s& le invefe vrand-nevrand. Si la aceast’ carte
are drept flecare din cel ce-s urmasii nostri sf care au meni-
rea s& primeasci mogtenfrea noastri gi a lumil, sf s'o duc&
mai departe.
De aceea, trebue si credem ci suntem datori cu aceasta
copiilor nostri. Suntem dator! s& le-o punem in mfna fra-
moas&, ca ef s’o indrigeascé; izvorité din dregoste pentro
dangi!, Dumnezeu 91 Neam, pentruca el s’o iubeasc& gf, alc&-
tulta dup& mintea lor, ca s& le fle de folos.
Eugeniu Macovei
1) Ideal ar fi ca manualele didactice de curs primar sa fie complet
gratuite.
2) La pag. 29 din abecedarul p. I pentru sat, atat litera .t* (ldutari,
Datran) cAt gi ,,g" (voiogi) nu-gi au locul. Educafia national a cr
geoala Statulu: legionar
Pentru realizarea unui Stat cu structuré nou’, fa cares&
se desvolte Institutli gl s& se duc& o viati noua, trebue sh
creem un alt om. Omul lumii vech! greu s‘ar putea adapta
acestel vief!, pentru ca este crescut 1 deprins cu alte concepfil
1 practicl de viata. Nu poate fi vorba imediat deo schimbare
totald 91 nicl de o rupturd; bain ce priveste aceasta din urm&:
este vorba de o inrddacinare gi maf puternicd in tradifla noa-
str’ romaneasc& sf curati, pe care ne-o pAngirise, in ultima
vreme, conceptil pagane de viata streina sf chlar protivaicd nous.
Acest om nou care va avea menirea s& potentlalizeze si
virtuflle naflunil si s& fle temelle a Statulul Legionar, trebule
s&-l creeze scoala.
Scoala de ast&z!, dar, nu male sf nu trebule si mal fle,
inatitufla in care se aplic& si se practic&é diferlte princip{l pe-
dagogice, pentru creearea omulul dup& concepfia unora sau
altora dintre pedagog!, carl de cele maf multe orf n'au nimic
aface cu neamul nostru si mai ales cu idealurile gi aspira-
flunile sale; ea, gcoala, trebule s& fle instrumentul cel maf
eredinclos al Naflunif sf Statului gl, in pas cu momentele Istorice
ale acestora, s% creeze tineretul incredintat spre educare.
Pentru a formula un scop national al educaflel, gisind
apol mijloacele pentru atingerea Iul, e nevoe s& precizim mal
int&i ce infelegem nof prin nationalism si naflune, urmand a-
pol si discutim chipul cum infelegem s& ne punem in slujba
acestul ideal.
Naflunea este o comunitate moralA bine distinct’ de
altele ; cu insusirile, caracteristicele, trecutul sl idealurile sale
aparte.
Toate aceste elemente de baz& ale naflunil nu pot exista
qi ou pot fi tntelese aga cum trebule, decat de acel care fac
parte din comunitatea moral respectivi. Astfel tntre indivizil
cart alcituesc o nafiune, existh un spirit de solidaritate, de
{ntelegere, de iubire, de conlucrare, care risare din tnrolarea
flecirola in patrimoniul mare al sufletalul national. 38 APOSTOLUL
Nof stim c&i Hecare individ igi are insugirile sale aparte,
deci avem foarte multe tipurl asa dup& cum avem foarte multe
culori sf nuante de culori; dar, in chip firesc culorile ce se
potrivesc se combina gf alc&tulesc o floare, aga dup& cum ind!i-
vizil alcdtuese natiuni armonice, in care flecare individ isi are
rolul de ples& lucratoare, numal in cadrul comunititii morale
c&refa aparfize sf pentru bunul ef mers.
Solidaritatea naflonalé leagi pe membrii aceleag naflunt
intre ef cu o fort’ extem de puternic& si-{ stépaneste asa fel
ineat unul care fese din cadrul comunitafii morale, devine ri-
dicol gi periculos.
Sentlmentul naflonal — naffonalfsmul — nu se {mpune. El
se formeaz& temeinic in cregterea din famille, scoala gi cele-
lalte institufil.
Seutimentul naflonal este acel s{mfimant care fine treaz,
oricand, orlunde si la oricine, individ st colutivitate, idela
comunit&til morale cérela apartine si impune activitate perma-
nent& sf organizat’ numai in cadrul idealurilor ef s{ nicl odata
in afar& sau impotriva comuniti{i morale, naflunea.
Sentimentul natlonal trebue s& lege intre ef pe membril
nafiunii in aga fel, c& in orfce clipd sf la ortce actlune, indi-
vidul s&-si am{nteascd, cum c& e membru al unel nafluni si c&
in faptele sale se angajeaz& aceast& naflune ; deci si se so-
coteasc& pe dansul nu ca pe un individ ce urmidreste scopuri
personale, indiferent dac& acestea sunt pentru sau tmpotriva
natlunil sale ci ca pe un membru al natlunil sale pentru care
munceste cu toate puterlle lui.
Orice individ, in spete Roman, nu va trebui s& trateze
niclodata cu nimeni decét ca membru al Natlunil romane gl se
va simfi mai strans legat de tof{ membrif Naflunii sale avand
totdeauna mai aproape de sufletul sin pe conationalli sii de-
cat pe orice streln, chiar daca acesta ar fl mai bogat, maf
degtept, maf bine imbr&cat sau chiar dac& acesta s’ar purta
mat bine si maf frumos.
Acel individ care-sl face cardagle cu streinil de neamr
cu care adesea, din nenorocire, discut& pe ai lu! sau chiar if
fradeaz&, este expresfa tplcé a sentlmentalul morbid si merit&
s& fle pus la stalpul infamfel morale.
In Statul Legionar, care este expresia moralitafi inte-
grale si care presupune nu numai comportament moral sf om
nou, dar cere si impune, Ispasi pentru toate greselile, nu va
rimanee nim&nu! nerisplatits tridarea de neam, in sensul mat APOSTOLUL 39
sus expus, cicl ea imbolnivise sufletul Natlel pan& la afat, c&
devenise un obicelu curent.
Sentimentul national asa cum {1 tnfelegem nol in spiritul
nou, leaga Ind{fsolubil pe indivizi, nu cu elemente de ordin
elmplu, material gl trecator, cl cu elemente morale sf sufletest?
care pun al&turl pe minigtril cu lucr&torli din bayca fabricel,
pe profesor universitar cu ciobanul, contopindu-! in co-
munitatea morala cérela apartin.
Abla dup& aceést& totald contopire, in trifre gf ideal, a
taturor celor de o naflune, ef pot sta de vorbi cv alfli, stretni
de neam, fir c& acest streln s& poat& si-9l fac& loc sau sk
unelteasc& pripastie tntre cloban sf profesor universitar sau
fatre ministro sf lucrator.
In fata lumii sf istorie!, nu putem avea cinste, decat dack
apirem ca o comunitate morali, demn& g{ perfect inchegata,
af cirel membri nu ulti niclodat& ci fac parte din naflunea
roman& cérela trebule s&-1 slujeasck pana la jertfa de sine.
In cadrul naflunfi se strang 91 lucreaz& tof indivizil spre
a contribul la progresul omenirii, prin elementele lor aga pre-
eum savantul lucreazi in cimera sa pentru binele omenirii.
Nu s‘a vizut savant care sk Iucreze la inventil si desco-
periri, in plete publice, cl numa{ retras singur in laborator
aga dup& cum nu poate fi natlune care s& lucreze pentru pro-
res, tn cadrul lumilintregi ,Universale" si nicl m&car euro-
pene, cl numai retras& in cadrul ef, cu elementele el specifice.
Aga dar sentimentul natlonal trebue sudat, trebue format,
cultivat, in vederile comandamentulul moral al Natlunil si dupa
specificul etnic de care tot! trebue sine simf{im mal aproape.
Daea& ne referfm la nol RomAali sf analizim viata noastr&
publicd, g&sim tn foarte multe locuri Iipsa acestul sentiment
national — moral de care am vorbit.
Produs al unui amestec inform de culturi sl! influente,
omul lumii romanegtl de pana ferl ou trafa dia pilin acest
sentiment de solidaritate Natlonali; era mai curand un par-
venit intre burghezi cu tendulte extrem de egolste, de imbo-
fatire gi m&rire, far despre nafiune cu toate idealurile ej, se
vorbfa numai in discursurile politice flecare etalandu-se maf
wnaflonalst”, din gura, decat alfll.
Lipsa unui sentiment moral naflonal aga cum trebule si
aibs’ Romanul de azi sf de maine mai ales, in Romania Leglo-
nard, a luat in trecut forme extraordinar de tragice pentru
Neam zi Jar’. Cand o parte din membrii Naflunfi Romanesti 40 APOSTOLUL
s'au fovredoicit, maf mult prin intultle sl insplratle divins,
decét prin formarea ia gcoli, de adevaratul sentiment de
demnitate natlonala, conatfonalil nu numai c& nu s’au trezit si
purceada la formarea tatregii natluni dup& acegti tneri vigu-
rosi sf hot&rit!, carl mergeau pe Mola desHaulul istoric af
naffunif, dar s‘au n&pustit ca nigte bestii sk sugrume pe acef
care apiruse ca o mustrare pentru trid&torll de Neam.
S'a varsat astfel din peste 20000 de pfepturi cel mal cu-
tat gi nevinovat singe romanesc, din Hpsa sentimentulul na-
flonal adevarat.
Dac& gcoala ar fl format oamenf de caracter, maf mult
decat oament cu multe cunostlinte,dar deformatl ca moralitate,
nicl o picituri de sfnge nu putea si fe virsat din trupul
unul Roman, de streangul tot al unui Roman, supus orbeste
poruncilor streine sf dugmane Naflunil noastre.
Atata de absent a fost sentimentul naflonal adev&rat, tn-
et tridatorll de Neam au fost in stare s& organizeze asasi-
narea in masi a unel generatil intregl, pe care o conducea
iluminatul intre oameni, Capitanul, Corneliu Zelea Codreanu,
jertHt insugl El pe altarul Patriel.
A trecut acest Neam prin acele clipe ingrozitoare cand
era amenintat s% rém4n4 cu un hiatus in istoria sa, prin su-
primarea criminalaé a unel fotregl generafil.
Dac& tofi Romanfi ar ff avut in flecare cHpt, treaz in
congstlinta lor sentimentul comunitétil morale c&rela aparfin,
niclodat’ mana de Roman n'ar fi apasat pe trigacf sau tras
de streang, pentru a suprima viata unul frate cirula Dumne-
zeu ii dirulse putere si luminaredesuflet gf minte s& se ridice
semet sl si cheme Neamul la calea dreapté a destinulul istoric.
Scoala trebue s& se cutremure de aceasta teribils absenta
a sentimentului national, cu toate c& intre peretil ef s'a pro-
nuntat acest cuvant-
Din aceasta, scoala trage concluzla ci nu se poate face
educafle cu metodele folosite pand acum.
Toat& osteneala ef a fost zidarnic& pan& acum, face pri-
veste formarea sentimentulul naflonal. A dovedit-o aceasta o-
tibila incierare dintre membrii aceleag nafiuni, fotr’un chip
cum nu s‘a mal petrecut niclodata in istorle.
Trebue deci sl o metod& noua si mai ales trebue un spi-
rit nou fn scoala romAneasc’, pentru a forma caracterele gi a
creea sentimentul national dup’ comandamental moral al i-
dealurilor gi destlaulut Neamulul. 4l APOSTOLUL
Natlonalismul static, povestit sl zugravit din gcoala tre-
cutulof, care ou Imprim& viefil directive sl atitudin! demne
permanent, trebue tnlocult cu un dinamism national crelat na
prin povest! si tablour! cl prin traire din plin conform
Vous aimerez peut-être aussi
- Școala de Vară 2019 - Săptămâna 2Document5 pagesȘcoala de Vară 2019 - Săptămâna 2Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Oferta Educationala 2018-2019 FinalDocument10 pagesOferta Educationala 2018-2019 FinalLuiza DavidPas encore d'évaluation
- ȘCOALA DE VARĂ 2019 - Săptămâna 3Document5 pagesȘCOALA DE VARĂ 2019 - Săptămâna 3Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Activitate 1 - 2 - 1Document1 pageActivitate 1 - 2 - 1docuz100% (1)
- Revista Cangurasul Mat5ematicianDocument6 pagesRevista Cangurasul Mat5ematicianMarta ChitanPas encore d'évaluation
- ȘCOALA DE VARĂ 2019 - Săptămâna 2Document5 pagesȘCOALA DE VARĂ 2019 - Săptămâna 2Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Școala de Vară 2019 - Săptămâna 1Document5 pagesȘcoala de Vară 2019 - Săptămâna 1Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Apostolul, Nr. 202 (2017)Document20 pagesApostolul, Nr. 202 (2017)Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Apostolul, Nr. 201 (2017)Document20 pagesApostolul, Nr. 201 (2017)Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Școala de Vară 2019 - Săptămâna 2Document5 pagesȘcoala de Vară 2019 - Săptămâna 2Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Apostolul, Nr. 199 (2017)Document20 pagesApostolul, Nr. 199 (2017)Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Apostolul, Nr. 193 (2016)Document20 pagesApostolul, Nr. 193 (2016)Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Apostolul, Nr. 198 (2017)Document20 pagesApostolul, Nr. 198 (2017)Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Apostolul, Nr. 197 (2017)Document20 pagesApostolul, Nr. 197 (2017)Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Apostolul, Nr. 195 (2017)Document20 pagesApostolul, Nr. 195 (2017)Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Rezultate Olimpiade Clasele A IV-a, 2017Document2 pagesRezultate Olimpiade Clasele A IV-a, 2017Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Apostolul, Nr. 200 (2017)Document40 pagesApostolul, Nr. 200 (2017)Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Apostolul, Nr. 194 (2016)Document20 pagesApostolul, Nr. 194 (2016)Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Apostolul, Nr. 196 (2017)Document20 pagesApostolul, Nr. 196 (2017)Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Test La Științe Ale NaturiiDocument2 pagesTest La Științe Ale NaturiiIonel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Test La MatematicăDocument3 pagesTest La MatematicăIonel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Test de Evaluare La MatematicaDocument2 pagesTest de Evaluare La MatematicaIonel-Cătălin Diaconu100% (1)
- Test La Limba Și Literatura RomânăDocument2 pagesTest La Limba Și Literatura RomânăIonel-Cătălin Diaconu50% (2)
- Apostolul, Nr. 192 (2016)Document20 pagesApostolul, Nr. 192 (2016)Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Test La Limba Și Literatura RomânăDocument2 pagesTest La Limba Și Literatura RomânăIonel-Cătălin Diaconu83% (6)
- Gazeta Învățătorilor, Nr. 2 (Ianuarie-Iunie 2011)Document36 pagesGazeta Învățătorilor, Nr. 2 (Ianuarie-Iunie 2011)Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Gazeta Învățătorilor, Nr. 12 (Ianuarie-Iunie 2016)Document42 pagesGazeta Învățătorilor, Nr. 12 (Ianuarie-Iunie 2016)Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Gazeta Învățătorilor, Nr. 1 (Iulie-Decembrie 2010)Document32 pagesGazeta Învățătorilor, Nr. 1 (Iulie-Decembrie 2010)Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
- Apostolul, Nr. 191 (2016)Document20 pagesApostolul, Nr. 191 (2016)Ionel-Cătălin DiaconuPas encore d'évaluation
